Decizie CNSC 518/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 518/C10/69 Data: 29.02.2024 Prin contestația nr. 29/10.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 1747/11.01.2024, depusă de EURO- AUDIT SERVICE SRL, cu sediul în Târgoviște, Str. Calafat, nr. 7, județul Dâmbovița, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J15/954/2004, având CIF RO 16869469, reprezentată legal de administrator Alexandru Cârlig, împotriva documentației de atribuire, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Tudor Vladimirescu, Județul Galați”, cod CPV 45310000-3, de către UAT COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU, cu sediul în localitatea Tudor Vladimirescu, Str. Principală, nr. 788, județul Galați, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; 2. în principal, modificarea Documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; 3. obligarea Autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, Pagina 1 din 3

precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; 4. în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii; 5. obligarea Autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluţionare a contestaţiei. Prin Încheierea nr. 181/C10/69/19.01.2024, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii până la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 24/22.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 4303/23.01.2024, EXPERT GRUP SRL, cu sediul în Iași, Șos. Ștefan cel Mare, nr. 10, județul Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J22/345/1995 și CIF RO 714848, reprezentată convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat, avocat titular Daniela Staicu, cu sediul în București, Aleea Mizil, nr. 14-18, etaj 1, ap. 10A, interfon 10, sector 3 (sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură), a formulat „Cerere de intervenție voluntară” în favoarea Autorității contractante, prin care solicită: 1. Admiterea prezentei Cereri de intervenție; 2. Respingerea contestației ca nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de EURO-AUDIT SERVICE SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă UAT COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU, în ceea ce privește criticile de la punctele IV, V, X și XII, respectiv punctele XIV și XV, respectiv punctele VI și IX potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii și, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire și la publicarea în SEAP a modificărilor efectuate, cu respectarea prevederilor legale și a motivării prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune publicarea in SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor formulate de EURO-AUDIT SERVICE SRL. Pagina 2 din 3

În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă UAT COMUNA TUDOR VLADIMIRESCU la plata sumei de 3.500 lei, din totalul de 7.140 lei pentru care acesta a depus factura seria PDV-024 nr. 01/10.01.2024. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de EXPERT GRUP SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 29/10.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 1747/11.01.2024, depusă de ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal de ..., împotriva documentației de atribuire, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ...”, cod CPV 45310000-3, de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației; 2. în principal, modificarea Documentației de atribuire în sensul eliminării cerințelor restrictive care limitează în mod nelegal concurența; 3. obligarea Autorității contractante la decalarea termenului de depunere a ofertelor și la continuarea procedurii în conformitate cu prevederile legale în vigoare aplicabile în materia achizițiilor publice, precum și cu respectarea principiilor consacrate de art. 2 al Legii nr. 98/2016; 4. în subsidiar, în situația în care se va constata faptul că nu mai pot fi adoptate măsuri de remediere, anularea procedurii; 5. obligarea Autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură conform documentelor Pagina 1 din 67

justificative ce vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluţionare a contestaţiei. Prin Încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii până la soluționarea contestației. Prin adresa nr. 24/22.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 4303/23.01.2024, ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ... și CIF RO ..., reprezentată convențional prin ..., cu sediul în ... (sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură), a formulat „Cerere de intervenție voluntară” în favoarea Autorității contractante, prin care solicită: 1. Admiterea prezentei Cereri de intervenție; 2. Respingerea contestației ca nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... contestă documentația de atribuire în cadrul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele de mai sus. Contestatorul ... învederează următoarele: DOCUMENTAȚIA DE ATRIBUIRE ESTE NELEGALĂ ÎN TEMEIUL URMĂTOARELOR CONSIDERENTE: Pe data de 03.01.2024, ora 16:00 a fost publicată în SEAP documentația de atribuire afrerentă procedurii, data stabilită pentru depunerea ofertelor fiind 22.01.2024, ora 15:00. Analizând documentația de atribuire s-a constatat faptul că aceasta conține o serie de cerințe nelegale, ce urmează a fi detaliate. În conformitate cu proiectul tehnic "03. pth lucrari - complet- semnat", parte integrantă din documentația de atribuire publicată în SEAP, proiectant este societatea ..., care a impus prin Proiectul tehnic de execuție realizat cerințe privind participarea ofertanților la procedura de achiziție publică finanțată din resurse guvernamentale de către Agenția Fondului de Mediu (cerințe însușite ad litteram de către Autoritatea contractantă) care exced cu mult cerințelor minime stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public. Procedând în acest fel proiectantul lucrării cu bună știință a pus Autoritatea contractantă în situația de a încălca în mod flagrant prevederile alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016. Or, prin impunerea unor cerințe tehnice, constructive și/sau funcționale specifice în sarcina ofertanților pentru aparatele de iluminat, componentele sistemului de telegestiune și punctele de aprindere a

iluminatului public, proiectantul lucrării contribuie în mod nepermis la restrângerea artificială a concurenței. Contestatorul arată modalitatea prin care proiectantul lucrărilor pentru "EXECUTIE LUCRARI - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ..." a procedat la impunerea în mod nelegal a unor cerințe pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de către ... SRL. Se arată că Referatul privind verificarea de calitate este unul absolut formal, fără nici cea mai mică legătură cu PT. După cum se poate constata, acesta este întocmit la modul general, fiind absolut identic cu cele utilizate de către proiectantul ..., proiectantul "de casă" al ... SRL pentru toate proiectele tehnice pe care le realizează, modificând doar denumirea proiectului și datele de identificare ale beneficiarului, în rest toate informațiile fiind identice pentru toate proiectele întocmite, fiind trase la indigo. În susținerea celor antemenționate a atașat prezentei contestații: • Un număr de 27 (douăzeci și șapte) de referate privind verificarea de calitate, emise de către P.F. ... (verificatorul agreat de proiectantul ...), toate fiind absolut identice și conținând câte o pagină; • Un număr de 4 (patru) referate privind verificarea de calitate, emise de alți verificatori de proiecte, conținând informațiile necesare, total diferite de cele elaborate de către P.F. .... Este de notorietate faptul că un proiect tehnic reprezintă actul de naștere a unei construcții, asigurând cu privire la faptul că aceasta va fi funcțională pe perioade îndelungate de timp, iar proiectantul garantând pentru efectele pe care le-ar produce acea construcție asupra oamenilor. În cazul unei construcții electrice, fie ea și de iluminat public, este extrem de importantă, dacă nu chiar vitală, respectarea normelor legale în domeniu astfel încât cetățenii și animalele să fie protejate de eventualele efecte nocive pe care aceasta le-ar produce în timpul exploatării, cu atât mai mult când este vorba de curent electric, proiectantul trebuind să fie conștient de efectele acestuia asupra vieții. În conformitate cu prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor: c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi, deci legislatia in vigoare a impus ca fiecare proiect tehnic sa fie verificat cu atentie si profesionalism, astfel incat sa nu se produca asemenea evenimente. În cazul prezentului proiect, Referatul de verificare întocmit de verificatorul atestat PF ... reprezintă o mostră de iresponsabilitate, care poate avea efecte din cele mai grave în exploatarea acestei construcții. Referatul cuprinde câteva rânduri scrise la modul general din care se poate desprinde lipsa de legatură a constatărilor verificatorului de proiect cu conținutul proiectului, astfel: - A. "Rezistența mecanică și stabilitate": Instalațiile electrice se vor realiza cu echipamente adecvate și se vor amplasa astfel încât să se

asigure protecția acestora la acțiunea agenților chimici și de mediu. Proiectul tehnic prevede că toate elementele se montează în aer liber sub acțiunea factorilor de mediu, astfel încât verificatorul trebuia să constate, să verifice și să stabilească dacă solutia proiectantului va asigura siguranța circulației rutiere, pietonale și a animalelor pe perioada de exploatare de minim 25 ani pentru echipamentele sistemului de iluminat public proiectat. - B. "Securitate la incendiu": Se va asigura protecția coloanelor electrice împotriva supracurenților. Verificatorul avea obligatia de a consemna modul în care proiectantul a prevăzut în PT asigurarea protecției colonelor electrice împotriva supracurenților, astfel încât să existe certitudinea că în exploatare nu există pericolul de incendiu, nu transmiterea unor recomandări după finalizarea proiectării, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului care face obiectul speței deduse judecății. - C. "Igienă, sănătate și mediu": Obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior stradal, în care se vor înlocui corpurile de iluminat aferente amplasamentelor existente. Enuntul antemenționat reprezintă dovada faptului că Verificatorul de proiect care a semnat atât referatul pentru proiectul aferent speței deduse judecății, cât și toate referatele pentru proiectele elaborate de către ... SRL nu este conștient de faptul că el este cel care trebuie să verifice un proiect existent și nu o temă de proiectare, în caz contrar nu ar fi constatat că "obiectivul va fi prevăzut cu Sistem de iluminat normal exterior", ceea ce reprezintă un nonsens și un simulacru de verificare. - D. "Siguranța în exploatare": Obiectivul va fi prevazut cu: ✓ Sistem de protecție împotriva șocurilor electrice; ✓ Priză de pământ existentă de max.4 ohmi; ✓ Puncte de aprindere; ✓ Alimentare cu energie electrică (...) În urma lecturării enunțului antemenționat se creează aparența faptului că Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii, în condițiile în care face referire la lucrări care nu au legătură cu proiectul și nu fac obiectul acestuia, fiind mai degrabă preocupat de "bifarea" înca unui pseudo-referat și încasarea onorariului aferent. Niciuna din constatările de mai sus nu fac obiectul PT, fiind lucrări deja existente ale sistemului de iluminat public. Ca urmare a integralității celor antemenționate rezultă faptul că, în realitate, PT aferent "EXECUTIE LUCRARI - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ..." nu este verificat tehnic, chiar dacă aparent există un referat cu semnatura și ștampila verificatorului de proiecte, întrucât, așa cum se poate observa din referatele anexate pentru alte proiecte, acestea sunt absolut identice, copiate la indigo, inclusiv ștampila și semnătura fiind identice, fiind aplicate prin transcopiere pe calculator. În aceste condiții s-a încălcat în mod flagrant art. 22 lit. c) din Legea nr.10/1996, ceea ce determină ca un PT verificat necorespunzator să nu poată fi utilizat în execuție fără riscuri iminente pentru populație.

Analizând referatele de verificare aparentă a proiectelor elaborate de către ... și ocazional de alți proiectanți, în cazul speței deduse judecății fiind vorba de ..., se pot trage următoarele concluzii: • Copie generală pentru toate proiectele ..., un lucru extrem de grav, întrucât rolul verificatorului de proiect este să preîntampine eventuale fapte grave în exploatare; • Referatul are în vedere doar generalități și nu o verificare minuțioasă a proiectului; • Ștampila de verificare nu reprezintă o garanție că în viitor lucrările executate în baza proiectului vor fi corespunzătoare; • Punctele la care se referă verificatorul în referat sunt tratate la viitor, ca și cum acesta este pe post de consultant și nu având rolul de verificare efectivă a proiectului; • Nu a sesizat că proiectul are probleme chiar în ceea ce privește cantitățile de lucrări prevăzute a se monta în lucrare; • Toate proiectele sunt copy/paste, nu se modifică decât cantitățile, chiar dacă locațiile sunt diferite și condițiile de execuție și contactul cu circulația publică sunt diferite. Prin urmare, contestatorul solicită reverificarea PT în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare, astfel încât să există siguranța că obiectivul de investiții va respecta toate standardele și normele existente în construcții și nu va pune în pericol viața cetățenilor pe toată perioda de exploatare a acestuia de cel puțin 25 ani. În condițiile în care TOATE referatele de verificare întocmite de PF ... sunt absolut IDENTICE, fără modificarea nici măcar a unei virgule, se creează aparența faptului că în realitate proiectul nu a fost verificat, ci a fost doar "vizat" de către verificatorul impus de către ... SRL, cu care, cel mai probabil, Autoritatea contractantă nu are nicio relație contractuală, astfel nefiind respectate prevederile art. 22 lit. c) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, context în care se impune obligarea Autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului, împreună cu dovada plății acestor servicii, prin publicarea atât a contractului încheiat cu verificatorul de proiecte PF ..., cât și a dovezii efectuării plății respectivelor servicii. O dovadă în plus a faptului că în realitate, verificatorul de proiect este impus de către ... SRL și nu are nicio relație contractuală cu Autoritatea contractantă este faptul că proiectantul este cel care a semnat de primire referatul de verificare, nu beneficiarul, așa cum ar fi fost normal. 26. Printre activitățile înscrise în PT, la pag. 16-17 din documentul "03. pth lucrări - complet- semnat" (pag. 18-19 din pdf) nu figurează și activitatea de înlocuire a unui număr de 6 puncte de aprindere. Însă la pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul "03. pth lucrari - complet- semnat" în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente este prevăzut un număr de 2 puncte de aprindere, fără ca prin PT să se specifice care va fi destinația acestor materiale.

În Detaliile de execuție ale proiectului nu sunt prevăzute locurile în care se vor monta punctele de aprindere și nici procedurile de execuție specifice acestui tip de lucrare. De asemenea, nu se specifică în PT tipul punctelor de aprindere ce vor fi montate, în Fișa tehnică F5 nr. 4 Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieșiri monofazate/trifazate (pag. 152-155 din documentul "03. pth lucrari - complet-semnat" fiind descrise atât puncte de aprindere cu ieșiri monofazate, cât și puncte de aprindere cu ieșiri trifazate, așa cum rezultă din captura de mai jos. „FORMULAR 15 OBIECTIV: "Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Tudor Vladimirescu Judeţul Galaţi” BENEFICIAR; ... PROIECTANT: S.C. "... FIŞĂ TEHNICĂ Nr. 4 Utilajul, echipamentul tehnologie: Punct de aprindere trifazat cu Gateway cu ieşiri monofazate/trifazate.” În cadrul activităților contractului nu se regăsește demontarea punctelor de aprindere existente și montarea de puncte de aprindere noi. Punctele de aprindere cu telegestiune sunt prevăzute doar în Tabel 6 (pag. 23 din documentul "03. pth lucrari - complet-semnat", pag. 25 din pdf), fără a se menționa nimic despre montajul lor și mai ales dacă acestea înlocuiesc punctele de aprindere vechi sau sunt puncte de aprindere suplimentare. Chiar în cap. IV.1.3. si V se face o descriere generală a montajului, fără nicio legătură cu lucrarea de față. Faptul că Punctele de aprindere sunt doar menţionate și nu montate rezultă din formularele de deviz astfel: • În Formularul F4 Lista cu cantități de lucrări se află menționat: Punct de aprindere cu telegestiune: 6 buc. și apar evidențiate 2 module de telegestiune ce se montează în PA; • În formularul F3 Lista de cantități pe categorii de lucrări se observă foarte clar că nu se montează Punct de aprindere nou, se montează în punctele de aprindere existente module de telegestiune, pentru care se explicitează și norma de montaj. • După cum se poate observa în F3 a fost creată o normă de montaj pentru module de telegestiune care nu au fost prevăzute în F4 Lista de cantități de lucrări; • O dovadă suplimentară a ambiguității și nelegalității documentației de atribuire o reprezintă faptul că sunt prevăzute a fi înlocuite 6 puncte de aprindere cu telegestiune, pentru care însă sunt prevăzute pentru echipare doar 2 gateway-uri (sisteme de telegestiune). Se pune întrebarea cu ce vor fi echipate celelalte 4 puncte de aprindere, prevăzute și ele cu telegestiune. Pentru a face dovada imposibilității execuției obiectivului de investiții având la dispoziție un astfel de Proiect Tehnic de Execuție se invocă Tabelul nr. 4 - Centralizator cantităti de echipamente, Tabelul nr. 6 - Lista echipamente și Formular F4 Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări în care sunt prevăzute a fi inlocuite un numar de 6 Puncte de aprindere dotate cu sistem de telegestiune pentru care au fost prevăzute doar 2 Gateway, ceea ce presupune că 4 puncte de aprindere nu vor fi echipate cu

Gateway (sistem de telegestiune). De altfel, în Formularul F3 Lista cu cantități de lucrări pe cataegorii de lucrări, cantitatea menționata la rd. „Montarea modulelor de telegestiune la nivel de punct de aprindere" este de 6 buc., în timp ce la rd. Montarea sistemelor de telegestiune Gateway sunt prevăzute a se monta în punctele de aprindere un număr de 6 buc. Cu alte cuvinte, conform documentației de atribuire în mod vadit deficitare, se vor monta un număr de 6 puncte de aprindere, pentru care în Formularul F4 a fost prevazută cantitatea de doar 2 module de telegestiune, iar întrebarea ce se pune conf. Formularului F3 este de unde se vor procura restul de 4 Gateway-uri prevăzute a se monta? II. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA MONTAREA UNUI NUMĂR DE 3 SENZORI MULTIFUNCȚIONALI În cuprinsul PT, la pag. 18 (pag. 20 din pdf) din documentul "03. pth lucrari - complet- semnat" în Tabelul nr. 4 Centralizator cantități de echipamente, este prevăzut un număr de 3 buc. Senzor multifuncțional, care nu sunt însă prevăzute ca activități ale PT, nicăieri în cuprinsul acestuia în Partea scrisă nefiind detaliate lucrările pentru montarea acestora în SIP. Singurul loc în care se poate „observa" (fiind mult spus, întrucât documentația în integralitatea sa este extrem de ilizibilă) senzorul multifuncțional este reprezentat de Planșele desenate la pag. 175-176 din documentul "03. pth lucrari - complet-semnat". Nu există însă nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire nicio descriere a modului în care aceștia se vor monta, locul de montaj, modul de comunicare și rolul lor în cadrul lucrărilor de modernizare a SIP. Mai mult, în Fișa tehnică F5 nr. 3 a senzorului multifuncțional - pag. 149-151 din documentul "03. pth lucrari - complet-semnat" se prevede faptul că montajul acestuia se va face pe fiecare AIL (corp de iluminat) prin intermediul unei prize Zhaga, fără a se preciza locul de montare a acesteia pe corpul de iluminat (carcasa superioară sau carcasa inferioară). Totodată, prin PT este prevăzut a se monta un număr de doar 3 (trei) senzori multifuncţionali care au capacitatea de a detecta automobilele și pietonii pe o distanță de 50 m, având o serie de cerințe - ex. să detecteze mișcarea și sensul de mișcare, să detecteze impactul și să transmită alerta de impact (ex. accident rutier) etc. În primul rând, analizând legalitatea includerii senzorilor multifuncționali în cadrul unui proiect finanțat din fonduri guvernamentale nerambursabile de mediu, Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022, finanțează obiective care concură la creşterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public și nu pentru satisfacerea unor interese ascunse ale autorității contractante. Toate cerințele prevăzute în Ghidul de finanțare sunt cerințe minime. Asta nu înseamnă că autoritățile contractante împreună cu

proiectanții pot escalada cerințele minime și să impună alte cerințe care nu răspund îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare privind realizarea de economii de energie electrică din reabilitarea și modernizarea iluminatului public prin montarea de corpuri de iluminat cu tehnolgie LED și de implementare a unor sisteme de telegestiune care să răspundă acestui scop, în vederea reducerii amprentei emisiei de gaze cu efect de seră ca urmare a reducerii producției de energie electrică din combustibili solizi sau fosili. Având în vedere obiectivele Programului de finanțare, includerea în Documentația de atribuire a unor cerințe complet străine de aceste obiective, precum senzorii multifuncționali care nu au nicio legătură cu obiectivele programului, denotă în mod clar interesul autorității contractante, în stransă legătură cu proiectantul lucrării, de limitare a concurenței și de avantajare a intereselor proiectantului. În al doilea rând, includerea în PT în mod cu totul nejustificat a senzorilor multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncţional, atâta timp cât Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022 nu prevede finanțarea unor astfel de echipamente, și mai mult, acestea nu au nici cea mai mică contribuție la realizarea obiectivelor Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, prin reducerea consumurilor energetice și a amprentei de bioxid de carbon eliberat în atmosfera terestră și care afectează în mod direct mediul înconjurător, este profund nelegală. Autoritatea contractantă aflată în complicitate evidentă cu proiectantul lucrărilor nu poate profita în mod discreționar de prevederile alin. (10) al art. 20 din HG nr. 395/2026, potrivit cărora (10) Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante, astfel încât să includă în proiect, elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu realizarea obiectivelor Programului de finanțare, ignorând în acest fel în mod complet Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. Autoritatea contractantă în cadrul acestui program îndeplinește rolul de delegat al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, calitate în care organizează procedura de achiziție publică cu respectarea strictă a Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022. De altfel, chiar art. 10 al Ghidului de finanțare a programului, limitează tipurile de iluminat ce pot fi finanțate din acest program, după cum urmează: „g) prevede realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal; nu sunt acceptate la finanţare tipurile de iluminat arhitectural,

iluminat ornamental-festiv sau alte tipuri de iluminat în afara celui menţionat mai sus". Se subînțelege foarte clar din textul actului normativ citat că în afara iluminatului stradal rutier și/sau stradal pietonal autoritățile contractante nu pot sub niciun motiv include în proiectele depuse cheltuieli eligibile care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului. Dacă am admite contrariul ar însemna că, spre exemplu, ar fi permis autorităților contractante să includă în proiectele finanțate prin Programul privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, mijloace auto sau orice altceva, fără nicio legătură cu programul de finanțare și care nu contribuie la realizarea obiectivelor acestuia. În realizarea proiectului autoritatea contractantă are libertatea de a propune includerea oricăror altor cheltuieli legale într-o secțiune separată a proiectului de cheltuieli neeligibile (suportată de autoritatea contractantă din surse bugetare proprii). Contestatorul redă în legătură cu cheltuielile finanțate din Programul de finantare (cheltuieli eligibile), art. 11 al Ghidului de finanțare în care sunt prevăzute cerințele tehnice minime în ce privesc echipamentele achiziționate și montate strict pentru „realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal" în vederea îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare. „Articolul 11 Cerinţe tehnice minime pentru echipamentele achiziţionate şi montate prin proiect (1) Corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime: a) domeniu de utilizare: iluminatul căilor de circulaţie rutieră şi/sau pietonală; b) protecţie la supratensiuni de comutaţie, suprasarcină, scurtcircuit, supraîncălzire; c) frecvenţa nominală în reţea: 50 Hz; d) factor de putere: minimum 0,92; e) grad de protecţie: IP65-IP66; f rezistenţa la impact a întregului aparat de iluminat: IK08-IK10; elementul difuzant: sticlă sau policarbonat stabilizat UV; g) indicele de redare a culorilor: Ra > 70; h) temperatura de culoare Tc (situată în intervalul): 2.700-5.000 K +/- 5%; carcasa metalică sau alt material rezistent la UV; i) durata de viaţă nominală: minimum 100.000 ore, L80B10, certificat de producătorul de aparate de iluminat; j) garanţie aparat de iluminat: 5 ani; k) vor avea aplicat marcaj CE în conformitate cu directivele europene în vigoare; l) vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe. (2) Sistemele de telegestiune ce urmează a fi montate prin proiect trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: a) să asigure instalarea, punerea în funcţiune/configurarea şi gestionarea sistemului de iluminat la un cost redus şi fără erori; b) să comute, să diminueze şi să crească nivelul de iluminare în funcţie de lumina ambientală, programe, programări, calendare sau semnale în timp real; c) să colecteze şi să gestioneze datele privind consumul de energie cu o precizie ridicată pentru

utilizator; sistemul va genera rapoarte automate privind consumul anual pentru tot proiectul; d) să identifice defecţiunile, anomaliile şi alte defecţiuni ale aparatului de iluminat şi ale alimentării cu energie electrică; e) să monitorizeze orele de funcţionare, starea aparatelor de iluminat şi a dispozitivelor electronice de control în scopuri de întreţinere predictivă şi pentru asigurarea respectării garanţiei; sistemul va genera un raport automat cu numărul de ore de funcţionare pentru fiecare punct luminos, identificat GPS, şi o medie a orelor de funcţionare pentru tot proiectul". Autoritatea contractantă are libertatea de a include în documentația de atribuire și alte cerințe, cu condiția ca acestea să conducă la obținerea unei eficiențe energetice sporite și o reducere mai accentuată a amprentei de CO2 emanat în atmosferă, ca o contribuție proprie la îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare. Sub niciun motiv autoritatea contractantă, în complicitate cu proiectantul lucrării, nu pot include în Proiectul Tehnic de execuție și nici în Documentația de atribuire echipamente care nu au legătură cu „realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal" și nici cerințe tehnice, constructive sau funcționale pentru echipamentele finanțate prin proiect care nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finanțare, așa cum este cazul senzorului multifuncțional, inclus în Documentația de atribuire doar în scopul limitării concurenței. Din probele prezentate în cele ce urmează că includerea Fișei tehnice F5 nr. 3 Senzor multifuncțional în PT, fără ca acest produs să aibă legătură cu obiectivele Programului de finanțare, nu este deloc întâmplătoare, această includere face parte dintr-o practică frecventă folosită de ..., proiectantul "de casă" al ... SRL (chiar impusă în ultima vreme și altor proiectanți, cum e și cazul speței deduse judecății, unde proiectant este de această dată ...) de a impune câte 3 senzori multifuncționali, rolul acestora fiind pur simbolic, întrucât așa-zisele funcții ale acestora sunt pur teoretice (nu pot fi îndeplinite în mod practic decât în măsura în care fiecare corp de iluminat în parte ar fi echipat cu un astfel de senzor). Prin Fișa tehnicp F5 nr. 3 rd. 1.10 multisenzorul impus ar trebui să cuprindă nu mai puțin de 9 senzori independenți într-unul singur, care să fie integrați împreună într-o carcasă conectată la corpul de iluminat printr-o priză (conector) de tip Zhaga. Chiar dacă practic această construcție ar fi posibilă, montarea acestui multisenzor pentru 3 corpuri de iluminat (așa cum se prevede în PT) nu ar avea nici cel mai mic un efect asupra iluminatului public (și niciunul pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare ca cheltuială eligibilă). Contestatorul rrezintă dovezile care arată inutilitatea includerii numărului de 3 Senzori multifuncționali ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 în cadrul proiectului, în care sunt prevăzute a se monta un număr de 309 corpuri de iluminat stradal/pietonal, din următoarele motive: - Distanța de detecție a senzorului de mișcare potrivit rd. 1.7 este de 50 m în jurul locului de montaj, pentru a detecta mișcarea

automobilelor și a pietonilor. Detectarea mișcării pentru o distanță de 50 m raportată la lungimea unui sistem de iluminat care conține un minim de 309 corpuri de iluminat, nu va avea niciun efect în plan real (nici ca ajutor pentru traficul auto și pietonal și nici pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de finanțare), singurul efect resimțit va fi cel de limitare a concurenței și de avantajare a ofertantului ce deține un astfel de senzor, în complicitate cu proiectantul și autoritatea contractantă. - Comunicarea senzorului multifucțional rd. 1.8 cu alte echipamente (care nu sunt nominalizate de proiectant în PT) pe o distanță de 1 km nu este relevantă pentru sistemul de iluminat public SIP Tudor Vladimirescu care se întinde pe o distanță mult mai mare, astfel că și această cerință este impusă doar cu scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului agreat, fără nicio legătură cu obiectivele Programului de finanțare a iluminatului public local; - Cerința de la la pct. 1.12 privind unghiul de detecție reprezintă o mostră de incompetență sau impunere mincinoasă din partea proiectantului în complicitate cu autoritatea contractantă, în sensul că se solicită un unghi de detecție de -80o la +80o, fără a se preciza dacă această detecție se face pe orizontală sau pe verticală, astfel încât ofertanții să cunoască cu exactitate prevederile PT și nu „intenţiile" ascunse ale proiectantului. Totodată la același rând al fișei tehnice proiectantul impune ca senzorul multifuncțional să poată fi utilizat pentru a partaja evenimentele detectate și pentru a crea un avans luminos, fără a preciza nici în PT și nici în fișa tehnică în ce vor consta acestea. Pentru a se putea crea un avans luminos stradal în circulația auto sau pietonală, majoritatea corpurilor de iluminat (și NU doar 3 dintre acestea) ar trebui echipate cu un astfel de senzor multifuncțional pentru a putea îndeplini o astfel de funcție, ținând seama de distanța de detecție de 50 m pentru un senzor multifuncțional. Prin impunerea prin PT a unui număr 3 senzori pentru un număr de 309 corpuri de iluminat, rolul senzorului este doar de limitare a concurenței și de avantajare a deținătorului acestuia. - Contestatorul subliniază o serie de cerințe a căror includere în PT și Documentația de atribuire nici măcar nu pot fi explicate, cele impuse la rd. 1.13, 1.14, 1.15, în care rolul senzorului multifuncțional ar fi de detectare a înclinării stâlpului pe care este montat, de detectare a impactului dintre stâlp și un autovehicul, de detectare a zgomotului din jurul corpului de iluminat pe care este montat. O asemenea cerință impusă în Documentația de atribuire pentru un proiect finanțat din Programul de finanțare a eficienței energetice a iluminatului public, este greu de explicat întrucât, în primul rând, niciuna din activitățile senzorului multifunctional impus nu contribuie la realizarea obiectivelor Programului de finantare amintit, iar in al doilea rand prin montarea unui numar de DOAR 3 senzori multifunctionali la un numar de 309 corpuri de iluminat/stalpi de iluminat niciuna din activitatile ce vor trebui detectate nu se va realiza cu cei 3 senzori montati aleatoriu. Se solicită determinarea utilității montării unui număr de 3 senzori în cadrul proiectului, când numărul evenimentelor ce ar trebui monitorizate de

acești senzori este de 309 corpuri de iluminat și tot atâția stâlpi de iluminat. Singura explicație plauzibilă pentru impunerea de către autoritatea contractantă în complicitate cu proiectantul lucrărilor nu poate fi alta decât limitarea drastică a concurenței și avantajarea ofertantului deținător al unui astfel de senzor. - Includerea printre senzorii multisenzorului ce fac obiectul Fișei tehnice F5 nr. 3 și a senzorului de lumină ambientală din jurul corpului de iluminat rd.1.16, reprezintă un comportament clar abuziv al autorității contractante în complicitate cu proiectantul lucrării, atâta timp cât aceeași autoritate contractantă și același proiectant au prevăzut câte un senzor de lumină identic (senzor crepuscular) pentru echiparea fiecărui controller de corp de iluminat și fiecărui gateway care echipează punctele de aprindere. Impunerea cerinței ca și senzorul multifuncțional să fie echipat și cu un senzor de lumină, dublând sau triplând senzorii de lumină, denotă o lipsă crasă de responsabilitate în ceea ce privește administrarea banului public și toate acestea doar pentru limitarea concurenței și avantajarea ofertantului ce deține și impune un astfel de senzor multifuncțional. - Cerința impusă la rd. 1.17 din fișa tehnică ca senzorul multifuncțional să fie capabil de a detecta și partaja precipitațiile sub formă de ceață, ploaie, ninsoare este pe cât de hilară pe atât de nerealistă, întrucât este imposibil ca un senzor să facă deosebire între ploaie, zăpadă și ceață, cu excepția faptului dacă acesta ar fi înzestrat cu inteligență artificială (ceea ce nu este cazul). Prin montarea unui număr de 3 senzori în sistemul de iluminat public pentru detectarea ceții, ploii și ninsorii la locul de montaj, cum ar folosi aceștia îndeplinirii obiectivelor Programului de finanțare de creștere a eficienței energetice a iluminatului public și cum ar folosi în același timp autorității contractante pentru deciziile pe care ar trebui să le ia, de vreme ce în Fișa tehnică F5 nr. 5 a sistemului de telegstiune aceste facilități oferite de senzorul muntifuncțional nu sunt integrate. Este cât se poate de clară intenția proiectantului și a autorității contractante ca includerea acestei cerințe în fișa tehnică a senzorului multifuncțional a fost făcută doar în scopul limitării concurenței și a avantajării ofertantului care a impus un asfel de echipament. - Contestatorul solicită eliminarea cerințelor impuse la pct. 1.18, 1.19 și 1.20 ca fiind lipsite de orice finalitate practică, abuzive și fără justificare, având în vedere numărul de 3 senzori multifuncționali prevăzuți prin proiect și care au un singur rol în proiect: limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant. Având în vedere caracterul Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022 parte integrantă din Ordin 1866/2021, Ordin 1947/2022 și a Ghidului de finanțare a acestui program și a faptului că în Proiectul Tehnic de Execuție toate cheltuielile proiectului fac parte din categoria cheltuielilor eligibile, menținerea echipării celor 309 corpuri de iluminat cu un număr de doar 3 senzori multifuncționali nu are nicio justificare în ceea ce

privește îndeplinirea obiectivelor Programului, întrucât prin funcțiile acestora nu contrubuie la realizarea de economii de energie electrică și scăderea emisiilor de CO2 în atmosferă și nu determină obținerea niciunui alt avantaj pentru sistemul de iluminat public. Menținerea în cadrul Proiectului Tehnic de Execuție în continuare a celor 3 senzori multifuncționali are ca singur efect limitarea concurenței și avantajarea unui anumit ofertant care în complicitate cu autoritatea contractantă și proiectant au plănuit includerea acestuia în PT încă de la începutul realizării PT, beneficiind în acest fel de informații privilegiate în comparație cu alți potențiali ofertanți. Pe cale de consecință, se solicită eliminarea din Documentația de atribuire a celor 3 senzori multifuncționali, precum și a Fișei tehnice F5 nr. 3 aferente acestora, ca fiind lipsiți de utilitate practică și lipsa de contribuție la realizarea obiectivelor Programului de finanțare a obiectivului de investiții ce face obiectul procedurii de achiziție publică. Contestatorul solicită Consiliului să constate care este în realitate rațiunea proiectantului/autorității contractante de a solicita la pct. 1.10 din Fișa tehnică F5 nr. 3 includerea a cel puțin 9 senzori care să detecteze o serie de evenimente (mișcare, înclinare stâlp, impact lovire stâlp, zgomot, temperatură, lumină, ceață, ploaie, ninsoare) montați pe doar 3 (trei) corpuri de iluminat din totalul de 309 (trei sute nouă) corpuri de iluminat proiectate, respectiv limitarea vădită a concurenței, întrucât un asemenea senzor care să înglobeze de unul singur detectarea a 9 evenimente în același timp nu este disponibil pe piața iluminatului public și dacă există totuși acesta este deținut doar de către firma ... aflată în strânsă legătură cu proiectanții .../.... Presupunând prin absurd că solicitarea acestui senzor este justificată și are o finalitate reală, fiind capabil să detecteze o serie de evenimente, astfel cum au fost descrise mai sus, atunci în mod evident acesta ar trebui montat pe fiecare corp de iluminat în parte, pentru a detecta mișcarea mașinilor și pietonilor din toate zonele de iluminare, înclinarea tuturor stâlpilor pe care sunt montate corpuri de iluminat, determinarea eventualelor accidente ale stâlpilor pe care sunt montate corpurile de iluminat, zgomotul din oricare zonă a SIP, temperatura, lumina produsă la nivelul fiecarui corp de iluminat, ceața, ploaia și ninsoarea și nu doar în 3 locuri disparate fără nicio logică și utilitate practică. A admite legalitatea documentației în forma actuală ar fi echivalent cu admiterea faptului că producerea accidentelor ar trebui să aibă loc exclusiv în incinta celor 3 stâlpi pe care sunt montați cei 3 senzori, în egală măsură ploaia și ninsoarea să se producă exclusiv în cele 3 zone, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, frizând ridicolul. Senzorul multifuncțional este o componentă care nu privește iluminatul public, motiv pentru care Ghidul de finantare nu a prevăzut-o. Includerea acestuia de către proiectant în Fișa tehnică nr. 3 a fost realizată strict din interese de favorizare a ofertantului privilegiat care deține un astfel de senzor.

Ghidul de finanțare nu a prevăzut printre componentele ce pot fi integrate în proiectele de iluminat finanțate din fonduri publice gestionate de Ministerul Mediului prin Agenția Fondului de Mediu un astfel de senzor pentru că utilitatea lui, comparativ cu cheltuielile de investiție, ar fi foarte mari, ceea ce nu justifică această achiziție. Cei 9 senzori conținuți de senzorul multifuncțional (pct. 1.10 din FT nr. 3) nu au nici cea mai mică legătură cu iluminatul public, astfel încât aceasta să poată fi considerat ca o componentă în funcționarea acestuia. Singurul scop pentru care a fost introdus senzorul multifuncțional în PT este acela de limitare a concurenței, acesta fiind specific doar ..., aflată în strânsă legătură cu proiectanții .../.... De altfel acest tip de senzor a fost inclus în toate proiectele sale, care au fost atribuite în proporție de 100% către ofertantul ..., în majoritatea situațiilor acesta fiind și singurul ofertant sau participând în calitate de subcontractant/terț susținător. În susținerea celor antemenționate, contestatorul transmite atașată prezentei o listă cu o parte din proiectele realizate de către ... SRL, conținând cerințe similare (chiar identice cu cel care face obiectul speței deduse judecății) în corespondență cu procedurile de atribuire a contractelor de execuție la care fie unicul ofertant a fost societatea ... SRL (în mod direct sau subcontractant și/sau terț susținător al partenerilor săi), fie, deși au mai fost unul sau mai mulți ofertanți, în final procedurile respective au fost atribuite, la o valoare apropiată de valoarea maximă estimată a respectivelor proceduri, ... SRL și/sau partenerilor săi, unde calitatea sa a fost de subcontractant și/sau terț susținător. Pe cale de consecință, contestatorul solicită Consiliului să constate inutilitatea solicitării și utilizării a numai 3 multisenzori fără a se specifica necesitatea practică a acestora și fără a se detalia locul de montare a lor și să dispună eliminarea acestora, întrucât reprezintă o veritabilă piedică în calea concurenței. Nu în ultimul rând, contestatorul învederează că a procedat la a solicita oferte de preț cu specificațiile tehnice aferente fișei tehnice elaborată de către .../... pentru senzorul multifuncțional și a primit deja răspunsuri de la niște mari producători de senzori care nici măcar nu au auzit de o asemenea construcție, așa cum rezultă din răspunsurile acestora. În egală măsură, contestatorul învederează că a solicitat ofertă și fișă tehnică pentru multisenzor inclusiv de la firma ... care a promovat acest tip de produs în toate proiectele sale și a realizat sute de proiecte cu un astfel de senzor, însă nu a primit niciun răspuns până la această dată, fiind informat pe data de 22.12.2023 cu privire la faptul că departamentul tehnic al ... se află în concediul anual. Prin urmare, contestatorul solicită eliminarea în totalitate a acestui tip de multisenzor din acest proiect ca urmare a faptului că nu este disponibil pe piață, iar deținătorul ..., daca îl deține, constituie un monopol care distorsionează grav concurența.

III. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA SISTEMUL DE TELEGESTIUNE În cuprinsul PT, la pag.19 (pag. 21 din pdf) din documentul "03. pth lucrari - complet- semnat", se prezintă sistemul de telegestiune impus de proiectant descris sumar și intenționat confuz, astfel încât ofertanții să nu poată oferta soluția impusă și astfel să renunțe la a participa la procedură, iar în acest fel unicul ofertant să fie (din nou) .... În mod concret la pag. 21 din PT (pag. 23 din pdf) la pct. "Conectivitate", se prevede că "Sistemulproiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicație ales”. Analizând prin prisma PT concluzia proiectantului, se arată erorile intenționate pe care acesta le impune prin proiect, încălcând în acest fel în mod grav legislația din domeniul construcțiilor și cea din domeniul achizițiilor publice. La aceeași pag. 21 din PT (pag. 23 din pdf) proiectantul prevede la pct.: „Operabilitate” următoarele: „Având în vedere că sistemul de iluminat public stradal este considerat de interes strategic pentru beneficiar, controlul acestuia trebuie să se poată face 24h/24h, 7 zile din 7 pe un calculator/laptop din dispecerat, printr-o aplicație wed-based, cât și prin dispozitive mobile (telefoane mobile/tabletă), indiferent dacă acestea utilizează Android sau IOS.” Este mai mult decat evident faptul că de la un rând la altul proiectantul nu este capabil să fie consecvent cu proiectul pe care îl realizează, pe de o parte afirmând că la pct. „Conectivitate” că sistemul de telegestiune nu se va conecta la internet, iar pe de altă parte, la pct. „Operabilitate” afirmând că sistemul de telegestiune va utiliza non-stop o „aplicație web-based”, aplicaţiile bazate pe Web-based cuprinzând de fapt toate aplicaţiile care comunică cu utilizatorul prin HTTP (adică internet). Autoritatea contractantă are obligația de a stabili care este tipul de comunicație pe care îl impune drept cerință: PLC (Power Line Communication), adică tehnologia de comunicații pe linia de alimentare a cablurilor electrice pentru a primi date și a trimite comenzi sau comunicație prin WEB-BASED, care implică legatura cu internetul. Acest aspect este sprijinit și de fișele tehnice ale componentelor sistemului de telegestiune prin care se impune drept cerință comunicarea exclusiv PLC pentru (pentru controlerul de corp -Fișa tehnică F5 nr. 2 și pentru senzorul multifucțional-Fișa tehnică F5 nr. 3) și comunicație cu CMS care este disponibilă pe internet (pentru Fișa tehnică F5 nr. 5, pct. 1.17, 1.20, 1.37, 1.39 Sistem de telegestiune), în timp ce controlul și gestiunea sistemului de telegestiune 24h/24h, 7zile din 7 se realizează printr-o aplicație WEB-BASED de pe calculator/laptop sau dispozitive mobile/tabletă prin Android sau iOS, toate funcționând prin internet. Ținând seama că ofertantul este în posesia unui Proiect tehnic de execuție care a fost verificat de către un verificator de proiecte autorizat MLPAT (cu referat copy paste) și avizat de beneficiar cu serioase erori de

concepție și confuzii voit provocate, se solicită Consiliului să impună autorității contractante refacerea acestui proiect astfel încât acesta să poată fi utilizat de către ofertanți în realizarea obiectivului proiectat. IV. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA COMUNICAȚIA DE TIP PLC SOLICITATĂ PENTRU CONTROLERELE DE CORP, SENZORUL MULTIFUNCȚIONAL ȘI CONCENTRATORUL DE DATE (GATEWAY) Prin PT, proiectantul impune realizarea comunicației dintre controlerele de corp și senzorii multifuncționali, montate pe carcasa exterioară a corpurilor de iluminat și concentratoarele de date (gateway) montate în interiorul punctelor de aprindere exclusiv prin linile de alimentare cu energie electrică existente aflate în proprietatea furnizorului de energie electrică, adică prin comunicație exclusiv de tip PLC (Power Line Communication). În continuare, comunicația între concentratorul de date (modulul central) și serverul CMS proprietate a beneficiarului (care însă nu este prevăzut printre achizițiile proiectului) trebuie să se efectueze prin PLC (Power Line Communication). Fiecare CMS este alcătuit din două părţi - partea din faţă şi partea din spate. Partea din faţă este partea cu care interacţionează utilizatorul. Este modul în care site-urile sunt structurate şi stilizate în mod vizibil. Partea din faţă reuneşte HTML, CSS şi JavaScript pentru a oferi un conţinut bogat, interactiv și stilizat. Partea din spate a unui CMS este aplicaţia utilizată pentru a posta conţinut nou pe un site. Procesul începe prin accesarea unei interfete web (adica internet) care permite să adaugi, să creezi şi să publici cu uşurinţă conţinut în partea din faţă a sistemului CMS. Mai degrabă decât cunoașterea HTML, CSS şi JavaScript este posibilă crearea de conţinut într-o interfaţă similară cu Microsoft Word. Partea din spate stochează apoi acest conţinut în baza de date şi îl publică în partea din faţă a site-ului. Împreună, aceste două sisteme formează CMS. Acestea permit publicare de conţinut, cunoașterea tehnologiilor web sau construirea aplicaţiei web de la zero. Proiectantul avea obligația de a descrie în proiect în mod clar, în ce condiții și cum este posibilă comunicația de tip PLC pe care a impus-o pentru controlerele de corp, senzorul multifuncțional și concentratorul de date (gateway), atâta timp cât pentru cel din urmă (gateway) a impus o comunicație tip web-based. Mai mult, comunicația de tip PLC este posibilă doar dacă în punctul de aprindere în care sunt instalate cele 2 gateway-uri (concentratoare de date) există legături fizice directe (cablul de alimentare a rețelei electrice pentru corpurile de iluminat) între corpurile de iluminat dintr-o anumită zonă (stradă) și gateway (concentratorul de date). În acest sens în fiecare punct de aprindere, pentru a fi posibilă comunicația PLC, se vor instala tot atatea gateway-uri câte circuite directe de alimentare au corpurile de iluminat dintr-un punct de aprindere. În caz contrar comunicația cu unele controlere de corp de telegestiune nu va fi posibilă pentru că nu există legatura fizică între

corpurile de iluminat echipate cu controlere de corp de telegestiune și senzori multifuncționali și gateway-ul montat în punctul de aprindere. Mai simplu, în punctul de aprindere vor trebui montate tot atâtea gateway-uri câte circuite de intrare-ieșire există în punctul de aprindere pentru alimentarea corpurilor de iluminat cu energie electrică, pentru realizarea comunicării PLC. O altă problemă pe care proiectantul avea obligația să o rezolve prin PT se referă la modalitatea de preluare de către concentratorul de date (gateway) care nu este prevăzut cu intefață (modem) PLC, întrucât acesta comunică prin web-based cu serverul CMS a datelor transmise de către controlerele de telegestiune și senzorii multifuncționali care comunică prin sistem PLC, între aceste componente existând deosebiri majore constructive, făcând imposibilă preluarea datelor și transmiterea lor pentru prelucrare către serverul CMS. În această situație, contestatorul solicită Consiliului să impună Autorității contractante refacerea PT astfel încât să fie posibilă utilizarea aceluiași tip de comunicație între toate componentele sistemului de telegestiune, atât cu modulul central, cât și între acesta și serverul CMS. De asemenea, se solicită Consiliului să impună Autorității contractante cuprinderea în cadrul PT a tuturor componentelor necesare realizării proiectului fără excepție (ex. Server CMS, modemuri PLC, repetoare-amplificatoare de semnal, acces la rețeaua electrică pentru transmiterea de date, descrierea tehnologiilor de comunicație impuse, etc.). În mod evident, documentația conține o serie de deficiențe grave care trebuie remediate, în caz contrar fiind afectată în mod iremediabil concurența între operatorii economici, făcând imposibilă participarea la procedură. V. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.2, RD. 1.3 ȘI FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12 La Fișa tehnică F5 nr. 1 se impune la rd. 1.2 ca „Aparatul de iluminat va fi integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță". Se impune de asemenea la rd.1.3 ca „Aparatul de iluminat va fi echipat cu modul de telegestiune". În același timp, în fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, rd. 1.12 se impune pentru controlerul de corp de telegestiune ca tipul de comunicație să fie exclusiv PLC ((Power Line Communication). În această situație în care se impune pentru corpul de iluminat ofertat să fie integrat într-un sistem de control care permite controlul la distanță, iar pentru controlerul de corp, care reprezintă tocmai echipamentul prin care poate fi controlat corpul de iluminat la distanță, s-a impus exclusiv comunicația de tip PLC (adică exclusiv pe linia de alimentare cu energie electrică a corpului de iluminat) se pune foarte serios problema realizării controlului la distanță fără utilizarea conexiunii la internet (web) sau radiofrecvență (RF). În aceste condiții în care cerințele impuse prin fișele tehnice din PT se exclud una pe cealaltă și

duc la imposibilitatea ofertării unei soluții de comunicare în concordanță cu Documentația de atribuire, se solicită Consiliului să impună Autorității contractante să refacă PT în concordanță cu soluțiile existente în acest moment pe piață. VI. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA "COMPARTIMENTUL ACCESORII ELECTRICE VA FI PREVĂZUT CU UN DISPOZITIV PENTRU MENŢINEREA CAPACULUI ÎN POZIŢIA „DESCHIS" PE DURATA REALIZĂRII INTERVENŢIILOR CU SIGURANȚA DE MENȚINERE" Cerința este formulată în mod ambiguu, întrucât există: a) corpuri de iluminat al căror capac se deschide în jos și nu au nevoie de un asemenea dispozitiv; b) corpuri de iluminat al caror capac se deschide în sus la 180o și de asemenea nu necesită dispozitiv de menținere și c) foarte puține corpuri de iluminat, printre care și corpurile ... SRL, care se semideschid și au nevoie de un asemenea dispozitiv de menținere în poziția „deschis”. În egală măsură, Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectanții .../..., preocupați exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate se impune eliminarea cerinței, ea fiind în mod vădit nelegală. Cerința privind menţinerea capacului compartimentului accesorii în pozitia "Deschis", prin utilizarea unui dispozitiv de menținere în această poziție este o cerință abuzivă, întrucât pe piața iluminatului public există nenumărate modele de corpuri de iluminat la care la deschiderea capacului accesorii electrice se face la 180o în partea superioară sau în partea inferioară a corpului de iluminat. În aceste cazuri corpul de iluminat nu are nevoie de un asemenea dispozitiv, întrucât capacul corpului de iluminat se menține în poziția deschis în mod natural, firesc. Includerea unei asemenea cerințe în fișa tehnică a corpului de iluminat s- a realizat de către proiectant cu aprobarea Autorității contractante cu scopul clar al avantajării ofertantului privilegiat și cu reducerea drastică a concurenței. VII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA „PLACA LED VA FI PREVĂZUTĂ CU UN SENZOR TERMIC CARE PERMITE, ÎMPREUNĂ CU TIPUL DE DRIVER UTILIZAT, REDUCEREA FLUXULUI LUMINOS ÎN CAZUL ÎN CARE TEMPERATURA PE SURSELE LED DEPĂȘEȘTE PRAGUL CRITIC PRESTABILIT” Impunerea unei cerințe contructive „ca placa LED să fie prevăzută cu senzor termic” specifică aparatului de iluminat al ... SRL, beneficiarul real al acestei cerințe, este restrictivă întrucât producătorii consacrați nu utilizează un asemenea sistem de răcire a LED-urilor aflate în funcțiune, prin reducerea fluxului luminos, măsură ce poate fi deosebit de

periculoasă pentru circulația auto și care poate predispune la accidente grave de circulație. Industria iluminatului public a rezolvat problema controlului temperaturii critice care se poate înregistra pe joncțiunile LED-urilor aflate în funcțiune prin realizarea managementului termic combinat al răcirii LED-urilor prin utilizarea concomitentă a mai multor procedee de răcire. Doar aparatele de iluminat primitive mai utilizează astăzi reducerea fluxului luminos al LED-urilor pentru menținerea temperaturii de funcționare, întrucât acestea nu sunt prevăzute cu sisteme de răcire combinate. În egală măsură, Ghidul de finanțare nu impune o asemenea cerință, ea fiind introdusă de către proiectanții .../..., preocupați exclusiv de obstrucționarea concurenței cu orice preț. Ca urmare a celor antemenționate se impune eliminarea cerinței, ea fiind în mod vădit nelegală. Impunerea prin Proiectul tehnic de execuție, a anumitor cerințe constructive pentru corpul de iluminat, ca de exemplu, placa LED să fie prevăzută cu senzor termic pentru reducerea fluxului luminos, atunci când temperatura la nivelul joncțiunilor LED-urilor crește, este o soluție depășită tehnic și moral, întrucât tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi. Impunerea de către proiectant cu aprobarea Autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazată pe mai multe metode de răcire, limitându- se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic, motiv pentru care impune și celorlalți ofertanți soluția lui tehnică, ceea ce va avea ca efect avantajarea acestuia și restângerea drastică a concurenței care a renunțat la o asemenea tehnologie învechită. Autoritatea contractantă, potrivit art. 156 din Legea nr. 98/2016 nu poate impune cerințe tehnice și constructive (sau atunci cand le impune menționează în mod obligatoriu "sau echivalent") în ceea ce privește obligativitatea senzorului termic. Supraîncălzirea este un fenomen de creştere a temperaturii într-un circuit electric (sau o porţiune a unui circuit). La supraîncălzire, temperatura pe jonctiunile LED-urilor dispuse pe placa LED creşte peste temperatura de funcţionare. Supraîncălzirea poate avea loc: > dacă căldura este produsă într-o cantitate mai mare decât era de aşteptat (cum ar fi în cazul unor scurtcircuite sau aplicarea unei tensiuni mai mari decât cea nominală) sau > dacă disiparea căldurii este slabă, astfel încât căldura produsă în mod normal nu se scurge corect. Supraîncălzirea poate fi cauzată de orice defecţiune accidentală a circuitului (cum ar fi scurtcircuitul sau scânteia) sau poate fi cauzată de o proiectare sau fabricare greşită (cum ar fi lipsa unui sistem adecvat de disipare a căldurii). Din cauza acumulării de căldură, sistemul atinge un

echilibru al acumulării de căldură vs. disipaţie, la o temperatură mult mai ridicată decât se aştepta. Trebuie precizat faptul că marea majoritate a producatorilor corpurilor de iluminat utilizează drivere electronice prevăzute cu senzor termic, astfel încât placa optică nu are nicio legătură cu un asfel de senzor. Mai mult, în producția de corpuri de iluminat sunt utilizate o serie de tehnologii în care LED-urile pot fi așezate compact pe o placă LED funcționând ca un tot unitar sau pot fi LED-uri dispuse pe un cadru metalic și alimentate electric în mod individual, fără a forma o placă LED, astfel că utilizarea unui senzor termic ar trebui să fie disponibilă pentru fiecare LED în parte, ceea ce ar fi de neacceptat în construcția de corpuri de iluminat. Din acest motiv autoritatea contractantă nu poate impune o anumită tehnologie constructivă în ceea ce privește protecția LED-urilor componente ale corpurilor de iluminat, când acest aspect privește fiecare producător în parte. Autoritatea contractantă poate solicita oricând ofertarea de corpuri de iluminat cu realizarea unor protecții privind supraincălzirea, scurtcircuitul, supratensiunea, supracurentul, ce poate ajunge accidental la LED-urile componente, care să fie nominalizate de ofertanți în funcție de tehnologiile constructive pe care le utilizează. Cerința impunerii ca placa optică să fie prevăzută cu senzor termic nu rezolvă funcționarea LED-urilor la o temperatură optimă, care să le asigure atingerea duratei de viață solicitată. Factorul decisiv este managementul termic specific fiecărui producător în parte, între care de interes este cel care are la bază combinația dintre ventilația naturală și convecția naturală. Utilitatea senzorului termic alături de alte procedee de protecție a corpurilor de iluminat se manifestă prin reducerea fluxului luminos la momentul în care se atinge un anumit prag de temperatură și reluarea acestuia la nivelul inițial la momentul încadrării temperaturii în limitele inițiale. Acest procedeu nu reprezintă o rezolvare a problemei privind temperatura de funcționare a LED-urilor, întrucât nu se elimină cauza creșterii temperaturii, precum șn cazul asigurării unei temperaturi optime de funcționare a LED-urilor, care să fie de durată. Mai mult, funcționarea senzorului termic poate întrerupe brusc iluminatul în anumite zone ca urmare a protecției realizate pentru placa LED, care se poate solda cu pagube și accidente ca urmare a întreruperii bruște a iluminatului pe timp de noapte. Protecția pe care se consideră că o asigură senzorul termic prin scoaterea din funcțiune a plăcii LED în caz de supraincălzire a acesteia se poate transforma în pagube infinit mai mari decât defecțiunea unei plăci LED. Prin urmare se impune obligarea Autorității contractante fie la eliminarea cerinței în discuție, fie la modificarea acesteia, prin adăugarea sintagmei "sau ehivalent", în sensul acceptării oricăror altor mijloace care să asigure scopul solicitării respectivului senzor, repectiv evitarea supraîncălzirii.

Dacă protecția unei plăci LED este mai importantă decât viața conducătorilor auto, atunci cerința trebuie să rămână în forma stabilită de către Autoritatea contractantă. VIII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.17, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ În Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat cu LED, rd.1.14 s-a impus drept cerință inscripționarea aparatului de iluminat cu un cod QR prin gravare, poansonare sau orice altă metodă care să asigure citirea pe întreaga perioadă de funcționare a corpului de iluminat. În acest sens se solicită mijloace de probă privind durabilitatea codului QR, fără a se detalia în ce constau aceste mijloace de probă. Impunerea de către proiectant a unei asemenea cerințe nu are nicio justificare tehnică, oricat s-ar strădui acesta să invoce considerente de durabilitate a unei astfel de inscripționări. În primul rând, cerința impusă nu are nicio legătură cu obiectivele Ghidului de finanțare a programului, întrucât nu contribuie la atingerea obiectivelor privind reducerea consumului de energie electrică și pe această cale a emisiilor de CO2 în atmosferă. În al doilea rând, prin gravare nu se poate obține un cod de bare sau un cod QR care să poată fi citit cu un terminal mobil așa cum presupune aplicaţia mobilă impusă prin fișa tehnică. În al treilea rând, prin impunerea unei inscripționări cu o tehnologie indestructibilă proiectantul nu a definit ce însemnă această tehnologie în materie de coduri de bare și cod QR și nici nu a stabilit o durată în care aceasta să reziste. Dacă proiectantul ar fi fost preocupat cu adevărat de durata rezistenței în timp a inscripționărilor, atunci ar fi trebuit să indice o metodă de protejare a codurilor respective care să fie cu adevărat utilă, fie în cadrul unui compartiment special pe capacul superior al corpului de iluminat protejat total de praf și apă, fie înlăuntrul compartimentului accesorii al corpului de iluminat care este protejat IP66-IP68 împotriva parafului și apei. Indiferent de metoda de gravare sau inscripționare indestructibilă a corpului de iluminat propusă de ofertant, atâta timp cât aceasta se realizează pe carcasa superioară a corpului de iluminat, factorii de mediu distructivi (ploaia acidă, praful, excrementele de păsări, înghețul, etc.) vor acționa distructiv asupra oricărei inscripționări neprotejate (iar prin curațare aceasta va fi distrusă) și va limita drastic perioada de utilizare cu mult mai mică decat 100.000 ore de funcționare a corpurilor de iluminat (aprox. 25 ani). Cerința este impusă exclusiv cu scopul de a limita concurența, întrucât neacceptarea etichetelor autoadezive cu posibilitatea montării lor în compartimentul accesorii sau compartiment separat al corpului de iluminat nu are nicio justificare din partea proiectantului, care este preocupat de satisfacerea intereselor firmei ... SRL. Este cât se poate de

clar că cerința este impusă în mod abuziv, doar pentru că proiectantul poate. În aceeași fișă tehnică la rd. 1.17 se solicită punerea la dispoziție beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite, disponibilă în Google Play și AppStore prin indicarea numelui aplicației și a modului de accesare a acesteia cu scopul verificării unor informații despre corpul de iluminat ofertat, fără a se specifica cine va pune la dispoziție aplicația respectivă. Totodată, la același rd. 1.17 se solicită furnizarea în cadrul Propunerii tehnice a aplicatiei gratuite și a unui cod serial/cod QR/cod de bare, al unui aparat existent în scopul verificării funcționalităților solicitate. Informațiile solicitate precum „Dimensiunea permisă a consolei de fixare fi, Tipul driverului, Opţiunea de control, Optiuni de telemanagement, Furnizarea codurilor de comandă pentru piese de schimb: driver, modul LED, etc., Setari driver, etc.", fie unele sunt lipsite de claritate, fie altele sunt complet inutile sau sunt solicitate din cauza faptului că așa sunt structurate în aplicația ... SRL impusă de proiectanții .../.... Tipul informațiilor de la pct. b) pentru care beneficiarul solicită de a fi permisă introducerea lor în aplicație sunt informații pe care le furnizează sistemul de telegestiune care va fi implementat și nu o aplicație de tip cod QR. De altfel, operarea într-o aplicație proprietară nu poate fi efectuată de către terți și în niciun caz în mod independent de permisiunea producătorului. Doar sistemul de telegestiune ce va fi implementat poate pune la dispoziția beneficiarului fără restricții toate informațiile solicitate aplicației QR, acesta devenind proprietarul de drept al sistemului de telegestiune. Întrebarea care se pune este relevantă, utilitatea acestei aplicații de tip QR, atâta timp cât se implementează un sistem de telegestiune capabil să furnizeaze informații infinit mai multe Autorității contractante decât o simplă aplicație QR a unui corp de iluminat. Prin impunerea cerinței de punere la dispoziția beneficiarului a unei asemenea aplicații se restricționează în mod nejustificat și nelegal concurența, întrucât la procedură vor putea participa doar producătorii care și-au "fabricat" o asemenea aplicație complet inutilă și în mod deosebit producătorul ... SRL, deosebit de „inventiv" în crearea unor asemenea cerințe, impuse în general prin proiectantul ... SRL și ocazional, cum este și cazul de față, prin alți proiectanți, în speța dedusă judecății fiind vorba despre .... În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerința de punere la dispoziția beneficiarului a unei aplicații mobile gratuite care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care se solicită eliminarea acesteia. Totodată, există o gravă necorelare între obligativitatea ofertanților de a furniza corpurile de iluminat exclusiv cu un cod QR aplicat prin

gravare, poansonare sau altă metodă indestructibilă, în timp ce se solicită în cadrul aceleași cerințe punerea la dispoziție a unui cod serial/cod QR/cod de bare și nu doar a unui cod QR, cum în mod abuziv este solicitat la rd. 1.14. Se impune de asemenea clarificarea de către proiectant a momentului introducerii datelor suplimentare în aplicația mobilă gratuită și cine va efectua acest lucru, ținând seama că aplicația respectivă va deveni funcțională doar după desemnarea ofertantului câștigător. Se solicită obligarea Autorității contractante la eliminarea din cuprinsul Fișei tehnice a oricărei referiri la aplicația mobilă gratuită (rd. 1.14, rd. 1.17) până în momentul refacerii PT cu condițiile concrete de funcționare a codului QR. În condițiile în care toate informațiile solicitate prin impunerea acestei cerințe sunt dublate de informațiile impuse prin Fișa tehnică a producătorului și sistemul de telegestiune implementat, cerința referitoare la punerea la dispoziție a unei aplicații mobile gratuite care să dubleze informații deja solicitate prin alte documente este o cerință restrictivă și profund nelegală, motiv pentru care se solicită eliminarea acesteia sau modificarea cerinței în sensul de a face referire exclusiv la informații care nu sunt gestionate prin sistemul de telegestiune. În susținerea celor antemenționate, contestatorul invocă Decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. IX. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 3.14, REFERITOARE LA RAPORTUL DE TESTARE LM-80, TM-21 În Fișa tehnică F5 nr. 1 Corpuri de iluminat cu LED la pct. 3.14 proiectantul impune în mod eronat testul LM-80 TM-21 pentru LED-uri, testul corect fiind LM-84 TM-28. Testul LM80 TM 21 se utilizează doar în cazul în care se montează LED-uri independente montate sau nu într-o sursă de lumina (placă LED, bec LED, tuburi LED, etc). Testul LM-84 TM- 28 se utilizează în cazul în care LED-urile dispuse pe placa optică sau în mod individual se montează într-un corp de iluminat, așa cum este cazul proiectului de față. Diferența clară între cele două rapoarte de testare LM-80 TM-21 și LM-84 TM-28 rezidă în faptul că primul testează durata de viață (funcționare a LED-urilor), în timp ce al doilea testează durata de viață a corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri. Prin testul LM-84 TM-28 este testată durata de viață (funcționare) a LED-urilor care funcționează montate într-un corp de iluminat care absoarbe o parte semnificativă a fluxului luminos emis și sunt influențate și de alți factori față de LED-urile care nu sunt montate într-un sistem de iluminat. În condițiile în care prin PT se impune montarea de corpuri de iluminat în SIP este cât se poate de clar impunerea unui test adecvat corpurilor de iluminat echipate cu LED-uri și nu doar pentru LED-uri libere. Pe cale de consecință, se solicită Consiliului obligarea Autorității contractante la modificarea documentației în sensul celor antemenționate.

X. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F 5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12 Prin Fișa tehnică F5 nr. 2 Controler punct luminos, la rd. 1.12 proiectantul impune ca tip de comunicație exclusiv PLC (Power Line Communication), în timp ce la rd. 1.1 se stabilește ca acesta să efectueze „controlul la distanță sau automat ale aparatelor de iluminat”. Este cât se poate de vizibil că realizarea controlului la distanță a aparatelor de iluminat nu se poate realiza decât prin comunicație GSM sau RF cu utilizarea internetului. Atâta timp cât proiectantul impune doar comunicația PLC, adică pe cablurile electrice de alimentare a corpurilor de iluminat, controlul la distanță nu va fi posibil fără interacțiunea cu internetul. Motivația proiectantului în ceea ce privește lipsa costurilor de comunicație prin PLC nu reprezintă o alternativă atâta timp cât rețelele electrice nu sunt pregătite pentru astfel de comunicații, accesul la rețele trebuie acordat de proprietarul acestora și nu se face în mod gratuit, în timp ce în spectrul frecvențelor radio sunt nenumărate posibilități de acces gratuit pentru realizarea comunicațiilor. În acest sens, se solicită eliminarea din fișa tehnică a exlusivității pentru comunicația de tip PLC și permiterea și a altor tipuri de comunicație pe frecvențe libere. XI. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 RD. 1.10, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.16, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ Sustinerile contestatorului de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care nu le mai reia. În mod suplimentar, învederează următoarele: > Controllerul de telegestiune are rolul de colectare, comunicare și control pentru corpul de iluminat pe care este montat și gestionează toate informațiile despre corpul de iluminat pe care îl controlează și cele proprii ale sale și le comunică prin intermediul gateway-ului sau în mod direct serverului (toate informațiile solicitate la rd.1.16 din Fișa tehnică F5 nr. 2 a controllerului de punct luminos, precum și cele ale corpului de iluminat pe care este montat, prevăzute în Fișa tehnică F5 nr. 1 a corpului de iluminat stradal cu LED, rd. 1.17); > Prin solicitarea de către proiectant a unei aplicații mobile gratuite pentru controllerul de punct luminos - creierul sistemului de telegestiune - care să fie pusă în mod gratuit, la dispoziția autorității contractante reprezintă nu numai o cerință abuzivă din partea proiectantului, ci și o suprapunere a acestei aplicații peste aplicația sistemului de telegestiune, care, odată implementată, va avea disponibile toate informațiile despre corpul de iluminat, controllerul de punct luminos, controllerul de grup (gateway) și senzorul multifuncțional (acolo unde este impus). În aceste condiții inutilitatea aplicației mobile gratuite este în mod evident demonstrată, toate informațiile oferite de aceasta sunt redundante, ele fiind disponibile în mod permanent în aplicația sistemului de telegestiune. Astfel de aplicații mobile sunt utile doar acolo unde nu

există o altă aplicație cum este cea de telegestiune în cazul de față, cu scopul obținerii unor informații rapide la fața locului, fără a mai fi nevoie de consultarea unor înscrisuri. Atâta timp cât toate informațiile necesare sunt în permanență la dispoziția instalatorului 24/24 ore 7/7 zile prin sistemul de telegestiune care oferă infinit mai multe informații, atunci care este rostul impunerii unei a doua aplicații mobile gratuite care oferă mai puține informații care și acestea trebuie importate din aplicația sistemului de telegestiune? > La art. 11 din Normele metodologice de aprobare a Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, aprobate prin Ordinul 1866/2021 al Ministrului mediului, apelor şi pădurilor, pe lângă faptul că nu se impune drept cerință minimă o astfel de aplicație, aceasta nici nu contribuie în niciun fel la atingerea obiectivelor din program în sensul creșterii eficienței energetice și a reducerii amprentei de CO2, astfel încât proiectantul să fie îndreptățit să impună astfel de cerințe străine de obiectivele proiectului și menite de a limita concurența și de a avantaja societatea ... SRL aflată în raporturi de participații mascate ale aceluiași proprietar, Solcanu Dragoș. XII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 3 SENZOR MULTIFUNCȚIONAL, RD. 1.5 Susținerile de la cap. X de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care contestatorul nu le mai reia. XIII. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA F5 NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 1.16, REFERITOARE LA INSCRIPTIONAREA PUNCTULUI DE APRINDERE SI LA RD. 1.20, REFERITOARE LA APLICATIA MOBILA GRATUITA Susținerile de la cap. VIII de mai sus sunt aplicabile și cu privire la acest capitol, motiv pentru care contestatorul nu le mai reia. XIV. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISELE TEHNICE F5 NR. 4 RD. 3.3 SI NR. 5 RD. 3.2, REFERITOARE LA CERTIFICATUL DE CONFORMITATE SOLICITAT În Fișa tehnicp F5 nr. 4 pct. 3.3 nu se specificp în clar dacă proiectantul solicită certificat de conformitate pentru punctul de aprindere sau pentru echiparea acestuia conf. rd. 1.18, adică pentru Gateway, senzor de lumină, senzor efracție și ceas programator. În cazul în care se solicită certificarea punctului de aprindere atunci invocarea standardelor respective nu îi sunt aplicabile acestuia, iar producătorii punctelor de aprindere din România nu dețin asemenea certificări. Echipamentele electrice ale producătorilor străini nu pot fi montate în Sistemul Energetic național fără omologarea acestora de ANRE. Pe cale de consecință se solicită Consiliului obligarea Autorității contractante la eliminarea cerinței sau reformularea pentru punctul de aprindere.

Aceeași situație este aplicabilă și pentru sistemul de telegestiune - Fișa tehnică F5 nr. 5, rd. 3.2. XV. NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVEŞTE CERINŢELE SOLICITATE LA FISELE TEHNICE NR. 2 CONTROLLER PUNCT LUMINOS RD. 3.2, NR. 3 SENZOR MULTIFUNCTIONAL RD. 3.2, NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 3.3, NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 3.2 REFERITOARE LA OBLIGATIVITATEA CERTIFICATULUI DE CONFORMITATE CONFORM DIRECTIVELOR ESENTIALE Nelegalitatea acestor cerințe rezidă din faptul că este limitată demonstrarea îndeplinirii prin impunerea certificatului de conformitate, în condițiile în care legislația în vigoare în materia achizițiilor publice impune acceptarea de mijloace echivalente, cum ar fi declarația de conformitate, care este o declarație pe proprie răspundere a producatorului, emisă sub sancțiune legală, prin care acesta confirmă faptul că produsele ofertate respectă standardele prevăzute de directivele europene și li se poate aplica marcajul CE. Declarația de conformitate CE este valabilă neînsoțită de Certificatul de conformitate solicitat ca cerință la pct. 3.3, fiind o declarație dată în baza legii pe răspunderea producătorului, Certificatul de conformitate este un document emis de către un laborator autorizat, prin care acesta confirmă că produsele testate de laborator (deci nu cele ofertate, întrucât testarea este mult anterioară ofertării) respectă standardele prevăzute de directivele europene și este valabil doar însoțit de Declarația de conformitate CE a producătorului, prin care acesta se angajează să oferteze produse similare cu cele testate prevăzute în certificatul de conformitate. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să oblige Autoritatea contractantă la modificarea documentației de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. În aceste condiții, contestatorul se întrează retoric de ce proiectantul a simtit nevoia să stabilească drept cerință prezentarea unui Certificat de conformitate, când era suficientă doar cerința pentru prezentarea Declarației de conformitate CE, care este obligatorie și în cazul existenței certificatului de conformitate. Explicația pentru care Certificatul de conformitate trebuie să fie obligatoriu însoțit și de Declarația de conformitate CE este că laboratorul de testare nu-și poate asuma responsabilitatea ca producătorul, ulterior obținerii Certificatului de conformitate pentru produsele testate, va respecta în producție pentru produsele ofertate, standardele prevăzute în directivele europene. Tocmai acesta este și motivul pentru care laboratoarele de testare fac mențiunea necesară în Certificatele de conformitate (Rapoartele de testare) că rezultatele testelor privesc exclusiv mostrele testate și nu privesc producția viitoare, dacă aceasta este neînsoțită de Declarația de conformitate CE.

Mai mult, formularea cerinței este ambiguă și lasă loc subiectivismului, întrucât nu stabilește cu claritate ce anume din standardele invocate trebuie să respecte produsele supuse testării, iar menționarea generală a îndeplinirii standardelor (care prin excelență sunt

standarde

tehnice

care

confirmă/infirmă

parametrii tehnici/costructivi/ funcționali cât se poate de reali) este impusă doar cu scopul limitării concurenței și avantajarea unui anumit ofertant, respectiv ... SRL. Cerința impusă privind prezentarea unui Certificat de conformitate pentru produsele ofertate este o cerință excedentară impusă doar cu scopul limitării concurenței, în timp ce Declarația de conformitate CE este suficientă și satisface pe deplin cerința privind conformitatea produselor ofertate cu directivele UE neînsoțită de Certificatul de conformitate, motiv pentru care se solicită obligarea Autorității contractante la modificarea documentație de atribuire, în sensul acceptării prezentării și a declarației de conformitate în vederea îndeplinirii cerinței. În susținerea celor antemenționate, contestatorul invocă Decizia CNSC nr. 1257/C5/1186/06.06.2023, menținută prin Hotărârea nr. 435/08.08.2023 de către Curtea de Apel Suceava. Astfel, întrucât cerinţa de la pct. 3.3 este acoperită de cerinţa de la pct. 3.2 (care obligă la respectarea întregii legislaţii comunitare, privitor la punerea pe piaţă a produselor), Consiliul consideră întemeiată critica, devenind necesară eliminarea primei. XVI. NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 5.1 REFERITOARE LA PUNEREA LA DISPOZITIE A UNUI SERVICIU DE ASISTENTA TELEFONICA SI ONLINE GRATUIT, IN LIMBA ROMANA, CU SCOPUL GHIDARII INSTALATORULUI SI UTILIZATORULUI ATAT IN PERIOADA DE INSTALARE, CAT SI IN PERIOADA DE GARANTIE Cerința este excesiv a fi impusă în sarcina tuturor ofertanților, fiind necesar a fi modificată în sensul faptului că va interveni doar în privința câștigătorului, după cum în mod judicios a stabilit Consiliul în cuprinsul Deciziei nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. Contestatorul apreciază că în speță sunt incidente urmatoarele prevederi legale: alin. (1) și (2) ale art. 50 din Legea nr. 98/2016, alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 98/2016, alin. (1) si (6) ale art. 155 din Legea nr. 98/2016, alin. (1) și (2) ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, alin. (1) și (2) ale art. 158 din Legea nr. 98/2016, art. 167 din Legea nr. 98/2016, art. 200 din Legea nr. 98/2016. Modalitatea în care Autoritatea contractantă a publicat documentația de atribuire aferentă acestei proceduri este de natură a limita în mod nelegal participarea la procedură și de a încălca principiul tratamentului egal, motiv pentru care se impune luarea măsurilor necesare pentru stabilirea legalității, astfel cum au fost acestea detaliate în cuprinsul prezentei contestații.

În susținerea celor invocate în cuprinsul contestației, contestatorul invocă Deciziile CNSC nr. 1287/C10/1185/09.06.2023 și 1257/C5/1186/ 06.06.2023, menținute prin Deciziile nr. 436/08.08.2023, respectiv 435/08.08.2023 emise de către Curtea de Apel Suceava în Dosarele nr. 486/39/2023, respectiv 480/39/2023, prin intermediul cărora, în spețe similare, în cazul unor proiecte realizate de către ..., au fost admise criticile contestatorului. Contestatorul invocă Decizia CNSC nr. 2625/C11/2629/08.11.2023. Pentru considerentele expuse, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, contestatorul invocă dispozițiile art. 8 și următoarele din Legea 101/2016. Prin adresa nr. 574/17.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 3694/19.01.2024, Autoritatea contractantă a transmis „Punct de vedere” cu privire la contestație, prin care solicită respingerea acesteia 1. Pe fond, ca nefondată, pentru urmatoarele motive: A. PREAMBUL Cu privire la criticile aduse de către contestator, Autoritatea Contractantă consideră că aceastea sunt eronate și nejustificate și au ca unic scop diminuarea cerințelor și caracteristicilor tehnice ale produselor, în așa fel încât contestatorul să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului. Prin contestația depusă, contestatoarea nu critică utilitatea evidentă a prezentării documentației de conformitate a echipamentelor, ci solicită eliminarea acestora deoarece NU fac parte din gama de produse comercializate de aceasta. Eliminarea necesității prezentării documentației criticate conduce la riscul achiziționării unor echipamente îndoielnice calitativ, care nu asigură îndeplinirea indicatorilor de performanță și care nu respectă cerințele fundamentale impuse de legislația în contrucții. Se arată că criteriile minime impuse de ghidul de finanțare asupra echipamentelor proiectate sunt cerințe minime de calitate, fiind complementare unei soluții proiectate corect și complet. Proiectul tehnic în cauză respectă Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 privind aprobarea ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, cât și conținutul cadru impus de HG 907/2016 privind etapele de elaborare al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, care au condus la aprobarea proiectului spre finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu. De asemenea, în derularea, organizarea și efectuarea procedurii de achiziție, nici proiectantul ... și nici o altă firma externă ce ar putea avea legătură cu ... sau cu firme din grupul ..., nu este implicată nici o

persoană fizică sau juridică care ar putea avea interese sau să afecteze corectitudinea licitației. Astfel, dezbaterea prezentei contestații ar trebui să se rezume la cerințele tehnice criticate, lăsând deoparte orice alte argumente/critici/ supoziții ce țin de poziționarea în piață, lupte ne/concurențiale, etc. Totodată, achizitorul a solicitat servicii de specialitate în proiectare din partea unui proiectant autorizat, proiectant care a stabilit o soluție tehnică funcțională, soluție tehnică ce respectă cerințele minime din contractul de finanțare a investiției. Așa cum arată și art. 12 (1) din HG 907/2016, este în sarcina proiectantului să dezvolte, să detalieze și după caz, să optimizeze prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii. Cu alte cuvinte, este în sarcina proiectantului ca, pornind de la cerințele tehnice minime ale Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție aprobate de finanțator, să adapteze soluția la specificul amplasamentului în vederea obținerii unui sistem de iluminat funcțional, durabil, performant, cu respectarea cerințelor fundamentale prevăzute de Art. 5 (1) din Legea 50/1995 privind calitatea in constructii, respectiv: a) rezistenţă mecanică şi stabilitate; b) securitate la incendiu; c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător; d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare; e) protecţie împotriva zgomotului; f) economie de energie şi izolare termică; g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. B. CU PRIVIRE LA CRITICILE ADUSE, VA MENTIONAM: (1) Cu privire la prezumția faptului că proiectantul lucrărilor (...) este o firmă cu legături și interese în cadrul firmei URBIO - firmă care câștigă licitații având la bază proiecte tehnice elaborate de către acesta. 1.1. Contestatorul indică o situație în care el însuși acesta se află – situație care este legală, dar pe care acesta o arată ca fiind nelegală. Astfel, însăși societatea ... a întocmit proiectul tehnic în cadrul procedurii având ca obiect Servicii de proiectare și execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiție: „MODERNIZAREA/ REABILITAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC PENTRU ORAȘUL PÂNCOTA, JUDEŢUL ARAD” din cadrul Proiectului: „CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ORAȘUL PÂNCOTA, JUDEȚUL ARAD”, Anunț de participare simplificat SCN1099090/ 23.12.2021, ulterior, fiind declarată câștigătoare în cadrul respectivei proceduri. În acest sens, se indică Anunțul de atribuire SCNA1080887/ 21.12.2022. În aceste condiții, Autoritatea contractantă nu înțelege de ce contestatorul indică ca fiind nelegală o situație în care el însuși se află și s-a aflat. 1.2. De asemenea, se arată faptul că societatea ... este elaboratoarea proiectului tehnic, și nu autoritatea contractantă din prezenta procedură. La nivelul proiectului tehnic, nicăieri pe parcursul

acestuia nu sunt formulate cerințe sau criterii de calificare a acestora, stabilirea acestora fiind apanajul autorității contractante, așa cum este definit de art. 163 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice. Autoritatea contractantă invocă prevederile art. 140 din Legea nr. 98/2016 - întocmirea proiectului tehnic de către un operator economic și, ulterior, depunerea unei oferte în cadrul respectivei proceduri chiar de către acel operator economic, nu este de natură a distorsiona concurența. În mod similar a opinat și Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, prin răspunsul formulat la Speța 994 din data de 2 iunie 2020, în sensul că un operator economic care a întocmit proiectul tehnic poate fi exclus, numai dacă Autoritatea contracantă poate demonostra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici, astfel: Speța 994/2020: „Operatorul economic care a prestat serviciile de proiectare în faza DALI, SF sau SPF pentru același obiectiv de investiții și pentru aceeași autoritate/entitate contractantă poate participa la procedura de achiziție publică având ca obiect serviciile de proiectare în faza PT sau proiectarea și execuția obiectivului de investiții pentru care a elaborat DALI, SF sau SPF? Răspuns: Potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, „orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici […]”, acest drept neputând fi îngrădit de nicio persoana fizică sau juridică. În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. f) din același act normativ, „autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situații: […] f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire a condus la o distorsionare a concurenței, iar această situație nu poate fi remediată prin alte măsuri mai puțin severe; […]”. Totodată, vă semnalăm că, în baza prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 din legea anterior menționată sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența.

Prin urmare, în cazul prezentat, considerăm că prevederile art. 167 alin (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 pot deveni incidente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau execuție lucrări, numai în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a operatorului economic în cauză la elaborarea studiilor de fezabilitate/DALI sau proiectelor tehnice pentru obiectivele de investiții respective este de natură a distorsiona concurența, întrucât societatea în cauză se afla în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. În completarea celor sus-menționate, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, înainte de excluderea unui operator economic în temeiul alin. (1) lit. d) al aceluiași articol, autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză. Alin. (1) lit. d) al aceluiași articol menționat anterior prevede că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care aceasta are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. Astfel, considerăm că autoritatea contractantă se poate prevala de dispozițiile articolului sus-citat, în sensul eliminării din cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau de execuție lucrări a operatorului economic care a întocmit studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, pe considerentul distorsionării concurenței, numai dacă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. În subsidiar, menționăm că un exemplu relevant din practica în materie se regăsește în jurisprudența Curții Europene de Justiție, respectiv Cazul Fabricom S.A. versus Belgia (dosarele C-21/03 și C- 34/03)”. Cu titlu de jurisprudență, Autoritatea contractantă indică Decizia CNSC nr. 1442/C9/1477 din 07.07.2021. (2) Cu privire la critica ce are legatura cu verificarea proiectului tehnic – efectuată de PF ...: 2.1. În primul rând, cu privire la conținutul referatului de verificare a proiectului, Autoritatea contractantă precizează că întocmirea, redactarea și conținutul acestuia este în sarcina verificatorului și este

independentă de voința proiectantului, beneficiarului și, cu atât mai puțin, cu voința oricărui operator economic care ar putea participa la o procedură de achiziție publică. Din înțelesul contestației ..., verificatorul ar trebui mai întâi să îi ceară acordul acesteia, pentru ca aceasta să fie mulțumită de conținutul referatului. Se arată că domnul ... deține certificat de atestare tehnico- profesională care atestă competența sa de Verificator de Proiecte în toate domeniile, în specialitate Instalații Electrice (Ie), certificat eliberat în baza Legii nr. 10 privind calitatea în construcții. Domnul ... deține o experiență de peste 18 ani în domeniul verificării proiectelor, deține certificarea de Expert Tehnic și este un important membru domeniu academic, fiind profesor universitar și doctor în Inginerie Electrică, peste 5 cărti publicate (printre care și „Ghid de buna practica pentru instalații de iluminat„), peste 120 de lucrări publicate, membru în Comisia Tehnică de Examinare nr. 6 – MDRL - București în vederea atestării experților și verificatorilor tehnici de proiecte, Comisia Instalații Electric. Autoritatea contractantă anexează certificările domnului .... Mențiunile precum „Verificatorul de proiect este total dezinteresat de verificarea proiectului și respectarea legii” sunt deplasate și reprezintă o lipsă de respect asupra activității profesionale și academice a domnului .... Pe de altă parte, Autoritatea Contractantă a luat toate măsurile posibile în limita atribuțiilor sale să se asigure că expertul verificator este LEGAL AUTORIZAT să efectueze serviciile de verificare tehnică a proiectării. Nu există pisibilitatea ca Autoritatea contractantă să ducă la verificarea altui expert terț, referatul de verificare a unui expert verificator de proiecte legal autorizat de Statul Român. 2.2. În al doilea rând, contestatorul nu arată cum aspectul criticat îl împiedică în a elabora o ofertă completă și conformă, cum anume îi este afectat interesul legitim pe care îl invocă. Contestația și criticile contestatorului trebuie să indice cum anume, verificarea tehnică a proiectării (efectuată de către un expert legal autorizat de către Statul Român) îi influențează lui dreptul/posibilitatea de a elabora și depune o ofertă admisibilă. În lipsa unui motiv care îi aduce atingere interesului său, critica nu este fondată. (4) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACTIVITATEA DE ÎNLOCUIRE A UNUI NUMĂR DE 6 PUNCTE DE APRINDERE” 4.1. În primul rând, scopul unei contestații este de a înăltura acele prevederi care i-ar putea afecta contestatorului posibilitatea de a participa sau de a depune o ofertă admisibilă. Lipsa înțelegerii unor aspecte de la nivelul documentației de atribuire (motivate sau imaginare) puteau face obiectul unor clarificări și „ambiguitatea” invocată ar fi fost clarificată. Contestația nu este un instrument de care un ofertant ar trebui să facă abuz, în condițiile în care legislația prevede că se pot

solicita clarificări. Este evident că dacă ar fi fost primite clarificări, contestatorului i s-ar fi explicat și clarificat „ambiguitățile avute”; 4.2. În al doilea rând, această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. Documentație este completă corectă și lipsită de ambiguități, astfel: - Așa cu este precizat la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 3033/2023, se solicită un număr de 6 puncte de aprindere, fiind evidentă cantitatea punctelor de aprindere solicitate prin proiect. Aceleași informații se repetă pe parcursul documentației. La pagina 74 din capitolul V. DETALII DE EXECUȚIE, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere. În planșa SE1 este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere care cuprinde toate elemetele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, sigurante, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc.) și nu numai echipamentul pentru telegestiune. Autoritatea contractantă nu înțelege unde este ambiguitatea, în condițiile în care, în documentația de atribuire este precizată clar cantitatea solicitată, sunt precizate funcționalitățile și specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere și, nu în ultimul rând, este prezentată schema electrică monofilară. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. Astfel, Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică ca nefondată. (5) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA MONTAREA UNUI NUMĂR DE 3 SENZORI MULTIFUNCȚIONALI” 5.1. În primul rând, scopul unei contestații este de a înlătura acele prevederi care i-ar putea afecta contestatorului posibilitatea de a participa sau de a depune o ofertă admisibilă. Lipsa înțelegerii unor aspecte de la nivelul documentației de atribuire (motivate sau imaginare) puteau face obiectul unor clarificări și „ambiguitatea” invocată ar fi fost clarificată. Contestația nu este un instrument de care un ofertant ar trebui să facă abuz, în condițiile în care legislația prevede că se pot solicita clarificări. Este evident că dacă ar fi fost primite clarificări, contestatorului i s-ar fi explicat și clarificat „ambiguitățile avute”; 5.2. În al doilea rând, și de acestă dată contestatorul încercă să inducă în eroare Consiliul. Detalierea necesității senzorilor multifuncționali este prezentată în cadrul proiectului tehnic, după cum urmează: La pagina 22 este detaliată necesitate senzorilor multifuncționali. Senzorii multifuncționali vor funcționa împreună cu sistemul de telegestiune pentru a crea un iluminat adaptiv care să răspundă la

viteza și dinamismul de dezvoltare a localității. Necesitatea acestor senzori este detaliată și în cadrul fișei tehnice nr. 3. Poziția senzorilor a fost propusă pentru zone de interes din cadrul localității, pentru a asigura iluminatul dinamic. Este cunoscut faptul că în condiții de ceață intensă, ploaie sau ninsoare scade vizibilitatea, motiv pentru care senzorii trebuie să anuleze programul de dimming prestabilit pentru a asigura un nivel de siguranță rutieră sporit. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. Astfel, senzorii sunt necesari autorității contractante, în cadrul documentației de atribuire fiind detaliată necesitatea acestora, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (6) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA SISTEMUL DE TELEGESTIUNE” 6.1. În primul rând, scopul unei contestații este de a înlătura acele prevederi care i-ar putea afecta contestatorului posibilitatea de a participa sau de a depune o ofertă admisibilă. Lipsa înțelegerii unor aspecte de la nivelul documentației de atribuire (motivate sau imaginare) puteau face obiectul unor clarificari și „ambiguitatea” invocată ar fi fost clarificată. Contestația nu este un instrument de care un ofertant ar trebui să facă abuz, în condițiile în care legislația prevede că se pot solicita clarificări. Este evident că dacă ar fi fost primite clarificări, contestatorului i s-ar fi explicat și clarificat „ambiguitățile avute”; 6.2. În al doilea rând, și de această dată această presupusă „ambiguitate” este datorată lipsei de analiză în detaliu a proiectului tehnic cu scopul vădit de a induce în eroare Consiliul. Cerința este clară și bine definită: „Sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”. Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comanda și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 729 cartele SIM, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/21032,2104 din 25.08.2023. Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (7) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA COMUNICAȚIA DE TIP PLC SOLICITATĂ PENTRU CONTROLERELE DE

CORP, SENZORUL MULTIFUNCȚIONAL ȘI CONCENTRATORUL DE DATE (GATEWAY)” Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicatie, cu conditia lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, această critică este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizeaza radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicatii, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe langa riscurile de nefunctionare din cauze topografice, costuri substantiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să functioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicatii ales. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. Astfel, cerința în discuție este fundamentată, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (8) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.2, RD. 1.3 ȘI FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12” Cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicatie, cu conditia lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, critica contestatorului face referire la anumite specificații scoase din context cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizeaza radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicatii, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, acestă critică este nefondată. (9) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA

TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA „COMPARTIMENTUL ACCESORII ELECTRICE VA FI PREVĂZUT CU UN DISPOZITIV PENTRU MENȚINEREA CAPACULUI IN POZIȚIA „DESCHIS” PE DURATA REALIZĂRII INTERVENȚIILOR CU SIGURANȚA DE MENȚINERE” Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4.150 de ore/an, o componentă foarte importantă este mentenanța post garanție. De aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv pentru menținerea capacului în poziția Deschis pe durata intervențiilor pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părți componente, în condițiile în care reparațiile vor fi executate la poziție. Timpii de intervenție scurtați duc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizează consumurile de resurse umane și utilaj și, implicit, costurile intervenției. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare, informații care sunt publice și pot fi verificate. Ținând cont de toate acestea, cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, se solicită respingerea acesteia ca nefondată. (10) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA „PLACA LED VA FI PREVĂZUTĂ CU UN SENZOR TERMIC CARE PERMITE, ÎMPREUNĂ CU TIPUL DE DRIVER UTILIZAT, REDUCEREA FLUXULUI LUMINOS ÎN CAZUL ÎN CARE TEMPERATURA PE SURSELE LED DEPĂȘEȘTE PRAGUL CRITIC PRESTABILIT” LED-urile, ca orice alt dispozitiv semiconductor, generează căldură. Deoarece este bine cunoscut faptul că temperaturile ridicate pot scurta în mod semnificativ durata de viață a unui LED și pot avea un impact negativ asupra fluxului luminos și a duratei de viață, este necesar controlul temperaturii. Tocmai acesta este rolul unui senzor termic (în literatura de specialitate este definit ca fiind termistor cu coeficient negativ de temperatură - NTC) într-un sistem de iluminat cu LED. Astfel, în cazul în care temperatura pe sursele LED depășește pragul critic prestabilit, senzorul termic transmite informația driverului electronic iar acesta reduce curentul și poate transmite alerte de supraîncălzire sau chiar poate avea o funcție de oprire cu scopul de a proteja placa LED de supraîncălzire. Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare

(dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent. Mențiunea precum că o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație este nedovedită, eronată și falsă, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Scopul unei astfel de soluții este tocmai de a evita astfel de situații, fiind o soluție tehnică de protecție. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. Ținând cont de toate acestea, cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, Autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca nefondată. (11) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI IN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA INSCRIPTIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT SI LA RD. 1.17, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ” La introducerea cerinței s-a avut în vedrere Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier şi de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la afișarea informațiilor despre aparatele de iluminat. Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durata medie de funcționare de 4.150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a aparatelor de iluminat, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc.

Astfel, indiferent de motiv (înlocuirea aparatului de iluminat în caz de defect în perioada de garanție, înlocuirea unei componente defecte pe perioada de post – garanție, upgrade al aparatului de iluminat prin adăugarea unui senzor sau orice element din sfera Smart City, modificarea poziției aparatului de iluminat ca urmare a unei reamenajări urbane, o eventuală completare cu același tip de aparat de iluminat ca urmare a extinderii unei zone/străzi) autoritatea să poată identifica oricând produsul. Informațiile despre aparatele de iluminat trebuie să fie disponibile înainte de implementarea sistemului de telegestiune pentru a avea informatii despre aparatele de iluminat și specificațiile tehnice ale acestora în etapa de montaj. În plus, informațiile din sistemul de telegestiune sunt disponibile atât timp cât aparatele de iluminat și controlerele de iluminat sunt sub tensiune și functionează normal. Însă, în cazul unei defecțiuni a unui aparat de iluminat, informațiile în sistemul de telegestiune nu mai sunt disponible și din acest motiv este necesară o aplicație care să nu fie dependentă de sistemul de telegestiune, pentru a avea la dispozitie oricând informații. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. De interes este și decizia CNSC nr. 2969/C1/3216 din 19.12.2023. Ținând cont de toate acestea, cerința este argumentată din punct de vedere tehnic și necesară autorității contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este lipsită de seriozitate și relevanță și, pe cale de consecință, Autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca nefondată. (12) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI IN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA F5 NR. 1 RD. 3.14, REFERITOARE LA RAPORTUL DE TESTARE LM-80, TM-21” Cerința de la punctul 3.15 are legătură cu cerința de la punctul 1.13 prin care s-a solicitat durată de viață de minim 100.000 ore, L90B10, dar și cu cerința de la articolul 11, litera i), alin. (1), din ghidul de finațare în baza căruia a fost obținută finanțarea acestui proiect. Specificația L90B10 se definește astfel: valoarea L definește procentul de flux luminos (lumeni) rămas în comparație cu fluxul lluminos inițial. Valoarea B reprezintă datele de defecțiune ale datelor L. Deci valoarea LB indică durata reală de viață a aparatelor de iluminat după o anumită perioadă de timp. L90B10 la 100.000 de ore, înseamnă că lampa LED păstrează 90% din lumeni față de valoarea inițială și doar 10% lumină nu a reușit să atingă 90% lumen după 100.000 de ore. Pentru a se asigura că cerința este îndeplinită, autoritatea contractantă a solicitat un raport de testare pentru demonstrarea cerinței cu privire la durata de viață și menținerea fluxului luminos.

La introducerea cerinței s-a avut în vedere și Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice, care prevede o serie de acțiuni referitoare la reglementarea achizițiilor publice ecologice și totodată sprijinirea autorităților/entităților contractante pentru implementarea acestora (https://anap.gov.ro/web/criterii-ecologice/page/2/), inclusiv criterii ecologice pentru sistemele de iluminat rutier şi de semnalizare rutieră prevăzute în Anexa nr. 16. Unul din criterii face referire tocmai la durata de viață a aparatelelor de iluminat și modalitatea de verificare. Astfel, cerința face referire la un parametru calitativ, fiind una din cerințele tehnice minime pentru echipamentele din proiect, așa cum este solicitat în ghidul de finanțare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public. (13) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI IN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA F5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12” Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, critica nr. ii) este nefondată. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104 din 25.08.2023. Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (14) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 RD. 1.10, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.16, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ” Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4.150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție.

Pe toată durata de viață a controlerelor beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre controlere. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație datele despre controler pentru o instalare corectă. (15) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 3 SENZOR MULTIFUNCȚIONAL, RD. 1.5” Cu titlu preliminar, se arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicație, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizeaza radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicatii, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe langa riscurile de nefunctionare din cauze topografice, costuri substantiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să functioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicatii ales. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/21032,2104 din 25.08.2023.

Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (16) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 4 RD. 1.16, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.20, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ” Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4.150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pe toata durata de durata de viață a punctelor de aprindere, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționare anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamnetul de telegestiune si furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre produse. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație datele despre controler pentru o instalare corectă. (17) AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 3 SENZOR MULTIFUNCȚIONAL, RD. 1.5 Cu titlu preliminar, Autoritatea contractantă arată faptul că cerința este formulată în sensul acceptării și altor tehnologii de comunicatie, cu condiția lipsei de costuri cu transmisiunea de date. Astfel, din moment ce sunt acceptate și alte tehnologii de comunicație, acestă critică este nefondată.

Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicatii, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe langa riscurile de nefunctionare din cauze topografice, costuri substantiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să functioneze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicatii ales. De interes este și decizia CNSC nr. 1991/C9/2103,2104 din 25.08.2023. Astfel, cerința în discuție este fundamentată de lipsa costurilor pentru citirea și transmiterea datelor, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (18) AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 1.16, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA PUNCTULUI DE APRINDERE ȘI LA RD. 1.20, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ Ținând seama de durata de viață solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de peste 24 de ani la o durată medie de funcționare de 4.150 de ore/an, o componentă foarte importantă este componenta de service și mentenanța post garanție. Pe toată durata de viață a punctelor de aprindere, beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de gestiune fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie sa poată identifica oricând datele despre produse. O simplă etichetă autoadezivă nu poate rezista pe toată durata de viață solicitată a controlerelor de telegestiune, respectiv de peste 24 de ani, motiv pentru care se impune o soluție de gravare pe carcasă a unui cod QR sau orice altă tehnologie de inscripționare indestructibilă pentru ca autoritatea contractantă să poată identifica oricând produsul pentru a avea la dispoziție informații despre acesta precum: nume produs, cod produs, furnizor, specificații tehnice ale acestuia, etc. Pentru a demonstra că această cerință nu duce la restricționarea anumitor ofertanți, Autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacrați pe piața mondială, ce au caracteristici similare. Informațiile sunt publice și pot fi verificate. Lucrările de înlocuire, reparație, întreținere sau orice intervenție asupra controlerului de telegestiune se fac cu întreruperea alimentării cu energie electrică, caz în care informațiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din echipamnetul de telegestiune și furnizarea de informații fiind dependentă de alimentarea cu energie. Cu toate acestea, personalul de execuție trebuie să aibă la dispoziție oricând datele despre

produse. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcțiune după instalarea aparatelor de iluminat și implicit a controlerelor, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele din aplicație datele despre controler pentru o instalare corectă. (19) Cu privire la critica „AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘELE TEHNICE F5 NR. 4 RD. 3.3 ȘI NR. 5 RD. 3.2, REFERITOARE LA CERTIFICATUL DE CONFORMITATE SOLICITAT” În conformitate cu HG nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii: „Art. 10: (1) Produsul pentru construcţii care face obiectul unei specificaţii tehnice nearmonizate se comercializează însoţit de declaraţia de conformitate întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate, a raportului de încercări sau a evaluărilor şi verificărilor efectuate de producător, în funcţie de schema de certificare aplicabilă. Art. 11: (1) certificat de conformitate - document care atestă că un produs pentru construcţii este conform cu o specificaţie tehnică nearmonizată şi care este elaborat de un organism de evaluare a conformităţii produselor pentru construcţii, prin încadrarea acelui produs în scheme de certificare conform standardului SR EN ISO/CEI 17067:2014 - Evaluarea conformităţii. Principii fundamentale ale certificării produselor şi linii directoare pentru schemele de certificare a produselor; Art. 12: (1) Declaraţia de conformitate se elaborează potrivit prevederilor seriei de standarde SR ISO/CEI 17050 Evaluarea conformităţii. Declaraţia de conformitate este dată de furnizor.

(2) Declaraţia de conformitate va conţine performanţele determinate şi verificate pentru produsul în cauză, potrivit specificaţiei tehnice aplicabile. (...) Art. 21: (1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat sau, după caz, importatorul care comercializează un produs pentru construcţii trebuie să deţină declaraţia de performanţă sau declaraţia de conformitate a produsului, inclusiv performanţele determinate şi verificate de către producător pentru produsul în cauză, dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declaraţiei de performanţă sau de conformitate, instrucţiunile privind utilizarea produsului în limba română, fişa cu date de securitate a produsului, precum şi următoarele documente în valabilitate: (...) c) certificatul de conformitate sau, după caz, evaluările şi verificările efectuate de producător, în funcţie de prevederile specificaţiei tehnice nearmonizate aplicabile, pentru produsele prevăzute la art. 10 alin. (1).”

Se arată că ... încearcă să reducă nejustificat nivelul de calitate stabilit prin Proiectul Tehnic prin propunerea unor echipamente de calitate îndoielnică împortate din țări din afara Europei fără certificate de conformitate. (20) Cu privire la critica „NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI IN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FISELE TEHNICE NR. 2 CONTROLLER PUNCT LUMINOS RD. 3.2, NR. 3 SENZOR MULTIFUNCTIONAL RD. 3.2, NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 3.3, NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 3.2 REFERITOARE LA OBLIGATIVITATEA CERTIFICATULUI DE CONFORMITATE CONFORM DIRECTIVELOR ESENȚIALE” Cerința este clară și bine definită. Astfel, pentru Punct de aprindere trifazat cu Gateway ale cărui cerințe sunt solicitate în fișa tehnică nr. 4 se solicită certificat de conformitate a punctului de aprindere dotat cu sistem de telegestiune (gateaway), iar pentru Sistem de telegestiune iluminat public ale cărui cerinte sunt solciitate în fisa tehnică nr. 5 se solicită certificat de conformitate pentru toate emementele sale componete, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. (21) Cu privire la critica „NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI IN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 5.1 REFERITOARE LA PUNEREA LA DISPOZIȚIE A UNUI SERVICIU DE ASISTENTA TELEFONICA SI ONLINE GRATUIT, IN LIMBA ROMANA, CU SCOPUL GHIDĂRII INSTALATORULUI SI UTILIZATORULUI ATAT IN PERIOADA DE INSTALARE, CAT SI IN PERIOADA DE GARANȚIE” Având în vedere importanța iluminatului public, dar și complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității contractante un serviciu de asistență telefonică și online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului și utilizatorului atât în perioada de instalare, cât și în perioada de garanție, pentru a reduce timpul de intervenție asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă această critică nefondată. Autoritatea contractantă consideră toate criticile aduse ca fiind nefondate, având ca unic scop aplicarea unei tactici neconcurențiale prin care să se diminueze cerințele și caracteristicile tehnice ale produselor, în așa fel încât contestatorul să poată oferta produse inferioare, ce nu satisfac nevoile achizitorului, produse ieftine și care să îi aducă contestatorului avantaj competitiv la momentul aplicării factorului de atribuire. De altfel, niciuna dintre criticile aduse nu arată și nici nu demonstrează efectiv cum îi este afectat/lezat interesul, cum afectează liberul acces al ofertanților, criticile fiind simple afirmații ale contestatorului.

Piața din domeniul corpurilor de iluminat este extrem de bine dezvoltată și efervescentă, existând un număr foarte mare de potențiali ofertanți care ar fi formulat clarificări și ar fi contestat la rândul lor dacă cerințele tehnice criticate de contestator ar fi fost ilegale/restrictive (în realitate nu s-a primit nicio cerere de clarificări sau critici din partea altor potențiali ofertanți, alții decât contestatorul). De aceea acuzația contestatorului cum că licitația este pentru a favoriza „un anumit ofertant” este nejustificată, mai ales în condițiile în care toți ceilalți ofertanți din piață au produse ce îndeplinesc cerințele de bun simț formulate de achizitor și nu le-au contestat. Astfel, Autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă, ca nefondată, contestația și să dispună continuarea procedurii. Prin adresa nr. 24/22.01.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 4303/23.01.2024, ... a formulat „Cerere de intervenție voluntară” în favoarea Autorității contractante, prin care solicită: 1. Admiterea prezentei Cereri de intervenție; 2. Respingerea contestației ca nefondată; 3. Obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată; 4. Asigurarea accesului la dosarul constituit la Consiliu. MOTIVE I. CU PRIVIRE LA ADMISIBILITATEA CERERII DE INTERVENŢIE Preliminar, intervenienta invocă prevederile legale cuprinse în Ghidul de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, din 13.07.2022, parte integrantă din Ordinul 1866/2021 şi Ordin 1947/2022, astfel: ARTICOLUL 10 Criterii de eligibilitate a proiectului (1) Este eligibil proiectul care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: a) este prevăzut a se realiza în intravilan, la nivelul sistemului de iluminat public deţinut/administrat de solicitant; b) terenul pus la dispoziţie pentru realizarea proiectului este în proprietatea/administrarea solicitantului, pentru părţile din proiect care presupun înlocuirea stâlpilor existenţi şi/sau extinderea sistemului de iluminat; c) terenul pus la dispoziţie pentru realizarea proiectului este liber de sarcini, nu face obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, nu face obiectul vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, nu face obiectul procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, pentru părţile din proiect care presupun înlocuirea stâlpilor existenţi şi/sau extinderea sistemului de iluminat; d) respectă prevederile standardelor din seria SR EN 13201 pentru iluminat public, ale standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat şi ale standardelor din seria SR EN 50419 privind

marcarea echipamentelor electrice şi electronice, asumate prin cererea de finanţare; e) cuprinde şi achiziţionarea şi instalarea sistemului de telegestiune aferent obiectivului de investiţie propus; f) demonstrează economie de energie de minimum 25%, aşa cum este definită la art. 4 alin. (1) lit. (o); g) prevede realizarea iluminatului stradal rutier şi/sau stradal pietonal; nu sunt acceptate la finanţare tipurile de iluminat arhitectural, iluminat ornamental-festiv sau alte tipuri de iluminat în afara celui menţionat mai sus; h) furnizarea/prestarea serviciului de iluminat public se realizează/se va realiza prin intermediul unui operator, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (4) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd că serviciile de utilităţi publice sunt furnizate/prestate prin intermediul unor operatori sau al unor operatori regionali definiţi potrivit art. 4 din prezentul ghid, şi ale Legii serviciului de iluminat public nr. 230/2006, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În condiţiile în care solicitantul declară, prin cererea de finanţare, că sistemul de telegestiune existent la nivelul obiectivului de investiţii propus îndeplineşte condiţiile tehnice din prezentul ghid de finanţare, este eligibil proiectul care nu îndeplineşte criteriul prevăzut la alin. (1) lit. e). ARTICOLUL 12 Categorii de cheltuieli eligibile (1) Sunt considerate eligibile următoarele: a) cheltuielile pentru elaborarea auditului energetic (subcap. 3.1.3 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare), proiectare şi asistenţă tehnică (cap. 3.5 şi 3.8 din conţinutul- cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare) sunt eligibile cumulat, în limita a 6% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiţiei de bază; b) cheltuielile cu consultanta (cap. 3.7 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare) sunt eligibile în limita a 4% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente investiţiei de bază; c) cheltuielile pentru investiţia de bază: 1. achiziţionarea şi montarea de: corpuri de iluminat LED cu eficienţă ridicată, puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, elemente de susţinere a liniilor, instalaţii de legare la pământ, console, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare utilizate pentru

iluminatul public, pentru modernizarea şi/sau extinderea sistemului de iluminat; 2. achiziţionarea şi instalarea sistemului de telegestiune; 3. active necorporale noi (brevete, licenţe, know-how) necesare investiţiei de bază; d) cheltuieli pentru informare şi publicitate, conform cap. 5.4 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare; e) TVA aferentă proiectului, în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace potrivit prevederilor legale. (2) Cheltuielile bancare, respectiv comisioanele bancare, diferenţele de curs valutar etc., nu constituie cheltuieli eligibile. (3) Valoarea proiectului estimată prin cererea de finanţare nu este limitată, beneficiarul fiind obligat să susţină din surse proprii cheltuielile efectuate peste pragurile prevăzute la art. 7 alin. (2) ori cheltuielile declarate neeligibile. În acest context, învederăm faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici apl: robaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare, astfel: Art. 12 din HG nr. 907/2016: „(1) Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/ desfiinţare”. Tot din cuprinsul prevederilor HG nr. 907/2016, respectiv din cuprinsul dispoziţiilor Anexei nr. 10, rezultă că Proiectantul este cel care completează și răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloana 1, făcând referire la conţinutul cadru al formularelor F5 - Fișe tehnice, astfel: FIŞA TEHNICĂ Nr. ...

(Se completează pentru fiecare utilaj, echipament tehnologic, de transport, dotări.) Utilajul, echipamentul tehnologic: (denumirea) Nr. crt . Specificații tehnice impuse prin caietul de sarcini Corespondența propunerii tehnice cu specificațiile tehnice impuse prin caietul de sarcini Furnizor (denumire, adresă, telefon, fax) 0 1 2 3 1 Parametri tehnici și funcţionali 2 Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa in exploatare 3 Condiţii privind conformitatea cu standardele relevante 4 Condiţii de garanţie şi postgaranţie 5 Condiţii cu caracter tehnic Proiectant, (numele şi semnătura persoanei autorizate) L.S. PRECIZARE: Proiectantul completează şi răspunde pentru datele şi informaţiile înscrise în coloana 1. Coloanele 2 şi 3 se completează de către ofertanţi în cadrul derulării, în condiţiile legii, a unei proceduri de achiziţie publică. (Extras din HG nr. 907/2016 - Anexa nr. 10) Prin raportare la cele prezentate anterior, se arată că, prin diminuarea performanţelor şi specificatiilor tehnice ale echipamentelor din Proiectul tehnic, autoritatea publică locală este pusă în imposibilitatea de a trage la răspundere proiectantul, în situaţia ipotetică în care aceste modificări vor conduce la imposibilitatea îndeplinirii indicatorilor de proiect asumaţi în faţa finanţatorului. Cu titlu de jurisprudenţă în sensul admisibilităţii unei cereri de intervenţie formulată de proiectant, se indică Hotărârea nr. 9/2024 din 11.01.2024, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, în cadrul dosarului 317/43/2023. În acest sens, în dosarul 317/43/2023, proiectantul a formulat cerere de intervenţie doar în etapa plângerii, cu menţiunea că plângerea a fost formulată de MUNICIPIUL REGHIN, împotriva Deciziei CNSC cu nr. 2625/C11/2629 din 08.11.2023: „Soluţia pe scurt: Admite în parte plângerea formulată de către autoritatea contractantă MUNICIPIUL REGHIN (cu datele) împotriva Dedziei nr. 2625/01/2629 pronunţate la dota de 08.11.2023 de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Modifică în parte decizia atacata îi sensul respingerii contestaţiei cu privire la cerinţa de la punctul 3.3 din fişa tehnică nr. 1 „Aparat de iluminat stradal cu LED". Menţine în rest

decizia atacată. Admite cererea de intervenţie accesorie în interesul autorităţii contractante formulată de intervenienta SC ... SRL (cu datele). Respinge cererea intervenientei accesorii de obligare a intimatei contestatoare la plata cheltuielilor de judecată. Definitivă. Pronunţată în condiţiile prevăzute de art.396 alin.2 C.proc.civ., azi, 11.01.2024. Document: Hotărâre 9/2024 11.01.2024”. Având în vedere calitatea titularului cererii de intervenţie accesorie şi a justificării interesului prezentat în susţinerea cererii, în temeiul art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, se solicită admiterea, în principiu, a Cererii de intervenţie accesorie formulată, urmând ca intervenientului accesoriu să îi fie aplicabile dispoziţiile art. 65 Cod procedură civilă. II. DETALIEREA MOTIVELOR PENTRU CARE SE SOLICITĂ RESPINGEREA CONTESTAŢIEI CA NEFONDATĂ Cu referire la susţinerea Contestatoarei potrivit căreia au fost impuse, în mod nelegal cerinţe pe care le pot îndeplini doar echipamentele produse de către ... SRL, contracandidaţii fiind eliminaţi, se indică, cu titlu de exemplu, o procedură în cadrul căruia proiectant este chiar societatea ... SRL, iar ofertantul declarat câştigător este chiar societatea ... SERVICE, respectiv: ✓ Procedura de atribuire a contractului având ca obiect Lucrări de execuţie pentru proiectul „Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public în oraşul Valea lui Mihai, jud. Bihor", Anunţ de participare simplificat: SCN1101651/23.02.2022 (Anexa nr. 2). De asemenea, cu titlu de exemplu, se indică o procedură în cadrul căreia proiectul tehnic a fost elaborat de societatea ..., toţi ofertanţii au fost excluşi, oferta depusă de societatea ... fiind oferta câştigătoare, iar în acest sens anexează un extras relevant din Proiectul tehnic, Raportul procedurii şi anunţul de atribuire (Anexa nr. 3) astfel: ✓ Procedura denumită Servicii de proiectare şi execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţie: "MODERNIZAREA/REABILITAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC PENTRU ORAŞUL PÂNCOTA, JUDEŢUL ARAD" din cadrul Proiectului: „CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE A SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ORAŞUL PÂNCOTA, JUDEŢUL ARAD",

ANUNT

DE

PARTICIPARE

SIMPLIFICAT

NR. SCN1099090/23.12.2021. Ca o chestiune prealabilă, intervenienta precizează că prin art. 11 alin. (1) din Ordinul 1866/2021 au fost instituite cerinţe minime pe care trebuie să le îndeplinească corpurile de iluminat ce urmează a fi montate în proiect, astfel că pornind de la aceste cerinţe minime, autoritatea contractantă în raport de necesităţile proprii de achiziţie poate institui cerinţe suplimentare pentru demonstrarea performanţelor în timp ale aparatelor de iluminat, nefiindu-i interzis să solicite rapoarte de testare suplimentare/certificate de conformitate. Impunerea unor condiţii suplimentare celor stipulate în art. 11 alin. 1 lit. l din Ordinul 1866/2021 este justificată şi nu poate fi apreciată ca denaturează concurenţă.

În sensul susţinerii, se indică Decizia Civilă nr. 1181/2023 din şedinţa din 30 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în cadrul dosarului nr. 864/33/2023, instanţa dispunând: „Potrivit art. 11 alin. 1 lit. l din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime: vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe. În mod similar cu considerentele expuse la secţiunea 2 din prezenta decizie, Curtea apreciază că prin art. 11 alin. 1 din Ordinul 1866/2021 au fost instituite cerinţe minime pe care trebuie să le îndeplinească corpurile de iluminat ce urmează a fi montate în proiect, astfel că pornind de la aceste cerinţe minime, autoritatea contractantă în raport de necesităţile proprii de achiziţie poate institui cerinţe suplimentare pentru demonstrarea performanţelor în timp ale aparatelor de iluminat, nefiindu-i interzis să uzeze atât de certificate ENEC+ cât şi de rapoarte de testare sau similar (echivalent) care să confirme respectarea următoarelor standarde: EPRS 003:2018-5; EN 62722-2- 1:2016 sau echivalent. Impunerea unor condiţii suplimentare celor stipulate în art. 11 alin. 1 lit. l din Ordinul 1866/2021 este justificată şi nu poate fi apreciată ca denaturează concurenţă, în forma modificată, în contextul în care durata minimă de viaţă a aparatului de iluminat este de minim 100.000 ore de funcţionare”. 1. Cu privire la verificarea proiectului Din Contestaţia formulată, rezultă, indubitabil, faptul că societatea ... nu a analizat documentaţia de atribuire, contestaţiile formulate de această societate fiind identice. Jurisprudenţial, în sensul susţinerii sale, intervenienta indică un extras relevant din Decizia CNSC nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, Consiliul dispunând: „Având în vedere faptul că în documentaţia tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcţionalităţile, specificaţiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuţie şi montare a punctelor de aprindere şi este prezentată schema electrică monofilară, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentaţia de atribuire partea de investiţie referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor, motiv pentru care urmează să respingă ca neîntemeiată, critica nr. I din contestația formulată de ... SRL. Criticile contestatorului de la punctul II, potrivit cărora scopul solicitării celor 3 senzori multifuncţionali nu ar fi satisfacerea unei necesităţi concrete, obiective, a autorităţii contractante, ci, doar restricţionarea concurenţei la produsele din portofoliul unui anumit operator economic, urmează să fie respinse, ca neîntemeiate, deoarece,

necesitatea şi oportunitatea achiziţionării senzorilor multifuncţionali rezultă din descrierea senzorului, aflată la pag. 22 în caietul de sarcini, în care sunt menţionate scenariile în care ar putea fi utilizate funcţiile senzorilor.” 2. Cu referire la cerinţa care vizează codul QR Intervenienta învederează faptul că solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerţ, domeniul horeca etc.), iar metoda gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească. Jurisprudenţial, în sensul susţinerii sale, intervenienta indică un extras relevant din Decizia CNSC cu nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, Consiliul dispunând: „Criticile de la punctul VIII, punctul XI şi punctul XIII privind inscripţionarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului şi punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.) urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerţ, domeniul horeca etc.)/ iar metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească.” 3. Cu referire la cerinţa detaliată aferentă Aparatului de iluminat cu led, potrivit căreia „Producătorul aparatelor de iluminat va pune la dispoziţia beneficiarului o aplicaţie mobila gratuita, disponibila în Google Play şi AppStore" În pronunţarea Deciziei CNSC, intervenienta învederează Consiliului tipul informaţiilor furnizate prin sistemul de telegestiune şi cele furnizate prin intermediul aplicaţiei mobile. În concret: 1. Informaţiile furnizate de sistemul de telegestiune fac referire la parametrii electrici şi energetici (tensiune, curent, frecvenţă consum de energie, etc), alerte, programe şi scenarii de funcţionare, tip de control (manual/automat) locaţie, stare şi calitatea comunicaţiei. 2. În schimb, aplicaţia pentru aparatele de iluminat oferă informaţii şi caracteristici doar despre acestea, cum ar fi: nume produs, cod produs, producător, flux luminos, nr. de LED-uri, data producţiei, gradul IP şi IK, tipul LED-urilor şi a driverului. Prin raportare la cele prezentate anterior, este indubitabil că aplicaţia pentru aparatele de iluminat diferă de aplicaţia sistemului de telegestiune iar aceasta este necesară pe toată durata de viaţă a aparatelor de iluminat iar beneficiarul (fie direct prin serviciul propriu de

gestiune, fie prin intermediul unui operator economic căruia i-a fost delegat serviciul de iluminat public) trebuie să poată identifica oricând datele despre produse. Un argument suplimentar pentru menţinerea cerinţei este acela potrivit căruia, lucrările de înlocuire, reparaţie, întreţinere sau orice intervenţie asupra aparatului de iluminat se fac cu întreruperea alimentarii cu energie electrică, caz în care informaţiile prin sistemul de telegestiune nu sunt disponibile, citirile din controlerul de telegestiune şi furnizarea de informaţii fiind dependentă de alimentarea cu energie electrică. Cu toate acestea, personalul de execuţie trebuie să aibă la dispoziţie oricând datele despre aparatele de iluminat. În plus, sistemul de telegestiune este pus în funcţiune după instalarea aparatelor de iluminat, iar la momentul instalării electricienii trebuie să poată citi datele aparatelor de iluminat care pot avea diferite caracteristici (putere diferită, temperatura de culoare diferită, tip de montaj diferit, etc). 4. Cu privire la inscripţionarea unui cod de bare sau cod QR pe controllerul de iluminat Cerinţa este una utilă, iar jurisprudenţial, în sensul menţinerii cerinţei, se indică un extras relevant din Decizia CNSC cu nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, Consiliul dispunând: „Criticile de la punctul VIII, punctul XI şi punctul XIII privind inscripţionarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului și punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.) urmează a fi respinse, ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerţ, domeniul horeca etc.)/ iar metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească.” 5. Cu privire la cerinţa privind prezentarea certificatelor de conformitate Intervenienta consideră că menţinerea acestei cerinţe este justificată chiar de legislaţia naţională, iar în acest sens indică, din punct de vedere jurisprudenţial, în sensul susţinerii, un extras relevant din Decizia CNSC cu nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, Consiliul dispunând: „Cu alte cuvinte, în funcţie de tipul/natura produsului, demonstrarea conformităţii în vederea aplicării marcajului CE este condiţionată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 şi în alte acte normative incidente, simpla exprimare a nemulţumirii cu privire la cerinţa din documentaţia de atribuire privind prezentarea certificatului de conformitate CE, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe controllerul punct luminos, senzorul multifuncţional, punctul de aprindere trifazat cu gateway şî sistemul de

telegestiune în urma declarării conformităţii de către producător, în contradicţie cu argumentele autorităţii contractante care arată prin punctul de vedere că, cel puţin din perspectiva legislaţiei naţionale în domeniul construcţiilor, este obligatorie supunerea la teste/încercări de conformitate a produselor anterior menţionate, motiv pentru care urmează să respingă, ca neîntemeiatw, aceste critici.” În fapt, dreptul autorităţii contractante de a solicita un certificat de conformitate sau un raport de testare este reglementat de prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, astfel: Art. 158 din Legea 98/2016: (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformităţii, aceasta acceptă şi certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformităţii. (3) În sensul alin. (1) și (2), un organism de evaluare a conformităţii este un organism care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii. inclusiv etalonare. încercare. certificare şi inspecţie. Acreditat în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare si de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93. În sensul susţinerii sale, intervenienta indică şi anexează Decizia Civilă nr. 1181/2023 din şedinţa din 30 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, în cadrul dosarului nr. 864/33/2023, instanţa dispunând: „Potrivit art. 11 alin. 1 lit. l din Ordinul 1866/2021 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind creşterea eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, corpurile de iluminat ce urmează a fi montate prin proiect vor îndeplini următoarele cerinţe minime: vor avea certificare ENEC şi ENEC+ pentru demonstrarea performanţelor în timp sau prin rapoarte de testare emise de laboratoare acreditate, de organisme de certificare europene, care să demonstreze aceste performanţe. În mod similar cu considerentele expuse la secţiunea 2 din prezenta decizie, Curtea apreciază că prin art. 11 alin. 1 din Ordinul 1866/2021 au fost instituite cerinţe minime pe care trebuie să le îndeplinească corpurile de iluminat ce urmează a fi montate în proiect, astfel că pornind de la aceste cerinţe minime, autoritatea contractantă în raport de necesităţile proprii de achiziţie poate institui cerinţe

suplimentare pentru demonstrarea performanţelor în timp ale aparatelor de iluminat, nefiindu-i interzis să uzeze atât de certificate ENEC+ cât şi de rapoarte de testare sau similar (echivalent) care să confirme respectarea următoarelor standarde: EPRS 003:2018-5; EN 62722-2- 1:2016 sau echivalent. Impunerea unor condiţii suplimentare celor stipulate în art. 11 alin. 1 lit. l din Ordinul 1866/2021 este justificată şi nu poate fi apreciată ca denaturează concurenţă, în forma modificată, în contextul în care durata minimă de viaţă a aparatului de iluminat este de minim 100.000 ore de funcţionare.” După cum se învederează din jurisprudenţa existentă în domeniu, este dreptul autorităţii contractante de a solicita documentaţii care atestă calitatea şi conformitatea echipamentelor, fiind singură în măsură să-şi identifice necesităţile şi să deruleze proceduri în sensul satisfacerii acestora, în acest caz necesitatea materializându-se într-un sistem de iluminat public modern, durabil şi eficient energetic. Pe de altă parte, echivalarea declaraţiei de conformitate cu certificatul de conformitate este o eroare, aşa cum arată şi CNSC în decizie: „De altfel, constată Consiliul, chiar autoritatea contractantă susţine punctul de vedere al contestatoarei atunci când afirmă în punctul de vedere la contestaţie că, Astfel, declaraţia de conformitate este întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate." În realitate, în conformitate cu H.G. nr. 668 din 13 septembrie 2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii: Art. 10: (1) Produsul pentru construcţii care face obiectul unei specificaţii tehnice nearmonizate se comercializează însoţit de declaraţia de conformitate întocmită de producător pe baza certificatului de conformitate a raportului de încercări sau a evaluărilor şi verificărilor efectuate de producător, în funcţie de schema de certificare aplicabilă. Art. 11: (1) Certificat de conformitate - document care atestă că un produs pentru construcţii este conform cu o specificaţie tehnică nearmonizată şi care este elaborat de un organism de evaluare a conformităţii produselor pentru construcţii, prin încadrarea acelui produs în scheme de certificare conform Standardului SR EN ISO/CEI 17067:2014 - Evaluarea conformităţii. Principii fundamentale ale certificării produselor şi linii directoare pentru schemele de certificare a produselor; Art. 12: (1) Declaraţia de conformitate se elaborează potrivit prevederilor seriei de standarde SR ISO/CEI 17050 Evaluarea conformităţii. Declaraţia de conformitate este dată de furnizor. (2) Declaraţia de conformitate va conţine performanţele determinate şi verificate pentru produsul în cauză, potrivit specificaţiei tehnice aplicabile. (...) Art. 21:

(1) Producătorul sau reprezentantul său autorizat sau, după caz, importatorul care comercializează un produs pentru construcţii trebuie să deţină declaraţia de performanţă sau declaraţia de conformitate a produsului, inclusiv performanţele determinate şi verificate de către producător pentru produsul în cauză, dosarul tehnic care a stat la baza emiterii declaraţiei de performanţă sau de conformitate, instrucţiunile privind utilizarea produsului în limba română, fişa cu date de securitate a produsului, precum şi următoarele documente în valabilitate: [...] c) certificatul de conformitate sau, după caz, evaluările şi verificările efectuate de producător, în funcţie de prevederile specificaţiei tehnice nearmonizate aplicabile, pentru produsele prevăzute la art. 10 alin. (1). În considerarea celor prezentate anterior, este evident faptul că certificatul de conformitate reprezintă documentul care atestă, probează, faptul că un produs este conform cu standardele şi normativele în vigoare, autoritatea contractantă fiindu-i necesară confirmarea unui organism de certificare asupra performanţei materialelor şi echipamentelor ofertate. Cu referire la cerinţa privind asistenţa telefonică Având în vedere importanţa iluminatului public, dar şi complexitatea unui sistem de telegestiune, ofertanţii trebuie să pună la dispoziţia autoritării contractante un serviciu de asistenţă telefonică şi online gratuit, în limba română, pentru ghidarea instalatorului şi utilizatorului atât în perioada de instalare cât şi în perioada de garanţie pentru a reduce timpul de intervenţie asupra sistemului de iluminat, motiv pentru care intervenienta solicită Consiliului să respingă această critică, ca nefondată. În sensul susţinerii sale, pentru respingerea Contestaţiei ca nefondată, intervenineta invocă şi anexează un extras relevant din Deciziei nr. 2968/C1/3216 din 19.12.2023, pronunţată pentru soluţionarea unei contestaţii similare, formulată de societatea EURO- AUDIT - Anexa nr. 4. Pentru toate aceste motive, intervenienta solicită respingerea Contestaţiei ca nefondată. Prin adresa nr. 83/26.01.2024, înregisrată la Consiliu sub nr. 5339/29.01.2024, ... a transmis dovada cheltuielilor de judecată, respectiv Factura seria PDV-024 – Număr 01 din 10.01.2024, emisă de PASTRAMAGIU DAN-VLAD-AVOCAT COLABORATOR SCA „BĂDESCU ȘI ASOCIAȚII” pentru clientul ... în valoare de 7.140 lei. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 7231/05.02.2024, ... a transmis renunțare la solicitarea de studiere a dosarului cauzei la Consiliu. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 2236/15.01.2024, ... a depus, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 209855071/1 din 11.01.2024, emisă de CEC Bank SA – Sucursala Victoria, în valoare de 18.297 RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016.

Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI - Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în ...”, cod CPV 45310000-3. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ..., criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Nemulțumită de prevederile documentației de atribuire, ... a formulat la Consiliu contestația în analiză. Ca un aspect prealabil, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de ...; aceasta are interes să intervină în cauză, deoarece este potențial ofertant și dorește ca documentația de atribuire să nu fie modificată, fiind incidente în cauză dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61 și următoarele din cod procedură civilă. Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să admită în parte contestația ..., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Consiliul constată că, în contestație, sunt formulate critici cu privire la cerințe din cadrul documentației de atribuire, cu privire la care contestatorul susține că pot fi îndeplinite doar de echipamentele produse de ... SRL, precum și la prevederi ale documentației de atribuire, considerate ambigue de către contestator. O primă critică formulată de contestator cu privire la documentația de atribuire vizează faptul că referatul de verificare întocmit de verificatorul de proiect PF ... încalcă dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 10/1995, ceea ce arată, în opinia contestatorului, faptul că proiectul tehnic nu a fost verificat conform prevederilor legale, Contestatorul solicitând Consiliului să dispună reverificarea proiectului tehnic în concordanță strict cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului și a plații respectivelor servicii. De asemenea, contestatorul critică faptul că precizările documentației de atribuire cu privire la punctele de aprindere sunt neclare și contradictorii. Consiliul constată că nu este întemeiată susținerea cu caracter general a contestatorului, potrivit căreia este favorizat operatorul economic ... SRL, dat fiind faptul că autorul contestației a avut posibilitatea de a formula critici concrete, cu privire la prevederi specifice ale documentației de atribuire, pe care le consideră restrictive, aceste critici concrete urmând a fi analizate de Consiliu. Cu privire la solicitarea contestatorului, de a fi dispusă reverificarea proiectului tehnic în concordanță cu prevederile legislației în vigoare și obligarea autorității contractante la prezentarea dovezii contractării serviciilor de verificare a proiectului și a plății respectivelor servicii,

Consiliul constată că serviciile de verificare tehnică a proiectului nu fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, nefiind de competența Consiliului stabilirea unor măsuri cu privire la solicitarea anterior menționată. Cu privire la susținerea contestatorului, potrivit căreia prin proiectul tehnic au fost impuse cerințe ce excedează celor minim stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1866/18.10.2021 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, Consiliul constată că aceasta are caracter general, nefiind posibilă însărcinarea completului de soluționare cu analizarea in integrum a prevederilor documentației de atribuire. De asemenea, Consiliul constată că autorul contestației a formulat susțineri concrete numai cu privire la prevederi ale documentației de atribuire, care urmează a fi analizate de Consiliu. I. Prima critică cu privire la conținutul proiectului tehnic, din contestația formulată de ... se referă la cele 6 puncte de aprindere, prevăzute în proiectul tehnic, despre care contestatorul susține că ar fi fost insuficient descrise. Autoritatea contractantă, în punctul de vedere, a precizat următoarele: „Conform precizărilor de la pagina 8 a Proiectului Tehnic nr. 3033/2023 se solicită un număr de 6 puncte de aprindere, iar cantitatea acestora este evidentă în proiect. Aceleași informații se repetă pe parcursul documentației. La pagina 74 din capitolul V. DETALII DE EXECUȚIE, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere. În planșa SE1 este prezentată schema electrică monofilară a punctelor de aprindere care cuprinde toate elemetele componente ale unui punct de aprindere (contactoare, sigurante, contor pentru măsurarea energiei electrice, etc.) și nu numai echipamentul pentru telegestiune”. Din spusele contestatorului nu se înțelege unde este ambiguitatea, în condițiile în care, în documentația de atribuire este precizată clar cantitatea solicitată, sunt precizate funcționalitățile și specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitate de execuție și montare a punctelor de aprindere și, nu în ultimul rând, este prezentată schema electrică monofilară. Având în vedere faptul că în documentația tehnică sunt precizate clar cantitatea solicitată pentru punctele de aprindere, funcționalitățile, specificațiile tehnice minimale, este descrisă modalitatea de execuție și montare a punctelor de aprindere și este prezentată schema electrică monofilară, Consiliul constată că autoritatea contractantă a descris în documentația de atribuire partea de investiție referitoare la punctele de aprindere suficient de detaliat pentru a permite elaborarea ofertelor, motiv pentru care urmează să respingă ca nefondată această critică. II. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA MONTAREA UNUI NUMĂR DE 3 SENZORI MULTIFUNCȚIONALI

Criticile contestatorului referitoare la senzori urmează să fie respinse ca neîntemeiate, deoarece necesitatea și oportunitatea achiziționării senzorilor multifuncționali rezultă din descrierea de la pag. 22 în caietul de sarcini, în care sunt menționate scenariile în care ar putea fi utilizate funcțiile senzorilor, precum și în cadrul fișei tehnice nr. 3. În ceea ce privește numărul mic de senzori solicitați (respectiv 3), acesta apare ca fiind explicabil, în contextul prețului ridicat menționat chiar de către ... în contestație. Consiliul urmează să respingă ca nedovedite susținerile contestatorului potrivit cărora specificațiile senzorului multifuncțional ar fi caracteristice unui anumit operator economic, deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, societatea contestatoare nu a depus la dosarul cauzei nicio probă din care să rezulte că doar operatorul economic indicat în contestație poate să furnizeze un senzor cu toate capabilitățile de măsurare/detectare cerute prin documentația de atribuire. Consiliul reține că necesitatea sau oportunitatea achiziționării unei lucrări care să îndeplinească anumite cerințe minime obligatorii și de calitate sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante. Prin urmare, alegerea autorității contractante de a echipa sau nu rețeaua de iluminat cu senzori multifuncționali care urmează a fi montați în zone strategice ale localității reprezintă un aspect de oportunitate situat în marja de apreciere a autorității contractante, Consiliul neputând-o sancționa pe aceasta din urmă pentru alegerea structurii, componenței și funcționalităților instalației de iluminat public stradal câtă vreme nu a fost demonstrat caracterul restrictiv al cerințelor criticate. Contrar susținerii contestatorului potrivit căreia cerințele privind senzorul ar avea un caracter ambiguu, însă din conținutul criticilor se constată că acesta este pe deplin lămurit de semnificația specificațiile tehnice prin care autoritatea contractantă a descris modul de funcționare a senzorului multifuncțional dorit, aparenta vătămare a contestatorului constând în dificultatea identificării unui senzor care să îndeplinească cumulativ toate cerințele din proiectul tehnic. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să respingă ca nefondată această critică. III. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA SISTEMUL DE TELEGESTIUNE Cerința este clară și bine definită: „Sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”.

Un sistem de telegestiune ce folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comanda și control. Protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru 729 cartele SIM, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 ani), acest lucru fiind inacceptabil. Prin urmare, critica se va respinge ca nefondată. IV. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚA REFERITOARE LA COMUNICAȚIA DE TIP PLC SOLICITATĂ PENTRU CONTROLERELE DE CORP, SENZORUL MULTIFUNCȚIONAL ȘI CONCENTRATORUL DE DATE (GATEWAY) V. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.2, RD. 1.3 ȘI FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12 X. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F 5 NR. 2 CONTROLER PUNCT LUMINOS, RD. 1.12 XII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 3 SENZOR MULTIFUNCȚIONAL, RD. 1.5 Criticile contestatorului de la punctele IV, V, X și XII vor fi analizate împreună, întrucât vizează aceeași chestiune, respectiv tipul comunicației din perspectiva mediului de comunicație între elementele componente ale rețelei de iluminat public stradal, despre care contestatorul susține că ar putea fi îndeplinită doar prin comunicație prin liniile/firele/cablurile de alimentare cu energie electrică, aspect care, însă, nu ar permite controlul componentelor unor aplicații caracteristice comunicației prin rețeaua publică Internet. Referitor la acest aspect, Consiliul reține ca fiind pertinente explicațiile autorității contractante potrivit căreia scopul formulării cerințelor cu privire la modalitatea de comunicare prin liniile de alimentare cu curent electric sau similar ar fi fost justificate din perspectiva evitării comunicației prin rețea GSM care ar fi condus la costuri considerabile generate de achiziționarea și menținerea unui număr mare de abonamente/SIM-uri/cartele GSM pentru corpuri de iluminat. Cu toate acestea, Consiliul reține că cerința „sistemul va avea în componența sa echipamente care, prin funcționarea lor, nu generează costuri suplimentare pentru citirea și transmiterea datelor”, care nu limitează tipul și mediul de comunicație la o anumită tehnologie își pierde sensul clar și neechivoc în multitudinea de specificații tehnice de forma „tip comunicație: fără costuri legate de transmisiunea de date: tehnologie de comunicații pe linia de alimentare care utilizează cablurile

de alimentare pentru a primi date și a trimite comenzi (Power Line Communication sau similar)”, care, printr-o analiza atentă, conduce la concluzia ca sunt acceptate doar modalități de comunicare prin linia de alimentare și, implicit, sunt excluse orice modalități de comunicație prin radio. Or, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă precizează contrariul, respectiv că „Atât elementele de fezabilitate și rentabilitate economică, cât și constrângerile amplasamentului (clădiri, copaci, relief deluros, alte elemente de bruiaj) impun comunicațiile fără costuri, indiferent dacă acestea se realizează radio sau prin cablul de alimentare a energiei electrice. Arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită, așadar, o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă, care presupun, pe lângă riscurile de nefuncționare din cauze topografice, costuri substanțiale cu transmisiunile de date. Sistemul proiectat a fost, așadar, ales să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune, indiferent de tipul de comunicații ales”. Din analiza argumentelor autorității contractante, rezultă că necesitatea sa constă în implementarea unei arhitecturi de rețea care să nu necesite costuri suplimentare pentru transmiterea datelor între elementele componente ale rețelei de iluminat public (similar unui rețele locale din sediul unei organizații) dar care să poată fi controlată din rețeaua publică (altfel spus, din Internet) prin intermediul unei conexiuni unice, aleasă în mod corespunzător. Având în vedere că specificațiile tehnice din proiectul tehnic nu descriu necesitatea de fapt invocată de autoritatea contractantă în punctul de vedere, iar explicațiile acesteia din urmă tind să dea dreptate societății contestatoare, Consiliul va admite criticile contestatorului de la punctele IV, V, X și XII în vederea respectării principiilor transparenței și tratamentului egal, va obliga autoritatea contractantă la publicarea explicațiilor din punctul de vedere, aferente acestor critici, sintetizate într-un fișier distinct, marcat corespunzător. VI. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA "COMPARTIMENTUL ACCESORII ELECTRICE VA FI PREVĂZUT CU UN DISPOZITIV PENTRU MENŢINEREA CAPACULUI ÎN POZIŢIA „DESCHIS" PE DURATA REALIZĂRII INTERVENŢIILOR CU SIGURANȚA DE MENȚINERE" Critica contestatorului urmează a fi admisă deoarece, astfel cum în mod corect susține autorul contestației, cerința anterior reprodusă exclude alte variante constructive posibile, cum ar fi cea în care capacul ar rămâne în poziția „deschis” prin rabatarea în sus cu 180 de grade sau cea în care capacul s-ar deschide în jos, fiind menținut în această poziție prin efectul gravitației, fără ca autoritatea contractantă să menționeze

vreun motiv pentru restrângerea/limitarea concurenței la produsele care îndeplinesc strict cerința reprodusă anterior. VII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA „PLACA LED VA FI PREVĂZUTĂ CU UN SENZOR TERMIC CARE PERMITE, ÎMPREUNĂ CU TIPUL DE DRIVER UTILIZAT, REDUCEREA FLUXULUI LUMINOS ÎN CAZUL ÎN CARE TEMPERATURA PE SURSELE LED DEPĂȘEȘTE PRAGUL CRITIC PRESTABILIT” Critica urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece, contestatorul s-a limitat la susțineri potrivit cărora metoda/tehnologia solicitată de autoritate ar fi depășită din punct de vedere tehnic și moral și că „(...) tehnologia de fabricație existentă astăzi în lume permite utilizarea unor metode de răcire a LED-urilor, în așa fel încât temperatura pe joncțiunile acestora să se mențină permanent în parametrii optimi (...)”, fără să probeze faptul că tehnologia de răcire a LED-urilor solicitată de autoritatea contractantă nu ar mai exista în produsele disponibile pe piață. Mai mult, Consiliul apreciază că susținerile ..., potrivit cărora „Impunerea de către proiectant cu aprobarea Autorității contractante a acestei cerințe s-a realizat tocmai pentru că ofertantul privilegiat (producător) nu deține pentru corpurile fabricate o tehnologie de răcire a LED-urilor bazata pe mai multe metode de răcire, limitând-se la echiparea corpurilor de iluminat fabricate cu senzor termic (...)” nu demonstrează existența vreunei vătămări produsă contestatorului, câtă vreme acesta are deplina libertate de a oferta produse echipate cu LED- uri fabricate după așa-zisa „(...) tehnologie de fabricație existentă astăzi în lume (...)” sau care să utilizeze „(...) mai multe metode de răcire (...)”, iar, printre acestea, se regăsește și modalitatea solicitată de autoritatea contractantă, respectiv, cea de reducere a fluxului luminos în cazul creșterii temperaturii peste o anumită limită, situație care impune existența unui senzor pe placă. Având în vedere durata lungă de viață preconizată pentru prezenta investiție precum și efectul distructiv al temperaturilor ridicate asupra LED-urilor (aspect care nu este negat de societatea contestatoare), Consiliul apreciază că intenția autorității contractante, de a asigura protecția termică prin verificarea constantă a temperaturii la nivelul componentelor electronice și reducerea fluxului luminos (implicit a energiei electrice utilizată pentru producerea luminii) în cazul depășirii limitei de temperatură, nu are caracter restrictiv ci este o modalitate de gestionare a riscului de defectare a corpurilor de iluminate în cazul apariției unor evenimente nedorite, manifestate prin creșterea locală a temperaturii. Totodată, Consiliul reține că, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă a indicat 5 produse echipate cu senzor termic, provenite de la fabricanți/producători diferiți, aspect de natură să demonstreze lipsa pretinsului caracter restrictiv al cerinței.

Răcirea prin managementul termic al carcasei nu rezolvă supraîncălzirea locală a plăcii LED, această supraîncălzire fiind efectul unei creșteri bruște a curentului, fiind un regim temporar de funcționare (dependent de starea rețelei de alimentare sau de existența unui scurtcircuit sau chiar a unei descărcări atmosferice) și nu un regim permanent. Mențiunea precum că o astfel de soluție poate fi deosebit de periculoasă pentru circulația auto și că poate predispune la accidente grave de circulație este nedovedită, eronată și falsă, cu scopul de a induce în eroare Consiliul. Scopul unei astfel de soluții este tocmai de a evita astfel de situații, fiind o soluție tehnică de protecție. Prin urmare, critica va fi respinsă ca nefondată. VIII. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 1.14, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.17, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ XI. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 2 RD. 1.10, REFERITOARE LA INSCRIPȚIONAREA APARATULUI DE ILUMINAT ȘI LA RD. 1.16, REFERITOARE LA APLICAȚIA MOBILĂ GRATUITĂ XIII. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA F5 NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 1.16, REFERITOARE LA INSCRIPTIONAREA PUNCTULUI DE APRINDERE SI LA RD. 1.20, REFERITOARE LA APLICATIA MOBILA GRATUITA Criticile de la punctul VIII, XI și XIII privind inscripționarea corpului aparatului de iluminat, controller-ului și punctului de aprindere cu un cod QR prin gravare, poansonare sau altă metodă care să asigure informarea cu privire la aparatul de iluminat (cod produs, producător etc.) urmează a fi respinse ca neîntemeiate, deoarece, solicitarea unui cod QR care să facă trimitere, de exemplu, la o pagină web de pe site-ul producătorului nu are caracter restrictiv, fiind o practică uzuală în multe domenii de interes (turism, comerț, domeniul horeca etc.), iar metoda poansonării/gravării este justificată prin durata lungă de utilizare a sistemului de iluminat, cca. 24 ani, timp în care o eventuală etichetă autocolantă aplicată pe carcasă ar putea deveni ilizibilă sau ar putea să se dezlipească. Pe de altă parte, în vederea informării complete, corecte și precise, astfel cum dispun prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la menționarea exemplificativă a tipurilor de înscrisuri prin care poate fi probată durabilitatea codului QR pe toată durata de viață a aparatului de iluminat, a controller-ului și punctului de aprindere, cu luarea în calcul a condițiilor de exploatare. În ceea ce privește criticile privind punerea la dispoziție, gratuit, a unei aplicații mobile disponibilă în Google Play și AppStore, care să aibă funcționalitățile de informare și documentare detaliate în fișele tehnice,

Consiliul urmează a le admite, deoarece, operațiunile de mentenanță a componentelor sistemului de iluminat se pot face și fără existența unei astfel de aplicații, printr-o multitudine de modalități tehnice, cum ar fi consultarea documentației încărcată online într-un cloud, consultarea fdocumentației în format letric, evidența intervențiilor în registre online sau registre fizice etc., fără să fie restricționată ofertarea aparatelor de iluminat care nu dispun de acest accesoriu. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descrie, în mod obiectiv, necesitatea care a condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante concretizate în cerințele subiective și detaliate ale aplicației software, motiv pentru care, va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, în sensul solicitat de contestator. Consiliul apreciază că furnizarea unei aplicații software care să faciliteze și să documenteze operațiunile de mentenanță survenite asupra sistemului de iluminat public stradal reprezintă aspecte calitative, care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât, să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare, fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire, astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. IX. AMBIGUITATEA ȘI NELEGALITATEA DOCUMENTAȚIEI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CERINȚELE SOLICITATE LA FIȘA TEHNICĂ F5 NR. 1 RD. 3.14, REFERITOARE LA RAPORTUL DE TESTARE LM-80, TM-21 În ceea ce privește critica de la punctul IX, aceasta urmează a fi admisă, deoarece, atât testul LM-80 TM-21 solicitat de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de contestator, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, motiv pentru care va obliga autoritatea la remedierea documentației de atribuire în sensul acceptării ambelor variante. XIV. AMBIGUITATEA SI NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISELE TEHNICE F5 NR. 4 RD. 3.3 SI NR. 5 RD. 3.2, REFERITOARE LA CERTIFICATUL DE CONFORMITATE SOLICITAT XV. NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVEŞTE CERINŢELE SOLICITATE LA FISELE TEHNICE NR. 2 CONTROLLER PUNCT LUMINOS RD. 3.2, NR. 3 SENZOR MULTIFUNCTIONAL RD. 3.2, NR. 4 PUNCT DE APRINDERE TRIFAZAT CU GATEWAY RD. 3.3, NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 3.2 REFERITOARE LA OBLIGATIVITATEA

CERTIFICATULUI DE CONFORMITATE CONFORM DIRECTIVELOR ESENTIALE Criticile de la punctul XIV și XV privind pretinsul caracter ambiguu al cerințelor referitoare la certificare urmează să fie admise, deoarece, din formularea existentă nu se înțelege dacă certificatele de conformitate solicitate trebuie să fie pentru echipament sau pentru componentele acestuia. În ceea ce privește, însă, susținerile contestatorului privind pretinsa lipsă de aplicabilitate a standardelor enumerate în cerința cu privire la certificare din fișele tehnice, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate deoarece, contrar principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, principiu transpus în dreptul autohton prin prevederile art. 249 C.p.c, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, operatorul economic contestator nu a prezentat niciun argument în acest sens. Referitor la criticile cu privire la solicitarea prezentării certificatului de conformitate, formulate de autoritatea contractantă în fișele tehnice nr. 2 controller punct luminos, nr. 3 senzor multifunctional, nr. 4 punct de aprindere trifazat cu gateway, nr. 5 sistem de telegestiune rd. 3.2, Consiliul reține incidența prevederilor art. 5 și art. 6 din Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor, care dispun astfel: - art. 5: „În cazul în care legislația comunitară de armonizare impune ca producătorul să declare că s-a demonstrat îndeplinirea cerințelor referitoare la un produs („declarația CE de conformitate”), legislația prevede întocmirea unei singure declarații pentru toate actele comunitare aplicabile produsului, declarație care să conțină toate informațiile necesare pentru a identifica legislația comunitară de armonizare la care se raportează declarația, menționând și referințele de publicare a actelor în cauză”; - art. 6: „(1) În cazul în care impune evaluarea conformității, legislația comunitară de armonizare poate prevedea efectuarea evaluării de către autoritățile publice, producători sau organismele notificate”. Scopul reglementării celor 2 modalități de atestare a conformității se regăsește în cadrul considerentului 29 al Deciziei anterior menționată, potrivit căruia „Marcajul CE, ca și indicație concretă a conformității unui produs, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de

stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE, care urmează să fie folosite în cadrul legislației comunitare de armonizare care prevede utilizarea acelui marcaj, ar trebui să fie prevăzute prin prezenta decizie”. Cu alte cuvinte, în funcție de tipul/natura produsului, demonstrarea conformității în vederea aplicării marcajului CE este condiționată de parcurgerea unui întreg proces de evaluare, ale cărui etape sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și în alte acte normative incidente, emise pentru domenii specifice de activitate. Or, prin contestația formulată, ... se limitează la simpla exprimare a nemulțumirii cu privire la cerința din documentația de atribuire privind prezentarea certificatului de conformitate CE, fără să indice vreo normă juridică care să permită aplicarea marcajului CE pe controllerul punct luminos, senzorul multifunctional, punctul de aprindere trifazat cu gateway și sistemul de telegestiune în urma declarării conformității de către producător, în contradicție cu argumentele autorității contractante care arată prin punctul de vedere că, cel puțin din perspectiva legislației naționale în domeniul construcțiilor, este obligatorie supunerea la teste/încercări de conformitate a produselor anterior menționate, motiv pentru care urmează să respingă, ca neîntemeiate, aceste critici. XVI. NELEGALITATEA DOCUMENTATIEI IN CEEA CE PRIVESTE CERINTELE SOLICITATE LA FISA TEHNICA NR. 5 SISTEM DE TELEGESTIUNE RD. 5.1 REFERITOARE LA PUNEREA LA DISPOZITIE A UNUI SERVICIU DE ASISTENTA TELEFONICA SI ONLINE GRATUIT, IN LIMBA ROMANA, CU SCOPUL GHIDARII INSTALATORULUI SI UTILIZATORULUI ATAT IN PERIOADA DE INSTALARE, CAT SI IN PERIOADA DE GARANTIE În ceea ce privește această critică, Consiliul urmează a o respinge ca nefondată, deoarece, din analiza textului anterior reprodus, rezultă că este aplicabilă doar ofertantului declarat câștigător, în etapa de executare a contractului, astfel cum solicită contestatorul, iar, la data depunerii ofertei este suficientă asumarea cerinței și detalierea informațiilor precizate în textul cerinței, respectiv, prezentarea modalităților de acordare a serviciului de asistență tehnică (website, număr de telefon, email etc.) și a timpilor de răspuns medii. În vederea respectării principiilor transparenței și tratamentului egal, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a modificărilor aduse documentației de atribuire, astfel încât acestea să fie aduse la cunoștința operatorilor economici interesați de procedură. Consiliul subliniază faptul că se impune o reverificare a documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, pentru a vedea dacă sunt necesare și alte modificări ale acesteia, în corelare cu cele reținute de Consiliu în cadrul considerentelor de mai sus. În ceea ce privește solicitarea intervenientului ... privind obligarea contestatorului la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei, Consiliul o va respinge având in vedere caracterul

accesoriu al cererii, aceste cheltuieli rămânând în sarcina intervenientului. În ceea ce privește solicitarea contestatorului de acordare a cheltuielilor efectuate cu soluționarea contestației, având în vedere că, potrivit cele anterior reținute, s-a constatat doar parțial temeinicia criticilor formulate, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 3.500 lei, din totalul de 7.140 lei pentru care acesta a depus factura seria PDV-024 nr. 01/10.01.2024. În consecință, luând în considerare cele mai sus reținute, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de ... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., în ceea ce privește criticile de la punctele IV, V, X și XII, respectiv punctele XIV și XV, respectiv punctele VI și IX potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii și, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire și la publicarea în SEAP a modificărilor efectuate, cu respectarea prevederilor legale și a motivării prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune publicarea in SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate restul criticilor formulate de .... În temeiul dispozițiilor art.26 alin. (9) din Legea nr.101/2016, Consiliul va obliga ... la plata sumei de 3.500 lei, din totalul de 7.140 pentru care acesta a depus factura seria PDV-024 nr. 01/10.01.2024. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit.a) și b) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de ... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., în ceea ce privește criticile de la punctele IV, V, X și XII, respectiv punctele XIV și XV, respectiv punctele VI și IX potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii și, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire și la publicarea în SEAP a modificărilor efectuate, cu respectarea prevederilor legale și a motivării prezentei în termen de 10 zile de la comunicare.

În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune publicarea in SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate restul criticilor formulate de .... În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligă ... la plata sumei de 3.500 lei, din totalul de 7.140 lei pentru care acesta a depus factura seria PDV-024 nr. 01/10.01.2024. În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu dispozițiile art. 61 și urm. din Codul de procedură civilă, Consiliul va respinge cererea de intervenție formulată de .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.