Decizie CNSC 1293/2024

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1293/C7/1155 Data: 14.05.2024 Prin contestația nr. 12528/09.04.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 21989/10.04.2024, formulată de către FLASH LIGHTING SERVICES S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, sector 2, înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J40/4125/2001, având CUI RO 13845929, reprezentată legal de Dan Vătăjelu, în calitate de administrator şi convenţional de SCA NEMEŞ VOICU BILAN, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat, în municipiul Bucureşti, str. Părintele Galeriu nr. 9, sector 2, formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii simplificate, organizată de MUNICIPIUL FOCŞANI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul Focșani, str. Dimitrie Cantemir nr.1 bis, județul Vrancea, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Contract de execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţie: «Modernizarea sistemului de iluminat public din Municipiul Focşani - etapa II»", iniţiată prin anunţul de participare simplificat nr. SCN1143913 din data de 02.04.2024, cod CPV 45310000-3, s-au solicitat următoarele: 1. în principal, anularea procedurii şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, conform art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016; 2. în subsidiar, anularea în parte a documentaţiei şi obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, după cum urmează: 1.1 Modificarea cerinţei referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune; 1.2 Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali; Pagina 1 din 4

1.3 Stabilirea tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturarea prevederilor contrare; 1.4 Înlăturarea prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY), precum şi indicarea tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.); 1.5 Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1 fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din fişa tehnică nr. 2, pct. 1.20 din fişa tehnică nr. 4, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/cod QR/cod de bare; 1.6 Eliminarea cerinţei de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionat la punctul 1.18; 1.7 Eliminarea cerinţei privind inscripţionarea „prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc)" din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate; 1.8 Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare" și punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului"; 1.9 Modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa de date nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind „prezenţă raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED", în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat și nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu; 1.10 Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie; 1.11 Modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate stabilite la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din

Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate. 3. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016. 4. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluţionată definitiv contestaţia. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent din 22.04.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 25390/23.04.2024, EXPERT GRUP S.R.L., cu sediul în Iaşi, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 10, bl. B1, sc. B, județul Iaşi, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/345/1995, având CUI 7141848, reprezentată convențional prin Staicu Daniela-Cabinet de avocat, cu sediul procesual ales la avocat în municipiul București. Aleea Mizil nr. 14-18, etaj 1, ap. 10A, sector 3, a formulat cerere de intervenție voluntară în favoarea autorității contractante, cu privire la contestația formulată de către FLASH LIGHTING SERVICES S.A. împotriva documentației de atribuire, prin intermediul căreia solicită urmatoarele: 1. Admiterea cererii de intervenţie; 2. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestaţiei, ca fiind nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de FLASH LIGHTING SERVICES SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL FOCȘANI. Respinge capătul de cerere principal privind anularea procedurii de atribuire și obligă autoritatea contractantă MUNICIPIUL FOCȘANI ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Respinge restul criticilor contestatoarei, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Respinge cererea de intervenție formulată de EXPERT GRUP SRL și pe cale de consecință și solicitarea intervenientei de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată Pagina 3 din 4

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 58 pagini.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../(...) Data: ..... Prin contestația nr. (...)/...., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. (...)/...., formulată de către (...)S.A., cu sediul în municipiul (...), înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. (...), având CUI RO (...), reprezentată legal de (...), în calitate de administrator şi convenţional de SCA (...), cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la avocat, în municipiul (...), formulată împotriva documentației de atribuire, aferente procedurii simplificate, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...), str. (...), în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Contract de execuţie lucrări pentru obiectivul de investiţie: «(...)»", iniţiată prin anunţul de participare simplificat nr. (...) din data de ..., cod CPV (...), s-au solicitat următoarele: 1. în principal, anularea procedurii şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, conform art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016; 2. în subsidiar, anularea în parte a documentaţiei şi obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, după cum urmează: 1.1 Modificarea cerinţei referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune; 1.2 Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali; 1.3 Stabilirea tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturarea prevederilor contrare; 1.4 Înlăturarea prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY), precum şi indicarea Pagina 1 din 59

tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.); 1.5 Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1 fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din fişa tehnică nr. 2, pct. 1.20 din fişa tehnică nr. 4, referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/cod QR/cod de bare; 1.6 Eliminarea cerinţei de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionat la punctul 1.18; 1.7 Eliminarea cerinţei privind inscripţionarea „prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc)" din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate; 1.8 Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare" și punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului"; 1.9 Modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa de date nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind „prezenţă raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED", în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat și nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu; 1.10 Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie; 1.11 Modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate stabilite la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate. 3. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016. 4. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii,

calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluţionată definitiv contestaţia. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent din 22.04.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. .../..., (...)S.R.L., cu sediul în (...), înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI (...), reprezentată convențional prin (...) de avocat, cu sediul procesual ales la avocat în municipiul (...), a formulat cerere de intervenție voluntară în favoarea autorității contractante, cu privire la contestația formulată de către (...)S.A. împotriva documentației de atribuire, prin intermediul căreia solicită urmatoarele: 1. Admiterea cererii de intervenţie; 2. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestaţiei, ca fiind nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care (...)S.A. critică unele prevederi din documentaţia de atribuire, pe care le consideră nelegale, astfel: I. Documentaţia de atribuire este nelegală impunându-se anularea procedurii de atribuire conform art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016 Contestatorul citează prevederile art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016 și subliniază faptul că documentaţia de atribuire, respectiv Proiectul tehnic nr. 3017/2023, elaborat de societatea (...)S.R.L., conţine neclarităţi şi contradicţii ce impun anularea procedurii. 1. Prevederile contrare şi neclare referitoare la tipul de comunicaţie În cuprinsul Proiectului tehnic, la pag. 19 (pag. 21 din pdf) din documentul „(...) PTh SSV1" se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant, descris sumar, neclar şi cu prevederi contrare. Astfel, la pag. 21 din (pag. 23 din pdf) la punctul „Conectivitate”, se prevede că „Sistemul proiectat a fost, aşadar, ales să funcţioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicaţie ales". Cu toate acestea, în mod contrar, la aceeaşi pag. 21 din Proiectul tehnic (pag. 23 din pdf) se prevede, la punctul „Operabilitate": „Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7, pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o Pagina 3 din 59

aplicaţie wed-based, cât şi prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tablete), indiferent dacă acestea utilizează Android sau iOS". Contestatorul consideră că prevederile sunt în mod vădit contradictorii, pe de o parte afirmându-se la pct. „Conectivitate" că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct, „Operabilitate", menţionându-se că sistemul de telegestiune va utiliza non- stop o „aplicaţie web- based”, aplicaţiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicaţiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). Or, în conformitate cu art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili care este tipul de comunicaţie pe care îl impune drept cerinţă: i. PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicaţii pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date şi a trimite comenzi sau ii. comunicaţie prin WEB-BASED, care implică legătură cu internetul. Acesta menționează că informaţiile contradictorii din cadrul Proiectului tehnic cu privire la tipul de comunicaţie se regăsesc şi în cadrul fişelor tehnice. Astfel, fişele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune, prin care impune drept cerinţă comunicarea exclusiv PLC (pentru controlerul de corp - Fişa tehnică F5 nr. 2 şi comunicaţie cu CMS, care este disponibilă pe internet (pentru Fişa tehnică F5 nr. 5, pct. 1.17,1.20,1.37,1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul şi gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7 zile din 7 se realizează printr-o aplicaţie WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tabletă prin Android sau iOS, toate funcţionând prin internet. Contestatorul consideră că având în vedere gravele neconcordanţele din cadrul documentaţiei, se impune ca autoritatea contractantă, în conformitate cu art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, să refacă proiectul tehnic, astfel încât acesta să poată fi utilizat de către ofertanţi în realizarea obiectivului proiectat. De asemenea, acesta subliniază că este necesar să se aibă în vedere şi faptul că proiectul tehnic trebuie verificat de un verificator autorizat, astfel încât se impune ca procedura să fie anulată, iar proiectul tehnic să fie refăcut în întregime, în acest sens, invocând practica CNSC. Ținând cont de aspectele menționate, contestatorul consideră că se impune anularea procedurii şi refacerea documentaţiei de atribuire, în vederea înlăturării tuturor neconcordanţelor. 2. Prevederi neclare şi contrare referitoare la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncţional şi concentratorul de date (gateway). Se afirmă că, prin proiectul tehnic s-a stabilit realizarea comunicaţiei dintre controlerele de corp şi concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin liniile de alimentare cu energie electrică existente, aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicaţie exclusiv de tip PLC (Power Line Communication).

Conform proiectului, comunicaţia între concentratorul de date (modulul central) şi serverul CMS trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părţi - partea din faţă şi partea din spate. Partea din faţă este partea cu care interacţionează utilizatorul, reprezintă modul în care site-urile sunt structurate şi stilizate în mod vizibil, reunind HTML, CSS şi JavaScript pentru a oferi un conţinut bogat, interactiv şi stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicaţia utilizată pentru a posta conţinut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfeţe web (adică internet) care permite să se adauge, creeze şi publice cu uşurinţă conţinut în partea din faţă a sistemului CMS, fiind posibilă crearea de conţinut într-o interfaţă similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conţinut în baza de date şi îl publică în partea din faţă a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS-ul ce permit publicare de conţinut, cunoaşterea tehnologiilor web sau construirea aplicaţiei web de la zero. Contestatorul apreciază că documentaţia nu este clară şi nu prezintă informaţii corecte şi concrete, deoarece nu descrie în mod clar, în ce condiţii şi cum este posibilă comunicaţia de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp şi concentratorul de date (gateway), atât timp cât pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicaţie tip web-based. Mai mult, comunicaţia de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 20 gateway-uri (concentratoare de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a reţelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zona (stradă) şi gateway (concentratorul de date). Pentru a fi posibilă comunicaţia PLC, în fiecare punct de aprindere se vor instala tot atâtea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr-un punct de aprindere. În caz contrar, comunicaţia cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă pentru că nu există legătură fizică între corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune şi gateway-ul montat în punctul de aprindere. De asemenea, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieşire există în acest punct pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. Contestatorul arată că o altă neconcordanță din Proiectul tehnic se referă la modalitatea de preluare a datelor transmise de către controlerele de telegestiune care comunică prin sistem PLC, de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfață (modem) PLC, întrucât acesta comunică web-based cu serverul CMS, între aceste componente existând deosebiri majore constructive ce fac imposibilă preluarea datelor şi transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. Față de cele menționate, contestatorul precizează că se impune refacerea Proiectului tehnic astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. Se impune modificarea Proiectului tehnic în sensul indicării tuturor componentelor necesare realizării Pagina 5 din 59

proiectului (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare- amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse, etc.). De asemenea, documentaţia conţine o serie de deficienţe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. Se impune astfel anularea procedurii de atribuire şi refacerea în întregime a documentaţiei, în vederea înlăturării cerinţelor contrare şi prezentării către ofertanţi a tuturor informaţiilor necesare întocmirii unei oferte competitive. II. Documentația de atribuire este nelegală, aceasta conține cerințe restrictive, nejustificate și disproporționate în raport cu obiectul contractului. Contestatorul subliniază că, în conformitate cu Proiectul tehnic („(...) PTh SSV1") „(...)" nr. 3017/2023, parte integrantă din documentaţia de atribuire publicată în SEAP, proiectantul este societatea (...)S.R.L, fiind cel care a impus cerinţe privind participarea ofertanţilor la procedura de achiziţie publică, finanţată din resurse guvernamentale de către agenţia Fondului de Mediu, cerinţe care excedează cerinţelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1866/18.10.2021, iar cerinţele au fost acceptate ca atare de către autoritatea contractantă. Contestatorul susține că în cadrul documentaţie de atribuire au fost incluse o serie de specificaţii tehnice care, pe de o parte, sunt contradictorii şi lipsite de claritate iar, pe de altă parte, cerinţe care sunt restrictive, nelegale, menite să restrângă în mod nelegal participarea operatorilor economici la procedura de atribuire. Acesta afirmă că, prin adoptarea unei astfel de documentaţii, autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (6), art. 156 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 50, art. 2 alin. (2) lit. b), din Legea nr. 98/2016, art. 1 alin. (2) și art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016. Se impune astfel, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul precizării exacte şi complete a obiectului contractului de achiziţie publică şi în sensul eliminării cerinţelor restrictive şi/sau nejustificate. 1. Modificarea cerinţei referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune. Contestatorul precizează că orice referire la paginile din Proiectul tehnic („(...) PTh SSV1") „(...)” nr. 3017/2023, întocmit de (...)S.R.L. (denumit în continuare „Proiectul Tehnic" sau „PT”) se referă la numărul paginii documentului electronic (pdf). Se menționează că în cadrul Proiectului Tehnic, pag. 20, Tabelul nr. 4 Centralizator cantităţi de echipamente, se prevăd 20 bucăţi de Puncte de aprindere dotate cu sisteme de telegestiune. Pe de altă parte, între activităţile menţionate la pag. 18-19, respectiv obiectul contractului de achiziţii publice, se regăseşte numai activitatea de „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 20 de unităţi" şi nicio referire la înlocuirea punctelor de aprindere.

Astfel, în cadrul activităţilor contractului nu se regăseşte demontarea punctelor de aprindere existente şi montarea de puncte de aprindere noi. Deşi PT prevede cele 20 buc. Puncte de aprindere dotate cu sisteme de telegestiune, nu se arată şi care este destinaţia acestor materiale. Detaliile de execuţie ale PT nu stabilesc locurile unde ar urma să fie montate punctele de aprindere şi nici procedura specifică de execuţie a acestui tip de lucrare. Contestatorul arată că din modalitatea de formulare a activităţii „implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 20 de unităţi" nu rezultă în mod clar dacă activitatea de montare a 20 de Gateway-uri include şi demontarea punctelor de aprindere, în condiţiile în care în Proiectul Tehnic nu a fost prevăzută această activitate. Pe de altă parte, proiectantul a nominalizat în mod expres alte activităţi de demontare, precum demontarea corpurilor de iluminat, a consolelor şi a cablurilor de alimentare şi înlocuirea lor cu echipamente noi. Se menționează că, prin această modalitate de formulare a cerinţelor, complet lipsită de claritate şi consecvenţă, autoritatea contractantă încalcă dispoziţiile art. 154 alin. (1), art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016. De asemenea, acesta susține că detaliile de execuţie ale Proiectului Tehnic nu prevăd locurile în care urmează să fie montate punctele de aprindere şi nici procedurile de execuţie specifice acestui tip de lucrare. Mai mult, în PT nu este specificat nici tipul punctelor de aprindere ce urmează să fie montate; în Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate (pag. 243-246 din PT) sunt descrise atât puncte de aprindere cu ieşiri monofazate, cât şi puncte de aprindere cu ieşiri trifazate. Punctele de aprindere cu sistem telegestiune sunt nominalizate în Tabelul 6 - Lista echipamente (pag. 26 PT), fără vreo menţiune cu privire la montajul lor, respectiv dacă acestea înlocuiesc punctele de aprindere existente (vechi) sau sunt puncte de aprindere suplimentare faţă de sistemul existent. De altfel, nu se regăsește nicio informaţie cu privire la aspectul dacă autoritatea solicită montarea unor puncte de aprindere noi cu sistem de telegestiune sau echiparea punctelor de aprindere existente cu sistem de telegestiune (gateway). În susţinerea celor antemenționate, se învederează aspectul că în PT se regăseşte o descriere cu caracter general a punctului de aprindere, iar în Detaliile de execuţie (pag. 79 PT), similar, se regăsește o descriere generală a montării, fără nicio menţiune referitoare la demontarea prealabilă a punctelor de aprindere existente, cu toate că proiectantul a inclus aceste precizări cu privire la corpurile de iluminat şi console, de exemplu. Contestatorul solicită a se observa că în Cap. IV.2 Caietul de sarcini pentru furnizarea de echipamente şi materiale (pag. 65-66 PT) nu se regăseşte nicio referire la punctele de aprindere cu sistem de telegestiune, cu toate că acestea reprezintă un echipament esenţial în cadrul PT, cu toate că în Cap. IV.1 se regăsesc descrise activităţile de demontare/montare a corpurilor de iluminat şi controlerelor de telegestiune şi a consolelor de prindere. Pagina 7 din 59

Acesta consideră aşadar că documentaţia de atribuire nu este completă şi nu poate furniza o informare corectă a ofertanţilor, întrucât proiectantul nu a inclus şi planşele desenate în legătură cu locul şi cotele de montaj, detaliile de montaj (pe stâlp, în cabină, în postul trafo, pe perete, etc.) urmate de detalii de montaj concrete, ci a descris în termeni generali echipamentul din punct de vedere constructiv şi de montare. Lipsa detaliilor de montaj nu poate fi acoperită prin prezentarea celor două planşe desenate din cadrul PT, care conţin câte o schemă monofilară (o schemă pentru punct de aprindere cu 3 plecări monofazate şi una pentru punct de aprindere cu 3 plecări trifazate). Astfel, în lipsa detaliilor de montaj, nu se poate considera că ofertanţii au fost informaţi în mod corect şi complet, detaliile de montaj fiind un element esenţial pentru stabilirea în mod corect a ofertei financiare. În opinia contestatorului, pentru a putea elabora o ofertă admisibilă şi competitivă, respectiv pentru a include în ofertă punctele de aprindere cu sistem de telegestiune în conformitate cu Formularele de deviz, se impune modificarea documentaţiei de atribuire, atât partea scrisă, partea desenată, cât şi Detaliile tehnice ale Proiectului Tehnic, astfel încât să rezulte în mod neechivoc următoarele aspecte: i. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie demontate; ii. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie montate şi dacă acestea trebuie să conţină sistemul de telegestiune integrat în acestea (nr. gateway), iar în caz contrar: Numărul de sisteme de telegestiune (Gateway- uri) ce vor fi achiziţionate în mod separat; iii. Materialele necesare montajului punctelor de aprindere indicate în Formularul F4, întrucât în forma actuală nu este prevăzut niciun fel de material de montaj. Se solicită a se observa că cerinţele din documentaţia de atribuire privind punctele de aprindere sunt contradictorii şi nu sunt corelate de la o pagină la alta: • Din cuprinsul Formularului F5 - Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate (pag. 243 şi urm. PT) reiese că punctul de aprindere conţine sistemul de telegestiune (Gateway), acesta fiind montat deja în acesta; • Conform Formularului F3 - Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări (pag. 222 din PT) punctul de aprindere se montează în mod separat şi nu conţine Gateway şi nu este evidenţiată nici montarea celor 20 puncte de aprindere; • Conform Formularul F4 - Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (pag. 211 PT) punctul de aprindere conţine Gateway. • De asemenea, conform Formularului F4, nu este prevăzută achiziţionarea sistemului de telegestiune în mod independent, ci se consideră că reprezintă o parte componentă a Punctului de aprindere. Contestatorul susţine că lipsa de coerenţă a cerinţelor reiese inclusiv din aspectul că, pe de o parte, este menţionată activitate de „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 20 unităţi", iar pe de altă parte, cu privire la echipamente se

vorbeşte despre implementarea unui sistem de telegestiune. Această modalitate de formulare a cerinţelor din documentaţia de atribuire nu are aptitudinea să ducă la o informare corectă, precisă şi completă a ofertanţilor, nu rezultă în mod clar care este obiectul contractului şi nici care este de fapt necesitatea autorităţii contractante, fiind aşadar încălcate dispoziţiile art. 154 alin. (1), art. 156 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016. În acest sens, se invocă practica CNSC. Față de cele menționate, se solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la punctele de aprindere echipate (sau nu) cu sisteme de telegestiune, astfel încât să rezulte în mod clar şi fără echivoc următoarele: i. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie demontate; ii. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie montate şi dacă acestea trebuie să conţină sistemul de telegestiune integrat în acestea (nr. gateway), iar în caz contrar: Numărul de sisteme de telegestiune (Gateway- uri) ce vor fi achiziţionate în mod separat; iii. Materialele necesare montajului punctelor de aprindere indicate în Formularul F4, întrucât în forma actuală nu este prevăzut niciun fel de material de montaj. 2. Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali. Contestatorul menţionează că lucrările care fac obiectul respectivei proceduri de atribuire sunt finanţate din fonduri guvernamentale, respectiv bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în baza Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Drept urmare, acestea se supun în mod obligatoriu cerinţelor Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1866/2021 (în continuare „Ghidul"). În acest sens, pentru demonstrarea caracterului nelegal al cerinţei referitoare la montarea celor 8 senzori multifuncţionali, contestatorul face referire la articolele din cuprinsul Ghidului şi citează prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) lit. a), b) și c), art. 2 alin. (1), (2) și (3), art. 9 lit. a), b), c) și d), art. 10 alin. (1) lit. e), f) și g), art. 11 alin. (1) și alin. (2) și art. 12 lit.(c). Contestatorul subliniază că rezultă, în mod clar, faptul că numai cheltuielile care sunt în concordanţă cu scopul şi obiectivele Programului sunt eligibile. Se menționează că este lipsit de echivoc faptul că enumerarea conţinută de art. 12 din Ghid este una exhaustivă, astfel că nicio altă cheltuială, de nicio altă natură, sub niciun pretext, nu va fi considerată eligibilă în Program. Or, în lumina prevederilor legale de mai sus, rezultă, fără putinţă de tăgadă, faptul că achiziţionarea celor 8 senzori nu reprezintă o cheltuială eligibilă. Totodată, se consideră că, drept urmare, singura măsură de remediere posibilă este eliminarea cerinţei privind achiziţionarea celor 8 senzori multifuncţionali, respectiv eliminarea din cuprinsul documentaţiei de atribuire a oricăror prevederi legate de achiziţionarea celor 8 senzori multifuncţionali. Pagina 9 din 59

Contestatorul arată că, în cuprinsul Proiectului Tehnic, pag. 20, în Tabelul nr. 4 - Centralizator cantităţi de echipamente, este prevăzut un număr de 8 buc. Senzor multifuncţional, cu toate că Proiectul Tehnic nu include nicio activitate cu privire la acestea, în Partea scrisă nu se prezintă lucrările de montare ale acestor senzori în sistemul de iluminat public, respectiv nu se regăsește în cuprinsul documentaţiei de atribuire nicio descriere a modului în care aceştia ar trebui să fie montaţi, locul de montaj, modul de comunicare şi rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a sistemului de iluminat public. De asemenea, contestatorul subliniază că în Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 3 a senzorului multifuncţional (pag. 240-242 PT) se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare aparat de iluminat (AIL) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare al acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară). Totodată, în cadrul Proiectului Tehnic s-a prevăzut montarea unui număr total de 8 (opt) senzori multifuncţionali, care au capacitatea de a detecta automobilele şi pietonii pe o distanţă de 50 m, având o serie de cerinţe specifice, cum ar fi detectarea mişcării şi sensul de mişcare, detectarea impactului, transmiterea unei alerte de impact (ex. accident rutier), etc. Contestatorul reiterează aspectul că, achiziţionarea acestor senzori multifuncţionali nu reprezintă o cheltuială eligibilă conform Ghidului. Astfel cum s-a menţionat mai sus, cerinţele prevăzute în Ghid sunt cerinţe minime, însă autorităţile contractante (împreună cu proiectanţii) pot include şi alte cerinţe suplimentare, cu condiţia ca acestea să conducă la maximizarea indicatorilor stabiliţi prin Ghid, respectiv reducerea amprentei emisiei de gaze cu efect de seră ca urmare a reducerii producţiei de energie electrică din combustibili solizi sau fosili. Se face şi precizarea că autoritatea contractantă are libertatea de a include în documentaţia de atribuire alte cerinţe, cu condiţia ca acestea să conducă la obţinerea unei eficienţe energetice sporite şi o reducere mai accentuată a amprentei de CO2 emanat în atmosferă, ca o contribuţie proprie la îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare. Contestatorul consideră că nu pot fi incluse în Proiectul Tehnic de execuţie şi nici în Documentaţia de atribuire echipamente care nu au legătură cu „realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal" şi nici cerinţe tehnice, constructive sau funcţionale pentru echipamentele finanţate prin proiect care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanţare, aşa cum este cazul senzorului multifuncţional, inclus în Documentaţia de atribuire doar în scopul limitării concurenţei. Contestatorul subliniază faptul că legiuitorul nu a avut intenția să permită includerea în Documentaţia de atribuire a unor cerinţe complet străine de obiectivele Programului, precum senzorii multifuncţionali care nu au nicio legătură cu aceste obiective şi în realitate avantajează un singur producător, restricţionând astfel în mod nelegal concurenţa. În cadrul Programului, autoritatea contractantă are rolul de delegat al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, procedura de achiziţie publică

fiind organizată în această calitate, care impune respectarea strictă a dispoziţiilor Ghidului. Contestatorul invocă prevederile articolului 10 lit. g) din Ghid, care limitează tipurile de iluminat ce pot fi finanţate din acest program. Astfel, din textul de lege rezultă că în afara iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal, autorităţile contractante nu pot include în proiectele depuse în cadrul Programului, cheltuieli care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului sau cheltuieli care nu sunt eligibile (precum achiziţionarea senzorilor multifuncţionali). Orice interpretare contrară contravine intenţiei legiuitorului, finanţarea fiind prevăzută pentru atingerea unui obiectiv foarte clar definit, iar nu pentru acoperirea unor cheltuieli ale autorităţilor contractante care nu sunt necesare. Se face mențiunea că, în Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 3 (pag. 240 PT), la pct. 1.10 sunt incluse specificaţii care ar impune ca multisenzorul să cuprindă 9 senzori independenţi într-unul singur, care să fie integraţi împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga şi solicită a se observa că cerinţa privind cei 8 senzori încalcă în mod vădit prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, întrucât nu corespunde unei necesităţi reale a autorităţii. Contestatorul consideră că montarea acestui senzor multifuncţional pentru 8 corpuri de iluminat (aşa cum se prevede în PT) nu ar avea niciun efect asupra iluminatului public (şi niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare) și prezentă punctual motivele care demonstrează caracterul inutil al celor 8 senzori multifuncţionali: - Distanţa de detecţie a senzorului de mişcare - potrivit pct. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mişcarea automobilelor şi a pietonilor. Detectarea mişcării pentru o distanţă de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conţine un minim de 1771 corpuri de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici pentru traficul auto şi pietonal şi nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare). De fapt singurul efect al cerinţei este limitarea nelegală a concurenţei şi avantajarea unui singur producător. - Comunicarea senzorului multifuncţional (pct.1.8) cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant în PT) pe o distanţă de 1 km, nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public din (...), care se întinde pe o distanţă mult mai mare, astfel că şi această cerinţă este impusă în afara necesităţilor autorităţii, cu scopul limitării concurenţei şi fără nici o legătură cu obiectivele Programului de finanţarea iluminatului public local. - Cerinţa privind unghiul de detecţie de -80° la +80° (pct. 1.12) este complet lipsită de relevanţă, în condiţiile în care nu se precizează dacă această detecţie se face pe orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanţii să cunoască cu exactitate prevederile PT. Contestatorul subliniază că proiectantul impune ca senzorul multifuncţional să poată fi utilizat pentru a partaja evenimentele de detectare a mişcării şi pentru a crea un avans luminos, fără să fie incluse în Proiectul Tehnic sau în fişa tehnică detalii privind ce reprezintă aceste evenimente. Pagina 11 din 59

Pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulaţia auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat (şi nu doar 8 dintre acestea) ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncţional pentru a putea îndeplini o astfel de funcţie, ţinând cont în acest sens şi de distanţa de detecţie de 50 m pentru un senzor multifuncţional. Prin impunerea prin PT a unui număr de 8 senzori pentru un număr de 1771 corpuri de iluminat, rolul cerinţei este doar de limitare a concurenţei şi de avantajare a deţinătorului acestui senzor. Contestatorul atrage atenția cu privire la cerinţele incluse la pct. 1.13, 1.14, 1.15 din Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 3 (pag. 240 şi urm. PT), arătând că nu creează nici măcar o aparenţă de necesitate reală a autorităţii, fiind prevăzute specificaţii privind rolul senzorului multifuncţional de detectare a înclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp şi un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat. Niciuna dintre aceste activităţi ale senzorului multifuncţional impus nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanţare amintit. În același timp, subliniază că cerinţa nu răspunde unei necesităţi reale a autorităţii, de vreme ce se solicită doar montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali, la un număr de 1771 corpuri de iluminat/stâlpi de iluminat. Acesta consideră că includerea printre senzorii multisenzorului şi a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat (pct. 1.16), reprezintă o cerinţă abuzivă, atâta timp cât documentaţia de atribuire prevede câte un senzor de lumină identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat şi a fiecărui Gateway care echipează punctele de aprindere. Impunerea cerinţei ca şi senzorul multifuncţional să fie echipat şi cu un senzor de lumină, dublând sau chiar triplând numărul senzorilor de lumină, nu poate fi considerată o administrare corectă şi legală a fondurilor publice. Contestatorul apreciază că cerinţa prevăzută la pct. 1.17, ca senzorul multifuncţional să poată detecta precipitaţiile sub formă de ceaţă, ploaie sau ninsoare, este lipsită de orice fundament ştiinţific sau justificare, fiind imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă şi ceaţă. De altfel, având în vedere că senzorii propuşi în proiect se vor monta la partea inferioară a aparatului de iluminat prin conector standardizat, aceasta face imposibilă detecţia umidităţii provenite de la ploaie sau zăpadă şi, în niciun caz, nu poate fi justificată această cerinţă prin raportare la obiectivele Programului. Acesta consideră că, conform Formularului 5 - Fişa Tehnică nr. 5 a sistemului de telegestiune (pag. 247 PT), aceste facilităţi nu sunt şi integrate, informaţiile colectate nu pot fi utilizate de autoritate, rezultă astfel că cerinţa nu răspunde unei necesităţi reale a autorităţii. De asemenea, în mod similar, cerinţele impuse la pct. 1.18, 1.19 şi 1.20 sunt lipsite de orice finalitate practică, fiind introduse în mod abuziv şi fără vreo justificare în documentaţia de atribuire, având în vedere numărul de 8 senzori multifuncţionali prevăzuţi prin proiect.

În opinia contestatorului, menţinerea echipării celor 1771 corpuri de iluminat cu un număr de doar 8 senzori multifuncţionali nu are nicio justificare în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor Programului, întrucât prin funcţiile acestora, senzorii nu contribuie la realizarea de economii de energie electrică şi scăderea emisiilor de CO2 în atmosferă, respectiv nu determină obţinerea niciunui alt avantaj pentru sistemul de iluminat public. Astfel, contestatorul solicită eliminarea din Documentaţia de atribuire a cerinţei privind cei 8 senzori multifuncţionali, inclusiv a fişei tehnice aferente acestora, întrucât includerea în cadrul Proiectului Tehnic de Execuţie a acestei cerinţe are ca singur efect limitarea concurentei şi avantajarea unui anumit ofertant. Chiar dacă, ad absurdum, s-ar considera că solicitarea acestui senzor ar putea fi justificată, ceea ce nu este cazul, atunci acesta ar trebui montat pe fiecare corp de iluminat în parte, pentru a detecta mişcarea maşinilor şi pietonilor din toate zonele de iluminare, înclinarea tuturor stâlpilor pe care sunt montate corpuri de iluminat, determinarea eventualelor accidente ale stâlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat, zgomotul din oricare zonă a SIP, temperatura, lumina produsă la nivelul fiecărui corp de iluminat, etc. şi nu doar în 8 locuri disparate, fără nicio logică şi utilitate practică. Senzorul multifuncţional prevăzut în documentaţie este o componentă care nu priveşte iluminatul public, motiv pentru care nici Ghidul de finanţare nu a prevăzut-o. Utilitatea acestui senzor nu justifică cheltuielile de investiţie foarte mari, astfel că nu se justifică achiziţia. Având în vedere motivele invocate, contestatorul apreciază că această cerinţă îngrădeşte în mod nelegal accesul operatorilor la procedură şi nu corespunde unei necesităţi reale a autorităţii, fiind încălcate prevederile art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016, art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, art. 50 din Legea nr. 98/2016, art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. În acest sens, se invocă practica CNSC. Față de cele menționate, se solicită Consiliului să dispună eliminarea din documentaţia de atribuire a oricăror trimiteri la ofertarea de senzori multifuncţionali. 3. Modificarea documentaţiei de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturării prevederilor contrare. În lumina celor prezentate, contestatorul solicită ca, în situația în care se va respinge cerinţa de anulare a procedurii, să se dispună modificarea documentaţiei de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB- BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturării prevederilor contrare. Acesta consideră că cerinţa este nelegală şi încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. 4. Modificarea documentaţiei de atribuire în sensul înlăturării prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY), precum şi indicării tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare- Pagina 13 din 59

amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.) Contestatorul subliniază că, așa cum a arătat la critica de la punctul I.2) - Prevederi neclare şi contrare referitoare la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncţional şi concentratorul de date (gateway) de mai sus, autoritatea a prevăzut cerinţe neclare, contradictorii în ceea ce priveşte tipul de comunicaţie impus prin documentaţie. De asemenea, în situaţia în care Consiliul va respinge cerinţa de anulare a procedurii, se solicită modificarea documentaţiei de atribuire în sensul înlăturării prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY), precum şi în sensul indicării tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS. Modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.). Acesta consideră că cerinţa este nelegală şi încalcă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. 5. Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1 fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din fişa tehnică nr. 2. pct. 1.20 din fişa tehnică nr. 4 referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/ cod QR/cod de bare Contestatorul arată că, în fișele tehnice nr. 1 la pct. 1.17, nr. 2 la pct. 1.16 și nr. 4 la pct. 1.20, se solicită punerea la dispoziţia beneficiarului a unei aplicaţii mobile gratuite, disponibilă în Google Play şi AppStore, prin indicarea numelui aplicaţiei şi a modului de accesare a acesteia cu scopul verificării unor informaţii despre corpul de iluminat ofertat, fără a se specifica cine va pune la dispoziţie aplicaţia respectivă. Se solicită, de asemenea, furnizarea în cadrul Propunerii tehnice a aplicaţiei gratuite şi a unui cod serial/cod OR/cod de bare, al unui aparat existent, în scopul verificării funcţionalităţilor solicitate. Se consideră că cerinţa este nelegală şi restrictivă, deoarece impune ofertanţilor punerea la dispoziţia autorităţii contractante a unei aplicaţii mobile gratuite încă din faza de ofertare, obligând potenţialii ofertanți la angajarea unor costuri nejustificate în vederea participării la procedură. Această cerinţă este nejustificată de natura contractului, deoarece tipul informaţiilor de la pct. b), pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicaţie, sunt informaţii pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicaţie de tip cod QR. Operarea într-o aplicaţie nu poate fi efectuată de către terţi în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziţia beneficiarului, fără restricţii, toate informaţiile solicitate aplicaţiei QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. Contestatorul subliniază că aplicaţia de tip QR nu are nicio utilitate practică, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil să furnizeze autorităţii contractante informaţii infinit mai multe decât o

simplă aplicaţie QR a unui corp de iluminat și că, prin impunerea cerinţei, se restricţionează în mod nejustificat și nelegal concurența, întrucât la procedură vor putea participa doar producătorii care au o astfel de aplicaţie. În opinia acestuia, în situația în care toate informaţiile solicitate prin impunerea acestei cerinţe sunt dublate de informaţiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerinţa de punere la dispoziţia beneficiarului a unei aplicaţii mobile gratuite, care dublează informaţii deja solicitate prin alte documente, este o cerinţă restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia. În acest sens, se invocă practica CNSC. De asemenea, se reliefează faptul că prevederile art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public aprobate prin Ordinul nr. 1866/2021 al Ministrului Mediului, nu prevede această cerință printre cerinţele minime și că atunci când autoritatea contractantă impune cerinţe superioare celor prevăzute de art. 1 din Ghid, trebuie să se aibă în vedere obiectivele Programului, respectiv reducerea consumurilor energetice și a amprentei de CO2 și în niciun caz cerinţe fără legătură cu acest program, impuse doar din dorinţa de avantajare a unui anumit ofertant și de limitare a concurenței. Ținând cont de aceste aspecte, se solicită eliminarea acestei cerințe. 6. Eliminarea cerinţei de la punctul nr. 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionată la punctul 1.18. În acest sens se citează punctul nr. 3.3 din Fișa tehnică nr. 4. Contestatorul consideră nelegală și restrictivă această cerință, deoarece standardele menţionate nu sunt aplicabile punctului de aprindere, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu deţin asemenea certificări. Acesta menționează că echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic Naţional fără omologarea acestora de ANRE. În situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere, conform punctului 1.18 din Fişa tehnică, acest lucru trebuie menţionat în mod clar şi precis. Astfel, contestatorul solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţei sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere „1.18. Echipare: senzor efracţie, senzor lumină (crepuscular), ceas programator astronomic, gateway sistem de; telegestiune şi accelerometru". 7. Contestatorul solicită eliminarea cerinţei privind inscripţionarea „prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viață a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc)" din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate. Aceste cerințe tehnice sunt considerate de către contestator ca fiind nelegale, deoarece sunt restrictive, fiind încălcate prevederile art. 155 alin. (6), art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, restricționând accesul ofertanţilor la procedură. Pagina 15 din 59

În acest sens, contestatorul menționează faptul că, Consiliul s-a pronunțat într-o speță cu privire la aceleaşi cerinţe tehnice, unde a reţinut că nu este întemeiată o astfel de cerinţă, deoarece echipamentele nu au o durată de viaţă atât de lungă încât să fie justificată o astfel de solicitare, iar „datele de identificare ale echipamentelor poate fi realizată şi în alte moduri, cum ar fi etichete autoadezive”. De asemenea, cerinţele sunt şi neclare deoarece nu sunt indicate mijloacele de probă care trebuie prezentate pentru demonstrarea durabilităţii codului QR pe toată durata de viaţă a aparatului. Probarea unei astfel de durabilităţi presupune luarea în calcul a condiţiilor de exploatare, respectiv realizarea unui test care să dureze pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore de funcţionare x circa 4000 ore de funcţionare/an), rezultând un test pe parcursul a circa 25 de ani, însă solicitarea unui astfel de test nu este justificată. Mai mult, contestatorul arată că cerinţele sunt neclare, fiind încălcate prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, solicitându-se ca pentru controller şi punct de aprindere „Se vor prezenta mijloace de probă privind durabilitatea codului QR pe toată durata de viaţă a aparatului de iluminat” și, pe cale de consecință, consideră că se impune eliminarea acestora. 8. Contestatorul solicită eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare.", punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului". Astfel, potrivit opiniei contestatorului, cerinţa de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED, nu este justificată de natura contractului, fiind restrictivă prin impunerea unor cerinţe ce restricţionează participarea la procedură, deoarece directivele nr. 2011/65/UE, nr. 768/2008/CE şi nr. 2014/35/UE, precum şi H.G. nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, nu prevăd obligaţia producătorului de a obţine certificatul ROHS, respectiv a rapoartelor de testare. În susținerea afirmațiilor contestatorului, acesta invocă Îndrumarul metodologic pentru formularea criteriilor legate de standarde în documentaţiile de atribuire, disponibil pe site-ul ANAP. Evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate cu cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice se face de către organisme desemnate sau, după caz, notificate, respectiv laboratoare de încercări, organisme de certificare sau de inspecţie. De aici rezultă că nu există nicio reglementare a unei obligaţii legale de a obţine certificatul ROHS. Prin urmare, cerinţele de la pct. 3.4 și 3.5 din Fişa tehnică nr. 1, sunt considerate ca fiind nejustificate şi restrictive. Față de criticile aduse, pentru a nu limita libera participare a ofertanţilor, contestatorul solicită renunţarea la cerinţele de la pct. 3.4 şi 3.5

din Fișa tehnică nr.1 și acceptarea unei declaraţii de conformitate, eventual completată cu o declaraţie de conformitate RoHS, cu respectarea directivei RoHS 2011/65/CE. 9. Contestatorul solicită modificarea cerinţei de la punctul 3.7 din Fişa tehnică nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind „Se va prezenta raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED", în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumina LED ce echipează aparatul de iluminat, și nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu. Contestatorul susține că producătorii importanţi de pe piaţă au sute de configuraţii posibile pentru echiparea unui aparat de iluminat care aparţine aceleiaşi familii (fotometrii diferite, puteri diferite, niveluri de echipare cu elemente de conexiune sau protecţie diferite), făcând imposibilă testarea individuală a fiecărui tip de aparat în fiecare configuraţie în parte. Acesta menționează că lumina albastră poate fi emisă doar de sursa LED în cazul acestui tip de aparate de iluminat. Nicio altă componentă din echiparea unui aparat de iluminat nu poate avea aport de lumina albastră, astfel încât să fie obligatorie sau oportună testarea aparatului în ansamblu. În lumina celor prezentate, rezultă că solicitarea de prezentare a unui raport de încercare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat, în ansamblu, nu este justificată de natura contractului, de nevoile autorităţii, fiind doar o piedică nejustificată pentru ofertanţii doritori să participe la procedură, încălcând prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Astfel, se consideră că trebuie avute în vedere şi prevederile art. 156 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 98/2016, ce impun acceptarea de soluţii echivalente. Contestatorul consideră că se impune astfel modificarea cerinţei, prin acceptarea de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumină LED ce echipeaza aparatul de iluminat și nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu. 10. În ceea ce privește modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie, contestatorul învederează faptul că impunerea acestei cerinţe pentru toţi ofertanţii este excesivă şi solicită modificarea cerinţei, în sensul impunerii dovedirii modalităţilor de acordare a serviciului de asistenţă tehnică numai pentru ofertantul declarat câştigător. În acest sens, contestatorul invocă practica CNSC. Acesta consideră că cerinţa punerii la dispoziţie a unei linii telefonice gratuite nu reprezintă o cerinţă legală, în condiţiile în care se solicită punerea la dispoziţie, în mod gratuit a unei linii telefonice şi a paginii web Pagina 17 din 59

dedicate de către toţi ofertanţii, iar nu doar în perioada implementării sistemului de telegestiune şi pe perioada de garanţie. Această cerinţă trebuie să fie impusă exclusiv în privinţa ofertantului declarat câştigător. Contestatorul susține că această cerinţă este excesivă faţă de posibilitatea ofertanţilor de a nu fi desemnaţi câştigători în cadrul procedurii, după încheierea în prealabil a contractelor de telefonie, înregistrare domeniu internet, etc. Se face precizarea că art. 11 din Ghid nu prevede această cerinţă printre cerinţele minime, iar impunerea cerinţei nu conduce la reducerea consumurilor energetice şi a amprentei de bioxid de carbon pentru a putea fi justificată de către autoritate. În cazul impunerii unor cerinţe suplimentare faţă de cerinţele minime stabilite de Ghid, trebuie avute în vedere obiectivele Programului, reducerea consumurilor energetice şi a amprentei de CO2 și în niciun caz nu vor putea fi incluse cerinţe fără legătură cu acest Program. Astfel, cerinţa restrânge, în mod nejustificat, concurenţa, este disproporţionată şi nu corespunde necesităţii autorităţii, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) lit. b), e), art. 155 alin. (1), art. 156 alin. (2), art. 50 din Legea nr. 98/2016 şi art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Contestatorul solicită modificarea acesteia din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1, în sensul precizării că se impune exclusiv cu privire la ofertantul declarat câştigător. 11. În ceea ce privește critica referitoare la modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate, stabilite la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate, contestatorul apreciază că nelegalitatea acestor cerinţe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii cerinţelor tehnice prin impunerea certificatului de conformitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare în materia achiziţiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declaraţia de conformitate, care este o declaraţie pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancţiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene şi li se poate aplica marcajul CE. Contestatorul subliniază că declaraţia de conformitate CE este valabilă şi fără a fi însoţită de Certificatul de conformitate solicitat de autoritate, fiind o declaraţie dată în baza legii pe răspunderea producătorului, în timp ce Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene, această certificare fiind valabilă doar însoţită de Declaraţia de conformitate CE a producătorului (prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate). Astfel, acesta apreciază că impunerea acestui Certificat de conformitate nu aduce niciun beneficiu autorităţii, ci doar restricţionează concurenţa și consideră că se impune modificarea documentaţie de atribuire, în sensul

acceptării prezentării și a declaraţiei de conformitate în vederea îndeplinirii cerinţei. Mai mult, contestatorul consideră formularea cerinţei ca fiind ambiguă și lasă loc unor interpretări diferite, întrucât nu stabileşte cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menţionarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt standarde tehnice care confirmă/infirmă parametrii tehnici/costructivi/ funcţionali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. În acest sens, se invocă practica CNSC. III. Contestatorul susține că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 101/2016, pentru suspendarea procedurii de atribuire Se invocă dispoziţiile art. 22 alin. (1) și art. 23 alin. (1) din acelaşi act normativ şi se face referire la existenţa unui caz bine justificat şi paguba iminentă. Prin adresa nr. .../...., înregistrată la Consiliu sub nr. ....... autoritatea contractantă apreciază faptul că (...)S.A. a depus contestația tardiv, având în vedere următoarele considerente: - procedura de atribuire s-a iniţiat în SEAP la data de ...; - în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi (2), ziua luării la cunoştinţă, de la care se calculează termenul în care su putea formula contestaţie, este data de 03.04.2024; - contestaţia a fost transmisă în data de 10.04.2024, peste termenul legal de contestare de 7 zile (după data de 09.04.2024). Prin adresa nr. ./..., inregistrată la Consiliu sub nr. .../..., (...)S.A. a transmis Note scrise, ca urmarea a punctului de vedere emis de către autoritatea contractantă prin adresa nr. .../...., prin care solicită respingerea excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei, ținând cont de prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016. Contestatorul subliniază faptul că procedura desfăşurată de (...) este o procedură a cărei valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare şi rezultă că termenul de formulare a contestaţiei împotriva documentaţiei de atribuire a fost de 7 zile, începând cu ziua următoare publicării documentaţiei în SEAP. Contestatorul menționează că documentaţia de atribuire a fost publicată în SEAP la data de 2 aprilie 2024, prin anunţul de participare simplificat nr. (...), astfel că termenul pentru depunerea contestaţiei împotriva documentaţiei de atribuire s-a împlinit la data de 9 aprilie 2024. De asemenea, contestatorul afirmă că s-a formulat şi transmis contestaţia, atât către autoritatea contractantă, cât şi către Consiliu, la data de 9 aprilie 2024, atât prin e-mail, cât și prin curier, invocând totodată dispozițiile art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv practica instanțelor judecătorești. Astfel se arată că susţinerile autorităţii contractante referitoare la tardivitatea contestaţiei sunt neîntemeiate, aceasta fiind depusă în termenul legal la data de 9 aprilie 2024. Autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere nr. ../...., înregistrat la CNSC sub nr. .../...., cu privire la contestația depusă de Pagina 19 din 59

către (...)S.A., prin care a menționat faptul nu va anula procedura de atribuire și nici în parte, Documentaţia de atribuire, având în vedere explicaţiile prezentate în continuare. 1.1. În ceea ce privește „modificarea cerinţei referitoare la cele 20 puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune", autoritatea contractantă arată că Documentaţia este completă, corectă şi lipsită de ambiguităţi, aşa cum este precizat la pag. 8 a Proiectului Tehnic nr. 3017/2023, se solicită un număr de 20 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect şi se citează pct. 1.2 Prezentarea scenariului/opţiunii aprobate(e) în cadrul stuiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de construcţii. Se menționează şi faptul că, la pag. 77 din cap. V. DETALII DE EXECUŢIE, este descrisă modalitatea de execuţie şi montare a punctelor de aprindere şi se citează pct. 3. Montarea punctelor de aprindere. Totodată, în planşele SE1 şi SE2 sunt prezentate schemele elctrice monofilare a punctelor de aprindere, care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, siguranţe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc) şi nu numai echipamentul pentru telegestiune. Astfel, nu se înţelege unde este ambiguitatea, în condiţiile în care în documentaţia de atribuire este clar precizată cantitatea solicitată, sunt precizate funcţionalităţile şi specificaţiile tehnice minimale, este descrisă modalitate de execuţie şi montare a punctelor de aprindere şi, nu în ultimul rând, este prezentată schema electrică monofilară. Se invocă practica CNSC. 1.2. Cu privire la critica „Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali" Detalierea necesităţii senzorilor multifuncţionali este prezentată în cadrul proiectului tehnic la pag. 23. Senzorii multifuncţionali vor funcţiona împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv, care să răspundă la viteza şi dinamismul de dezvoltare a localităţii, iar necesitatea acestora a fost detaliată și în cadrul fişei tehnice nr. 3. Se face precizarea că poziţia senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localităţii, pentru a asigura iluminatul dinamic. De asemenea, se reliefează faptul că, în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoare, scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranţă rutieră sporit. Se invocă practica CNSC. 1.3. În ceea ce privește critica referitoare la „Modificarea documentației de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicație impus prin documentație PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul și înlăturarea prevederilor contrare", autoritatea contractantă subliniază că, în primul rând, cerința cu privire la lipsa costurilor este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date și că, în al doilea rând, toate mențiunile cu privire la lipsa costurilor se regăsesc in formularele F5 ale echipamentelor din componența sistemului de

telegestiune (echipamente fizice), precum controler, senzor, punct de aprindere și trebuie coroborate cu cerința nr. 1.42 din Fișa tehnică 5. Autoritatea menționează că echipamentele fizice ce compun sistemul de telegestiune nu trebuie să genereze costuri pentru citirea și transmiterea datelor, însă toate aceste echipamente trebuie controlate de o aplicaţie care să permită controlul și gestiunea sistemului, iar această aplicație poate fi Web-Based sau aplicație mobilă, așa cum se solicită la punctul 1.17 din fișa tehnică nr. 5. Aceasta subliniază că nu există comparație între protocolul de comunicaţie dintre echipamentele fizice (care nu trebuie să genereze costuri) şi aplicaţia care controlează toate echipamentele. La nivelul acestui proiect sunt solicitate 1771 controlere de telegestiune pentru aparate de iluminat şi 20 de dispozitive de telegestiune pentru puncte de aprindere, iar toate aceste echipamente nu trebuie să genereze costuri pentru citirea și transmiterea datelor, dar, pentru gestiunea lor, trebuie o singură aplicaţie care implica legătură cu internetul tocmai pentru a putea fi controlate și gestionate la distanță. 1.4. Referitor la critica cu privire la „Modificarea documentaţiei de atribuire în sensul înlăturării prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY), precum şi indicarea tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repertoare- amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.)", autoritatea susține că cerința este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. 1.5. În ceea ce privește „Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1. Fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din Fişa tehnică nr. 2, pct. 120 din Fişa tehnică nr. 4, referitoarea la aplicația mobile gratuită și a unui cod serial/cod QR/cod de bare”, autoritatea menționează faptul că, la stabilirea acestei cerințe, s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achiziţiilor publice ecologice şi, totodată, sprijinirea autorităţilor/entităţilor contractante pentru implementarea acestora, inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16, unul din criterii făcând referire la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat. Autoritatea contractantă subliniază că ținând seama de durata de viață solicitată de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani, la o durată medie de funcționare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este cea de service și mentenață post garanție. Pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă, pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea Pagina 21 din 59

la dispoziţie informaţii despre acesta, precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. Aceasta precizeză că, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanţie, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanţie, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziţiei aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu acelaşi tip de aparat de iluminai ca urmare a extinderii unei zone/străzi), autoritatea trebuie să poată identifica oricând produsul. Informaţiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponible înainte de implemetarea sistemului de telegestiune, pentru a avea informaţii despre aparatele de iluminat și specificaţiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informaţiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat şi controlerele de iluminat sunt sub tensiune şi funcţionează normal. Însă, în cazul unei defecţiuni a unui aparat de iluminat, informaţiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile şi din acest motiv este necesară o aplicaţie care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune, pentru a avea la dispoziţie oricând informaţii. Mai mult, lucrările de înlocuire, reparaţie, întreţinere sau orice intervenţie asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informaţiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamentul de telegestiune și furnizarea de informaţii fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuţie trebuie să aibă la dispoziţie oricând datele despre produse. Autoritatea subliniază că sistemul de telegestiune este pus în funcţiune după instalarea aparatelor de iluminat şi implicit a controlerelor, iar la momentul instalării, electricienii trebuie să poată citi datele din aplicaţie, datele despre controler, pentru o instalare corectă. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionarea anumitor ofertanţi, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, care au caracteristici similare, informaţiile fiind publice şi verificabile. În acest sens, se invocă practica CNSC. 1.6. Cu privire la critica privind „Eliminarea cerinţei de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţonat la punctul 1.18", autoritatea contractantă menționează că, pentru punctul de aprindere trifazat cu Gateway, ale cărui cerinţe sunt solicitate în Fișa tehnică nr. 4, se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (Gateaway). 1.7. Referitor la critica „Eliminarea cerinţei privind inscripţionarea «prin gravare, poansoare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod OR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc.» din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal

cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişă tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate”, autoritatea contractantă învederează că, la stabilirea cerinţei, s-a avut în vedere Strategia Naţională în Domeniul Achiziţiilor Publice, care prevede o serie de acţiuni referitoare la reglementarea achiziţiilor publice ecologice şi, totodată,

sprijinirea

autorităţilor/entităţilor

contractante

pentru implementarea acestora, inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier şi de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la afişarea informaţiilor despre aparatele de iluminat şi se prezintă, sub formă tabelară, pct. g) Etichetarea corpurilor de iluminat cu LED-uri. Autoritatea specifică faptul că, ţinând seama de durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service şi mentenanţă post garanţie. Pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public), trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. Aceasta mai menționează că, o simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. Astfel, autoritatea menționează că, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanţie, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post - garanţie, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziţiei aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu acelaşi tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi), aceasta trebuie să poată identifica oricând produsul. Informaţiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponible înainte de implementarea sistemului de telegestiune, pentru a avea informaţii despre aparatele de iluminat și specificaţiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informaţiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat şi controlerele de iluminat sunt sub tensiune şi funcţionează normal. Însă, în cazul unei defecţiuni a unui aparat de iluminat, informaţiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile şi din acest motiv este necesară o aplicaţie care să un fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziţie oricând informaţii. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, autoritatea prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, care au caracteristici similare, informaţiile fiind publice şi verificabile. În acest sens, se invocă practica CNSC. Pagina 23 din 59

1.8. Cu privire la „Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: Se va prezenta certificate de conformitate privind Directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare”, punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind Directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 10 -12 şi art. 21 din H.G. nr. 668/2017, cu mențiunea că demonstrarea conformităţii în vederea aplicării marcajului CE este condiţionată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine stabilite, iar legislaţia privind calitatea în construcţii impune testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuţia unor lucrări. În acest sens, se invocă practica CNSC. 1.9. Cu privire la „Modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED", în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778: 2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat, şi nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu, achizitoarea menționează faptul că autoarea contestației se limitează la alegații nesusținute tehnic sau de standardele specifice domeniului. În conformitate cu standardul IEC/TR/ 62778 - Evaluarea pericolului luminii albastre la surse de lumină şi corpuri de iluminat, aşa cu reiese şi din denumirea sa, acesta se aplică pentru 4 niveluri, inclusiv pentru corpul/aparatul de iluminat. În acest sens, autoritatea subliniază că, aşa cum se precizează în cadrul standardului, este logic să se efectueze măsurătorile de siguranţă hotobiologică la cel mai scăzut nivel de produs posibil şi să se transmită toate informaţiile relevante de-a lungul lanţului, astfel încât să se poată evalua grupul de risc la nivelul corpurilor de iluminat sau la nivelul 4. Este necesar ca raportul de testare să evalueze riscul de la nivelul corpurilor de iluminat ofertate ca un tot unitar, şi nu evaluarea pentru sursa LED despre care autoritatea contractantă nu are nicio garanţie că aparatul de iluminat va fi echipat cu acea sursă pentru care se prezintă raport. Aceasta mai subliniază că, este cunoscut faptul că aparatele de iluminat sunt echipate cu lentile şi/sau dispersoare din diferite materiale (policarbonat sau PMMA), iar aceste materiale pot emite irizaţi¡ (fascicul de culori variate ce apare pe anumite suprafeţe datorită interferenţei luminii) care influenţează evaluarea pericolului luminii albastre. 1.10. Având în vedere critica cu privire la „Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1, referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie”, autoritatea susține că, având în

vedere importanţa iluminatului public, dar şi complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanţii trebuie să pună la dispoziţia sa un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie, pentru a reduce timpul de intervenţie asupra sistemului de iluminat. Astfel, în acest sens, se invocă practica CNSC. 1.11. Cu privire la „Modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate, stabilită la pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, pct. 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a Declaraţiei de conformitate”, autoritatea contractantă evocă prevederile art. 10-12 şi art. 21 din H.G. nr. 668/2017. Urmare a expunerii punctului său de vedere, autoritatea contractantă menționează faptul că, cerinţele documentaţiei de atribuire sunt fundamentate din punct de vedere tehnic şi îndeplinirea acestora este necesară pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitările contestatorului sunt lipsite de seriozitate și relevanță. În acest sens, se solicită respingerea acestora ca fiind nefondate și se subliniază faptul că se mențin cerințele documentației de atribuire, așa cum au fost formulate și se solicită respingerea contestației în integralitatea ei. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent din .., înregistrată la Consiliu sub nr. .../....., (...)S.R.L. a formulat Cerere de intervenție voluntară în favoarea autorității contractante (...), cu privire la contestația formulată de către (...)S.A., prin care solicită următoarele: 1. Admiterea cererii de intervenţie; 2. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestaţiei, ca fiind nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 451-453 din Codul de procedură civilă; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016. I. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenţie, se supune atenţiei Consiliului prevederile legale cuprinse în Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021 şi Ordinul nr. 1947/2022, din care se citează prevederile art. 10 - Criterii de eligibilitate a proiectului şi art. 12 - Categorii de cheltuieli eligibile. În acest context, se învederează faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării Pagina 25 din 59

indicatorilor

tehnico-economici

aprobaţi

şi

a

autorizaţiei

de construire/desfiinţare. Cu titlu de jurisprudenţă, intervenientul invocă practica instanțelor de judecată. Astfel, se solicită admiterea, în principiu, a cererii de intervenţie accesorie. II. Detalierea motivelor pentru care se solicită respingerea contestaţiei ca fiind nefondată: 1. Cu referire la cerinţa care vizează tipul de comunicaţie Se învederează Consiliului faptul că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicaţie, condiţia fiind lipsa de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate şi alte tehnologii de comunicatie, intervenientul precizează că această critică este nefondată. Un sistem de telegestiune ce foloseşte ca protocol de comunicaţie reţele de date mobile (GSM), presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat şi serverul de comandă şi control. Protocolul de comunicaţie bazat pe reţele de date mobile ar presupune ca Primăria Municipiului (...) să încheie un contract cu un operator telekom pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 1771 cartele SIM, pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind considerat inacceptabil de către intervenient. 2. Cu referire la critica care vizează senzorul şi concentratorul de date Intervenientul susține faptul că cerinţa este formulată în sensul acceptării şi altor tehnologii de comunicatie, cu conditia lipsei de costuri cu transmisiunea de date, fiind indicată sintagma „sau similar”. În acest sens, intervenientul invocă practica instanțelor de judecată, din care citează. 3. Referitor la cerinţa care vizează punctele de aprindere Se precizează că în conţinutul pag. 8 a Proiectului Tehnic nr. 3017/2023, se solicită un număr de 20 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect. Acesta menționează şi faptul că, la pag. 77 din capitolul V. DETALII DE EXECUŢIE, este descrisă modalitate de execuţie şi montare a punctelor de aprindere. Intervenientul menționează că, în planşele SE1 şi SE2 sunt prezentate schemele electrice monofilară a punctelor de aprindere, care cuprinde toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, sigurante, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc). Se invocă în acest sens practica CNSC. 4. Cu referire la senzorii multifuncţionali Intervenientul precizează că detalierea necesităţii senzorilor multifuncţionali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, la pag. 23, unde se menționează că Senzorii multifuncţionali vor funcţiona împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza şi dinamismul de dezvoltarea localităţii, necesitatea acestora fiind detaliată și în cadrul fişei tehnice nr. 3.

Se invocă practica instanțelor de judecată. 5. Cu referire la tipului de comunicație impus prin documentație PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED În primul rând, cerința cu privire la lipsa costurilor este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date și, în al doilea rând, toate mențiunile cu privire la lipsa costurilor se regăsesc în formularele F5 ale echipamentelor din componența sistemului de telegestiune (echipamente fizice) precum controler, senzor, punct de aprindere și trebuie coroborate cu cerința nr. 1.42 din Fișa tehnică 5, astfel că echipamentele fizice ce compun sistemul de telegestiune nu trebuie să genereze costuri pentru citirea și transmiterea datelor, însă toate aceste echipamente trebuie controlate de o aplicaţie care să permită controlul și gestiunea sistemului, iar această aplicație poate fi Web-Based sau aplicație mobilă, așa cum se solicită la punctul 1.17 din fișa tehnică nr. 5. Astfel, se subliniază că nu există comparație între protocolul de comunicaţie dintre echipamentele fizice (care nu trebuie să genereze costuri) şi aplicaţia care controlează toate echipamentele. La nivelul acestui proiect sunt solicitate 1771 controlere de telegestiune pentru aparate de iluminat şi 20 de dispozitive de telegestiune pentru puncte de aprindere, iar toate aceste echipamente nu trebuie să genereze costuri pentru citirea și transmiterea datelor, dar, pentru gestiunea lor, trebuie o singură aplicaţie care implică legătură cu internetul, tocmai pentru a putea fi controlate și gestionate la distanță. 6. Cu referire la codul serial/cod QR Intervenientul susține că s-a avut în vedere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achiziţiilor publice ecologice şi, totodată, sprijinirea autorităţilor/entităţilor contractante pentru implementarea acestora, inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier și de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16, unul din criterii făcând referire la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat. Intervenientul subliniază că durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani, la o durată medie de funcționare de 4150 de ore/an, iar o componentă foarte importantă este cea de service și mentenață post garanție. Pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viaţă solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluţie de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripţionare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul, pentru a avea la dispoziţie informaţii despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificaţii tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionarea anumitor ofertanţi, intervenientul prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa mondială, care au caracteristici similare, informaţiile fiind publice şi verificabile. Pagina 27 din 59

În acest sens, intervenientul invocă practica CNSC. 7. Cu referire la echiparea punctului de aprindere menţionată la punctul 1.18 Intervenientul menționează că, pentru punctul de aprindere trifazat cu Gateway, ale cărui cerinţe sunt solicitate în Fișa tehnică nr. 4, se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (Gateaway), motiv pentru care se solicită Consiliului să respingă această critică ca fiind nefondată. 8. „Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: Se va prezenta certificate de conformitate privind Directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare", punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind Directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului”. Intervenientul invocă prevederile art. 10-12 şi art. 21 din H.G. nr. 668/2017, cu mențiunea că demonstrarea conformităţii în vederea aplicării marcajului CE este condiţionată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine stabilite, iar legislaţia privind calitatea în construcţii impune testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuţia unor lucrări. În acest sens, intervenientul invocă practica CNSC. 9. „Modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind prezenţă raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED”, în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778: 2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat, şi nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu Intervenientul menționează faptul că respectivul contestator se limitează la alegații nesusținute tehnic sau de standardele specifice domeniului. În conformitate cu standardul IEC/TR 62778 - Evaluarea pericolului luminii albastre la surse de lumină şi corpuri de iluminat, aşa cum reiese şi din denumirea sa, acesta se aplică pentru 4 niveluri, inclusiv pentru corpul/aparatul de iluminat. În acest sens, intervenientul subliniază că, aşa cum se precizează în cadrul standardului, este logic să se efectueze măsurătorile de siguranţă hotobiologică la cel mai scăzut nivel de produs posibil şi să se transmită toate informaţiile relevante de-a lungul lanţului, astfel încât să se poată evalua grupul de risc la nivelul corpurilor de iluminat sau la nivelul 4. Este necesar ca raportul de testare să evalueze riscul de la nivelul corpurilor de iluminat ofertate ca un tot unitar şi nu evaluarea pentru sursa LED despre care autoritatea contractantă nu are nicio garanţie că aparatul de iluminat va fi echipat cu acea sursă pentru care se prezintă raport.

Acesta mai subliniază că, este cunoscut faptul că aparatele de iluminat sunt echipate cu lentile şi/sau dispersoare din diferite materiale (policarbonat sau PMMA), iar aceste materiale pot emite irizaţi¡ (fascicul de culori variate ce apare pe anumite suprafeţe datorită interferenţei luminii) care influenţează evaluarea pericolului luminii albastre. 10. Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1, referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie Intervenientul susține că, având în vedere importanţa iluminatului public, dar şi complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanţii trebuie să pună la dispoziţia autorităţii contractante un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie, pentru a reduce timpul de intervenţie asupra sistemului de iluminat. Astfel, în acest sens, intervenientul invocă practica CNSC. 11. Modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate, stabilită la pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, pct. 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, pct. 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a Declaraţiei de conformitate Intervenientul invocă prevederile art. 10-12 şi art. 21 din H.G. nr. 668 din 13 septembrie 2017 şi precizează că demonstrarea conformităţii în vederea aplicării marcajului CE este condiţionată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt bine stabilite, iar legislaţia privind calitatea în construcţii impune testarea de conformitate a produselor care sunt folosite pentru execuţia unor lucrări. În acest sens, intervenientul invocă practica instanțelor de judecată. Concluzionând, (...)S.R.L. solicită C.N.S.C. respingerea contestaţiei (...)S.R.L. ca fiind nefondată. Prin adresa nr. .../..., înregistrată la Consilu cu nr. ..., (...)S.R.L. transmite Concluzii Scrise, cu privire la cererea de intervenţie şi la punctul de vedere al autorităţii contractante, astfel: I. Cererea de intervenţie este inadmisibilă Contestatorul evocă prevederile art. 17 alin. (3) şi art. 68 din Legea nr. 101/2016 şi precizează că, dacă s-ar accepta interpretarea (...)S.R.L. conform căreia cererea de intervenţie în cadrul prezentei proceduri poate fi făcută de orice persoană interesată şi nu doar de operatorii economici participanţi la procedură (sau interesaţi să participe la procedură), ar trebui să se accepte şi interpretarea conform căreia cererea ar putea fi făcută până la pronunţarea Consiliul (închiderea dezbaterilor) şi după termenul de 10 zile de la publicarea contestaţiei în SEAP. Or, în mod evident, Legea nr. 101/2016 prevede în mod expres că cererea de intervenţie poate fi făcută în termen de 10 zile de la data publicării contestaţiei în SEAP şi doar de către operatorii economici participanţi la procedură sau care doresc să participe la procedură. Având în vedere toate cele de mai sus, deoarece (...)S.R.L. nu face parte dintre operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, se apreciază că nu are calitatea procesual activă de a formula cerere de Pagina 29 din 59

intervenţie în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cererea sa fiind inadmisibilă. În continuare, contestatorul reiterează aprecieri cu privire la: II. Formularea cererii de intervenţie arată încă o dată nelegalitatea documentaţiei de atribuire în raport de impunerea unui singur producător: URBIOLED SRL III. Documentaţia de atribuire este nelegală, aceasta conţine cerinţe restrictive, nejustificate şl disproporţionate în raport cu obiectul contractului 1. Modificarea cerinţei referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune 2. Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali 3. Referitor la tipul de comunicaţie 4. Referitor la concentratorul de date (Gateway) 5. Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1 fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din fişa tehnică nr. 2, pct. 1.20 din fişa tehnică nr. 4 referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/ cod QR/cod de bare 6. Eliminarea cerinţei de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionată la punctul 1.18 7. Eliminarea cerinţei privind inscripţionarea „prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc)" din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate / trifazate 8. Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare” și punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului” 9. Modificarea cerinţei de la puct. 3.7 din Fişa de date nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind „prezentare raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED." în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat, şi nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu 10. Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă

telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie 11. Modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate stabilite la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate. Concluzionând, (...)S.R.L. solicită admiterea contestaţiei sale. Prin adresa transmisă prin e-mail şi înregistrată la Consiliu cu nr. 29241/14.05.2024, intervenientul (...)S.R.L. face precizarea că renunţă la cererea de studiere a dosarului achiziţiei publice la sediul C.N.S.C. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată, online, fără etapă finală de licitație electronică, a „Contractului de execuție lucrări pentru obiectivul de investiție: «(...)»”, cod CPV (...) (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...)/ 02.04.2024, stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la data de 18.04.2024, criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut” și valoarea estimată, fără TVA, de ...... lei. Fiind nemulțumită de unele prevederi ale documentației de atribuire, (...)SA a depus contestația care formează obiectul prezentului dosar solicitând următoarele: „1. în principal, anularea procedurii şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, conform art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016; 2. în subsidiar, anularea în parte a documentaţiei şi obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, după cum urmează: 1.1 Modificarea cerinţei referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune; 1.2 Eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali; 1.3 Modificarea documentaţiei de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturarea prevederilor contrare; 1.4 Modificarea documentaţiei de atribuire în sensul înlăturării prevederilor contrare şi neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY) precum şi indicarea tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS. modemuri PLC, repetoare- amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.); 1.5 Eliminarea cerinţelor din pct. 1.1 fişa tehnică nr. 1, pct. 1.16 din fişa tehnică nr. 2, pct. 1.20 din fişa tehnică nr. 4 referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/cod QR/cod de bare; 1.6 Eliminarea cerinţei de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionate la punctul 1.18 ; Pagina 31 din 59

1.7 Eliminarea cerinţei privind inscripţionarea «prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viată a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc.)» din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate; 1.8 Eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: «Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare», punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: «Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va continua respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului»; 1.9 Modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa de date nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED privind «prezența raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED» în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumină LED ce echipează aparatul de iluminat, și nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu; 1.10 Modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi in perioada de garanţie; 1.11 Modificarea cerinţei privind (...) obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate stabilit la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate. 3. Suspendarea procedurii de atribuire a contractului până la soluţionarea prezentei contestaţii, în temeiul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016. 4. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluţionată definitiv prezenta contestaţie”. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost soluționată de Consiliu prin Încheierea nr. .../C7/(...) din data de 16.04.2024 fiind respinsă ca rămasă fără obiect deoarece autoritatea contractantă a suspendat procedura de atribuire la data de 11.04.2024, ora 17:26. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr.

210137427/1 din data de 10.04.2023, eliberată de CEC BANK – Sucursala Victoria, în sumă de 35.000 lei. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. În cauza care formează obiectul prezentului dosar, prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 25390/ 23.04/2024, (...)SRL (elaboratorul Proiectului tehnic – parte integrantă din documentația de atribuire) a formulat o cerere de intervenție voluntară, în interesul autorității contractante, prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție, respingerea contestației formulată de (...)SA, obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată și acces la dosarul constituit la Consiliu. Cu privire la această cerere de intervenție transmisă prin mijloace electronice (e-mail), Consiliului, autorității contractante și contestatoarei, la data de 22.04.2024 CNSC constată că aceasta a fost formulată cu respectarea termenului prevăzut de art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 [„ (...) 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...)”], în condițiile în care, așa cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei, autoritatea contractantă a publicat în SEAP contestația formulată de (...)SA, la data de 11.04.2024, astfel că termenul limită de depunere a unei astfel de cereri, calculat prin aplicarea dispozițiilor anterior citate, s-a împlinit la data 22.04.2024 (inclusiv, în condițiile în care ziua de 21.04.2024 a fost zi nelucrătoare, duminică), rezultând că transmiterea, la data de 22.04.2024, a cererii de intervenție către Consiliu, autoritatea contractantă și contestatoare, s-a realizat în cadrul termenului legal anterior calculat. Consiliul apreciază că această cerere prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante, în sensul respingerii contestației formulată de (...)SA. Având în vedere dispozițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016 [„Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare”], coroborate cu prevederile art. 61 alin. (1) și (3) [„(1) Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. (3) Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi”], art. 63, art. 64, art. 65 şi art. 67 din Codul de procedură civilă, dar și faptul că cererea formulată de (...)SRL privește respingerea contestației formulate de (...)SA și menținerea prevederilor documentației de atribuire în forma întocmită de autoritatea contractantă, societatea (...)SRL fiind elaboratorul Proiectului tehnic, parte integrantă din documentația de atribuire, Consiliul respinge excepția invocată de contestatoare privind inadmisibilitatea cererii de intervenție formulată de (...)SRL și admite, în principiu, această cerere de intervenție. Preliminar analizării fondului cauzei, Consiliul procedează la analiza excepției tardivității contestației, invocată de către autoritatea contractantă Pagina 33 din 59

în cadrul adresei nr. 38064/12.04.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 23213/15.04.2024. În susținerea acestei excepții, autoritatea contractantă arată că documentația de atribuire a fost publicată în SEAP la data de 02.04.2024, iar contestația a fost transmisă în data de 10.04.2024, cu încălcarea termenului legal de 7 zile. Valoarea estimată a prezentei proceduri de atribuire este de 4.653.800 lei, fără TVA, mai mică decât pragul stipulat la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv „27.334.460 lei (5.538.000 EUR), pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări”, astfel încât în speță sunt incidente dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează următoarele: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (...) b) 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii (2) În cazul în care contestaţia priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire, publicată în Sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, data luării la cunoştinţă este data publicării documentaţiei de atribuire”. De asemenea, în speță sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, care stipulează următoarele: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”. În condițiile în care documentația de atribuire a fost publicată în SEAP la data de 02.04.2024, iar (...)SA a transmis atât Consiliului, cât și autorității contractante contestația care formează obiectul prezentului dosar, prin mijloace electronice (e-mail) la data de 09.04.2024, ora 20:29, Consiliul apreciază că a fost sesizat în cadrul termenului legal, în speță fiind incidente și dispozițiile art. 183 alin. (1) Cod procedură civilă care stipulează următoarele: „Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de

curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen”. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va respinge excepția tardivității contestației invocată de autoritatea contractantă. Pe fondul cauzei, Consiliul constată următoarele: La punctul I din contestație, autoarea acesteia precizează că documentația de atribuire este nelegală impunându-se anularea procedurii de atribuire conform art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016 pentru următoarele motive: Critica de la punctul I.1) vizează faptul că în cadrul documentației de atribuire există „prevederi contrare și neclare la tipul de comunicație”. Astfel, contestatoarea arată că în cuprinsul Proiectului tehnic, pag. 21 din documentul pdf, se regăsesc prevederi contradictorii, pe de o parte menționându-se la pct. „Conectivitate" că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct. „Operabilitate", menţionându-se că sistemul de telegestiune va utiliza non-stop o „aplicaţie web- based", aplicaţiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicaţiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). De asemenea, se arată că informaţiile contradictorii din cadrul Proiectului tehnic cu privire la tipul de comunicaţie se regăsesc şi în cadrul fişelor tehnice. Astfel, fişele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerinţa comunicarea exclusiv PLC - pentru controlerul de corp - Fişa tehnică F5 nr. 2 şi comunicaţie cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fişa tehnică F5 nr. 5, pct. 1.17,1.20,1.37,1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul şi gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7 zile din 7 se realizează printr-o aplicaţie WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tabletă prin Android sau iOS, toate funcţionând prin internet. Critica de la punctul I.2) vizează existența unor prevederi neclare și contrare referitoare la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzorul multifuncţional şl concentratorul de date (gateway). Contestatorul consideră că documentaţia nu este clară şi nu prezintă informaţii corecte şi concrete, deoarece nu descrie în mod clar, în ce condiţii şi cum este posibilă comunicaţia de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp şi concentratorul de date (gateway), atât timp cât pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicaţie tip web-based. De asemenea, contestatorul arată că o altă neconcordanţă din Proiectul tehnic se referă la modalitatea de preluare a datelor transmise de către controlerele de telegestiune care comunică prin sistem PLC, de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu interfaţă (modem) PLC, întrucât acesta comunică web-based cu serverul CMS, între aceste componente existând deosebiri majore constructive ce fac imposibila preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. Contestatoarea consideră că se impune refacerea Proiectului tehnic astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiaşi tip de comunicaţie între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. Se impune, de asemenea, modificarea Proiectului tehnic în sensul indicării tuturor componentelor necesare realizării proiectului (ex. Server CMS. modemuri PLC, repetoare - amplificatoare de semnal, acces Pagina 35 din 59

la reţeaua electrica pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse, etc.). Contestatoarea precizează că documentaţia conţine o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură și apreciază că se impune anularea prezentei proceduri şi refacerea în întregime a documentaţiei în vederea, prin înlăturarea cerinţelor contrare şi prezentarea către ofertanţi a tuturor informaţiilor necesare întocmirii unei oferte competitive. Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de anulare a procedurii de atribuire pentru criticile anterior menționate, deoarece ulterior primirii contestației formulată de (...)SA, autoritatea contractantă a suspendat prezenta procedură de atribuire la data de 11.04.2024, ora 17:26. În situația în care una sau mai multe critici formulate de (...)SA vor fi apreciate de Consiliu ca fiind întemeiate, în cauză vor putea fi dispuse măsuri de remediere, astfel încât nu se impune luarea măsurii de anulare a procedurii de atribuire, Consiliul urmând a proceda la analiza punctuală a criticilor formulate de contestatoare. Toate prevederile „neclare” și „contrare” ale documentației de atribuire, la care face contestatoarea trimitere în cadrul punctelor 1) și 2) din critica de la punctul I) din contestație, vor putea fi clarificate, corelate, în urma unor eventuale măsuri de remediere ce ar putea fi dispuse de Consiliu în ipoteza în care aceste critici vor fi apreciate de Consiliu, pe fondul cauzei, ca fiind întemeiate. În acest context, se constată că solicitările contestatoarei de la punctul II din contestației, criticile 3 și 4 vizează tocmai modificarea documentației de atribuire în raport de prevederile „neclare” și „contrare” ale documentației de atribuire, la care face contestatoarea trimitere în cadrul punctelor 1) și 2) din critica de la punctul I) din contestație. În continuare, Consiliul procedează la analiza criticilor/solicitărilor formulate de contestatoare la punctul II) din contestație, în cadrul căruia (...)SA arată că documentaţia de atribuire este nelegală, aceasta conţinând cerinţe restrictive, nejustificate şl disproporţionate în raport cu obiectul contractului. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.”

- art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarea în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesităţii achizitoarei. Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale. Obligației contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că acesta descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, se va avea în vedere că simpla pretindere a necesitații modificării specificațiilor Pagina 37 din 59

tehnice și simpla afirmație că acestea restricționează concurența nu sunt suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. Critica de la punctul II.1) vizează modificarea cerinței referitoare la cele 20 de puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune. Contestatorul solicită obligarea Autorităţii Contractante la modificarea documentaţiei de atribuire în ceea ce priveşte cerinţa referitoare la punctele de aprindere echipate (sau nu) cu sisteme de telegestiune, astfel încât să rezulte în mod clar şi fără echivoc următoarele: i. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie demontate; ii. Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie montate şi dacă acestea trebuie să conţină sistemul de telegestiune integrat în acestea (nr. gateway), iar în caz contrar: • Numărul de sisteme de telegestiune (Gateway-uri) ce vor fi achiziţionate în mod separat; iii. Materialele necesare montajului punctelor de aprindere indicate în Formularul F4, întrucât în forma actuală nu este prevăzut niciun fel de material de montaj. Analizând conținutul Caietului de sarcini și Proiectul tehnic, parte integrantă din documentația de atribuire, Consiliul reține că acestea conțin următoarele informații, referitoare la punctele de aprindere: - La pagina 3 din Caietul de sarcini, punctul 4.1. – Descrierea lucrărilor, este menționată activitatea de realizare a unui număr de 20 puncte de aprindere cu sisteme de telegestiune; - La pagina 8 și pagina 17 din Proiectul tehnic este menționată „Implementarea unui sistem de telemanagement la nivel de punct de aprindere, pentru un număr de 20 unități”; - La pagina 18, în cadrul Tabelului 4 este menționat numărul/cantitatea de 20 buc. „punct de aprindere dotat cu sistem de telegestiune”; - La pag. 21-22 din proiectul tehnic sunt enumerate funcționalitățile punctelor de aprindere dotate cu telegestiune; - La pag. 77 din Proiectul tehnic , în capitolul aferent detaliilor de execuție, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere; - În formularul F4, aflat la pag. 211 (document pdf), în cadrul listelor de cantități, este menționată cantitatea de 20 buc. „punct de aprindere cu telegestiune”; - În fișa tehnică nr. 4, aflată la pag. 243 – 246 (document pdf) din Proiectul tehnic , se regăsesc specificațiile pentru „punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate”; - În planșele SE01 și SE02 aflate la pag. 263 – 264 (document pdf) din Proiectul tehnic se regăsesc schemele electrice monofilare care cuprind toate elementele componente ale unui punct de aprindere (contractoare, siguranțe, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc.) și nu numai echipamentul pentru telegestiune.

Având în vedere faptul că în documentația tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcționalitățile, specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere, fiind prezentate și schemele electrice monofilare, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentația de atribuire partea de investiție referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor. Orice demers al unui contestator de completare a unor detalii tehnice impuse de o autoritate contractantă prin documentația de atribuire reprezintă în realitate o inversare a rolului pe care legislația incidentă în materia achizițiilor publice îl impune autorității contractante, în concordanță cu principiul asumării răspunderii. Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 nu impune cât de detaliat trebuie să fie prezentate specificațiile tehnice de către o autoritate contractantă și dat fiind stadiul prezentei proceduri de atribuire (suspendată) autoritatea contractantă ar putea, dacă consideră necesar, să adopte unele măsuri de remediere fără încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din legea anterior menționată. Lipsa unor informații din documentația de atribuire poate fi remediată și prin exercitarea de către operatorul economic interesat a dreptului de a solicita clarificări în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. În speță, contestatoarea nu a uzat de acest drept, dar în cadrul prezentei critici a adus în discuție un aspect care nu a fost lămurit de către autoritatea contarctantă/intevenient în cadrul punctului de vedere/cererii de intervenție, și anume „Numărul de puncte de aprindere care urmează să fie demontate”. În cadrul documentației de atribuire, Consiliul nu a putut identifica o astfel de informație, însă deoarece acest aspect a fost pus în discuție în cadrul contestației în analiză și nu a fost lămurit de către autoritatea contractantă/intervenienta care a redactat proiectul tehnic, CNSC va obliga autoritatea contractantă la publicarea unei clarificări prin care să lămurească dacă există obligația ofertanților de a demonta puncte de aprindere existente și în caz afirmativ numărul acestora. Critica de la punctul II.2) vizează eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali. Contestatoarea arată că: - achiziționarea celor 8 senzori nu reprezintă o cheltuială eligibilă conform Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 1866/2021; - în Partea scrisă a Proiectului Tehnic nu se prezintă lucrările de montare ale acestor senzori în sistemul de iluminat public, respectiv nu se regăsește în cuprinsul documentaţiei de atribuire nicio descriere a modului în care aceştia ar trebui să fie montaţi, locul de montaj, modul de comunicare şi rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a sistemului de iluminat public; - în Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 3 a senzorului multifuncţional se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare aparat de iluminat (AIL) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare al acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară); Pagina 39 din 59

- nu pot fi incluse în Proiectul Tehnic de execuţie şi nici în Documentaţia de atribuire echipamente care nu au legătură cu „realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal" şi nici cerinţe tehnice, constructive sau funcţionale pentru echipamentele finanţate prin proiect care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanţare, aşa cum este cazul senzorului multifuncţional, inclus în Documentaţia de atribuire doar în scopul limitării concurenţei; - senzorii multifuncţionali care nu au nicio legătură cu obiectivele Programului şi în realitate avantajează un singur producător, restricţionând astfel în mod nelegal concurenţa; - cerinţa privind cei 8 senzori încalcă în mod vădit prevederile art. 155 din Legea 98/2016 şi art. 20 alin. (10) din HG 395/2016, întrucât nu corespunde unei necesităţi reale a Autorităţii; - montarea acestui senzor multifuncţional pentru 8 corpuri de iluminat (aşa cum se prevede în PT) nu ar avea niciun efect asupra iluminatului public (şi niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanţare); - cerințele de la punctul 1.7, 1.8 și 1.12 din Fișa tehnică nr. 3 demonstrează caracterul inutil al celor 8 senzori; - prin impunerea prin PT a unui număr de 8 senzori pentru un număr de 1771 corpuri de iluminat, rolul cerinţei este doar de limitare a concurenţei şi de avantajare a deţinătorului acestui senzor; - cerinţele incluse la pct. 1.13, 1.14, 1.15 din Formularul F5 - Fişa tehnică nr. 3 nu creează nici măcar o aparenţă de necesitate reală a autorităţii contractante, niciuna dintre aceste activităţi ale senzorului multifuncţional impus nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanţare; - cerinţa nu răspunde unei necesităţi reale a Autorităţii, de vreme ce se solicită montarea unui număr de DOAR 8 senzori multifuncţionali la un număr de 1771 corpuri de iluminat/stâlpi de iluminat; - includerea printre senzorii multisenzorului şi a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat (pct. 1.16), reprezintă o cerinţă abuzivă, atâta timp cât documentaţia de atribuire prevede câte un senzor de lumină identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat şi a fiecărui Gateway care echipează punctele de aprindere. Impunerea cerinţei ca şi senzorul multifuncţional să fie echipat şi cu un senzor de lumină, dublând sau chiar triplând numărul senzorilor de lumină, nu poate fi considerată o administrare corectă şi legală a fondurilor publice. - cerinţa prevăzută la pct.1.17, ca senzorul multifuncţional să poată detecta precipitaţiile sub formă de ceaţă, ploaie sau ninsoare este lipsită de orice fundament ştiinţific sau justificare, fiind imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă şi ceaţă; - cerinţele impuse la pct. 1.18, 1.19 şi 1.20 sunt lipsite de orice finalitate practică, fiind introduse în mod abuziv şi fără vreo justificare în documentaţia de atribuire, având în vedere numărul de 8 senzori multifuncţionali prevăzuţi prin proiect;

- senzorul multifuncţional prevăzut în documentaţie este o componentă care nu priveşte iluminatul public, motiv pentru care nici Ghidul de finanţare nu a prevăzut-o; - această cerinţă îngrădeşte în mod nelegal accesul operatorilor la procedură şi nu corespunde unei necesităţi reale a Autorităţii, fiind încălcate prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, art. 50 din Legea nr. 98/2016, art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține următoarele: În cadrul Proiectului Tehnic, la pag. 23, este detaliată necesitatea senzorilor multifuncționali: „Sistemul de telegestiune va avea capacitatea de funcţiona atât după scenarii prestabilite de către autoritatea publică locală, cât şi comandat, local sau integral, de anumiţi senzori multifuncţionali, montaţi în zone cu interes crescut. Multifuncţionalitatea senzorilor rezida din paleta largă de aspecte pe care este capabil sa le detecteze, iar pe baza variaţiilor factorilor măsuraţi, să comande sistemului de telegestiune anumite măsuri necesar a fi luate de sistemul de iluminat. Astfel, senzorul va putea detecta: - Mişcarea, prin detectarea vehiculelor sau pietonilor şi comandarea revenirii din starea de dimare a tronsonului de interes, cu beneficiu direct scăderea consumului de energie electrică pe tronsoanele de drum cu trafic redus pe timpul nopţii. - Ceaţa, ploaia, ninsoarea, ca factori perturbatori ai traficului rutier, cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat, cu beneficiu direct creşterea gradului de siguranţă şi confort pe tronsoanele de drum cu trafic pe timpul nopţii - Înclinarea şi impactul, pentru detectarea unor accidente rutiere, cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat adiacente locului unde s-a produs evenimentul, cu beneficiu direct în operativitatea cu care sistemul de iluminat răspunde situaţiilor neprevăzute; - Zgomotul, pentru detectarea unor potenţiale evenimente pe timp de noapte (focuri de arma, tipete, etc.) cu comandarea revenirii din starea de dimare a aparatelor de iluminat adiacente locului unde s-a produs evenimentul, cu beneficiu direct în creşterea gradului şi sentimentului de siguranţă pe timp de noapte; Senzorul multifuncţional va respecta cerinţele tehnice de calitate şi performanţă din fişa tehnică anexata proiectului tehnic”. În soluționarea acestei critici a contestatoarei, Consiliul reține ca fiind relevante următoarele susțineri ale autorității contractante din cadrul punctului de vedere: „Senzorii multifuncţionali vor funcţiona împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la viteza şi dinamismul de dezvoltare a localităţii”, relevante în acest sens fiind următoarele mențiuni din Proiectul Tehnic, pag. 19 – 29, și anume: „Prezentare generală sistem telegestiune De la comunităţile mici la adevăratele metropole, autorităţile publice peste tot în lume se confruntă cu provocări determinate de viteza şi de dinamismul transformării urbane. Iluminatul public stradal este un element esenţial pentru toate comunităţile. Afectează sentimentul de Pagina 41 din 59

siguranţă si de incluziune socială a locuitorilor, îmbunătăţeşte vizibilitatea conducătorilor auto şi creează un aspect primitor mediului de afaceri şi turismului pe timp de noapte. În timp ce iluminatul stradal este în mod incontestabil important, România are a treia cea mai intensivă economie energetică din UE. Îmbunătăţirile din întregul lanţ al iluminatului public ar putea reduce consumul de energie si cheltuielile aferente. In ultimii ani, tot mai multe localităţi au început să folosească lămpi cu lumină (LED) ce sunt mai eficiente din punct de vedere energetic, dar din nefericire, doar folosirea lămpilor LED nu este suficientă pentru a satisface nevoile si pentru îndeplini obiectivele de reducere a consumului de energie. Adaptiv, sunt necesare soluţii de iluminat interoperabile pentru a aduce economiile din sistemul de iluminat public la nivelul următor. Conectarea lămpilor cu LED la un sistem central de management (CMS) si telegestiune permite beneficiarilor să monitorizeze şi să reglementeze nivelurile de lumină în moduri fără precedent, având ca rezultat o creştere a economiei de energie şi costuri operaţionale mai mici”. Așa cum rezultă din punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă, „în condiţii de ceaţă intensă, ploaie sau ninsoare, scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranţă rutieră sporit”, senzorii fiind poziționați în zone de interes în cadrul localității, ceea ce explică numărul mai mic de senzori solicitați de autoritatea contractantă (8 senzori) raportat la numărul corpurilor de iluminat. Stabilirea acestor „zone de interes” constituie atributul exclusiv al autorității contractante. În raport de dispozițiile documentației de atribuire, anterior menționate, Consiliu urmează a respinge criticile contestatoarei referitoare la faptul că senzorii multifuncționali solicitați nu ar reprezenta satisfacerea unei necesități concrete, obiective, a autorității contractante, ci, doar restricționarea concurenței la produsele din portofoliul unui anumit operator economic Consiliul va respinge ca nedovedite, susținerile formulate de contestator potrivit cărora specificațiile senzorului multifuncțional ar fi caracteristice unui anumit operator economic, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”; societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că doar un operator economic poate să furnizeze senzori care să îndeplinească toate cerințele impuse prin documentația de atribuire. Necesitatea acestor senzori și specificațiile tehnice ale acestora se regăsesc în cadrul Fișei tehnice nr. 3, punctele 1.11, 1.12, 1.13, 1.15, 1.16, 1.17, 1.18, 1.19, Consiliul neputând reține susținerile contestatoarei referitoare la caracterul inutil al celor 8 senzori, faptul că unele cerințe sunt lipsite de orice finalitate practică, de orice fundament științific/justificare sau susținerile (...)SA referitoare la faptul că includerea senzorului de lumină

ambientală din jurul corpului de iluminat nu poate fi considerată o administrare corectă şi legală a fondurilor publice. Alegerea autorității contractante de a echipa rețeaua de iluminat cu senzori multifuncționali care urmează a fi montați în zone strategice ale localității reprezintă un aspect de oportunitate situat în marja de apreciere a autorității contractante, Consiliul neputând-o sancționa pe aceasta din urmă pentru alegerea structurii, componenței și funcționalităților instalației de iluminat public stradal câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul restrictiv al cerințelor criticate. În raport de critica analizată, Consiliul stabilește că dispozițiile legale privind achizițiile publice stabilesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații [în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016], necesitatea sau oportunitatea achiziționării anumitor produse, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, fiind stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016]. Consiliul nu poate obliga autoritatea contractantă la modificarea prevederilor documentației de atribuire în sensul solicitat de contestatoare, întrucât s-ar limita dreptul acesteia de a contracta produse care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016. Nu există vreo prevedere legală care să oblige autoritățile contractante să accepte produse care nu corespund necesităților acestora. Fiecare autoritatea contractantă trebuie să aleagă modalitatea de întocmire a documentației de atribuire, care să-i asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin finalizarea procedurii şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Cum fiecare autoritate contractantă își cunoaște cel mai bine nevoile, iar principiul libertății contractuale implică cerința ca acesteia să nu îi fie impusă încheierea unui contract în alte condiții sau cu privire la alte produse decât are nevoie, Consiliul determină că nu poate obliga autoritatea contractantă la modificarea prevederilor documentației de atribuire în sensul precizat de societatea contestatoare, întrucât s-ar limita dreptul acesteia de a contracta produse care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, care au fost justificate. Nici susținerile contestatoarei referitoare la faptul că achiziționarea celor 8 senzori nu reprezintă o cheltuială eligibilă conform Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobat prin Ordinul ministrului mediului apelor și pădurilor nr. 1866/2021, nu constituie un argument pentru eliminarea cerinţei referitoare la montarea unui număr de 8 senzori multifuncţionali deoarece art. 12 din Ghid precizează categorii de cheltuieli eligibile, iar la alin. (3) stipulează că „Valoarea proiectului estimată prin cererea de finanţare nu este limitată, beneficiarul fiind obligat să susţină din surse proprii cheltuielile efectuate peste pragurile prevăzute la art. 7 alin. (2) ori cheltuielile declarate neeligibile”. Pagina 43 din 59

Așa cum rezultă din prevederile documentației de atribuire, obiectivul de investitii este cofinantat prin Administraţia Fondului pentru Mediu – „Programul privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public” iar în cadrul Strategiei de contractare sunt identificate următoarele resurse financiare: „- Fonduri nerambursabile asigurate de către Administrația Fondului de Mediu - Buget local – cofinanțare”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să respingă, ca neîntemeiată, această critică a contestatoarei. Solicitarea de la punctul II.3) din contestație vizează, în raport de aspectele semnalate la punctul I.1) din contestație, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturării prevederilor contrare. În soluționarea acestei critici a contestatoarei, Consiliul reține ca fiind relevante susținerile identice ale autorității contractante din cadrul punctului de vedere (punctul 1.3) și ale societății (...)SRL din cadrul cererii de intervenție (punctul 5), reproduse în practicaua prezentei decizii. Astfel, în ceea ce privește tipul de comunicație, în cadrul Proiectului Tehnic – în Fișa Tehnica nr. 2, la punctul 1.12, se menționează următoarele: „Tip comunicaţie: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicaţii pe linia de alimentare care utilizează cablurile de alimentare pentru a primi date şi a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”. Din această prevedere a documentației de atribuire, rezultă că autoritatea contractantă acceptă și alte tehnologii de comunicație, singura condiție impusă fiind lipsa costurilor. Mențiuni cu privire la lipsa costurilor se regăsesc și în Fișele Tehnice nr. 3 (punctul 1.5) și nr. 4 (punctul 1.19) aferente senzorului multifuncțional și punctului de aprindere. În Fișa tehnică nr. 5 aferentă Sistemului de telegestiune iluminat public, se menționează la punctul 1.42 următoarele: „Sistemul va avea în componenţa sa echipamente care, prin funcţionarea lor, nu generează costuri suplimentare pentru citirea şi transmiterea datelor”. În consecință, echipamentele fizice ce compun sistemul de telegestiune nu trebuie să genereze costuri pentru citirea și transmiterea datelor, însă toate aceste echipamente trebuie controlate de o aplicaţie care să permită controlul și gestiunea sistemului, iar această aplicaţie poate fi Web-Based sau aplicaţie mobilă, așa cum se solicită la punctul 1.17 din fisa tehnica nr. 5: „Controlul şi gestiunea sistemului de telegestiune trebuie să se realizeze 24h/24h, 7 zile din 7, de pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicaţie web-based, cât şi prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tablete), indiferent dacă acestea utilizează Android sau iOS, cu sau fară conectarea acestor terminale la internet în momentul utilizării aplicațiilor”.

În cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă menționează că „nu exista comparaţie intre protocolul de comunicaţie dintre echipamentele fizice (care nu trebuie sa genereze costuri) şi aplicaţia care controleaza toate echipamentele. La nivelul acestui proiect sunt solicitate 1771 controlere de telegestiune pentru aparate de iluminat şi 20 de dispozitive de telegestiune pentru puncte de apridere, iar toate aceste echipamente nu trebuie sa genereze costuri pentru citirea si transmiterea datelor, dar, pentru gestiunea lor, trebuie o singura aplicaţie care implica legătură cu internetul tocmai pentru a putea fi controlate si gestionate la distanta”. În raport de critica analizată, Consiliul apreciază că în condițiile în care se permite orice tip de comunicație, cu condiția ca acesta să nu genereze costuri suplimentare, solicitarea contestatorului ca achizitoarea să stabilească care este tipul de comunicație pe care îl impune excedează cadrului legal în materia achizițiilor publice, care promovează concurența între operatorii economici (Legea 98/2016, privind achizițiile publice) și ar fi o restrângere a participării la procedură. În condițiile în care scopul urmărit de autoritatea contractantă este evident și a fost adus la cunoștința operatorilor economici interesați, respectiv lipsa costurilor suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor, Consiliul apreciază că nu se determină o restrângere a concurenței prin impunerea unei astfel de cerințe, motiv pentru care va respinge, ca nefondată, solicitarea contestatoarei de modificare a documentaţiei de atribuire în sensul stabilirii tipului de comunicaţie impus prin documentaţie PLC (Power Line Communication) sau WEB-BASED ce implică legătura cu internetul şi înlăturării prevederilor contrare. Solicitarea de la punctul II.4) din contestație vizează, în raport de aspectele semnalate la punctul I.2) din contestație, modificarea documentaţiei de atribuire în sensul înlăturării prevederilor contrare si neclare cu privire la comunicaţia de tip PLC solicitată pentru controlerele de corp, senzor multifuncţional şi concentratorul de date (GATEWAY) precum şi indicării tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepţie (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la reţeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicaţie impuse etc.) Pentru considerentele avute în vedere în analiza criticii anterioare, va fi respinsă și această solicitare a contestatoarei, relevant fiind faptul că cerința privind tipul de comunicație este formulată în sensul acceptării și a altor tehnologii de comunicație, singura condiție impusă fiind lipsa costurilor [„Power Line Communication sau similar)”.] Solicitarea de la punctul II.5 din contestație, vizează eliminarea cerinţelor din fişa tehnică nr. 1, pct. 1.17, din fişa tehnică nr. 2 pct. 1.16 și din fişa tehnică nr. 4 pct. 1.20 referitoare la aplicaţia mobilă gratuită şi a unui cod serial/ cod QR/cod de bare. Contestatoarea consideră că cerinţa este nelegală şi restrictivă, deoarece impune ofertanţilor punerea la dispoziţia Autorităţii contractante a unei aplicaţii mobile gratuite, încă din faza de ofertare. O asemenea cerinţă este nelegală deoarece obligă potenţialii ofertanti la angajarea unor costuri nejustificate în vederea participării la procedură. Mai mult, această cerinţă Pagina 45 din 59

este nejustificată de natura contractului deoarece tipul informaţiilor de la pct. b) pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicaţie sunt informaţii pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicaţie de tip cod QR. Aplicaţia de tip tip QR nu are nicio utilitate practică, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil sa furnizeze autorităţii contractante informaţii infinit mai multe decât o simplă aplicaţie QR a unui corp de iluminat. Prin impunerea cerinţei se restricţionează in mod nejustificat si nelegal concurenta, întrucât la procedura vor putea participa doar producătorii care au o astfel de aplicaţie. Contestatoarea mai arată că art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al ministrului mediului, nu prevede această cerinţă printre cerinţele minime. Or, atunci când autoritatea contractanta impune cerinţe superioare celor prevăzute de art. 11 din Ghidul de finanţare, trebuie să aibă în vedere în permanență obiectivele Programului privind creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al ministrului mediului, respectiv reducerea consumurilor energetice și a amprentei de C02 și in niciun caz cerinţe fără legătură cu acest program, impuse doar din dorinţa de avantajare a unui anumit ofertant si de limitare a concurentei. În analiza acestei critici, Consiliul constată următoarele: În Fișa Tehnică 1 la punctul 1.17 – Aparat de iluminat stradal cu LED, autoritatea contractantă a solicitat: „Se va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobilă gratuită, disponibila în Google Play şi AppStore. Se va indica numele aplicaţiei şi modul de accesare a acesteia, iar autoritatea contractantă va verifica funcţionalitatea conform cerinţelor de mai jos. Aplicaţia va avea minim două funcţiuni principale: a) furnizare de date unice despre aparatul de iluminat; b) introducere de date suplimentare despre ansamblul de iluminat; (...) Aplicaţia va recunoaşte individual fiecare aparat de iluminat prin cel puţin una din următoarele variante: - introducerea în aplicaţie a unui cod unic a aparatului, furnizat şi inscripţionat pe acesta; - scanarea unui cod QR sau cod de bare, furnizate împreună cu aparatul; Se va furniza în cadrul propunerii tehnice aplicaţia gratuită şi un cod serial/cod QR/cod de bare a unui aparat existent, pentru verificarea funcţiunilor solicitate. Aceasta va trebui să respecte întru totul solicitările”. Cerințe similare sunt formulate și prin:

- Fișa tehnică nr. 2, punctul 1.16, referitoare la Controller punct luminos; - Fișa tehnică nr. 4, punctul 1.20, referitoare la Punct de aprindere. În soluționarea acestei critici a contestatoarei, Consiliul reține următoarele susțineri ale autorității contractante: „Informaţiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informaţii despre aparatele de iluminat si specificaţiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informaţiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat si controlerele de iluminat sunt sub tensiune şi funcţionează normal. Însă, în cazul unei defecţiuni a unui aparat de iluminat informaţiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponibile şi din acest motiv este necesară o aplicaţie care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune pentru a avea la dispoziţie oricând informaţii. Mai mult, lucrările de înlocuire, reparaţie, întreţinere sau orice intervenţie asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informaţiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamentul de telegestiune si furnizarea de informaţii fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuţie trebuie să aibă la dispoziţie oricând datele despre produse. In plus, sistemul de telegestiune este pus în funcţiune după instalarea aparatelor de iluminat şi implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicaţie datele despre controler pentru o instalare corectă”. Consiliul stabilește că, dincolo de recunoașterea utilității unei aplicații mobile, autoritatea contractantă nu poate impune această cerință la momentul ofertării, fiind excesivă limitarea participării operatorilor economici la procedură, prin achiziționarea anterioară câștigării contractului, a unei aplicații mobile. Consiliul apreciază faptul că această cerinţă este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanţilor, aceasta urmând a interveni doar în privinţa câştigătorului, la data depunerii ofertei fiind suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va admite această critică a contestatoarei, documentația de atribuire urmând a fi modificată în consecință. Solicitarea de la punctul II.6 din contestație, vizează eliminarea cerinţei din de la punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4 sau reformularea pentru punctul de aprindere, în situaţia în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere menţionată la punctul 1.18. Contestatoarea arată că cerinţa este nelegală şi restrictivă deoarece standardele menţionate nu sunt aplicabile punctului de aprindere, iar producătorii punctelor de aprindere din Romania nu deţin asemenea certificări. Echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic Naţional fără omologarea acestora de ANRE. Contestatoarea arată că în situația în care cerinţa se referă la echiparea punctului de aprindere, conform punctului 1.18 din Fişa tehnică, acest lucru trebuie menţionat în mod clar şi precis. În analiza acestei critici a contestatoarei, Consiliul reține că în cadrul Fișei Tehnice nr. 4 la punctul 3.3. se menționează următoarele: Pagina 47 din 59

„Se va prezenta certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune, conform directivelor esenţiale ce va confirma respectarea următoarelor standarde: (...)”, iar la punctul 1.18 se menționează următoarele: „Echipare: senzor efracţie, senzor lumină (crepuscular), ceas programator astronomic, gateway sistem de telegestiune şi accelerometru”. Consiliul va respinge ca neîntemeiată această critică, întrucât fișa tehnică face referire precis la „Punct de aprindere”, deci certificatul de conformitate privește acest produs, iar contestatoarea s-a limitat la a face simple afirmații, neprobate referitoare la faptul că standardele menționate nu sunt aplicabile punctului de aprindere iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Solicitarea de la punctul II.7) din contestație vizează eliminarea cerinţei privind inscripţionarea „prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viată a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc.)”din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat stradal cu LED, Fişa tehnică nr. 2 - Controller punct luminos, Fişa tehnică nr. 4 - Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate. Contestatoarea arată că cerinţele tehnice menţionate mai sus sunt nelegale și restrictive, fiind încălcate prevederile art. 155 alin. (6), art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, reprezentând obstacole nejustificate de natura contractului şi nevoile autorităţii contractante. Invocând practica instanțelor judecătorești, contestatoarea arată că nu este întemeiată o astfel de cerinţă deoarece echipamentele nu au o durată de viaţă atât de lungă încât să fie justificată o astfel de solicitare, iar datele de identificare ale echipamentelor poate fi furnizate şi în alte moduri, cum ar fi etichete autoadezive. Se mai arată că cerinţele sunt şi neclare deoarece nu sunt prezentate mijloacele de probă care trebuie prezentare pentru demonstrarea durabilităţii codului QR pe toată durata de viaţă a aparatului. Probarea unei astfel de durabilităţi presupune luarea în calcul a condiţiilor de exploatare, respectiv realizarea unui test care să dureze pe toată durata de viaţă a aparatului - 100.000 ore de funcţionare x circa 4000 ore de funcţionare/an, rezultând un test pe parcursul a circa 25 de ani, în mod evident, solicitarea unui astfel de test nefiind justificată. Mai mult, cerinţele sunt neclare, fiind încălcate prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, solicitându-se ca pentru controller şi punct de aprindere „Se vor prezenta mijloace de probă privind durabilitatea codului QR pe toată durata de viaţă a aparatului de iluminat”. Consiliul reține că specificațiile tehnice criticate de contestator sunt următoarele: - Fișa tehnică nr. 1 – punctul 1.14 – „Aparatul de iluminat va avea inscriptionat, prin gravare, poansonare sau orice alta metodă care să asigure citirea pe toată durata de viață a aparatului (100.000 ore),

un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informații despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de probă privind durabilitatea codului QR pe toată durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare”; - Fișa tehnică nr. 2 – punctul 1.10 – „Controllerul va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare”; - Fișa tehnică nr. 4 – punctul 1.16 – „Punctul de aprindere va avea inscripţionat, prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viaţă a aparatului (100.000 ore), un cod QR prin scanarea căruia vor fi oferite principalele informaţii despre aparatul de iluminat (cod produs, producător, etc). Se vor prezenta mijloace de proba privind durabilitatea codului QR pe toata durata de viaţă a aparatului de iluminat, cu luarea în calcul a condiţiilor de exploatare”, Consiliul apreciază că inscripționarea prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe toată durata de viață a aparatului (100.000 ore) a unui cod QR, este o soluție superioară utilizării unei etichete autoadezive, fiind reținute ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere referitoare la această critică (punctul 7). Contestatoarea nu a făcut dovada că cerința are un caracter restrictiv, deși sarcina probei îi incumbă, potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată și prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, a controller-ului și punctului de aprindere, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare, documentația de atribuire urmând a fi completată/corectată în consecință. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va admite, în parte, această critică a contestatoarei. Solicitarea de la punctul II. 8) din contestație vizează eliminarea cerinţelor de la punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta certificat de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE emis de către un organism de certificare acreditat. Se va prezenta acreditarea organismului de certificare” și punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de Pagina 49 din 59

testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului". Contestatoarea arată că cerinţa nu este justificată de natura contractului, fiind restrictivă prin impunerea unor cerinţe ce restricţionează participarea la procedură, deoarece directivele nr. 2011/65/UE, nr. 768/2008/CE şi nr. 2014/35/UE, precum şi HG nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice nu prevăd obligaţia producătorului de a obţine certificatul ROHS, respectiv a rapoartelor de testare. Conform ÎNDRUMARULUI METODOLOGIC PENTRU FORMULAREA CRITERIILOR LEGATE DE STANDARDE ÎN DOCUMENTAŢIILE DE ATRIBUIRE disponibil pe site-ul ANAP , conformitatea produselor este atestată prin: - declaraţia de conformitate întocmită de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, - prin rapoartele de încercare sau certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspecţie, alese de producător, conform procedurilor de evaluare, - prin marcajul de conformitate, potrivit reglementărilor tehnice aplicabile. Nu există nicio reglementare a unei obligaţii legale de a obţine certificatul ROHS iar pentru a nu limita libera participare a ofertanţilor, contestatoarea solicită renunţarea la cerinţele de la pct. 3.4 și 3.5 din Fișa tehnica nr. 1 și acceptarea unei declaraţii de conformitate, eventual completată cu o declaraţie de conformitate RoHS, cu respectarea directivei RoHS 2011/65/CE. În soluționarea criticii, Consiliul are în vedere următoarele dispoziții legale: - Directiva nr. 65/2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice prevede la art. 7 următoarele: „Statele membre se asigură că: (a) atunci când introduc EEE pe piaţă, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele stabilite la articolul 4; (b) producătorii întocmesc documentaţia tehnică solicitată şi aplică procedura de control intern al producţiei prevăzută în modulul A din anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE sau contractează efectuarea acesteia; (c) în cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerinţele aplicabile prin procedura menţionată la litera (b), producătorii întocmesc o declaraţie de conformitate UE şi aplică marcajul CE pe produsul finit. În cazul în care alte dispoziţii aplicabile din legislaţia Uniunii impun realizarea unei proceduri de evaluare a conformităţii care este cel puţin la fel de strictă, conformitatea cu cerinţele de la articolul 4 alineatul (1) din prezenta directivă poate fi demonstrată în contextul procedurii respective. Poate fi întocmită o singură documentaţie tehnică;

(d) producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate UE timp de zece ani după introducerea pe piaţă a EEE”; - În România Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 a fost transpusă prin Hotărârea nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, act normativ care prevede următoarele: • Art. 7: „(1) Producătorii introduc pe piaţă doar EEE care au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele stabilite la art. 4. (2) Producătorii întocmesc documentaţia tehnică necesară şi aplică procedura de evaluare a conformităţii prin controlul intern al producţiei prevăzută în anexa nr. 5 sau contractează efectuarea acesteia. (3) În cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerinţele aplicabile din prezenta hotărâre prin procedura prevăzută la alin. (2), producătorii întocmesc decl U E şi aplică marcajul CE pe produsul finit. (...) (5) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate UE timp de 10 ani după ce EEE a fost introdus pe piaţă”. • Art. 13: „(1) Declaraţia de conformitate UE precizează că a fost demonstrată îndeplinirea cerinţelor specificate la art. 4. (2) Modelul declaraţiei de conformitate UE şi elementele acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 4 şi se actualizează în situaţia în care intervin modificări. (3) Este obligatorie traducerea în limba română a declaraţiei de conformitate UE. (4) În cazul în care alte dispoziţii legale aplicabile impun realizarea unei proceduri de evaluare a conformităţii care este cel puţin la fel de strictă ca procedura prevăzută de prezenta hotărâre, conformitatea cu prevederile art. 4 alin. (1) poate fi demonstrată prin această procedură. (5) Producătorul sau reprezentantul său autorizat, după caz, întocmesc o singură documentaţie tehnică. (6) Pr hotărâri”. Față de dispozițiile anterior menționate care nu fac referire la „Certificatul de conformitate privind directiva RoHS 2011/65/CE”, Consiliul apreciază că solicitarea contestatoarei este pe deplin justificată pentru demonstrarea conformităţii cu directiva RoHS, ofertanții având obligația de a anexa ofertei, o copie conformă cu originalul, a certificatului sau a declaraţiei de conformitate, prevederile documentației de atribuire (punctul 3.4 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED), urmând a fi modificate în acest sens. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței de la punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED: „Se va prezenta raport de testare privind directiva RoHS 2011/65/CE ce va Pagina 51 din 59

confirma respectarea standardului SR EN 62321-1:2014, emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului", Consiliul o va respinge. SR EN 62321 privește „Produsele electrotehnice. Determinarea nivelurilor celor şase substanţe reglementare (plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, difenili polibromuraţi, eteri de difenil polibromuraţi)”, iar conform dispozițiilor art. 158 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un rap c onf o rm sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc d t ehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului”, prevederile art. 159 din același act normativ având deplină aplicabilitate [„În cazul în care un operator economic nu deţine certificatele sau rapoartele de încercare prevăzute la art. 158 alin. (1) sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, pentru motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta şi alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului”]. Pentru considerentele anterior menționate, coroborat cu faptul că autoarea contestației nu a făcut dovada caracterului restrictiv a cerinței de la punctul 3.5 din cadrul Fişei tehnice nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Solicitarea de la punctul II.9) din contestație vizează modificarea cerinţei de la pct. 3.7 din Fişa nr. 1 - Aparat de iluminat cu LED - „se va prezenta raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 emis de un laborator acreditat; Se va prezenta acreditarea laboratorului. Nu se acceptă rapoarte de încercări pentru sursele LED”, în sensul acceptării de rapoarte de încercări pentru evaluarea pericolului luminii albastre ce va confirma respectarea standardului IEC TR 62778:2014 pentru sursele de lumina LED ce echipează aparatul de iluminat, si nu pentru aparatul de iluminat în ansamblu. În susținerea criticii, contestatoarea arată că lumina albastră poate fi emisă doar de sursa LED în cazul acestui tip de aparate de iluminat. Nicio altă componentă din echiparea unui aparat de iluminat nu poate avea aport de lumină albastră, astfel încât să fie obligatorie sau oportună testarea aparatului în ansamblu. Solicitarea de prezentare a unui raport de încercare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat în ansamblu nu este justificată de natura contractului, de nevoile autorităţii,

fiind doar o piedică nejustificată pentru ofertanţii doritori să participe la procedură, încălcând prevederile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea consideră că trebuie avute în vedere şi prevederile art. 156 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 98/2016 ce impun acceptarea de soluţii echivalente. În soluționarea acestei critici, Consiliul reține ca relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere care se regăsesc la pct. 1. 9, respectiv: „In conformitate cu standardul IEC/TR 62778 - Evaluarea pericolului luminii albastre la surse de lumină şi corpuri de iluminat, aşa cu reiese şi din denumirea sa, acesta se aplică pentru 4 niveluri, inclusiv pentru corpul/aparatul de iluminat: (...) Aşa cum se precizează in cadrul standardului, este logic să se efectueze măsurătorile de siguranţă hotobiologică la cel mai scăzut nivel de produs posibil şi să se transmită toate informaţiile relevante de-a lungul lanţului, astfel încât să se poată evalua grupul de risc la nivelul corpurilor de iluminat sau la nivelul 4. Este necesar ca raportul de testare să evalueze riscul de la nivelul corpurilor de iluminat ofertate ca un tot unitar, şi nu evaluarea pentru sursa LED despre care autoritatea contractantă un are nicio garanţie ca aparatul de iluminat va fi echipat cu acea sursă pentru care se prezintă raport. In plus, este cunoscut faptul ca aparatele de iluminat sunt echipate cu lentile şi/sau dispersoare din diferite materiale (policarbonat sau PMMA), iar aceste materiale pot emite irizaţii (fascicul de culori variate ce apare pe anumite suprafeţe datorită interferenţei luminii) care influenţează evaluarea pericolului luminii albastre”. În soluționarea acestei critici, Consiliul reține dispozițiile art. 156 din Legea nr. 98/2016 [(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea «sau echivalent»; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; (...) (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt Pagina 53 din 59

conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice”], art. 158 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc d stabil t ehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului” și cele ale art. 159 din același act normativ având deplină aplicabilitate [„În cazul în care un operator economic nu deţine certificatele sau rapoartele de încercare prevăzute la art. 158 alin. (1) sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, pentru motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă

are

obligaţia

de

a

accepta ş i

adecva t e , cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului”]. Luând în considerare prevederile legale anterior menționate, precum și necesitatea autorității contractante ca ofertanții să prezinte „raport de testare pentru evaluarea pericolului luminii albastre pentru aparatul de iluminat”, coroborat cu faptul că societatea contestatoare nu a făcut dovada caracterului restrictiv al cerinței în discuție, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Solicitarea de la punctul II.10) din contestație vizează modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 Sistem de telegestiune, pct. 5.1 referitoare la punerea la dispoziţie a unui serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi utilizatorului, atât în perioada de instalare, cât şi în perioada de garanţie. Contestatoarea arată că impunerea acestei cerinţe pentru toţi ofertanţii este excesivă şi solicită modificarea cerinţei în sensul impunerii dovedirii modalităţilor de acordare a serviciului de asistenţă tehnică numai pentru ofertantul declarat câştigător. Contestatoarea arată că cerinţa punerii la dispoziţie a unei linii telefonice gratuite nu reprezintă o cerinţa legală în condiţiile în care se solicită punerea la dispoziţie, în mod gratuit a unei linii telefonice şi a paginii web dedicate de către toţi ofertanţii, iar nu doar în perioada implementării sistemului de telegestiune şi pe perioada de garanţie.

În forma sa actuală, cerinţa este excesivă faţă de posibilitatea ofertanţilor de a nu fi desemnaţi câştigători în cadrul procedurii, după încheierea în prealabil a contractelor de telefonie, înregistrare domeniu internet, etc. De altfel, art. 11 din Ghid nu prevede această cerinţă printre cerinţele minime, iar impunerea cerinţei nu conduce la reducerea consumurilor energetice şi a amprentei de bioxid de carbon pentru a putea fi justificată de către Autoritate. În cazul impunerii unor cerinţe suplimentare faţă de cerinţele minime stabilite de Ghid, trebuie avute în vedere obiectivele Programului, reducerea consumurilor energetice şi a amprentei de C02 şi în niciun caz nu vor putea fi incluse cerinţe fără legătură cu acest Program. În final contestatoarea apreciază că cerinţa restrânge în mod nejustificat concurenţa, este disproporţionată şi nu corespunde necesităţii Autorităţii, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) lit. b), e), art. 155 alin. (1), art. 156 alin. (2), art. 50 din Legea nr. 98/2016 şi art. 1 alin. (2) din HG nr. 395/2016, motiv pentru care se solicită modificarea cerinţei din Fişa tehnică nr. 5 - Sistem de telegestiune, pct. 5.1 în sensul precizării că se impune exclusiv cu privire la ofertantul declarat câştigător. Analizând prevederile Fișei tehnice nr. 5, Consiliul reține că la punctul 5) – Alte condiții cu caracter tehnic, subpunctul 5.1. se regăsește următoarea cerință: „Se va pune la dispoziţie un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, cu scopul ghidării instalatorului şi a utilizatorului atât în perioada de instalare cat şi în perioada de garanţie. Se vor prezenta modalităţile de acordare a serviciului de asistenţă tehnică (website, număr de telefon, email, etc.), timpii de răspuns medii”. Consiliul urmează a respinge această critică deoarece din analiza textului anterior reprodus, rezultă că aceasta este aplicabilă doar ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare a contractului, astfel cum indică de fapt și contestatorul, iar, la data depunerii ofertei este suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței, respectiv, prezentarea modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.) și a timpilor de răspuns medii. Din analiza punctului de vedere al autorității contractante rezultă că intenția acesteia este de a aplica cerința în sensul celor anterior menționate de Consiliu, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. Solicitarea de la punctul II.11) din contestație vizează modificarea cerinţei privind obligativitatea depunerii Certificatului de conformitate stabilite la punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3, punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4, punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5 şi acceptarea depunerii inclusiv a declaraţiei de conformitate. Contestatoarea arată că nelegalitatea acestor cerinţe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii cerinţelor tehnice prin impunerea certificatului de conformitate, în condiţiile în care legislaţia în vigoare în materia achiziţiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declaraţia de conformitate, care este o declaraţie pe proprie răspundere a producătorului, emisă sub sancţiune legală, prin care acesta confirmă faptul Pagina 55 din 59

că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Mai mult, Declaraţia de conformitate CE este valabilă şi fără a fi însoțită de Certificatul de conformitate solicitat de autoritate, fiind o declaraţie dată în baza legii pe răspunderea producătorului, în timp ce Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioara ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene, această certificare fiind valabilă doar însoțită de Declaraţia de conformitate CE a producătorului (prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate). Din cele de mai sus, rezultă că impunerea unui Certificat de conformitate nu aduce niciun beneficiu autorităţii, ci doar restricţionează concurenţa. Prin urmare se impune modificarea documentaţie de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declaraţiei de conformitate în vederea îndeplinirii cerinţei. Mai mult formularea cerinţei este ambiguă și lasă loc unor interpretări diferite, întrucât nu stabileşte cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menţionarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt standarde tehnice care confirmă/infirmă parametrii tehnici/costructivi/ funcţionali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurentei și avantajării unui anumit ofertant. Cerințele criticate de contestator sunt următoarele: - punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 2 – Controller punct luminos: „Se va prezenta certificat de conformitate conform directivelor esenţiale UE ce va confirma respectarea următoarelor standarde: (...) emis de către un organism de certificare acreditat în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17065:2013; Se va prezenta acreditarea organismului de certificare; - punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 3; - punctul 3.3 din Fişa tehnică nr. 4; - punctul 3.2 din Fişa tehnică nr. 5, conținând dispoziții similare aplicabile senzorului multifuncțional, punctului de aprindere și sistemului de telegestiune. În raport de critica analizată, Consiliul reține ca fiind pertinente susținerile autorității contractante din punctul de vedere înregistrat la CNSC sub nr. 27155/30.04.2024, care se regăsesc în cadrul acestui document la punctul 1.11. De asemenea, Consiliul reține incidența prevederilor art. 5 și art. 6 din Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, care dispun astfel:

- art. 5: „În cazul în care legislația comunitară de armonizare impune ca producătorul să declare că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor referitoare la un produs („declarația CE de conformitate”), legislația prevede întocmirea unei singure declarații pentru toate actele comunitare aplicabile produsului, declarație care să conțină toate informațiile necesare pentru a identifica legislația comunitară de armonizare la care se raportează declarația, menționând și referințele de publicare a actelor în cauză”; - art. 6: „(1) În cazul în care impune evaluarea conformității, legislația comunitară de armonizare poate prevedea efectuarea evaluării de către autoritățile publice, producători sau organismele notificate”. Scopul reglementării celor 2 modalități de atestare a conformității se regăsește în cadrul considerentului 29 al Deciziei anterior menționată, potrivit căruia „Marcajul CE, ca și indicație concretă a conformității unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE, care urmează să fie folosite în cadrul legislației comunitare de armonizare care prevede utilizarea acelui marcaj, ar trebui să fie prevăzute prin prezenta decizie”. Cu alte cuvinte, în funcție de tipul/natura produsului, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și în alte acte normative incidente, emise pentru domenii specifice activitate. Or, prin contestația formulată, (...)SA se limitează la simpla exprimare a nemulțumirii cu privire la cerința din documentația de atribuire privind prezentarea certificatului de conformitate CE, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe controllerul punct luminos, senzorul multifuncțional, punctul de aprindere și sistemul de telegestiune în urma declarării conformității de către producător, în contradicție cu argumentele autorității contractante care arată prin punctul de vedere că, cel puțin din perspectiva legislației naționale în domeniul construcțiilor, este obligatorie supunerea la teste/încercări de conformitate a produselor anterior menționate. În plus, Consiliul constată că această cerință nu poate fi considerată nelegală în condițiile în care art. 158 alin. (1), recunoaște dreptul autorităților contractante de a solicita în cadrul procedurilor de atribuire rapoarte de încercare sau certificate eliberate de un organism de evaluare a conformității. Relevante în analiza prezentei critici sunt și următoarele considerente ale deciziei civile nr. 34/25.01.2024 (dosar nr. 25/45/2024) emisă de Curtea de Apel Iași – Secția Contencios Administrativ și Fiscal, definitivă, în referire la o critică identică: „ (...) regula potrivit căreia Declarația de conformitate CE a producătorului este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate este aplicabilă în privința regimului de circulație al mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene și al efectuării tranzacțiilor economice pe teritoriul Uniunii. În Pagina 57 din 59

schimb în domeniul achizițiilor publice normele specifice la nivel european și național permit în mod expres autorităților contractante să solicite alte documente suplimentare considerate necesare pentru verificarea îndeplinirii anumitor cerințe tehnice stabilite prin documentațiile de atribuire, neprezentând relevanță că există și o declarație de conformitate CE a producătorului”. În consecință, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei. În concluzie, Consiliul constată că unele critici ale contestatoarei s-au dovedit a fi întemeiate astfel încât este necesar ca autoritatea contractantă să dispună măsuri de remediere conform considerentelor prezentei decizii. Consiliul reiterează faptul că ulterior primirii contestației formulată de (...)SA, autoritatea contractantă a suspendat prezenta procedură de atribuire la data de 11.04.2024, ora 17:26 (ca urmare a solicitării contestatoarei de suspendare a procedurii de atribuire – punctul 3 din contestație), astfel încât în cauză pot fi dispuse măsuri de remediere. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de la punctul 4 din contestație, și anume: „Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluţionată definitiv prezenta contestaţie”, Consiliul constată că în cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă a confirmat faptul că termenul limită pentru primirea ofertelor se prelungește cu perioada suspendării procedurii. În raport de cele reţinute, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestaţia formulată de (...)SA, respectiv, va respinge capătul de cerere principal privind anularea procedurii de atribuire şi va obliga autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Pentru considerentele expuse în motivare, Consiliul va respinge restul criticilor contestatoarei. Față de soluția pronunțată, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de (...)SRL și pe cale de consecință și solicitarea intervenientei de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată întrucât în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 453 alin. (1) Cod procedură civilă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de (...)SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...).

Respinge capătul de cerere principal privind anularea procedurii de atribuire și obligă autoritatea contractantă (...) ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, să remedieze documentaţia de atribuire corespunzător criticilor admise, cu respectarea celor evocate în motivare, să aducă completările/modificările astfel efectuate la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la această procedură și să stabilească o nouă dată limită pentru primirea ofertelor. Respinge restul criticilor contestatoarei, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Respinge cererea de intervenție formulată de (...)SRL și pe cale de consecință și solicitarea intervenientei de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, practicaua deciziei, Mirela Neicu Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 58 pagini. Pagina 59 din 59