Decizie CNSC 2907/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 2907/C5/2951 Data: 15.10.2024 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 54371/27.08.2024, formulată de către URBIOLED SRL, cu social în comuna Valea Lupului, strada Victoriei nr. 69, județul Iași, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/1956/2016, având CUI RO32614831, reprezentată legal prin Administrator Ciotir Ana - Maria și convențional prin Cabinet de avocat Staicu Daniela, cu sediul în sector 3, Aleea Mizil nr. 14-18, etaj 1, ap. 10, București, împotriva prevederilor documentației de atribuire emisă de către MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE, cu sediul în Sfântu Gheorghe, Strada 1 Decembrie 1918 nr. 2, județul Covasna, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție, având ca obiect „Furnizare de produse cu demontare/montare și punere în funcțiune pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public", anunț de participare nr. CN1072184/14.08.2024, s-a solicitat꞉  în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații;  în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive;  în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să Page 1 of 3

permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul să dispună anularea procedurii de atribuire;  în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației;  în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul constituit la Consiliu.  în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Prin Încheierea nr. 3062/C5/2951 din 30.09.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de URBIOLED SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE, respectiv criticile nr. 10 și 15, urmând a fi luate măsuri de remediere, așa cum rezultă din motivare, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractantă MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE la plata către petentă a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

2

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 2907/C5/2951 Data: 15.10.2024 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 54371/27.08.2024, formulată de către ......... SRL, cu social în ........., ........., județul ........., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ........., având CUI .............., reprezentată legal prin Administrator ............. și convențional prin Cabinet de avocat ................, cu sediul în sector 3, Aleea Mizil nr. 14-18, etaj 1, ap. 10, București, împotriva prevederilor documentației de atribuire emisă de către ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție, având ca obiect „Furnizare de produse cu demontare/montare și punere în funcțiune pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public", anunț de participare nr. ............/14.08.2024, s-a solicitat꞉  în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații;  în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive;  în temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul să dispună anularea procedurii de atribuire; Page 1 of 33

 în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației;  în temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, accesul la dosarul constituit la Consiliu.  în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Prin Încheierea nr. 3062/C5/2951 din 30.09.2024, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de ......... SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu .......... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. ......... SRL a depus contestația la procedura sus menționată, pentru următoarele considerente꞉ I. PREZENTARE A SITUAȚIEI DE FAPT ........., în calitate de autoritate contractantă a organizat procedura mai sus menționată. În contextul în care intenția contestatoarei este să depună o ofertă admisibilă și competitivă, analizând conținutul documentației de atribuire, aceasta a constatat că aceasta conține varii cerințe restrictive, care exced legislației incidente, așa cum va prezenta, exhaustiv, în cele ce urmează. II. MOTIVELE DE FAPT ȘI DE DREPT PENTRU MODIFICAREA DOCUMENTAȚIEI DE ATRIBUIRE, ÎN SENSUL ELIMINĂRII CERINȚELOR RESTRICTIVE 1. Cu referire la cerințele restrictive privind impunerea unor valori excesive pentru intervalul de temperatură impus prin Fișele tehnice ✓ În legătură cu această cerință, contestatoarea solicită următoarele: diminuarea limitelor maxime la intervalul: -30 grade C ... +40 grade C – în toate fișele tehnice. Cerințele restrictive privind temperatura se regăsesc în fișele tehnice, iar cu titlu de exemplu, contestatoarea indică꞉ a) În FIȘA TEHNICĂ nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED: „Funcționare la Ta= max. 55°C”. b) FIȘA TEHNICĂ NR. 2 Aparat de iluminat lampadar cu LED TIP 2 - Putere max. 30W: „Funcționare la Ta= max. 55°C”. 2

c) FIȘA TEHNICĂ NR. 3 Aparat de iluminat stradal cu LED꞉ „Funcționare la Ta= max. 55°C (...) Protecție încorporată la descărcări și supratensiuni”. d) FIȘA TEHNICĂ NR. 5 Stație de bază sistem de iluminat adaptiv: „Temperatura de funcționare꞉-30 gr C la +60 gr C Putere consumată maximum 5W”. Așa cum se poate constata, cerințele nu sunt corelate, pentru aparatele de iluminat se impune o valoare maxim de Ta=max. 55˚C, însă pentru stație de bază sistem de iluminat adaptiv: la +600 C, aspecte care confirmă că unicul scop al autorității contractante este acela de a restricționa concurența prin impunerea unor cerințe restrictive, nejustificate pentru anumite echipamente. Contestatoarea învederează faptul că așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Autoritatea contractantă avea obligația de a justifica, în mod argumentat, opțiune pentru intervalul de temperatură, însă această obligație nu a fost îndeplinită, ci, din contră, conținutul cerințelor privind valorile temperaturii sunt infirmate chiar de conținutul informațiilor existente în Proiectul tehnic. În legătură cu aceste aspecte, Curtea de Apel Alba, prin Decizia nr. 1071/2022 din data de 08.11.2021, pronunțată în dosarul 477/57/2021, a dispus următoarele: „Curtea reține că autoritatea contractantă avea obligația de a justifica, în mod argumentat, opțiune pentru intervalul de temperatură -40°C/ +55°C”, însă această obligație nu a fost îndeplinită. Susținerile sale – temperaturi înregistrate în verile toride ce pot determina încălzirea carcasei de aluminiu turnat a corpului de iluminat care adăpostește LED-urile ș care poate ajunge la temperaturi ce depășesc ușor 50°C la soare au drept consecință deprecierea ireversibilă a LED-urilor – la care a achiesat și Consiliul, nu au la bază niciun argument de ordin științific, nefiind validate de opinia vreunui expert sau de studii de specialitate”. În sensul eliminării unei astfel de cerințe restrictive, contestatoarea invocă considerentele Deciziei CNSC nr. 1948/C1/1698 din 12.07.2024. Diversitatea soluțiilor potențiale: Majoritatea producătorilor de corpuri de iluminat stradal cu LED, precum Schréder, Philips, IGuzzini și Thorn, specifică temperaturi maxime de operare de până la +50°C. Aceasta discrepanță arată că o cerință de +60°C depășește parametrii standard ai pieței de iluminat, într-un mod nejustificat. În tabelul de la pagina 13 din contestație, se regăsesc, în sinteză, echipamente ale celor mai consacrați producători de aparate de iluminat la nivel național și Pagina 3 din 33

internațional și plafoanele maxime de temperaturi de funcționare certificate. Având în vedere că majoritatea echipamentelor standard disponibile pe piață sunt proiectate să funcționeze optim la temperaturi de până la +50°C, este rațional și justificat să se solicite ajustarea specificațiilor din documentația de atribuire, astfel încât să se alinieze la realitățile climatice și tehnologice actuale. 2. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive privind rezistența la impact în sensul stabilirii intervalului IK08- IK10 pentru toate echipamentele solicitate în prezenta procedură Se supune atenției Consiliului că, în prezenta procedură, pentru unele echipamente se impune rezistența la impact intervalul IK08- IK10, iar pentru altele minim IK10, astfel: ✓ În FIȘA TEHNICĂ nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, FIȘA TEHNICĂ NR. 2 Aparat de iluminat lampadar cu LED TIP 2 - Putere max. 30W și FIȘA TEHNICĂ nr. 3 Aparat de iluminat stradal cu LED, se solicită „Rezistență la impact (minim) IK08-IK10”;  În FIŞA TEHNICĂ nr. 3 Aparat de iluminat ornamental stradal Putere max. 43W (document denumit „Fișa tehnică nr. 10 Aparat de iluminat LED ornamental 43 W”), se solicită: „Rezistența la impact (minim) IK10. Se va prezenta raport de testare”. Susținerea contestatoarei în sensul stabilirii intervalului IK08- IK10 pentru toate echipamentele solicitate în prezenta procedură este confirmată atât de cerințele impuse în FIȘA TEHNICĂ nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, FIȘA TEHNICĂ NR. 2 Aparat de iluminat lampadar cu LED TIP 2 - Putere max. 30W și FIȘA TEHNICĂ nr. 3 Aparat de iluminat stradal cu LED, cât și de cuprinsul art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. 3. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca pentru aparatele de iluminat să se depună dosarul fotometric În concret, ......... SRL solicită eliminarea cerinței privind prezentarea dosarului fotometric și acceptarea prezentării rapoartelor fotometrice. Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică extrase relevante din fișele tehnice aferente aparatelor de iluminat, extrase care se regăsesc la pagina 14 din contestație. De interes pentru autoritatea contractantă este prezentarea rapoartelor fotometrice, ci nu dosarul care a stat la baza obținerii rapoartelor fotometrice, având în vedere că dosarul fotometric nu garantează, implicit, obținerea rapoartelor fotometrice. Or, în condițiile în care autoritatea contractantă a impus prin caietul de sarcini un număr important de documente pe baza cărora să se poată realiza verificarea specificațiilor tehnice corespunzătoare produselor 4

ofertate, impunerea unei cerințe privind prezentarea dosarului fotometric ar avea ca efect restrângerea concurenței în procedura organizată, contrar prevederilor mai sus redate. Susținerea contestatoarei potrivit căreia nu se impune prezentarea dosarului fotometric rezultă și din cuprinsul aceluiași art. 11 alin. (1) din Ordinul nr. 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. 4. Cu referire la cerințele restrictive prevăzute în Fișa tehnică nr. 4 care vizează modul de comunicare și prin care, practic, se impune atât modul de comunicare directă GSM, cu un server în cloud, cât și modul de comunicație RF 2,4 GHz (în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, practic, în cazul în care GSM nu funcționează) A. În principal, eliminarea acestei cerințe restrictive, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie/comunicare, nu este justificată, prin urmare contestatoarea apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație similare care să asigure nevoile autorității contractante. În principal, ......... SRL solicită reformularea prevederilor din fișa tehnică, prin introducerea, după „transmisie GSM sau echivalent", conform prevederilor legale. În sensul eliminării GSM, contestatoarea invocă Decizia nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, pronunțată în Dosarul nr. 1591/C7/2024 De asemenea, contestatoarea solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune modul de comunicație RF 2.400 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire. În sensul eliminării modului de comunicație RF 2.400 GHz ......... SRL invocă Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024 B. În subsidiar, contestatoarea solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație cu echipamente intermediare, care să cuprindă concentratoare de date, având în vedere că necesitatea concentratoarelor de date este confirmată chiar de cerințele prevăzute la punctul 1.7 din Fișa tehnică nr. 4 care, când se prezintă soluția în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, practic, în cazul în care GSM nu funcționează. O confirmare suplimentară este aceea că deși se solicita fără medii intermediare, în caietul de sarcini se regăsește mențiune „Pe str. Borviz se vor monta și Senzori inteligenți iluminat adaptiv, stația de baza sistem de iluminat adaptiv în locația optimă și de vor face reglaje, setări și testări de funcționare. În fiecare din cele 64 puncte de aprindere se va monta câte un analizor de rețea, se va efectua integrarea și setarea lui în interfața web și verificarea funcționării” – analizatoarele de rețea sunt medii intermediare. Pagina 5 din 33

Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică extrase relevante din documentația de atribuire, anume din Fișa tehnică nr. 4, care se regăsesc la pagina 17 din contestație. Practic, cerința prin care se impune GSM, respectiv cerința de la punctul 1.6 nu este compatibilă cu cerința de la 1.7, având în vedere că soluția de la punctul 1.7 implică utilizarea concentratoarelor de date. Cu alte cuvinte, soluția descrisă la punctul 1.7 nu este compatibilă cu cea descrisă la punctul 1.6 prin care „nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date”. Prin cerința 1.7 se impune ca „în cazul întreruperii comunicației între modulele de control și aplicație, soluția ofertată va asigura comutarea pe o rețea de comunicație de rezervă”. În cazul tehnologiilor impuse prin această fișă tehnică, singura rețea de comunicare alternative este cea prin rețeaua locală RF-2,4 GHz, astfel în cazul în care un grup de module pierd comunicația GSM cu serverul cloud, acestea vor putea comunica cu serverul Cloud prin RF 2,4 GHz cu un alt modul care comunica prin GSM cu serverul Cloud. Ori în acest caz, modulul care preia sarcina de a comunica către Serverul Cloud și datele venite de la modulele ce au pierdut comunicația GSM devine un concentrator de date. Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comanda și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru cartele SIM ( câte o cartelă aferentă fiecărui aparat de iluminat din proiect), presupunând costuri suplimentare, inclusiv, pentru autoritatea contractantă. a) Jurisprudențial, în sensul eliminării modului de comunicație RF 2.400 GHz, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024. b) Jurisprudențial, în sensul eliminării GSM, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024. Așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Contestatoarea apreciază că, impunerea unui anumit tip de transmisie, respectiv GSM, reprezintă o cerință restrictivă prin raportare la următoarele considerente: ➢ Acest tip de comunicație implică mai multe costuri pentru autoritatea contractantă, așa cum s-a precizat anterior. 6

➢ Potrivit cerinței expusă prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă impune un anumit tip de transmisie, respectiv GSM pentru controlul de la distanță a aparatului de iluminat. ➢ Existența unei astfel de cerințe exclude alte tehnologii de comunicații care ar putea fi mai eficiente sau mai potrivite în anumite situații. Utilizarea exclusivă a transmisiei RF sau GSM poate să nu fie cea mai eficientă opțiune în toate scenariile. De exemplu, tehnologia PLC beneficiază de infrastructura de cablare electrică existentă, permițând transmiterea datelor și controlul prin intermediul rețelei de curent electric. Astfel, o cerință rigidă care exclude PLC limitează implementarea unei soluții mai eficiente din punct de vedere energetic și a resurselor si nu permite alegerea celei mai bune opțiuni de comunicare din zona de instalare a sistemului de telegestiune. ➢ Cerința exclude aplicațiile sau utilizările care ar putea beneficia de alte tipuri de comunicații, cum ar fi comunicațiile prin cablu, comunicațiile pe internet sau alte tehnologii emergente de comunicații. ➢ Cerința limitează baza de furnizori și soluții disponibile, deoarece nu toți furnizorii sau dezvoltatorii pot oferi module de control care funcționează exclusiv cu transmisia GSM/RF. ➢ Utilizarea numai a transmisiilor GSM poate fi limitată de acoperirea rețelei sau de alte constrângeri tehnice asociate cu aceste tehnologii. Acest lucru poate afecta disponibilitatea și fiabilitatea sistemului în anumite locații. ➢ Așa cum se învederează din cuprinsul prevederilor art. 166 din Legea nr. 99/2016 este interzis a se indica o anumită specificație tehnică/tehnologie de fabricație legată de proiectare, calculare și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor fără a fi însoțită de mențiunea „sau echivalent”, având în vedere că se pot utiliza și alte protocoale de comunicație, contestatoarea solicită eliminarea cerinței în discuție, sau, în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că nu se impune eliminarea acesteia, solicită să dispună obligarea autorității contractante la reformularea prevederilor din Fișa tehnice, prin introducerea, după sintagma transmisie GSM, a mențiunii „sau echivalent”, conform prevederilor legale. Jurisprudențial, în sensul susținerii contestatoarei, aceasta indică: Decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104 din 25.08.2023, Decizia CNSC nr. 2289/C9/2445 din 01.11.2022, rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022, rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC cu nr. 1311/C9/1268, 1274 din 12.06.2023, Decizia CNSC cu nr. 530/C1/223 din 09.03.2023. Totodată, o confirmare suplimentară a faptului că cerința contestată este una nelegală, o reprezintă și faptul că, într-o procedură similară, în care a fost formulată o critică identică celei din prezenta speță, autoritatea contractantă PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂSĂUD a comunicat că înțelege să adopte măsuri de remediere, astfel cum rezultă din extrasul redat la pagina Pagina 7 din 33

23 din contestație din punctul de vedere nr. 27777/10.06.2024, transmis în Dosarul CNSC nr. 1800/C5/2024. 5. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței restrictive de la punctul 1.10 din Fișa tehnică nr. 4, astfel: „Modulul de telegestiune este prevăzut cu sursa de alimentare de 24 Vcc și un contact uscat NO/NC pentru alimentarea și conectarea senzorilor”. Cerința este restrictivă deoarece alimentarea modulului doar cu 24 Vcc impune utilizarea conectorului standardizat Zhaga, fapt ce exclude alți conectori standardizați echivalenți cu Zhaga, cum ar fi cel NEMA. Ca jurisprudență, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1647/C2/1592 din 14.06.2024. 6. Eliminarea cerinței restrictive prin care se impune găzduirea în Cloud În sensul susținerii sale, contestatoarea indică un extras relevant din Fișa tehnică nr. 4 la pagina 24 din contestație, afirmând că practic, această critică se impune a fi analizată împreună cu solicitarea de la punctul nr. 4, prin care contestatoarea a solicitat eliminarea modului de comunicație GSM. Citirea datelor de pe modulul ce controlează aparatul de iluminat și trimiterea acestora în cloud sau interpretarea lor la nivel local, pentru operațiuni de instalare sau depanare, poate fi realizată în mai multe moduri și utilizând alte tehnologii spre deosebire de citirea prin RFID care necesită utilizare unui PRB pentru accesul la aparatul de iluminat aflat pe stâlp și apropierea unui cititor RFID (care poate fi un telefon mobil) de modulul care controlează aparatul de iluminat montat deja și aflat sub tensiune. Printre alte tehnologii pentru accesarea directă a modulului pot fi enumerate Bluetooth, Wi-fi, Lora, PLC etc, tehnologii ce nu necesită un contact direct cu modulul aflat sub tensiune. Practic, contestatoarea solicită să se accepte și alte modalități de găzduire, găzduirea în cloud necesitând costuri suplimentare. Cerința legată de găzduirea serverului și a bazelor de date în cloud, corelată cu cerința de a nu avea medii intermediare de comunicare și de a utiliza comunicație prin GSM, împreună cu alte cerințe strict legate de aceasta tehnologie (utilizarea IPV6, „comisionare” automată cu serverul din cloud, ce poate fi realizată doar prin tehnologia de comunicație GSM) sunt restrictive, deoarece elimină posibilitatea ofertării unor soluții echivalente, dar care nu obligă beneficiarul să adopte costuri suplimentare legate de comunicația prin GSM și de hostarea bazelor de date în cloud-ul furnizorului soluției odată cu finalizarea perioadei contractuale. Metode alternative precum instalarea serverului și a bazelor de date într-o locație fizică aleasă de beneficiar sau instalarea mixtă (locație fizica aleasa de beneficiar cu sincronizare sau back-up în cloud) ar elimina dependența beneficiarului față de furnizorul soluției ofertate și i-ar permite 8

acestuia accesul la datele proprii din cadrul sistemului după finalizarea perioadei contractuale. În legătură cu aceste aspecte, contestatoarea invocă considerentele C Deciziei CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024. 7. Eliminarea cerinței restrictive de la punctul 1.18, prin care se impune modul de comunicație GSM În acest sens, contestatoarea ilustrează, la pagina 25 din contestație, un extras relevant din Fișa tehnică nr. 4. Cu referire la cerințele restrictive prevăzute în Fișa tehnică nr. 4 care vizează modul de comunicare și prin care, practic, se impune atât modul de comunicare directă GSM, cu un server în cloud, cât și modul de comunicație RF 2,4GHz (în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, practic, în cazul în care GSM nu funcționează). a. În principal, eliminarea acestei cerințe restrictive, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie/comunicare, nu este justificată, prin urmare apreciem că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație similare care să asigure nevoile autorității contractante. În principal, contestatoarea solicită reformularea prevederilor din fișa tehnică, prin introducerea, după „transmisie GSM sau echivalent", conform prevederilor legale. În sensul eliminării GSM invocăm Decizia nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, pronunțată în Dosarul nr. 1591/C7/2024. De asemenea, solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune modul de comunicație RF 2.400 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire. În sensul eliminării modului de comunicație RF 2.400 GHz, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024 C. În subsidiar, contestatoarea solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație cu echipamente intermediare, care să cuprindă concentratoare de date, având în vedere că necesitatea concentratoarelor de date este confirmată chiar de cerințele prevăzute la punctul 1.7 din Fișa tehnică nr. 4 care, când se prezintă soluția în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, practic, în cazul în care GSM nu funcționează. În legătură cu aceste aspecte, contestatoarea invocă și redă considerente din Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024. 8. Eliminarea cerinței restrictive de la punctul 3.2 din Fișa tehnică nr. 4 Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică, la pagina 27 din contestație, un extras relevant din Fișa tehnică nr. 4, apreciind, în principal, că se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că, deși la punctul 3.2 din Fișa tehnică nr. 4 se face trimitere la anumite documente, în documentație neexistând o astfel de cerință. În subsidiar, clarificarea unei astfel de cerințe. Pagina 9 din 33

Având în vedere că documentația de atribuire cuprinde orice cerință și luând în considerare că în caietul de sarcini nu au fost solicitate aceste rapoarte și că nu există informații privind rapoartele de testare care trebuie prezentate, contestatoarea solicită eliminarea unei astfel de cerințe. În sensul susținerii sale, contestatoarea invocă prevederile art. 20 alin. (2) cuprinsul HG nr. 395/2016. 9. Eliminarea cerinței restrictive de la punctul 1.17 din Fișa tehnică nr. 4, prin care se impune: „Aplicația web va putea fi accesată doar de către utilizatorii predefiniți în sistem, de la orice terminal conectat la internet (care permite navigarea WQEB) prin restricționarea accesului minim cu parolă și nume utilizator”. Contestatoarea solicită sa se accepte și aplicații, nu doar navigare web și impunerea doar navigării WEB este restrictivă și se impune a fi analizată împreună cu cererea detaliată la punctul nr. 4, privind modul de comunicație, invocînd în susținerea solicitărilor sale Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024. 10. Eliminarea cerinței restrictive de la punctul 3.4 din Fișa tehnică nr. 4, prin care se impune prezentarea capturilor. Contestatoarea consideră cerința restrictivă privind prezentarea capturilor de ecran dintr-o aplicație implementată, precum și acordul beneficiarului GDPR și solicită prezentarea contului demo, care să demonstreze cerințele, eliminarea punctului 3.4 din fișa tehnică. În plus, pentru eliminarea acestei cerințe, contestatoare învederăm Consiliului că reprezintă o clauză nescrisă, cu motivarea că aceasta reprezintă o cerință care vizează experiența similară, sens în care aceasta trebuia să se regăsească în anunțul de participare. În considerarea dispozițiilor art. 179 litera I) din Legea nr. 98/2016, solicitările de mostre (de către achizitor) au natura unor cerințe care să probeze capacitatea tehnică a ofertantului de a executa viitorul contract, şi nu conformitatea produselor propuse cu cerințele caietului de sarcini. Or, normele de aplicare a Legii, aprobate prin HG nr. 395/2016, interzic includerea criteriilor de calificare în conținutul documentației descriptive, sub sancțiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6). Astfel, în absența oricărei mențiuni, din cuprinsul anunțului de participare, contestatoarea apreciază că se impune anularea acestei cerințe. 11. Așa cum contestatoarea a solicitat deja la punctul 4 din contestație - solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune frecvența radio de comunicație 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire – eliminarea cerinței din Fișa tehnică nr. 5 10

✓ Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică un extras relevant din cuprinsul Fișei tehnice nr. 5 - Stație de bază sistem de iluminat adaptiv la pagina 29 din contestație. a) Jurisprudențial, în sensul eliminării modului de comunicație 2.4 GHz contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024. 12. Așa cum contestatoarea a solicitat deja la punctele 4 și 11 din contestație – aceasta solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune frecvența radio de comunicație 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire – eliminarea cerinței din Fișa tehnică nr. 6 ✓ Pentru solu ionarea acestei critici, ......... SRL indic i red , la pagina 30 din ț ă ș ă contesta ie, un extras relevant din cuprinsul Fi ei tehnice nr. 6 - Sta ie de baz sistem ț ș ț ă de iluminat adaptiv. Jurisprudențial, în sensul eliminării modului de comunicație 2.4 GHz ......... SRL invocă Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024. 13. Așa cum am solicitat deja la punctele 4, 11 și 12 din Contestație - solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune frecvența radio de comunicație 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire - eliminarea cerinței din Fișa tehnică nr. 7 Deși se solicită fără medii intermediare, în caietul de sarcini se regăsește mențiune „Pe str. Borviz se vor monta și Senzori inteligenți iluminat adaptiv, stația de bază sistem de iluminat adaptiv în locația optimă și de vor face reglaje, setări și testări de funcționare. În fiecare din cele 64 puncte de aprindere se va monta câte un analizor de rețea, se va efectua integrarea și setarea lui în interfața web și verificarea funcționării”. – analizatoarele de rețea sunt medii intermediare. În acest sens, contestatoarea redă un extras din Fișa tehnică nr. 7, la pagina 32 din contestație și invocă considerentele Deciziei CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024, în sensul eliminării modului de comunicație 2.4 GHz. 14. ......... SRL solicită uniformizarea cerințelor privind garanția ✓ Modificarea termenului pentru transmisia, traficul de date, actualizările de software, găzduirea pe server a datelor - conform termenului pentru garanția sistemului de telegestiune În sensul susținerii sale, contestatoarea indică un extras relevant din documentația de atribuire, astfel: „Garanția tehnică oferită va fi: - pentru corpurile de iluminat și console - minim 5 ani; - pentru sistemul de telegestiune, stația și senzorii de iluminat adaptiv, analizorul de rețea la modernizare puncte de aprindere – minim 8 ani. Costurile reprezentând transmisia, traficul de date, actualizările de software, găzduirea pe server a Pagina 11 din 33

datelor pentru sistemul de telegestiune și analizorul de rețea, pentru o perioadă de minim 10 ani, sunt incluse în prețul produselor”.  Uniformizarea cerințelor privind garanția, practic, contestatoarea solicită modificarea termenului pentru transmisia, traficul de date, actualizările de software, găzduirea pe server a datelor - conform termenului pentru garanția sistemului de telegestiune, cu motivarea că transmisia, traficul de date, actualizările de software, găzduirea pe server a datelor reprezintă practic componente ale sistemului de telegestiune. 15. ......... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive EN 60598 – acest standard nu este pentru rezistența la impact Standardul EN 60598 nu reglementează rezistența la impact, iar prezentarea raportului privind rezistența la impact este suficientă. Susținerea contestatoarei, afirmă aceasta, este confirmată de cuprinsul art. 11 alin. (1) lit. f) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. 16. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive privind prezentarea raportului termic potrivit EN 60598-2-3 În subsidiar, în temeiul prevederilor art. 179 lit. m) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe cu motivarea că, fiind o cerință privind capacitatea, practic un criteriu de calificare, trebuia inclus și în anunțul de participare. Inserarea unor astfel de cerințe doar în Formularul F5 – Fișa tehnică nr. 1, reprezintă o clauză nescrisă. Contestatoarea învederează Consiliului că acest standard se aplică in mod specific proiectoarelor de iluminat si nu iluminatului stradal, susținerea acesteia fiind confirmată de prevederile art. 11 alin. (1) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Cu referire la eliminarea unei astfel de cerințe cu motivarea că reprezintă clauze nescrise Analizând art. 179 lit. m) din Legea nr. 98/2016, prezentarea certificatelor/rapoartelor de testare reprezintă un criteriu de calificare, prin urmare, astfel de cerințe trebuiau inserate și în anunțul de participare. Art. 179 din Legea nr. 98/2016: „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații şi documente: m) certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calității sau organisme cu competențe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care urmează a fi livrate, identificată în mod clar prin trimitere la specificații tehnice sau standarde”. În art. 30 alin. (4) şi alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, s-au prevăzut următoarele: „(4) Criteriile de calificare şi criteriile de selecție stabilite de autoritatea

contractantă

sunt

incluse

în

anunțul

de 12

participare/simplificat/de concurs.” , „(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Coroborarea acestei reguli, cu regulile de întocmire a caietului de sarcini, regăsite la art. 20 alin. (10) din Norme, conduc la o obligația pentru achizitor de a asigura o informare completă, clară şi explicită a ofertanților, prin întocmirea unei documentații lipsite de echivoc. Având în vedere că cerințele privind prezentare unor astfel de certificate sunt inserate doar în Fișele tehnice, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe ca reprezentând clauză nescrisă. 17. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive privind prezentarea raportului de testare în conformitate cu IEC 62696 ✓ Să se accepte ENEC şi ENEC+ ✓ În subsidiar, în temeiul prevederilor art. 179 lit. m) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe cu motivarea că, fiind o cerință privind capacitatea, practic un criteriu de calificare, trebuia inclus și în anunțul de participare. Inserarea unor astfel de cerințe doar în Formularul F5 – Fișa tehnică nr. 1, reprezintă o clauză nescrisă.  Cerința restrictivă (doar cei de la ENEC fac testul IK în baza acestui standard). Să se accepte testul în conformitate cu standardul 62262. Susținerea contestatoarei potrivit căreia nu se impune prezentarea dosarului fotometric rezultă și din cuprinsul art. 11 alin. (1) din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Cu referire la eliminarea unei astfel de cerințe cu motivarea că reprezintă clauze nescrise Analizând art. 179 lit. m) din Legea nr. 98/2016, prezentarea certificatelor/rapoartelor de testare reprezintă un criteriu de calificare, prin urmare, astfel de cerințe trebuiau inserate și în anunțul de participare. Art. 179 din Legea nr. 98/2016: „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații şi documente: m) certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calității sau organisme cu competențe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care urmează a fi livrate, identificată în mod clar prin trimitere la specificații tehnice sau standarde”. În art. 30 alin. (4) şi alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, s-au prevăzut următoarele: „(4) Criteriile de calificare şi criteriile de selecție stabilite de autoritatea

contractantă

sunt

incluse

în

anunțul

de participare/simplificat/de concurs.” , „(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Pagina 13 din 33

Coroborarea acestei reguli, cu regulile de întocmire a caietului de sarcini, regăsite la art. 20 alin. (10) din Norme, conduc la o obligația pentru achizitor de a asigura o informare completă, clară şi explicită a ofertanților, prin întocmirea unei documentații lipsite de echivoc: „(10) Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Având în vedere că cerințele privind prezentare unor astfel de certificate sunt inserate doar în Fișele tehnice, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe ca reprezentând clauză nescrisă. În final, contestatoarea ......... SRL precizează că, prin stabilirea anumitor specificații tehnice autoritatea contractantă trebuie să nu încalce principiile impuse prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Astfel, în aplicarea acestor principii, dispozițiile art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016 prevăd că „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența unui conflict de interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței”. Aliniatul următor impune ca „în cazul în care se constată apariția unei situații dintre cele prevăzute de alin. 2, autoritatea contractantă are obligația de a elimina efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare adoptând, potrivit competențelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare sau anulare ale actelor care au afectat aplicarea corectă a procedurii de atribuire sau ale activităților care au legătură cu acestea”. Prin adresa fără număr la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 54734/28.08.2024, contestatoarea ......... SRL a transmis „Concluzii scrise”, învederând faptul că, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea 101/2016, după primirea contestației, autoritatea contractantă poate adopta măsuri de remediere. În cazul în care autoritatea contractantă nu adoptă măsuri de remediere, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea va solicita obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. În acest context, contestatoarea evidențiază faptul că, pe rolul CNSC, au existat contestații formulate pentru eliminarea unor cerințe identice, iar contestațiile au fost admise. Cu titlu de exemplu, contestatoarea indică: Decizia CNSC nr. 1810/C10/1142 din 01.07.2024 și Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din 03.07.2024. Prin adresa nr. 47927/03.09.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 56149/04.09.2024, autoritatea contractantă a transmis „Punct de vedere” referitor la contestația formulată de contestatoarea ......... SRL. Autoritatea contractantă susține următoarele꞉ 14

1. Obiectul contestației se referă la conținutul documentației de atribuire, publicată în SEAP, contestatoarea solicitând remedierea documentației cu privire la criticile formulate că fiind restrictive, în scopul de a asigura accesul nerestricționat la procedură al tuturor operatorilor economici interesați; 2. Contestația a fost formulată înainte de expirarea termenului limită stabilit pentru depunerea ofertelor în cadrul procedurii de atribuire în cauză. Referitor la aspectele contestate autoritatea contractantă întreprinde următoarele măsuri de remediere parțiale: Referitor la solicitarea nr. 1 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere꞉ „Având în vedere că autoritatea contractantă nu dorește restricționarea accesului la procedură, se vă corela temperatura maximă solicitată pentru „Stație de baza sistem de iluminat adaptiv" cu temperatura maximă de funcționare solicitată pentru aparatele de iluminat, și anume +55 gr. C”. Referitor la solicitarea nr. 2 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire. Autoritatea contractantă justifică acest lucru, susținând că, în fișa tehnică nr. 10 - Cerință privind gradul de rezistență la impact de minim IK1O a fost solicitată de către aceasta, în funcție de propriile necesități. Se face precizarea că aparatele de iluminat ornamentale, prin forma lor specifică, și înălțimile reduse de montaj, pot fi supuse mult mai ușor actelor de vandalism, astfel că se impune un grad de rezistență la impact superior, grad care se încadrează în limitele stabilite de ghidul de finanțare. De asemenea. se precizează că aparatele de iluminat care vor fi înlocuite au același grad de rezistenta la impact, ceea ce justifică decizia autorității contractante de a nu achiziționa echipamente inferioare din punct de vedere al siguranței în exploatare. Referitor la solicitarea nr. 3 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere꞉ „Precizăm că cerința se referă la criteriile ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață în conformitate cu prevederile Anexelor la ORDIN 2395 din 27 decembrie 2023 și se modifică în sensul că « dosarul fotometric» se vă echivala cu orice alt document inclusiv raport fotometric care să demonstreze îndeplinirea cerinței”. Referitor la solicitarea nr. 4 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin următoarele꞉ Soluția privind sistemul de telegestiune este în concordanță cu nevoia autorității contractante de a implementa un sistem de control al iluminatului public bazat pe tehnologii de comunicație de ultima generație prin transmisie fără fir. De asemenea, în stabilirea soluției s-a ținut cont și de sistemul de telegestiune, deja implementat pentru o parte a sistemului de iluminat al MUNICIPIULUI ......... și de posibilitatea extinderii ulterioare. Pagina 15 din 33

Sistemul propus este un sistem flexibil și inovator, fără a fi necesare investiții majore în infrastructură. Contestatoarea deși sugerează că „cerința de la punctul I.6 nu este compatibilă cu cerința de la I.7" nu demonstrează această afirmație. Achizitoarea menționează că, pe piață, există sisteme de control ale iluminatului care permit echipamentelor de control individuale comunicarea atât pe frecvențe GSM cu serverul cloud, cât și prin frecvența radio, prin realizarea unei rețele MESH între elementele de control. Astfel soluția aleasă are avantajul siguranței și redundanței în funcționare prin cele două tipuri de comunicație. De asemenea, utilizarea frecvenței radio de 2,4 GHz (utilizată în mod obișnuit într-o varietate de dispozitive wireless) facilitează comunicarea instantanee cu senzorii de mișcare, cu implicații directe asupra siguranței circulației, precum și a economiei de energie. În cazul în care comanda de la senzori nu este preluată instantaneu, există riscul nefuncționării sistemului de iluminat. Referitor la cerința privind comunicația GSM, se poate constata caracterul nefondat al criticii, având în vedere că pe piața de profil din România există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM (Interact City — Signify, Exedra — Schreder, Intelilight — Flashnet). Referitor la solicitarea nr. 5 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin următoarele꞉ Așa cum s-a menționat, sistemul propus este un sistem flexibil și inovator, fără a fi necesare investiții majore în infrastructură. Alegerea conectorului standardizat vine din mai multe considerente:  Este un conector standardizat în conformitate cu Zhaga Consortium ce prezintă garanția compatibilității între aparatele de iluminat și controler indiferent de producător, chiar și în cazul în care pe viitor oricare dintre acestea vor necesita înlocuirea;  Funcționează la tensiune redusă, cu risc mic de accidente prin electrocutare;  Controlerele de tip Zhaga au dimensiuni mult mai mici față de controlerele NEMA, având un impact estetic semnificativ, mai ales în cazul aparatelor de iluminat de tip ornamental;  Pe piață de profil din România majoritatea producătorilor consacrați de sisteme de telegestiune au soluție de tip Zhaga: Flashnet, E- Save, Signify, Schreder. Referitor la solicitarea nr. 6 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că se constată că, contestatoarea încearcă să își impună propria soluție a sistemului de telegestiune. 16

Autoritatea contractantă face precizarea că autoritatea contractantă și-a stabilit necesitățile pentru sistemul de telegestiune solicitat. Astfel cerința este în concordanță cu sistemul de telegestiune deja implementat și oferă o multitudine de avantaje cum ar fi:  Securitate și mentenanță la cel mai înalt nivel asigurată de către specialiști în domeniu, reprezentanți ai producătorului platformei;  Update periodic, dezvoltat de producătorul platformei în corelare cu schimbările aduse de progresul tehnologic;  Acces la sistem fără a fi restricționat de legătură fizica cu serverul;  Posibilitate facilă de extindere a sistemului de control. Referitor la solicitarea nr. 7 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că s-a menționat și în cadrul punctului 4, pe piața de profil din România există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM (Interact City - Signify, Exedra - Schreder, Intelilight — Flashnet). Din datele disponibile public se poate observa că sunt multipli integratori de sisteme care au avut acces la echipamentele diferiților producători de astfel de sisteme de telegestiune, în acest sens solicitarea nefiind considerată restrictivă. Referitor la solicitarea nr. 8 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că în conformitate cu prevederile art. 158 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, rapoarte de testare drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției. Referitor la solicitarea nr. 9 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere prin aceea că, nu exclude nici folosirea aplicației web și nici navigarea WEB, însă dorește achiziționarea unui sistem de telegestiune modern, flexibil, care oferă o serie de avantaje în perioada de exploatare. Astfel solicitarea de acces la sistem prin intermediul oricărui terminal conectat la internet și care permite conexiunea WEB permite accesul nelimitat la platformă, din orice locație, în condițiile de siguranță impuse, pentru utilizatorii predefiniți. Referitor la solicitarea nr. 10 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că, dorește să se asigure că sistemul achiziționat este unul „matur” care a mai fost implementat și funcționează cu succes în cadrul altor proiecte. Cerința nu se adresează experienței similare a ofertantului, iar acordul beneficiarului nu este solicitat în mod explicit pentru ofertant. El poate fi acordat și producătorului/furnizorului pentru sistemul de telegestiune. Acestea nu sunt cerințe de calificare sau criterii de selecție, sunt cerințe tehnice prin care autoritatea contractantă se asigură că sistemul ofertat a fost implementat cu succes în cadrul unor proiecte similare. Referitor la solicitările nr. 11 și 12 ale contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitările din documentația de atribuire, Pagina 17 din 33

justificând prin aceea că, aceasta a specificat și la punctul 4, utilizarea frecvenței radio de 2,4 GHz (utilizată în mod obișnuit într-o varietate de dispozitive wireless) facilitează comunicarea instantanee cu senzorii de mișcare, cu implicații directe asupra siguranței circulației, precum și a economiei de energie. În cazul în care comanda de la senzori nu este preluată instantaneu, există riscul nefuncționării sistemului de iluminat. În urma studierii pieței de profil, autoritatea contractantă susține că a constatat că majoritatea producătorilor de sisteme de control iluminat care utilizează și senzori realizează comunicația în bandă radio 2.4 GHz. Referitor la solicitarea nr. 13 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că așa cum reiese atât din denumirea echipamentului, cât și din fișa tehnică, analizorul de rețea va echipa punctele de aprindere existente, în vederea monitorizării de la distanță a parametrilor rețelei de iluminat public, aceasta neavând rol de element intermediar de comunicație. Referitor la solicitarea nr. 14 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere, prin faptul că se modifică garanția tehnică „transmisia, traficul de date, actualizările de software, găzduirea pe server a datelor" de la 10 ani la 8 ani. Referitor la solicitarea nr. 15 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că cerința nu se modifică deoarece Standardul EN 60598 stabilește prescripțiile generale pentru corpurile de iluminat, referitoare la clasificarea, marcarea, construcția mecanică, construcția electrică și securitatea privind efectele fotobiologice, precum prescripțiile pentru încercările corpurilor de iluminat, astfel acesta stabilind prescripțiile inclusiv pentru rezistența mecanică. Referitor la solicitarea nr. 16 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere prin faptul că se acceptă prezentarea de rapoarte tehnice fie în conformitate cu standardul EN 60598-2-3, fie în conformitate cu standardul EN 60598-2-5. Referitor la solicitarea nr. 17 a contestatoarei, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere prin faptul că se acceptă și prezentarea de raport de testare în conformitate cu standardul EN 62262. Prin adresa nr. 58666/2951/C5/16.09.2024, Consiliul a invitat contestatoarea ......... SRL, la sediul său, pentru studierea dosarului 2951/2024. Prin mail-ul înregistrat la CNSC sub nr. 59686/19.09.2024, contestatoarea ......... SRL a renunțat la studierea dosarului 2951/2024. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ......... SRL, a transmis recipisa de consemnare nr. 210526687/1, eliberată de CEC BANK Sucursala ......... la data de 30.08.2024, din care rezultă 18

consemnarea cauțiunii în valoare de 74.006,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 2951/2024. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Autoritatea contractantă ........., a inițiat, la data de 14.08.2024, o licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii unui contract de achiziție, având ca obiect „Furnizare de produse cu demontare/montare și punere în funcțiune pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public", anunț de participare nr. CN1072184, valoarea estimată a procedurii fiind de 3.700.264,00 lei fără TVA. Ca urmare a publicării documentației de atribuire, a formulat contestația în analiză ......... SRL, criticând o serie de prevederi aleacesteia, deoarece le consideră restrictive. După depunerea contestației, autoritatea contractantă a adoptat pentru unele din prevederile criticate, o serie de măsuri de remediere, respectiv pentru punctele 1, 3, 9, 14, 16, 17. Prin urmare, pentru aceste puncte contestația a rămas fără obiect. Pentru celelalte critici, autoritatea contractantă a prezentat justificări suplimentare pentru menținerea cerințelor din documentația de atribuire. Prin urmare, Consiliul va analiza criticile contestatoarei prin raportare la justificările autorității contractante. Cu privire la critica nr. 2 privind eliminarea cerințelor referitoare la rezistența la impact în sensul stabilirii intervalului IK08- IK10 pentru toate echipamentele solicitate în prezenta procedură, contestatoarea arată că pentru unele echipamente se impune rezistența la impact intervalul IK08- IK10, iar pentru altele minim IK10, astfel: în FIȘA TEHNICĂ nr. 1 Aparat de iluminat stradal cu LED, FIȘA TEHNICĂ NR. 2 Aparat de iluminat lampadar cu LED TIP 2 - Putere max. 30W și FIȘA TEHNICĂ nr. 3 Aparat de iluminat stradal cu LED, se solicită „Rezistență la impact (minim) IK08-IK10”, iar în FIŞA TEHNICĂ nr. 3, Aparat de iluminat ornamental stradal Putere max. 43W (document denumit „Fișa tehnică nr. 10 Aparat de iluminat LED ornamental 43 W”), se solicită: „Rezistența la impact (minim) IK10. Se va prezenta raport de testare”. Autoritatea contractantă justifică menținerea cerinței în fișa tehnică nr. 10 - Cerință privind gradul de rezistență la impact de minim IK10, arătând că a fost solicitată în funcție de propriile necesități, având în vedere că aparatele de iluminat ornamentale, prin forma lor specifică, și înălțimile reduse de montaj, pot fi supuse mult mai ușor actelor de vandalism, astfel că se impune un grad de rezistență la impact superior, grad care se încadrează în limitele stabilite de ghidul de finanțare. De asemenea, se precizează că aparatele de iluminat care vor fi înlocuite au același grad de rezistenta la impact, ceea ce justifică decizia autorității contractante de a nu achiziționa echipamente inferioare din punct de vedere al siguranței în exploatare. Consiliul reține că argumentele autorității sunt pertinente și concludente, neputându-se justifica înlocuirea corpurilor de iluminat Pagina 19 din 33

existente cu altele mai puțin rezistente. Autoritatea justifică diferența gradului de rezistență la impact între componente diferite ce urmează a fi achiziționate prin expunerea mai mare la risc de vandalism, corpurile de iluminat ornamentale fiind accesibile, în condițiile în care sunt montate la înălțimi reduse. Pe de altă parte, nu există vreo justificare concludentă a contestatoarei din care să rezulte restricționarea competiției prin solicitarea rezistenței la impact diferite pentru anumite componente ce fac obiectul achiziției/din care să rezulte vreun impediment de ordin tehnic/vreo restricționare a competiției/o vătămare de orice fel, solicitarea de uniformizare nefiind, astfel, justificată. Având în vedere cele constatate, Consiliul va respinge ca nefondată critica formulată. În ceea ce privește critica nr. 4, contestatoarea consideră restrictive cerințele prevăzute în Fișa tehnică nr. 4 care vizează modul de comunicare și prin care, practic, se impune atât modul de comunicare directă GSM, cu un server în cloud, cât și modul de comunicație RF 2,4GHz (în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, în cazul în care GSM nu funcționează). Contestatoarea invocă practică a CNSC, respectiv Decizia nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024. Verificând decizia respectivă, Consiliul reține că în cadrul acelui dosar, autoritatea contractantă nu a formulat contraargumente față de solicitarea contestatoarei, completul reținând, astfel, argumentele contestatoarei. Totodată, atât decizia sus menționată cât și Decizia nr. 1810/C10/1142/01.07.2024, invocată, de asemenea, ca practică de contestatoare vizează proceduri ce au ca obiect execuția de lucrări pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, ori procedura de față are ca obiect furnizare de produse cu demontare/montare și punere în funcțiune pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, deci se demontează și se montează componentele uzate într-un sistem de iluminat deja existent. Astfel cum rezultă din caietul de sarcini, pag. 3 pct 3, se achiziționează un număr fix de componente, iar în ceea ce privește Fișa tehnică nr. 4, aceasta are ca obiect modulul de comandă telegestiune. Consiliul are în vedere că fiind un contract de furnizare, este necesară compararea ofertelor, nefiind posibilă prezentarea suplimentară de alte aparate, deoarece, în această situație, ofertele nu ar mai fi comparabile. Consiliul mai reține că proiectul este finanțat din Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, specificațiile tehnice fiind deja aprobate în contractul de finanțare. Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă arată că soluția privind sistemul de telegestiune este în concordanță cu nevoia sa de a implementa un sistem de control al iluminatului public bazat pe tehnologii de comunicație de ultima generație prin transmisie fără fir, iar în stabilirea 20

soluției s-a ținut cont și de sistemul de telegestiune, deja implementat pentru o parte a sistemului de iluminat al MUNICIPIULUI ......... și de posibilitatea extinderii ulterioare. Sistemul propus este un sistem flexibil și inovator, fără a fi necesare investiții majore în infrastructură. Achizitoarea menționează că, pe piață, există sisteme de control ale iluminatului care permit echipamentelor de control individuale comunicarea atât pe frecvențe GSM cu serverul cloud, cât și prin frecvența radio, prin realizarea unei rețele MESH între elementele de control. Astfel soluția aleasă are avantajul siguranței și redundanței în funcționare prin cele două tipuri de comunicație. Consiliul reține că în deciziile anterioare, invocate de contestatoare, autoritățile publice locale solicitau exclusiv sistem GSM, iar contestatoarea solicită introducerea și a altor sisteme echivalente de comunicații, dar și înlăturarea frecvenței de 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire. Într-una dintre decizii, autoritatea contractantă a acceptat introducerea celor două sisteme alternativ. Consiliul are în vedere că cerința astfel cum a fost concepută în caietul de sarcini, vizează funcționarea permanentă a sistemului de comunicații, că există un sistem principal, GSM, și unul de rezervă, RF. Pe de altă parte, autoritatea contractantă arată că piața oferă numeroase sisteme de control ce funcționează în ambele variante, iar sistemul este unul modern, ce vine în completarea celui deja existent. Consiliul are în vedere că explicațiile autorității contractante sunt pertinente, neputându-se reține un eventual caracter restrictiv. De asemenea, Consiliul are în vedere că nici sistemele de tip GSM și nici cele de tip RF nu sunt sisteme proprietare, că ambele tehnologii sunt unele accesibile, că nu sunt specifice anumitor producători. În condițiile în care se urmărește transmiterea datelor în cloud, este utilă rețeaua GSM, iar semnalul WI-fi folosește radiofrecvența. Este neîndoielnic că informațiile se transmit către sistemele de telegestiune ale orașului, unele fiind deja în exploatare, astfel că autoritatea trebuie să se asigure de integrarea noilor componente în sistemul deja existent. Trebuie avut în vedere că obiectul contractului este furnizarea de produse cu montare și demontare pentru creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat, deci nu suntem în situația în care trebuie creată arhitectura unui sistem nou. Astfel, dacă s- ar permite fiecărui operator să livreze componente după o altă arhitectură a sistemului, așa cum dorește fiecare operator, atunci ofertele nu s-ar mai putea compara. Prin urmare, limitările impuse au în vedere și situația existentă în teren. În ceea ce privește frecvența aleasă, de 2,4 GHz, autoritatea contractantă arată că aceasta este utilizată în mod obișnuit într-o varietate de dispozitive wireless, că facilitează comunicarea instantanee cu senzorii de mișcare, cu implicații directe asupra siguranței circulației, precum și a economiei de energie. În cazul în care comanda de la senzori nu este Pagina 21 din 33

preluată instantaneu, există riscul nefuncționării sistemului de iluminat. Consiliul are în vedere că banda de frecvență de 2,4 GHz este cea mai accesibilă pentru dispozitivele wireless (telefoane, tablete, laptopuri), în schimb, alte frecvențe pot fi mai greu accesibile. Consiliul are în vedere că și această frecvență este una comună, frecvent utilizată, frecvențe mai mari (de pildă, 5 GHz se folosește pentru descărcări de fișiere mari, streaming de filme la rezoluții mari sau gaming online etc), și nu pentru comunicații obișnuite. Doar aparent o rezoluție mai mare este un avantaj, în realitate, accesul utilizatorilor poate fi mai dificil, nu toate dispozitivele fiind compatibile cu benzi de frecvență mai mari. Consiliul reține că însăși contestatoarea explică modul în care se realizează comunicarea, potrivit sistemului solicitat în caietul de sarcini, la pag. 17 ultimul alineat din contestație explicându-se amănunțit modalitatea de transmitere a datelor. Explicațiile acesteia nu conving Consiliul de inutilitatea celor două sisteme alternative, ci dimpotrivă, aduc argumente pentru menținerea lor. Justificând contradicția dintre cerințele 1.6 și 1.7, contestatoarea arată că modulul care preia sarcina de a comunica către Serverul Cloud și datele venite de la modulele ce au pierdut comunicația GSM devine un concentrator de date. Astfel, ......... SRL solicită în principal, reformularea prevederilor din fișa tehnică, prin introducerea, după „transmisie GSM sau echivalent", dar contestatoarea formulează, în subsidiar, un capăt de cerere referitor la introducerea a posibilității prezentării de concentratoare de date, în locul sistemului GSM, ambele însemnând același lucru: schimbarea soluției tehnice concepute de autoritatea contractantă într-o soluție aleasă liber de operatorii economici, respectiv sistem GSM sau RF cu concentratoare de date. Contestatoarea solicită, în fapt, acceptarea unor tehnologii de comunicație cu echipamente intermediare, care să cuprindă concentratoare de date, având în vedere că necesitatea concentratoarelor de date este confirmată chiar de cerințele prevăzute la punctul 1.7 din Fișa tehnică nr. 4 care, când se prezintă soluția în cazul întreruperii comunicației între modulele de control, practic, în cazul în care GSM nu funcționează. Analizând susținerile fiecăreia dintre părți, Consiliul consideră că se impune a avea în vedere următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - din HG nr. 395/2016: - art. 20 alin. (10): ”Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - din Legea nr. 98/2016: - art. 154 alin. (1): ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și 22

precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 alin. (1) și (6): ”(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.; (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” - art. 156 alin. (1) - (3): ”(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". Prin urmare, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul său [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. Prin urmare, achizitoarea este chemată să probeze și să justifice oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. Pagina 23 din 33

În consecință, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificațiile criticate și nevoia sa de achiziție. În același timp, pentru a putea cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită autoarea contestației în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, printre ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității achizitoarei. În consecință, petenta, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Acest raționament se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul cerințele achizitoarei nu se pliază pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. În sensul dreptului autorității de a-și stabili propriile necesități este și Hotărârea nr. 88/2024 din 18.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în cadrul dosarului nr. 10/59/2024, hotărâre invocată de contestatoare prin prisma susținerii punctului său de vedere contrar celui exprimat de Autoritatea contractantă: ,,Astfel, în mod corect a reţinut Consiliul că precizarea tehnologiei necesar a fi utilizată în vedere asigurării comunicaţiei pentru sistemul de telegestiune, respectiv GSM, nu poate fi considerată restrictivă şi din prisma faptului că nu este de natură a favoriza un anumit producător de echipamente sau un anumit furnizor de servicii, respectiv un anumit ofertat, iar modul în care autoritatea contractantă a stabilit cerinţele caietului de sarcini din acest punct de vedere nu este de natură a-i restricţiona petentei participarea la procedura de atribuire. 24

Referitor la eventualele avantaje/dezavantaje ale unei tehnologii de comunicaţii faţă de o alta, invocate de petenta prin plângere, Curtea precizează că acestea nu sunt de natură a determina nelegalitatea ori caracterul restrictiv al cerinţei în discuţie, stabilirea necesităţii şi implicit a specificaţiilor tehnice prin care este aceasta descrisă la nivelul caietului de sarcini, reprezintă atributul exclusiv ala autorităţii contractante prevăzut la art. 3 alin,(l) din HG nr. 395/2016.” În speța invocată, autoritatea contractantă a declarat că ,,proiectul tehnic nu prevedere folosirea de concentratoare de date si controlere de grup suplimentare. Defectarea unui concentrator de date cauzează întreruperea comunicaţiei cu un grup mare de aparate de iluminat făcând sistemul de telegestiune nefuncţional pentru aparatele de iluminat care nu au o problemă tehnică, spre deosebire de sistemul propus prin caietul de sarcini prin care defectul unui modul afectează doar aparatul de iluminat pe care acesta este montat fără a influenţa funcţionarea aparatelor învecinate. Instalarea de concentratoare de date suplimentare, presupune un nou proiect tehnic, stabilirea numărului acestora în funcţie de condiţiile din teren, știut fiind că transmisia acestora este influenţată de clădiri, vegetaţie, etc. Condiţia tehnică impusă prin proiectul tehnic şi fisele tehnice nu este una restrictivă, o multitudine de producători de sisteme de telegestiune folosind transmisia de date direct de la aparate de iluminat fără folosirea de concetratoare de date, de asemenea o multitudine de producători folosesc transmisia RF sau GSM. Autoritatea nu interzice folosirea concentratoarele de date acceptându-se folosirea acestora atât timp cât aceasta se face fără folosirea de elemente suplimentare faţă de modulul de telegestiune montat pe aparatul de iluminat’’. Ca și în cazul documentației de față, nu se acceptă elemente suplimentare de concentrare a datelor, cerința fiind ,,Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se va face direct, nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date’’, considerând că transmisia RF și GSM solicitate în documentație nu sunt cerințe restrictive. Această soluție a fost atacată cu plângere, soluția pronunțată fiind cea citată mai sus, iar plângerea este o dovadă a faptului că societatea contestatoare dorește, în fapt, sisteme radio cu concentratoare de date separate de modulul de telegestiune, și nu sistem GSM. Plângerea respectivă a fost atașată de Consiliu dosarului prezentei cauze. Soluția instanței relevă faptul că stabilirea specificațiilor tehnice intră în marja de apreciere a autorității contractante, iar atât timp cât cerința este justificată, ea nu poate fi cenzurată de Consiliu și mai mult, că GSM și RF nu sunt sisteme proprietare. Consiliul reține, astfel, ca pertinentă apărarea autorității din prezenta cauză, conform căreia pe piață, există sisteme de control ale iluminatului care permit echipamentelor de control individuale comunicarea atât pe frecvențe GSM cu serverul cloud, cât și prin frecvența radio, prin realizarea unei rețele MESH între elementele de control. Astfel soluția aleasă are Pagina 25 din 33

avantajul siguranței și redundanței în funcționare prin cele două tipuri de comunicație. În ceea ce privește utilizarea frecvenței radio de 2,4 GHz, nu se poate reține susținerea conform căreia fiecare operator utilizează frecvența proprie. În fond, este vorba de o transmitere de date ce utilizează banda obișnuită, securitatea asigurându-se prin user și parolă, și nu prin transmiterea pe banda de frecvență proprie. Dacă ar fi așa, ar însemna că orice operator ce încarcă/descarcă date wi-fi, wireless ar trebui să funcționeze pe banda proprie, aspect imposibil din punct de vedere tehnic. Consiliul reține, astfel, că practica invocată de contestatoare nu este relevantă în cauză, deoarece o serie de proceduri nu au același obiect, altele nu au trecut prin cenzura instanței, iar la altele autoritățile contractante nu au formulat apărări față de susținerile contestatoarelor sau au adoptat măsuri de remediere, singura decizie identificată fiind cea citată mai sus. Prin urmare, Consiliul va respinge ca nefondate criticile de la punctul nr. 4. În ceea ce privește pct. 5, contestatoarea solicită eliminarea cerinței restrictive de la punctul 1.10 din Fișa tehnică nr. 4, astfel: „Modulul de telegestiune este prevăzut cu sursa de alimentare de 24 Vcc și un contact uscat NO/NC pentru alimentarea și conectarea senzorilor”. Consideră cerința restrictivă deoarece alimentarea modulului doar cu 24 Vcc impune utilizarea conectorului standardizat Zhaga, fapt ce exclude alți conectori standardizați echivalenți cu Zhaga, cum ar fi cel NEMA.

Ca jurisprudență, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 1647/C2/1592 din 14.06.2024.Consiliul reține că pasajul citat nu are legătură cu cerința criticată. Consiliul mai reține că societatea contestatoare aduce un singur argument, al favorizării conectorilor standardizați echivalenți cu Zhaga, excluzând conectorul NEMA. Deși contestatoarea nu aduce argumente în acest sens, autoritatea contractantă recunoaște trimiterea la conectorii de tip Zhaga, prezentând argumentele pentru care nu dorește conectorul NEMA:  Controlerele de tip Zhaga funcționează la tensiune redusă, cu risc mic de accidente prin electrocutare;  Controlerele de tip Zhaga au dimensiuni mult mai mici față de controlerele NEMA, având un impact estetic semnificativ, mai ales în cazul aparatelor de iluminat de tip ornamental;  Pe piață de profil din România majoritatea producătorilor consacrați de sisteme de telegestiune au soluție de tip Zhaga: Flasnet, E- Save, Signify, Schreder. Autoritatea contractantă face precizarea că și-a stabilit necesitățile pentru sistemul de telegestiune solicita, cerința fiind în concordanță cu 26

sistemul de telegestiune deja implementat și care oferă o multitudine de avantaje cum ar fi:  Securitate și mentenanță la cel mai înalt nivel asigurată de specialiști în domeniu, reprezentanți ai producătorului platformei;  Update periodic, dezvoltat de producătorul platformei în corelare cu schimbările aduse de progresul tehnologic;  Acces la sistem fără a fi restricționat de legătură fizica cu serverul;  Posibilitate facilă de extindere a sistemului de control. Consiliul reține că nu s-a dovedit de către contestatoare un eventual caracter restrictiv al cerinței, atât timp cât piața de profil există suficientă concurență pentru acest gen de produs. Mai mult, chiar contestatoarea recunoaște că nu există un anumit producător individual, atât timp cât recunoaște existența produselor echivalente, motiv pentru care Consiliul o va respinge ca nefondată. În ceea ce privește critica de la pct. 6, eliminarea cerinței prin care se impune găzduirea în Cloud, Consiliul reține că aceasta are legătură cu cerința referitoare la sistemul GSM, aspect invocat și de contestatoare. În justificarea eliminării, contestatoarea arată că citirea datelor de pe modulul ce controlează aparatul de iluminat și trimiterea acestora în cloud sau interpretarea lor la nivel local, pentru operațiuni de instalare sau depanare, poate fi realizată în mai multe moduri și utilizând alte tehnologii. Printre alte tehnologii pentru accesarea directă a modulului pot fi enumerate Bluetooth, Wi-fi, Lora, PLC etc, tehnologii ce nu necesită un contact direct cu modulul aflat sub tensiune. Practic, contestatoarea solicită să se accepte și alte modalități de găzduire, găzduirea în cloud necesitând costuri suplimentare. Consideră că cerința legată de găzduirea serverului și a bazelor de date în cloud, corelată cu cerința de a nu avea medii intermediare de comunicare și de a utiliza comunicație prin GSM, împreună cu alte cerințe strict legate de aceasta tehnologie (utilizarea IPV6, „comisionare” automată cu serverul din cloud, ce poate fi realizată doar prin tehnologia de comunicație GSM) sunt restrictive, deoarece elimină posibilitatea ofertării unor soluții echivalente, dar care nu obligă beneficiarul să adopte costuri suplimentare legate de comunicația prin GSM și de hostarea bazelor de date în cloud-ul furnizorului soluției odată cu finalizarea perioadei contractuale. Metode alternative precum instalarea serverului și a bazelor de date într-o locație fizică aleasă de beneficiar sau instalarea mixtă (locație fizică aleasa de beneficiar cu sincronizare sau back-up în cloud) ar elimina dependența beneficiarului față de furnizorul soluției ofertate și i-ar permite acestuia accesul la datele proprii din cadrul sistemului după finalizarea perioadei contractuale. Consiliul reține că argumentele contestatoarei sunt contradictorii. Astfel, aceasta recunoaște că găzduirea datelor în manieră alternativă crează o situație de dependență a beneficiarului față de furnizor, dar propune instalarea serverului și a bazelor de date într-o locație fizică aleasă de beneficiar sau instalarea mixtă (locație fizică aleasă de beneficiar cu sincronizare sau back-up în cloud), care, în fapt, reprezintă tot o soluție de Pagina 27 din 33

cloud, aparținând beneficiarului. Economia pe care ar avea-o beneficiarul într-o astfel de situație este incertă, deoarece doar costurile cu crearea server-ului și întreținerea pot fi mai mari. Pe de altă parte, găzduirea datelor de prestator este improprie acestui contract, care este unul de furnizare, și nu de lucrări. Mai mult, autoritatea contractantă aduce argumente concludente pentru care dorește menținerea cerinței în forma din caietul de sarcini:  Securitate și mentenanță la cel mai înalt nivel asigurată de către specialiști în domeniu, reprezentanți ai producătorului platformei;  Update periodic, dezvoltat de producătorul platformei în corelare cu schimbările aduse de progresul tehnologic;  Acces la sistem fără a fi restricționat de legătură fizica cu serverul;  Posibilitate facilă de extindere a sistemului de control. Consiliul reține aceleași temeiuri legale de la lag. 21-22 din prezenta, precum și faptul că găzduirea în cloud nu este o cerință restrictivă, oricine putând avea acces la aceasta. Consiliul reține că decizia invocată ca practică la acest punct nu are relevanță în cauză, din moment ce Consiliul reține că autoritatea nu a formulat apărări. În ceea ce privește critica nr. 7, privind eliminarea cerinței restrictive de la punctul 1.18, prin care se impune modul de comunicație GSM, Consiliul va reține aceleași argumente cu cele de la punctul 4, critica fiind de fapt, o reluare a acelei critici, fiind respinsă ca nefondată. În ceea ce privește critica nr. 8 Eliminarea cerinței restrictive de la punctul 3.2 din Fișa tehnică nr. 4: În completarea fișei tehnice se vor preciza documentele din care să reiasă îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice pentru fiecare cerință în parte. Contestatoarea susține că se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că, deși la punctul 3.2 din Fișa tehnică nr. 4 se face trimitere la anumite documente, în documentație nu există o astfel de cerință. În subsidiar, solicită clarificarea unei astfel de cerințe. Consiliul reține că cerința este una uzuală în procedurile de atribuire, operatorii economici având dreptul să își dovedească cerințele în orice manieră, prin orice document relevant: fișe tehnice, broșuri, manuale, rapoarte, declarații ale producătorului etc, autoritățile contractante neputând restricționa posibilitatea dovedirii îndeplinirii cerințelor. Prin urmare, Consiliul va respinge ca nefondată critica, cerința fiind clară. Cu privire ca critica nr. 10 referitoare la eliminarea cerinței restrictive de la punctul 3.4 din Fișa tehnică nr. 4, prin care se impune prezentarea capturilor dintr-o aplicație implementată și acordul beneficiarului pentru prezentarea acestora ,,Pentru fiecare funcție solicitată în cadrul fișei tehnice se vor prezenta capturi dintr-o aplicație implementată până la 28

momentul licitației. Capturile de ecran vor fi însoțite de acordul beneficiarului final pentru prezentarea acestora’’. Contestatoarea consideră că în fapt, se solicită prezentarea contului demo care să demonstreze cerințele. Consiliul constată că este întemeiată critica din contestație, deoarece cerința vizează prezentarea unei aplicații identice, din moment ce se solicită dovedirea fiecărei cerințe printr-o captură de ecran. În fapt, fiind vorba de un produs, respectiv modulul de telegestiune, autoritatea contractantă trebuie să aleagă anumite funcții a căror dovedire o solicită, funcții esențiale pentru produsul respectiv, dar ele trebuie prezentate în componenta lor pur tehnică, fără a fi identificat beneficiarul. Cerința se regăsește în caietul de sarcini, astfel că la acest punct, interesează doar modul de funcționare, nu experiența similară sau recomandare din partea beneficiarului. De altfel, prin cerința așa cum este formulată, autoritatea dorește confirmarea fiecărei cerințe de un beneficiar terț, aspect ce nu poate fi acceptat, fiind necesară reformularea cerinței. În ceea ce privește critica de la pct. 11, prin care se solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune frecvența radio de comunicație 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire – eliminarea cerinței din Fișa tehnică nr. 5. Consiliul reține aceleași argumente ca la pct. 4, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. Aceeași concluzie se reține și în ceea ce privește pct. 12. prin care se solicită eliminarea cerinței privind frecvența radio de comunicație 2,4 GHz și acceptarea de alte protocoale de comunicație în frecvențe proprii fiecărui producător cu respectarea cerințelor de securitate din documentația de atribuire – eliminarea cerinței din Fișa tehnică nr. 6, dar și de la pct. 13, privind eliminarea aceleiași cerințe din Fișa tehnică nr. 7. La acest punct se impune o precizare, contestatoarea sesizând o inadvertență, că deși se solicită un sistem fără medii intermediare, în caietul de sarcini se regăsește mențiune „Pe str. Borviz se vor monta și Senzori inteligenți iluminat adaptiv, stația de bază sistem de iluminat adaptiv în locația optimă și de vor face reglaje, setări și testări de funcționare. În fiecare din cele 64 puncte de aprindere se va monta câte un analizor de rețea, se va efectua integrarea și setarea lui în interfața web și verificarea funcționării”, analizatoarele de rețea sunt medii intermediare. Referitor la solicitarea nr. 13 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că așa cum reiese atât din denumirea echipamentului, cât și din fișa tehnică, analizorul de rețea va echipa punctele de aprindere existente, în vederea monitorizării de la distanță a parametrilor rețelei de iluminat public, aceasta neavând rol de element intermediar de comunicație. Pagina 29 din 33

Deci, autoritatea contractantă își justifică pertinent cerința criticată, în documentație fiind interzise doar concentratoarele de date, interdicție justificată pertinent de autoritatea contractantă, analizată la pct. 4. În ceea ce privește critica nr. 15, ......... SRL solicită eliminarea EN 60598, susținând că acest standard nu este pentru rezistența la impact, iar prezentarea raportului privind rezistența la impact este suficientă. Contestatoarea nu indică în ce fișă tehnică se regăsește cerința respectivă. Analizând documentația, Consiliul reține că cerința citată se regăsește în fișa tehnică nr. 1, 2 și 3, la pct. 2.5, astfel că se va considera că se critică pentru toate 3 fișele: ,,Se va prezenta raport de testare a rezistenței la impact IK, care va confirma îndeplinirea valorii minime solicitate. Testul va fi în conformitate cu EN 60598 și IEC 62262”. Referitor la solicitarea nr. 15 a contestatoarei, autoritatea contractantă a menținut solicitarea din documentația de atribuire, justificând aceasta prin faptul că cerința nu se modifică deoarece Standardul EN 60598 stabilește prescripțiile generale pentru corpurile de iluminat, referitoare la clasificarea, marcarea, construcția mecanică, construcția electrică și securitatea privind efectele fotobiologice, precum prescripțiile pentru încercările corpurilor de iluminat, astfel acesta stabilind prescripțiile inclusiv pentru rezistența mecanică. Consiliul reține că pe site-ul ASRO, SR EN 60598 intitulat Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale şi încercări, se menționează că ,,Acest standard stabileşte prescripţiile generale pentru corpurile de iluminat, referitoare la clasificarea, marcarea, construcţia mecanică, construcţia electrică şi securitatea privind efectele fotobiologice, precum şi prescripţiile pentru încercările corpurilor de iluminat’’. Consiliul are în vedere următoarele dispoziții din Legea nr. 98/2016: Art. 156. - (1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la transpun sta n dard e

euro p ene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi 30

execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. Prin urmare, menționarea standardelor în ofertă nu conduce la obligativitatea dovedirii, pentru ofertanți, a testării conform standardului, ci autoritatea trebuie să accepte orice dovadă care conduce la dovedirea îndeplinirii specificațiilor. În cazul concret, SR EN 60598 este un standard general, iar IEC 62262 (EN 62262) se referă la testarea specifică pentru rezistența la impact. Prin urmare, Consiliul reține că este suficientă o singură testare, respectiv cea specifică pentru rezistența la impact. Astfel, Consiliul urmează să admită critica, autoritatea fiind obligată să elimine cerința referitoare la testarea EN 60598 pentru rezistența la impact. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, dovada acestora a fost depusă la dosar cu adresa nr. 65106/11.10.2024, respectiv factura nr. SD0130/03.10.2024 și și ordinul de plată emis de UniCredit Bank în data de 04.10.2024, în sumă de 9.520 lei. Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Pagina 31 din 33

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stipulează următoarele: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) și 453 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 9.520 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă trebuie admisă în parte, respectiv proporțional cu partea din cerere admisă. Astfel fiind, raportat la gradul de complexitate al aspectelor reclamate în această cerere, la volumul de muncă pe care l-a presupus redactarea ei și cu partea din cerere admisă, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 2.000 lei, cauza fiind una complexă, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ........., respectiv criticile nr. 10 și 15, urmând a fi luate măsuri de remediere, așa cum rezultă din motivare, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate restul criticilor. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, va obliga autoritatea contractantă ......... la plata către petentă a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ........., respectiv criticile nr. 10 și 15, urmând a fi luate măsuri de remediere, așa cum rezultă din motivare, în termen de 15 zile de la comunicarea prezentei. 32

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor. În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă autoritatea contractantă ......... la plata către petentă a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 33 din 33