Decizie CNSC 1270/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1270/C1/1261 Data: 13.05.2024 Prin contestația nr. GB OUT 336/16.04.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 23605/16.04.2024, formulată de GEIGER BRAȘOV SRL, cu sediul în Brașov, Calea Feldioarei, nr. 75E, județul Brașov, având cod unic de înregistrare RO 14873188, înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. J08/1181/2002, reprezentată legal prin administrator, împotriva solicitării de clarificare nr. 1960 din 09.04.2024, emisă de către autoritatea contractantă COMUNA ZĂBALA (PRIMĂRIA ZĂBALA), cu sediul în localitatea Zăbala, str. Principală, nr. 829, județul Covasna, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuție lucrări de construcții pentru investiția „Modernizare drumuri de interes local în comuna Zăbala, județul Covasna” cod CPV 45233120-6 s-a solicitat: 1. constatarea caracterului nelegal al solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024 transmisă de autoritatea contractantă ofertantului GEIGER BRAȘOV SRL; 2. anularea solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024, a raportului de evaluare ce a stat la baza transmiterii acestei solicitări, precum și a tuturor actelor subsecvente; 3. continuarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare financiară - cu respectarea prevederilor legale aplicabile și desemnarea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile, cu aplicarea criteriului de atribuire stabilit prin documentația de atribuire. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 26529/29.04.2024, VALDEK IMPEX SRL în calitate de lider al Asocierii VALDEK IMPEX SRL – TQM MANAGEMENT SRL, cu sediul în Sfântu Gheorghe, str. Benedek Elek nr. 16A, județ Covasna, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J14/1331/1994, având cod unic de înregistrare RO 6832268, reprezentată prin administrator, și convențional prin SCA „Gal, Ghilasi, Procopciuc, cu sediu ales pentru

Pagina 1 din 3

comunicarea actelor de procedură în

Brașov, B-dul Griviței nr. 90, bloc 12, sc. A, ap. 8, județ Brașov a formulat cerere de intervenție, solicitând admiterea în principiu a acesteia și respingerea contestației formulate de GEIGER BRASOV SRL, cu cheltuieli de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de GEIGER BRAȘOV SRL în contradictoriu cu COMUNA ZABALA și, pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de VALDEK IMPEX SRL. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului VALDEK IMPEX SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare .............. PREȘEDINTE .................. Consilier de soluționare .........................

Redactat practicaua deciziei

.................. Redact777at practic deciziei An dra Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 42 (patruzecișidouă) pagini

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1270/C1/1261 Data: 13.05.2024 Prin contestația nr. GB OUT 336/16.04.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 23605/16.04.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., ............., județul ........., având cod unic de înregistrare RO ........., înmatriculată la Oficiul pentru Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată legal prin ........., împotriva solicitării de clarificare nr. 1960 din 09.04.2024, emisă de către autoritatea contractantă ........., cu sediul în localitatea ........., str. ............, județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuție lucrări de construcții pentru investiția „Modernizare drumuri de interes local în comuna ........., județul .........” cod CPV 45233120-6 s-a solicitat: 1. constatarea caracterului nelegal al solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024

transmisă

de

autoritatea

contractantă ofertantului ......... SRL; 2. anularea solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024, a raportului de evaluare ce a stat la baza transmiterii acestei solicitări, precum și a tuturor actelor subsecvente; 3. continuarea procedurii de atribuire din etapa de evaluare financiară - cu respectarea prevederilor legale aplicabile și desemnarea ofertei câștigătoare dintre ofertele admisibile, cu aplicarea criteriului de atribuire stabilit prin documentația de atribuire. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 26529/29.04.2024, ........................SRL în calitate de lider al Asocierii ........................SRL – ........................SRL, cu sediul în .............., județ ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ............, având cod unic de înregistrare .............., reprezentată prin ........., și convențional prin ........., cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., ............, județ ......... a formulat cerere de intervenție, solicitând admiterea în principiu a

Pagina 1 din 58

acesteia și respingerea contestației formulate de ......... SRL, cu cheltuieli de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: I. Dezvoltarea motivelor contestației: Contestatorul arată că, în calitate de autoritate contractantă, comuna ......... din județul ........., a organizat procedura simplificată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca și obiect „Modernizare drumuri de interes local în comuna ........., județul .........”. Din declarația de participare, publicată în SEAP la data de 13.11.2023, rezultă

că

au

fost

depuse

4

oferte:

.........

SRL, ........................SRL, ........................ SRL, Asocierea Drumuri și Poduri ......... & ........................ SRL. Contestatorul precizează că, în perioada de evaluare a ofertelor, i- au fost solicitate o serie de clarificări care vizau documentele care însoțesc DUAE, solicitări de clarificare cărora le-a dat curs, oferta sa fiind declarată admisibilă și trecută în faza de evaluare tehnică. Cu privire la acest aspect arată că, la data de 22.11.2023, prin adresa nr. 6161/22.11.2023, i s-a solicitat prima clarificare care viza propunerea tehnică, privitoare la distanțele de transport ofertate, precum și alte aspecte care țin de personalul cheie declarat. Susține că a dat curs acestei solicitări de clarificare la data de 23.11.2023, în termenul de răspuns indicat, formulând adresa nr. GB OUT 883/23.11.2023. Drept urmare, arată că oferta sa a fost declarată admisă în urma evaluării tehnice, fiind trecută în etapa de evaluare financiară.

Contestatorul susține că după trecerea a aproximativ 5 (cinci) luni, în cadrul etapei de evaluare financiară, a recepționat solicitarea de clarificare nr. 1960/09.04.2024, al cărei obiect îl reprezenta fundamentarea economică a modului de formare a prețului, în condițiile art. 210 din Legea nr. 98/2016 și art. 136 din HG nr. 395/2016. Cu toate acestea, arată că textul solicitării de clarificare, respectiv, solicitările punctuale ale autorității contractante, vizează propunerea sa tehnică, care era declarată admisă. Preambulul solicitării de clarificare reda temeiul invocat de autoritatea contractantă și care i-ar permite să revină în evaluarea tehnică a unei oferte deja admise din punct de vedere tehnic, respectiv „comisia tehnică a declarat admisibilă propunerea tehnică depusă de ......... SRL, cu condiția verificării suplimentare detaliate a răspunsurilor ofertantului din 23.11.2023 la întrebările de clarificare nr. 4.1., 4.2. și 4.3. (nr. 6161/22.11.2023) în etapa de verificare a propunerilor financiare, când sunt disponibile elementele de cost ale transporturilor”. Menționează că întrebările 4.1, 4.2. și 4.3. vizau elementele de cost ale transporturilor mai multor materiale, respectiv: 4.1. Transport agregate 0-63 4.2. Transport nisip 4.3. Transport piatră spartă și piatră brută. Acesta împrejurare, respectiv, posibilitatea comisiei de evaluare de a reveni asupra deciziei de admitere a ofertei sale tehnice i-a fost adusă la cunoștință abia la data recepționării solicitării de clarificare care viza fundamentarea economică a modului de formare a prețului, respectiv la data de 09.04.2024. Apreciază că solicitarea de clarificare care i-a fost adresată la data de 09.04.2024, este nelegală și abuzivă, întrucât, obiectul acesteia îl reprezintă părți din propunerea sa tehnică care au fost analizate anterior declarării ofertei sale tehnice ca fiind admise și cu privire la care nu s-au formulat obiecții de către comisia de evoluare, singurele aspecte care puteau necesita lămuriri suplimentare fiind cele evidențiate în cuprinsul solicitării de clarificare nr. 6161/22.11.2023 și căreia i-a răspuns în mod concludent la data de 23.11.2023. Dacă răspunsul era neconcludent, consideră că autoritatea trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 134 alin. 5 - teza finală, din HG nr. 395/ 2016. În opinia sa nu se poate susține că autoritatea contractantă a evaluat doar părți din propunerea sa tehnică, în condițiile în care, din solicitarea de clarificare adresată la data de 22.11.2023 rezultă fără putință de tăgadă faptul că autoritatea contractantă a evaluat integral propunerea tehnică, întrebările adresate în cea de-a doua solicitare de clarificări vizând elemente ce au mai fost evaluate și cu privire la care nu s-a considerat că nu ar corespunde cerințelor documentației de atribuire.

Pagina 3 din 58

Din moment ce comisia de evoluarea a stabilit că oferta sa tehnică este admisibilă și trecută în evaluare financiară, susține că rezultă în mod indubitabil că autoritatea contractantă urmărește să evalueze în mod abuziv oferta sa, pentru a găsi anumite motive care să poată conduce la eliminarea din procedura de atribuire, ulterior decriptării prețului ofertei (probabil după ce a constatat că oferta ......... SRL este situată pe primul loc în clasamentul financiar). Consideră că, în acesta fază a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă nu mai avea posibilitatea reluării procesului de verificare a propunerii tehnice cu privire la aspectele pe care le-a verificat deja în etapa de evaluare tehnică și care s-au dovedit a fi conforme cu cerințele documentației de atribuire. Astfel, asupra acelor elemente care au făcut obiectul solicitării de clarificare din 22.11.2023 și care, ulterior recepționarii răspunsului său, au fost declarate admisibile, susține că nu se mai poate reveni. Prin urmare, reevaluarea propunerii sale tehnice sub aspectul solicitării unor noi clarificări este nelegală, fiind rezultatul unui proces de reevaluare desfășurat cu încălcarea prevederilor legale. Contestatorul arată că, potrivit prevederilor art. 60 alin. (2) și alin. (3) din HG nr. 395/2016, conținutul propunerilor financiare nu poate fi vizualizat de către autoritatea contractantă decât după decriptarea acestora. În cazul procedurilor de atribuire desfășurate online, decriptarea propunerilor financiare nu se realizează de către autoritatea contractantă, ci, este efectuată în mod automat de către Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) după finalizarea evoluării propunerilor tehnice. De asemenea, în situația în care oferta unui

operator economic a fost declarată inacceptabilă sau neconformă anterior inițierii evaluării propunerilor financiare, autoritatea contractantă nu poate vizualiza propunerea financiară a respectivului operator economic. Având în vedere prevederile legale mai sus citate, ar putea afirma că autoritatea contractantă a uzitat de aceste prevederi legale pentru a decripta prețul ofertei sale, iar, apoi, reîntoarce tot procesul de evaluare a ofertelor în etapa de evaluare tehnică, pentru a adresa noi solicitări de clarificare. În altă ordine de idei, faptul că legislația achizițiilor publice instituie dreptul autorității contractante de a solicita clarificări asupra unei oferte depuse nu înseamnă că acest drept este discreționar, în sens absolut. Contestatorul precizează că, prin adresa nr. GT OUT 323/12.04.2023 a formulat răspuns la solicitarea de clarificări nr. 1960/09.04.2024, pentru a evita respingerea ofertei, ca inacceptabilă, în baza prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, dar consideră în continuare solicitarea de clarificare ca fiind vădit nelegală. II. În ceea ce privește conținutul propriu-zis al solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024 asupra căreia înțelege să formuleze contestație. 2.1. Prin punctul 1 (respectiv punctul 7 conform numerotării autorității contractante) din solicitarea de clarificare care ar fi trebuit să vizeze propunerea financiară, respectiv fundamentarea economică a modului de formulare a prețului, autoritatea contractantă revine la evaluarea Formularului F6 - Graficul de execuție și a Graficului Gantt, cerință solicitată în cadrul propunerii tehnice. În cazul în care ar fi apreciat că există neconformități la nivel de Grafic de execuție, contestatorul consideră că ar fi trebuit lămurite/clarificate cu ocazia evaluării propunerii tehnice, întrucât, la momentul respectiv comisia de evaluare avea la dispoziție toate datele de intrare și de analiză solicitate la pct.IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice. Acestea au fost depuse conform cerințelor documentației de atribuire, acesta fiind și motivul pentru care propunerea sa tehnică a fost declarată admisibilă. Astfel, arată că în cadrul procedurii, una din cerințele specificate în Fișa de date a achiziției, la nivel de propunere tehnică, a fost ca ofertanții să depună, printre alte documente, și „Listele cu cantitățile de lucrări -Formular F3” (fără valori), cu detalierea rețetelor articolelor de deviz, cerință pe care o apreciază ca fiind îndeplinită. În cuprinsul acestor liste, susține că se puteau verifica productivitățile, consumurile cuprinse în oferta din propunerea tehnică; mai mult, au fost depuse și extrasele de material, manoperă, utilaj, transport, formularele completate în conformitate cu prevederile

Pagina 5 din 58

proiectului tehnic/caietului de sarcini. Aceste productivități, consumuri, precum și materialele, manopera, utilajele, transportul au fost preluate în Graficul Gantt, depus la pag. 853-861 și în Lista de resurse, depusă la pag. 862-886, din propunerea sa tehnică. Arată că, vizualizarea, analizarea și stabilirea conformității Graficului Gantt prezentat, s-a realizat la nivel de propunere tehnică, având-se în vedere că acest grafic nu se raportează la nivel valoric, corelarea cu propunerea financiară făcându-se doar la nivel de includere fizică a tuturor resurselor (material, manoperă, utilaj, transport), precum și la preluarea productivităților cuprinse în cadrul normelor proprii ofertantului. De aceea, și solicitarea prezentării graficului este de grafic fizic și nu valoric. De asemenea, arată că chiar autoritatea contractantă, prin răspunsurile la clarificare solicitate de operatorii economici în perioada premergătoare depunerii ofertelor, confirmă posibilitatea ofertanților de a își întocmi oferta în considerarea propriilor consumuri, tehnologii de execuție etc. În acest sens, redă, în continuare, clarificarea nr. 5816 din 06.11.2023 întrebare/răspuns nr. 6, cât și clarificarea nr. 5837 din 07.11.2024, întrebare/răspuns nr. 9. Cu toate că a apreciat ca fiind nelegală și abuzivă solicitarea de clarificare nr. 1960/09.04.2024, contestatorul precizează că a formulat răspuns în termenul acordat și a arătat că a întocmit Graficul de execuție cu respectarea tuturor cerințelor din documentația de atribuire. Astfel, arată că, în caietul de sarcini, pag. 7 și PT, pct. 9, se precizează că perioada limitată a execuției lucrărilor este de 10 luni

(perioadă respectată în graficul depus), fără a include perioada convențională de timp friguros și operatorii economici vor începe lucrările pe ob. 1-DC 7, km 10+285-12+945; ob. 2-str. Hegymegve km 0+905- 4+922; ob.3 - str. Darek, km 0+300-1+120, începând din luna 1 până în luna 8 (inclusiv), simultan pe cele trei străzi. Drept urmare, perioada de execuție a fost respectată în graficul prezentat pentru cele trei obiecte, respectiv din luna 1 până în luna 8, va executa simultan și finaliza lucrările pe ob. 1, ob. 2 și ob. 3. În ceea ce privește ob. 4. str. De Sus km 1+873-2+071 și ob. 5- str. Keresztesek km 0+000-1+290, arată că autoritatea contractantă face mențiunea că lucrările vor începe obligatoriu numai începând cu luna a 8-a, perioada de execuție pe care el a respectat-o, deoarece lucrările de execuție pe ob. 1, ob. 2 și ob. 3, conform graficului ofertat de el, se încheie în luna 8 inclusiv, după care începând cu luna 9 și luna 10 se executa lucrările pe ob. 4 și ob. 5. Având în vedere că primele 3 obiecte este obligatoriu să se finalizeze până în luna a opta inclusiv, este evident că sintagma „numai începând cu luna a opta” presupune, posibilitatea de a începe lucrările și în luna a noua sau chiar a zecea, cu condiția încadrării în termenul de execuție indicat. La întocmirea graficului de execuție, precizează că a avut în vedere și clarificarea transmisă de autoritatea contractantă și anume „achizitorul nu poate impune la nici un ofertant prin documentația de atribuire, cum să-și organizeze echipele de lucru, respectiv cum să aleagă tipul și capacitățile utilajelor și echipamentelor de construcții, pe care le va utiliza”, precum și mențiunea „Ofertanții au deplina libertate de a-și prevedea în ofertă propriile consumuri și tehnologii de execuție”. În baza acestor clarificări și a mențiunilor prevăzute în documentația de atribuire, contestatorul susține că a întocmit Graficul de execuție, în termenul de 10 luni, cu respectarea tuturor cerințelor și a demonstrat capacitatea sa de o demara, executa și finaliza lucrările conform cerințelor autorității contractante. În ceea ce privește întocmirea graficului Gantt, acesta s-a realizat cu respectarea cerințelor din Fișa de date, cap.lV.4.1.Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. A1. Astfel: - graficul Gantt demonstrează că se finalizează contractul cu respectarea termenului limită impus de autoritatea contractantă - 10 luni execuție; - graficul Gantt demonstrează că se vor finaliza „etapele/secțiunile” aferente lucrărilor în timp (construcția se realizează pe obiecte de lucrare, impuse de autoritatea contractantă);

Pagina 7 din 58

- planificarea prezentată este conformă cu cerințele stabilite de autoritatea contractantă (data de începere anticipată, durata activităților și sub activităților, eventuale perioade de suspendare a execuției lucrărilor datorate condițiilor climatice nefavorabile, nu se cunosc în momentul depunerii ofertei). - graficul Gantt propus este realist (calendarul prevăzut pentru lucrările din PT, rezonabile în raport cu complexitatea activităților pe care le implică și resursele alocate), - graficul Gantt propus este în concordanță cu metodologia de execuție (e.g. reflectă de o manieră logică și coerentă secvența activităților, legăturile dintre acestea, numărul de echipe/personal direct productiv direct implicat, ratele de productivitate ale acestora/acestuia, perioadele de construcție); - nivelul de detaliere al Graficului Gantt prezentat este adecvat complexității lucrărilor (au fost luate în considerare toate activitățile principale și jaloanele aferente; se prezintă resursele alocate și ratele de productivitate ale acestora; se prezintă pentru fiecare activitate data de început și cea de sfârșit). Astfel, în ofertă a dovedit, în mod explicit, că este în măsură să asigure toate resursele de materiale, forța de muncă, utilaje și echipamente, mijloace de transport, astfel încât lucrările vor fi executate la nivelul cantitativ (cantitățile sunt în conformitate cu listele elaborate de proiectant) precum și calitativ, conform cu cerințele documentației de atribuire. 2.2. Cel de-al doilea punct al solicitării de clarificare (punctul nr. 8 conform numerotării autorității contractante) care face obiectul prezentei

contestații îl reprezintă pretinsa justificare economică a modului de formare a prețului; În fapt, arată că revine comisia de evaluare asupra propunerii tehnice, respectiv, se repetă întrebările din solicitarea de clarificare nr. 6161/22.11.2023 cu privire la distanțele de transport cuprinse în oferta sa. Deși, dat fiind că oferta sa tehnica a fost declarată admisibilă și, prin urmare, răspunsurile sale la prima solicitare de clarificare au fost considerate temeinice și riguroase, acum se revine asupra acestora și i se adresează aceleași întrebări, formulate într-o manieră profund restrictivă - fiindu-i impus un model standard de răspuns, care nu a existat în documentația de atribuire. În mod concret, arată că, la punctele 8.1. și 8.4. ale solicitării de clarificare, i se solicită oferte de preț de la furnizori, documente pe care le-a pus la dispoziție ca și anexă a solicitării de clarificare. Contestatorul susține că solicitările 8.2. și 8.5. vizau distanța de transport a agregatelor 0-63 mm de la Balastiera Budila- jud. ......... (locul de încărcare al furnizorului ........................) și până la locul de punere în operă, respectiv, străzile din Comuna ......... - jud. .......... Invocând anumite restricții de tonaj pe traseele cele mai scurte care pot fi abordate, autoritatea contractanta susține că distanța de transport nu este de 60 km, astfel cum a fost inclus în oferta sa, ci 70 km, cu respectarea așa-ziselor restricții de tonaj. În opinia sa, interpretarea eronată o autorității contractante provine din confuzia pe care acesta o face cu privire la restricțiile de tonaj: restricțiile de 3,5 tone pe DJ103B în localitatea ........., județul ......... și restricția de 10 tone pe DJ112D în localitatea Prejmer, județul ........., nu presupun automat că orice vehicul care depășește tonajul nu poate tranzita acel traseu - așa cum eronat interpretează autoritatea contractantă - ci doar că vehiculele care depășesc tonajul indicat pot tranzita acel traseu doar în urma obținerii unei autorizații de liberă trecere de la administratorului drumului. Pentru a lămuri definitiv această problemă, întrucât, autoritatea contractantă îi adresează pentru a doua oară aceasta întrebare, a solicitat confirmarea, din partea administratorului drumurilor județene - Consiliul Județean ......... - cu privire la aspectele expuse mai sus. În acest sens, invocă corespondența electronică purtată cu CJ ......... în cursul zilei de 15.04.2024, prin care aceasta confirmă faptul că ambele trasee pot fi tranzitate, cu condiția obținerii, în mod gratuit, a unei autorizații de liberă trecere, (ANEXA nr. 9), nicidecum că este interzisă tranzitarea acelor trasee. În cazul ofertei sale, având în vedere faptul că furnizorul efectuează transportul agregatelor, precizează că acesta își asumă și ar fi suportat

Pagina 9 din 58

contravaloarea oricăror taxe aferente zonelor cu restricție de circulație sau de tonaj (dacă era cazul), astfel cum confirmă prin oferta sa de preț. Furnizorul său a ofertat distanța de transport de aproximativ 60 km în considerarea faptului că acesta cunoaște cel mai bine drumurile de exploatare situate în vecinătatea perimetrului său - drumuri care nu figurează pe google maps sau pe site-ul ANCPI, aici figurând doar drumurile pentru care exista documentație cadastrala - care fac legătura cu infrastructura locală de transport rutier, rezultând astfel o distanță de transport de aproximativ 60 km, corect indicată în oferta furnizorului și corect cotată de el în ofertă. Contestatorul precizează că a refăcut traseul indicat de furnizor, cu autobasculanta sa B580CNS, utilizând drumurile de exploatare întrebuințate și cunoscute de furnizor, rezultând astfel o distanță de transport de 60,2 km. În acest sens, indică a se vedea traseul redat pe hartă, precum și distanța de transport (ANEXA nr. 10). De altfel, distanța între Balastiera Budila - jud. ......... și obiectivele indicate de autoritatea contractantă poate fi parcursă pe oricare dintre cele 3 rute: 1. DJ103B - DN 13E = distanța 55.8 km 2. DN 11/E574 - DN 13E = distanța 59.9 km 3. DJ103B - DN 11/E574 = distanța 66.11 km. Având în vedere ca distanța variază, în funcție de ruta, de la 55 la 66 km, apreciază că furnizorul a procedat corect ofertând o distanța medie aproximativă de 60 km. Prin urmare, având în vedere că temeiul pentru care nu s-a solicitat aceeași clarificare a doua oară, în opinia sa, rezidă într-o interpretare greșită și restrictivă a comisiei de evaluare cu privire la prevederile art.

40 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor - Condiții de exploatare a drumurilor, solicită admiterea contestației sale și să se înlăture solicitarea de clarificare formulată, în mod excesiv și nelegal, de autoritatea contractantă. 2.3. Solicitarea 8.3. vizează fundamentarea economică a costului transportului agregatului 0-63 mm, iar el a răspuns, după cum urmează: „Conform cerințelor din documentația de atribuire, tariful de 0,45 lei/km derivă în mod direct din oferta furnizorului, prin împărțirea tarifului din oferta de preț la distanta estimata de acesta. - preț transport TRA01A60, conform oferta pentru transportul materialelor de la furnizorul ........................ SRL = 27 lei/to: 60km = 0,45 lei/to/km; - preț transport ofertat TRA01A60, conform Formular 3.4 = 0,45 lei/to/km; În susținerea celor expuse mai sus, anexează oferta de preț de la furnizorul ........................ SRL, în care este evidențiat tariful pentru transportul materialelor la obiectivele investiției. În concluzie, arată că transportul agregatelor 0-63 mm se realizează de către furnizorul ........................ SRL, iar acesta suportă contravaloarea transportului. În ceea ce privește solicitarea de a prezenta metodologia de calcul tarif transport pentru furnizorii săi, apreciază această solicitare de clarificare ca fiind excesivă și nelegală, având în vedere că nu vizează ofertantul ........., ci detalierea unor proceduri și calcule ce țin de activitatea unui furnizor care nu are calitatea de ofertant în această procedură și, prin urmare, nu se supune rigorilor legislației în achiziții publice, respectiv obligației de a justifica aspecte care țin de activitatea sa sau relațiile sale comerciale cu alte societăți. În mod similar, arată că solicitarea nr. 8.6. vizează aspecte care nu privesc ofertantul ......... și nici relația comercială dintre ofertantul ......... și furnizorul său ........................ SRL. Autoritatea contractantă îi adresează o solicitare de clarificare care vizează relația comercială dintre furnizorul ........................ SRL și societatea comercială de la care acesta achiziționează produsul. Spre clarificarea acestui subiect, a menționat că el, în calitate de ofertant, în cadrul acestei proceduri, va derula o relație comercială directă cu furnizorul ........................ SRL, nicidecum cu producătorul ........................ SRL. Relația comercială, prețurile și condițiile comerciale dintre două societăți comerciale de drept privat (........................ SRL și ........................ SRL) nu prezintă relevantă în situația de față. Dincolo de aspectele de confidențialitate (informațiile solicitate de autoritatea contractantă reprezintă secrete tehnice și comerciale ale societății respective în sensul îndrumării emise de ANAP

Pagina 11 din 58

privind analiza confidențialității ofertelor) ale acestei relații comerciale, autoritatea contractantă joacă rolul unui terț beneficiar al unor lucrări, iar, cât timp furnizorul asumă în scris efectuarea anumitor operațiuni la anumite prețuri, a solicita informații cu privire la relațiile comerciale derulate de un furnizor cu contractanții săi care nu au nici o calitate în procedura de achiziție publică care face obiectul prezentei apare ca o solicitare abuzivă, care excede cadrului legal configurat de legiuitor pentru instituția solicitării de clarificare. În acest sens, susține că este în măsură să detalieze doar prețurile și condițiile comerciale derulate de el cu furnizorii săi, sens în care a prezentat, conform solicitării, oferta de preț de la furnizorul declarat ........................ SRL: Pentru piatra spartă: - preț piatra spartă, conform ofertă = 90 lei/mc; - preț piatra spartă, ofertat conform formular F3.1 = 90 lei/mc; Pentru piatra brută: - preț piatra brută, conform oferta =70 lei/to: 1000kg/to =0,07 lei/kg; - preț piatra brută, ofertat conform formular F3.1 = 0,07 lei/kg. Din nou, contestatorul solicită o se lua notă de caracterul excesiv al solicitării de clarificare care vizează un furnizor al furnizorului său, o societate cu care el nu derulează nici o relație comercială și care nu are nici o calitate în procedura de atribuire, și a se dispune îndepărtarea acestei solicitări de clarificare, nelegală și injustă. 2.4. Referitor la solicitarea 8.7., care vizează fundamentarea economică a costului transportului pietrei sparte și a pietrei brute, a arătat faptul că, pentru aceste materiale, furnizorul ........................

SRL asigură transportul materialelor până la obiectivele: DC7 km 11+600; str. Hegymege km 2+000; str. Darek km 0+780; str. de Sus km 2+050; str. Keresztesek km 1+000, suportând contravaloarea transportului (cost transport inclus în prețul produsului). Întrucât, aceasta a fost cea de-a doua solicitare de clarificare care vizează acest subiect, a reiterat răspunsul la prima solicitare de clarificare, explicând că transportul pietrei sparte și al pietrei brute se realizează de către furnizorul ........................ SRL, iar acesta suportă contravaloarea transportului. Practic, solicitarea de clarificare formulată nu vizează ofertantul ........., ci, detalierea unor proceduri și calcule ce țin de activitatea unui furnizor care nu are calitatea de ofertant în această procedură și, prin urmare, nu se supune rigorilor legislației în achiziții publice, respectiv obligației de a justifica aspecte care țin de activitatea sa sau relațiile sale comerciale cu alte societăți. Pentru a se respecta articolele din listele de cantități, contestatorul susține că a cotat transportul local pentru aceste materiale, respectiv TRA01A06, articol pentru care el a pus la dispoziție fundamentarea economică o modului de formare a prețului, fiind unicul articol de deviz de transport agregate de carieră care poate fi justificat și fundamentat economic de el, nefiind cuprins în oferta furnizorului. 2.5. În ceea ce privește solicitarea 8.8. referitoare la modul de fundamentare număr de ore de funcționare pentru utilaje, precizează că a răspuns, după cum urmează: „În cadrul propunerii tehnice, de la pag. 179 până la pag. 520 inclusiv, s-au prezentat Listele cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări cu rețeta. Astfel s-a putut verifica respectarea Răspunsurilor consolidate la solicitările de clarificări ale autorității contractante, respectiv răspunsul la întrebarea nr. 6 din cadrul Răspunsului consolidat nr.1/5816/ 06.11.2023, precum și răspunsul la întrebarea nr. 9 din cadrul Răspunsului consolidat nr. 2/ 5837/07.11.2023 prin care în conformitate cu art. 2.2.2 din Ghidul privind elaborarea devizelor Indicativ P91/1- 2002 „ofertanții au deplina libertate de a-și prevedea în ofertă propriile consumuri și tehnologii de execuție, cu respectarea cerințelor cantitative și calitative prevăzute în proiectul tehnic, în Caietul de sarcini”, „Se pot utiliza în rețetă chiar și norme proprii, dar cu respectarea strictă a consumurilor de materiale necesare, prevăzute în normele aprobate de MTPL...”. Prin urmare, s-au respectat consumurile de materiale necesare, conform normelor aprobate, în ceea ce privește consumurile de ore de manopera și consumurile de ore de utilaje, acestea au fost în concordantă cu normele proprii de consumuri și tehnologii de execuție, cu respectarea cerințelor cantitative și calitative prevăzute în proiectul

Pagina 13 din 58

tehnic, în Caietul de sarcini, sens în care am anexat fișele tehnice ale utilajelor autogreder, cilindru compactor, repartizator-finisor, de unde reiese care este capacitatea de lucru a fiecărui utilaj invocat în solicitarea de clarificare. Susține că, productivitatea utilajelor, astfel cum a fost ofertată de el, asigură realizarea lucrărilor în parametri cantitativi și calitativi solicitați prin documentația de atribuire. În același sens a fost și răspunsul autorității contractante la solicitarea de clarificare adresată de un operator economic în perioada premergătoare depunerii ofertelor: „In ceea ce privește consumurile de ore utilaje și consumurile de ore de manoperă, achizitorul nu poate impune la nici un ofertant prin documentația de atribuire, cum să-și organizeze echipele de lucru, respectiv cum să aleagă tipul și capacitățile utilajelor și echipamentelor de construcții, pe care le va utiliza. Astfel este asigurata o concurență și eficiență economică în ofertare și execuția lucrărilor”. Așa fiind, autoritatea contractantă nu mai poate imputa în această fază, operatorilor economici faptul că aceștia s-au conformat răspunsului la solicitarea de clarificări și și-au organizat execuția lucrărilor în considerarea tehnologiilor și utilajelor proprii. Reamintim că indicatorul norme de deviz D emis în anul 1981 are caracter orientativ, în prezent tehnologiile de execuție, utilajele și performanțele tehnice ale acestora fiind complet diferite. Prin urmare, acesta nu mai poate fi folosit ca și etalon de raportare, în cei 43 ani de la întocmirea acestuia, atât tehnologiile de execuție cât și performanțele tehnice ale utilajelor cunoscând progrese semnificative.

III. Concluzii Contestatorul susține că, contrar principiului legalității actelor administrative, scopul urmărit de autoritatea contractantă prin formularea solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024, este acela de a crea motive artificiale și nelegale, în vederea respingerii ofertei ......... SRL. Subliniază, în acest sens, interdicția impusă de art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 conform căreia: „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/ completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.” Per a contrario, autoritatea contractantă nu are nici dreptul de a formula solicitări de clarificări doar în scopul de a defavoriza și de a pune în dificultate un ofertant. De asemenea, potrivit art. 137 alin. (3) litera g) din HG nr. 395/2016,: „(3) În condițiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situații: „g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că propunerea financiară are un preț sau conține costuri neobișnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini”. Contestatorul apreciază că scopul formulării unei clarificări prin intermediul căreia i se solicită fundamentarea economică a modului de formare a prețului, este acela de a demonstra că oferta nu este și nu conține elemente cu prețuri neobișnuit de scăzute. În opinia sa, sancțiunea respingerii ofertei ca și neconformă devine incidentă doar dacă, în condițiile unui preț neobișnuit de scăzut, „nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini”. Drept urmare, arată că prețul neobișnuit de scăzut este o condiție obligatorie, însă nu și suficientă, legiuitorul impunând pe lângă aceasta și condiția ca ofertantul să nu poată asigura executarea corespunzătoare a contractului licitat pentru a atrage sancțiunea neconformității ofertei. Prin prezentarea ofertelor de preț asumate de furnizori și producători reali, consideră că scopul solicitării de clarificare a fost atins, el dovedind sustenabilitatea prețului ofertat și abilitatea sa de a executa această lucrare cu respectarea tuturor parametrilor cantitativi și calitativi înscriși în documentația de atribuire. În același sens, sunt și dispozițiile art. 187 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În aplicarea acestor dispoziții legale, HG nr. 395/2016 reiterează această regulă prin art. 32 alin. (5) și art. 127 alin. (1) lit. g),

Pagina 15 din 58

statuând că autoritatea contractantă este ținută să verifice ofertele operatorilor economici în conformitate cu documentația de atribuire. De asemenea, arată că potrivit dispozițiilor art. 134 alin. (1) și (4) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă este obligată să stabilească care sunt clarificările pe care le va solicita operatorilor economici, clarificări care vor trebui să fie clare, explicite și suficient de detaliate, în raport de documentația de atribuire și ofertele depuse de operatorii economici. În susținere invocă jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene Cauza C-171/15, Connexxion Taxi Services, Cauza C- 27/15, Pizzo. Contestatorul consideră că în cadrul perioadei de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să respecte principiul proporționalității, principiul tratamentului egal și principiul utilizării eficiente a fondurilor publice. Față de criticile și argumentele sus-menționate, solicită Consiliului să constate că autoritatea contractantă a încălcat prevederile legale, principiile care guvernează materia achizițiilor publice și, pe cale de consecință, să dispună admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În conformitate cu prevederile ort. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, solicită accesul la dosarul CNSC, în vederea studierii și fotocopierii înscrisurilor de la dosarului achiziției la sediul CNSC. Nu în ultimul rând, precizează că va detalia aspectele mai sus invocate, după studierea și xero-copierea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

În drept, invocă art. 8 din Legea nr. 101/2016, precum și articolele menționate în cuprinsul contestației din Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, Decizia ICCJ nr. 66/2018, precum și principiile în care își are sediul materia. Prin adresa nr. 2328/22.04.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 24966/22.04.2024, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea acesteia, ca neîntemeiată. A.1. Autoritatea contractantă precizează că a organizat procedura simplificată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în comuna ........., județul .........”, publicând în SEAP anunțul de participare simplificat nr. SCN1133631 din 26.10.2023, împreună cu documentația de atribuire, completă. Conform declarației de participare publicată în SEAP la data de 13.11.2023, rezultă că au fost depuse 4 oferte, din partea: ......... SRL, ........................SRL, ........................ SRL, Asocierea Drumuri și Poduri ......... & ........................ SRL. A.2. În faza de evaluare a conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, conform procesului-verbal nr. 6208/24.11.2023, întocmit de comisia de evaluare, au fost admise 2 oferte, respectiv ......... SRL și ........................SRL. A.3. În etapa de verificare a propunerilor tehnice, răspunsurile ofertantului ......... SRL din 23.11.2023, la întrebările de clarificare nr. 4.1, 4.2 și 4.3 din solicitarea comisiei de evaluare nr. 6161/22.11.2023, au fost declarate acceptabile, cu condiția verificării obligatorie a acestora, inclusiv, în etapa de evaluare a propunerilor financiare, deoarece costurile detaliate ale transportului sunt vizibile numai după ce comisia de evaluare are acces la propunerea financiară de pe SEAP. Aceste costuri sunt legate în mod direct de distanțele de transport luate în considerare de ofertant, și ele trebuie comparate cu distanțele de transport reale de pe traseul parcurs. A.4. În faza de evaluare a propunerilor financiare, inclusiv, verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, în baza raportului expertului cooptat nr. 2, înregistrat cu nr. 1926/08.04.2024, comisia de evaluare a ofertelor a transmis către ......... SRL, solicitarea de clarificări nr. 1960/09.04.2024, la care ofertantul a transmis pe SEAP răspunsurile sale în data de 12.04.2024, în termen. În continuarea, arată că expertul cooptat a întocmit raportul nr. 3 de evaluare a propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, înregistrat la Comuna ......... cu nr. 2160/15.04.2024.

Pagina 17 din 58

De asemenea, comisia de evaluare, pe baza propunerilor financiare și a propunerilor tehnice, ținând cont și de răspunsurile ofertantului ......... SRL, a întocmit procesul-verbal nr. 2161/15.04.2024, privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv, verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice. Acest document este ultimul emis de comisia de evaluare a ofertelor, până când CNSC se va pronunța asupra contestației nr. 336/16.04.2024 depusă de ......... SRL și înregistrată la autoritate sub nr. 2213/16.05.2024. Având în vedere faptul că în documentația de atribuire s-a prevăzut, pentru valabilitatea ofertelor și a garanției de participare, o perioadă de 6 luni, adică până la data de 13.05.2024, în perioada următoare va solicita ......... SRL și ........................SRL, prelungirea valabilității acestora, conform prevederilor art. 35 și art. 124 din HG nr. 395/2024. A.5 Autoritatea contractantă precizează că, asupra contestației nr. 336/16.04.2024 depusă de ......... SRL și înregistrată la sediul său sub nr. 2213/16.05.2024, emite următorul punct de vedere: 1. Analizând documentele emise de comisia de evaluare a ofertelor, inclusiv, solicitările de clarificare transmise ofertanților, a rapoartelor întocmite de expertul cooptat, autoritatea contractantă este de acord întru totul cu conținutul acestora și susține continuarea procedurii achiziției, fără revenirea și modificarea documentelor emise. 2. Prima justificare a contestației o reprezintă alegația contestatorului, cu privire la nelegalitatea și modul abuziv de transmitere a solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024, întrucât, obiectul acesteia reprezintă părți din propunerea tehnică care au fost admise deja, în

speță, despre distanțe de transport efective și traseul ales de ofertant pentru autobasculante, în cadrul întocmirii ofertei. Autoritatea contractantă susține faptul că, în propunerea financiară depusă de ......... SRL, oferta de preț fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului, deci sunt aplicabile dispozițiile art. 210 din Legea nr. 98/2016 și art. 136 din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, și, astfel, comisia tehnică solicită ofertantului fundamentarea economică a modului de formare a prețului coroborată cu elementele propunerii tehnice și explicații care trebuie însoțite de dovezi concludente privind elementele componente, regăsite în solicitarea de clarificare nr. 1960/09.04.2024. Aceste întrebări sunt cele de la punctele nr. 8, 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5, 8.6 și 8.7. De asemenea arată că, în procesul-verbal nr. 6208/24.11.2023, privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, comisia de evaluare a declarat admisibilă propunerea tehnică depusă de ......... SRL, cu condiția verificării suplimentare detailate a răspunsurile ofertantului din 23.11.2023 la întrebările de clarificare nr. 4.1, 4.2 și 4.3 (nr. 6161/22.11.2023), în etapa de verificare a propunerilor financiare, când sunt disponibile elementele de cost ale transporturilor, exact cele care se referă la distanțe de transport efective și traseul ales al autobasculantelor de ofertant, în cadrul întocmirii ofertei coroborat cu fundamentarea costului transportului, care este legat direct de distanța parcursă. În opinia sa, comisia de evaluare are tot dreptul și obligația, să revină și să solicite clarificări mai detailate a elementelor propunerii tehnice, mai ales dacă sunt direct legate de justificarea fundamentării economice a modului de formare a prețului aparent neobișnuit de scăzut, în sensul prevederilor art. 210 din Legea nr. 98/2016. Menționează că în contestație, la Anexa nr. 10, contestatorul a depus o captură de ecran cu hartă și traseul ales între Balastiera Budila ........................ SRL și localitatea ........., element solicitat în clarificări. Această justificare nu poate fi luată în considerare de comisia de evaluare, fiindcă nu a fost depusă în termen în răspunsurile date la solicitările de clarificări. Comisia de evaluare examinează conținutul ofertei și a răspunsurilor la clarificări, și în nici un caz justificări depuse în contestație. 3. A doua justificare a contestației o reprezintă următoarele: „Invocând anumite restricții de tonaj pe traseele cele mai scurte care pot fi abordate, autoritatea contractantă susține că distanța de transport nu este de 60 km, astfel cum a fost inclus în oferta noastră, ci 70 km, cu respectarea așa-ziselor restricții de tonaj. (.......)

Pagina 19 din 58

În cadrul răspunsului transmis de ofertant, la clarificările solicitate prin adresa nr. 1960/09.04.20240, se afirmă că drumurile de exploatare situate în vecinătatea perimetrului său - drumuri care nu figurează pe google maps sau pe site-ul ANCPI - care face legătură cu infrastructura de transport rutier indicate de dvs”. Autoritatea susține că comisia de evaluare a constatat că această alegație nu are nici un fundament real, deoarece, pe site-ul ANCPI transmis de achizitor, se văd extrem de clar aceste drumuri din cadrul balastierei și coincid cu situația existentă, fapt confirmat și prin deplasarea la amplasamentul acestuia de către expertul cooptat. Justificarea distanței de transport reală prin documentul cerut, cu traseul marcat al autobasculantelor), comparat cu distanța din articolul de transport TRA01A60, prevăzut în ofertă, este un element esențial de determinare a fundamentării costului transportului, deoarece km reali parcurși influențează în mod direct pe aceasta. În cazul în care acest traseu se suprapune unor sectoare de drum cu restricții de tonaj, ofertantul trebuia să justifice posibilitatea legală de a parcurge aceste trasee cu Autorizație Specială de Transport eliberat de administratorul drumului, evaluarea costului AST din Regulamentul de eliberare AST valabil la data depunerii ofertelor, și introducerea acestuia în fundamentarea costului transportului solicitat la pct. 8.3, elemente de cost care însă nu se regăsesc în clarificările trimise. Totodată, arată că expertul a constatat că OUG nr. 43/1197 privind regimul drumurilor, cu completările și modificările ulterioare, în legătură cu eliberarea Autorizației Specială de Transport pentru circulația autovehiculelor cu depășirea masei admise (AST), prevede:

„Art. 41 (…) (6) AST se eliberează pentru: a) transporturi a căror încărcătură este indivizibilă. Prin încărcătură indivizibilă se înțelege încărcătura care, în scopul transportului rutier, nu poate fi divizată în două sau mai multe încărcături fără cheltuieli nejustificate sau fără riscul deteriorării și care, din cauza dimensiunilor și masei sale, nu poate fi transportată de un autovehicul, o remorcă, un tren rutier sau un vehicul articulat astfel încât acesta să respecte masele și/sau dimensiunile maxime admise”. De asemenea arată că expertul a constatat că orice agregat de balastieră sau de carieră fiind materiale în vrac, sunt divizibile, astfel și transportul acestora trebuie efectuată în așa fel, ca autobasculanta împreună cu agregatul încărcat să nu depășească masele maxime admise pe sectoarele de drumuri cu restricțiile de tonaj în cauză. Totodată, conform prevederilor art. 41 alin. (6) din OUG nr. 47/1997, descris mai sus, consideră că se subînțelege, implicit, că, în mod legal, nu se eliberează Autorizația Specială de Transport pentru circulația autovehiculelor cu depășirea masei admise (AST), pentru transporturi a căror încărcătură nu este indivizibilă. Una dintre consecințe este că, pentru autovehiculele de transport agregate de balastieră sau de carieră, pe sectoarele de drumuri cu restricții de tonaj (de ex. restricția de 3,5 to de pe DJ103B în localitatea Budila la podul peste Râul Zizin, restricția de 10,0 to de pe DJ112D în localitatea Prejmer, etc.), în mod legal, nu se pot elibera Autorizații Speciale de Transport pentru circulația autovehiculelor cu depășirea masei admise (AST), decât în cazul în care administratorul drumului ar încălca prevederile legale (ceea ce nu se poate lua în considerare la elaborarea și evaluarea ofertelor). O altă consecință importantă a acestei prevederi legale, este faptul că traseele parcurse (și lungimea lor) de autobasculantă de la balastieră, până la poziția kilometrică al fiecărei tronson de drum/stradă (5 obiecte) prevăzute în caietul de sarcini, adică DC7 km 11+600; str. Hegymege km 2+000; str. Darek km 0+780; Str. de Sus km 2+050; str. Keresztesek km 1+000, trebuie să fie ofertat, cu ocolirea acestor sectoare de drumuri, poduri cu restricții de tonaj, așa cum, în mod corect, s-a prevăzut în caietul de sarcini 03_CS_PT Vol_2_Descriere preț_Antem Zabala_Drumuri.pdf : Distanțele de transport se măsoară obligatoriu, între locația de furnizare (locația unde se fabrică/se produc) agregate, semifabricate, prefabricate etc. și următoarele poziții kilometrice de pe fiecare tronson de drum sau stradă (obiect), și se va ține cont obligatoriu de restricțiile de tonaj existente pe traseu înainte cu 10 zile de la data depunerii ofertelor. 4. A treia justificare a contestației o reprezintă următoarele:

Pagina 21 din 58

„În ceea ce privește solicitarea de a prezenta metodologia de calcul tarif transport pentru furnizorii noștri, apreciem acesta solicitarea de clarificare ca fiind excesivă și nelegală, având în vedere că nu vizează ofertantul ........., ci detalierea unor proceduri și calcule ce țin de activitatea unui furnizor care nu are calitatea de ofertant în acesta procedură și, prin urmare, nu se spune rigorilor legislației în achiziții publice, respectiv obligației de a justifica aspecte care țin de activitatea sa sau relațiile sale comerciale cu alte societăți. (...) În acest sens, subscrisa suntem în măsură să detaliem doar preturile și condițiile comerciale derulate de noi cu furnizorii noștri, sens în care am prezentat, conform solicitării, oferta de preț de la furnizorul declarat”. Autoritatea contractantă precizează că punctul său de vedere coincide cu cel al comisiei de evaluare și a expertului cooptat; astfel: - Cerința din solicitarea de clarificare este: „de asemenea vă solicităm să justificați fundamentarea economică a costului transportului agregatului 0-63 mm, prevăzut la 60 km în Formularele F3.4, în valoare de 0,45 lei/tonă/km fără TVA, conform Metodologiei de calcul tarif de transport, prevăzut la pag. 6 în prezenta solicitare”; - Expertul cooptat a arătat că Metodologia de calcul tarif de transport transmisă la ofertant, este practic un tabel, care conține enumerarea elementele de cost posibile ale unui tarif de transport. Aceste elemente de cost puteau fi transmise și enumerate, sau orice formă, tabelul este numai o formă de ordonare a acestor elemente de uz

general în construcții, însă ofertantul a refuzat prezentarea acestor elemente de cost ale tarifului transportului; - Alegația ofertantului cu privire la faptul că furnizorul nu are calitate de ofertant, deci nu are obligația de justifica proceduri și calcule din activitatea sa, este fără temei legal, și are aspectul de a induce în eroare comisia de evaluare a ofertelor. În susținere, invocă prevederile art. 123 alin. (1), art. 124 alin. (1) din HG nr. 395/2016, art. 3 alin. (34) lit. hh) din Legea nr. 98/2016. Astfel, arată că expertul, constatând că, în oferta depusă de ......... SRL, în propunerea financiară, este prevăzut tariful transportului agregatului 0-63 mm, prevăzut la 60 km în Formularele F3.4, în valoare de 0,45 lei/tonă/km fără TVA, deci, este asumat de ofertant prin efectul legii (art. 124 alin. (1) din HG nr. 395/2016), aceasta din urmă nu se poate eschiva de responsabilitatea transmiterii oricărui răspuns la solicitările de clarificare transmise de comisia de evaluare. Legislația aferentă relațiilor comerciale între operatori economici, nu sunt opozabile legislației achizițiilor publice. De asemenea, arată că expertul a constatat că alegația ofertantului: „(...)Relația comercială, prețurile și condițiile comerciale dintre două societăți comerciale de drept privat nu prezintă relevanță în situația de față. Dincolo de aspectele de confidențialitate (informațiile solicitate de autoritatea contractantă reprezintă secrete tehnice și comerciale ale societății respective în sensul îndrumării emise de ANAP privind analiza confidențialității ofertelor) ale acestei relații comerciale, autoritatea contractantă joaca rolul unui terț beneficiar al unor lucrări, (...)”, este o interpretare total greșită a prevederilor privind confidențialitatea în achiziții publice, conform art. 57 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv, a celor cuprinse

în

îndrumar:

https://anap.gov.ro/web/wp- content/uploads/2023/03/lndrumare-privind-analiza- confidentialitatii- ofertelor.pdf. În acest sens arată că ofertantul sugerează comisiei de evaluare, că orice element de cost de la un furnizor al ofertantului, este confidențial (secret tehnic și comercial) față de achizitor. Însă, confidențialitatea elementelor ofertei declarate, adică propunerea tehnică, propunere financiară, răspunsuri la solicitările de clarificare sunt confidențiale numai în relația autoritate contractantă - terți, în sensul în care autoritatea contractantă nu are dreptul de a divulga la terți aceste informații primite de la ofertant, în limitele prevăzute de legislația în vigoare, și în nici un caz nu înseamnă că ofertantul nu are voie, și poate refuza să transmită aceste date comisiei de evaluare. Comisia de evaluare numai în posesia datelor exacte justificate transmise de ofertant, poate evalua

Pagina 23 din 58

fundamentarea economică a modului de formare a prețului coroborată cu elementele propunerii tehnice. 5. A patra justificare a contestației o reprezintă următoarele: „Prin punctul 1 (respectiv punctul 7 conform numerotării autorității contractante) din solicitarea de clarificare care ar fi trebuit să vizeze propunerea financiară, respectiv fundamentarea economică a modului de formulare a prețului, Autoritatea Contractantă revine la evaluarea Formularului F6 - Graficul de execuție și a Graficului Gantt, cerință solicitată în cadrul propunerii tehnice. În cazul în care ar fi apreciat că există neconformități la nivel de Grafic de execuție ar fi trebuit lămurite/clarificate cu ocazia evaluării propunerii tehnice, întrucât, la momentul respectiv, Comisia de Evaluare avea la dispoziție toate datele de intrare și de analiză solicitate la pct. IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice”. În opinia sa, alegația ofertantului potrivit căruia comisia de evaluare nu are dreptul să revină cu clarificări, asupra propunerilor tehnică, după ce a declarat admisibilă pe aceasta din urmă și a trecut la evaluarea propunerilor financiare este lipsit de orice temei legal, deoarece: - Solicitările de clarificări propuse la punctele 7.1, 7.2, referitoare al graficul Gantt și la Formularul F6 Grafic de execuție, sunt despre elemente ale propunerii tehnice, pe care expertul tehnic l-a observat numai în această etapă de evaluare, și care conțin necorelări raportate la caietul de sarcini din documentația de atribuire Volum 01_Caiet_de_Sarcini_ _Zabala.pdf, pag. 7 Termen solicitate/grafic de

execuție la nivel general, coroborat cu 03_CS_PT Vol_2_Descriere pret_Antem Zabala_Drumuri.pdf Pct. 9 Graficul de execuție a lucrărilor; - chiar dacă comisia tehnică a omis de verificat una sau mai multe aspecte ale propunerii tehnice și a declarat admisibilă propunerea tehnică, asta nu înseamnă că trebuie să persiste în această scăpare, din contră trebuie să-și îndeplinească obligațiile legale prevăzute în art. 132, art. 133, art. 134, art. 135, art. 136, art. 137 din HG nr. 395/2016 de verificare a ofertelor; - legislația achizițiilor publice nu interzice verificarea și clarificarea unor aspecte din documentele de calificare, DUAE sau din propunerea tehnică, după ce s-a trecut la etapa evaluării propunerilor financiare, în situația în care, comisia de evaluare a făcut o omisiune în acest sens; mai mult, comisia este obligată să verifice toate elementele ofertelor depuse de fiecare ofertant, satisfăcând și cerința principiului nediscriminării și a tratamentului egal. - mai mult decât atât, invocă prevederile art. 65 alin. (2) și art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Totodată, precizează că alegația ofertantului prin care deduce faptul că solicitarea prezentării graficului este numai de grafic fizic și nu valoric, respectiv „(...)Vizualizarea, analizarea și stabilirea conformității Graficului Gantt prezentat, s-a realizat la nivel de propunere tehnică, avându-se în vedere că acest grafic nu se raportează la nivel valoric, corelarea cu propunerea financiară făcându-se doar la nivel de includere fizică a tuturor resurselor (material, manoperă, utilaj, transport) , precum și la preluarea productivităților cuprinse în cadrul normelor proprii a ofertantului. De aceea și solicitarea prezentării graficului este de grafic fizic și nu valoric”, nu are nici un temei, deoarece în caietul de sarcini pe pag. 7 cerința este următoarea: „Având în vedere posibilitatea de finanțare continuă a lucrărilor din bugetul de stat, dar și din bugetul local al comunei ........., respectiv perioada limitată a execuției lucrărilor de 10 luni, în graficul fizic și valoric de execuție a lucrărilor (inclusiv în Formularul F6), operatorii economici vor începe lucrările din prima lună simultan la fiecare obiect, cu următoarele excepții: - lucrările vor începe obligatoriu numai începând cu luna a 8-a pe obiectele: Obiect nr. 4. - Strada de Sus, Km 1+873 - 2+071 și Obiect nr. 5. - Strada Keresztesek, Km 0+000-1+290 - totodată, lucrările pe Obiectul nr 1. - Drumul comunal DC7, Km 10+285 -12+945, pe Obiectul nr.2. - Strada Hegymege, Km 0+905 - 4+922 și pe Obiectul nr.3. - Strada Darek, Km 0+300 - 1+120 se vor termina obligatoriu cel mult până în luna a 8-a inclusiv. Astfel, în ofertă este obligatoriu de dovedit, în mod explicit, că ofertantul poate să asigure toate resurse de materiale, forță de muncă,

Pagina 25 din 58

utilaje și echipamente și mijloace de transport, astfel încât să înceapă lucrările în prima lună simultan pe toate amplasamentele (obiectele) investiției, cu excepțiile menționate mai sus”. Față de aspectele mai sus menționate, solicită să se constate că sesizările contestatorului sunt nefondate și pe cale de consecință să respingă contestația depusă, ca fiind neîntemeiată și să dispună continuarea procedurii. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 26529/29.04.2024, ........................SRL în calitate de lider al Asocierii ........................SRL – ........................SRL a formulat cerere de intervenție prin care solicită admiterea acesteia și respingerea contestației formulate de ......... SRL. Intervenientul solicită încuviințarea în principiu a cererii de intervenție, invocând dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și ale art. 61 din Codul de procedură civilă. În opinia sa, comisia de evaluare poate reveni asupra evaluării realizată într-o anumită etapă, atât timp cât nu s-a finalizat etapa evaluării și nu s-a comunicat rezultatul procedurii. Intervenientul precizează că, în secțiunile următoare, va arăta motivele pentru care, în speță, nu poate fi vorba despre o revenire a evaluării într-o etapă anterioară de evaluare. Astfel, precizează că legislația achizițiilor publice nu interzice revenirea într-o etapă anterioară de evaluare, atât timp cât evaluarea nu s-a finalizat și rezultatul procedurii nu s-a comunicat. În acest sens, arată că există această posibilitate chiar în platforma SEAP (or, platforma SEAP este construită conform legii) unde

autorităților contractante le este acordat dreptul de a reveni într-o faza anterioară de evaluare, în sensul edificării asupra conformității propunerii tehnice și a verificării corelării acesteia cu propunerea financiară. Pentru a formula criticile aduse, contestatorul pierde din vedere că în speță, comisia de evaluare nu a finalizat evaluarea ofertelor. În acest sens susține că este relevantă și decizia ÎCCJ nr. 66/2018. Așadar ÎCCJ recunoaște libertatea comisiei de evaluare, de a stabili, de la caz la caz, modul de evaluare a ofertelor, neexistând un tipar anume de urmat sau o anumită ordine. Mai mult, arată că prevederile art. 127 din HG nr. 395/2016 nu stabilesc o anumită ordine a etapelor, pentru că articolul nu reglementează etapele, ci reglementează atribuțiile comisiei de evaluare. În acest sens, spre exemplu, este limpede că atribuția de la lit. i) „elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare și/sau ofertelor;” nu se realizează doar după „etapele” anterioare, ci pot fi solicitate clarificări în fiecare etapă de evaluare. De aceea, consideră că încercarea contestatorului de a sugera existența unui tipar, reprezintă o adăugare la lege. În speță, nu s-a finalizat încă nici etapa admisibilității ofertelor și, cu atât mai puțin, faza de evaluare a ofertelor și stabilirea rezultatului. Mai mult decât atât, arată că, conform Legii nr. 101/2016, autoritatea contractantă poate adopta măsuri de remediere chiar și după comunicarea rezultatului procedurii, asupra oricăreia dintre etapele evaluării. Așadar, cu atât mai mult poate reveni/completa înainte de comunicarea rezultatului. Contestatorul confundă etapa verificării propunerii tehnice cu prevederile caietului de sarcini, cu etapa verificării conformității propunerii tehnice cu propunerea financiară. Separat de cele arătate în secțiunea anterioară, din punct de vedere teoretic, în speță, raportat la conținutul solicitării de clarificare criticată și raportat la evaluarea realizată până la data solicitării de clarificare criticate, consideră că nu există o revenire a comisiei de evaluare într-o etapă anterioară de evaluare. Dar, ad absurdum, și dacă s-ar privi atribuțiile de la art. 127 din HG nr. 395/2016 ca etape, contestatorul pierde din vedere că: - atribuția de la lit. f) „verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini;” este distinctă de - atribuția de la lit. h) „verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică

Pagina 27 din 58

respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Lege”. Așadar, prin referirea vagă a contestatorului la faptul că comisia de evaluare ar fi revenit în faza de evaluare a propunerii tehnice, contestatorul încearcă să umbrească o distincție deosebit de relevantă în cauză, fiind etape distincte, chiar dacă ambele vizează propunerea tehnică: - Verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini; - Verificarea conformității propunerii financiare cu propunerea tehnică. Modul de lucru adoptat de comisia de evaluare permite evaluarea aspectelor ce fac obiectul solicitării de clarificare, criticate. Separat de cele din secțiunea anterioară, intervenientul revine la considerentele din paragrafele 74 și 75 din decizia ÎCCJ nr. 66/2018. Intervenientul arată că criticile contestatorului nu țin cont de libertatea recunoscută de legiuitor comisiei de evaluare de a stabili un anumit mod de lucru, iar, acest mod de lucru rezultă din procesul verbal de evaluare încheiat în timpul etapei de evaluare tehnică, respectiv: „comisia tehnică a declarat admisibilă propunerea tehnică depusă de ......... SRL, cu condiția verificării suplimentare detaliate a răspunsurilor ofertantului din 23.11.2023 la întrebările de clarificare nr. 4.1., 4.2. și 4.3. (nr. 6161/22.11.2023) în etapa de verificare a propunerilor financiare, când sunt disponibile elementele de cost ale transporturilor pentru următoarele categorii de materiale: 4.1. Transport agregate 0-63

4.2. Transport nisip 4.3. Transport piatra spartă și piatra brută”. Așadar, aceste aspecte au rămas neverificate de comisia de evaluare, astfel că nu poate fi vorba despre o revenire asupra unei decizii luate, ci, doar de completarea evaluării pe unele aspecte lăsate neverificate de comisia de evaluare. Din această perspectivă, consideră că sunt relevante considerentele 78 și 79 din decizia ÎCCJ nr. 66/2018. Practic, ÎCCJ reține că obligația de verificare sub toate aspectele, conform art. 133 din HG nr. 395/2016 trebuie văzută din perspectiva finalizării etapei de verificare a admisibilității, pentru a se putea trece în faza de stabilire a ofertei câștigătoare, conform criteriului de atribuire. Or, în speță, nu s-a ajuns la această etapă, fiind încă în etapa verificării admisibilității, iar, din actele cauzei rezultă, în mod expres, faptul că nu s-a verificat propunerea tehnică, de către comisia de evaluare, din perspectiva celor notate în procesul verbal anterior menționat. De altfel, arată că acest proces verbal nu a fost criticat pe calea contestației (ci doar solicitarea de clarificări), astfel că, orice critici directe sau indirecte la acesta trebuie respinse ca tardive/inadmisibile. Pentru verificarea informațiilor furnizate de către ........................ SRL în cadrul contestației, intervenientul susține că a formulat o adresă, către administratorul drumului județean DJ103 B, pe raza localității Budila și DJ112 D, pe raza localității Prejmer, adresă pe care o anexează prezentei. În ceea ce privește posibilitatea de obținere a avizului, a adresat administratorului drumurilor în cauză, DJ 103B și DJ112D, județul ........., mai multe întrebări, legat de transportul agregatelor de balastieră cu autobasculante 8 x 4 sau autobasculante cu 5 axe, cu masa proprie mai mare de 3.5 tone, pe următoarele trasee, pentru care, ofertantul ........................ afirmă că a primit aviz favorabil de a depăși restricțiile de tonaj: „a) pe DJ 103, localitatea Budila, Podul peste Pârâul Zizin unde există indicator de limitare 3.5 tone. b) pe DJ112D, comuna Prejmer, unde există indicator de limitare 10 tone. c) vă rugăm să ne comunicați masa maximă admisă care poate tranzita cele două locații - DJ 103, localitatea Budila, Podul peste Pârâul Zizin și DJ112D, Pod peste Zizin, indicator 3,5 tone și comuna Prejmer, zona indicatorului limitare 10 tone”. Precizează că Județul ........., administratorul drumurilor județene în discuție, formulează următorul răspuns: „Având în vedere starea tehnică a celor două poduri specificate, respectiv pe DJ 103B km 9+450

Pagina 29 din 58

și pe DJ 112 km 7+500 vă informăm că masa maximă admisă este de 3,5 t. Menționăm că în scurt timp se vor impune restricții de 3,5 tone și pentru podul situat pe DJ 112 km la 7+500”. Astfel arată că, din răspunsul formulat de administratorul drumului, de la care contestatorul afirmă că deține autorizație de liberă trecere, rezultă, fără urmă de echivoc, faptul că restricțiile de tonaj de 3,5 tone nu pot fi depășite pe DJ 103B km 9+450 și nici pe DJ112 km 7+500. Întrucât, nu se pot traversa cele două poduri depășind restricțiile de tonaj de 3.5 tone și administratorul drumurilor în cauză afirmă că nu se eliberează avize de liberă trecere pentru depășirea restricțiilor de tonaj de 3.50 tone pe aceste 2 poduri, este evident faptul că ofertantul contestator nu a calculat și, deci, nu a ofertat corect, distanța de transport de la furnizorul de agregate, situat în comuna Budila, județul ......... până la locația proiectului, străzile din comuna ........., județul ........., încălcând atât prevederile fișei de date a achiziției, cât și legislația incidentă, Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. În ceea ce privește fișa de date, arată că s-au solicitat: „IV.4 Prezentarea ofertei IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice Propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute în fișa de date a achiziției și caietul de sarcini și va include fără a se limita, cel puțin următoarele informații și documente: E. Formularele F1 și F2, fără valori, respectiv Formularele F3, F3.1, F3.2, F3.3 și F3.4 fără valori, separat pentru fiecare categorie de lucrare (deviz) în parte.

F. Lista cu furnizorii principalelor materiale ce vor fi incluse în lucrare”. Cu privire la transportul balastului. Intervenientul arată că, din informațiile cuprinse în cadrul contestației, reiese faptul că ......... SRL a declarat în propunerea tehnică, în tabelul cu furnizorii de materiale principale, pentru produsul agregat 0-63 mm (balast) ca furnizor, ........................, Balastiera Budila, jud. ........., iar pentru articolul denumit „transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist. = 60 km”. Rezulta așadar că distanța pe care efectuează transportul agregatelor este eronat calculată, rezultând fie: - încălcarea prevederilor legale, a Ordonanței nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu încălcarea restricțiilor de tonaj, de 3,5 tone pe DJ 103B, în localitatea Budila la podul peste Pârâul Zizin, respectiv restricția de 10 tone de pe DJ112D în localitatea Prejmer - ceea ce nu poate fi cazul; - fie respectarea acestora, dar cu costuri necotate pentru diferența de kilometri necesar a fi parcurși pentru transportul în condiții de legalitate, caz în care costurile sunt subevaluate/necotate corespunzător. Distanța reală măsurată pe Google Maps, care deține și coordonate GPS între locul indicat de către ......... SRL, ca fiind locul de aprovizionare cu produsul agregat 0-63mm (balast) necesar execuției lucrărilor care se pune în operă pe străzile din comuna ........., județul ......... este de 70,00 km. Astfel, consideră că în ofertă trebuia să coteze articolul de transport - TRA01A70 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 70 km și nu articolul cotat în mod eronat - TRA01A60 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 60 km. În consecință, pentru fiecare tonă de agregate 0-63 mm, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de 2 x (70 km - 60 km)=20km. Face precizarea că diferența de transport pe 20 km, pentru fiecare tona de agregate 0-63 mm necesare a fi puse în operă ar fi influențat semnificativ propunerea financiară a ofertantului ........................, deoarece, practic, în Formularele F3, pentru o cantitate totală de 25.869,89 to de agregat 0-63 mm, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de aproximativ 20 km, până la cele 5 străzi, obiecte din cadrul investiției din comuna ........., județul .......... În opinia sa, concluzia care se desprinde din cele de mai sus este că, deși, ......... SRL a depus propunerea tehnică conform solicitării autorității contractante, inclusiv formularele F3, distanțele de transport

Pagina 31 din 58

au fost calculate și ofertate cu încălcarea normelor legale, întrucât, pe rutele indicate de către contestator nu se pot depăși restricțiile de tonaj de 3,5 to, respectiv 10 to, după cum însuși administratorul drumurilor respective, Județul ........., confirmă prin adresa atașată. Întrucât, traseul de tranzit ales de către contestator, de la locul de furnizare (balastiera Budila) până la locul de punere în operă, este unul imposibil de utilizat, pentru că se încalcă interdicțiile de tonaj de 3,5 to, respectiv de 10 to și nu poate fi obținută o autorizație de libera trecere, deoarece starea tehnică a celor două poduri este precară și, însuși administratorul drumului afirmă că masa maximă admisă este de 3,5 to, este perfect justificată solicitarea comisiei de evaluare, de clarificare a acestor aspecte. Conform celor precizate în contestația depusă, pentru produsul nisip, ......... SRL a declarat, ca furnizor, ........................, Balastiera Budila, jud. ......... și, la fel, a prevăzut TRA0JA60- Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.= 60 km. În continuare prezintă aceeași motivare ca la balast. Practic, arată că în Formularele F3, pentru o cantitate totală de 221,89 to de nisip, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de aproximativ 20 km, până la cele 5 drumuri din cadrul obiectivului de investiție. De asemenea, invocă prevederile art. 41 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările si completările ulterioare. În consecință, contestatorul nu poate deține AST eliberat de Județul ........., întrucât conform OG nr. 43/1997, AST se eliberează fără discriminare. Așadar, dacă AST a fost eliberată către ......... SRL, atunci

și societatea sa ar fi trebuit să primească un răspuns favorabil în ceea ce privește eliberarea AST și nu i s-ar fi comunicat, de către același ......... de drum, în speță, Consiliul Județean ........., următoarele: „Având în vedere starea tehnică a celor două poduri specificate, respectiv pe DJ 103B km 9+450 și pe DJ112 km 7+500 vă informăm că masa maximă admisă este de 3,5t. Menționăm că în scurt timp se vor impune restricții de 3,5 tone și pentru podul situat pe DJ 112 km la 7+500”. Totodată arată că AST se eliberează pentru transporturi a căror încărcătură este indivizibilă, or materialul transportat de către ......... SRL, agregatele de carieră, nisipul, agregate de balastieră 0-63 mm sunt produse divizibile prin natura lor pentru care nicidecum nu poate deține AST, în niciuna din condițiile descrise mai sus. Mai mult arată că AST se eliberează pentru transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, dacă este depășită cel puțin una dintre masele sau dimensiunile maxime admise și sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile menționate la alin. (6) lit. c) din actul normativ menționat mai sus, inclusiv, următoarea condiție: masa totală să nu depășească cu mai mult de 25% masa totală maximă admisă. Așadar, la limitarea de 3,5 tone, 25% depășirea maximă permisă este de 0,875 to, rezultă un tonaj permis de 4,375 tone, iar, pentru podul din zona Prejmer unde limitarea este la 10 tone, rezultă un tonaj permis de 12,50 to. Precizează că masa proprie a unei autobasculante este de aproximativ 15 tone, așadar, nici cu autobasculanta fără încărcătură nu se pot tranzita zonele de pod aflate în discuție, cu indicatoare de limitare de 3,5 tone, respectiv 10 tone. Or, având în vedere cotarea incorectă a distanței de transport prin încălcarea restricțiilor de tonaj impuse și imposibilitatea de a justifica elementele de preț ale ofertei care sunt aparent neobișnuit de scăzute, iar ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. Intervenientul are suspiciunea rezonabilă că la data primirii solicitării de clarificări adresate de către autoritatea contractantă Comuna ........., ......... SRL, corelând cele doua solicitări care i-au fost transmise, a realizat faptul că prin răspunsul pe care ar trebui să îl transmită comisiei de evaluare și-ar modifica oferta (atât propunerea tehnică, cât și propunerea financiară). Modificarea ofertei depuse, în sensul modificării F3-urilor depuse în cadrul propunerii tehnice (transportul la distanța de 70 km), respective modificarea și în propunerea financiară a articolelor de transport pentru

Pagina 33 din 58

agregate naturale și nisip la distanța de 70 km, ar conduce la respingerea acesteia, ca fiind inacceptabilă. În opinia sa, modificarea adusă, ca urmare a răspunsului la clarificări, nu ar putea fi tratată de către comisia de evaluare ca fiind eroare aritmetică sau viciu de formă, în sensul îndrumării privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă și a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor. Atât erorile aritmetice cât și viciile de formă, au particularitatea că reprezintă erori sau omisiuni din cadrul ofertei a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în cadrul ofertei sau a căror corectare/ completare are rol de clarificare sau de confirmare. Arată că, viciile de formă pot viza atât elemente ale propunerii tehnice, cât și ale propunerii financiare, pe când erorile aritmetice vizează strict elemente ale propunerii financiare. Abaterile tehnice minore se referă, inclusiv, la omisiuni clare, dar a căror corectare este posibilă, însă numai dacă ele sunt nesemnificative în ansamblul ofertei (nu se încadrează în situațiile prevăzute de art. 134 alin. (9) din HG nr. 395/2016 în cazul achizițiilor publice, respectiv art. 140 alin. (8) din HG nr. 394/2016 în cazul achizițiilor sectoriale). Intervenientul susține că afirmația contestatorului ........................ SRL „Autoritatea Contractantă nu are nici dreptul de a formula solicitări de clarificări doar în scopul de a defavoriza și de a pune în dificultate un ofertant”, este complet eronată raportat la prevederile art. 137 alin. (3) litera g) din HG nr. 395/2016.

Practic, în opinia sa, prin contestația formulată, contestatorul încearcă să împiedice comisia de evaluare să realizeze aceste verificări, fiind necesară o evaluare amănunțită a ofertei acestuia, care, în mod evident, se încadrează în categoria prevăzută de art. 210 din Legii nr. 98/2016 coroborat cu ar. 136 din HG nr. 395/2016. Necotarea unor elemente de cost sau cotarea lor necorespunzătoare, pe lângă faptul că încalcă caietul de sarcini, încalcă și prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, dar și caracterul oneros al contractului de achiziție publică. În opinia sa, scopul imediat (causa proxima), numit și scopul obligației, este un element abstract (fiind rezultatul unui proces de generalizare) și invariabil (întrucât este același, este comun), în cadrul unei anumite categorii de acte juridice. În contractele sinalagmatice (cum este cazul contractului ce face obiectul prezentei cauze), cauza consimțământului fiecărei părți constă în reprezentarea, în prefigurarea mintală a contraprestației (o parte se obligă știind că și cealaltă parte se va obliga, la rândul ei). Conform art. 1236 Cod civil, pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele cerințe, cumulativ: să existe, să fie licită, să fie morală. Neexistând o contraprestație pentru prestator pentru anumite elemente de cost (integral sau parțial), oferta acestuia este lipsită de cauză. De asemenea, consideră că sunt încălcate principiile concurențiale specifice economiei de piață și statului de drept. Prin adresa GB OUT 401/29.04.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 27052/30.04.2024, ......... SRL transmite răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, prin care înțelege să răspundă autorității, astfel: Cu titlu general, susține că, din punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă, rezultă că întreaga procedură de evoluare o ofertei sale a fost lăsată în sarcina expertului cooptat, ing Simon Csaba, comisia însușindu-și rapoartele întocmite de acesta. În al doilea rând arată că, autoritatea contractantă omite – voit - să citeze art. 210 din Legea nr. 98/ 2016, la care face referire doar tangențial la fila nr. 3 din punctul de vedere. Contestatorul precizează că a prezentat oferte reale de preț, asumate, prin semnătură și ștampilă, de furnizorii săi de materii prime și materiale de construcții, oferte care includ, atât furnizarea, cât și transportul materialelor până la șantier. În ceea ce privește distanța de transport, despre care susține autoritatea contractantă că este de 70 km și nu 60 km, astfel cum susține că ar fi demonstrat cu capturi de ecran - împrejurare lesne verificabilă de orice persoană cu acces la internet - singura apărare formulată este aceea că „expertul cooptat s-a deplasat la amplasamentul

Pagina 35 din 58

lucrărilor”, însă nu există nici un document doveditor în acest sens, nimic care ar putea combate susținerile sale, nici un argument care să contrazică traseele efectuate cu GPS de el și depuse ca și anexă la contestația sa. În opinia sa, expertul cooptat trebuie să faciliteze adoptarea deciziilor de către comisia de evaluare. Din punctul de vedere, rezultă că rolul expertului cooptat este de a găsi motive pentru eliminarea ofertei ......... SRL. Susține că harta GPS a transmis-o la dosar pentru ca CNSC să aibă o imagine clară asupra subiectului în discuție și a motivelor pe care le creează autoritatea contractantă și/sau expertul cooptat pentru a defavoriza și respinge oferta ......... SRL. ......... SRL precizează că a ofertat un preț avantajos pentru autoritatea contractantă. Prin instituția clarificărilor consideră că se urmărește defavorizarea ofertei ......... SRL și favorizarea ofertei mult mai costisitoare depusă de ........................SRL, care se dorește a rămâne singura ofertă acceptabilă și conformă. Referitor la faptul că „ofertantul trebuia să justifice posibilitatea legală de a parcurge aceste trasee cu AST”, contestatorul susține că a obținut documente justificative de la administratorului drumului, CJ ........., chiar dacă ofertantul nu trebuie să justifice prețul furnizorilor săi, în condițiile în care contestatorul nu produce și nici nu transportă aceste materiale de construcții. Cu privire la acest aspect, susține că practica judiciară a CNSC este constantă, în sensul în care prețurile diferitelor materiale din ofertă apar

ca nejustificate, dacă sunt mai mici decât cele din oferta furnizorului, ceea ce nu este cazul în speța de față. De altfel, arată că autoritatea contractantă nici nu indică prevederea legală care să statueze obligația furnizorului de a justifica prețurile de furnizare. În ceea ce privește costul AST și pretinsa necesitate de a evalua acest cost în oferta financiară, autoritatea contractantă se află din nou în eroare. În județul ........., obținerea AST este gratuită. Acesta se eliberează în scop de evidență, nu în scop pecuniar. În acest sens, anexează adresa CJ ......... nr. 5/10064 din data de 24.04.2024, care atestă faptul ca autorizația specială de transport se obține fără nici un cost. Astfel, așa cum a explicat, atât în răspunsul la clarificare, care face obiectul contestației, cât și în contestație, transportul va fi efectuat de către furnizorul ........................, iar, acesta a declarat, în scris, că va suporta orice costuri necesare pentru efectuarea transportului în prețul ofertat și la distanța ofertată. Furnizorul este cel care include în costul materialelor și taxele aferente (dacă există pe sectorul de drum respectiv). În ceea ce privește cazurile în care se poate obține AST, conform art. 41 alin. (6) din OG nr. 43/1997, arată că autoritatea contractantă citează, în mod trunchiat, prevederile legale, așa încât să servească susținerilor sale: Astfel, punctul a) al aliniatului citat prevede că AST se eliberează pentru transporturi a căror încărcătură este indivizibilă, iar, Comuna ......... susține că agregatele de balastieră sunt un produs care poate fi divizat astfel încât să fie repartizat în mai multe mijloace de transport, care să respecte masele admise pe drumurile județene cu restricție de tonaj. Ceea ce omite autoritatea contractantă, este punctul b) al aceluiași alineat, care stipulează că AST se poate obține și pentru „vehicule care depășesc constructiv masele și/sau dimensiunile maxime admise”. În opinia sa, acesta este textul legal în temeiul căruia se va solicita AST, întrucât transportul agregatelor de balastieră se realizează cu autobasculante cu 5 axe, a căror masă constructivă (greutatea efectivă a autobasculantei, fără încărcătură) depășește limitele admise. În acest sens, anexează cartea de identitate și certificatul de înmatriculare al unei autobasculante cu 5 axe, de unde rezultă că greutatea din fabricație a acesteia este de aproximativ 15 tone fără încărcătură (cap tractor - greutate 8,4 tone + bena/semiremorca basculabilă - greutate 6,7 tone) deci peste limita admisă și, prin urmare, necesar a se solicita AST. În bena acestei autobasculante se transportă o încărcătură de agregate de 25 tone/fiecare transport. Drept urmare, argumentul autorității

Pagina 37 din 58

contractante conform cu care transportul ar fi trebuit divizat astfel încât să se respecte restricțiile de tonaj, devine redundant în contextul cantităților de agregate necesare în acest proiect, aproximativ 26,000 tone. A diviza cantitatea de agregate astfel încât să nu se depășească restricția de tonaj, presupune ca aceste transporturi să se efectueze cu autoutilitare cu masa maximă de 3,5 tone, mijloc de transport care poate transporta o încărcătură maxima de 1,5 tone. În opinia sa, este evident caracterul ridicol al acestui argument, care presupune, în fapt, o escaladare semnificativă a costurilor și o extensie de termen exagerată, contraproductivă și fără nici un temei, de fapt sau de drept. În situația de față, având în vedere distanța de transport de 60 km, o autobasculantă cu 5 axe ar efectua 4 transporturi de câte 25 tone în fiecare zi, rezultând un total de aproximativ 100 tone/zi. În ipoteza sugerată de autoritatea contractantă, s-ar putea transporta 6 tone pe zi (o încărcătură de 1,5 tone/transport x 4 transporturi/zi). Contestatorul reamintește că nu este obligatorie ocolirea zonelor cu restricție de tonaj, așa cum încă susține autoritatea contractantă, în ciuda documentelor emise de CJ ......... care susțin contrariul, ci, doar este necesară solicitarea unei autorizații în acest sens, care, cum din nou confirmă CJ ......... - administratorul drumului - este gratuită, deci nu presupune nici un cost suplimentar, care ar fi trebuit cotat în oferta financiară. Privitor la metodologia de transport solicitată, interpretarea conform cu care a refuzat prezentarea acesteia, susține că este eronată.

Din contră, arată că a prezentat informațiile solicitate, tot în formă tabelară, similară cu cea indicată de autoritatea contractantă, însă, pentru tarifele de transport ofertate de ......... SRL. Tabele impuse prin solicitarea de clarificări nu au făcut parte din documentația de atribuire, nefiind obligatorii. Și din acest motiv a formulat contestația. Consideră că prezentarea documentelor justificative de preț într-un anumit format nu este opozabilă ofertanților, atâta vreme cât autoritatea contractantă nu a solicitat aceasta în cadrul documentației de atribuire, în mod transparent, tuturor ofertanților. În acest fel consideră că autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal și principiului transparenței și al nediscriminării. Pentru tariful de transport ofertat și asumat de un furnizor, a depus documentele pe care le-a primit, la rândul său de la furnizor. Contestatorul susține că „Costul salarial brut” în cadrul furnizorului este un element confidențial. Totodată, celelalte informații solicitate, precum „numărul de litri de ulei în completare”, „capacitatea băii de ulei', „preț unitar per litru de ulei”, „preț acumulator” țin de organizarea și metodologia fiecărui furnizor, precum și de capacitatea de negociere a fiecăruia, acesta fiind și contextul care îi oferă fiecăruia un avantaj competitiv într-o piață concurențială. Aceste solicitări, în opinia sa, sunt excesive și relevă dubla măsură cu care acționează comisia de evaluare și expertul cooptat, urmărindu-se eliminarea ofertei ......... din procedura de atribuire. Din punctul de vedere, rezultă că la data la care a primit solicitarea de clarificare nr. 1960/ 09.04.2024, doi dintre cei 4 ofertanți erau deja eliminați. Prin urmare, susține că nu prezintă relevanță pentru autoritatea contractantă, prețul cu care un furnizor al ofertantului achiziționează un litru de ulei de motor sau ce capacitate are baia de ulei o unui autovehicul al unui furnizor. Aceste informații nu sunt de natură să asigure autorității contractante îndeplinirea cantitativă și calitativă a unui contract în condiții de eficiență economică. Toate textele de lege indicate și/sau citate de autoritatea contractantă fac referire la ofertant, nicidecum, la furnizorii acestuia sau la furnizorii furnizorilor acestuia, întrucât, relația contractuală rezultată în urma unei achiziții publice, ia naștere între ofertant și autoritatea contractantă. Furnizorul nu are nici o calitate în viitorul contract de achiziție publică, aspect clarificat, dincolo de orice dubiu, de art. 3 alin. (1) litera w) din Legea nr. 98/2016. În opinia sa, confidențialitatea unei informații nu este asigurată de legiuitor doar în procedura de achiziție publică. Două entități publice de drept privat sunt îndreptățite să stipuleze, în contractele încheiate,

Pagina 39 din 58

clauze de confidențialitate fața de terți, care devin opozabile și autorității contractante, acesta având calitatea de terț față de o relație contractuală încheiată între furnizor și ofertant. În cazul de față, decizia comisiei de evaluare în sensul de a a-i solicita, repetitiv, clarificări asupra unor aspecte deja lămurite și declarate admisibile, consideră că sunt susceptibile de a denatura scopul solicitării de clarificări. ......... SRL susține că a parcurs, pe teren, drumul de exploatare, de la balastieră la locul de punere în operă și a rezultat o distanța de transport sub 60 km. Faptul că expertul cooptat „nu a observat”, așa cum susține autoritatea contractantă, decât în etapa de evaluare financiară, pretinsele necorelări care nu au fost demonstrate și nici enumerate până la momentul actual, precum și faptul că comisia tehnică „a omis” să verifice una sau mai multe aspecte ale ofertei sale, denotă un mod de lucru superficial al comisiei de evaluare, împrejurare care nu poate fi surmontată prin evoluarea excesivă și cu rea credință a unei oferte. În concluzie, precizează că își menține criticile expuse în contestație și solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, corelativ cu înlăturarea solicitării de clarificare nr. 1960/09.04.2024 pentru motivele expuse în contestație. Prin adresa nr. GB OUT 421/10.05.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 28970/13.05.2024, contestatorul transmite concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului la Consiliu, prin care confirmă argumentele din contestație

și

combate

cererea

de

intervenție

depusă de ........................SRL. Contestatorul precizează că își menține

susținerile din contestație arătând că atât afirmațiile autorității contractante cât și ale intervenientului sunt nefondate motiv pentru care rezultă indubitabil că adresa de solicitare de clarificări nr. 5/1960/09.04.2024 se impune a fi anulată, întrucât aceasta este afectată de nenumărate vicii de temeinicie și motivare. Prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 28826/13.05.2024 intervenientul ........................SRL transmite dovada cheltuielilor de soluționare a contestației, respectiv factura GGP 1903/08.05.2024 în valoare de 8.881,62 lei cu TVA și ordinul de plată nr. 495/10.05.2024. Prin adresa nr. 2328/22.04.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 25199/23.04.2024 autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției. Prin adresa nr. GT.OUT 356/19.04.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 24506/19.04.2024, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 1 din 12.04.2024, eliberată de Raiffeisen Bank, în cuantum de 88.000,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Execuție lucrări de construcții pentru investiția „Modernizare drumuri de interes local în comuna ........., județul .........” cod CPV 45233120-6, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. SCN1133631/26.10.2023, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 19.619.000,00 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „prețul cel mai scăzut”. În cauza care formează obiectul prezentei, ........................SRL a formulat cererea de intervenție transmisă la CNSC în data de 26.04.2024 înregistrată sub nr. 26529/29.04.2024 care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece, prin capetele de cerere, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, (...), operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației (...)” și art. 5 din același act normativ care prevede că: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile,

Pagina 41 din 58

încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”, Consiliul constată că cererea de intervenție este formulată raportat la data formulării contestației, respectiv 16.04.2024 în cadrul termenului legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ. dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză SC ........................SRL are calitatea de ofertant câștigător, iar cererea sa privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată, astfel cum a fost calificată iar, în conformitate cu art. 67 din c.p.c., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție a acestuia împreună cu contestația formulată de ......... SRL . Analizând contestația formulată de ......... SRL, se reține că acesta critică atât adresa de solicitare clarificări nr. 1960/09.04.2024, cât și Procesul verbal nr.2161/15.04.2024 privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, în cadrul căruia s-a constatat că oferta este considerată inacceptabilă conform prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, deoarece clarificările transmise, la solicitările comisiei de evaluare, nu sunt concludente, motiv pentru care, Consiliul va analiza

contestația formulată prin raportare atât la cerințele documentației de atribuire, cât și legislația specifică în materie. Astfel, potrivit Fișei de date pct. IV.4.2 – „Modul de prezentare al propunerii financiare”, autoritatea contractantă a stabilit următoarele condiții: „Propunerea financiară trebuie să fie prezentată în lei, valorile fiind exprimate cu maxim două zecimale. Ofertantul va include, în cadrul propunerii financiare, toate și orice costuri legate de: - execuția tuturor lucrărilor prevăzute în listele de cantități din cadrul documentației de atribuire, întocmirea instrucțiunilor de întreținere și exploatare, - protejarea mediului, conform normelor legale, precum și cele legate de refacerea cadrului natural după finalizarea lucrărilor, - procurarea, transportul, depozitarea și punerea în opera a materialelor și echipamentelor necesare funcționarii obiectului contractului, conform cerințelor impuse prin caietul de sarcini. La elaborarea propunerii financiare, ofertantul va lua în calcul eventualele deduceri, dacă sunt sub efectul unei legi, toate cheltuielile pe care le implică îndeplinirea obligațiilor contractuale, precum și marja de profit. 1. formularul de ofertă (formularul nr. 7); lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract; 2. centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți; 3. centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1); 4. centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); 5. listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3); 6. listele cuprinzând consumurile de resurse de material (formularul F3.1), consumurile de consumurile de mâna de lucru (formularul F3.2), consumurile de ore funcționare a utilajelor de construcții (formularul F3.3), consumurile privind transporturile (formularul F3.4), separat pentru fiecare categorie de lucrare (deviz) în parte. Formularele F1-F3, F3.1-F3.4, completate cu preturi unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării. 7. Se va completa cu datele operatorului economic Formularul propunerii de contract, si se va însuși prin semnătura si stampila reprezentantului legal al ofertantului/liderului de asociație.

Pagina 43 din 58

Lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract; Oferta are caracter obligatoriu din punct de vedere al conținutului pe toată perioada de valabilitate. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de lucrări. Prezentarea în propunerea financiară, a unui preț superior valorii fondurilor ce pot fi disponibilizate conduce la respingerea ofertei ca fiind inacceptabilă. Termen de mobilizare în perioada de garanție a lucrării: în maximum 48 ore de la solicitarea scrisă a autorității contractante. Decontarea lucrărilor se va realiza lunar, pe baza situațiilor de lucrări. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele: - cheltuieli aferente consumurilor de resurse materiale, în care se cuprinde valoarea materialelor calculată cu preturile de la furnizori, fără TVA; în cazul materialelor care provin din import, valoarea acestora trebuie să includă inclusiv orice taxe și comisioane plătibile la frontieră (taxe vamale, comisioane vamale etc); - cheltuieli aferente consumurilor cu mâna de lucru, în care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi; - cheltuieli aferente consumurilor cu utilajele de construcții, în care se cuprinde valoarea rezultată din totalul orelor de funcționare a utilajelor respective si din tariful mediu orar corespunzător funcționării; - cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile, în care se cuprind:

a) valoarea transporturilor auto, CF, navale ale materialelor, prefabricatelor, confecțiilor etc de la producător sau furnizor la depozitul intermediar, precum și de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acțiune a mijloacelor de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi; b) valoarea transporturilor cu utilajele de construcții de la baza de utilaje la punctul de lucru si retur; c) valoarea transporturilor tehnologice, în măsura în care acestea nu sunt cuprinse in articole distincte (transport de pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări)”. De asemenea, sunt relevante în soluționare și prevederile Caietului de sarcini (pag. 3) – „Descrierea prețurilor 03_CS_PT Vol_2_Descriere pret_Antem Zabala_Drumuri.pdf”, care stabilesc atât traseul de parcurs/parcurse (și lungimea lor) de autobasculantă de la balastieră, până la poziția kilometrică al fiecărei tronson de drum/stradă (5 obiecte) prevăzute în caietul de sarcini, adică: DC7 km 11+600; Str. Hegymege km 2+000; Str. Darek km 0+780; Str. de Sus km 2+050; și Str. Keresztesek km 1+000, cât și cerința ca aceste trasee să fie ofertate, cu ocolirea sectoarelor de drumuri, poduri cu restricții de tonaj, : „Distanțele de transport se măsoară obligatoriu, între locația de furnizare (locația unde se fabrică/se produc) agregate, semifabricate, prefabricate etc. și următoarele poziții kilometrice de pe fiecare tronson de drum sau stradă (obiect), și se va ține cont obligatoriu de restricțiile de tonaj existente pe traseu înainte cu 10 zile de la data depunerii ofertelor”. Din interpretarea cerințelor mai sus menționate, rezultă că ofertanții aveau obligația de a-și fundamenta tarifele pentru transportul materialelor, (cuantificate în listele cuprinzând cantitățile de lucrări și evidențiate distinct în cadrul listei consumurilor privind transporturile) ținând seamă atât de distanțele calculate de la furnizor până la locul execuției lucrării cât și de restricțiile de tonaj existente pe traseu . În etapa de evaluare a propunerii financiare, autoritatea contractantă, constatând că propunerea financiară a ......... este de 15.495.069,95 lei reprezentând 78,98% din valoarea estimată, a solicitat acestuia prin adresa nr. 1960/09.04.2024, fundamentarea economică a modului de formare a prețului coroborată cu elementele propunerii tehnice și explicații care trebuie însoțite de dovezi concludente privind elementele componente, după cum urmează: „8.1 Vă solicităm să ne prezentați oferta de preț de la furnizorul declarat ........................ Balastiera Budila, pentru agregatul 0-63mm, pentru prețul unitar 45,90 lei/mc prezentat în Formularele F.3.1. 8.2 În răspunsul dvs. din 23.11.2023, la clarificările solicitate de comisa de evaluare nr.6161/22.11.2023, ați declarat distanța de

Pagina 45 din 58

transport de 60 km de la Balastiera Budila la obiectele DC7 km 11+600; Str. Hegymege km 2+000; Str.Darek km 0+780; Str. de Sus km 2+050; Str. Keresztesek km 1+000, transportul fiind asigurat de TRANGAT SORT. Pentru Drumul comuna DC7 în secțiunea tehnică a Formularului F3 264.1.1 Strat de fundație din agregate 0-63 mm, la Art.3 pentru transport agregate 6773,02 to, ați prevăzut TRA01Á60 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanța = 60 km. Însă traseul de parcurs, luând în calcul ocolirea sectoarelor cu restricțiile de tonaj (de ex. restricția de 3,5 to de pe DJ103B în localitatea Budila la podul peste Râul Zizin, restricția de 10,0 to de pe DJ112D în localitatea Prejmer, etc.), între Balastiera Budila si DC7 Km 11+600, are distanta reală de 70,0 km, măsurată pe Site-ul oficial al ANCPI: https://geoportal.ancpi.ro/portal/home/webmap/viewer.html? webmap=75f9752ecb 18470a88f362f65f8faa83, care

are coordonate GPS identice cu cele de pe site-ul Google Map. Coordonatele GPS de pe portalul oficial ANCPI, ale cântarului din balastiera furnizorul, respectiv al capătului traseului de transport pe DC7 Km 11+600 prevăzut în caietul de sarcini, le găsiți la sfârșitul prezentului document. Astfel în propunerea tehnică trebuia să aveți articolul de transport - TRA01A70 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist. = 70 km în consecință, pentru fiecare tonă de agregat 0-63mm, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de 2 x (70 km - 60 km) = 20 km !

Practic, în Formularele F3 nr.1.1, 1.6, 1.7, 1.9, 1.11, 1.13, 1.14, 1.15, 1.16, 1.17, 1.18, 1.19, 1.20, 1.21, 1.22, 1.23, 1.24, 1.25, 2.1., 2.6, 2.7, 2.9, 2.11, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16, 2.17, 2.18, 2.19, 2.20, 2.21, 3.1, 3.5, 3.6, 3.8, 3.10, 3.12, 3.13, 4.1, 4.5, 4.7, 4.9, 5.1, 5.5, 5.6, 5.8, 5.10, 5.12, 5.13, 5.14, pentru o cantitate totală de 25.869,89 to de agregat 0-63 mm, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de 16-20 km, până la cele 5 drumuri cuprinse în investiție. Vă solicităm să justificați și să clarificați distanța de transport prevăzute în ofertă - TRA01A60 transport la 60 km, la articolele de devize de transport aferente menționate mai sus, pentru agregatul 0- 63mm, prin prezentarea, ca și captură de ecran (print screen) de pe Site-ul

oficial

al ANCPI:https://geoportal.ancpi.ro/portal/home/webmap/viewer.html? webmap=75f9752ecb 18470a88f362f65f8faa83 , sau de pe google.ro/maps (care are coordonate GPS identice), a traseelor parcurse (și lungimea lor) de autobasculantă de la balastieră, până la poziția kilometrică al fiecărei tronson de drum/stradă (5 obiecte) prevăzute în caietul de sarcini, adică DC7 km 11+600; Str. Hegymege km 2+000; Str. Darek km 0+780; Str. de Sus km 2+050; Str. Keresztesek km 1+000. 8.3. De asemenea vă solicităm să justificați fundamentarea economică a costului transportului agregatului 0-63 mm, prevăzut la 60 km în Formularele F3.4, în valoare de 0,45 lei/tonă/km fără TVA, conform Metodologiei de calcul tarif de transport, prevăzut la pag.6 în prezenta solicitare. 8.4 Vă solicităm să ne prezentați oferta de preț de la furnizorul declarat ........................ Balastiera Budila, pentru nisip 0-7 mm, pentru prețul unitar 64,0 lei/mc prezentat în Formularele F.3.1. 8.5 La fel, pentru Drumul comuna DC7 în secțiunea tehnică a Formularului F3 264.1.2 Strat de bază din piatră spartă, la Art.4 pentru transport nisip 96,84 to, ați prevăzut TRA01A60 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanța= 60 km. Însă traseul de parcurs, luând în calcul ocolirea sectoarelor cu restricțiile de tonaj, între Balastiera Budila și DC7 Km 11+600, are distanța reală de 70,0 km, arătat la pct.8.2. Astfel în propunerea tehnică trebuia să aveți articolul de transport - TRA01A70 - Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanța = 70 km. În consecință, pentru fiecare tonă de nisip, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de 2 x (70 km - 60 km) = 20 km. Practic, în Formularele F3 nr.1.2, 1.12, 1.26, 2.2, 2.12, 3.11, 3.14, 4.10, 5.2, 5.11 și 5.15, pentru o cantitate totală de 221,89 tone de nisip, lipsește transportul cu autobasculanta dus-întors pe distanța de 16-20 km, până la cele 5 drumuri din investiție.

Pagina 47 din 58

Vă rugăm să justificați și să clarificați cele 11 buc. distanțe de transport prevăzute în ofertă - TRA01A60 transport la 60 km, la articolele de devize de transport aferente menționate mai sus”. Consiliul nu poate reține criticile contestatorului cu privire la nelegalitatea adresei de solicitări clarificări, deoarece, autoritatea contractantă în etapa de analiză a fundamentării propunerilor financiare trebuie să țină cont de toate elementele de cost pe care le implică execuția lucrării în cauză, astfel încât, operatorii economici să nu vicieze rezultatul procedurii prin neincluderea unor costuri aferente unor activități (transport) care s-au solicitat în mod expres, prin diminuarea distanței de transport sau de a proceda la artificii financiare/matematice/rotunjiri de tarife unitare după bunul plac, având la bază simpla prezumție că, urmare a declarării ca și câștigătoare a ofertei lor, vor găsi o modalitate să finalizeze contractul, indiferent prin ce mijloace; prin urmare, Consiliul apreciază că, în etapa de verificare a ofertelor depuse, autoritatea contractantă a dat dovadă de rigoare și a evaluat informațiile și documentele furnizate de ofertanți, pentru a se asigura de realitatea și sustenabilitatea acestora, în prezenta speță fiind incidente următoarele prevederi legale: - art. 210 din Legea nr. 98/2016: „(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobișnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costurile propuse în respectiva ofertă.

(2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate; b) soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat”; - art. 136 din HG nr. 395/2016: „(1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la preturile pieței, utilizându-se ca referința în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. (4) În sensul prevederilor art. 210 alin. (1) din Lege, o ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv”; - art. 139 din HG nr. 395/2016: „(1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându-se ca referința în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii

Pagina 49 din 58

contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru”. În plus, din perspectiva tratamentului egal între competitori, elementele de cost obligatorii sunt esențiale și pentru aceștia, întrucât lipsa ofertării unor elemente de cost sau ofertarea sub nivelul minim stabilit de lege conduce la distorsionarea liberei concurenței și alterarea rezultatului. Orice decizie a autorității contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Anterior finalizării evaluării ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să stabilească cu exactitate dacă propunerile financiare depuse de ofertanți sunt reale și ferme, numai în urma obținerii și verificării detalierii prețurilor ofertate putând stabili conformitatea, sustenabilitatea, realitatea și corectitudinea formării acestora. Prin urmare, decizia de respingere a ofertei contestatorului a fost adoptată de către comisia de evaluare cu respectarea prevederilor legale

în domeniu, respectiv aceasta a solicitat contestatorului clarificări, astfel cum avea obligația (și nu dreptul) în cazul sesizării unor aspecte neclare în oferta acestuia, conform prevederilor exprese ale art. 134 alin. (1) și (3) din HG nr. 395/2016, care stipulează: „(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (3) Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexitatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte”. Altfel spus, comisia de evaluare trebuia să aibă certitudinea că oferta respinsă nu asigură respectarea cerințelor enunțate în documentele achiziției, fiind eliminate orice inadvertențe nesemnificative, precum și să confere securitate juridică sporită deciziei sale, prin solicitarea de clarificări clare din punctul de vedere al obiectului, motivate, prin raportare la prevederile documentelor achiziției și cu un termen de răspuns adaptat. Tocmai acesta a fost rolul solicitării de clarificări, la pct.8.1 - 8.7 din adresa nr. 1960/09.04.2024, respectiv, de a lămuri dacă, în elaborarea propunerii financiare aferente transportului, au fost avute în vedere sau nu ocolirea sectoarelor cu restricțiile de tonaj, în condițiile în care ocolirea sectoarelor cu restricțiile de tonaj, (ca de exemplu între Balastiera Budila și DC7 Km 11+600) are distanța reală de 70,0 km și, nicidecum 60 km, cum, în mod eronat, a ofertat ......... SRL. Or, din analiza adresei de răspuns a contestatorului (pag. 94-101, vol. 1 din dosarul achiziției), dar și din susținerile din contestație, Consiliul reține caracterul neconcludent al acestuia, deoarece, acesta din urmă recunoaște că nu a luat în calcul distanța reală de transport (cu ocolirea sectoarelor cu restricțiile de tonaj) a materialelor de la furnizor până la locul execuției lucrării, menționând că transportul materialelor (agregate, nisip) va fi asigurat de furnizorul ........................ SRL care „cunoaște cel mai bine drumurile de exploatare situate în vecinătatea perimetrului său, drumuri care nu figurează pe google maps sau pe site-ul ANCPI și care își asumă și suportă contravaloarea oricăror taxe aferente zonelor cu restricție de circulație sau tonaj” . Prin depunerea ofertei, ......... SRL și-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci, implicit și cerințele expres detaliate privind modul de stabilire/determinare a distanței de transport în baza căruia se constituie prețurile ofertate iar riscul întocmirii ofertelor cade

Pagina 51 din 58

în sarcina operatorului economic el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” în condițiile în care autoritatea contractantă a menționat în mod expres, în cadrul documentației de atribuire, care este modalitatea de elaborare a propunerii financiare iar în cadrul solicitării de clarificări, care sunt aspectele pe care operatorul economic participant trebuie să le clarifice. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a constatat în mod corect față de oferta contestatorului incidența prevederilor art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016 potrivit cărora: „În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă”, deoarece prin răspunsul său, asocierea contestatoare a recunoscut, prin manifestarea propriei voințe, că distanțele pentru transportul materialelor din oferta sa nu sunt reale ci au fost diminuate la data ofertării față de distanțele care urmează a fi parcurse în fapt urmând ca aceste diferențe de cost să fie acoperite din alte surse. De asemenea, nu pot fi reținute nici alegațiile contestatorului cu privire la posibilitatea executării transportului pe drumurile cu restricții de tonaj pe baza autorizației speciale de transport, în condițiile în care prevederile art. 41 alin. (6) din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu completările și modificările ulterioare, stipulează în mod expres că aceste autorizații speciale de transport se eliberează pentru:

„a) transporturi a căror încărcătură este indivizibilă. Prin încărcătură indivizibilă se înțelege încărcătura care, în scopul transportului rutier, nu poate fi divizată în două sau mai multe încărcături fără cheltuieli nejustificate sau fără riscul deteriorării și care, din cauza dimensiunilor și masei sale, nu poate fi transportată de un autovehicul, o remorcă, un tren rutier sau un vehicul articulat astfel încât acesta să respecte masele și/sau dimensiunile maxime admise”. Or, este evident că agregatul de balastieră sau de carieră/nisipul fiind materiale în vrac, sunt divizibile, astfel și transportul acestora trebuie efectuat, în așa fel, ca autobasculanta împreună cu agregatul încărcat să nu depășească masele maxime admise pe sectoarele de drumuri cu restricțiile de tonaj, aceste interdicții stând la baza cerinței caietului de sarcini, ca aceste trasee să fie ofertate, cu ocolirea sectoarelor de drumuri, poduri cu restricții de tonaj. Mai mult, chiar și în cazul transporturilor a căror încărcătură este indivizibilă, norma juridică anterior menționată prevede, la lit. c) punctul i) că autorizația specială de transport, invocată de contestator drept justificare a accesului pe drumul cu restricție, se eliberează doar dacă masa totală a autovehiculului nu depășește cu mai mult de 25% masa totală maximă admisă, situație incompatibilă cu cea din speța dedusă soluționării în care masa totală a autobasculantei încărcată (25 tone conform concluziilor scrise depusă de contestator) depășește cu peste 700% masa totală admisă pe porțiunile de drum cu restricție (3,5 tone). În aceste condiții, comisia de evaluare nu avea dreptul să accepte drept concludent răspunsul contestatorului prin care acest ofertant și-a recunoscut neconformitatea din ofertă și a inițiat o reală negociere cu autoritatea contractantă privind o modalitate favorabilă de evaluare a ofertei sale, apreciind în mod unilateral și subiectiv că distanțele pentru transportul materialelor din oferta sa pot fi diminuate față de distanțele reale care urmează a fi parcurse în fapt, având în vedere că un astfel de demers ar fi determinat apariția unui avantaj evident în favoarea contestatorului cu încălcarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și ignorarea prevederilor exprese și imperative ale art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 care pun în sarcina autorității contractante respingerea ofertei urmare a unui răspuns neconcludent la solicitările de clarificare. În cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință,

Pagina 53 din 58

autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43). 35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). 36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a

favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. Este evident că elaborarea ofertei prin omiterea unor distanțe de transport nu poate fi considerată o eroare aritmetică ce ar putea fi corectată, chiar dacă valoarea absolută a lucrărilor respective din punctul de vedere al ofertantului nu este una majoră sau că poate fi acoperită din prețul materialelor, o astfel de situație fiind de natură a crea un avantaj incorect ofertantului în cauză, în raport cu ceilalți ofertanți sau potențiali participanți la procedură, care au înțeles să respecte obligația legală de a formula oferta în conformitate cu documentația de atribuire. Hotărârea CJUE din data 5 iunie 2015 pronunțată în cauza C 49/15, statuează în acest sens că: „43 În această privință, trebuie amintit că, în conformitate cu ceea ce s-a statuat la punctul 28 din prezenta ordonanță, corectarea unei erori materiale săvârșite de un ofertant în redactarea ofertei sale, în temeiul articolului 160 alineatul (3) din regulamentul delegat, nu trebuie să îi permită să o modifice și să îi confere astfel un avantaj necuvenit. 44 În consecință, orice modificare a unei oferte economice care nu privește corectarea mecanică a unei erori materiale vădite de redactare sau care nu rezultă automat dintr-o corectare nu este autorizată în temeiul articolului 160 alineatul (3) din regulamentul delegat. Astfel, autoritatea contractantă nu poate da unui singur ofertant, după deschiderea ofertelor, posibilitatea să modifice termenii ofertei sale, sub sancțiunea încălcării principiului egalității de tratament, precum și a termenilor dispoziției menționate”. Mai mult, contestatorul a ales, prin propria manifestare de voință, să răspundă în termen la aceste solicitări de clarificări, ceea ce implică o acceptare a lor și oferind astfel posibilitatea autorității contractante de a verifica concludenta răspunsurilor. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a propunerilor financiare prezentate de ofertanți, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. h) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare s-a făcut, în cazul ofertei contestatorului, cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile acestuia privind nelegalitatea evaluării propriei sale oferte sunt nefondate, urmând să fie respinse. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator cu privire la modalitatea nelegală de evaluare a ofertei sale, Consiliul nu mai analizează conformitatea acestora, atâta vreme cât din cauza motivelor antemenționate nu poate fi înlăturat caracterul neconform al ofertei depuse de ......... SRL, rezultatul fiind același. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată

Pagina 55 din 58

de ......... SRL în contradictoriu cu COMUNA ......... și pe cale de consecință

să

admită

cererea

de

intervenție

formulată de ........................SRL. Referitor la solicitarea intervenientului ........................SRL de obligare a contestatorului ......... SRL la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Totodată, Consiliul va reține că, potrivit art. 453 alin. (1) cpc partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Conform art. 61 Cpc, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. De asemenea, potrivit art. 65 alin. (1) Cpc, intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. În speță, ........................SRL a formulat o cerere de intervenție accesorie în favoarea autorității contractante. Astfel, din analiza coroborată a dispozițiilor codului de procedură civilă referitoare la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul reține că, pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficientă dobândirea

calității de parte într-un proces, ci, mai este necesar și ca acea parte să câștige procesul, adică să obțină total sau în parte, pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, dispozițiile art. 453 coroborat cu art. 454 teza I Cpc, fiind explicite în acest sens. Or, din această perspectivă, Consiliul reține că intervenientul accesoriu, deși, devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale, conform art. 65 alin. (1) Cpc, totuși, acesta nu a invocat și nu putea invoca, nicio pretenție proprie în proces pentru a deveni „parte care câștigă procesul” sau „parte în culpă”, ci, sprijină numai apărarea uneia dintre părți, după cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (3) Cpc, astfel încât, acesta nu poate obține condamnarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată și nici nu poate fi obligat la plata acestora către partea care a câștigat procesul, doar partea în favoarea căreia a intervenit și care a fost în culpă putând fi obligată la achitarea acestor cheltuieli. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului de obligare a contestatorului la plata de cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu COMUNA ......... și, pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de ........................SRL. Respinge,

ca

inadmisibilă,

solicitarea

intervenientului ........................SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare .............. PREȘEDINTE .................... Consilier de soluționare ................

Redactat practicaua deciziei

...............

Pagina 57 din 58

Redact777at practic deciziei An dra Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 42 (patruzecișidouă) pagini