Decizie CNSC 85/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 85/C1/4342,4791 Data: 14.01.2026 Prin contestația nr. 625/31.10.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 76935/03.11.2025, formulată de GENERAL SECURITY SRL (dosar nr. 4342/2025), cu sediul în Cluj-Napoca, Piața 1 Mai, nr. 4-5, județul Cluj, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J1998001732127, având cod unic de înregistrare RO 11160619, reprezentată legal prin administrator, împotriva raportului procedurii nr. 102784/11790/24.10.2025 emis de către autoritatea contractantă ORAȘUL PETRILA (PRIMĂRIA ORAȘULUI PETRILA), cu sediul în Petrila, str. Republicii, nr. 196, județul Hunedoara, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Servicii de proiectare pentru întocmire PTh, Detalii de execuție, Documentație pentru obținerea avizului de amplasare, documentații avize/acorduri, asistenta tehnica din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice in orașul Petrila, județul Hunedoara”, cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: 1. anularea raportului procedurii și a comunicării privind rezultatul procedurii prin care autoritatea contractantă a reținut că oferta GENERAL SECURITY SRL este inacceptabilă și că oferta ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING SRL împreuna cu INTECH SOLUTIONS SRL (subcontractant) și YME ELECTRICAL CONSTRUCTION SRL (subcontractant), NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL (terț), SCEPTRUM OPTIMAL SYSTEM (terț) este admisibilă și câștigătoare. 2. în principal, obligarea autorității contractante la: 2.1. reevaluarea ofertei depuse de GENERAL SECURITY SRL ofertant unic, având subcontractant Inovan Construct SRL (subcontractant), într-un mod transparent și nediscriminatoriu; ofertă pe care în mod incorect autoritatea a considerat-o inacceptabilă; 2.2. reevaluarea ofertei depuse de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING SRL împreuna cu INTECH SOLUTIONS SRL (subcontractant) și YME ELECTRICAL CONSTRUCTION SRL Pagina 1 din 4

(subcontractant), NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL (terț), SCEPTRUM OPTIMAL SYSTEM (terț); oferta pe care în mod eronat autoritatea a declarat-o conformă și câștigătoare; într-un mod transparent și nediscriminatoriu, respectând și evaluând propriile cerințe și caracteristici solicitate în documentația de atribuire, cel puțin în aspectele sesizate de societatea sa prin prezenta contestație; 3. în subsidiar, în cazul în care se va constata că viciile de procedură, în special cele privind lipsa de transparență și imparțialitate a evaluării, nu pot fi remediate printr-o simplă reevaluare, solicită anularea procedurii de atribuire. Prin contestația nr. 671/03.12.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 85486/04.12.2025, formulată de GENERAL SECURITY SRL (dosar nr. 4791/2025), cu sediul în Cluj-Napoca, Piața 1 Mai, nr. 4-5, județul Cluj, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J1998001732127, având cod unic de înregistrare RO 11160619, reprezentată legal prin administrator, împotriva raportului procedurii nr. 102784/11790/ 24.10.2025 emis de către autoritatea contractantă ORAȘUL PETRILA (PRIMĂRIA ORAȘULUI PETRILA), în cadrul aceleași proceduri, s-a solicitat: 1. anularea raportului procedurii și a comunicării privind rezultatul procedurii prin care autoritatea contractantă a reținut că oferta GENERAL SECURITY SRL este inacceptabilă și că oferta ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING SRL împreuna cu INTECH SOLUTIONS SRL (subcontractant) și YME ELECTRICAL CONSTRUCTION SRL (subcontractant), NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL (terț), SCEPTRUM OPTIMAL SYSTEM (terț) este admisibilă și câștigătoare. 2. în principal, obligarea autorității contractante la: 2.1. reevaluarea ofertei depuse de GENERAL SECURITY SRL ofertant unic, având subcontractant Inovan Construct SRL (subcontractant), într-un mod transparent și nediscriminatoriu; ofertă pe care în mod incorect autoritatea a considerat-o inacceptabilă; 2.2. reevaluarea ofertei depuse de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING SRL împreuna cu INTECH SOLUTIONS SRL (subcontractant) și YME ELECTRICAL CONSTRUCTION SRL (subcontractant), NEXT GENERATION TECHNOLOGIES SRL (terț), SCEPTRUM OPTIMAL SYSTEM (terț); oferta pe care în mod eronat autoritatea a declarat-o conformă și câștigătoare; într-un mod transparent și nediscriminatoriu, respectând și evaluând propriile cerințe și caracteristici solicitate în documentația de atribuire, cel puțin în aspectele sesizate de societatea sa prin prezenta contestație; 3. în subsidiar, în cazul în care se va constata că viciile de procedură, în special cele privind lipsa de transparență și imparțialitate a Pagina 2 din 4

evaluării, nu pot fi remediate printr-o simplă reevaluare, solicită anularea procedurii de atribuire. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 88649/16.12.2025, ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL, cu sediul în Iași, str. Nae Ionescu, nr. 4, județul Iași, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J1991001390221, având cod unic de înregistrare RO 1956885, reprezentată legal prin administrator și convențional prin Cabinet de avocat Stuparu Roxana Elena cu sediu procesual ales în Cluj Napoca B- dul 1 Decembrie 1918 nr. 34A, etaj III, județul Cluj, a formulat cerere de intervenție voluntară accesorie, față de dosarul nr. 4791/2025, solicitând: 1. admiterea în principiu a prezentei cereri de intervenție; 2. respingerea contestației formulate de GENERAL SECURITY SRL cu privire la criticile ce vizează oferta ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL ca tardivă; 3. respingerea contestației formulate de GENERAL SECURITY SRL cu privire la criticile ce vizează oferta ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL ca nefondată; 4. constatarea caracterului nelegal și netemeinic al raportului procedurii în ceea ce privește conformitatea ofertei GENERAL SECURITY SRL din alte motive față de cele reținute de autoritatea contractantă; 5. permiterea accesului său la întreg dosarul achiziției și, în subsidiar, obligarea autorității contractante la a-i permite accesul în mod nerestricționat la dosarul achiziției care să cuprindă accesul la oferta GENERAL SECURITY SRL; 6. obligarea contestatorului la plata cheltuielilor aferente procedurii. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 4342/2025, și nr. 4791/2025 au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de GENERAL SECURITY SRL ulterior studierii dosarului cauzei, invocată de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL în cererea de intervenție. Pagina 3 din 4

Respinge, ca tardiv, petitul 4 din cererea de intervenție formulată de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL. Admite, în parte, contestațiile formulată de GENERAL SECURITY SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL PETRILA (PRIMĂRIA ORAȘULUI PETRILA), în ceea ce privește oferta desemnată câștigătoare, iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii și actele subsecvente în partea aferentă ofertei depusă de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL, de la etapa de verificare a conformității propunerii tehnice, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondată, partea din contestațiile formulate de GENERAL SECURITY SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL PETRILA (PRIMĂRIA ORAȘULUI PETRILA) referitoare la propria sa ofertă, iar, pe cale de consecință, va admite în parte cererea de intervenție formulată de ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului ENGINEERING AND GENERAL CONSTRUCTING (ENGEKO) SRL de obligare a contestatorului GENERAL SECURITY SRL la plata de cheltuieli de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE ........................... Consilier de soluționare ...................... Redactat practicaua deciziei ...................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 127 (o sută douăzecișișapte) pagini Pagina 4 din 4

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.... Data:... Prin contestația nr...., înregistrată la... sub nr...., formulată de... (dosar nr.... ), cu sediul în..., Piața..., nr......., înmatriculată la... cu nr...., având cod unic de înregistrare RO..., reprezentată legal prin administrator, împotriva raportului procedurii nr.... emis de către autoritatea contractantă ORAȘUL... (...), cu sediul în......., nr......., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Servicii de proiectare pentru întocmire PTh, Detalii de execuție, Documentație pentru obținerea avizului de amplasare, documentații avize/acorduri, asistenta tehnica din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice in ORAȘUL..., județul... ”, cod..., s- a solicitat: 1. anularea raportului procedurii și a comunicării privind rezultatul procedurii prin care autoritatea contractantă a reținut că oferta... este inacceptabilă și că oferta... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț) este admisibilă și câștigătoare. 2. în principal, obligarea autorității contractante la: .... reevaluarea ofertei depuse de... ofertant unic, având subcontractant... (subcontractant), într-un mod transparent și nediscriminatoriu; ofertă pe care în mod incorect autoritatea a considerat-o inacceptabilă; .... reevaluarea ofertei depuse de... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț); oferta pe care în mod eronat autoritatea a declarat-o conformă și câștigătoare; într-un mod transparent și nediscriminatoriu, respectând și evaluând propriile cerințe și caracteristici solicitate în documentația de atribuire, cel puțin în aspectele sesizate de societatea S.A.prin prezenta contestație; 3. în subsidiar, în cazul în care se va constata că viciile de procedură, în special cele privind lipsa de transparență și imparțialitate a Pagina 1 din 132

evaluării, nu pot fi remediate printr-o simplă reevaluare, solicită anularea procedurii de atribuire. Prin contestația nr...., înregistrată la... sub nr...., formulată de... (dosar nr.... ), cu sediul în..., Piața..., nr......., înmatriculată la... cu nr...., având cod unic de înregistrare RO..., reprezentată legal prin administrator, împotriva raportului procedurii nr.... emis de către autoritatea contractantă ORAȘUL... (...), în cadrul aceleași proceduri, s-a solicitat: 1. anularea raportului procedurii și a comunicării privind rezultatul procedurii prin care autoritatea contractantă a reținut că oferta... este inacceptabilă și că oferta... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț) este admisibilă și câștigătoare. 2. în principal, obligarea autorității contractante la: .... reevaluarea ofertei depuse de... ofertant unic, având subcontractant... (subcontractant), într-un mod transparent și nediscriminatoriu; ofertă pe care în mod incorect autoritatea a considerat-o inacceptabilă; .... reevaluarea ofertei depuse de... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț); oferta pe care în mod eronat autoritatea a declarat-o conformă și câștigătoare; într-un mod transparent și nediscriminatoriu, respectând și evaluând propriile cerințe și caracteristici solicitate în documentația de atribuire, cel puțin în aspectele sesizate de societatea S.A.prin prezenta contestație; 3. în subsidiar, în cazul în care se va constata că viciile de procedură, în special cele privind lipsa de transparență și imparțialitate a evaluării, nu pot fi remediate printr-o simplă reevaluare, solicită anularea procedurii de atribuire. Prin adresa înregistrată la... sub nr....... (.................) S.R.L., cu sediul în......., nr......., înmatriculată la... cu nr...., având cod unic de înregistrare RO..., reprezentată legal prin administrator și convențional prin Cabinet de avocat... cu sediu procesual ales în... B-dul... nr...., etaj......, a formulat cerere de intervenție voluntară accesorie, față de dosarul nr...., solicitând: 1. admiterea în principiu a prezentei cereri de intervenție; 2. respingerea contestației formulate de... cu privire la criticile ce vizează oferta... (.................) S.R.L. ca tardivă; 3. respingerea contestației formulate de... cu privire la criticile ce vizează oferta... (.................) S.R.L. ca nefondată; 4. constatarea caracterului nelegal și netemeinic al raportului procedurii în ceea ce privește conformitatea ofertei... din alte motive față de cele reținute de autoritatea contractantă; 5. permiterea accesului său la întreg dosarul achiziției și, în subsidiar, obligarea autorității contractante la a-i permite accesul în mod nerestricționat la dosarul achiziției care să cuprindă accesul la oferta...; Pagina 2 din 132

6. obligarea contestatorului la plata cheltuielilor aferente procedurii. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr...., și nr.... au fost conexate pentru a se pronunța o soluție unitară deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: I. Interesul său legitim. Cu privire la interesul său legitim în formularea prezentei contestații, precizează că acesta este reprezentat de posibilitatea atribuirii contractului societății sale, în condițiile în care, în urma admiterii contestației, s-ar constata că autoritatea contractantă a exclus oferta S.A., în mod nelegal și a desemnat drept câștigător... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț) (în continuare .................). Apreciază că prezenta contestație se impune a fi admisă, cu anularea raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente, pentru următoarele motive: Contestatorul precizează că la aceasta procedura au depus oferte 4 participanți: 1....; 2.... împreună cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț); 3.... împreuna cu... (subcontractant); 4. Asocierea formată din:... &... -... - ................. S.R.L.. Așa cum se poate observa din raportul procedurii nr...., comisia de evaluare a respins 3 din cele 4 oferte depuse, fiind declarate neconforme și/sau inacceptabile, la evaluarea tehnică, în urma analizei răspunsurilor la clarificare. (1) Față de lipsa de transparență dovedită a autorității contractante- încălcarea art. 63 din Lege 98/2016. Invocând prevederile art. 63 din Lege nr. 98/2016 contestatorul susține că prin nepublicarea numelui furnizorului de servicii de achiziție și a listei participanților la procedură, autoritatea contractantă a acționat în mod netransparent. Această opacitate creează un mediu propice pentru apariția unor situații de conflict de interese și a unor eventuale înțelegeri neconcurențiale, viciind fundamental întreaga procedură. O procedură desfășurată cu încălcarea principiului transparenței este, prin definiție, viciată. Lipsa informațiilor esențiale face imposibilă verificarea respectării celorlalte principii, precum tratamentul egal și nediscriminarea. Astfel arată că după cum se constată din fișa de date, autoritatea a publicat strict persoanele cu funcție de decizie din cadrul autorității contractante, omițând în mod deliberat sau nu, publicarea numelui Pagina 3 din 132

personalului furnizorului de servicii de achiziție auxiliare, adică expertul cooptat din prezenta procedură. În opinia S.A.obligația de a publica numele personalului furnizorului de servicii de achiziție are ca scop direct permiterea verificării potențialelor conflicte de interese. Aflând aceste nume abia din raportul procedurii, nu a avut nicio posibilitate reală și efectivă, pe parcursul derulării competiției, să verifice dacă: • Expertul cooptat de autoritate (furnizorul de servicii) are sau a avut legături comerciale cu ofertantul câștigător. • Există relații de rudenie sau afinitate între personalul decizional și oricare dintre participanți. • Sunt îndeplinite condițiile de imparțialitate și obiectivitate. Astfel că dreptul său de a sesiza un potențial conflict de interese a fost anulat. Aflarea acestor informații la final face ca orice demers ulterior să fie inutil pentru procedura în curs. Viciul s-a produs și a afectat deja evaluarea ofertelor. Nerespectarea de către autoritatea contractantă a obligației de a publica numele expertului cooptat (persoană cu funcție de decizie, conform art. 63) nu este o simplă omisiune formală. În cazul de față, această faptă a avut o consecință directă și gravă: l-a privat de dreptul fundamental de a se apăra împotriva unei evaluări părtinitoare, realizată de o persoană a cărei lipsă de obiectivitate față de societatea S.A.o putea dovedi. Solicită Consiliului să constate că omisiunea autorității contractante de a publica numele expertului cooptat, coroborată cu dovada unui tipar de comportament părtinitor al acestuia față de societatea S.A., a viciat în mod fundamental și iremediabil procesul de evaluare. Prejudiciul constă în imposibilitatea de a solicita recuzarea expertului respectiv în timp util. Dacă autoritatea ar fi respectat legea, ar fi identificat numele expertului de la începutul procedurii. Contestatorul susține că pe baza experienței negative din procedura de la Năsăud (care la data curentă se afla pe rolul..., dosar 3... 6/C10/2025), ar fi avut motive temeinice să depună o cerere de recuzare, argumentând că există o îndoială justificată cu privire la imparțialitatea S.A., conform principiilor generale de drept administrativ. Prin ascunderea identității sale până la finalul evaluării, autoritatea i-a negat acest drept, obligându-l să fie supus unei evaluări pe care o anticipa ca fiind subiectivă și tendențioasă. Precizează că va demonstra, prin prezentarea documentelor din procedura de atribuire de la ORASUL..., SCN1..., că expertul cooptat în prezenta cauză, Dl .................- Consultant achiziții, expert cooptat, a utilizat un modus operandi identic pentru a-l defavoriza. Atât solicitările de clarificări, cât și interpretarea tehnică a soluției privind platforma „.................”, sunt copii fidele ale demersului din procedura anterioară, Pagina 4 din 132

ceea ce dovedește o atitudine preconcepută și o lipsă flagrantă de obiectivitate. În opinia S.A.comportamentul expertului cooptat, Dl .............., nu este un incident izolat, ci un tipar. Similaritatea izbitoare dintre cele două proceduri (Năsăud și cea curentă) demonstrează o abordare preconcepută și o lipsă de imparțialitate: • Identitatea solicitărilor de clarificări: Faptul că s-au adresat „aceleași clarificări tendențioase” și „aceleași insinuări” sugerează că expertul nu a evaluat obiectiv oferta depusă, ci a căutat pretexte pentru a o discredita, folosind un șablon aplicat anterior. • Identitatea soluției pe o speță tehnică: Modul identic în care a fost tranșată problema tehnică specifică (platforma „.................”) arată o decizie prestabilită, nu rezultatul unei analize obiective a soluției sale tehnice din prezenta procedură. • Implicația juridică: Acest tipar constituie o probă solidă a faptului că evaluarea nu a respectat principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității, prevăzute la art. 2, alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Expertul nu a evaluat oferta, ci ofertantul, bazându-se pe o poziție deja formată. Consideră că prin ascunderea identității acestui expert, autoritatea contractantă i-a anulat dreptul de a-l recuza în timp util, creându-i un prejudiciu direct și condamnându-l la o evaluare lipsită de imparțialitate. În aceste condiții, singura măsură legală care se impune este anularea integrală a procedurii, deoarece viciul de evaluare nu poate fi remediat, iar încrederea în corectitudinea procesului a fost iremediabil compromisă. - „Omisiunea” declarării expertului cooptat a avut un impact direct si asupra corectitudinii formularului de integritate publicat de autoritate. Formularul de integritate permite autorităților contractante S.A.completeze și să gestioneze datele prevăzute în document (cf. Legii nr.... ) și, de asemenea, permite sistemului Prevent al ANI să interogheze datele completate. Având în vedere că Formularul de Integritate, conform propriului manual de utilizare la pagina 11, preia automat factorii decizionali din datele procedurii publicate în SICAP, omisiunea culpabilă a autorității de a-l include pe expertul cooptat în această listă a viciat din start și în mod iremediabil formularul, făcând imposibilă orice verificare a conflictelor de interese în raport cu persoana S.A.. Mai mult, omisiunea autorității contractante de a publica lista participanților, conform art. 63, alin. (2) din Lege, i-a creat un prejudiciu direct și cuantificabil în cadrul evaluării tehnice. La solicitarea de clarificări privind funcționalitățile platformei „.................”, susține că a fost nevoit să formuleze un răspuns fără a cunoaște contextul concurențial. Raportul procedurii și deciziile comisiei de evaluare se bazează, în mod esențial, pe expertiza și recomandările expertului cooptat. Dacă Pagina 5 din 132

acest expert a acționat în mod părtinitor, atunci concluziile sale sunt viciate, iar aceste vicii se răsfrâng asupra întregului proces decizional al comisiei. Comisia de evaluare, posibil fără să cunoască acest istoric, și-a fundamentat decizia pe o analiză lipsită de obiectivitate. În opinia S.A.dreptul de a formula o contestație trebuie să fie efectiv, nu iluzoriu. A contesta „în orb”, fără a cunoaște competitorii, este o limitare gravă a acestui drept. Dezvăluirea competitorilor abia în raportul final anulează posibilitatea de a contesta aspecte care țin de calificarea sau de conformitatea ofertelor celorlalți participanți în termenul legal. A. Față de declararea ofertei sale ca fiind neconformă, solicită să se observe următoarele: În procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerii tehnice cu prevederile caietului de sarcini nr.... pag 83-85, comisia de evaluare stabilește oferta S.A.ca fiind inacceptabilă și neconformă, potrivit următoarelor considerații: „Oferta prezentată de... (ofertant) împreună cu... (subcontractant)- este INACCEPTABILA și NECONFORMĂ conform HG 395, Art 134, alin 5 și art 137”. (1) Cu referire la cerința GDPR. Motiv de fapt și de drept: Respingerea ofertei este nelegală și netemeinică, fiind bazată pe o interpretare eronată și excesiv de formalistă a prevederilor documentației de atribuire și a dispozițiilor art. 1... din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă a calificat în mod greșit un viciu de formă remediabil drept o neconformitate de fond. Contestatorul arată că din comunicarea de respingere rezultă: „Ofertantul a omis să completeze secțiunea obligatorie din oferta tehnică [... ] oferta tehnică nu există nici măcar un cuvânt sau o referință despre GDPR”. Referitor la susținerea autorității contractante că în ofertă „nu există nici măcar un cuvânt sau o referință despre GDPR” contestatorul consideră că această afirmație este contrazisă de fapte. Astfel arată că în oferta S.A.inițială, a acceptat integral și necondiționat modelul de contract pus la dispoziție. Acest contract conține, la articolele 36 („... și... cu... ”) și 37 („... privind... ”), un set detaliat și riguros de obligații care, în esență, constituie însăși politica GDPR aplicabilă relației contractuale. Aceste clauze nu sunt simple generalități, ci stabilesc în mod explicit: scopul prelucrării, măsuri tehnice și organizatorice concrete, proceduri stricte de notificare a breșelor de securitate și obligații clare în relația cu subcontractanții. Prin acceptarea acestor clauze, consideră că a făcut mai mult decât să menționeze cuvântul „GDPR”; și-a asumat un set de obligații juridice ferme și executorii care reprezintă transpunerea directă a principiilor GDPR în contextul acestui proiect. Așadar, angajamentul de fond a fost prezent în ofertă de la bun început. Solicitarea autorității de a prezenta Pagina 6 din 132

aceste informații sub un titlu distinct, „... ”, reprezintă o cerință pur formală, legată de structura documentului, nu de conținutul ofertei. De asemenea arată că autoritatea a ignorat faptul că persoana responsabilă pentru implementarea GDPR a fost deja nominalizată în oferta S.A.: A prezentat-o pe doamna... în rolul de Manager de Proiect, detaliind atribuțiile sale generale de management, coordonare și comunicare cu Beneficiarul. Așa cum a arătat în răspunsul la clarificări, rolul de Manager de Proiect, ca punct central de contact și responsabilitate, include în mod natural și firesc asigurarea conformității pe toate palierele contractului, inclusiv cel de GDPR. Clarificările sale nu au introdus o persoană nouă, ci doar au detaliat o componentă a atribuțiilor resursei umane deja existente în ofertă. În opinia S.A.nu este rezonabil și nici legal să se pretindă că pentru fiecare obligație contractuală trebuie nominalizată o persoană distinctă, când rolul de management integrează, prin definiție, toate aceste responsabilități. Arată astfel că, legea permite corectarea „erorilor sau omisiunilor care sunt de natură să fie remediate, fără a altera conținutul de fond al ofertei”. Cazul de față se încadrează perfect în această definiție: Conținutul de fond (angajamentul de a respecta reguli GDPR stricte și existența unei persoane responsabile) a existat în ofertă. Omisiunea a fost de natură formală: nu a creat o secțiune separată cu titlul „... ” și nu a detaliat explicit atribuțiile GDPR ale managerului de proiect. Răspunsul său la clarificări nu a adus niciun element nou de substanță. El doar a indicat și a detaliat unde se regăsesc în oferta inițială angajamentele și resursele care răspund cerinței, corectând astfel un viciu de prezentare. În opinia S.A., analiza comisiei de evaluare este viciată de o contradicție evidentă: • Pe de o parte, comisia afirmă că în ofertă „nu există nici măcar un cuvânt” despre GDPR. • Pe de altă parte, în aceeași frază, admite că ofertantul transmite „o serie de informații și analogii dintre cerință și oferta transmisă” și „informații tangențiale”. • Autoritatea recunoaște implicit că informația există, doar forma de prezentare diferă. În opinia S.A.este logic imposibil să existe „analogii” și „informații tangențiale” într-un vid informațional absolut („nici măcar un cuvânt”). Această contradicție demonstrează că, în realitate, comisia de evaluare a identificat informațiile relevante în oferta S.A., dar a ales în mod arbitrar să le desconsidere ca fiind insuficiente, bazându-se pe o cerință de formă (existența unei secțiuni dedicate). Cu privire la acest aspect arată că documentația de atribuire a formulat cerința - „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului” - fără a Pagina 7 din 132

defini ce înțelege prin acest concept sau ce formă specifică trebuie să îmbrace. În absența unei solicitări explicite de a prezenta un document separat, intitulat formal „... ”, interpretarea S.A.rezonabilă - aceea că asumarea clauzelor contractuale detaliate (Art. 36 și 37) constituie dovada acestei politici - trebuie acceptată. Principiul securității raporturilor juridice impune ca orice cerință neclară sau ambiguă să fie interpretată în favoarea ofertantului de bună- credință. Prin urmare consideră că respingerea ofertei sale este abuzivă, bazată pe un formalism excesiv ce contravine atât spiritului, cât și literei legii achizițiilor publice și jurisprudenței constante a..., care favorizează analiza fondului ofertei în detrimentul formei de prezentare. Solicită...: 1. Să constate că informațiile și angajamentele privind politica GDPR și resursa umană aferentă au existat în substanța ofertei inițiale, prin asumarea contractului și nominalizarea managerului de proiect. 2. Să recalifice omisiunea de a le prezenta într-o secțiune dedicată drept viciu de formă, în sensul art. 1... alin. (3) din HG nr. 395/2016. 3. Să constate că răspunsul la clarificări transmis de societatea S.A.a remediat pe deplin acest viciu de formă, fără a altera conținutul de fond al ofertei. 4. Pe cale de consecință, să anuleze adresa de comunicare a rezultatului procedurii și să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea acesteia, cu luarea în considerare a clarificărilor aduse. (2) Cu referire la pretinsa lipsă a „planului de gestiune a traficului”. Afirmația autorității contractante, conform căreia „la paginile indicate de ofertant NU se regăsește planul de gestiune a traficului”, consideră că este rezultatul unei analize superficiale și a unui refuz de a corela documentele care, prin natura lor, se completează reciproc. Așa cum a arătat și în răspunsul la clarificări, a prezentat o soluție duală, care formează un sistem integrat de management al traficului: (Pag. 395-401): „... A... ”. Arată că acest document stabilește cadrul strategic și procedural („CUM” va gestiona traficul), acoperind explicit: • Obiectivele clare: Asigurarea siguranței, minimizarea disconfortului și menținerea fluenței circulației. • Managementul relațiilor: Planificarea și obținerea avizelor, informarea proactivă a publicului. • Măsuri de protecție extinse: Detalierea protecției specifice nu doar pentru traficul auto, ci și pentru pietoni, bicicliști și animale. • Managementul operațional: Reguli de desfășurare a lucrărilor, monitorizare, control și alocarea clară a responsabilităților (Șef de șantier... etc.). (Pag. 392-395): „... ” Pagina 8 din 132

Acest document reprezintă instrumentul tehnic („... ” va gestiona traficul), detaliind: • Conformitatea legală: Respectarea normativelor în vigoare (OUG 195/2002, SR... etc.). • Soluții concrete: Prezentarea de scheme de semnalizare tip, adaptabile situațiilor din teren. • Mijloace specifice: Listarea exhaustivă a echipamentelor (indicatoare, conuri, balize, semafoare mobile etc.). • Procesul de implementare: Descrierea instalării, a verificării zilnice și a demontării semnalizării. În opinia S.A.citite împreună, așa cum este logic și firesc, aceste două documente formează un plan de gestiune a traficului complet și robust, care răspunde tuturor sub-cerințelor din documentație, inclusiv menținerea facilităților în operare și asigurarea siguranței. Consideră că decizia de a decreta că un „Plan de... ” este fundamental diferit de un „Plan de Gestiune a Traficului” este o distincție artificială, lipsită de fundament logic și practic. În realitatea execuției lucrărilor pe drumuri publice, semnalizarea rutieră temporară este principalul și cel mai important instrument de gestiune a traficului. Este imposibil din punct de vedere fizic și legal să gestionezi traficul în zona unui șantier fără un plan de semnalizare. Planul său de semnalizare, coroborat cu metodologia de lucru, demonstrează exact cum va menține fluența și siguranța circulației, răspunzând astfel nucleului cerinței. A respinge oferta pe acest motiv echivalează cu a respinge un plan de construcție a unei case pentru că documentul se numește „Proiect Tehnic de Arhitectură” și nu „Plan de... ”. Documentația de atribuire, deși prevedea sancțiunea neconformității pentru lipsa planului, a făcut acest lucru în contextul unei cerințe definite ambiguu. Termenul „plan de gestiune a traficului” nu a fost definit în mod clar și detaliat în documentație. În absența unei structuri impuse sau a unei definiții precise, interpretarea S.A.rezonabilă - aceea că un plan strategic combinat cu un plan tehnic de semnalizare îndeplinește cerința - trebuie acceptată. Orice cerință ambiguă se interpretează în favoarea ofertantului. Prin introducerea acestei distincții artificiale între „semnalizare” și „gestiune” după depunerea ofertelor, comisia de evaluare modifică, în fapt, înțelesul cerințelor inițiale. Se creează un standard de evaluare nou, mai restrictiv, care nu a fost cunoscut ofertanților la momentul elaborării ofertelor. Această practică încalcă principiul transparenței și predictibilității procedurii. Prin urmare consideră că respingerea ofertei sale este rezultatul unei abordări excesiv de formaliste și a unei interpretări eronate a documentelor prezentate. A oferit o viziune completă și detaliată, care Pagina 9 din 132

demonstrează capacitatea S.A.de a gestiona în mod profesionist, sigur și responsabil impactul lucrărilor asupra traficului. Solicită...: 1. Să constate că documentele prezentate în oferta S.A.de la paginile 392-395 și..., analizate în mod corelat, constituie un plan de gestiune

a

traficului

care

răspunde

în

fond

tuturor exigențelor documentației de atribuire. 2. Să constate că, în contextul unei cerințe definite în mod ambiguu, soluția tehnică și metodologică prezentată de societatea S.A.reprezintă un răspuns complet și conform. 3. Să anuleze interpretarea restrictivă și artificială a comisiei de evaluare, care încalcă principiul predictibilității. 4. Pe cale de consecință, să anuleze adresa de comunicare a rezultatului procedurii în partea ce privește respingerea ofertei sale pe acest motiv și să oblige autoritatea contractantă la reevaluarea acesteia și declararea ei ca fiind conformă la acest capitol. (3) Abuzul procedural privind platforma ofertată. Contestatorul

arată că autoritatea

contractantă își fundamentează decizia de respingere pe o afirmație preluată necritic de la competitorul ................., anume că „................. [... ] a reziliat contractul de distribuție cu... ”. Principiul fundamental care guvernează demonstrarea capacității într-o procedură de achiziție publică este acela că sarcina probei incumbă ofertantului, care trebuie să dovedească propria capacitate prin documente justificative clare. Acest principiu este consacrat de art.... 3 din HG nr. 395/2016, care stipulează că autoritatea contractantă solicită documente ce „dovedesc îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție”. Contestatorul

precizează că această afirmație

este, în mod categoric, falsă. La data limită de depunere a ofertelor (...)... deținea contractul de dealer nr...., încheiat cu..., care era perfect valabil și producea efecte juridice depline. Anexează prezentului demers atât contractul, cât și „Notificarea privind neprelungirea automată” emisă de ................. la..., document care confirmă expres valabilitatea contractului până la data de... și garantează îndeplinirea obligațiilor pentru procedurile de achiziție demarate sub incidența S.A.. Astfel arată că nu a existat nicio „reziliere”. Contractul a ajuns la termen și a expirat natural, ulterior depunerii ofertei. La momentul esențial pentru evaluare - data depunerii - avea capacitatea legală și comercială deplină de a oferta și livra produsele .................. Prin urmare, consideră că concluzia autorității contractante se bazează pe o „minciună”, nu pe o analiză obiectivă a documentelor. În opinia S.A.procesul de evaluare a fost viciat fundamental prin faptul că s-a bazat pe „documente puse la dispoziție de ofertantul .................” pentru a-l elimina. Pagina 10 din 132

Consideră că autoritatea contractantă a permis unui participant să se substituie comisiei de evaluare, acceptând acuzațiile acestuia ca fiind probe de necontestat, fără o verificare minimă și independentă a veridicității lor. Acest fapt constituie o încălcare flagrantă a principiului tratamentului egal (art. 2), creând un avantaj nejustificat pentru un ofertant în detrimentul altuia. Susține că a dovedit capacitatea S.A.de a livra soluția software ................. prin prezentarea unui document juridic cert, care atestă o relație comercială și un drept de a acționa - contractul de Dealer nr..... Acesta este documentul justificativ prin excelență, care probează capacitatea S.A.. Autoritatea contractantă a ignorat această dovadă directă și a inversat complet sarcina probei, solicitându-i un demers abuziv și extra-legal: să obțină o „confirmare” de la un terț (.................) care să ateste nu capacitatea S.A. (deja dovedită), ci politica S.A.comercială internă față de toți participanții. În loc să evalueze dovezile prezentate de societatea S.A. (contractul de dealer), autoritatea a transferat practic decizia de evaluare către un terț (.................), condiționând validitatea ofertei sale de răspunsul sau non-răspunsul acestuia. O comisie de evaluare are obligația să analizeze documentele din ofertă, nu să inițieze o corespondență cu terți pentru a valida drepturile comerciale ale unui ofertant. Solicitarea autorității a introdus în ecuația evaluării un terț (.................) care nu are nicio calitate, obligație sau responsabilitate procedurală. Decizia comisiei de evaluare a ajuns să se bazeze pe spusele unei entități care nu poate fi trasă la răspundere pentru declarațiile sale în contextul acestei proceduri specifice. Practic, arată că autoritatea nu i-a cerut să își dovedească capacitatea, ci să obțină permisiunea unui terț de a concura. Acest demers este fundamental viciat și ilegal. Solicitarea de a furniza „o confirmare oficială din partea .................” privind disponibilitatea produselor în „condiții comerciale echivalente” este ilegală din multiple perspective. Introducerea unei cerințe noi (încălcare art. 137, alin. 4, HG nr. 395/2016): Acest document nu a fost niciodată solicitat în documentația de atribuire. Introducerea unei astfel de cerințe după depunerea ofertelor reprezintă o modificare a specificațiilor tehnice și a criteriilor de calificare, fapt interzis de lege fără reluarea termenelor. Solicitarea unei „Permisiuni de la Terți”: Legea achizițiilor publice impune ofertantului să-și dovedească propria capacitate prin documente proprii (contracte, autorizații, certificări). Legea nu impune ofertantului să obțină „permisiuni” sau „confirmări” de la terți furnizori. Capacitatea S.A.era dovedită prin existența unui contract de dealer valabil. Orice altă solicitare excede cadrului legal. Pagina 11 din 132

Solicitarea unui Document imposibil de obținut: Așa cum a scris în răspunsul la clarificări, produsele ofertate nu sunt identice. Societatea S.A.a ofertat soluția standard „.................”, în timp ce competitorul a ofertat o soluție personalizată „... ”, „... ”. A cere o comparație a „condițiilor comerciale echivalente” pentru două produse și două modele de afaceri diferite (distribuitor vs. client de servicii) în opinia S.A.este o aberație logică și comercială, o cerință imposibil de îndeplinit în mod obiectiv. În opinia S.A.comisia de evaluare nu este un organ de investigație a practicilor comerciale și nu are competența de a arbitra dispute contractuale între operatori economici. • Rolul legal al autorității este de a verifica conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini. •

O

presupusă dispută comercială între

societatea S.A.și ................. sau o pretinsă exclusivitate a unui competitor sunt aspecte extraprocedurale, care nu afectează analiza de conformitate, mai ales când capacitatea S.A.la momentul ofertării este dovedită. • Nicio prevedere din documentație nu impunea o relație de exclusivitate cu furnizorul, astfel încât întregul raționament al autorității se bazează pe criterii inventate post-factum. Dacă analizează modul în care se dovedește capacitatea de a furniza diversele componente ale contractului, caracterul excepțional și punitiv al cerinței privind software-ul devine evident. Arată că în mod inexplicabil și discriminatoriu, doar în cazul software-ului ................., unde a prezentat dovada standard și suficientă - Contractul de Dealer valabil - autoritatea a impus o cerință suplimentară, anormală și abuzivă: „să ceară permisiunea ................. de a concura”. Consideră că această discrepanță flagrantă în

standardele

de probă demonstrează că solicitarea nu a fost un act de verificare legitimă, ci o barieră artificială, o „capcană procedurală” creată selectiv pentru a viza oferta S.A.și a fabrica un pretext de eliminare. Prin urmare arată că respingerea ofertei sale este rezultatul unui demers viciat, bazat pe falsuri, în care autoritatea contractantă a renunțat la rolul său de arbitru imparțial și a acționat pe baza informațiilor furnizate de un competitor direct, încălcând legea și principiile fundamentale ale achizițiilor publice. Societatea S.A.deține documentul la care, cel mai probabil, autoritatea contractantă face referire în comunicarea S.A. - o scrisoare emisă de ................., adresată terțului... (.................) - document care este publicat în cadrul comunicării rezultat procedură similară de la.... (depune la dosar pag 3-5). Presupunând cu rezonabilitate că ofertantul ................. (susținut de .................) a depus la dosar același document, dar, probabil, datat corespunzător, solicită Consiliului să analizeze următoarele contradicții Pagina 12 din 132

flagrante care demonstrează caracterul fraudulos al întregii proceduri de clarificare: 1.... -... și a.... Așa cum a arătat și în litigiul de la Năsăud, scrisoarea în cauză este datată anterior solicitării de clarificări. Acest nonsens temporal demonstrează că întreaga procedură de clarificare nu a fost o încercare reală de a obține informații, ci o „mascaradă” menită să justifice introducerea la dosar a unui document preexistent, obținut pe alte căi, cu scopul unic de a-l descalifica. 2. Inadecvarea totală a răspunsului la întrebare. În opinia S.A.există o discrepanță totală între ce a solicitat oficial comisia și ce a acceptat ca fiind un „răspuns” valid: • ce s-a cerut? O declarație neutră și simetrică despre egalitatea condițiilor comerciale pentru doi ofertanți specifici în această licitație. • ce s-a primit? O scrisoare unilaterală și personalizată, adresată unui terț care nu a ofertat (.................), despre o presupusă relație de exclusivitate și care conține o serie de acuzații țintite la adresa S.A.. Arată că documentul nu menționează nimic despre „aceleași condiții de piață”, nu face nicio comparație între oferte și, prin urmare, nu răspunde deloc, dar absolut deloc, la întrebarea pusă. A accepta acest document ca răspuns valid este un abuz de logică. 3. Solicitare expresă către...: Verificarea autenticității și a relevanței probelor. Având în vedere gravitatea faptelor și suspiciunile rezonabile de fraudare a procedurii, solicită în mod expres Consiliului, în virtutea rolului său activ, să dispună următoarele verificări esențiale: • Să solicite autorității contractante să depună la dosarul cauzei „documentele puse la dispoziție de ofertantul .................”, pe care și-a bazat întreaga decizie de respingere, pentru a putea fi analizate în contradictoriu. • Să verifice dacă nu cumva este vorba despre aceeași adresă datată anterior solicitării de clarificări, adresată terțului ................. și nu autorității contractante, ceea ce ar confirma pe deplin argumentele sale privind „mascarada” procedurală. •

Să analizeze

presupusul „acord

de exclusivitate” dintre ................./................. și .................. Având în vedere că multiple companii (PGV, ................., .................) au invocat simultan o „exclusivitate” în multiple licitații, există o suspiciune rezonabilă că acest acord ar putea fi un fals, un document nevalabil sau un parteneriat preferențial interpretat, în mod abuziv, ca fiind o exclusivitate. Solicită... să ceară prezentarea acestui acord, în original și să analizeze întinderea reală a efectelor sale juridice. Având în vedere cele prezentate solicită... cele precizate în preambulul deciziei. Pagina 13 din 132

(4) Similaritate solicitări clarificări asupra platformei ................. cu altă procedura. Consideră că respingerea ofertei sale nu se bazează pe o analiză obiectivă și imparțială, ci este punctul culminant al unui demers menit să creeze artificial un motiv de excludere. Dovada acestui fapt o reprezintă similaritatea, aproape perfectă, dintre solicitarea de clarificare primită în prezenta procedură (Petrila) și cea primită în procedura de la Năsăud. În opinia S.A., logica impune o singură concluzie: originea acestor solicitări identice nu este o neclaritate internă și spontană a comisiilor, ci o acțiune externă, concertată și deliberată a competitorului său direct (................./.................), probabil, facilitată de implicarea aceluiași expert cooptat..., în ambele proceduri. Precizează că Strategia anticoncurențială este transparentă și se desfășoară în trei pași: 1. Inducerea în eroare: Competitorul prezintă în mod fals către comisie ideea că produsele noastre sunt „identice”, pentru a crea o aparență de concurență neloială. 2. Sugerarea unei „... ”: Același competitor „sugerează” comisiei să solicite un document comparativ de la ................., document pe care știe că este imposibil de obținut. 3. Fabricarea motivului de excludere: Se mizează pe faptul că incapacitatea S.A., obiectivă și justificată, de a produce acest document irelevant va fi interpretată în mod abuziv ca „răspuns neconcludent” și va duce la eliminarea S.A.. Chiar și în absența acestei dovezi de acțiune concertată, consideră că solicitarea este fundamental ilegală. Așa cum a arătat pe larg în răspunsul la clarificări, rolul legal al unei comisii este de a verifica conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini, nu de a investiga practicile comerciale ale unor furnizori terți. Acest rol aparține exclusiv altor instituții, precum Consiliul Concurenței. Sarcina impusă societății sale - de a obține de la un furnizor terț un document sensibil, care îi dezvăluie politica comercială - este complet disproporționată față de scopul legitim al comisiei (verificarea conformității). Consideră că nu se află în fața unei simple erori de evaluare, cim a unui proces viciat în esența S.A.de lipsa de imparțialitate și de acceptarea necritică a unei strategii anticoncurențiale a unui alt participant. Comisia de evaluare a renunțat la rolul său de arbitru neutru și a devenit un instrument în jocul comercial al competitorului său. O astfel de procedură este lovită de nulitate absolută. Un element care dovedește coordonarea din spatele scenei, este modul „miraculos” în carem atât .................m cât și terțul ................. au aflat de participarea S.A.la procedura de la Petrila. Amintește aici că autoritatea a „omis” să publice Declarația privind participanții. Pagina 14 din 132

În opinia S.A., singura explicație logică este că această informație confidențială a fost furnizată către ................. și/sau ................. de către competitorul său, ................., care, la rândul său, a aflat-o prin

mijloace

ce

ar

trebui

investigate.

Acest

fapt demonstrează că ................. nu acționează ca un terț neutru, ci, ca un partener activ în strategia de eliminare a societății sale, primind informații și emițând „dovezi” la comandă. Consideră că nu se află în fața unei simple erori de judecată a comisiei de evaluare. Se află în fața unui proces de evaluare deturnat de la scopul său legal. Comisia de evaluare care are alături un expert cooptat a cărui identitate a fost ascunsă și ale cărui acțiuni ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea, a devenit un simplu executant pentru interesele anticoncurențiale ale unui alt participant. A accepta ca o ofertă să fie respinsă pe baza unor neadevăruri totale, a unor documente „prezise” de un terț neinformat oficial și a unui tipar de acțiune care se repetă la indigo, ar însemna anihilarea oricărei aparențe de legalitate și corectitudine. Contractul său de dealer, un document juridic valid, a fost tratat ca „o hârtie fără valoare comercială”, în timp ce alegațiile neprobate și acțiunile concertate ale competitorilor au fost ridicate la rang de probă absolută. În opinia S.A., o astfel de procedură este viciată, în mod fundamental și iremediabil. Singura soluție legală este anularea ei în integralitate. (5) Solicitare verificare Acord de exclusivitate invocat. Comisia de evaluare, acceptând acest presupus „acord de exclusivitate” ca fiind un factor decisiv și imuabil, a omis să analizeze riscurile inerente oricărui contract comercial, risc amplificat, în acest caz, de comportamentul duplicitar dovedit al .................. Își pune întrebări legitime pe care orice evaluator diligent ar fi trebuit să și le pună: • Ce garanție are comisia că acel acord de exclusivitate nu conține clauze condiționale sau de reziliere unilaterală? Este un contract semnat pe o durată fixă și necondiționată sau poate fi denunțat oricând de către .................? • Ce s-ar întâmpla dacă ................. se „răzgândește” și denunță acordul cu ................. a doua zi după depunerea ofertei/semnarea contractului? Ar fi fost oferta ................. declarată neconformă retroactiv? Evident că nu. Atunci de ce se aplică un alt standard pentru noi? • Cum poate fi ignorat comportamentul duplicitar al .................? Această entitate a menținut un contract de dealer valabil cu noi, în timp ce, aparent, negocia o exclusivitate cu competitorul său. A-și baza o decizie administrativă pe „cuvântul” sau pe un contract încheiat cu o astfel de entitate este un act de o imprudență procedurală inacceptabilă. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații absurde și pentru a asigura un mediu concurențial stabil și predictibil, legea achizițiilor Pagina 15 din 132

publice a instituit o regulă clară și de strictă interpretare: evaluarea se realizează exclusiv pe baza documentelor prezentate de ofertant în ofertă, care atestă capacitatea S.A.la momentul depunerii. A accepta existența și efectele juridice ale unui „acord de exclusivitate” fantomatic, pe care nimeni nu l-a analizat și ale cărui clauze esențiale (durată, reziliere, arie de aplicabilitate) sunt complet necunoscute, consideră că reprezintă o abdicare de la actul de evaluare și o încălcare gravă a principiului rolului activ. Comisia de evaluare a afirmat, cu o certitudine „evidentă”, că „între furnizorul ................. și ................. există un acord de exclusivitate, nimeni

altcineva

nu

are

dreptul

de

a

comercializa platforma .................”. Această concluzie este contrazisă flagrant nu doar de argumentele sale juridice, ci de realitatea pieței achizițiilor publice din ultimele luni, care dezvăluie un haos al „exclusivităților” multiple și contradictorii, invocate de diverse companii: 1. La licitația de la...: Un alt ofertant..., a invocat și a folosit un document pentru a sugera că deține un parteneriat preferențial/exclusiv cu ................., în scopul eliminării societății sale. 2. La licitația de la...:... (.................) a participat și a afirmat că deține un acord de exclusivitate cu .................. 3. La prezenta licitație de la...:..., avându-l ca terț susținător pe același ................., invocă la rândul său un acord de exclusivitate cu ................., pe care comisia l-a acceptat ca fiind absolut și unic. Dacă admite, pentru o clipă, că scrisoarea de la ................. este autentică și că premisa S.A.este adevărată - anume că doar ................. deține dreptul exclusiv de a comercializa platforma în România - atunci comisia de evaluare avea obligația legală să aplice acest criteriu tuturor participanților. Consecința logică ar fi fost următoarea: •... (ofertantul A) nu este ................., deci ar trebui descalificat. • ................. (ofertantul B) nu este ................. și nici nu a declarat vreo asociere cu ................., deci, conform aceluiași criteriu, ar fi trebuit descalificat. (................. declarat terț susținător). În schimb, susține că comisia de evaluare a comis un abuz de logică: • A aplicat criteriul „exclusivității .................” în mod discriminatoriu, doar împotriva S.A.. • A ignorat complet faptul că același criteriu îl invalida în mod direct și pe ................., pe care, în final, l-a declarat câștigător. Comisia ar putea invoca, în mod eronat, că deși oferta a fost depusă de ................., „exclusivitatea” ar fi asigurată prin prezența ................. ca terț susținător. O astfel de justificare ar fi nu doar o exprimare incoerentă, ci o încălcare fundamentală a legislației privind rolul și limitele angajamentului unui terț susținător. Pagina 16 din 132

... nr.... și a normelor de aplicare, un terț susținător este o entitate care acordă sprijin unui ofertant pentru a îndeplini anumite cerințe de calificare specifice, pe care ofertantul nu le îndeplinește singur. De regulă, acest sprijin vizează: • Situația economică și financiară (ex: cifră de afaceri). • Capacitatea tehnică și/sau profesională (ex: experiență similară, personal de specialitate, utilaje). Terțul susținător nu depune ofertă. El nu devine parte a ofertei și nu își asumă obligații contractuale directe față de autoritatea contractantă, cu excepția celor strict definite în angajamentul de susținere. Ofertă este și rămâne actul juridic al ofertantului (în acest caz, .................). Prin urmare, orice justificare a comisiei de evaluare care s-ar baza pe ideea că „................. are dreptul, pentru că este susținut de ................. care are exclusivitate” este o construcție juridică artificială și nelegală. Aceasta ar demonstra o profundă necunoaștere a legii achizițiilor și a rolului strict delimitat al unui terț susținător. Solicită... să constate că, indiferent de unghiul din care este analizată, situația ofertei ................. ridică probleme mari de conformitate. Dacă exclusivitatea ................. este reală, atunci oferta ................. este neconformă. Dacă exclusivitatea este o ficțiune, atunci decizia de a exclude oferta S.A.pe acest temei este abuzivă. În oricare dintre cazuri, procedura de evaluare este viciată fundamental. (6) Presupusa obligație de a prezenta documentația camerelor de supraveghere și demonstrarea capacității de proiectare/instalare. Contestatorul consideră că respingerea ofertei este profund nelegală și netemeinică, fiind rezultatul unei confuzii fundamentale între obligația de rezultat (ceea ce trebuie livrat) și obligația de documentare la faza de ofertare (ce documente trebuie prezentate în ofertă), coroborată cu introducerea abuzivă a unor cerințe noi, post- factum. Decizia comisiei se bazează pe o premisă fundamental eronată. A reanalizat în detaliu caietul de sarcini și fișa de date și confirmă faptul că niciun articol, secțiune sau pagină din documentația de atribuire nu a impus ofertanților obligația de a prezenta, în cadrul ofertei tehnice inițiale, fișe tehnice specifice, broșuri sau alte documente doveditoare pentru un anumit model de cameră video. Cerința citată de comisie, privind prezentarea de broșuri ale producătorului, se referea explicit la „echipamentele stații de încărcare”, nu la toate subcomponentele acestora. Prin urmare, absența acestor documente specifice pentru camere din oferta S.A.este în deplină conformitate cu cerințele scrise ale documentației. Afirmația comisiei că „nicio secțiune a ofertei nu indică că ofertantul a avut în vedere ofertarea stațiilor cu camere video” este demonstrabil falsă și denotă o analiză superficială a ofertei. Pagina 17 din 132

... 25, pagina 362 a ofertei sale, a inclus în mod explicit un „Plan de acțiune pentru sistemul de supraveghere video” în perioada de garanție. Acest plan nu este o simplă mențiune, ci un angajament detaliat, tehnic și financiar, care include: • Activități clare: „Verificarea sistemului de supraveghere video [... ] trimestrial”. • Probleme anticipate: „Camere nefuncționale, înregistrări lipsă”. •...: „Fond de garanție, camere/echipamente noi, echipamente de diagnoză, tehnician specializat”. Includerea unui plan de management atât de detaliat pentru un sistem pe care comisia pretinde că nu l-a ofertat este ilogică. Acest capitol dovedește indubitabil că a considerat dotarea cu camere o cerință obligatorie și a integrat-o pe deplin în planificarea S.A.tehnică și financiară. Solicitarea de a prezenta acum fișe tehnice pentru camerele video, sub sancțiunea respingerii, reprezintă o modificare a cerințelor documentației de atribuire după data limită de depunere a ofertelor. Acest demers este ilegal și contravine principiilor transparenței și predictibilității. Deoarece documentația inițială nu a impus această obligație de documentare, comisia nu o poate inventa în etapa de evaluare. Motivul pentru care documentația tehnică specifică (fișe tehnice, specificații detaliate) pentru un anumit model de cameră nu a fost inclusă ține de respectarea bunelor practici profesionale. Soluția tehnică finală pentru sistemul de supraveghere (tipul camerei, unghiul de vizualizare, metoda de stocare, necesitatea iluminării IR etc.) depinde de analiza detaliată a fiecărui amplasament în parte. Această analiză se realizează, conform legii și practicii, în cadrul Fazei de Proiectare Tehnică (PT), care are loc după semnarea contractului. Precizează că s-a angajat explicit la pagina 410 că, în cadrul Proiectului Tehnic, va prezenta o soluție completă și optimizată. Pentru a susține capacitatea S.A.de a îndeplini obligația de rezultat, a informat comisia că deține Licența de funcționare nr. 6824/T din..., eliberată de IGPR - Direcția de.... Acest document public, verificabil, atestă oficial și neechivoc faptul că deține capacitatea tehnică, legală și personalul calificat pentru a proiecta, instala, modifica și întreține sisteme de supraveghere video. A ignora această autorizație oficială în favoarea unei lipse de documentație care nici nu a fost solicitată este un abuz. Consideră că respingerea ofertei sale este nelegală, bazată pe o interpretare eronată a documentației și pe introducerea unor cerințe noi. A dovedit prin documentele depuse că a înțeles, și-a asumat și a planificat detaliat obligația de a dota stațiile cu sisteme de supraveghere video. Pagina 18 din 132

Solicită...: cele precizate în preambulul deciziei. (7) Față de presupusa neîndeplinire a cerinței privind curentul maxim admis de 63A. În opinia S.A., decizia de respingere reprezintă o încercare nelegală de a transfera asupra S.A.consecințele negative ale unui caiet de sarcini elaborat în mod deficitar, ale cărui cerințe tehnice, interpretate literal și izolat (așa cum a procedat comisia), sunt autocontradictorii. Confruntați cu două cerințe - (a) o putere de > 22kW și (b) un curent maxim admis de 63A - a acționat ca orice inginer și ofertant rezonabil: a căutat soluția tehnică ce le împacă în mod logic. Deoarece știe, ca fapt tehnic, că puterea de 22kW este strâns legată de un curent de 32A, a interpretat cerința de 63A în singurul mod care păstrează coerența tehnică a ansamblului: ca o limită superioară a circuitului. A oferit produsul corect pentru puterea solicitată și a declarat în mod transparent atât capacitatea S.A.nominală (32A), cât și conformitatea S.A.cu limita superioară de siguranță (63A). A oferit o soluție care reflectă realitatea tehnică, nu o conformitate pur formală și ilogică. În schimb, comisia de evaluare a procedat exact invers. A extras, în mod arbitrar, o singură cerință („63A”) din context, a ignorat complet cerința fundamentală de putere (22kW) care o condiționa și a realizat o verificare pur mecanică, „în orb”, a unei cifre, fără a-i înțelege semnificația tehnică în ansamblu. Consideră că nu este vina S.A.că autoritatea contractantă a elaborat un caiet de sarcini în care cerința de putere este contrazisă de interpretarea literală a cerinței de curent. Nu putea fi sancționat pentru că a oferit o soluție tehnică funcțională și logică, în detrimentul uneia care ar fi bifat o cifră, dar ar fi fost absurdă din punct de vedere ingineresc (o stație de 44kW pentru o cerință de 22kW). În opinia S.A., decizia comisiei de evaluare este rezultatul unei erori tehnice fundamentale, cauzată de analizarea a două cerințe tehnice în mod izolat, în loc de a le interpreta în mod corelat, așa cum dictează legile fizicii și practica industrială. Introducerea cerinței de 22kW demonstrează că raționamentul comisiei este nu doar eronat, ci ilogic și autocontradictoriu. Cerințele tehnice, în special în domeniul electric, sunt interdependente. Cele două cerințe centrale au fost: a. Putere de încărcare AC ≥ 22kW b. Curent maxim admis AC= 63A Comisia a tratat cerința (b) ca fiind absolută, ignorând complet cum este ea dictată de cerința (a) inclusive interdependenta lor. Conform standardelor internaționale, cerința solicitată de autoritate poate fi cuprinsă între 22-44 kw, fiind puterea maximă admisă de standardul de încărcare AC. Pagina 19 din 132

În aceste condiții, curentul maxim admis de stația de încărcare poate fi între limitele de 32A (pentru puterea de 22 kw) și 63A (pentru puterea maxima de 44 kW) Eroarea comisiei constă în faptul că a aplicat o cerință de curent (63A), care este specifică limitei superioare a intervalului de putere permis (44kW), la oferta S.A., care se situa la limita inferioară a aceluiași interval (22kW). Practic, comisia a evaluat oferta S.A.de 22kW ca și cum ar fi fost obligați să oferteze o stație de 44kW, ignorând propria cerință de putere a stației aflată în intervalul 22-44 kw. Argumentul detaliat al comisiei privind subdimensionarea cablurilor, pierderile Joule și riscul de incendiu, deși tehnic corect în abstract, devine complet irelevant în contextul de față. • Comisia avertizează asupra pericolului de a trece un curent de 63A printr-un echipament proiectat pentru 32A. • Dar acest scenariu este fizic imposibil. Deoarece stația este proiectată să livreze o putere maximă de 22kW, ea nu va trage niciodată mai mult de 32A din rețea. Componentele sale interne (cabluri, conectori, contactoare) sunt perfect și sigur dimensionate pentru curentul său real de funcționare, care este de 32A. Comisia a creat un pericol ipotetic care nu se poate materializa niciodată - pentru a-și justifica o decizie tehnică eronată. Consideră căd de respingere este profund greșită. Comisia de evaluare a comis o eroare de interpretare tehnică, analizând cerința de curent în vid, fără a o corela cu cerința fundamentală de putere. Când cele două sunt analizate împreună, devine evident că: • Singura interpretare logică a „curent maxim admis 63A” este aceea de limită superioară a circuitului de alimentare, o cerință de siguranță a infrastructurii. • O stație certificată la 32A este soluția tehnică standard și corectă pentru a îndeplini cerința de putere de 22kW. • Prin urmare, produsul ofertat a fost pe deplin conform cu ansamblul cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Respingerea ofertei este nelegală și netemeinică, fiind bazată pe o interpretare tehnică fundamental eronată a cerințelor din caietul de sarcini, pe o confuzie între noțiunile de „curent maxim admis” și „curent nominal de funcționare”, și pe ignorarea documentelor din ofertă care, citite corect, demonstrează conformitatea deplină. Formularul F5: Acest document a fost completat cu tehnic, reflectând exact distincția de mai sus. A declarat: • „Curent de ieșire maxim admis AC: 63A” - prin care a confirmat respectarea limitei superioare impuse de caietul de sarcini. •”Curent de ieșire setabil AC: 32A” - prin care a specificat valoarea tehnică reală, nominală și maximă de operare a echipamentului, în perfectă concordanță cu fișa tehnică și cu puterea de 22kW. Nu există Pagina 20 din 132

nicio „inconsecvență”, ci o prezentare completă a caracteristicilor produsului. • Fișa tehnică și Certificatul de conformitate: Aceste documente atestă, în mod firesc, valoarea nominală și maximă de operare a echipamentului (32A), deoarece aceasta este caracteristica S.A.constructivă. Faptul că stația este proiectată, testată și certificată pentru 32A este exact ceea ce o face sigură și conformă pentru a livra puterea de 22kW cerută. Dacă intenția autorității contractante ar fi fost aceea de a achiziționa un echipament proiectat, construit și certificat specific pentru 63A (o cerință atipică pentru puterea de 22kW), atunci ar fi avut obligația legală de a formula cerința în mod clar, explicit și neechivoc (de ex: „echipament certificat pentru curent de 63A și putere de 44 kw”). În absența unei astfel de formulări, cerința „curent maxim admis de 63A” rămâne ambiguă, iar în virtutea principiilor dreptului administrativ, orice ambiguitate se interpretează în favoarea ofertantului de bună- credință. Respingerea ofertei sale se bazează pe un formalism excesiv și pe o interpretare tehnică eronată, care ignoră corelația fundamentală dintre putere și curent. A demonstrat conformitatea deplină a echipamentului său, care îndeplinește atât cerința de putere, cât și cerința de a se încadra în limita maximă de siguranță a circuitului. Solicită... cele precizate în partea introductivă a deciziei. (8) Presupusa neîndeplinire a cerinței privind IK10 la display- ul stației. Contestatorul arată că decizia comisiei de evaluare se fundamentează pe o afirmație centrală, pe care o va demonstra ca fiind complet falsă: anume că „încercarea IK10 a vizat carcasa metalică a stației [... ] și nu în mod distinct ecranul tactil” și că raportul „nu conține nicio mențiune [... ] privind rezultatul unei testări specifice aplicate direct ecranului”. Stația de încărcare este un ansamblu unitar. Ecranul tactil nu este un element aplicat ulterior, ci este integrat structural în fațada carcasei. Prin urmare, testarea la impact mecanic a suprafeței frontale a stației include în mod inevitabil și obligatoriu testarea display-ului, care este cea mai expusă componentă a acestei suprafețe. Afirmația comisiei că raportul vizează „strict integritatea carcasei” este demonstrabil falsă. Așa cum a arătat și în răspunsul la clarificări, și cum reiese din imaginile și metodologia din raportul de testare, punctele de impact au fost aplicate atât pe suprafața metalică, cât și, în mod specific, direct pe suprafața ecranului tactil. Comisia a ales, în mod deliberat, să citeze trunchiat doar concluzia finală („carcasa nu a suferit deformări”), ignorând complet dovezile din cuprinsul documentului

care

atestă că testul

a

acoperit

întreaga suprafață exterioară relevantă, așa cum cere standardul. Pagina 21 din 132

Documentația a cerut „display... minim IK10”. Niciunde nu s-a solicitat un raport de încercare separat sau o certificare distinctă exclusiv pentru display. A prezentat un raport de încercare pentru întregul produs, care demonstrează că ansamblul, inclusiv suprafața S.A.cea mai vulnerabilă (display-ul), a trecut testul IK10. A solicita acum un document dedicat este o cerință nouă, introdusă post-factum. Aceasta este, fără echivoc, o obligație de rezultat, nu o obligație de documentare. Analizând integral documentația de atribuire, confirmă că nicio prevedere nu a impus ofertanților obligația de a prezenta, la faza de ofertare, un raport de încercare, un certificat sau orice alt document probatoriu distinct care să ateste în mod specific gradul de protecție IK10 al display-ului. Prin urmare, oferta S.A., prin simpla asumare a acestei caracteristici în cadrul propunerii tehnice, era, din punct de vedere procedural, pe deplin conformă la acest capitol. Solicitarea comisiei de a indica „documentul din cadrul ofertei care demonstrează îndeplinirea cerinței privind IK10 la display-ul stației” reprezintă o modificare a regulilor jocului după încheierea competiției. Prin această întrebare, comisia a transformat retroactiv o simplă caracteristică tehnică într-o cerință de documentare, sub sancțiunea excluderii. Consideră că acest demers este o încălcare a principiilor transparenței și predictibilității. Nu poți fi descalificat pentru că nu ai prezentat un document pe care nimeni nu ți l-a cerut la etapa de ofertare. Chiar dacă ar fi fost obligat să răspundă acestei solicitări nelegale (ceea ce contestă), a demonstrat pe deplin conformitatea tehnică a produsului. A indicat Raportul de încercări nr.... RI....1....PDF, un document oficial emis de un laborator terț. Solicită... să analizeze, dovada vizuală directă conținută în Raportul de încercări nr.... RI....1....PDF, prezentat în oferta S.A.. ... ale Produsului - Pagina 4 • Grad protecție IK: Aici este menționat IK10 pentru întregul produs, sub standardul de referință IEC.... • Grad protecție display: Aici este menționat, distinct și explicit, IK10 pentru display. Imaginile din raport, precum cea de mai jos, documentează fără echivoc metodologia de testare și arată clar că punctele de impact au fost aplicate în mod specific și direct pe suprafața ecranului tactil. Raportul de încercare, în tabelul sintetic al caracteristicilor, specifică în mod clar și separat că display- ul are grad de protecție IK10. Concluzia de la Pagina 12: „Gradul de protecție constatat este IK10.” Raportul de încercări a fost emis de CEPROM, un laborator terț, acreditat și independent. Atunci când un astfel de organism certifică un Pagina 22 din 132

produs ca având „Gradul de protecție constatat IK10”, el își angajează răspunderea profesională că testul a fost efectuat conform standardelor aplicabile (care, așa cum recunoaște și comisia, impun testarea tuturor suprafețelor). A sugera că laboratorul a efectuat testul neconform (lovind ecranul, dar neanalizându-l) sau că a redactat un raport înșelător este o acuzație gravă și nefondată. Faptul că modelul testat în laborator avea 2 conectori, iar cel ofertat are 3, este total irelevant pentru testul de rezistență la impact mecanic IK10. Acest test vizează robustețea carcasei/anvelopei exterioare. Numărul de porturi de încărcare din interiorul acestei carcase nu are absolut nicio influență asupra modului în care metalul și sticla rezistă la lovituri. Este o practică standard ca un producător să certifice un anumit tip de carcasă, care poate găzdui ulterior diverse configurații interne. Invocarea acestui detaliu este un abuz și o dovadă de rea- credință. În plus, a prezentat și Declarația de....PDF, care validează rezultatele din raportul de încercări și atestă conformitatea generală a produsului cu standardele aplicabile, inclusiv cel referitor la rezistența la impact IK10 pentru întreaga S.A.suprafață exterioară. Afirmația că declarația „nu are valoare juridică” pentru că este emisă de importator (...) și nu de producător este o eroare gravă de drept. Conform legislației europene și naționale, importatorul este entitatea legal responsabilă pentru introducerea produsului pe piață și pentru conformitatea acestuia. Declarația de conformitate emisă de importator este un act juridic prin care își asumă această responsabilitate, bazându-se pe dosarul tehnic al produsului. A o invalida pe acest motiv este un abuz. Comisia are dreptate că standardele ISO...... etc., sunt standarde de management, nu de produs. Însă, a concluziona, de aici, că declarația „conține informații inexacte care pot induce în eroare” este o interpretare forțată și răuvoitoare. A transforma acest fapt într-un motiv de respingere este un formalism excesiv. Solicită... cele precizate în preambulul deciziei. B. Față de declararea ofertei... împreuna cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)...(terț) (în continuare .................) ca fiind admisibilă și câștigătoare - Neconformitate oferta tehnică. În completarea contestației depuse, arată existența unor neconformități grave ale ofertei .................. 1.... ... ofertează stațiile cu care participa la licitație de profil... (în continuare .................) presupune chiar în lipsa accesului la oferta depusă, că nu dețin certificare OCPP validă. În fișa tehnică a stațiilor autoritatea a solicitat: „37 Se va prezenta certificat de conformitate pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea...; Pagina 23 din 132

Deoarece a constatat că, în ultimele licitații, în fața evidenței că stațiile de încărcare ale producătorului... nu dețin nicio certificare OCPP validă pentru modelele de stații solicitate și pentru a pune capăt oricăror interpretări speculative și încercări de a induce în eroare cu privire la standardele tehnice ale protocolului OCPP, societatea S.A.a făcut un demers procedural: a solicitat un punct de vedere oficial chiar de la sursă, de la organismul internațional care definește, dezvoltă și certifică acest protocol -... (OCA). Anexează prezentei răspunsul oficial, tradus, primit de la OCA, și solicită instanței ca, în luarea deciziei, să țină cont de aceste clarificări care provin de la singura autoritate globală în materie, clarificări care confirmă în totalitate faptul ca ................. nu deține certificate de conformitate OCPP pentru stațiile ofertate. Răspunsurile oficiale ale OCA demontează, punct cu punct, fiecare încercare de manipulare invocată de .................: 1. Valabilitatea versiunilor anterioare vs. certificatul actualizat: Întrebare: „În ceea ce privește certificatul cu seria OCA.....CS, emis către... în trei versiuni distincte, la datele de...... și..., vă rugăm să precizați care dintre aceste versiuni este considerată de... drept singura versiune oficială, valabilă și în vigoare la acest moment. În consecință, vă rugăm să confirmați dacă producătorul... mai are dreptul de a utiliza versiunile anterioare, emise la... și..., în orice context comercial sau oficial, având în vedere că acestea au fost înlocuite prin versiuni corectate”. ...: „Singura versiune oficială, valabilă și în vigoare este certificatul publicat în prezent în Registrul de..., sub denumirea: „OCA.....CS - actualizare din....” Versiunile emise la datele de... și... nu mai sunt valabile și au fost înlocuite prin actualizarea menționată mai sus. OCA menține o singură versiune autorizată pentru fiecare număr de certificat în registrul său public; orice actualizare ulterioară înlocuiește versiunile anterioare pentru a evita orice ambiguitate de piață”. • Acest punct este important pentru a preveni orice încercare a ................. de a folosi versiuni vechi sau eronate ale certificatului. 2. Utilizarea certificatului OCA.....CS pentru produse diferite (de exemplu, produse DC / hibride de mare putere). Întrebare: „În ceea ce privește certificatul OCA cu seria OCA.....CS, emis companiei..., care atestă conformitatea pentru un produs specific - stația de încărcare cu curent alternativ (AC) BSEC-14K(A)2(CCS2)220S, cu o putere de 2x7 kW-vă rugăm să confirmați sau să infirmați în mod expres dacă acest certificat, potrivit reglementărilor OCA, poate fi utilizat legal și tehnic pentru a demonstra conformitatea cu protocolul OCPP pentru produse fundamental diferite, precum stațiile de curent continuu (DC) / hibride de mare putere, de tipul BSEC- Pagina 24 din 132

82K(A/D)3(CCS)... /100S sau BSEC- 82(A/D)2(CCS)... /1... 0S, produse de aceeași companie”. ...: Nu......CS nu poate fi utilizat pentru a demonstra conformitatea OCPP pentru produse altele decât dispozitivul menționat expres în certificat; acesta este legat de combinația exactă dintre Furnizor /... / Software-ul sau Firmware- ul testat al dispozitivului certificat și nu poate fi extins la modele fundamental diferite AC/DC sau de mare putere. Hardware-ul sau software-ul material diferit necesită propria evaluare și, acolo unde este cazul, un certificat separat”. • Această clarificare confirmă exact faptul ca oferta ................., bazată pe un certificat pentru un produs fundamental diferit, este neconformă. 3. Natura certificatului OCA.....CS (dispozitiv individual vs. familie de produse). Întrebare: „Vă rugăm să clarificați natura exactă a certificatului OCA.....CS: - Este acesta un certificat care se aplică strict și exclusiv produsului individual BSEC-14K(A)2(CCS2)220S? - Sau reprezintă un certificat de „produse de familie” („... ”) conform reglementărilor dumneavoastră? În cazul în care este un certificat de tip „... ”, vă rugăm să confirmați sau să infirmați dacă, potrivit reglementărilor OCA, un astfel de certificat unic poate acoperi atât stațiile de încărcare cu curent alternativ (AC), cât și pe cele cu curent continuu (DC), provenind de la același producător.?” ...: „.....CS este un certificat pentru dispozitiv individual, emis pentru stația de încărcare AC desemnată „BSEC-14K(A)2(CCS2)220S”; nu este un certificat de tip „... ”. OCA nu a emis niciun certificat de familie de produse pentru... până la această dată. Certificatele de tip „... ” sunt marcate în mod explicit ca atare; în absența unei astfel de mențiuni, certificatul se aplică strict produsului testat. Pentru informarea dumneavoastră, OCA nu a emis până în prezent niciun certificat de familie de produse pentru.... Sperăm că aceste clarificări vă sunt utile”. • Acest răspuns elimină orice urmă de ambiguitate. Certificatul este valabil strict și exclusiv pentru modelul stației de încărcare menționată în el. 4. Dovada oficială a conformității OCPP; valoarea declarațiilor pe proprie răspundere și a VDoC. Întrebare: „Vă rugăm să confirmați care este dovada oficială a conformității OCPP pentru un anumit model de stație de încărcare. De asemenea, vă rugăm să clarificați dacă, potrivit reglementărilor OCA, o declarație pe proprie răspundere emisă de producător, prin care se atestă că un produs necertificat (de exemplu, o stație DC) este conform, pe baza certificării obținute pentru un alt produs fundamental diferit (de Pagina 25 din 132

exemplu, o stație AC), poate înlocui sau substitui existența unui certificat de conformitate emis de OCA pentru produsul respectiv. În mod specific, dorim să știm dacă o astfel de declarație de conformitate a producătorului are vreo valoare juridică sau tehnică în cadrul programului dumneavoastră de certificare și dacă poate înlocui testarea și/sau certificarea efectivă realizată de OCA”. ...: „Dovada oficială a conformității OCPP este certificatul OCA emis după efectuarea cu succes a testelor într-un laborator terț independent și după evaluarea realizată de OCA, conform evidențelor din Registrul de.... Declarația pe proprie răspundere a producătorului nu are valabilitate în cadrul programului de certificare OCA și nu poate înlocui certificarea oficială. O Declarație de conformitate a furnizorului (VDoC) generată cu ajutorul instrumentului de testare... (OCTT) documentează testele efectuate de producător, însă nu este echivalentă cu un certificat OCA și nu conferă dreptul de utilizare a logoului „... ”..”. Numai certificatele emise în cadrul programului oficial OCA conferă statutul de produs certificat și drepturile de utilizare a mărcii și logoului aferente”. • Acest răspuns demolează orice altă posibilă încercare a ................. de a aduce „documente suplimentare” de la producător. Singurul document valid este certificatul oficial, care, în cazul lor, este pentru alt produs. Răspunsurile oficiale ale... confirmă, următoarele: 1. Certificatul prezentat în licitații este pentru un produs fundamental diferit (AC vs. DC) și, prin urmare, invalid pentru a demonstra conformitatea stațiilor DC ofertate. 2. Încercarea de a disocia software-ul de hardware și de a extinde valabilitatea unui certificat de la un produs la altul este în contradicție directă și explicită cu regulile organismului de certificare. 3. Singura dovadă validă a conformității, certificatul OCA, lipsește din oferta ................. pentru modelele de stații de încărcare ofertate. Solicită... să ia act de punctul de vedere oficial al OCA. Astfel, arată că ................. a utilizat în documentația S.A.un certificat OCPP anulat cu multe luni anterior, ca urmare a constatării utilizării sale nelegale. • ................. a depus versiunea certificatului cu data de.... • ................. a depus un document care, la momentul depunerii ofertelor, era deja invalidat și scos din uz pe piața.... Intenția de a depune un document anulat este evidentă și reprezintă o tentativă clară de a frauda licitația, mizând pe faptul că autoritatea contractantă nu va verifica istoricul complex al certificării. • Problema tehnică vădită: Deși stația (...: BSEC) este de tip AC (suportă doar AC, după cum arată câmpurile HFS-3 „... support: Yes” și HFS-4 „... support: No”), documentul inițial susținea că stația avea Pagina 26 din 132

conectori de tip „cCCS2” (CCS2 fiind specific încărcării în curent continuu, DC). Aceasta este o contradicție tehnică flagrantă. • Anularea: Datorită acestei declarații false a producătorului (..., LTD), certificatul a fost anulat oficial de OCA la data de.... Prin anularea certificatului emis la data de..., niciun distribuitor nu mai avea dreptul să utilizeze acest document, întrucât, acesta fusese eliberat pe baza unor declarații false ale producătorului. Ulterior, la data de..., a fost emis un nou certificat. La data de..., certificatul a fost din nou anulat, ca urmare a unor noi declarații false, fiind emis un ultim certificat, care este valabil. Acesta prevede, în conformitate cu cerințele de certificare, denumirea explicită a stației de încărcare - BSEC-14K(A)2(CCS2)220S -, respectiv, o stație de 2x7 kW, cu încărcare exclusiv în curent alternativ, aspect confirmat de toate cele trei certificate emise. În concluzie: - La momentul depunerii ofertei sau al evaluării, certificatul utilizat de ................. nu mai avea nicio valoare juridică. Conform regulamentelor OCA, certificatul este valabil doar dacă este menținut activ. Depunerea unui document anulat atrage nulitatea acestuia și, implicit, neconformitatea ofertei din punct de vedere tehnic, în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, deoarece, nu satisface cerința obligatorie de a prezenta dovezi de conformitate valide. - Chiar ignorând anularea, certificatul atestă conformitatea exclusivă a unei stații de tip AC (fără suport DC). Dacă cerințele din Caietul de Sarcini impun stații cu capacități DC (încărcare rapidă) sau puteri superioare, acest certificat este complet irelevant pentru produsul ofertat. Ofertantul nu demonstrează conformitatea produsului solicitat, ci doar a unui model cu specificații inferioare și neaplicabile. - Depunerea, cu bună știință, a unui document invalidat, obținut anterior prin declarații false ale producătorului, reprezintă o abatere gravă de la principiul bunei-credințe care trebuie să guverneze orice procedură publică. În baza acestor dovezi irefutabile care atestă, în opinia S.A., frauda și neconformitatea tehnică, solicită: Constatarea

nelegalității

utilizării

certificatului.....CS

de către .................. Constatarea neconformității tehnice a ofertei ................. și respingerea acesteia din procedura de achiziție, conform art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Rezultă că ................. a depus, cu bună știință, un certificat anulat de către emitentul său -... (OCA). Consideră că intenția este evidentă: fraudarea procedurii de achiziție prin utilizarea unor documente anulate și, implicit, nevalabile. Potrivit regulamentelor OCA, certificatul emis este aplicabil, exclusiv, stației efectiv testate. Din toate certificările emise reiese fără Pagina 27 din 132

echivoc că stația certificată este un model AC, cu putere de 2x7 kW, fără capacitate hardware de încărcare DC. Prin urmare, utilizarea acestui certificat - pe lângă faptul că este anulat - nu poate fi extinsă și nu este valabilă pentru stațiile ofertate. Având în vedere lipsa accesului total la oferta ................., precizează că la momentul actual nu poate face mai multe observații, dar, solicită dreptul de a reveni asupra aspectelor contestate și a altor aspecte de neconformitate/inacceptabilitate identificate, în cazul în care i se va permite accesul. Analiza coroborată a motivelor de respingere invocate de autoritatea contractantă și a argumentelor de fapt și de drept prezentate în prezenta contestație, în opinia S.A., relevă o realitate incontestabilă: nu se află în fața unor simple erori de evaluare, ci a unui proces viciat în mod sistematic și fundamental, deturnat de la scopul său legal. Respingerea ofertei sale nu este rezultatul unei analize tehnice riguroase sau a unei neconformități de fond, ci punctul culminant al unui tipar de acțiune concertată, dovedit de similaritatea izbitoare cu procedura de la Năsăud și orchestrat cu sprijinul unui expert cooptat a cărui identitate a fost ilegal ascunsă. Prin încălcarea deliberată a obligațiilor de transparență, autoritatea contractantă i-a anulat dreptul la apărare, permițând unei „capcane procedurale” să își producă efectele. Fiecare motiv de respingere, analizat individual, se dovedește a fi nelegal și

netemeinic.

Însă,

privite

în

ansamblu, aceste „erori” consideră că converg către o singură concluzie: oferta S.A.a fost eliminată pe baza unui plan prestabilit, nu a unei evaluări obiective. O astfel de procedură, lipsită de transparență, imparțialitate și integritate, este lovită de nulitate absolută. Prin urmare, solicită... să ia act de gravitatea excepțională a viciilor de

procedură demonstrate,

să admită prezenta contestație și să dispună anularea raportului procedurii și a actelor subsecvente, obligând autoritatea contractantă la reevaluarea ofertelor cu respectarea strictă a legii, a documentației de atribuire și a principiilor fundamentale care guvernează achizițiile publice sau, În subsidiar, în cazul în care se va constata că viciile de procedură, în special cele privind lipsa de transparență și imparțialitate a evaluării, nu pot fi remediate printr-o simplă reevaluare, solicită anularea procedurii de atribuire. În drept: art. 8 și urm. din Legea nr. 101/2016, precum și orice alte dispoziții legale la care a făcut referire în cuprinsul prezentei contestații. Prin adresa nr....., înregistrată la... sub nr.... autoritatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea contestației, ca fiind nefondată. A. Preliminar, autoritatea contractantă face o scurtă prezentare a situației de fapt. Pagina 28 din 132

B. Motive cu privire la netemeinicia contestației. 1. Față de presupusa încălcare a art. 63 din Legea nr. 98/2016. În primul rând, dorește să precizeze că nu a existat un furnizor de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire. Licitația a fost lansată în data de... prin publicarea anunțului simplificat și, abia ulterior, după lansarea procedurii, autoritatea contractantă a apelat la serviciile unui expert cooptat extern - fără drept de vot - în persoana lui... - în data de... - la peste 14 zile distanță - așa cum se poate vedea din SICAP - pentru asistență în evaluarea ofertelor: Domeniul stațiilor de încărcare electrică - este un domeniu nou, ce necesită cunoștințe specifice în analiza ofertelor, mai ales în cazul ofertanților (așa cum este și ofertantul contestator cu peste 80 de contestații la activ) care au un spirit de competiție pregnant, de aceea, autoritatea contractanta a decis necesitatea achiziției serviciilor de expert cooptat în evaluarea ofertelor. În acest sens, arată că expertul cooptat nu a fost contractat la faza de realizare a documentației de atribuire, documentația de atribuire fiind publicată cu mult înaintea apelării la serviciile expertului cooptat - prin urmare nu avea cum publica datele lui în fișa de date a achiziției. Expertul cooptat nici nu este un furnizor de servicii de achiziție. Furnizor de servicii de achiziție este entitatea (fizică sau juridică) care acționează în numele autorității contractante - ori, expertul cooptat nu acționează în numele autorității contractante. Prezența expertului cooptat fără drept de vot, deși, contestatorul sugerează că s-ar fi făcut în mod ocult și ascuns, a fost clară și comunicată inclusiv ANI -... de Integritate - prin publicarea raportului de integritate - astfel: - La faza de deschidere a ofertei - raport publicat în data de... - La faza de finalizare a raportului procedurii - raport publicat în data de.... Inclusiv, expertul cooptat a declarat și semnat o declarație de confidențialitate și imparțialitate. Revenind la critica contestatorului, dorește să sublinieze că acesta nu indică cum anume a fost defavorizat prin faptul că autoritatea contractantă a omis publicarea listei cu ofertanții care au depus oferta și cum anume a fost încurcat în a depune o ofertă admisibilă. Indicarea situației pentru care oferta contestatorului a fost respinsă în cadrul altei proceduri - la care a fost expert cooptat aceeași persoană - sau a faptului că i s-au solicitat aceleași clarificări [sau similare], în opinia S.A.nu reprezintă un „tipar”, ci, o normalitate explicabilă: același expert cooptat nu poate gândi diferit, în cazuri identice este normal să tragă aceleași concluzii și să acționeze identic. Ori, abia în situația în care s-ar fi comportat diferit în alte situații - unde datele „problemei” sunt identice - abia atunci ar fi putut fi suspiciune de imparțialitate. Pagina 29 din 132

Prezentarea situației cu produsul „platforma ELV0”: este public faptul că ofertantul contestator... - fără acordul... - a ofertat produsele acestuia, existând public următoarele situații: Decizia... - nr....; Decizia... nr..... Ori, motivul pentru care a apelat la expert cooptat este tocmai pentru a avea acces la persoane informate, care cunosc piața.... Din

contestație,

înțelege

că ofertantul

contestator consideră că expertul cooptat ................. a fost imparțial și l-a defavorizat deoarece l-a descalificat și în altă procedură (ORAȘUL... ) pe motivul că acesta a ofertat fără drept platforma ................. - critică care este total irațională în condițiile în care alte decizii... indică și îl descalifică pe contestator din acest motiv (așa cum a arătat în cele 2 decizii de mai sus). Mai mult, solicită... să constate că ofertantului contestator i s- au solicitat, în mod transparent, clarificări prin care să explice relația cu..., aceeași clarificare fiind adresată și celuilalt ofertant care a ofertat aceeași platformă ................. și care menționa în ofertă că este „unic” și doar el poate oferta. Faptul că exista această contradicție în cadrul celor 2 oferte și faptul că ambii ofertau același produs, iar unul invoca „exclusivitatea” - este o dovadă a imparțialității expertului cooptat? Autoritatea contractantă consideră că era o obligație a clarifica acest aspect în faza de evaluare a ofertelor și nu doar o opțiune. În consecință, consideră că contestatorul nu are un motiv real (și nici nu îl indică) care să arate că expertul cooptat sau comisia i-a fost potrivnică, elementele criticii sale sunt neîntemeiate bazate pe un context pe care l-a explicat, oferta acestuia a fost exclusă în mod obiectiv în baza lipsurilor ofertei sale. 2. Față de motivul 1 de respingere a ofertei contestatorului - neîndeplinirea cerinței de a prezenta oferta în forma și conținutul solicitat. Autoritatea

contractantă solicită Consiliului

să constate că ofertantul contestator încearcă să schimbe conținutul cerinței documentației de atribuire, dând o tentă și o interpretare proprie - inclusiv a motivului de respingere criticat. Oferta nu a fost respinsă pentru „cerința GDPR” - ci, a fost respinsă pentru că nu a respectat conținutul obligatoriu al formularului de ofertă tehnică. Formularul de propunere tehnică a fost publicat și s-a indicat clar că este obligatoriu de respectat. Ba chiar, în cadrul răspunsului consolidat la clarificări - acest aspect a fost, încă odată, adus la cunoștința potențialilor ofertanți. Așa cum s-a menționat și în introducerea prezentului punct de vedere, prin depunerea ofertei, ofertanții și-au asumat în mod implicit și neechivoc respectarea întregului conținut al documentației de atribuire. Pagina 30 din 132

În măsura în care un operator economic a identificat cerințe neclare, condiții restrictive sau prevederi neconforme cu conținutul documentației de atribuire, acesta avea la dispoziție instrumente legale clare, care puteau fi utilizate anterior depunerii ofertei. Ținând cont de aspectele expuse anterior, reiterează faptul că, până la termenul - limită de depunere a ofertelor, operatorul economic în cauză, nu a contestat formularul de ofertă obligatoriu de respectat. În consecință, prin depunerea ofertei, acesta și-a asumat în mod direct și conștient obligația de a respecta integral cerințele de conformitate impuse de autoritatea contractantă. Conform formularului de propunere tehnică obligatoriu de respectat se solicită respectarea tuturor secțiunilor și subsecțiunilor. Formularul de ofertă obligă la pct. 5, litera j. „Să se prezinte în cadrul ofertei: „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului [includeți aici informații despre modalitatea, respectarea a GDRP în relația cu UAT-ul, inclusiv indicați resursa umană cu aceste sarcini și documentele privind specializarea/studiile”. De asemenea se indica „orice informație din conținutul acestui formular care a fost indicată/solicitată ca făcând parte din oferta tehnică, care nu se regăsește în propunerea tehnică - va conduce la neconformitatea ofertei”. Autoritatea precizează că la evaluarea ofertei tehnice s-a constatat că ofertantul nu a completat această secțiune, motiv pentru care i s-au solicitat clarificări cu privire la acest subiect. Din răspunsul transmis rezultă, fără putere de tăgadă, că ofertantul a omis să completeze secțiunea obligatorie din oferta tehnică, așa cum indica documentația de atribuire. Arată că ofertantul transmite o serie de informații și analogii dintre cerința și oferta transmisă, invocând un viciu de formă, însă în cadrul ofertei tehnice nu există nici măcar un cuvânt sau o referință despre GDPR, sau despre faptul că a avut în vedere această cerință la momentul elaborării ofertei. În răspuns, ofertantul recunoaște că nu a completat aceasta secțiune, recunoaște că nu a indicat politica GDPR a ofertantului, că nu a indicat resursele umane și documentele acestuia. Cu toate acestea, contestatorul invocă un viciu de formă. Conform HG nr. 395/2016. art. 1..., viciul de formă poate fi avut în vedere cu condiția ca informația să se regăsească în orice altă parte a ofertei deja transmise. Ori, în cazul de față oferta transmisă, așa cum a indicat deja, nu conține nici măcar un cuvânt/referință despre faptul că managerul de proiect este și responsabil GDPR/DPO, de altfel nu există sub nici o formă nici măcar cuvântul DPO/GDRP. În opinia S.A., acceptarea modelului de contract care conține precizări ale GDPR - nu echivalează cu îndeplinirea unei cerințe de Pagina 31 din 132

conformitate a ofertei tehnice, nu echivalează cu indicarea și expunerea politicii proprii ale ofertantului în cadrul GDPR, nu echivalează cu prezentarea resurselor umane specializate. De altfel, nici măcar la nivelul contestației acesta nu poate arăta și demonstra că a întocmit această secțiune lipsă din ofertă, că a prezentat informațiile solicitate. Este nereală premisa că a prezentat în cadrul ofertei pe managerul de contract și că în secundar acesta este și responsabil GDPR - la nivelul ofertei nu se regăsește nici o precizare în acest sens. Dacă în urma clarificării ofertantul a realizat că a omis secțiunea, nu se poate accepta scenariul că el a dorit să scrie, dar nu a scris, că a pus manager, dar totodată acesta era și pe GDPR, că nu a indicat și detaliat politica de GDPR - dar, este suficient că și-a asumat clauzele contractuale. Toate aceste omisiuni nu pot fi acoperite prin invocarea unor vicii de formă. Prin urmare, precizează că indiferent de importanța sau simplitatea cerinței, sau a impactului nerespectării acestei cerințe în cadrul ofertei, rămâne obligația autorității contractante de a asigura tratamentul egal între ofertanți, iar atâta timp cât cerința era clar exprimată, era evidentă în cadrul documentației - toți ofertanții trebuiau să o respecte. 3. Față de motivul 2 de respingere a ofertei contestatorului - neîndeplinirea cerinței de a prezenta un plan de gestiune a traficului. Reiterează faptul că ofertantul trebuia să prezinte o ofertă tehnică care să respecte structura și conținutul formularului 12 pus la dispoziție obligatoriu. Autoritatea susține că la evaluarea ofertei tehnice s-a constatat că ofertantul nu a completat această secțiune, motiv pentru care i s-au solicitat clarificări cu privire la acest subiect. Din răspunsul transmis rezultă, fără putere de tăgadă, că ofertantul a omis să completeze această informație. La paginile indicate de ofertant nu se regăsește planul de gestiune a traficului. „... pentru Rețeaua de... ” - nu este echivalent cu îndeplinirea cerinței obligatorii. Așa cum a indicat și în contestație, acesta nu are în oferta S.A.o secțiune unde să prezinte un plan de gestiune a traficului - ci încearcă - în apărarea S.A.de a ascunde că a omis o cerință a formularului de ofertă obligatoriu ~ că a inclus în părți diverse ale ofertei informații care chipurile - cumulate - ar echivala cu un plan de gestiune a traficului. Ori, acest lucru nu este adevărat, realitatea arată că: - nu a prezentat un plan de management al traficului, - nu a prezentat, nici măcar dispersat, informații care să echivaleze cu un plan de management al traficului. Autoritatea contractantă redă bază normativă relevantă (România): -... nr.... 3/... privind regimul drumurilor, republicată: art. 44 alin. (1) lit. c); Pagina 32 din 132

- O.M.T. nr.... privind aprobarea „Instrucțiunilor pentru asigurarea circulației pe durata execuției lucrărilor în zona drumului public”: art. 3: „Executantul lucrărilor are obligația de a elabora și supune spre avizare planul de organizare și semnalizare a circulației pe durata execuției lucrărilor, avizat de administratorul drumului și de... ”. -... - „Normativ privind siguranța rutieră și managementul traficului pe durata lucrărilor de drum”, definește planul de gestiune a traficului ca document tehnic care stabilește modul de organizare a circulației, semnalizării. Conform prevederilor OMT nr.... și normativului AND..., care detaliază modul de organizare a circulației rutiere și pietonale în zona de lucrări, tipurile de restricții propuse, semnalizarea temporară, planurile de deviere, măsurile de siguranță pentru participanții la trafic și personalul șantierului, precum și modul de coordonare cu autoritățile competente pentru avizare - Planul de Management al Traficului detaliază obligatoriu: • modul de organizare temporară a circulației (devierea, restricționarea, închiderea parțială a benzilor, semnalizarea provizorie); • măsurile de protecție pentru lucrători, utilaje și participanți la trafic; •semnalizarea rutieră temporară (verticală, orizontală, luminoasă) conform normativului AND... și O.M.T. 1296/...; • etapele de implementare, monitorizare și actualizare a organizării rutiere pe durata execuției. În opinia S.A., este evident, că - inclusiv din apărarea indicată în contestație - contestatorul nu are în ofertă aceste informații obligatorii de a fi incluse în plan. 4. Față de motivul 3 de respingere a ofertei contestatorului - ofertarea unei platforme software pe care nu avea dreptul să o oferteze. În acest caz, consideră că situația este simplă și, în corelație cu alte spețe similare, decizia autorității contractante este susținută de alte decizii... exact în același domeniu și aceeași speță identică. În acest sens arată că, potrivit documentației de atribuire, ofertanții trebuiau să oferteze o platformă software de gestiune a stațiilor de încărcare. La analiza ofertelor tehnice, comisia a constat că atât ofertantul..., cât

și

ofertantul..., împreună

cu...

(subcontractant)... (subcontractant)... (terț)... (terț) au ofertat produsul - platforma software de la..., însă... susține că furnizorul său... este singurul legal îndreptățit să oferteze acest produs ................., nimeni altcineva din România neavând dreptul să îl comercializeze. În acest context, ambilor ofertanți (atât ofertantului contestator cât și ofertantului... ) li s-a cerut să justifice dreptul de a comercializa produsul platforma.... Pagina 33 din 132

În urma răspunsului la clarificări... a prezentat de la furnizorul său următoarele: - Contractul de exclusivitate, care arată că doar furnizorul ofertantului... - respectiv..., are dreptul legal să comercializeze în România acest produs; - O adresă din partea ................. către furnizorul ofertantului... - care indica clar și fără nici un echivoc că... nu are dreptul să oferteze platforma ................., că acesta nu a integrat/testat niciodată funcționarea platformei ................. pe stațiile comercializate de către... și că, contractul dintre ................. și... este reziliat, de mai mult timp. Contestatorul..., la întrebarea adresată, a refuzat să ofere comisiei documentele/informațiile solicitate prin clarificare și nu a făcut decât să acuze comisia și să combată prin argumente neîntemeiate „ilegalitatea” acțiunii comisiei și să sancționeze „îndrăzneala comisiei” de a-i cere asemenea clarificări. Precizează că, răspunsul dat de... este, pe de o parte neconcludent, iar, pe de altă parte, arată clar că produsul ofertat nu este conform. Răspunsul este neconcludent, deoarece nu a oferit comisiei ceea ce a solicitat, anume, dovada că are dreptul legal de a comercializa acest produs. Dacă ofertantul era lezat de întrebarea comisiei, atunci avea dreptul legal să conteste cerința/solicitarea - aspect pe care evident nu l- a făcut. Alegând să răspundă la clarificări și-a asumat faptul că membrii comisiei vor lua decizii pe baza documentelor și informațiilor pe care le-a prezentat: adică amenințări și un contract deja reziliat. Cu privire la acest aspect, susține că, comisia de evaluare avea obligația să nu se lase influențată de amenințările ofertantului și să se rezume exclusiv la informațiile prezentate de acesta, informații care au condus la concluzia: Ofertantul concurent a prezentat scrisoare din partea... către..., la care a atașat acordul de exclusivitate nr...., în care, ................. acordă exclusivitate furnizorului.... ... de exclusivitate nr.... - art.... - societatea S.A.a achitat costurile de peste 20 mii euro pentru certificarea platformei: „.... Prestatorul se obligă să asigure serviciile de implementare OCPP... Security, iar Clientul se obliga să suporte costurile de certificare OCPP... Security pentru platforma de management ................. și de publicare a certificării pe site-ui OCA”. De asemenea arată că din conținutul adresei ................. rezultă fără echivoc că această cerință nu este îndeplinită de către..., din următoarele motive: •... nu a utilizat niciodată platforma ................., • Nu a testat, personalizat sau optimizat aplicația • Nu a solicitat acces și nu a avut nicio activitate de integrare sau demonstrație a funcționalității Pagina 34 din 132

• Lipsa dreptului de a oferta aplicația ................. confirmă că...: „..nu a fost autorizată și nu i s-a acordat acces la platforma EIVO”. Consideră că în lipsa unui drept de licențiere sau a unei relații contractuale active... nu avea legal posibilitatea de a oferi aplicația în cadrul unei proceduri de achiziție publică. Faptul că nu a solicitat niciodată accesul sau testarea platformei și că folosește o altă aplicație software, confirmă inexistența unei legături reale între ofertant și produsul ofertat. • Denunțarea contractului și obligația de notificare. Contractul de dealer nr.... dintre ................. și... a fost denunțat unilateral de către producător. În acest context, consideră că... avea obligația legală și etică de a notifica autoritatea contractantă că nu mai poate livra produsul ofertat - obligație care, potrivit documentului ................. - nu a fost respectată. Astfel, menținerea ofertei fără posibilitatea reală de livrare echivalează

cu

o

inducere

în eroare

a

autorității contractante și contravine prevederilor legale aplicabile achizițiilor publice. În acest sens, arată că documentația de atribuire impunea să se oferteze

stații

împreună cu

o

platformă software funcțională și operaționala. Acest lucru obliga la ofertarea unei aplicații software care să fie implementată pe produsul stație, testat, etc - motiv pentru care ofertarea unei aplicații care nu a fost niciodată testată și implementată nu corespunde cerințelor achizitorului. De asemenea, având în vedere documentul prezentat de PGV, în care compania ................. precizează: „•... nu a utilizat niciodată platforma .................; • Nu a transmis solicitări pentru testarea, personalizarea sau optimizarea aplicației whitelabel; • Conform verificărilor, inclusiv celor din surse publice... folosește o altă aplicație software, diferită de platforma ................., pentru gestionarea stațiilor de încărcare; • Nu a cerut integrarea soluțiilor noastre și nu a avut activități concrete de vânzare a acestora. Deoarece... nu a remediat situația, am decis denunțarea unilaterala a Contractului de Dealer nr..... Vă confirmăm ca.... nu a acordat acces și nu a autorizat utilizarea platformei ................. de către...., întrucât acest lucru nu a fost niciodată solicitat. De asemenea, această societate nu a folosit, testat sau implementat vreun serviciu sau funcționalitate ................., inclusiv în cadrul vreunei proceduri de achiziție publică”, consideră că există o serioasă incertitudine cu privire la funcționarea aplicației. Producătorul aplicației declară, clar, faptul că ofertantul nu a folosit Pagina 35 din 132

niciodată aplicația S.A., ba mai mult, faptul că nu a fost nici măcar testată pe stațiile sale. Prin urmare, arată că nu există nici un istoric al parteneriatului și nici o achiziție. Se pare că există doar un contract, făcut de... pentru a demonstra existența unor cerințe la licitații, dar care nu s-a concretizat în nimic. Ofertantul avea obligația de a respecta documentația de atribuire și să prezinte o ofertă conformă, întocmită cu respectarea cerințelor legale și a regulilor comerciale. Ofertarea unei aplicații pe care ofertantul știa ca nu are dreptul să o comercializeze, doar pentru a crea aparența de legalitate și conformitate a ofertei, a fost un risc pe care și l- a asumat. Afirmația contestatarului cum că „comisia de evaluare nu este un organ de investigație a practicilor comerciale” - în opinia S.A.este cel puțin neadecvată în situația dată. Nu înțelege cum ofertantul își poate aroga dreptul de a stabili, mai presus de Legea nr. 98/2016 - ce are dreptul sau nu comisia de evaluare. Comisia de evaluare are obligații clare stabilite de Legea nr. 98...., printre care de a evalua ofertele și a stabili capacitatea de a executa contractul de ofertanții conformi. În susținere, invocă prevederile art. 207 alin. [1] din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, pentru a fi declarată câștigătoare, orice ofertă trebuie să se conformeze condițiilor cumulative impuse prin documentația de atribuire. În opinia S.A., este evident că, dacă... nu mai deține dreptul de a comercializa platforma software ................., indiferent de motivul denunțării ulterioare a colaborării cu..., oferta S.A.este neconformă și trebuie respinsă în consecință. Totodată, arată că,

operatorul

economic

a ofertat produsul „platforma .................” fără acordul.... 5. Fața de critica similarității solicitărilor de clarificări cu privire la .................. Autoritatea contractantă arată că, într-o manieră ce nu are legătură cu realitatea situației, contestatorul face o analogie între prezenta procedură și o altă procedura unde, aparent, a prezentat aceeași platformă ................. și expertul cooptat a formulat aceeași opinie și clarificări. Astfel, ascunzând realitatea (că a ofertat un produs asupra căruia un are nici un drept), contestatorul pare că îl găsește vinovat pe expertul cooptat că a sesizat un aspect pe care acesta l-a mai întâlnit și în cadrul altei licitații. În opinia S.A., curios este că același contestator nu indică de ce..., în 2 contestații diferite, a constatat același lucru pe care și expertul cooptat l-a constatat (mai lipsește ca ofertantul contestator să spună că și... a fost imparțial). Pagina 36 din 132

..., expertul ................. a fost implicat, în ultimii 15 ani în peste 5... de licitații, în toate acestea apare expert cooptat. Șansele ca un ofertant să participe la mai multe proceduri și să se nimerească ca să fie același expert cooptat sunt foarte mari, dar, acest lucru un însemna absolut nimic incorect sau ilegal. Dacă ar fi fost ceva concret, atunci, autoritatea este sigură ca ofertantul contestator ar fi indicat, însă, faptul că expertul cooptat a avut aceeași maniera la evaluarea ofertelor în doua proceduri similare (tot proiectare și execuție stații) nu poate constitui un motiv/critică pentru realizarea unei contestații. 6. Față de critica presupusei lipse de verificare a acordului de exclusivitate. Autoritatea precizează că, odată cu răspunsul la clarificări ofertantul a pus la dispoziția comisiei Acordul de exclusivitate nr.... - care a fost prezentat în forma autentică (exemplarul electronic semnat cu semnătură electronică). Reiterează faptul că... ~ contestator - nu a adus nici un document în susținerea răspunsului său la clarificări, ci doar explicații, nu a prezentat nici un document. Comisia a solicitat explicații dar și dovezi - iar dacă... ar fi fost de bună credință, ar fi transmis informații relevante, explicații (în loc de amenințări la adresa comisiei), sau documente care să îi justifice afirmațiile și oferta. Consideră că documentele prezentate de către ofertantul declarat conform și admisibil - justifică elementele ofertei și conformitatea ofertei. 7. Față de motivul 6 - omisiunea ofertării camerelor de supraveghere. Conform caietului de sarcini - stațiile ofertate trebuiau să aibă camere de supraveghere. Autoritatea susține că ofertantul contestator a ofertat stații care nu sunt dotate cu această cerință/caracteristică. La faza de evaluare tehnică, ofertantului i s-a adresat următoarea clarificare: „unde în cadrul ofertei se regăsesc detalii și informații, documente probante cu privire la respectarea cerinței din caietul de sarcini cu privire la ofertarea unor produse dotate cu camere video?”. Ofertantul, în răspunsul său, inițial ofertantul neagă existența cerinței ca stațiile să aibă cameră video; din fișa tehnică și documentațiile trimise odată cu oferta, nicăieri nu era indicat faptul că stațiile sunt echipate cu camere video; indică paginile 362 și 410 din oferta depusă, însă, la paginile respective, informațiile nu indică acest lucru, nici măcar indirect. Informațiile prezentate nu sunt în măsură să fie considerate suficiente pentru a demonstra că în ofertă au fost prevăzute stații cu camere video; În răspunsul la clarificări, ofertantul contestator a precizat: „Am reanalizat în detaliu Caietul de Sarcini și Fișa de Date și confirmăm că, deși există o obligație de rezultat (aceea de a dota stațiile cu camere), nu există o obligație de documentare la faza de ofertare (aceea de a Pagina 37 din 132

prezenta fișe tehnice sau dovezi de capacitate specifice pentru aceste echipamente). Prin urmare, oferta noastră este pe deplin conformă cu cerințele scrise și obligatorii ale documentației. Precizăm că documentația de atribuire nu a solicitat ofertanților, la faza de depunere a ofertelor, să prezinte documentații tehnice specifice (fișe tehnice) pentru camerele de supraveghere sau documente doveditoare distincte privind capacitatea de a le proiecta/instala”. Din cele de mai sus, rezultă faptul că ofertantul contestator recunoaște că nu a pus fișa tehnică și nu a indicat în fișa tehnica îndeplinirea acestei cerințe, că nu a indicat documentații scrise - ceea ce, în opinia S.A., echivalează cu recunoașterea neconformității propriei oferte; Fișele tehnice transmise, documentele atașate nu conțin nici o informație cu privire la existența camerelor de supraveghere video, nu sunt atașate dovezi de la producători despre camerele video. Cerințele tehnice ale stațiilor sunt pe larg detaliate în cadrul ofertei, nici o secțiune a ofertei nu indică că ofertantul a avut în vedere ofertarea stațiilor cu camere video. Simpla afirmație a ofertantului nu poate fi o îndeplinire a cerinței documentației de atribuire. 8. Față de motivul 7 - nerespectarea cerinței minime privind curentul maxim admis de 63A. Autoritatea contractantă nu înțelege duplicitatea contestatorului, care se încurcă în propriile afirmații: La faza de contestație indică că, cerința din caietul de sarcini este eronată și nu este vina lui că „autoritatea contractantă a elaborat un caiet de sarcini în care cerința de putere este contrazisă”; - La faza de răspuns la clarificări pledează că oferta este conformă și că respectă cerința. La evaluarea ofertei transmise, la faza tehnică, a rezultat că stațiile ofertate de contestator nu îndeplinesc cerința privind curentul admis maxim de 63A, motiv pentru care i s-au solicitat clarificări, în acest sens. În răspunsul la clarificări, ofertantul a precizat că cerința este doar o limită superioară și că a ofertat 32 A, în parametri. Caietul de sarcini solicită, în mod expres, ca stația să fie proiectată și certificată pentru a putea funcționa la un curent maxim admis de 63A pe partea de curent alternativ, ceea ce în practică înseamnă utilizarea unor conectori, cabluri și echipamente interne dimensionate pentru 63A. Astfel, trebuie ca stația să suporte maxim 63A, iar ofertarea uneia care suporta maxim 32A este o neconformitate. Arată că în urma analizei documentației depuse de către ofertant, există trei documente relevante: 1. Formularul F5 - unde, la secțiunea 13, unde ofertantul a specificat „Curent de ieșire maxim admis AC: 63A”... în același timp a menționat „Curent de ieșire setabil AC: 32A”. Pagina 38 din 132

2. Fișa tehnică a producătorului - document semnat de producător, care menționează în mod expres: „Curent de încărcare (A) setabil între 6A și 32A; curent de ieșire maxim admis AC: 32A setabil”. Aceasta reprezintă caracteristica tehnică oficială a echipamentului, pentru modelul EVMS - CCS2 + CHAdeMO + 22 kW - Type 2 - Small, și confirmă că produsul poate susține maximum 32A în curent alternativ. 3. Certificatul de conformitate împreună cu Anexa nr.... - în care, de asemenea, este indicat că partea de curent alternativ a echipamentului este certificată la 32A. În opinia S.A., pe baza acestor documente, este clar și evident că produsul ofertat poate susține maximum 32A pe partea de curent alternativ, nesatisfăcând astfel cerința din caietul de sarcini, care prevede, în mod expres, un curent maxim admis de 63A. Afirmația ofertantului, potrivit căreia cerința „curent maxim admis 63A” trebuie interpretată ca simplă limită superioară, este incorectă și nu are fundament tehnic. Caietul de sarcini a stabilit, în mod clar, un curent maxim admis de 63A pe partea AC, ceea ce presupune că echipamentul trebuie să fie proiectat și certificat pentru această clasă de curent. Consideră că ofertantul confundă două noțiuni distincte: • curentul nominal de funcționare al echipamentului • curentul maxim admis pentru care stația trebuie să fie construită și certificată (adică ratingul maxim al conectorilor, cablurilor și protecțiilor). Afirmația conform căreia „32A < 63A și, prin urmare, echipamentul este conform” este lipsită de fundament tehnic și contravine principiilor de bază ale electrotehnicii și reglementărilor în vigoare. Un echipament certificat pentru 32A este proiectat, dimensionat și testat conform standardelor internaționale (IEC..., IEC 62... 6) strict pentru această valoare, iar, caracteristicile sale constructive nu permit funcționarea la 63A. Diferențele sunt esențiale: • Conectorul de 32A are contacte și pini cu secțiune, presiune și suprafață dimensionate pentru 32A; la 63A, pierderile Joule (P= I2-RP= IA2 \cdot RP= I2-R) cresc de aproape patru ori, ceea ce conduce inevitabil Ia supraîncălzire, deformarea materialelor izolante și risc de incendiu. • Cablurile interne aferente unui echipament de 32A sunt de regulă cu secțiuni de 6 mm2, în timp ce pentru 63A standardele impun secțiuni de 10-16 mm2; utilizarea cablurilor subdimensionate la curenți superiori este inadmisibilă și periculoasă. • Contactoarele, bornele și siguranțele dimensionate pentru 32A nu au capacitatea de a conduce și întrerupe în siguranță curenți de 63A; depășirea acestei limite compromite integritatea echipamentului și siguranța utilizatorului. Pagina 39 din 132

• Certificatul de conformitate și fișa tehnică reprezintă documentele oficiale care stabilesc limita maximă admisă; în cazul de față, ambele indică explicit valoarea de 32A pentru partea AC, ceea ce înseamnă că aceasta este limita absolută de utilizare. Prin urmare, un echipament certificat la 32A nu poate, în niciun scenariu tehnic sau normativ, să fie considerat conform unei cerințe de 63A. Diferențele între cele două clase nu sunt detalii de configurare, ci aspecte fundamentale de construcție, siguranță și certificare. Acceptarea unui astfel de raționament ar însemna ignorarea standardelor de securitate electrică și ar pune în pericol atât fiabilitatea echipamentului, cât și siguranța utilizatorilor. În concluzie, precizează că soluția ofertată de... nu satisface cerința din caietul de sarcini privind curentul maxim admis de 63A. Dacă cerința era neclară, ofertantul avea obligația să solicite clarificări în perioada alocată, dacă nu era de acord cu cerința avea posibilitatea S.A.o conteste. După data și termenul limită de depunere a ofertelor, această cerință devine obligatorie atât pentru ofertanți, cât și pentru comisia de evaluare. 9. Față de motivul 8 - nerespectarea cerinței minime privind gradul de protecție IK10 la diplay. Autoritatea contractantă susține că cerința din cadrul documentației de atribuire era clară: IK10 la ecran. Din documentația ofertei depuse rezultă că ecranul nu a fost testat și cerința nu este îndeplinită. În opinia S.A., documentul invocat de ofertant, respectiv, Raportul de încercare nr.... emis de CEPROM la data de..., nu demonstrează conformitatea cu cerința din caietul de sarcini privind „echiparea cu display TFT/LCD/LED - touch screen minim 7” antivandal, cu grad de protecție minim IK10”. Rezultatul, consemnat oficial în raport, este următorul: „în urma încercării s-a constatat că, carcasa stației de încărcare nu a suferit deformări”. Această concluzie arată, fără echivoc, faptul că încercarea IK10 a vizat carcasa metalică a stației ca ansamblu structural și nu, în mod distinct, ecranul tactil. În plus, raportul nu conține nicio mențiune privind: • tipul sau modelul display-ului, • dimensiunea acestuia, • caracteristicile constructive relevante pentru rezistența mecanică, • rezultatul unei testări specifice aplicate direct ecranului. Deși, în document, apar fotografii (pe care în contestație le invoca) cu aplicarea unor lovituri în zona frontală a stației, inclusiv în proximitatea display-ului, concluzia oficială a laboratorului de încercări se referă strict la integritatea carcasei, iar, nu la rezistența ecranului tactil. Această distincție este esențială, întrucât, standardul IK10 prevede testarea oricărei suprafețe expuse impactului mecanic, iar, pentru un echipament care include un ecran tactil, acesta trebuie testat și certificat Pagina 40 din 132

explicit. Comisia de evaluare nu poate reține decât ceea ce este evident scris în certificat „negru pe alb” - iar în certificat concluzia testării se referă exclusiv la carcasa stației și nu include ecranul. Dacă ofertantul știe că stația îndeplinește IK10 la ecran, atunci, avea obligația să prezinte documente din care să rezulte că ecranul este testat și a căror concluzie să cuprindă clar exprimat faptul ca ecranul a fost testat. Deocamdată, concluzia certificatului prezentat indica că rezultatul testării este doar pentru carcasa. Reamintește că cerința din caietul de sarcini a fost formulată în mod expres: display-ul trebuie să fie antivandal, minim IK10. Aceasta presupune existența unui document tehnic (raport de încercare sau certificat al producătorului) care să ateste, în mod direct și explicit, că ecranul tactil al stației respectă acest nivel de protecție. În lipsa unei astfel de mențiuni, raportul prezentat nu poate fi acceptat ca dovadă a conformității. Mai mult, faptul că documentul analizează doar carcasa ridică problema că, în exploatare reală, cel mai vulnerabil element al stației - display-ul tactil - rămâne neacoperit de certificare, contrar cerințelor minime stabilite în documentația de atribuire. Analizând declarația la care face trimitere ofertantul, autoritatea observă că aceasta este emisă în numele ofertantul..., în calitate de importator și nu de către producătorul echipamentului..., Ltd. O astfel de declarație, întocmită pe propria răspundere a importatorului, nu are valoare juridică pentru a demonstra conformitatea tehnică a produsului cu cerințele caietului de sarcini. Conform legislației aplicabile, documentele cu caracter probatoriu, în acest sens, trebuie să provină fie de la producător, fie de la un organism notificat, însoțite de rapoarte de încercare și certificări care să ateste caracteristicile echipamentului. Mai mult, arată că, chiar în cuprinsul acestei declarații se precizează că „echipamentele sunt produse în conformitate cu standardele de calitate ISO..., ISO..., ISO... și ISO 45... 1”. Aceste standarde nu sunt standarde aplicabile produselor, ci standarde de sisteme de management implementate de organizații. Prin urmare, echipamentele ofertate nu pot fi „produse în conformitate cu aceste standarde”, întrucât, acestea nu stabilesc cerințe tehnice pentru produse, ci pentru modul în care organizația își gestionează procesele interne. O asemenea formulare creează impresia falsă că echipamentele ar deține conformitate sau certificare la nivel de produs, ceea ce nu este adevărat. Din acest motiv, declarația depusă, nu doar că este lipsită de valoare juridică, fiind emisă de importator și nu de producător, dar, conține și informații inexacte, care pot induce în eroare. Pagina 41 din 132

În concluzie, documentul nu poate fi luat în considerare pentru demonstrarea conformității tehnice a produsului, iar, oferta nu îndeplinește cerințele din documentația de atribuire. Cu privire la criticile ofertei declarata câștigătoare, contestatorul sugerează că ofertantul nu îndeplinește cerința conform căreia stațiile să dețină certificare OCPP - aspect fals, în opinia S.A.. Solicită... să constate că documentația de atribuire nu indică ca această cerință să fie îndeplinită de stații, ci, de către sistemele de comunicație OCPP. Cerința din documentație a fost: „Se va prezenta certificat de conformitate pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea... ”. ... a prezentat un certificat care confirmă faptul că softwarul stației (sistemul de comunicație) este conform cu protocolul OCPP...., așadar, a prezentat un certificat superior celui cerut prin documentația de achiziție. Autoritatea precizează că este interesată în a se convinge dacă ofertantul a certificat protocolul său de comunicare. Singurele argumente care pot fi invocate sunt certificatul în sine și procedurile oficiale (scrise), după care a fost eliberat. În opinia S.A., concluzia este următoarea: • certificatul prezentat este un certificat obținut corect, și el relevă faptul că stațiile produse de Bluesky au trecut toate testele privind comunicarea prin protocolul OCPP.... • în Procedura v....3 a OCA, în baza căreia a fost emis certificatul, „Certification-Procedure_v....3 din... ” la pag. 13, cap.....1 se precizează: „... sunt păstrate de către OCA. Un certificat OCPP nu poate fi revocat”. • în răspunsul dat de OCA contestatorului, organizația precizează: „Dovada oficială a conformității OCPP este certificatul OCA emis după efectuarea cu succes a testelor într-un laborator terț independent și după evaluarea realizată de OCA conform evidentelor din Registrul de... ”. În aceste condiții, consideră pe deplin îndeplinită condiția privind conformitatea pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea... și consideră conform certificatul prezentat de ofertant. În consecință, autoritatea contractantă, solicită Consiliului să constate că toate criticile formulate de către contestator sunt nefondate. În susținerea celor arătate, se invocă următoarele dispoziții legale: prevederile art. 18 din Legea nr. 101/2016 ale art. 207 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 134 alin (5) și art. 137, alin. (3) - din HG nr. 395/2016. Prin adresa înregistrată cu nr.... contestatorul transmite punct de vedere la punctul de vedere al autorității contractante. Contestatorul consideră că punctul de vedere al autorității contractante dezvăluie, involuntar, dar fără echivoc, adevărata natură a Pagina 42 din 132

acestei proceduri: o operațiune coordonată de eliminare a S.A.din competiție,

orchestrată

de... (.................)

cu

complicitatea expertului ................. și executată docil de autoritatea contractantă. (1) Față de lipsa de transparență dovedită a autorității contractante- încălcare art. 63 din Lege nr. 98/2016. În opinia S.A., argumentul central al autorității este o distincție artificială și ilegală: aceea că expertul cooptat, Dl...., nu ar fi fost un „furnizor de servicii de achiziție” cu funcție de decizie. Această afirmație contrazice litera și spiritul art. 63 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care impune transparența asupra oricărei persoane cu funcție de decizie. Consideră că dl. ................. se încadrează indubitabil în această categorie, deoarece: • A fost contractat pentru servicii de achiziție: Evaluarea tehnică a ofertelor este un serviciu de achiziție esențial. • A avut o funcție de decizie determinantă: Raportul său tehnic a stat la baza respingerii ofertei sale. Legea vorbește despre „funcție de decizie”, nu despre „drept de vot”... influența S.A.asupra deciziei finale a fost absolută. Autoritatea invocă un fals argument temporal, susținând că, expertul fiind contractat ulterior lansării procedurii, obligația de transparență ar fi dispărut. Acest raționament demonstrează rea- credință manifestă. În continuare, contestatorul reiterează, în principal, susținerile sale din contestație, motiv pentru care nu vor fi redate în părți, dar, vor fi luate în considerare în soluționarea contestației.. Având în vedere documentele depuse în cadrul procedurii, declarate „CONFIDENȚIALE”, respectiv „documentele de calificare, propunerea tehnică, propunerea financiară precum și faptul că... a solicitat să i se permită accesul la dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa nr....., Consiliul solicită..., să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate de către aceasta ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art.... alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prin adresa nr....., înregistrată la... sub nr....... răspunde solicitării Consiliului, precizând că se opune divulgării integrale a documentației de ofertă. În susținere, invocă prevederile art. 57 și art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016. Cât privește declarația de confidențialitate ce însoțește oferta, solicită a se avea în vedere faptul că informațiile incluse în oferta intră în Pagina 43 din 132

categoria datelor cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale, conform declarației de confidențialitate. Astfel, solicită să se rețină confidențialitatea în considerarea următoarelor repere de fapt și de drept: a. Secțiunile din ofertă indicate ca protejate de confidențialitate includ date cu caracter personal; b. Secțiunile din ofertă indicate ca protejate de confidențialitate includ date confidențiale referitoare la personal și la politica salarială; c. Secțiunile din ofertă indicate ca protejate de confidențialitate includ secrete tehnice și comerciale/protejate de un drept de proprietate intelectuală. d. Secțiunile declarate confidențiale din cadrul propunerii tehnice sunt confidențiale sub toate aspectele: (i) modul de demonstrare a asumării cerințelor impuse prin caietul de sarcini; (ii) modul de organizare a activităților de execuție și a atribuțiilor personalului nominalizat; (iii) resursele angajate-resurse le tehnice puse la dispoziție pentru realizarea contractului; (iv) modalitatea de asigurare a specialiștilor cheie pentru componentă execuției lucrărilor; (v) graficul fizic de realizare, detaliat pe activități. Consideră că divulgarea datelor comunicate prin propunerea tehnică ar conduce la distorsionarea mediului concurențial. Prin adresa nr..... Consiliul a invitat contestatorul la sediul... pentru studierea dosarului cauzei la data de... ora 11..... Prin adresa nr....., înregistrată la... sub nr.... contestatorul transmite Concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei la Consiliu, concluzii care nu vor fi redate/detaliate, însă, vor fi luate în considerare în soluționarea contestației. Prin contestația nr...., înregistrată la... sub nr...., formulată ca urmare a studierii dosarului cauzei la...... (dosar nr.... ), critică raportul procedurii nr...., solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Cu privire la interesul său legitim în formularea prezentei contestații, precizează că acesta este reprezentat de posibilitatea atribuirii contractului societății sale, în condițiile în care, în urma admiterii contestației, s-ar constata că autoritatea contractantă a exclus oferta S.A., în mod nelegal și a desemnat drept câștigător... împreună cu... (subcontractant) și... (subcontractant)... (terț)... (terț) (în continuare .................). Apreciază că prezenta contestație se impune a fi admisă, cu anularea raportului procedurii și a tuturor actelor subsecvente, pentru următoarele motive: Deși, rezultatul procedurii i-a fost comunicat, conținutul complet al actelor interne și al ofertei ................. nu a fost accesibil contestatorului decât prin intermediul mecanismului procesual al accesului la dosar, dispus de.... Pagina 44 din 132

În această situație, apreciază că momentul efectiv al „luării la cunoștință” de anumite acte și nelegalități - în sensul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 - este data la care i s-a permis accesul la dosarul... și a putut studia în concret documentele procedurii. Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, persoana vătămată poate sesiza... „în termen de 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal (...)” (sau 7 zile, pentru anumite praguri). Prin urmare, termenul de contestare nu curge automat de la data emiterii actului în sine, ci de la data la care operatorul economic ia cunoștință efectiv de actul și de motivele de nelegalitate ale acestuia. În speță, pentru actele și operațiunile procedurale care nu i-au fost comunicate de autoritatea contractantă (conținutul complet al ofertei ................., anumite clarificări, anumite note și procese-verbale ale comisiei), luarea la cunoștință s-a produs abia prin accesul la dosar acordat de..., ca urmare a admiterii cererii de intervenție. De la această dată, începe să curgă un nou termen de 7 zile în care contestatorul, în calitate de persoană vătămată, are dreptul să formuleze o contestație proprie împotriva actelor și operațiunilor de care a luat cunoștință ulterior și pe care le apreciază ca nelegale. Legea nr. 101/2016 acceptă, în mod expres, existența contestațiilor ulterioare în aceeași procedură de atribuire. Art. 18 alin. (4) prevede că, în cazul „contestațiilor ulterioare privind aceeași procedură de atribuire”, autoritatea contractantă va transmite doar documentele noi, care nu au fost

deja

înaintate...

în

contestațiile

anterioare. Această dispoziție demonstrează că legiuitorul a avut în vedere explicit posibilitatea

formulării

de

noi

contestații pentru aceeași procedură, atunci

când

există acte/motive

noi

și se respectă termenele legale. De asemenea, arată că, interdicția din art. 21 alin. (3) - potrivit căreia este inadmisibilă prezentarea de motive noi în cadrul aceleiași contestații după expirarea termenului - nu se aplică unei contestații distincte, formulate în termen, împotriva unor acte sau vicii de procedură de care operatorul economic a luat cunoștință ulterior. În corelație cu prima contestație, în care a precizat expres că, după accesul la dosar, „ne rezervăm dreptul” de a formula o nouă contestație pentru a asigura tratament egal, arată că prezenta contestație: • nu este abuzivă, ci reprezintă exercitarea legitimă a unui drept recunoscut de Legea nr. 101/2016; • este formulată în termenul de 7 zile calculat de la data accesului la dosar; • vizează acte și nelegalități pe care nu le putea cunoaște anterior. Motive de neconformitate a ofertei ENGECO: 1) Conform fișei tehnice depuse de ................., stația de încărcare ofertată are următoarele caracteristici: Pagina 45 din 132

• Model: BSEC-103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S •

Cod

intern

producător:

.................- 103K(A/D)3(CCS2/CHA/T2)... / 1... 0S-7CRH-WiFi-4G-V2 • Configurație conectori: 3 conectori - Type 2 + CCS2 + CHAdeMO • Putere totală:... kW DC + 44 kW AC. Redă și fișa tehnică din ofertă de la pag. 1154. Prin urmare, aceasta este configurația concretă pentru care ................. trebuia să prezinte certificat CE și rapoarte de testare. 2. Nepotrivirea dintre stația ofertată și certificatele depuse. Arată că în dosarul de ofertă, ................. a depus mai multe certificate CE și rapoarte de încercări (CEPROM... etc.), însă: În certificatul... și anexele sale sunt menționate alte modele, de tipul:  BSEC-82K(A/D)3(CCS)... /1... 0S  BSEC-82K(A/D)2(CCS)... /1... 0S  BSEC-60K(A/D)1 (CCS)... /1... 0S Pag 1184 din ofertă. ... -103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S nu apare în anexele certificatului, astfel că nu există o corespondență explicită între stația ofertată și certificarea CE prezentată. În raportul... nr.... 1, identificarea produsului este generică, de tipul BSEC- ak(A/D)bCCS4... /1... 0S, cu definirea parametrilor „a” și „b” (putere totală și număr de conectori), însă:  nu se regăsește combinația de putere solicitată/ofertată (... kW DC + 44 kW AC),  nu se regăsește configurația specifică de conectori Type 2 + CCS2 + CHAdeMO. Pag 1485 din ofertă. În raportul TÜV Rheinland nr.... 1, sunt menționate modelele: o BSEC-ak(A/D)1 CCS4... /1... 0S, o BSEC-bk(A/D)2CCS4... /1... 0S, o BSEC-ck(A/D)3CCS4... /1... 0S, împreună cu diverse valori de putere și combinații de conectori (1x CCS, 2x CCS sau CCS + Type 2 AC). Susține că nici aici nu apare configurația cu 3 conectori Type 2 + CCS2 + CHAdeMO și puterea... kW DC + 44kW AC pentru modelul efectiv ofertat. Pag 1742... din ofertă. În opinia S.A.... și rapoartele de testare nu sunt documente „valabile pentru orice”, ci, se referă strict la modelele și configurațiile menționate în mod expres în anexe sau în descrierea produsului. Or, modelul ofertat nu apare nominal și configurația tehnică solicitată și ofertată nu este certificată în niciunul dintre documentele depuse. Pagina 46 din 132

Cu alte cuvinte, ................. a anexat „o adunătură” de certificate și rapoarte de încercări referitoare la alte configurații de stații, fără a prezenta certificarea corespunzătoare exact stației ofertate. Nerespectarea cerințelor caietului de sarcini. Contestatorul susține că caietul de sarcini impunea ca pentru echipamentele ofertate să fie prezentate: • certificate CE de conformitate, • rapoarte de încercări/testare aferente modelului și configurației efectiv ofertate. În lipsa unui certificat CE și a unor rapoarte de testare care să menționeze explicit modelul BSEC- 103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S (sau echivalent clar identificabil) și configurația Type 2 + CCS2 + CHAdeMO... kW DC + 44 kW AC, consideră că oferta ................. este neconformă. Verificarea acestor documente este extrem de simplă (modelul și configurația trebuie să apară în clar în anexe)... faptul că, în ciuda acestui lucru, expertul cooptat și comisia au considerat oferta conformă, generează: • un avantaj nejustificat pentru ofertantul ................., • o încălcare a principiilor tratamentului egal și transparenței în evaluare. 2) Nerespectarea cerințelor din Formularul F5 privind rapoartele de testare (IP, IK, EMC, LVD). Conform cerințelor din Formularul F5, ofertanții aveau obligația expresă de a prezenta: „Rapoarte de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC și LVD”. Precizează că, în documentația tehnică depusă de ................. nu există niciun raport de încercare sau document de conformitate care să facă referire explicită la stația BSEC-103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S, în configurația solicitată prin caietul de sarcini (3 conectori - Type 2 + CCS2 + CHAdeMO... kW DC + 44 kW AC). Ca urmare, pentru modelul efectiv ofertat nu este dovedită conformitatea cu niciuna dintre cerințele obligatorii, respectiv: • grad de protecție IP54; • rezistență mecanică IK10 pentru carcasă; • rezistență mecanică IK10 pentru display; • compatibilitate electromagnetică (EMC); • respectarea cerințelor de siguranță de joasă tensiune (LVD). Simpla depunere a unor rapoarte de testare pentru alte modele sau alte configurații nu poate substitui obligația de a prezenta rapoarte specifice stației ofertate, așa cum este ea descrisă în fișa tehnică. În aceste condiții, lipsa rapoartelor de testare corespunzătoare modelului și configurației ofertate constituie o neconformitate gravă, care determină, potrivit documentației de atribuire și legislației în vigoare, excluderea ofertei tehnice a ................. din procedură. Pagina 47 din 132

3) Neconformitatea privind display-ul solicitat IK10 și rapoartele DEKRA. Conform caietului de sarcini, pentru stația de încărcare se solicită, în mod expres, display tactil cu protecție IK10. ... a prezentat în susținerea conformității un certificat și raportul de testare DEKRA nr..... Din conținutul acestui raport rezultă următoarele: • Elementul de testare este un ansamblu format dintr-un display și o sticlă de protecție montată la distanță față de ecran; • Testul de impact IK10 a fost efectuat pe sticla de protecție, nu pe ecranul tactil propriu-zis; • În aceste condiții, ansamblul testat își pierde funcția de ecran tactil, fiind practic un ecran protejat de o sticlă IK10, și nu un display tactil IK10, așa cum cere documentația de atribuire. În plus, arată că, din declarația producătorului anexată raportului DEKRA rezultă că acest ansamblu de ecran este utilizat doar pe anumite configurații de stații DC, enumerate explicit în document (model de tip BSEC- ak(A/D)bCCS4... /....etc.). Configurațiile menționate includ combinații de conectori Type 2 și CCS2, însă nu includ varianta ofertată de ................., respectiv, stația cu 3 conectori Type 2 + CCS2 + CHAdeMO. Rezultă clar că ansamblul de display testat de DEKRA nu este declarat ca fiind utilizat pe stația BSEC- 103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S în configurația cerută prin caietul de sarcini. De asemenea, niciunul dintre rapoartele DEKRA depuse în ofertă nu se referă la o stație având configurația ofertată (3 conectori: Type 2, CCS2 și CHAdeMO... kW DC + 44 kW AC). Pag 2034.... Prin urmare, ................. nu dovedește că display-ul utilizat pe stația efectiv ofertată este tactil IK10, și că ansamblul testat de DEKRA este efectiv instalat pe modelul BSEC-103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S în configurația solicitată. În consecință, consideră că ofertantul nu a făcut dovada conformității stației ofertate la niciunul dintre punctele în care se cereau în mod obligatoriu certificate și rapoarte de testare (IP, IK, EMC, LVD, inclusiv IK10 pentru display). Aceasta reprezintă o neconformitate majoră, ce impune respingerea ofertei tehnice .................. Mai mult, observă o aplicare disproporționată a analizei ofertelor: aspectele pe care „expertul cooptat” a susținut că nu le-ar fi identificat în oferta S.A. (solicitând numeroase clarificări) nu au fost verificate cu aceeași rigoare în oferta ................., ceea ce denotă un tratament inegal și o favorizare evidentă a acestei oferte, în contradicție cu principiile egalității de tratament și nediscriminării. 4) Neconformitatea privind certificarea OCPP. Pagina 48 din 132

Conform cerinței din fișa tehnica, stațiile ofertate trebuie să fie OCPP... j -..., cerință ce trebuie demonstrată prin certificat emis de... (OCA). ... a prezentat ca dovadă certificatul OCA nr..... Pag. 61 din ofertă. ... anexat nu se referă la modelul de stație ofertat de .................. Pag 2204... din ofertă. Din însuși conținutul certificatului OCA nr.... rezultă că acesta a fost emis pentru producătorul..., LTD și pentru un anumit model „BSEC”. În oferta ................., stațiile sunt prezentate sub o altă denumire pag 1030 din oferta tehnică depusă. Mai mult, arată că din răspunsul oficial al..., rezultă că certificatul invocat de ................. nu poate fi utilizat pentru modelul de stație ofertat și că folosirea acestuia pentru un produs rebrand- uit/modificat nu este autorizată. Cu alte cuvinte, stațiile ofertate de ................. nu sunt acoperite de certificatul OCA, invocat. Certificatul utilizat a fost invalidat și înlocuit de emitent. De asemenea arată că, pe pagina oficială OCA, în înregistrarea referitoare la certificatul OCA.....CS, se menționează, explicit, emiterea unui update și corectarea unor informații eronate (incorrect connector type”, „incorrect product designation”). Aceasta înseamnă că forma inițială a certificatului, anexată de ................. la ofertă, a fost anulată/ corectată de emitent și nu mai poate fi luată în considerare, ca dovadă a conformității. La pag. 2204 se regăsește certificatul OCA care a fost retras. Cu toate acestea, arată că ................. continuă să își întemeieze conformitatea pe acest certificat nevalid și necorespunzător, ceea ce, reprezintă o inducere în eroare a autorității contractante și a.... ... este strict legată de modelul concret și configurația testată. OCA certifică un anumit produs, cu o anumită configurație și un anumit set de conectori. Orice modificare semnificativă (altă putere, altă combinație de conectori, rebranding sub alt cod de produs etc.) impune, din perspectiva OCA, re-testare și emiterea unui nou certificat. Din răspunsul oficial al OCA (anexat), rezultă că modelul ofertat de ................. nu se regăsește în lista produselor certificate, astfel încât, afirmația „OCPP... j... ” pentru aceste stații, este lipsită de temei. Prin urmare, susținerea ................. că „stațiile ofertate sunt OCPP... j -..., conform certificatului OCA nr.... ” este falsă, iar certificatul prezentat nu corespunde modelului efectiv ofertat; a fost între timp invalidat/corectat de emitent; nu poate fi folosit ca dovadă a conformității cu cerința privind OCPP. Certificatul era deja anulat la data depunerii ofertei. Din răspunsul oficial transmis de OCA, precum și de pe pagina oficială a organizației (secțiunea „withdrawn”), rezultă că certificatul 0CA.....CS a fost retras în luna ianuarie 2025 și înlocuit cu alte două Pagina 49 din 132

certificate, emise exclusiv pentru stații de încărcare AC, nu pentru stații AC+DC, precum cele ofertate de .................. În oferta depusă (pag. 2129) este atașată forma retrasă/invalidată a certificatului, utilizată ca dovadă a conformității, deși, aceasta nu mai era valabilă la momentul prezentării. Practic, a fost folosit un document nul, pentru a susține îndeplinirea unei cerințe esențiale. Prin urmare, conformitatea OCPP a stațiilor ofertate nu a fost dovedită, ceea ce atrage neconformitatea ofertei ................. și impune respingerea acesteia din procedură. 5) Lipsa de transparență a autorității - încălcarea art. 63 și art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Contestatorul precizează că își menține integral poziția: autoritatea a încălcat în mod grav obligațiile de transparență privind expertul cooptat.... 6) Aplicarea discriminatorie a cerinței GDPR. Contestatorul observă un contrast evident între modul în care a fost tratată oferta S.A.și modul în care a fost tratată oferta ................. pentru aceeași cerință GDPR. În ceea ce îl privește, autoritatea a susținut că „nu există nici măcar un cuvânt despre GDPR”, ignorând faptul că: • și-a asumat integral modelul de contract, care la art. 36-37 conține obligații detaliate și perfect opozabile privind prelucrarea datelor (scop, măsuri tehnice, notificarea breșelor, responsabilități etc.); • a nominalizat Managerul de Proiect - persoană cu responsabilitate generală pentru implementarea contractului, inclusiv pentru conformitatea GDPR; • prin clarificări, a indicat exact unde se regăsesc în oferta inițială aceste elemente, fără a modifica prețul, echipa sau soluția tehnică. În schimb, pentru ................., aceeași cerință a fost considerată îndeplinită printr-un text vag, de tip „politică GDPR”, care: • descrie, în termeni generali, etape de tip audit - plan de măsuri - implementare, fără nicio legătură concretă cu proiectul și fără trimitere la obligații contractuale ferme; • se referă la „implementarea GDPR la nivelul UAT-ului”, deși, în clarificări, s-a precizat că implementarea vizează doar relația contractuală; • introduce o „companie specializată în domeniu” care va asigura implementarea, fără a fi clar dacă este subcontractant/terț susținător și fără să existe documentele cerute de Legea 98/2016 pentru astfel de situații; • nu conține nicio trimitere la articole contractuale, măsuri tehnice concrete, registre de prelucrare, proceduri interne etc., ci, doar promisiunea că acestea vor fi „elaborate ulterior”. Cu alte cuvinte, oferta S.A.conținea un angajament juridic, clar și imediat aplicabil, în timp ce oferta ................. conține doar o Pagina 50 din 132

prezentare generală, de marketing, a unui posibil proces viitor. Totuși, societatea S.A.a fost sancționată, iar ................. a fost considerat conform. Această diferență de tratament arată o aplicare selectivă și discriminatorie a cerinței GDPR, contrară principiului tratamentului egal prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea 98/2016 și regulilor privind clarificările și întărește concluzia că evaluarea a fost profund părtinitoare. 7. Cu referire la pretinsa lipsă a „planului de gestiune a traficului” și tratamentul diferențiat față de oferta .................. Contestatorul precizează că își menține poziția expusă anterior și o completează prin raportare la modul în care a fost evaluată oferta .................. În oferta S.A., „planul de gestiune a traficului” rezultă din două documente complementare, care formează un sistem integrat și complet: Pag. 395-401 - „Metodologie de lucru a desfășurării lucrărilor pe căile de acces comune... ” - stabilește cadrul strategic și procedural (CUM gestionăm traficul): obiective, siguranță, minimizarea impactului, obținerea avizelor, informarea publicului, protecția traficului auto și pietonal, responsabilități clare (șef șantier, SSM etc.). Pag. 392-395 - „Plan detaliat pentru rețeaua de semnalizare rutieră temporară” - reprezintă instrumentul tehnic (... gestionăm traficul): norme aplicabile, tipuri de semnalizare, echipamente, mod de instalare, verificare și demontare. Citite împreună, aceste documente descriu exact ceea ce, în practică, înseamnă gestiunea traficului în zona lucrărilor: organizare, măsuri concrete, semnalizare, responsabilități, menținerea accesului și a siguranței - adică nucleul cerinței. A susține că aceasta „nu este un plan de gestiune a traficului” doar pentru că poartă o altă denumire în ofertă, în opinia S.A., este un formalism excesiv și lipsit de logică. În contrast, susține că planul de gestiune a traficului al ................. este mult mai sumar, dar a fost considerat conform. pag 375-376. Acesta: • formulează, în câteva pagini, principii generale (minimizarea impactului, asigurarea accesului, semnalizare conform legislației), • descrie generic organizarea traficului pe durata lucrărilor, cu mențiuni succinte pe fiecare amplasament (restricționare parțială, menținere acces, limitare viteză etc.), • enumeră, la nivel general, mijloace de semnalizare (panouri, conuri, balize, benzi, lămpi) și responsabilități (șef șantier, coordonare cu... ), Pagina 51 din 132

• și chiar precizează că „planul de gestiune a traficului se completează cu informațiile din ofertă privind semnalizarea rutieră” - adică exact abordarea S.A.: integrarea mai multor documente. Cu toate acestea, o ofertă detaliată, tehnic și procedural completă (a S.A.) a fost respinsă, ca neconformă, iar, o ofertă evident mai scurtă și mai generică (a .................) a fost acceptată fără rezerve. Concluzia S.A.este că respingerea ofertei pe motivul „lipsei planului de gestiune a traficului” este nelegală și discriminatorie, cu atât mai mult cu cât, pentru aceeași cerință, ................. a fost declarat conform în baza unui document mai sumar, dar, cu același conținut de fond. 8) Abuzul procedural privind platforma ofertată Contestatorul precizează că își menține cererea ca... să constate că respingerea

ofertei

sale,

întemeiată pe „documentele ................./.................” și pe o „clarificare” anacronică, este nelegală și contrară principiilor tratamentului egal și imparțialității. 9) Solicitare verificare Acord de exclusivitate invocat. Susține că Acordul de exclusivitate .................-................. nu conferă niciun drept de exclusivitate .................. Din acordul de exclusivitate rezultă, clar, că părțile contractului sunt doar ................. și .................. ................. nu este parte la acest contract, nu figurează ca beneficiar și nu i se recunoaște niciun drept direct asupra platformei .................. Or, chiar dacă acest acord ar produce efecte, el ar crea o relație intuitu personae între ................. și ................., nu un drept „exportabil” către un terț: ................. este doar terț susținător în oferta .................. În concluzie, ................. nu deține niciun drept de exclusivitate asupra platformei ................., pentru că nu este parte la acordul .................-.................. 10) Presupusa obligație de a prezenta documentația camerelor de supraveghere și demonstrarea capacității de proiectare/instalare. Camerele de supraveghere - în opinia S.A. „obligația” inventată după depunerea ofertelor. Nicăieri în documentație nu scrie că, la faza de ofertare, trebuie depuse fișe tehnice/broșuri pentru camerele video sau dovezi speciale de „capacitate de proiectare/instalare”. Singura cerință clară de fișe tehnice era pentru stațiile de încărcare, punct. În acest sens, arată că în ofertă a tratat serios sistemul de supraveghere: • la pag. 362 a depus un Plan de acțiune pentru sistemul de supraveghere video (mentenanță trimestrială, scenarii de defect, echipamente noi, tehnician dedicat); • la pag. 410 și-a asumat că soluția tehnică finală - modelul exact de cameră, amplasamentele etc. - va fi definită în faza de Proiect Tehnic, Pagina 52 din 132

după analiza în teren. Asta e practica normală: întâi vezi locația, apoi alegi exact camera... nu invers. În schimb, susține că ................. a scris doar câteva fraze generale despre sistemul video (repetate în ofertă), fără fișe tehnice sau detalii concrete, dar la acesta a fost „suficient”. Pag 9, pag 292 recopiată. 11) Fața de presupusa neîndeplinire a cerinței privind curentul maxim admis de 63A. Precizează că își menține poziția. 12) Presupusa neîndeplinire a cerinței privind IK10 la display-ul stației. Precizează că își menținem poziția: stația ofertată îndeplinește IK10 inclusiv la nivel de display. În opinia S.A., fiecare motiv de respingere, analizat individual, se dovedește a fi nelegal și netemeinic; în ansamblu, ele conturează un veritabil „pattern” de excludere a ofertei sale, incompatibil cu principiile transparenței, tratamentului egal, proporționalității și nediscriminării, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 98/2016. În aceste condiții, consideră că procedura este afectată de vicii grave, de natură a atrage nulitatea actelor emise în cadrul acesteia. Pentru aceste motive, solicită... cele precizate în preambulul deciziei. În drept: art. 8 și urm. din Legea 101/2016 precum și orice alte dispoziții legale la care a făcut referire în cuprinsul prezentei. Prin adresa nr....., înregistrată la... sub nr...., autoritatea contractantă transmite punctul de vedere față de contestația formulată de... ce face obiectul dosarului nr...., solicitând respingerea acesteia: - pe cale de excepție, ca fiind tardivă, - pe fond, ca fiind nefondată. Autoritatea contractantă arată că ofertantul contestator solicită, în mod nejustificat și fără temei legal, anularea rezultatului procedurii, deși, motivele neconformității propriei oferte sunt clare, evidente, reale și, mai presus de toate, imparțiale. A. Situația de fapt. Autoritatea contractantă precizează că a luat la cunoștință în data de... de contestația nr.... (a doua contestație) transmisă de către Societatea.... Precizează că, așa cum va demonstra în cele ce urmează, afirmațiile formulate în contestație urmăresc să ascundă faptul că oferta nu îndeplinește cerințele obligatorii din cadrul formularului de propunere tehnică prevăzut în documentația de atribuire publicată în SEAP, dar și faptul că a transmis răspunsuri neconcludente, încercând să convingă Consiliul de contrariul. Autoritatea deduce faptul că, după studierea dosarului achiziției la sediul..., contestatorul invocă dreptul său de a fi repus în Pagina 53 din 132

situația și termenul legal de a putea face o nouă contestație pe motive nou identificate. B. Motive în fapt. Motive cu privire la tardivitatea contestației. Arată că în conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, contestațiile se transmit în termen de maxim 7 zile de la data comunicării actului contestat. Ori, raportul procedurii și comunicarea rezultatelor a fost făcută în data de.... Contestația trebuia să fie transmisă în termen de maxim 7 zile de la data de..., în date de... - termenul fiind depășit, contestația fiind tardivă. Motive cu privire la netemeinicia contestației: 1. Față de presupusa neîndeplinire a depunerii de certificări CE pentru stațiile ofertate. În opinia S.A.. afirmația contestatorului cum că modelul de stații ofertat de ................. nu este însoțit de certificările CE și rapoartele de testare aferente (chipurile ar fi de la alte modele) este total falsă și contrazisă de realitatea ofertei. Contestatorul, plecând de la premiza că... poate nu observă, construiește un joc de interpretare a noțiunilor tehnice, încercând să ducă în eroare cititorul. În primul rând. arată că: documentația de atribuire nu impunea depunerea unui... pentru stații în cadrul ofertei. Nu înțelege modalitatea prin care a fost inventată această cerință. Cerințele tehnice minimale ale stațiilor sunt regăsite la pagina 24 a caietului de sarcini. Pentru stații, se solicită: „Se va prezenta declarație de conformitate a produselor cu cerințele esențiale prevăzute de directivele... (marca CE)”: În opinia S.A., este o diferență majoră între noțiunea de declarație de conformitate și noțiunea de certificarea CE. Documentația de atribuire a solicitat declarație de conformitate - declarația

de

conformitate

este

dată de

către PRODUCATOR/FABRICANT și

se

regăsește

la

pagina..., unde indică certificarea CE. În al doilea rând, arată că, documentația depusă conține (depusă voluntar de către ofertant) inclusiv certificarea CE emisă de... - Tillystraße... Nürnberg - la pagina.... Se poate vedea, clar, că acest certificat indică faptul că este valabil pentru toate produsele din clasa „BSEC-ak(A/D)bCCS4... /1... 0S”. Este evident, și nu necesită nicio altă explicație că stația BSEC- 103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S face parte din această clasă de produse. Deși, contestatorul în contestația S.A.recunoaște că a identificat în ofertă anexele acestui certificat (paginile 1744), cu rea credință afirmă că acestea nu acoperă toate modele, deși, însuși captura de ecran atașată de contestator indica contrariul: Pag 1744. Efectiv, susține că, contestatorul neagă evidența - bazându-se pe o eventuală lipsă de reacție și atenție a achizitorului sau a.... Pagina 54 din 132

În al treilea rând, arată că: din punct de vedere tehnic, contestatorul, ori din neștiință, ori cu dorința de a manipula prin jocul de cuvinte, nu ține cont de realitatea tehnică a stației - realitate rezultată din caietul de sarcini și din produsul ofertat. Astfel, caietul de sarcini a solicitat ca stația să fie prevăzută cu conector Type 2 - dar, nu a indicat valoarea minimă/maximă. Ofertantul, deși a ofertat o stație cu o putere de 60KW în curent continuu și 43KW în curent alternativ (... +...= 103, cifra care se regăsește în codul stației „BSEC-103K... ” a indicat clar că conectorul Type 2 este limitat la 22.... Această limitare corespundea cerințelor minimale ale caietului de sarcini care indica: > Putere de încărcare >/= 50kW în curent continuu; > Putere de încarcare >/= 22KW în curent alternativ; În consecință, susține că, inclusiv, certificările CE rezultate din certificate CEPROM atașate ofertei - acoperă capacitatea 82KW (... +22= 82Kw) - așa cum arată, inclusiv, capturile de ecran ale contestatorului. Pag 1184. 2. Față de presupusa neîndeplinire a depunerii de certificări și nerespectarea cerințelor din Formularul F5 privind rapoartele de testare (IP, IK, EMC, LVD) pentru stațiile ofertate. În

primul

rând,

autoritatea

susține

că contestatorul încearcă inducerea în eroare a Consiliului susținând un neadevăr, respectiv: „Caietul de sarcini impunea ca pentru echipamentele ofertate să fie prezentate: • certificate CE de conformitate, • rapoarte de încercări / testare aferente modelului și configurației efectiv ofertate”. Ori, cerința de mai sus nu se regăsește în documentația de atribuire - fiind o interpretare a contestatorului. În realitate, în documentația de achiziție nu se regăsește o cerință formulată în acest fel. Dacă ea s-ar fi regăsit în această formă, ar fi fost nelegală și în contradicție cu standardele... și..., care reglementează cerințele IK și IP. Cerința din cadrul caietului de sarcini este „Se vor prezenta rapoarte de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC și LVD; ” Conform art.... din..., gradul IP se aplică „întregului ansamblu supus încercării, astfel cum este furnizat pentru instalare”. Conform art. 3 din..., nivelul IK „se referă la capacitatea părții exterioare a carcasei de a rezista la impact”. În ambele standarde, conformitatea este acordată asupra: • geometriei carcasei, • materialelor utilizate, Pagina 55 din 132

• etanșeității ansamblului, • poziției și diametrului punctelor de acces. Puterea nominală AC nu modifică aceste elemente. Legislația europeană precizează clar: „Nu este necesar să se repete teste sau să se întocmească noi documente pentru aspectele asupra cărora modificarea nu are efecte”. https: //eur-lex.europa.eu/legal- content/RQ/TXT/HTML/?uri= 0T: C: 2022: 247: FULL (cap.... ). În aceste condiții, consideră că, ar fi în afara cadrului legal, dacă ar solicita un alt certificat de conformitate, având în vedere că diferența dintre stația ofertată și cea certificată se referă exclusiv la puterea punctului de încărcare AC. Modulul intern electric al stației de încărcare NU are nici o implicație/efect asupra rezistenței IK și IP - acestea referinduse strict la carcasa în asamblu. În documentele prezentate se indică fără nici un dubiu că pentru IK și IP carcasa testată este cea cu dimensiunea 750x520x1900mm - adică cea care a fost ofertată.(certificatul de conformitate Ceprom nr... (pag 1188 din oferta tehnică). 3. Față de presupusa neîndeplinire a depunerii de certificări IK10 la display. Reiterează faptul că, în certificatul de conformitate Ceprom nr... (pag 1188 din oferta tehnică) este menționat, clar, că stația cu carcasa V2 (cu dimensiunile de 750x520x1900mm) are un grad de protecție la umiditate și praf de IP55 conform EN60529 pe întreg ansamblul ei, deci, inclusiv și ecranul și un grad de protectie antivandalism de IK10, conform EN62262. Echiparea stației cu conector de 32A (22KW AC) sau cu conector de 63A (43KW AC) nu influențează în nici un fel gradul de protecție la umiditate și praf sau antivandalism. Practic construcția este identică, doar secțiunea cablului AC este mai groasă și conectorul cu care este echipată stația, este certificat să reziste la curenți de încărcare de până la 63A. În plus, susține că în oferta tehnică s-a depus și raportul de testare separat privind gradul de protecție antivandalism al ecranului de 7” cu care sunt echipate TOATE modelele de stații de încărcare din seria „BSEC”, indiferent de putere, versiunea de carcasă, numărul de conectori și care indică testarea cu succes și atingerea unui grad de protecție antivandalism IK10. Pentru ecran, arată că în cadrul ofertei tehnice se regasește o certificare suplimentară din partea DEKRA. Din nou, este falsă afirmația contestatorului cum că acest certificat se referă la sticla de protecție: Certificatul prezentat indică clar că este la DISPLAY în asamblu sau nu doar pe componenta de sticlă. (extras pagina... și... din ofertă). De asemenea, susține că este falsă și afirmația cum că „Rezultă clar că ansamblul de display testat de DEKRA nu este declarat ca fiind utilizat pe stația BSEC-103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S în configurația cerută prin caietul de sarcini”: Pagina 56 din 132

- Documentația de atribuire făcea referire la testul pentru ecran, nu la modelul stației, - Chiar și așa, există în certificatul DEKRA mențiunea clară că se referă la o clasă de produse BSEC-ak(A/D)bCCS4... /1... 0S. În opinia S.A., este mai mult decât evident că, în clasa BSEC- ak(A/D)bCCS4...

/1...

0S

se

încadrează

și

BSEC 103K(A/D)3(CCS)... / 1... 0S. Autoritatea nu înțelege scopul pentru care contestatorul răstălmăcește datele și inventează critici care sunt evident nefondate. 4. Față de presupusa neîndeplinire a depunerii de certificări OCPP. Autoritatea precizează că, în modul consacrat de a denatura realitatea, contestatorul construiește o critică fără să aibă în vedere realitatea dictată de cerințele caietului de sarcini și de documentele transmise odată cu oferta. Contestatorul inventează o cerință care nu era în caietul de sarcini, anume ca stațiile să fie certificate OCA... fully Certyfied. În critica S.A., contestatorul sugerează că ofertantul nu a îndeplinește cerința conform căreia stațiile să dețină certificare OCPP - aspect fals - în opinia S.A.. Solicită... să constate că documentația de atribuire nu indică ca această cerință să fie îndeplinită de stații, ci, de către.... Cerința din documentația de achiziție a fost: „Se va prezenta certificat de conformitate pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea... ”. ... a prezentat un certificat care confirmă faptul că software- ul stației (...) este conform cu protocolul OCPP.... Așadar, susține că a prezentat un certificat superior celui cerut prin documentația de achiziție. Autoritatea este interesată în a se convinge dacă ofertantul a certificat protocolul său de comunicare. Singurele argumente care pot fi invocate sunt certificatul în sine și procedurile oficiale(scrise) după care a fost eliberat. În opinia S.A., concluzia este următoarea: • Certificatul prezentat este un certificat obținut corect și el relevă faptul că stațiile produse de Bluesky au trecut toate testele privind comunicarea prin protocolul OCPP.... • De asemenea în Procedura v....3 a OCA, în baza căruia a fost emis certificatul, „Certification-Procedure_v....3 din... ” la pag. 13, cap.....1 se precizează: „... sunt păstrate de către OCA. Un certificat OCPP nu poate fi revocat”. • Mai mult, chiar în răspunsul dat de OCA contestatorului - și prezentat anexă la contestație, organizația precizează: „Dovada oficială a conformității OCPP este certificatul OCA emis după efectuarea cu succes Pagina 57 din 132

a testelor într-un laborator terț independent și după evaluarea realizată de OCA conform evidențelor din Registrul de... ”. În aceste condiții, consideră pe deplin îndeplinită condiția privind conformitatea pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea... și consideră conform certificatul prezentat de ofertant. 5. Față de presupusa încălcare a art 63 din Legea nr. 98/2016. În primul rând, dorește să precizeze că nu a existat un furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire. Documentația de atribuire a fost elaborată de către autoritatea contractantă - așa cum se poate observa (caiet de sarcini, strategia de contractare, etc). Licitația a fost lansată în data de... prin publicarea anunțului simplificat, abia ulterior, după lansarea procedurii, autoritatea contractantă a apelat la serviciile unui expert cooptat extern, în baza Contractului de servicii, nr.... - fără drept de vot - în persoana Dl-ului... - în data de... - la peste 14 zile distanță - așa cum se poate vedea din SICAP - pentru asistență în evaluarea ofertelor. Expertul cooptat nu este un furnizor de servicii de achiziție. Furnizor de servicii de achiziție este entitatea (fizica sau juridica) care acționează în numele autorității contractante - ori, expertul cooptat nu acționează în numele autorității contractante. Prezența expertului cooptat fără drept de vot, deși contestatorul sugereaza că s-ar fi făcut în mod ocult și ascuns, a fost clară și comunicată inclusiv ANI -... de Integritate - prin publicarea raportului de integritate - astfel: La faza de deschidere a ofertei - La faza de finalizare a raportului procedurii. Inclusiv, expertul cooptat a declarat și semnat o declarație de confidențialitate și imparțialitate. De asemenea, susține că omisiunea publicării declarației de participare în cadrul procedurii - nu este în măsură să denatureze rezultatul procedurii. Este adevărat că s-a omis publicarea listei ofertanților ce au depus oferta, însa aceasta lista un ar fi conținut - așa cum contestatorul indică - numele expertului cooptat. În consecință, nu înțelege cum afecteaza acest lucru conformitatea sau neconformitatea ofertei contestatorului. 6. Față de motivul de respingere a ofertei contestatorului - neîndeplinirea cerinței de a prezenta oferta în forma și conținutul solicitat. Consideră că este total falsă afirmația contestatorului cum că „Observăm un contrast evident între modul în care a fost tratată oferta noastră și modul în care a fost tratată oferta ENGEK0 pentru aceeași cerință GDPR”. Dacă oferta contestatorului nu conținea nici un cuvânt despre GDPR, dacă oferta contestatorului nu conține secțiunea obligatorie a ofertei tehnice, oferta ................. conține secțiunea „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului” la pagina 307 a ofertei. Pagina 58 din 132

În opinia S.A., este evident și demonstrat faptul că oferta ................. îndeplinește cerința obligatorie de a prezenta această secțiune - datele și informațiile regăsindu-se la pagina 307 a ofertei acestuia. Cât despre conținutul informațiilor, documentația de atribuire nu prezenta cerințe/criterii cât de detaliată să fie politica, ce informații minimale ar trebui să conțină această politica, o structură minimală, sau alte cerințe, în consecință comisia de evaluare nu poate impune cerințe în plus de documentația de atribuire. În schimb, comisia avea obligația (obligație exercitată în cadrul evalurii) de a verifica dacă oferta conține secțiunea obligatorie privind politica GDPR, iar comisia a constatat că ofertantul contestator efectiv nu avea această secțiune deloc - ceea ce era sancționat de documentația de atribuire cu neconformitatea ofertei. 7. Față de motivul de respingere a ofertei contestatorului - neîndeplinirea cerinței de a prezenta un plan de gestiune a traficului. Autoritatea precizează că, contrar realității, contestatorul afirmă că oferta ................. nu conține plan de gestiune a traficului - ceea ce este fals. Consideră că falsă este și afirmația că planul de gestiune a traficului se află prezentat succint doar la pagina.... Critica este falsă, ................. a prezentat la pagina 376 urmatoarea precizare: „Planul de gestiune a traficului se completează cu informațiile de la nivelul ofertei cu privire la semnalizarea rutieră”. Astfel, ..., spre deosebire de oferta contestatorului conține o secțiune CLARA unde este precizat... A TRAFICULUI. În cadrul ofertei tehnice, așa cum și ................. precizează se mai regăsesc informații pentru gestiunea traficului și la paginile: ■ Pagina 68 - secțiunea „Crearea unui cadru de securitate rutieră atât pentru participanții la trafic cât și pentru personalul muncitor angajat la executarea lucrării”. ■ Pagina... 9 - secțiunea „Lucrări de asigurare a traficului rutier și pietonal”. Este evident faptul că oferta ................. conține secțiunea dedicată și informații clare și relevante, pe când oferta contestatorului NU conține o astfel de secțiune, iar, informațiile dispersate din cadrul ofertei sunt generaliste, fac referire la alte aspecte nu au legătură sau au legătură nesemnificativă cu planul de gestiune a traficului. Planul de gestiune a traficului prezentat de ................. include informații despre străzile ocupate, despre semnalizarea rutiera, despre ordinea abordării străzilor, măsurile de semnalizare, instituții cu care se va coordona, etc. 8. Față de motivul de respingere a ofertei contestatorului - ofertarea unei platforme software pe care nu avea dreptul să o oferteze. Conform documentației de atribuire, ofertanții trebuiau să oferteze o platformă software de gestiune a statiilor de incarcare. Pagina 59 din 132

La analiza ofertelor tehnice, comisia a constatat că, atât ofertantul... cât și ofertantul desemnat câștigător - a ofertat produsul - plataforma software de la..., însă... susținând că furnizorul său... este singurul legal îndreptățit să oferteze acest produs ................., nimeni altcineva din Roâania neavand dreptul să îl comercializeze. În acest context, susține că ambilor ofertanți (atât ofertantului contestator cât și ofertantului... li s-a cerut să justifice dreptul de a comercializa produsul platforma.... Astfel, ambilor ofertanți li s-a adresat, în mod egal, aceeași întrebare: „Pentru a asigura respectarea principiilor de transparență și concurență loială în cadrul prezentei proceduri, vă solicităm să furnizați o confirmare oficială din partea ................., prin care să se ateste că soluția tehnică oferită prin platforma de administrare a fost disponibilizată tuturor ofertanților implicați în licitație în condiții comerciale echivalente (tinand cont ca la procedura aceasta platforma soft este oferita si de catre un alt ofertant)”. În urma răspunsului la clarificări... a prezentat, de la furnizorul său, următoarele: -

Contractul

de

exclusivitate

care arată că doar furnizorul ofertantului... - respectiv..., are dreptul legal să comercializeze în România acest produs. - o adresă din partea ................. către furnizorul ofertantului... - care indica clar și fără nici un echivoc- că... nu are dreptul să oferteze platforma

.................

că

acesta

nu

a integrat/testat niciodată funcționarea platformei ................. pe stațiile comercializate de către... și că contractul dintre ................. și... este reziliat de mai mult timp. Contestatorul..., la întrebarea adresată, a refuzat să ofere comisiei documentele/informațiile solicitate prin clarificare și nu a făcut decât să acuze comisia și să combată prin argumente neîntemeiate „ilegalitatea” acțiunii comisiei și să sancționeze „îndrăzneala comisiei” de a-i cere asemenea clarificări. Răspunsul dat de... este, pe de o parte neconcludent, iar pe de altă parte arată clar că produsul ofertat nu este conform. În opinia S.A.răspunsul este neconcludent, deoarece, nu a oferit comisiei ceea ce a solicitat, anume dovada că are dreptul legal de a comercializa acest produs. Dacă ofertantul era lezat de întrebarea comisiei, atunci avea dreptul legal să conteste cerința/solicitarea - aspect pe care evident nu l-a făcut. A ales în schimb să acuze/amenințe comisia și să transmită dovada unui contract deja reziliat cu ................. - ascunzând adevărul (în baza contractului reziliat la data ofertării, nu avea dreptul de a oferta produsul- iar în cazul în care ar fi câștigat licitația nu ar fi avut posibilitatea de a executa contractul conform ofertei sale). Pagina 60 din 132

Alegând să răspundă la clarificări - dar fără să conteste întrebarea - atunci și-a asumat faptul ca membrii comisiei vor lua decizii pe baza documentelor si informațiilor pe care le-a prezentat: adică amenințări si un contract deja reziliat. Ofertantul concurent a prezentat o adresă din partea.... Atașat răspunsului ofertantul a transmis și acordul de exclusivitate nr.... - în care ................. acordă exclusivitate furnizorului.... ... de exclusivitate nr.... - art.... susține că firma S.A.a achitat costurile de peste 20 mii euro pentru certificarea platformei: „.... Prestatorul se obligă să asigure serviciile de implementare OCPP... Security, iar Clientul se obligă să suporte costurile de certificare OCPP... Security pentru platforma de management ................. și de publicare a certificării pe site-ul OCA”. Din

conținutul

adresei, .................

rezultă fără echivoc că această cerință nu este îndeplinită de către..., din următoarele motive: •... nu a utilizat niciodată platforma ................. • Nu a testat, personalizat sau optimizat aplicația • Nu a solicitat acces și nu a avut nicio activitate de integrare sau demonstrație a funcționalității. În opinia S.A., ofertantul avea obligația de a respecta documentația de atribuire și să prezinte o ofertă conformă, întocmită cu respectarea cerințelor legale și a regulilor comerciale. Ofertarea unei aplicații pe care ofertantul știa că un are dreptul să o comercializeze, doar pentru a crea aparența de legalitate și conformitate a ofertei, a fost un risc pe care și l- a asumat încercarea de a induce în eroare comisia și de a lansa amenințări față de aceasta, nu este o încălcare clară a prevederilor legale, dar este o dovadă în plus a comportamentului neloial al ofertantului și disponibilitatea acestuia de a prezenta informații incomplete cu scopul de a forța conformitatea ofertei. Afirmația contestatorului cum că „comisia de evaluare nu este un organ de investigație a practicilor comerciale” - în opinia S.A., este cel puțin neadecvată în situația dată. Nu înțelege cum ofertantul își poate aroga dreptul de a stabili, mai presus de Legea nr. 98/2016 - care sunt atribuțiile comisiei de evaluare. Comisia de evaluare are în sarcina S.A.obligații clare stabilite de Legea nr. 98/2016. printre care cele privind evaluarea ofertelor și a stabilirii capacității de a executa contractul de către ofertanții conformi. Este evident că, dacă... nu mai deține dreptul de a comercializa platforma software ................., indiferent de motivul denunțării ulterioare a colaborării cu..., oferta S.A.este neconformă și trebuie respinsă în consecință. Prin răspunsul dat, contestatorul - deși nu recunoaște explicit că la momentul depunerii contestației, nu mai putea furniza platforma software ................. ofertată... nu prezintă nicio modalitate prin care ar Pagina 61 din 132

duce la îndeplinire la momentul actual centratul de furnizare. Cu alte cuvinte, acesta susține că poate livra platforma ................., deși, el singur recunoaște că avea un contract de dealer care nu mai este valabil la data contestației. 9. Față de critica presupusei lipse de verificare a acordului de exclusivitate. Autoritatea precizează că, așa cum... poate constata, odată cu răspunsul la clarificări ofertantul a pus la dispoziția comisiei Acordul de exclusivitate nr.... - care a fost prezentat în formă autentică (exemplarul electronic semnat cu semnătură electronică). Autoritatea arată că oferta depusă de ................. este depusă de catre: Ofertant:... (.................) S.R.L. cu subcontractanți: 1. subcontractant pe lucrări..., 2.... pentru instalații de supraveghere, 3. Terț susținător pe experiență similară pe lucrări..., 4. Terț susținător pe experiența similară pe servicii de proiectare.... În opinia S.A., este mai mult decât evident rolul... - atât ca terț susținător, cât și ca FURNIZOR al stațiilor/echipamentelor ofertate. Inclusiv contestatorul, în propria S.A.contestație, uită ca a indicat fișele tehnice ale stațiilor emise de .................. Pag 1154 din ofertă. Astfel, nu înțelege cum contestatorul poate omite/preciza că... - nu are nici o legătură cu prezenta licitație, că acordul de exclusivitate dintre el și... nu este valabil dacă îi vinde produsele lui .................. 10. Față de motivul - omisiunea ofertării camerelor de supraveghere. Autoritatea susține că negând realitatea, contestatorul afirmă că „în schimb, ................. a scris doar câteva fraze generale despre sistemul video (repetate în ofertă), fără fișe tehnice sau detalii concrete, dar la ei a fost „suficient”. În opinia S.A.afirmația este total falsă, ................. nu a scris doar câteva fraze, ci, a detaliat clar și depus următoarele documente: - Paginile 9 și 292 - unde a indicat clar că are subcontractant de specialitate - și autorizat - pentru camerele de supraveghere; - Acordul de subcontractare; - Pagina... pagini de documentații tehnice ale camerelor video incorporate. De asemenea, pe durata evaluarii ofertelor, comisia de evaluare a solicitat inclusiv operatorului ................. clarificari cu privire la acest subiect: Extras din clarificarea nr.... - clarificarea nr.... și din răspunsul ofertantului. Autoritatea precizează că, potrivit caietului de sarcini - stațiile ofertate trebuiau să aibă camere de supraveghere. Pagina 62 din 132

Ofertantul contestator a ofertat stații care NU sunt dotate cu această opțiune-cerința-caracteristică. La faza de evaluare tehnică, ofertantului i s-a adresat următoarea clarificare: „unde în cadrul ofertei se regăsesc detalii și informații, documente probante cu privire la respectarea cerinței din caietul de sarcini cu privire la ofertarea unor produse dotate cu camere video?”. Ofertantul, în răspunsul său, a transmis: - inițial ofertantul neagă existența cerinței ca stațiile să aibă camera... - deși caietul de sarcini indică clar că se solicită camera...; din fișa tehnică și documentațiile trimise odată cu oferta, nicăieri nu era indicat faptul că stațiile sunt echipate cu camere video; - ofertantul indică paginile 362 și 410 din oferta depusă - cum că acolo se regăsesc informații despre faptul că stațiile dețin sau sunt prevăzute cu camere video - însă la paginile respective informațiile nu indică acest lucru, nici măcar indirect. Informațiile prezentate nu sunt în măsură să fie considerate suficiente pentru a demonstra că în ofertă au fost prevăzute stații cu camere video; - documentația prevedea obligatoriu depunerea de fișe tehnice și documentații care să arate că stațiile ofertate (produsele ofertate) îndeplinesc cerințele tehnice minimale ale documentației de atribuire; - simpla mențiune în cadrul unui plan de intervenție generaliste nu echivalează cu îndeplinirea unei cerințe specifice de a demonstra conformitatea produselor; - în răspunsul la clarificări - la faza tehnică - ofertantul contestator a precizat: „Am reanalizat în detaliu Caietul de Sarcini și Fișa de Date și confirmăm că, deși există o obligație de rezultat (aceea de a dota stațiile cu camere), nu există o obligație de documentare la faza de ofertare (aceea de a prezenta fișe tehnice sau dovezi de capacitate specifice pentru aceste echipamente). Prin urmare, oferta noastră este pe deplin conformă cu cerințele scrise și obligatorii ale documentației. Precizăm că documentația de atribuire nu a solicitat ofertanților, la faza de depunere a ofertelor, să prezinte documentații tehnice specifice (fișe tehnice) pentru camerele de supraveghere sau documente doveditoare distincte privind capacitatea de a le proiecta/instala”. Din cele de mai sus, rezultă faptul că ofertantul contestator recunoaște ca nu a pus fișa tehnică și nu a indicat în fișa tehnică îndeplinirea acestei cerințe, că nu a indicat documentații scrise - ceea ce echivalează cu recunoașterea neconformitatiî propriei oferte; Contrar afirmațiilor din clarificări ale contestatorului, documentația de atribuire prevedea clar că pentru echipamentele stații de încărcare se prezintă „ofertanții care vor transmite fișe tehnice ale echipamentelor folosind copy-paste, fără să treacă cerințele efective ale echipamentelor, însoțite obligatoriu de broșuri ale producătorului și/sau cărți tehnice și/sau extrase din cataloage ale producătorului ca dovadă a îndeplinirii cerințelor asumate prin fișele tehnice, vor fi excluse Pagina 63 din 132

din procesul de evaluare a ofertelor ca neconforme”. Ori, fișele tehnice transmise, documentele atașate nu conțin nici o informație cu privire la existența camerelor de supraveghere video, nu sunt atașate dovezi de la producători despre camerele video. Cerințele tehnice ale stațiilor sunt pe larg detaliate în cadrul ofertei, nici o secțiune a ofertei nu indica ca ofertantul a avut în vedere ofertarea stațiilor cu camere video. Deși, invocă prin răspuns că a avut în vedere dotarea cu camera... nici măcar cu ocazia răspunsului nu indică ce tip de camera... a prevăzut, caracteristicile acestora, marca camerei, sau orice alt detaliu identificabil care S.A.conducă comisia la concluzia ca cerința este îndeplinită. Ba chiar nici în contestație nu indică ce tip de camera... a ofertat, unde este fișa tehnică obligatorie de prezentat. Simpla afirmație a ofertantului nu poate fi o îndeplinire a cerinței documentației de atribuire. 11. Față de motivul - nerespectarea cerinței minime privind curentul maxim ADMIS de 63A. Autoritatea contractantă precizează că nu înțelege duplicitatea contestatorului, care se încurcă în propriile afirmații: - La faza de contestație indică că cerința din caietul de sarcini este eronată și nu este vina lui că „autoritatea contractantă a elaborat un caiet de sarcini în care cerința de putere este contrazisă”, - La faza de răspuns la clarificări pledează că oferta este conformă și că respectă cerința. Ceea ce înțelege autoritatea este doar faptul că ofertantul contestator prezintă versiuni diferite - după cum îi este convenabil, în realitate cerința fiind neîndeplinită. La evaluarea ofertei transmise, la faza tehnică, a rezultat ca stațiile ofertate de contestatar nu îndeplinesc cerința privind curentul ADMIS maxim de 63A. În acest sens a fost întrebat să clarifice. În răspunsul la clarificări, ofertantul a precizat că cerința este doar o limită superioară și că dacă a ofertat 32 A este în parametri. Precizează că interpretarea contestatorului conform căreia cerința ar reprezenta doar o limită superioară de siguranță este eronată și ilogică fizic. Nu este ca în cazul în care a indicat maxim 2 m înălțime și dacă ofertează 1 metru înălțime se îndeplinește. Caietul de sarcini solicită în mod expres ca stația să fie proiectată și certificată pentru a putea funcționa la un curent maxim admis de 63A pe partea de curent alternativ, ceea ce în practică înseamnă utilizarea unor conectori, cabluri și echipamente interne dimensionate pentru 63A. Astfel, trebuie ca stația să suporte maxim 63A, iar ofertarea uneia care suporta maxim 32A este o neconformitate. În urma analizei documentației depuse de către ofertant, autoritatea arată că există trei documente relevante: 1. Formularul F5 - unde, la secțiunea 13, unde ofertantul a specificat „Curent de ieșire maxim admis AC: 63A”... în același timp a Pagina 64 din 132

menționat

„Curent

de

ieșire

setabil

AC: 32A”. Această inconsecvență arată că valoarea declarată de 63A nu este susținută de caracteristicile reale ale produsului. „13 Curent de ieșire maxim admis AC: 63A; Curent de ieșire setabil AC: 32A”. 2. Fișa tehnică a producătorului - document semnat de producător, care menționează în mod expres: „Curent de încărcare (A) setabil între 6A și 32A; curent de ieșire maxim admis AC: 32A setabil”. Aceasta reprezintă caracteristica tehnică oficială a echipamentului, pentru modelul EVMS - CCS2 + CHAdeMO + 22 kW - Type 2 - Small, și confirmă că produsul poate susține maximum 32A în curent alternativ. 3. Certificatul de conformitate împreună cu Anexa nr.... - în care, de asemenea, este indicat că partea de curent alternativ a echipamentului este certificată la 3 2A. Pe baza acestor documente, este clar și evident că produsul ofertat poate susține maximum 32A pe partea de curent alternativ, nesatisfăcând astfel cerința din Caietul de Sarcini, care prevede în mod expres un curent maxim admis de 63A. Afirmația ofertantului, potrivit căreia cerința „curent maxim admis 63A „trebuie interpretată ca simplă limită superioară, este incorectă și nu are fundament tehnic. Caietul de sarcini a stabilit in mod clar un curent maxim admis de 63A pe partea AC, ceea ce presupune că echipamentul trebuie să fie proiectat și certificat pentru această clasă de curent. Ofertantul confunda două noțiuni distincte: • curentul nominal de funcționare al echipamentului • curentul maxim admis pentru care stația trebuie să fie construită și certificată (adică ratingul maxim al conectorilor, cablurilor și protecțiilor). Afirmația conform căreia „32A < 63A și, prin urmare, echipamentul este conform” este lipsită de fundament tehnic și contravine principiilor de bază ale electrotehnicii și reglementărilor în vigoare. Un echipament certificat pentru 32A este proiectat, dimensionat și testat conform standardelor internaționale (IEC..., IEC 62... 6) strict pentru această valoare, iar, caracteristicile sale constructive nu permit funcționarea la 63A. Diferențele sunt esențiale: • Conectorul de 32A are contacte și pini cu secțiune, presiune și suprafață dimensionate pentru 32A; la 63A, pierderile Joule (P= I2-RP= IA2 \cdot RP= I2-R) cresc de aproape patru ori, ceea ce conduce inevitabil la supraîncălzire, deformarea materialelor izolante și risc de incendiu. • Cablurile interne aferente unui echipament de 32A sunt de regulă cu secțiuni de 6 mm2, în timp ce pentru 63A standardele impun secțiuni de 10-16 mm2; utilizarea cablurilor subdimensionate la curenți superiori este inadmisibilă și periculoasă. Pagina 65 din 132

• Contactoarele, bornele și siguranțele dimensionate pentru 32A nu au capacitatea de a conduce și întrerupe în siguranță curenți de 63A; depășirea acestei limite compromite integritatea echipamentului și siguranța utilizatorului. • Certificatul de conformitate și fișa tehnică reprezintă documentele oficiale care stabilesc limita maximă admisă; în cazul de față, ambele indică explicit valoarea de 32A pentru partea AC, ceea ce înseamnă că aceasta este limita absolută de utilizare. Prin urmare, un echipament certificat la 32A nu poate, în niciun scenariu tehnic sau normativ, să fie considerat conform unei cerințe de 63 A. Diferențele între cele două clase nu sunt detalii de configurare, ci aspecte fundamentale de construcție, siguranță și certificare. Acceptarea unui astfel de raționament ar însemna ignorarea standardelor de securitate electrică și ar pune în pericol atât fiabilitatea echipamentului, cât și siguranța utilizatorilor. În concluzie, susține că soluția ofertată de... nu satisface cerința din Caietul de Sarcini privind curentul maxim admis de 63A. 12. Față de motivul - nerespectarea cerinței minime privind gradul de protectie IK10 la diplay. Autoritatea susține că cerința din cadrul documentației de atribuire era

clară:

IK10

la

ecran.

Din

documentația

ofertei depuse rezultă că ecranul nu a fost testat și cerința nu este îndeplinită. Documentul invocat de ofertant, respectiv Raportul de încercare nr.... emis de CEPROM la data de..., nu demonstrează conformitatea cu cerința din caietul de sarcini privind „echiparea cu display TFT/LCD/LED - touch screen minim 7” antivandal, cu grad de protecție minim IK10”. Rezultatul consemnat oficial în raport este următorul: „în urma încercării s-a constatat că, carcasa stației de încărcare nu a suferit deformări”. Această concluzie arată fără echivoc faptul că încercarea IK10 a vizat carcasa metalică a stației ca ansamblu structural, și nu în mod distinct ecranul tactil. În plus, raportul nu conține nicio mențiune privind: • tipul sau modelul display-ului, • dimensiunea acestuia, • caracteristicile constructive relevante pentru rezistența mecanică, • rezultatul unei testări specifice aplicate direct ecranului. Deși, în document apar fotografii cu aplicarea unor lovituri în zona frontală a stației, inclusiv, în proximitatea display-ului, concluzia oficială a laboratorului de încercări se referă strict la integritatea carcasei, iar, nu la rezistența ecranului tactil. Această distincție este esențială, întrucât standardul IK10 prevede testarea oricărei suprafețe expuse impactului mecanic, iar pentru un echipament care include un ecran tactil, acesta trebuie testat și certificat explicit. Comisia de evaluare NU poate reține decât ceea ce este evident scris în certificat „negru pe alb” - iar în certificat concluzia testării de refera Pagina 66 din 132

exclusiv

la

carcasa

stației și

nu

include

ecranul. Dacă ofertantul știa că stația îndeplinește IK10 la ecran, atunci avea obligația S.A.prezinte documente din care să rezulte ca ecranul este testat si a căror concluzie S.A.cuprindă clar exprimat faptul ca ecranul a fost testat. Deocamdată, concluzia certificatului prezentat indică că rezultatul testării este doar pentru carcasă. Analizând declarația la care face trimitere ofertantul, observă că aceasta este emisă în numele ofertantul..., în calitate de importator, și nu de către producătorul echipamentului..., Ltd. O astfel de declarație, întocmită pe propria răspundere a importatorului, nu are valoare juridică pentru a demonstra conformitatea tehnică a produsului cu cerințele Caietului de sarcini. Conform legislației aplicabile, documentele cu caracter probatoriu în acest sens trebuie să provină fie de la producător, fie de la un organism notificat, însoțite de rapoarte de încercare și certificări care să ateste caracteristicile echipamentului. Mai mult, chiar în cuprinsul acestei declarații se precizează că „echipamentele sunt produse în conformitate cu standardele de calitate ISO..., ISO..., ISO... și ISO 45... 1”. Aceste standarde nu sunt standarde aplicabile produselor, ci standarde de sisteme de management implementate de organizații. Prin urmare, echipamentele ofertate nu pot fi „produse în conformitate cu aceste standarde”, întrucât acestea nu stabilesc cerințe tehnice pentru produse, ci pentru modul în care organizația își gestionează procesele interne. În concluzie, precizează că documentul nu poate fi luat în considerare pentru demonstrarea conformității tehnice a produsului, iar oferta nu îndeplinește cerințele din documentația de atribuire. În consecință, autoritatea contractantă, solicită Consiliului să constate ca toate criticile formulate de către contestator sunt nefondate, contestatia trebuie respinsă. Prin adresa înregistrată la... sub nr....... (.................) S.R.L., a formulat cerere de intervenție voluntară accesorie, față de dosarul nr...., solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei.. I. Preliminar intervenientul face o scurtă prezentare a situației de fapt. II. Cu privire interesul său. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, orice operator economic interesat are dreptul de a formula cerere de intervenție în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației, urmând ca aceasta să fie soluționată împreună cu contestația principală. Norma legală nu distinge între intervenția principală și cea accesorie, consacrând astfel un drept general de participare procesuală incidentă, condiționat exclusiv de existența unui interes. Pagina 67 din 132

Societatea S.A., având calitatea de ofertant câștigător în procedura de atribuire, deține un interes legitim, actual și direct de a solicita respingerea ofertelor concurente neconforme, întrucât numai astfel se poate demonstra că oferta proprie este singura conformă cu cerințele documentației. Prin intervenția formulată, își apără dreptul propriu dobândit prin rezultatul procedurii, respectiv dreptul de a fi desemnată câștigătoare și de a încheia contractul. În consecință, cererea de intervenție întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 64 C. proc. civ., fiind menită să protejeze un interes propriu și legitim, iar nu unul ipotetic sau eventual. III. Cu privire la tardivitatea contestației. Intervenientul susține că contestația formulată de... este tardiv introdusă, întrucât, termenul legal de exercitare a căii de atac a început să curgă de la data comunicării raportului procedurii, iar nu de la un moment ulterior ales discreționar de contestator. Potrivit dispozițiilor Legii nr...., dreptul de a formula contestație se exercită în termenul legal calculat de la momentul în care operatorul economic a luat cunoștință sau trebuia, în mod rezonabil, să ia cunoștință de actul autorității contractante pretins nelegal. În speță, actul susceptibil de a fi contestat îl reprezintă raportul procedurii, comunicat în mod oficial tuturor participanților, document care cuprinde atât soluția de atribuire, cât și motivele concrete de respingere a ofertei contestatorului. De la data comunicării raportului procedurii... avea reprezentarea completă și efectivă a situației sale juridice în cadrul procedurii, respectiv a faptului că oferta S.A.a fost respinsă ca neconformă și inacceptabilă, precum și a rațiunilor care au fundamentat această decizie. Prin urmare, acesta este momentul obiectiv de la care termenul legal de contestare începe să curgă, nefiind condiționat de accesul ulterior la dosarul achiziției sau de formularea unor aprecieri subiective asupra oportunității exercitării căii de atac. Invocarea, de către contestator, a unor pretinse „motive noi” identificate ulterior studierii dosarului achiziției nu are aptitudinea juridică de a suspenda, întrerupe sau repune în termen dreptul de contestare. Accesul la dosar reprezintă un drept procedural distinct, care nu afectează caracterul peremptoriu al termenelor prevăzute de lege și nu poate conduce la redeschiderea acestora. A admite o asemenea interpretare ar echivala cu transformarea termenului legal de contestare într-un termen aleatoriu, dependent exclusiv de conduita procesuală a contestatorului, cu încălcarea principiilor securității juridice, stabilității procedurii de atribuire și tratamentului egal al operatorilor economici. În consecință, întrucât contestația formulată de... a fost depusă după expirarea termenului legal Pagina 68 din 132

calculat de la data comunicării raportului procedurii, aceasta este lovită de tardivitate, impunându-se respingerea S.A.ca atare. Invocarea de către... a pretinsei existențe a unor „motive noi”, rezultate din studierea dosarului achiziției, reprezintă o susținere artificială, construită exclusiv pentru a justifica formularea unei contestații peste termenul legal. În realitate, criticile formulate prin cea de-a doua contestație nu decurg din informații obiectiv noi, inaccesibile anterior, ci, privesc elemente esențiale ale procedurii - cerințe ale documentației de atribuire, conținutul propunerilor tehnice, modul de evaluare și răspunsurile la clarificări - care erau fie cunoscute contestatorului, fie puteau fi cunoscute cu diligența unui operator economic prudent și informat, încă de la momentul comunicării raportului procedurii. Accesul ulterior la dosarul achiziției nu are semnificația juridică a unui „eveniment nou” în sensul legii. Acest demers procedural nu creează drepturi noi și nu generează un nou termen de contestare, ci are exclusiv rolul de a permite exercitarea efectivă a dreptului la apărare în cadrul unui termen legal deja început să curgă. Or, legea nu condiționează curgerea termenului de contestare de consultarea dosarului, ci de comunicarea actului autorității contractante, respectiv, a raportului procedurii. În mod relevant, așa-zisele „motive noi” invocate de contestator reprezintă argumente standard, utilizate în mod constant de... în alte proceduri de achiziție publică și în litigii similare, inclusiv în cauze în care subscrisa a avut calitatea de parte adversă. Această conduită confirmă că respectivele critici nu sunt rezultatul studierii dosarului, ci constituie teze juridice preconcepute, pe care contestatorul le valorifică selectiv, în funcție de strategia procesuală adoptată. Prin urmare, nu ne aflăm în prezența unor motive noi, apărute ulterior comunicării raportului procedurii, ci a unor critici care puteau și trebuiau să fie formulate cel târziu odată cu prima contestație. Acceptarea unei asemenea justificări ar echivala cu recunoașterea unui drept discreționar al contestatorului de a fragmenta căile de atac și de a eluda termenul peremptoriu instituit de Legea nr. 101/2016. În consecință, întrucât, contestația formulată de... se întemeiază pe motive care nu sunt noi, ci erau cunoscute sau cognoscibile încă de la momentul comunicării raportului procedurii, aceasta este vădit tardivă, impunându-se respingerea S.A.ca atare. În mod esențial, trebuie subliniat că termenul de contestare reglementat de art. 8 din Legea nr. 101/2016 nu se raportează la pretinsa nelegalitate sau neconformitate a ofertelor depuse de ceilalți participanți la procedură, ci exclusiv la actele autorității contractante considerate vătămătoare. Astfel, momentul de la care începe să curgă termenul legal de contestare este data la care operatorul economic a luat cunoștință sau trebuia să ia cunoștință de actul autorității contractante apreciat ca fiind Pagina 69 din 132

nelegal, respectiv, în speță, raportul procedurii și comunicarea rezultatului procedurii de atribuire. Legea nu condiționează curgerea termenului de accesul ulterior la dosarul achiziției și nici de data la care contestatorul pretinde că a analizat ofertele celorlalți participanți. Prin urmare, este juridic irelevant momentul la care... a luat cunoștință de anumite documente din cuprinsul ofertelor depuse în procedură, întrucât singurul reper temporal relevant, din perspectiva art. 8 din Legea nr. 101/2016, îl constituie data comunicării raportului procedurii, act administrativ care concentrează voința autorității contractante și care produce efecte juridice directe față de contestator. În aceste condiții, cea de-a doua contestație formulată de... este tardiv introdusă, întrucât,, termenul legal de contestare începuse deja să curgă de la data comunicării raportului procedurii, iar dreptul de a formula critici față de acest act era deja epuizat. Accesul ulterior la dosarul achiziției nu are aptitudinea de a repune contestatorul în termen și nu poate justifica formularea unei noi contestații împotriva aceluiași act administrativ. Mai mult, dincolo de tardivitate, cea de-a doua contestație este și inadmisibilă, raportat la dispozițiile exprese ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia”. În speță... formulase deja o contestație împotriva aceluiași raport al procedurii, contestație care a făcut obiectul unui dosar distinct pe rolul.... Prin cea de-a doua contestație, contestatorul nu face altceva decât să introducă noi critici și noi dezvoltări față de același act al autorității contractante, critici care puteau și trebuiau să fie invocate în cadrul primei contestații, în termenul legal. Pretinsa calificare a acestor critici drept „motive noi” rezultate din studierea dosarului achiziției este lipsită de relevanță juridică, întrucât: • acestea privesc aspecte de fond ale evaluării și ale documentației de atribuire; • sunt critici de tip standard, utilizate frecvent de contestator și în alte proceduri de achiziție publică; • erau cunoscute sau cel puțin pe deplin cognoscibile încă de la momentul comunicării raportului procedurii. În acest context, cea de-a doua contestație formulată de... este lovită atât de sancțiunea tardivității, cât și de cea a inadmisibilității, fiind formulată cu încălcarea termenului peremptoriu prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016 și cu eludarea interdicției exprese instituite de art. 21 alin. (3) din același act normativ. Pagina 70 din 132

În consecință, se impune admiterea excepției tardivității și a inadmisibilității și respingerea contestației ca atare, fără analizarea fondului criticilor formulate. IV. Cu privire la conformitatea ofertei .................. 1. Cu privire la pretinsa neîndeplinire a obligației de depunere a certificărilor CE pentru stațiile ofertate. În opinia S.A.susținerile contestatorului potrivit cărora modelul de stație ofertat de ................. nu ar fi însoțit de certificările CE și de rapoartele de testare aferente sau că documentele depuse ar aparține unor „alte modele” sunt neîntemeiate, contrazise de conținutul efectiv al ofertei și rezultă dintr-o interpretare eronată a cerințelor documentației de atribuire. .... Cadrul normativ aplicabil și conținutul obligației impuse prin documentația de atribuire Documentația de atribuire nu a impus depunerea unui „certificat CE pentru stații”, astfel cum susține contestatorul, o asemenea cerință nefiind prevăzută nici în caietul de sarcini, nici în fișa de date a achiziției. Cerința relevantă este cea cuprinsă în caietul de sarcini, potrivit căreia ofertantul avea obligația de a prezenta declarația de conformitate a produselor cu cerințele esențiale prevăzute de directivele... (marcaj CE). La pagina 24 din Caietului de sarcini, pentru stații, se solicita „Se va prezenta declarație de conformitate a produselor cu cerințele esențiale prevăzute de directivele... (marca CE)”; Această formulare corespunde cadrului legal european aplicabil și reflectă obligația producătorului de a atesta conformitatea produsului, printr-o declarație emisă pe propria răspundere. Prin urmare, orice critică întemeiată pe pretinsa lipsă a unui „certificat CE” distinct pentru stații este lipsită de fundament juridic, întrucât introduce o cerință suplimentară, inexistentă în documentația de atribuire și inadmisibilă din perspectiva principiului tratamentului egal. .... Îndeplinirea cerinței privind declarația de conformitate CE. Intervenientul arată că oferta depusă de ................. cuprinde declarația de conformitate emisă de producător, document care atestă conformitatea produsului cu directivele... aplicabile și care îndeplinește integral cerința expres formulată în caietul de sarcini. Declarația de conformitate se regăsește la pagina... unde indica certificarea CE. În lipsa oricărei obligații suplimentare stabilite prin documentație, prezentarea acestei declarații este suficientă pentru a demonstra conformitatea din perspectiva marcajului CE. .... Depunerea suplimentară a certificatului emis de organism notificat. În acest sens arată că fără a exista o obligație în acest sens, ................. a depus, cu titlu suplimentar, certificatul emis Pagina 71 din 132

de..., certificat care atestă conformitatea produselor încadrate în clasa BSEC-ak(A/D)bCCS4... /1... 0S. ... emisa de... - Tillystraße... Nürnberg - la pagina.... Modelul ofertat, respectiv BSEC-103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S, este încadrat în mod obiectiv în această clasă de produse, aspect confirmat de anexele certificatului depus în ofertă. Contestatorul recunoaște existența acestor anexe, însă formulează o critică formală care nu este susținută de conținutul documentelor depuse. În mod evident, certificatul și anexele sale acoperă modelul ofertat, iar susținerea contrară nu se bazează pe niciun element tehnic sau documentar obiectiv. .... Corelarea certificărilor cu configurația tehnică a stației ofertate. În opionia S.A.contestatorul ignoră configurația tehnică efectivă a produsului ofertat și cerințele reale ale caietului de sarcini. Stația ofertată are o putere de... kW în curent continuu și o putere de... kW în curent alternativ, însă conectorul Type 2 este limitat la 22 kW AC, limitare explicit indicată în ofertă. Caietul de sarcini a solicitat existența conectorului Type 2, fără a impune un prag minim sau maxim de putere pentru acesta. În acest context, certificările CE depuse, care acoperă o capacitate de 82 kW (... kW DC + 22 kW AC), sunt pe deplin conforme cu configurația tehnică relevantă din perspectiva cerințelor documentației de atribuire. Acest aspect rezultă inclusiv din documentele invocate de contestator. .... Cu privire la puterea conectorului Type 2 și corelarea acesteia cu certificările depuse. În mod preliminar, se impune a sublinia că documentația de atribuire nu conține nicio cerință potrivit căreia stația de încărcare ar fi trebuit să furnizeze o putere de... kW sau 44 kW la conectorul Type 2. O asemenea obligație nu rezultă din caietul de sarcini, din fișa de date și nici din Formularul F5. În

mod

corelativ,

arată că, nici

în

oferta tehnică depusă de ................., nu s-a afirmat că stația ofertată ar furniza... /44 kW la conectorul Type 2. Orice susținere contrară este lipsită de suport documentar și se bazează pe o confuzie între puterea totală a stației și puterea efectiv livrată printr-un anumit tip de conector. Stația ofertată este o stație de încărcare cu: •... kW în curent continuu (DC) și •... kW în curent alternativ (AC), rezultând o putere totală instalată de 103 kW, valoare care se regăsește în mod corect și transparent în codul comercial al produsului BSEC-103K. Această denumire reflectă configurația globală a stației și nu puterea furnizată individual de fiecare conector. Puterea efectiv disponibilă la conectorul Type 2 este, conform ofertei, limitată la 22 kW AC, valoare care respectă integral cerințele minime ale documentației de atribuire. Pagina 72 din 132

.... Domeniul de aplicabilitate al certificatului TUV și practica de certificare pe serii de produse. Intervenientul susține că certificatul... depus odată cu oferta acoperă întreaga serie de stații de încărcare BSEC, cu puteri cuprinse: • de la 30 kW DC (configurații cu un singur conector), • până la 240 kW DC +... kW AC, în configurații cu mai mulți conectori. Certificarea se realizează, conform practicii standard în domeniu, pe serii de produse, și nu individual pentru fiecare cod comercial. În acest scop, este testat un model reprezentativ al seriei, în speță un model de capacitate maximă (BSEC-283K(A/D)3(CCS)... /1... 0S - 240 kW DC +... kW AC, cu 3 conectori)... certificatul emis este valabil pentru toate configurațiile din cadrul aceleiași serii, cu condiția menținerii acelorași caracteristici structurale și funcționale relevante. ... -103K ofertat de ................. se încadrează fără echivoc în domeniul de aplicare al acestui certificat, fiind o variantă de putere inferioară din aceeași serie constructivă. Această abordare este nu doar uzuală, ci, indispensabilă din punct de vedere tehnic și economic, întrucât, certificarea individuală a fiecărui cod de produs dintr-o serie ar fi contrară practicii industriei și standardelor aplicabile. .... Certificarea conectorului CHAdeMO și extinderea domeniului de utilizare în UE. În mod suplimentar, arată că pentru certificarea utilizării conectorului CHAdeMO, conector specific pieței japoneze, dar utilizabil și comercializabil în..., a fost realizată o procedură distinctă de testare, la solicitarea..., în baza unui contract de certificare dedicat. În acest context, a fost testat un model reprezentativ de stație echipat cu conector CHAdeMO, procedură finalizată prin emiterea certificatului CEPROM nr...., care atestă: • conformitatea cu Directiva... /... /UE (LVD); • conformitatea cu Directiva... /30/UE (EMC); • gradul de protecție IP55; • gradul de protecție antivandalism IK10; • conformitatea utilizării conectorului CHAdeMO pe stații din seria BSEC. Acest certificat este relevant pentru întreaga serie de produse compatibile, inclusiv, pentru modelul ofertat. .... Considerații privind varietatea configurațiilor și imposibilitatea certificării individuale. Intervenientul arată că stațiile de încărcare produse sub brandul ................., fabricate de..., sunt comercializate în peste... de state și sunt disponibile într-o gamă largă de configurații, incluzând: • puteri cuprinse între 30 kW DC și 240 kW DC +... kW AC; Pagina 73 din 132

• unul până la trei conectori; • multiple variante constructive de carcasă, adaptate cerințelor beneficiarilor. Interpretarea contestatorului, potrivit căreia ar fi necesară emiterea unui certificat și a unor rapoarte de testare distincte pentru fiecare cod comercial, ar conduce, în mod absurd, la obligativitatea obținerii a sute de certificate individuale, cu costuri prohibitive și fără nicio justificare tehnică sau legală. O asemenea cerință: • nu este prevăzută de documentația de atribuire; • nu este impusă de standardele europene aplicabile; • nu este practicată în industria echipamentelor electrice. Aplicarea interpretării susținute de contestator ar conduce, în mod direct, la necesitatea certificării individuale a fiecărui cod de produs din cadrul aceleiași serii de stații de încărcare. Raportat la gama de produse comercializate această abordare ar presupune existența a minimum 504 certificate distincte și a unui număr corespunzător de rapoarte de testare, câte unul pentru fiecare configurație tehnică rezultată din combinarea puterii, numărului de conectori și tipului de carcasă. O asemenea obligație nu este prevăzută nici de documentația de atribuire, nici de standardele europene aplicabile și nu corespunde practicii uzuale de certificare, care se realizează pe serii de produse, prin testarea unui model reprezentativ. Este relevant de menționat că, în cazul stațiilor comercializate, fiecare configurație tehnică este individualizată printr-un cod de produs unic, ceea ce permite identificarea clară a caracteristicilor fiecărui model. Prin urmare, aplicarea cerinței susținute de contestator ar conduce, în mod artificial, la multiplicarea nejustificată a obligațiilor de certificare, exclusiv ca efect al unei codificări mai riguroase a produselor. În plus, procedura de testare și emitere a unui certificat pentru o stație de încărcare implică costuri semnificative, de ordinul a aproximativ... euro pentru fiecare model testat. Transpus în mod concret, interpretarea contestatorului ar genera un cost total de certificare de ordinul... euro, fără ca această multiplicare a testelor să fie justificată de vreo diferență relevantă. În aceste condiții, interpretarea promovată de contestator este nu doar lipsită de suport în documentația de atribuire, ci și contrară principiului proporționalității, neputând constitui temei pentru reținerea unei neconformități a ofertei depuse de .................. În consecință, susține că oferta ................. respectă integral cerințele tehnice și de certificare, iar motivul de neconformitate invocat este nefondat. 2. Cu privire la pretinsa neîndeplinire a cerințelor privind depunerea rapoartelor de testare și respectarea Formularului F5 (IP, IK, EMC, LVD). Pagina 74 din 132

Intervenientul precizează că criticile formulate de contestator referitoare la presupusa lipsă sau neconformitate a rapoartelor de testare pentru cerințele IP, IK, EMC și LVD sunt neîntemeiate și se întemeiază pe o interpretare extensivă și nelegală a documentației de atribuire, prin introducerea unor obligații care nu au fost stabilite de autoritatea contractantă. .... Conținutul real al cerinței din documentația de atribuire. Cu privire la acest aspect, arată că documentația de atribuire nu conține o cerință formulată în sensul pretins de contestator, respectiv aceea ca fiecare variantă de putere a stației să fie acoperită de rapoarte de testare distincte pentru IP, IK, EMC și LVD. Cerința relevantă din caietul de sarcini este formulată în mod general și limitativ după cum urmează: „Se vor prezenta rapoarte de testare care să ateste conformitatea cu cerințele impuse pentru IP, IK, EMC și LVD”. Această formulare nu condiționează conformitatea de existența unor rapoarte de testare distincte pentru fiecare configurație de putere, ci de existența unor rapoarte care să ateste conformitatea produsului cu cerințele tehnice aplicabile. Orice interpretare contrară ar conduce la introducerea unor cerințe suplimentare, inexistente în documentația de atribuire și, în consecință, inadmisibile din perspectiva principiilor transparenței și tratamentului egal. .... Raportarea cerințelor IP și IK la standardele tehnice aplicabile. Standardele invocate de documentația de atribuire reglementează în mod clar obiectul și întinderea testărilor IP și IK. Astfel, potrivit art.... din..., gradul de protecție IP se aplică: „întregului ansamblu supus încercării, astfel cum este furnizat pentru instalare”. De asemenea, conform art. 3 din..., nivelul de protecție IK: „se referă la capacitatea părții exterioare a carcasei de a rezista la impact”. În ambele cazuri, evaluarea conformității are ca obiect: • geometria carcasei; • materialele utilizate; • etanșeitatea ansamblului; • poziția și dimensiunea punctelor de acces. Aceste elemente sunt independente de puterea nominală AC a punctului de încărcare, care nu influențează structura, materialele sau caracteristicile mecanice ale carcasei. .... Inexistența obligației de reluare a testelor în lipsa unor modificări relevante. Intervenientul

susține

că legislația europeană aplicabilă precizează în

mod

expres

că nu

este necesară reluarea testărilor sau emiterea unor noi documente de conformitate în situația în care modificările aduse produsului nu au Pagina 75 din 132

impact asupra caracteristicilor testate. În acest sens... publicată în... al... (C 247/2022, cap.... ) prevede explicit: „Nu este necesar să se repete teste sau să se întocmească noi documente pentru aspectele asupra cărora modificarea nu are efecte”. În speță, diferența dintre stația certificată și stația ofertată se referă exclusiv la puterea punctului de încărcare AC, fără nicio modificare a carcasei, a dimensiunilor, a materialelor sau a gradului de protecție mecanică și la pătrunderea corpurilor solide ori a apei. Prin urmare, solicitarea unor rapoarte de testare distincte ar fi nu doar lipsită de temei în documentația de atribuire, ci și contrară cadrului normativ european aplicabil. .... Conformitatea rapoartelor de testare depuse. În opinia S.A.rapoartele de testare și certificatele depuse în cadrul ofertei ................. atestă, fără echivoc, conformitatea carcasei stației ofertate cu cerințele IP și IK, fiind testată carcasa cu dimensiunile 750 x 520 x... mm, identică cu cea a produsului ofertat. Acest aspect rezultă, în mod explicit, din certificatul de conformitate CEPROM nr.....A3, depus în oferta tehnică (pagina... ), care confirmă faptul că testările au fost efectuate asupra ansamblului relevant din punct de vedere al cerințelor IP și IK. Modulul electric intern și variațiile de putere ale punctului de încărcare AC nu au nicio incidență asupra rezultatelor testelor IP și IK, întrucât aceste cerințe vizează exclusiv caracteristicile carcasei. În lipsa unei cerințe explicite în documentația de atribuire privind testări distincte pentru fiecare configurație de putere și în condițiile în care: • rapoartele de testare solicitate au fost depuse; • acestea acoperă ansamblul relevant din punct de vedere al cerințelor IP și IK; • modificarea invocată de contestator nu are impact asupra caracteristicilor testate; rezultă că oferta ................. respectă integral cerințele Formularului F5 și ale caietului de sarcini, iar, motivul de neconformitate invocat este lipsit de temei factual, tehnic și juridic. 3. Cu privire la pretinsa neîndeplinire a cerinței privind certificarea IK10 a display-ului. Susținerea contestatorului referitoare la pretinsa lipsă a certificării IK10 pentru display-ul stației ofertate este considerată neîntemeiată, fiind contrazisă, atât de documentele depuse în cadrul ofertei tehnice, cât și de conținutul standardelor tehnice aplicabile și de cerințele reale ale documentației de atribuire. .... Cadrul tehnic aplicabil: obiectul evaluării IK ... și cerințelor corelate din..., gradul de protecție IK se referă la rezistența mecanică la impact a carcasei echipamentului, respectiv, la capacitatea acesteia de a rezista la lovituri fără a produce deformări Pagina 76 din 132

sau deteriorări care să afecteze siguranța, funcționarea ori gradul de protecție al echipamentului.... nu are nicio legătură cu puterea nominală a stației, tipul de conector sau curentul de încărc are furnizat. (IEC... - https: //webs tore.iec.ch/en/ publication/6673). Prin urmare, arată că testarea IK vizează exclusiv comportamentul mecanic al carcasei și al subansamblurilor integrate (inclusiv display-ul), nu parametrii electrici. .... Certificarea ansamblului stației (carcasa V2) - IP și IK. În certificatul de conformitate CEPROM nr.... (pag. 1188 din oferta tehnică) se menționează explicit că stația cu carcasa V2, dimensiuni 750 x 520 x... mm, îndeplinește cumulativ: • IP55, conform EN..., aplicabil întregului ansamblu, inclusiv display-ului; • IK10, conform EN..., pentru același ansamblu constructiv. Aceste niveluri de protecție sunt intrinseci carcasei. Echiparea cu conector 32A (22 kW AC) sau conector 63A (... kW AC) nu modifică structura, materialele, geometria, etanșeitatea sau integrarea display- ului. Diferențele dintre variante sunt strict de natură electrică (secțiunea cablului AC și conectorul certificat până la 63A), fără incidență asupra comportamentului la impact. .... Rapoartele de încercare CEPROM - metodologia și rezultatele IK. Arată că în documentația depusă există rapoarte de încercare emise de CEPROM care atestă explicit că aceeași carcasă a stației a fost supusă încercărilor de impact mecanic și a îndeplinit cerințele IK10. Rapoartele descriu metodologia standard, incluzând: • lovirea carcasei cu corp de impact conform standardului; • verificarea absenței deformărilor care să permită accesul la părți active; • menținerea gradului de protecție IP după impact; • verificarea stabilității mecanice a ansamblului. Rezultatul este neechivoc: carcasa nu a fost deteriorată, cerințele standardului au fost îndeplinite, iar siguranța și integritatea ansamblului au fost menținute. .... Identitatea carcasei pentru varianta ofertată și irelevanța puterii AC. Intervenientul

susține

că stația

ofertată utilizează aceeași carcasă V2, cu aceleași dimensiuni, materiale și structură, indiferent dacă este echipată cu punct de încărcare AC de 22 kW sau... kW. Singurele diferențe privesc echiparea electrică internă și secțiunea cablului AC, elemente care nu influențează în niciun fel comportamentul carcasei la impact mecanic. A admite raționamentul contestatorului ar însemna a susține, în mod implicit, că aceeași carcasă, deja testată și certificată IK10, ar deveni mai puțin rezistentă la impact exclusiv pentru că stația este echipată cu un conector AC dimensionat pentru... kW în loc de 22 kW. O Pagina 77 din 132

asemenea concluzie contrazice scopul și metodologia încercărilor IK, care testează doar rezistența mecanică, nu parametrii electrici. .... Display-ul: rapoarte distincte și certificare suplimentară. Pe lângă certificarea ansamblului, oferta tehnică cuprinde un raport de testare distinct privind gradul de protecție antivandalism al display- ului de 7”, comun tuturor modelelor din seria „BSEC”, indiferent de putere, versiunea de carcasă sau numărul de conectori, raport care confirmă atingerea IK10. De asemenea, susține că a fost depusă o certificare suplimentară DEKRA care vizează display-ul ca subansamblu funcțional, nu exclusiv sticla de protecție (extras pag. 2029-2030). Documentul indică explicit obiectul testării ca fiind display-ul în ansamblu. (extras pagina... și... din ofertă). În plus, certificarea DEKRA indică aplicabilitatea pentru clasa de produse „BSEC- ak(A/D)bCCS4... /1... 0S”, în care se încadrează fără echivoc modelul BSEC- 103K(A/D)3(CCS)... /1... 0S. .... Concluzie Din ansamblul probelor rezultă că: • cerința IK10 pentru display este îndeplinită; • ansamblul stației și display-ul sunt acoperite de rapoarte de încercare și certificări conforme EN... și EN...; • puterea AC și tipul de conector nu au nicio incidență asupra rezistenței mecanice testate; • poziția contestatorului nu este susținută de standarde, de rapoartele depuse sau de o logică tehnică rezonabilă. În consecință, motivul de neconformitate invocat cu privire la certificarea IK10 a display-ului este nefondat și nu poate conduce la constatarea vreunei neconformități a ofertei depuse de .................. 4. Cu privire la cerința privind gradul de protecție IP55. În acest sens arată că contestatorul susține că stația ofertată nu ar fi acoperită de rapoarte de testare privind gradul de protecție IP55, invocând faptul că raportul de testare DEKRA depus nu ar menționa explicit configurația cu conector CHAdeMO, iar modelul indicat în raport nu ar corespunde identic configurației din oferta tehnică. Consideră că această susținere este neîntemeiată și rezultă dintr-o interpretare formalistă, care ignoră atât conținutul efectiv al documentelor depuse, cât și modul de definire și evaluare a gradului de protecție IP conform standardului aplicabil. .... Raportul de testare DEKRA și obiectul evaluării IP55. Raportul de testare DEKRA nr.... confirmă în mod expres faptul că stația testată îndeplinește cerințele aferente gradului de protecție IP55, evaluarea fiind realizată asupra carcasei stației, ca ansamblu constructiv. Raportul precizează explicit că diferențele dintre variantele din cadrul aceleiași serii sunt exclusiv de tip rating, în timp ce carcasa este Pagina 78 din 132

identică, iar testarea a fost efectuată pe un model reprezentativ al seriei. Prin urmare, raportul demonstrează conformitatea carcasei cu cerința IP55 independent de configurația de putere sau de tipul conectorului instalat. .... Definirea gradului IP conform EN... Potrivit standardului EN..., gradul de protecție IP reprezintă o caracteristică a carcasei echipamentului, evaluarea având ca obiect etanșeitatea ansamblului față de pătrunderea prafului și a apei.(IEC... - https: //webstore.iec.ch/en/publication/2452) ... nu este condiționat de: • tipul conectorului DC utilizat (inclusiv CHAdeMO); atâta timp cât carcasa, dimensiunile acesteia, punctele de acces și soluțiile constructive de etanșare rămân neschimbate. .... Certificatul de conformitate CEPROM și configurațiile cu CHAdeMO. În mod suplimentar, arată că certificatul de conformitate CEPROM nr.... atestă în mod explicit că aceeași carcasă V2, cu aceleași dimensiuni constructive, este certificată IP55 conform EN..., inclusiv pentru configurații ale stației care cuprind conector CHAdeMO. Acest certificat confirmă fără echivoc că prezența conectorului CHAdeMO nu afectează gradul de protecție IP al carcasei, iar această configurație a fost evaluată și certificată în mod corespunzător. De asemenea, în documentația depusă se regăsește dovada conformității cu IP55 la pagina..., consolidând demonstrarea respectării cerinței. .... Identitatea constructivă a carcasei și lipsa oricărei modificări relevante. Intervenientul arată că între variantele comparate: • nu există nicio modificare constructivă a carcasei V2; • nu sunt modificate punctele de acces; • nu sunt modificate soluțiile de etanșare; • nu sunt modificate dimensiunile sau materialele carcasei. Prin urmare, nu există niciun element tehnic care să justifice concluzia că gradul de protecție IP55 ar fi afectat de tipul conectorului sau de nivelul de putere al stației. Arată că... susține că display-ul utilizat pe stația ofertată nu ar îndeplini cerința IK10, invocând faptul că încercarea de impact a fost realizată pe un ansamblu format din display și sticlă de protecție montată la distanță față de ecran, iar nu pe „ecranul propriu-zis”, sugerând implicit că această configurație ar afecta caracterul tactil al display-ului. În opinia S.A.această susținere este construită pe o confuzie între două aspecte distincte: rezistența mecanică (IK) și funcționalitatea tactilă, confuzie care nu este susținută nici de standardele aplicabile, nici de documentele de testare depuse. Pagina 79 din 132

Raportul de încercare DEKRA nr.... are ca obiect ansamblul display- ului utilizat pe stațiile din seria BSEC, incluzând sticla de protecție și modul de montaj, și confirmă în mod expres atingerea gradului de protecție IK10, cu rezultat „Pass”. Obiectul încercării este rezistența mecanică a ansamblului expus la impact, conform metodologiei standard, iar nu evaluarea sensibilității tactile sau a performanței funcției de comandă. Este important de subliniat că sticla de protecție face parte integrantă din ansamblul display-ului, fiind concepută și utilizată tocmai pentru a permite atingerea gradului de protecție IK10, fără a afecta funcționalitatea de bază a echipamentului. Utilizarea sticlei de protecție pentru display-uri tactile este o soluție tehnică standard în echipamentele destinate utilizării în spații publice, iar existența acesteia nu transformă display-ul într-un ecran „netactil”. În plus, cerința din caietul de sarcini se referă în mod expres la „display tactil cu protecție IK10”, nu la testarea separată a funcției tactile în urma impactului mecanic. Standardele aplicabile pentru încercările IK nu prevăd evaluarea funcționalității tactile după impact, ci verificarea faptului că ansamblul nu se deteriorează în mod periculos și că nu sunt compromise siguranța, integritatea mecanică sau gradul de protecție al echipamentului. Certificatul de conformitate CEPROM, coroborat cu raportul de încercare DEKRA nr...., confirmă că același tip de display este utilizat pe stațiile din gama BSEC, indiferent de configurația acestora, fără a exista vreo diferențiere în funcție de tipul de conector sau de puterea stației. GS nu indică nicio modificare a ansamblului display-ului sau a sticlei de protecție care să justifice concluzia sugerată. A accepta raționamentul contestatorului ar conduce la concluzia că un display tactil certificat IK10 și utilizat pe întreaga gamă de stații BSEC și-ar pierde această proprietate exclusiv prin montarea pe o stație echipată cu conector CHAdeMO sau prin utilizarea unei sticle de protecție, deși exact acest ansamblu a fost supus încercării și a fost declarat conform. O asemenea concluzie este lipsită de suport tehnic și nu rezultă din documentele de testare sau din cerințele standardelor aplicabile. În consecință, cerința privind display-ul tactil cu protecție IK10 este îndeplinită pentru stația ofertată, iar afirmațiile GS referitoare la pretinsa pierdere a funcționalității tactile din cauza sticlei de protecție sunt nefondate și nu pot fi reținute. .... Concluzie În aceste condiții, nu poate fi susținut în mod rezonabil că stația ofertată, echipată cu aceeași carcasă V2, nu ar fi acoperită de certificarea IP55, atâta timp cât: • există un raport de testare IP55 care certifică carcasa pentru seria respectivă; Pagina 80 din 132

• există un certificat de conformitate care confirmă IP55 pentru aceeași carcasă, inclusiv în configurații cu CHAdeMO; • nu există nicio modificare constructivă a carcasei între variantele comparate; • conformitatea IP55 este documentată expres în oferta tehnică. A accepta interpretarea contestatorului ar conduce la concluzia nejustificată că aceeași carcasă, identică din punct de vedere constructiv și deja testată și certificată, ar deveni neconformă IP55 exclusiv în funcție de tipul conectorului montat sau de nivelul de putere al stației, fără nicio modificare a etanșeității sau a punctelor de acces. O asemenea concluzie nu este susținută de standardul EN... și nici de documentele de testare depuse. În consecință, cerința privind gradul de protecție IP55 este demonstrată în mod corespunzător pentru stația ofertată, inclusiv în configurația cu conector CHAdeMO, iar susținerea formulată de GS este neîntemeiată și nu poate fi reținută. 5. Cu privire la dovada implementării OCPP. ... a susținut, la pct. 14 din contestație, că: •... nu ar îndeplini cerința esențială privind certificarea protocolului OCPP. • ................. ar fi depus un certificat OCA „anulat” sau „nerelevant”, existând trei variante posibile: o Certificat din..., ulterior anulat. o Certificat din..., ulterior anulat. o Certificat din..., valabil, dar emis pentru o stație AC de putere mică. • În opinia contestatorului, niciunul dintre aceste certificate nu ar putea demonstra conformitatea produselor ofertate. • S-ar fi impus ca ofertantul să prezinte un certificat OCA exact pentru modelul de stație ofertat, altfel oferta ar fi neconformă conform art. 137 alin. (3) lit. a) HG nr. 395/2016 și ar trebui exclusă în baza art. 210 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. .... Cerința efectivă din documentație: dovada implementării OCPP, nu „certificat OCA per model”. În opinia S.A.contestatorul își clădește întreaga construcție pe o premisă falsă: că autoritatea contractantă ar fi impus, ca și condiție eliminatorie, prezentarea unui certificat OCA emis pentru fiecare model de stație ofertată. Această premisă este infirmată atât de textul documentației, cât și de clarificările oficiale. Arată că în mod expres, fișele tehnice și caietul de sarcini au prevăzut obligația de a demonstra conformitatea cu protocolul OCPP minim versiunea.... Nu s-a instituit o condiție de prezentare a unui anumit tip de certificat, nu s-a limitat modalitatea de probare la un document unic și exclusiv. Pagina 81 din 132

În fapt, ................. susține că a respectat cerința atât în litera, cât și în spiritul ei: • a depus fișe tehnice semnate de producător, care atestă explicit implementarea OCPP; • a anexat declarația oficială a producătorului, prin care se confirmă utilizarea protocolului OCPP... JSON pe toate stațiile ofertate; • a depus, pentru rigoare și transparență, și un certificat OCA corespunzător, deși acesta nici măcar nu era obligatoriu. Întrebarea-cheie este, așadar, una singură: s-a cerut un certificat OCA per model sau s-a cerut demonstrarea conformității cu OCPP? Răspunsul, potrivit documentației este categoric: s-a cerut dovada implementării protocolului, iar aceasta a fost acoperită integral și indubitabil. .... Despre pretinsa „ anulare „ a certificatelor și realitatea integrării practice. Arată că contestatorul insistă asupra ideii că ................. ar fi depus certificate „anulate”, „expirate” sau „nerelevante”. Acest raționament este viciat la bază și lipsit de orice relevanță juridică sau tehnică. În primul rând, nici măcar nu exista o obligație de a prezenta un certificat OCA per model. Documentația de atribuire a solicitat exclusiv dovada conformității cu protocolul OCPP minim versiunea..., nu certificarea echipamentului ca obiect fizic. Această cerință a fost acoperită integral prin fișele tehnice semnate de producător, declarația oficială a producătorului și certificatul OCA anexat ca dovadă suplimentară. În al doilea rând, chiar și în planul tehnic invocat de contestator, afirmația privind „anularea” certificatelor este contrazisă de regulile oficiale ale.... Potrivit procedurii OCA: „... are stored by the OCA.... cannot be retracted”. Cu alte cuvinte, certificatul emis rămâne stocat permanent în registrul oficial, fără posibilitatea de retragere sau anulare. Prin urmare, orice speculație privind „revocarea” sau „radierea” certificatelor nu are fundament juridic ori tehnic și este contrară regulilor instituite de singura autoritate competentă la nivel internațional. În al treilea rând, ................. a făcut dovada unei duble certificări unice: • certificarea OCPP... FULL a platformei..., și • implementarea protocolului OCPP... JSON pe stațiile ofertate, confirmată de producător. Această integrare completă între platformă și echipamentele ofertate nu reprezintă doar o conformitate teoretică, ci o realitate practică, validată de funcționarea efectivă a celor mai multe stații deja instalate și interconectate prin această platformă. Pagina 82 din 132

Susține că sunt unicii ofertanți care pot prezenta o interconectare reală și complet certificată între o platformă OCPP... FULL și protocolul OCPP... FULL implementat pe stațiile ofertate. Această dublă certificare, platformă și protocol, oferă o garanție de interoperabilitate pe care niciun alt competitor nu o poate revendica. .... Clarificări privind aplicabilitatea certificării OCPP... pentru stațiile DC ofertate. ... susține că oferta depusă de ................. este neconformă întrucât stația de încărcare DC propusă nu deține un certificat OCPP... valid pentru modelul ofertat. În opinia S.A., certificatul depus vizează un alt echipament - o stație AC - și, potrivit regulilor... (OCA), certificarea OCPP este emisă strict pentru modelul testat, neputând fi utilizată pentru alte versiuni sau configurații hardware. Prin urmare, se afirmă că prezentarea acestui certificat nu dovedește respectarea cerinței de interoperabilitate pentru stațiile DC și ar fi de natură să conducă la respingerea ofertei ca neconformă. Consideră că argumentele formulate de... se bazează pe o interpretare formalistă, parțială și incorectă a cerințelor din documentația de atribuire, precum și a regulilor de certificare stabilite de... (OCA). Precizează că va demonstra în cele ce urmează că stația DC ofertată de societatea S.A.este conformă cu cerințele de interoperabilitate, implementând complet protocolul OCPP...... certificarea prezentată este valabilă și relevantă pentru evaluarea ofertei. A) Ce este OCPP și ce se certifică în realitate. OCPP (...) este un limbaj de comunicare între stația de încărcare și platforma care o controlează (software-ul de management). ... nu privește carcasa stației, prizele, cablurile sau componentele electrice, ci verifică dacă sistemul informatic care controlează stația poate comunica corect cu orice platformă care folosește acest limbaj comun. ... (...) este un standard de comunicație deschis, conceput pentru a permite stațiilor de încărcare să „vorbească” cu platformele de control și monitorizare (... - CSMS). El nu reglementează nici tensiunea, nici tipul curentului (alternativ/continuu), ci doar interfața digitală de comunicare. Pe scurt: • nu se certifică obiectul fizic (stația), ci programul care o face să comunice; • certificatul OCPP este emis pentru software, nu pentru producătorul echipamentului. Conform documentației publice disponibile direct pe site-ul... (OCA), rolul OCPP și scopul programului de certificare sunt clar definite - și niciunul nu are legătură cu partea electrică a stației. ... nu are nicio legătură cu modul de alimentare electrică al stației - fie că funcționează în curent alternativ (AC) sau curent continuu (DC). Aceste aspecte țin exclusiv de partea electrică a echipamentului, în timp Pagina 83 din 132

ce testul OCPP verifică doar partea software, adică dacă stația comunică corect cu platforma de management. În termeni simpli, testul OCPP urmărește dacă stația „vorbește aceeași limbă informatică” cu sistemul central care o controlează: dacă trimite mesajele corecte („pornire”, „autentificare utilizator”, „oprire”), dacă le transmite în ordinea potrivită și dacă reacționează corect la eventuale erori. Acest test nu implică măsurători de tensiune, curent, siguranță sau putere - adică nu verifică nimic din ceea ce ține de AC sau DC. Prin urmare, a susține că certificarea OCPP depinde de tipul de curent (AC/DC) este o confuzie tehnică.... este emis doar după ce se confirmă compatibilitatea software a echipamentului, indiferent de modul în care acesta furnizează curentul electric. OCA descrie OCPP ca pe un protocol deschis de comunicație, destinat exclusiv asigurării interoperabilității între o stație de încărcare (...) și un sistem de management (CSMS). Text preluat din pagina oficială a OCA. Cu

alte

cuvinte,

OCA

confirmă chiar

prin

propria S.A.documentație că OCPP se referă exclusiv la comportamentul software și la schimbul de mesaje dintre entitățile de sistem. Procesul de certificare OCPP este un demers formal de validare a conformității implementării software, derulat în laboratoare independente autorizate, care rulează teste prin OCTT. Dacă ar fi existat vreodată o relevanță a tipului de conector, a curentului de încărcare sau a interfeței fizice, aceasta ar fi fost explicit menționată în descrierea scopului de certificare. B) Ce a cerut autoritatea în caietul de sarcini. Autoritatea contractantă nu a cerut „stații certificate OCPP”, ci a cerut: ” conformitatea cu protocolul OCPP minim versiunea... ”. Aceasta este o cerință software, nu una legată de construcția echipamentului. Scopul ei este ca viitoarele stații cumpărate să poată funcționa în orice sistem de operare existent pe piață. Stațiile de încărcare pot funcționa fie cu curent alternativ (AC), fie cu curent continuu (DC). Diferența ține de modul de transfer al energiei către vehicul, dar nu afectează comunicarea digitală dintre stație și sistemul central. În cazul de față, toate stațiile din gama ofertată (atât AC cât și DC) utilizează același modul software care asigură comunicarea conform protocolului OCPP. Acest modul este, din punct de vedere tehnic, un „plugin” - adică o componentă programată separat, care se poate instala atât în stații AC cât și în stații DC. Prin urmare, certificarea OCPP emisă pentru acest modul este valabilă pentru orice echipament în care acesta este utilizat, indiferent de natura curentului electric furnizat. Pagina 84 din 132

Documentul „... Edition 2”, publicat de... (OCA) în septembrie..., reprezintă versiunea consolidată a protocolului OCPP, incluzând toate clarificările și corecturile aduse versiunii... finale din.... Acesta definește un standard deschis de comunicație între stațiile de încărcare (...) și sistemele centrale (...), conceput pentru a permite interoperabilitate

completă

între

echipamente

și platforme software provenite de la producători diferiți. • Ce documente a depus .................. Intervenientul susține că a depus certificatul oficial OCA, emis de..., care atestă că platforma implementează corect protocolul OCPP.... Acest software este integrat în stațiile de încărcare ofertate, motiv pentru care cerința de interoperabilitate este pe deplin îndeplinită. În cadrul raportului de constatare tehnico-științifică, expertul atestă că certificarea emisă de... (OCA) vizează exclusiv componenta software de comunicare a stației de încărcare, respectiv conformitatea implementării protocolului OCPP... JSON. Testarea realizată de OCA constă în verificarea fluxurilor de mesaje (BootNotification, Authorize, StartTransaction, MeterValues... etc.) între stația de încărcare și sistemul de management (CSMS), pentru a asigura interoperabilitatea și stabilitatea comunicației. Raportul subliniază că: • certificarea nu depinde de tipul de curent utilizat (AC sau DC) și nu are legătură cu puterea nominală a echipamentului; • toate modelele care utilizează același firmware certificat sunt considerate conforme, indiferent de configurația hardware; • diferențele de putere sau conectori nu modifică implementarea software certificată. Prin urmare, rezultatele certificării OCA se aplică întregii familii de stații BSEC, iar certificatul OCA.....CS rămâne valabil pentru toate variantele care rulează aceeași versiune de firmware V/9b/STDOF, conform concluziilor științifice formulate de dr. ing..... • Inexistența obligației de certificare separată pentru stații AC și DC. Intervenientul susține că toate testele OCPP sunt identice, indiferent de tipul de curent, întrucât privesc exclusiv schimbul de date și funcțiile de control, nu transferul energiei. Acest aspect este confirmat de raportul de constatare tehnico-stiintifică. A impune ex post o cerință suplimentară („certificat separat pentru DC”) ar însemna o modificare nepermisă a documentației în timpul evaluării, contrar principiilor transparenței și tratamentului egal consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare: • cerința a fost îndeplinită prin prezentarea certificatului OCA valabil; • a solicita un „certificat separat pentru DC” înseamnă a adaugă o cerință nouă, neprevăzută în caietul de sarcini, ceea ce contravine art. 2 Pagina 85 din 132

alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 (principiul transparenței și tratamentului egal). Poziția S.A.este consolidată și de răspunsul oficial al... din.... Prin urmare, orice tentativă de a condiționa conformitatea ofertei de existența unui „certificat OCPP distinct pentru DC” este nelegală, nejustificată tehnic și contrară documentației de atribuire, iar poziția noastră rezultă ca fiind corectă, complet fundamentată și incontestabilă. În subsidiar, trebuie reținut un aspect elementar de logică tehnică, ușor de înțeles chiar fără cunoștințe de specialitate: dacă un echipament funcționează corect pe curent alternativ (AC), el va funcționa cu atât mai sigur și pe curent continuu (DC). Curentul alternativ este mai dificil de gestionat, deoarece, implică variații permanente de frecvență și tensiune, în timp ce curentul continuu are un flux stabil și constant. Prin urmare, un sistem care poate comunica și funcționa fără erori în regim AC va funcționa, cu siguranță, și în regim DC, care este mai simplu din punct de vedere electric. În acest sens, dacă modulul software certificat OCPP funcționează pe AC, el este automat compatibil și cu DC, pentru că partea de comunicație nu se modifică - este vorba de același limbaj digital, aceleași comenzi și aceleași funcții. • Validitatea certificatului emis anterior modificării procedurii OCA. Intervenientul arată că certificatul OCA fost emis la..., conform metodologiei aplicabile la acel moment. Noua procedură internă OCA, publicată la...... cea mai recent pe site este din... din nou modificata, nu poate afecta retroactiv validitatea certificatelor emise anterior. Principiul neretroactivității este unul fundamental al dreptului (art. 15 alin. 2 din Constituție, aplicabil mutatis mutandis și normelor tehnice). Nicio procedură ulterioară nu poate restrânge valabilitatea unui certificat deja emis. Prin urmare, certificatul OCPP prezentat de ................. rămâne valabil, suficient și pe deplin aplicabil ofertei. Astfel la momentul emiterii Certificatului..., erau în vigoare regulile de certificare prevăzute în... din... v....3. • Cu privire la succesiunea procedurilor OCA și aplicarea eronată a versiunii de certificare de către.... .....CS prezentat de ................. a fost emis la data de..., în baza... v....3/..., care era singura versiune aplicabilă la acel moment. Această versiune reglementa, în mod expres, condițiile de certificare pentru OCPP..., stabilind că procesul vizează exclusiv implementarea software a protocolului de comunicație, iar elemente precum tipul de curent (AC/DC) sau puterea nominală nu sunt relevante pentru menținerea valabilității certificatului. Ulterior emiterii certificatului, OCA a modificat succesiv metodologia internă: Pagina 86 din 132

•... - publicarea unei noi proceduri privind certificarea pe „product families”, în scopul simplificării procesului; •... - adoptarea unei versiuni revizuite, care a introdus clarificări suplimentare privind condițiile de re-certificare. Aceste versiuni ulterioare nu pot afecta retroactiv certificatele emise anterior intrării lor în vigoare, întrucât ar încălca principiul neretroactivității normelor (art. 15 alin. 2 din Constituție) și ar contraveni jurisprudenței constante privind securitatea raporturilor juridice. ...

urmăresc

adaptarea la

evoluția

tehnologică,

nu revocarea retroactivă. Formularea „a single authoritative version per certificate” înseamnă doar că fiecare certificat se emite după procedura valabilă la acel moment, nu că versiunile noi anulează cele vechi. Faptul că OCA a emis trei versiuni (...... și... ) pentru același cod dovedește că produsul și software-ul aferent au rămas certificate în mod continuu, nu că versiunile anterioare au fost retrase. De altfel, certificatul depus de ................. era valabil, publicat și verificabil în registrul oficial la momentul depunerii ofertei, moment care este juridic relevant pentru evaluarea conformității tehnice, potrivit principiului „tempore regit actum” și art. 134 alin. (3) din HG nr. 395/2016. • Răspunsul citat de... se bazează pe o procedură ulterioară (v....1/... ). Formularea din așa-zisul „răspuns oficial OCA” reflectă regulile introduse abia prin procedura OCA v....1/..., care: • a introdus distincția AC/DC și conceptul de „combinație unică produs-software”; • a stabilit că fiecare „product type” trebuie testat separat. În noiembrie 2024, aceste reguli nu existau. Aplicarea retroactivă a normelor apărute după emiterea certificatului contravine principiului neretroactivității și art. 15 alin. (2) din.... Astfel, OCA a modificat abia în 2025 metodologia, fără a invalida certificatele anterioare emise potrivit versiunii v....3. Poziția exprimată de OCA în corespondențele purtate cu operatorii economici nu se referă exclusiv la oferta ................. sau la cea a..., ci reflectă o abordare generală a organizației față de toate certificările emise în baza procedurilor anterioare. Practic, în momentul în care se adresează o întrebare OCA privind valabilitatea unei certificări realizate înainte de modificarea procedurii interne, răspunsul este invariabil același: că respectivul certificat „nu mai este valabil”. În opinia S.A., această poziție nu are fundament tehnic, ci, derivă din politica comercială a OCA, care - deținând monopolul global asupra certificării OCPP - promovează constant noile versiuni de testare, percepând taxe suplimentare pentru re-certificări. În fapt, OCA nu Pagina 87 din 132

contestă conținutul testelor efectuate anterior, ci, doar declară că acestea nu mai corespund noii proceduri administrative, deși standardul tehnic OCPP... rămâne neschimbat. Situația nu este singulară și nu privește doar produsul ofertat de subscrisa, ci și alte oferte din aceeași procedură, inclusiv cele depuse de..., care se bazează pe același producător - SICON. Pentru a confirma acest caracter general, a adresat și el o solicitare oficială către OCA, întrebând dacă certificările emise pentru stațiile SICON (modelele utilizate și în oferta... ) sunt considerate valabile. Răspunsul primit a fost identic cu cel transmis...: că certificatele respective sunt „valabile doar pentru modelul testat - DC 180 kW, 2x CCS2 - și nu pentru întreaga serie EVMS”.  Cu privire la chestiunea familiei de produse. În opinia S.A., trebuie precizat că procedura de certificare OCA v....3, în baza căreia a fost emis certificatul OCA.....CS, nu conținea noțiunea de „familii de produse” introdusă ulterior abia prin versiunea v....1 (2025). Totuși, absența acestei noțiuni nu însemna că era necesară testarea separată a fiecărui model de stație. În cadrul versiunii v....3, procedura de testare viza implementarea software a protocolului OCPP... J, iar certificarea se acorda pe baza unui echipament reprezentativ, considerat suficient pentru întreaga gamă de produse care utilizează același firmware. Cu alte cuvinte, procedura era mai simplă și mai puțin costisitoare, neimpunând testarea fizică a fiecărui model hardware distinct, întrucât scopul certificatului era exclusiv confirmarea conformității software, nu evaluarea caracteristicilor electrice ale stației (putere, tensiune, conectori). Faptul că, în versiunile ulterioare (v....1) OCA a introdus noțiunea de „product family” și restricțiile legate de specificațiile hardware nu schimbă regimul certificărilor emise anterior. Aceste modificări au avut rolul de comercializare extinsă a serviciilor de re-certificare, nu de reinterpretare retroactivă a certificărilor deja emise. Prin urmare, cerința de calificare este îndeplinită în mod corespunzător. Respingerea unei astfel de oferte ar contraveni atât documentației de atribuire, cât și reglementărilor tehnice aplicabile, critica formulată fiind așadar nefondată. 6. Neconformitatea ofertei... sub aspectul certificării OCA/OCPP. Cu privire la acest aspect, arată că documentația de atribuire impune, în mod expres, demonstrarea conformității stațiilor ofertate cu protocolul OCPP, prin prezentarea unei certificări OCA valabile și aplicabile produselor ofertate, menită să asigure interoperabilitatea, securitatea și funcționarea stațiilor în raport cu sistemele backend. Această cerință are caracter tehnic esențial, iar îndeplinirea S.A.trebuie Pagina 88 din 132

demonstrată în mod obiectiv, verificabil și direct, prin documente emise de organismul competent. Din răspunsurile oficiale comunicate de... (OCA), rezultă că: • certificările OCPP sunt emise exclusiv pentru modelul concret testat; • certificarea nu se extinde automat asupra altor variante, configurații sau modele din aceeași serie; • această regulă este aplicată uniform, indiferent de ofertant sau procedura de achiziție. Această poziție nu este una punctuală sau selectivă, ci reprezintă politica generală a OCA privind aplicarea certificărilor OCPP, inclusiv pentru produsele fabricate de SICON, utilizate de.... În măsura în care... a invocat certificări OCA emise pentru: • modelul DC 180 kW cu 2 conectori CCS2, rezultă, conform poziției oficiale OCA, că aceste certificări nu pot fi considerate aplicabile altor configurații din gama EVMS utilizate în oferta S.A.. În lipsa unei certificări OCA/OCPP care să acopere în mod direct și explicit produsele ofertate... nu demonstrează îndeplinirea cerinței tehnice minime privind interoperabilitatea OCPP, ceea ce constituie un viciu autonom de neconformitate al ofertei. Această concluzie decurge exclusiv din limitele certificării stabilite chiar de organismul emitent și nu dintr-o interpretare subiectivă sau extensivă a cerinței. În subsidiar, pentru ipoteza în care s-ar da eficiență tezei de interpretare promovate chiar de..., potrivit căreia: • certificările OCA/OCPP sunt valabile strict pentru modelul testat; • nu pot fi utilizate pentru alte configurații sau variante, Intervenientul invocă aceeași interpretare ca motiv de neconformitate al ofertei.... Într-o asemenea ipoteză, aplicarea consecventă și nediferențiată a acestei reguli conduce, în mod inevitabil, la concluzia că: •... nu deține o certificare OCA aplicabilă produselor ofertate; • oferta S.A.este, prin urmare, neconformă sub același aspect pentru care critică oferta .................. O interpretare care ar produce efecte doar împotriva unui singur ofertant, dar ar menține ca admisibilă o ofertă aflată în situație identică din punct de vedere al certificării, ar încălca principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității, consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Este inadmisibil, din perspectivă juridică, ca: • aceeași poziție oficială a OCA, • același tip de certificare, • aceeași gamă de produse (SICON - EVMS), să conducă la excluderea unei oferte, dar la validarea alteia, fără o diferență obiectivă și demonstrabilă. Pagina 89 din 132

Aplicarea selectivă a criteriilor de conformitate ar echivala cu o denaturare a evaluării și cu încălcarea flagrantă a principiilor fundamentale ale achizițiilor publice. În concluzie: în mod subsidiar, dacă acceptă teza de interpretare susținută de..., aceasta se întoarce împotriva propriei oferte, care devine neconformă din același motiv; Așadar critica formulată împotriva ................. este, astfel, autocontradictorie și lipsită de consistență juridică. În aceste condiții, motivul de neconformitate privind certificarea OCA/OCPP se impune a fi reținut și în privința ofertei..., fie ca argument principal, fie, cel puțin, ca argument subsidiar, pentru respectarea coerenței juridice și a tratamentului egal între ofertanți. 7. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 63 din Legea nr. 98/2016. Dispozițiile art. 63 din Legea nr. 98/2016 au ca finalitate exclusivă prevenirea denaturării concurenței în cadrul procedurilor de atribuire, prin evitarea situațiilor în care implicarea unui furnizor de servicii de achiziție ar putea conferi unui operator economic un avantaj competitiv nejustificat. Norma nu are ca scop sancționarea unor pretinse neregularități formale care nu produc efecte asupra concurenței și nu influențează rezultatul procedurii. În cauza de față, nu se regăsește niciunul dintre elementele care ar putea atrage incidența art. 63 din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care: • nu a fost implicat un furnizor de servicii de achiziție, în sensul legal al noțiunii; • nu s-a creat și nu se indică existența vreunui avantaj concurențial în favoarea unui operator economic; • nu este identificat niciun operator economic care ar fi fost favorizat prin pretinsa încălcare invocată. În lipsa unui risc real și concret de denaturare a concurenței, aplicarea art. 63 din Legea nr. 98/2016 în mod extensiv sau abstract este nejustificată și contrară scopului legii. 8. Cu privire la conformitatea ofertei ................. sub aspectul cerinței privind prezentarea politicii GDPR. Din analiza documentației de atribuire și a ofertei depuse de ................. rezultă, fără echivoc, că aceasta îndeplinește cerința de conformitate formală privind includerea politicii GDPR, astfel cum a fost stabilită de autoritatea contractantă prin formularul de propunere tehnică. Cerința impusă ofertanților nu a vizat evaluarea substanței sau a gradului de sofisticare al politicii de protecție a datelor, ci existența unei secțiuni distincte în cadrul propunerii tehnice, dedicată prezentării modului de respectare a Regulamentului (UE)... /679 în relația contractuală cu

autoritatea

contractantă. Din această perspectivă, documentația de atribuire nu a instituit criterii Pagina 90 din 132

calitative, praguri minime de conținut sau standarde de detaliere, limitând obligația ofertanților la includerea informațiilor solicitate într-o secțiune identificabilă a ofertei. ... răspunde acestei cerințe în mod direct și verificabil, întrucât conține o secțiune distinctă intitulată „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului”, localizată la pagina 307 a ofertei, secțiune care: • tratează explicit obligațiile asumate în materia protecției datelor cu caracter personal; • indică modalitatea de conformare la cerințele GDPR în cadrul derulării contractului; • reflectă asumarea unei politici interne relevante pentru relația contractuală cu autoritatea contractantă. Prin urmare, din punct de vedere formal și procedural, cerința documentației este îndeplinită integral, iar comisia de evaluare și-a exercitat atribuțiile în limitele competenței legale, constatând existența secțiunii obligatorii, fără a introduce criterii suplimentare sau condiții neprevăzute de documentație. În concluzie, oferta ................. este conformă sub aspectul cerinței privind prezentarea politicii GDPR, întrucât respectă forma și structura obligatorie a propunerii tehnice, include secțiunea solicitată de documentația de atribuire și nu prezintă nicio abatere de la cerințele expres stabilite. Constatarea conformității acestei oferte reprezintă rezultatul unei evaluări legale, obiective și conforme cu principiile fundamentale ale achizițiilor publice. 9. Cu privire la legalitatea respingerii ofertei contestatarului pentru nerespectarea formei și conținutului obligatoriu al propunerii tehnice. Critica formulată de contestator, întemeiată pe pretinsa aplicare discriminatorie a cerinței privind prezentarea politicii GDPR, este lipsită de suport factual și juridic, fiind construită pe o deturnare a sensului real al motivului de respingere. În mod esențial, oferta contestatorului nu a fost respinsă pentru pretinsa insuficiență sau neadecvare a conținutului unei politici GDPR, ci pentru lipsa totală a secțiunii obligatorii din propunerea tehnică, impusă expres prin formularul de ofertă pus la dispoziție de autoritatea contractantă și declarat, în mod explicit, ca fiind obligatoriu de respectat. Analiza comparativă invocată de contestatar este artificială și lipsită de relevanță juridică, întrucât situațiile de fapt nu sunt comparabile. În timp ce oferta ................. include distinct și identificabil secțiunea „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului”, oferta contestatorului nu conține nicio mențiune, fie ea minimală, referitoare la: • politica proprie de protecție a datelor, • modalitatea de respectare a GDPR în relația contractuală, • desemnarea unei resurse umane responsabile, •existența unei calificări sau specializări relevante. Pagina 91 din 132

A interpreta această obligație ca fiind una facultativă sau susceptibilă de completare ulterioară ar echivala cu golirea de conținut a formularului de propunere tehnică, transformând cerințele obligatorii în simple recomandări, ceea ce ar fi contrar principiului tratamentului egal și al previzibilității procedurii. Este relevant de menționat că formularul de propunere tehnică a fost publicat ca parte integrantă a documentației de atribuire, iar prin răspunsurile consolidate la solicitările de clarificări autoritatea contractantă a reiterat caracterul obligatoriu și exhaustiv al secțiunilor acestuia. Prin urmare, toți operatorii economici au avut reprezentarea clară a cerințelor de conformitate formală ce trebuiau respectate la momentul depunerii ofertei. În mod corect, comisia de evaluare a solicitat clarificări, iar răspunsul transmis de contestatar confirmă fără echivoc faptul că secțiunea obligatorie nu a fost inclusă în ofertă. Mai mult, prin propriile susțineri, contestatorul recunoaște că: • nu a prezentat politica GDPR, • nu a indicat resursele umane desemnate, • nu a anexat documente privind specializarea acestora. În aceste condiții, invocarea unui pretins „viciu de formă” este lipsită de temei juridic. Potrivit art. 1... din HG nr. 395/2016, un viciu de formă poate fi reținut exclusiv în ipoteza în care informația solicitată se regăsește, chiar neorganizat, în alte părți ale ofertei. Or, în speță, oferta nu conține sub nicio formă referiri la GDPR, DPO sau la responsabilități în materia protecției datelor, ceea ce exclude aplicabilitatea acestui mecanism de regularizare. Acceptarea modelului de contract care conține clauze standard GDPR nu poate suplini lipsa unei cerințe distincte a propunerii tehnice. Asumarea unor clauze contractuale nu este echivalentă cu prezentarea unei politici proprii, a unei structuri interne de conformare sau a resurselor dedicate, astfel cum a fost solicitat expres prin formularul de ofertă. În concluzie, arată că respingerea ofertei contestatorului este rezultatul aplicării corecte și riguroase a documentației de atribuire, fiind determinată de lipsa unei secțiuni obligatorii a propunerii tehnice, lipsă care nu poate fi acoperită nici prin clarificări, nici prin invocarea unui pretins viciu de formă, fără a încălca principiile fundamentale ale achizițiilor publice. 10. Cu privire la conformitatea ofertei ................. și la legalitatea respingerii ofertei contestatorului pentru neîndeplinirea cerinței privind planul de gestiune a traficului. Analiza documentației de atribuire, a formularului de propunere tehnică obligatoriu și a conținutului ofertelor depuse conduce la concluzia fermă că soluția autorității contractante este rezultatul unei aplicări Pagina 92 din 132

corecte și riguroase a cerințelor de conformitate, iar nu al unei evaluări arbitrare sau disproporționate. a. Caracterul obligatoriu și structurat al cerinței privind planul de gestiune a traficului. Prin formularul de propunere tehnică pus la dispoziție ofertanților, autoritatea contractantă a instituit în mod expres obligația prezentării unui plan de gestiune a traficului, ca secțiune distinctă a ofertei tehnice, sub sancțiunea neconformității ofertei în ipoteza omisiunii acestei cerințe. Astfel, nu se poate susține că cerința ar fi fost una implicită sau susceptibilă de îndeplinire prin simple mențiuni dispersate, întrucât documentația a stabilit fără echivoc că fiecare secțiune a formularului este obligatorie, iar lipsa oricărei informații solicitate atrage neconformitatea. b. Îndeplinirea cerinței de către ................. - identificarea expresă a planului de gestiune a traficului. ... respectă structura impusă și conține în mod explicit o secțiune dedicată planului de gestiune a traficului, precum și dezvoltări tehnice coerente în cuprinsul propunerii tehnice, după cum urmează: • la pagina 376, ................. include în mod expres mențiunea: „Planul de gestiune a traficului se completează cu informațiile de la nivelul ofertei cu privire la semnalizarea rutieră”, precizare care demonstrează asumarea distinctă a existenței unui plan de gestiune a traficului și corelarea acestuia cu celelalte secțiuni tehnice relevante; • la pagina 68, în secțiunea intitulată „Crearea unui cadru de securitate rutieră atât pentru participanții la trafic, cât si pentru personalul muncitor angajat la executarea lucrării”, sunt prezentate măsuri concrete de organizare a circulației și de protecție a participanților la trafic; • la pagina... 9, în cadrul secțiunii „Lucrări de asigurare a traficului rutier si pietonal”, sunt detaliate măsuri specifice privind semnalizarea, delimitarea zonelor de lucru, siguranța rutieră și gestionarea fluxurilor de trafic. Coroborarea acestor secțiuni demonstrează că oferta ................. nu se limitează la afirmații generale, ci conține informații tehnice structurate și relevante, care corespund noțiunii de plan de gestiune a traficului, astfel cum este aceasta înțeleasă în practica lucrărilor executate în zona drumului public. În lipsa unor cerințe suplimentare privind forma grafică, nivelul de detaliere sau structura internă a planului, autoritatea contractantă nu avea temei legal pentru a solicita mai mult decât ceea ce a fost deja prezentat, iar constatarea conformității ofertei ................. este pe deplin justificată. c. Neîndeplinirea cerinței de către contestator. Intervenientul arată că, spre deosebire de oferta ................., oferta contestatorului nu conține o secțiune dedicată planului de gestiune a traficului, astfel cum aceasta a fost solicitată expres prin formularul de Pagina 93 din 132

propunere tehnică. Mai mult, nici la paginile indicate ulterior de contestator nu se regăsesc elemente care să poată fi calificate drept plan de gestiune a traficului în sens tehnic și juridic, întrucât: • nu sunt descrise străzile afectate sau etapele de ocupare a acestora; • nu sunt prezentate restricții, devieri sau măsuri concrete de dirijare a circulației; • nu este detaliată semnalizarea temporară în corelație cu etapele lucrărilor; • nu este indicată coordonarea cu autoritățile competente. Documentul invocat de contestator sub denumirea de „Plan detaliat pentru rețeaua de semnalizare rutieră temporară” nu este echivalent cu un plan de gestiune a traficului, întrucât se limitează la aspecte punctuale de semnalizare, fără a aborda organizarea integrată a circulației rutiere și pietonale. d. Inaplicabilitatea noțiunii de „viciu de formă”. În opinia S.A., în mod neîntemeiat, contestatorul încearcă să califice omisiunea drept un simplu viciu de formă. Or, potrivit art. 1... din HG nr. 395/2016, viciul de formă presupune existența informației solicitate în ofertă, chiar dacă prezentată imperfect. În speță, informațiile definitorii ale unui plan de gestiune a traficului lipsesc în totalitate, ceea ce exclude calificarea situației drept viciu de formă și confirmă existența unei omisiuni substanțiale, care nu poate fi remediată prin clarificări. 11. Cu privire la critica privind pretinsa omisiune a ofertării camerelor de supraveghere. Consideră că critica formulată de contestator, potrivit căreia oferta ................. ar conține doar mențiuni generale și ar fi fost considerată nejustificat suficientă sub aspectul cerinței privind camerele de supraveghere, este vădit neîntemeiată și contrazisă de conținutul concret al ofertei tehnice și de documentele depuse în procedură. A) Îndeplinirea cerinței de către ................. - probele efective din ofertă. Intervenientul precizează că oferta S.A.nu se limitează la afirmații generale, ci demonstrează în mod documentat îndeplinirea cerinței privind dotarea stațiilor cu camere de supraveghere, atât sub aspect organizațional, cât și tehnic, după cum urmează: • la pagina 9 și pagina 292 din ofertă, ................. indică în mod expres existența unui subcontractant de specialitate, autorizat, responsabil pentru sistemele de supraveghere video, aspect care dovedește asumarea explicită a acestei componente a contractului; • este depus acordul de subcontractare, document care consacră juridic responsabilitatea subcontractantului pentru furnizarea și implementarea camerelor de supraveghere; Pagina 94 din 132

• la paginile 2236-2247 din oferta tehnică sunt incluse 11 pagini de documentație tehnică aferentă camerelor video, constând în fișe tehnice și specificații ale echipamentelor propuse. Aceste elemente demonstrează, fără echivoc, că ................. a tratat cerința ca pe o componentă tehnică distinctă a ofertei, prezentată în mod verificabil și susceptibilă de evaluare obiectivă de către comisia de evaluare. b) Clarificările solicitate și tratamentul egal al ofertanților. În exercitarea atribuțiilor sale legale, comisia de evaluare a solicitat clarificări inclusiv ofertantului ................. cu privire la acest subiect, prin clarificarea nr.... din adresa nr...... Răspunsul transmis de societatea S.A.a confirmat și detaliat informațiile deja existente în ofertă, fără a adăuga elemente noi, ci exclusiv prin explicarea documentelor depuse. Această conduită demonstrează că ................. a respectat atât cerințele inițiale ale documentației, cât și exigențele procedurale aferente etapei de clarificări. c) Neîndeplinirea cerinței de către contestator. Din constatările efectuate de autoritatea contractantă și consemnate în actele procedurii rezultă că oferta contestatorului nu a fost însoțită de documente tehnice apte să demonstreze dotarea stațiilor ofertate cu camere de supraveghere, deși o asemenea cerință era prevăzută în mod expres în caietul de sarcini. Potrivit celor reținute de autoritatea contractantă în cadrul evaluării tehnice, contestatorul a indicat anumite pagini din documentația depusă ca fiind relevante sub acest aspect, însă verificarea acestora nu a evidențiat existența unor mențiuni sau documente tehnice care să ateste includerea camerelor de supraveghere în configurația produselor ofertate. În mod particular, autoritatea a constatat că nu au fost identificate fișe tehnice, documentații ale producătorilor sau alte înscrisuri care să permită evaluarea conformității cerinței. Tot astfel cum rezultă din actele procedurii, poziția contestatorului a fost aceea că îndeplinirea cerinței ar urma să fie analizată exclusiv din perspectiva unei obligații de rezultat, fără a fi necesară documentarea acesteia la momentul depunerii ofertei. Această interpretare a fost în mod corect înlăturată de autoritatea contractantă, care a reținut că documentația de atribuire impunea demonstrarea conformității prin documente tehnice depuse odată cu oferta, pentru a permite o evaluare obiectivă și comparabilă. În aceste condiții, concluzia privind neîndeplinirea cerinței nu se întemeiază pe o apreciere subiectivă sau pe informații extrinseci ofertei, ci exclusiv pe constatările autorității contractante. Conform caietului de sarcini, pentru evitarea pagubelor și a prejudiciilor generate de evenimente neprevăzute, stațiile de reîncărcare trebuie să fie dotate cu camere de supraveghere, iar monitorizarea Pagina 95 din 132

acestora să fie asigurată pe toată durata garanției produsului. Această cerință presupune, în mod implicit, existența unei soluții tehnice definite, inclusiv echipamentele de supraveghere și capacitatea de proiectare și instalare a acestora. Cu toate acestea, din chiar contestația formulată de ofertantul... rezultă, fără echivoc, faptul că acesta nu a îndeplinit cerința privind sistemul de supraveghere, întrucât nu a prezentat o soluție tehnică complet definită la momentul ofertei, ci doar un plan de acțiune și o abordare generală, urmând ca detaliile tehnice (tipul exact de cameră, amplasarea, integrarea în sistem) să fie stabilite ulterior, în faza de proiectare. Această abordare confirmă în mod direct că cerința din caietul de sarcini nu a fost respectată, întrucât obligația nu era de a propune un plan sau o intenție, ci de a demonstra existența unei soluții conforme încă din etapa de ofertare. Prin urmare, respingerea ofertei pentru neconformitate sub acest aspect este justificată, iar argumentele ulterioare formulate de ofertant nu pot substitui respectarea cerințelor clare și obligatorii stabilite prin caietul de sarcini. d) Inadmisibilitatea interpretării propuse de contestator. Interpretarea potrivit căreia cerința privind camerele de supraveghere nu ar fi trebuit documentată la faza de ofertare este contrazisă de documentația de atribuire, care prevede în mod explicit obligația depunerii de: • fișe tehnice ale echipamentelor; • broșuri ale producătorului și/sau cărți tehnice și/sau extrase din cataloagele producătorului, ca dovadă a îndeplinirii cerințelor tehnice minime. În lipsa unor asemenea documente, simpla mențiune generică sau includerea unor afirmații într-un plan de intervenție generalist nu poate suplini dovada conformității produselor ofertate. De asemenea, faptul că contestatorul desfășoară, în general, activități de furnizare sau instalare de camere video nu echivalează cu îndeplinirea cerinței specifice de a demonstra, în cadrul ofertei depuse, că produsele ofertate sunt dotate cu camere de supraveghere. Este relevant de subliniat că nici măcar în contestație contestatorul nu indică: • tipul concret de cameră video ofertată; • marca sau modelul; • fișa tehnică aferentă; • documente ale producătorului. Or, simpla afirmație a ofertantului nu poate substitui dovada tehnică solicitată. V. Neconformitatea ofertei.... 1) Cu privire la platforma și aplicația ofertată. Pagina 96 din 132

Intervenientul arată că, prin adresa emisă de... în data de..., se confirmă expres că... nu a implementat niciodată aplicația ................., nu a solicitat testarea sau personalizarea acesteia, iar contractul de dealer a încetat pentru lipsa oricărei acțiuni concrete. Rezultă, astfel, că menționarea platformei ................. în ofertă a fost pur formală, fără existența unei soluții tehnice reale. Menționarea platformei ................. în ofertă a fost „pur formală”, în scopul simulării îndeplinirii unei cerințe tehnice. Potrivit art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă are obligația de a respinge oferta care nu respectă cerințele minime din documentația de atribuire. Așadar, nu se află în fața unui risc ipotetic, ci a unei situații repetate: utilizarea platformei ................. ca pretext formal pentru a crea aparența conformității, deși, în realitate, soluția nu a fost implementată și nu poate fi utilizată. Prin urmare, menținerea ofertei... în procedură nu înseamnă doar validarea unei simple neconformități tehnice, ci asumarea riscului real și iminent ca întreaga achiziție să fie anulată, după modelul deja confirmat la Victoria. De asemenea, arată că prin Decizia nr. 371/R/2025 a Curții de..., instanța a admis plângerea formulată de societatea S.A.împotriva Deciziei... nr.... și a constatat nelegalitatea atribuirii contractului asocierii conduse de... și a dispus reevaluarea ofertei.... .... Lipsa unei intenții reale de implementare a platformei .................. În opinia S.A., simpla existență a contractului de dealer nr.... nu este suficientă pentru

a proba dreptul

de ofertare

a platformei .................. În realitate, un contract de dealer are natura unui cadru formal de colaborare, însă ofertarea într-o procedură de achiziție publică presupune mai mult decât invocarea abstractă a unei relații contractuale. Ea implică dovada unei capacități tehnice reale, concretizată prin pași efectivi de colaborare cu furnizorul tehnologiei. ....1. Condițiile necesare ofertării reale a unei platforme software. Includerea unei platforme precum ................. într-o ofertă nu putea fi realizată pur formal sau teoretic. Pentru ca oferta să fie conformă, erau indispensabile următoarele etape, ce presupun timp și colaborare continuă: - notificarea furnizorului (.................) cu privire la intenția de utilizare a platformei în cadrul unei proceduri publice; - obținerea acordului expres din partea ................., cu confirmarea disponibilității de a susține implementarea tehnică; - stabilirea condițiilor comerciale, inclusiv prețul și modul de facturare; - testarea efectivă a platformei pe echipamentele propuse, pentru validarea compatibilității și a funcționalității; Pagina 97 din 132

- personalizarea aplicației, după caz, în funcție de specificațiile caietului de sarcini. Absența acestor etape echivalează cu imposibilitatea reală de a livra o soluție software funcțională și face ca ofertarea să fie doar aparentă. ....2. Cronologia conduitei.... - Contractul de dealer a fost semnat la.... Pe toată durata S.A.... nu a solicitat acces, testare sau implementare, deși contractul îi impunea obligații de promovare și utilizare activă. - La..., ................. a notificat... cu privire la neprelungirea contractului. Rezultă că, la data evaluării ofertei (...)... știa cu certitudine că după... nu va mai putea oferi legal platforma, dar a ascuns acest fapt autorității contractante. ... s-a folosit doar de certificările ................., fără intenția de a implementa aplicația, fapt confirmat chiar de furnizor. În lipsa unei colaborări reale cu furnizorul, oferta nu putea fi pusă în executare și se reducea la o simplă menționare formală, menită să creeze aparența îndeplinirii cerințelor tehnice. Conform art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, o asemenea propunere trebuia respinsă ca neconformă. Prin urmare, includerea platformei ................. de către... nu reprezintă dovada unei capacități tehnice reale, ci o simulare neacoperită de elemente factuale și juridice. Această conduită justifică soluția... de a obliga autoritatea la reclarificarea și reevaluarea ofertei și infirmă critica petentei privind pretinsa conformitate a propunerii. ....3. Consecințe juridice ale acestei conduite. Prin ascunderea notificării ................. și prin lipsa oricărei implementări... a prezentat o ofertă lipsită de substanță, contravenind principiului transparenței și bunei-credințe. Conform art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, oferta care nu respectă cerințele minime și nu poate fi pusă în executare trebuie respinsă ca neconformă. Includerea platformei ................. fără parcurgerea etapelor esențiale nu poate fi considerată ofertare valabilă, ci doar o simulare a conformității, care încalcă atât normele de drept intern, cât și principiile de legalitate și eficiență a utilizării fondurilor publice consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. ....4. Confirmări externe ale neconformității. ... din... confirmă lipsa oricărei colaborări și imposibilitatea punerii în practică a platformei de către.... În procedura de la Orașul... (Decizia nr.... 17... /... ), s-a reținut că menționarea formală a platformei ................. a condus la neconformitatea ofertei. Pagina 98 din 132

În procedura desfășurată de Municipiul..., în contextul Deciziei... nr...., autoritatea contractantă a procedat, pe temei similar, la solicitarea de clarificări din partea .................. ... din data de..., reiterează integral aceleași concluzii: -... nu a fost autorizată să includă platforma în ofertă; - nu a existat nici acces, nici testare, nici configurare; - nu a existat nicio colaborare tehnică sau comercială; - contractul de dealer a încetat prin ajungere la termen, fără obligații postcontractuale. Caracterul constant al acestor poziții juridice confirmă că modelul de ofertare utilizat de... este pur formal, fără conținut tehnic real și fără suport contractual valabil. .... Conduita neconformă a... privind platforma .................. În opinia S.A., faptul că... nu a solicitat niciodată testarea și implementarea platformei ................., deși avea încheiat un contract de dealer, nu poate fi justificat decât prin intenția de a utiliza în realitate propria aplicație, care însă nu deține certificările obligatorii prevăzute de documentația de atribuire. a) Absența demersurilor pentru validarea platformei .................. - în perioada...... nu a efectuat nicio solicitare de acces, testare sau personalizare a platformei .................. - această pasivitate nu este explicabilă decât prin lipsa unei intenții reale de a implementa platforma ofertată. - adresa ................. din... confirmă explicit că ofertantul nu a demarat niciun proces tehnic sau comercial, ceea ce dovedește că includerea platformei în ofertă a fost strict formală. b) Utilizarea ca pretext pentru acoperirea propriei aplicații. Intervenientul arată că... dispune de o aplicație proprie, însă aceasta nu îndeplinea cerințele de certificare impuse de documentația de atribuire (ex. standarde ISO, certificări de interoperabilitate, siguranță și compatibilitate). În acest sens, menționează că pe site-ul oficial de prezentare al produselor... - https: //ev-mag.ro - există o secțiune dedicată denumită „... ”, în cadrul căreia sunt prezentate informații despre aplicația AMPEVO, precum și produse comerciale asociate acesteia (ex: stația de încărcare AMPEVO GS344T2D). Pe aceeași platformă se promovează echipamente și soluții software sub denumirea AMPEVO, fiind clar că acest brand este utilizat de ofertant pentru a desemna propriile sale produse și servicii legate de operarea și gestionarea stațiilor electrice. Descrierile comerciale, denumirile produselor,

interfața

grafică și

etichetele

tehnice confirmă că AMPEVO este aplicația promovată și utilizată efectiv de ofertant în activitatea S.A.de distribuție și operare stații de încărcare. Pagina 99 din 132

Cel mai probabil, intenția ofertantului era ca, în momentul livrării stațiilor, să furnizeze această aplicație proprie, mascând lipsa certificărilor sub aparența contractului de dealer cu .................. În opinia S.A., aceasta explică de ce nu s-a investit niciun efort în utilizarea efectivă a platformei .................: scopul a fost obținerea formală a calificării în procedură, nu furnizarea reală a produsului certificat. c) Caracterul simulat al ofertei. - Oferta a fost construită pentru a crea doar aparența conformității: s-a depus contractul de dealer și câteva documente de prezentare, fără însă ca operatorul să aibă acces real la platformă. - În lipsa implementării și testării, autoritatea contractantă nu putea verifica în mod efectiv dacă platforma ofertată este funcțională. Susține că tocmai pe această lipsă de verificare se pare că miza.... Consideră că această conduită reprezintă o încălcare flagrantă a principiului bunei-credințe și a obligației de transparență în achiziții publice (art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016). .... Neconformitatea ofertei prin raportare la durata limitată a contractului de dealer. Un alt motiv esențial pentru care oferta... apare ca neconformă rezultă din chiar clauzele contractului de dealer nr....: a) Durata strict determinată de un an Contractul de dealer are o durată fixă, de un an, încetând de drept la data de..., prin ajungere la termen. Documentul nu prevede vreo obligație a furnizorului (.................) de a continua prestarea serviciilor după expirarea duratei contractuale. În lipsa unei clauze de supraviețuire a obligațiilor sau de prelungire automată, contractul produce efecte doar până la termenul final. Imposibilitatea executării contractului de achiziție publică. Contractul de achiziție publică, în eventualitatea atribuirii, presupunea furnizarea și operarea stațiilor pe o perioadă ce excede durata contractului de dealer. Din moment ce... știa, încă din..., că ................. nu va prelungi colaborarea, era evident că după... nu va mai exista niciun drept legal și nicio obligație a ................. de a susține platforma ofertată. Prin urmare, oferta nu putea fi executată conform, întrucât lipsea asigurarea suportului tehnic și contractual pe toată durata implementării contractului public. Obligația de transparență a ofertantului. În opinia... avea obligația să informeze autoritatea contractantă despre încetarea iminentă a contractului de dealer, aspect esențial pentru stabilirea conformității propunerii tehnice. Necomunicarea acestei informații echivalează cu ascunderea unei împrejurări determinante, contravenind art. 134 și art. 137 din HG nr. Pagina 100 din 132

395/2016, care impun respingerea ofertei ce nu respectă cerințele documentației și nu poate fi pusă în practică. Cu privire la notificarea de neprelungire. Arată că notificarea ................. nu confirmă conformitatea, ci dimpotrivă: confirmă că după... contractul nu va fi prelungit și că drepturile... vor înceta. Așadar, chiar dacă formal contractul era „în vigoare” până la..., se cunoștea cu certitudine imposibilitatea executării ulterioare. Oferta era, deci, lipsită de sustenabilitate. .... Lipsa angajamentului concret din partea .................. Arată că... nu a prezentat niciun document prin care ................. să confirme disponibilitatea pentru această procedură. Contractul de dealer nu reglementa prețurile aplicabile, nu atesta vreo testare sau implementare efectivă și nu garanta suportul tehnic ulterior expirării. ... din... confirmă absența totală a implicării... în utilizarea platformei. .... Cu privire la neconformitatea ofertei contestatorului determinată de ofertarea unei platforme software asupra căreia nu deținea un drept valabil de utilizare/comercializare. Din analiza documentației de atribuire, a propunerii tehnice depuse de contestator și a răspunsurilor formulate în etapa de clarificări rezultă, în mod clar și neechivoc, că respingerea ofertei este consecința lipsei dreptului juridic necesar pentru ofertarea și punerea la dispoziție a platformei software declarate, aspect care afectează în mod direct conformitatea ofertei și capacitatea reală de executare a contractului. B) Cerința documentației privind platforma software - conținut și implicații juridice. Intervenientul arată că documentația de atribuire a impus ofertarea unor stații de încărcare împreună cu o platformă software funcțională, operațională și efectiv disponibilă, aptă de a fi implementată și utilizată pe echipamentele livrate. Această cerință presupune, în mod necesar și implicit, ca ofertantul: • să dețină un drept actual și valabil de utilizare și/sau comercializare a platformei ofertate; • să aibă acces la soluția software ofertată; • să poată demonstra posibilitatea reală de integrare, configurare și operare a acesteia în executarea contractului. Ofertarea unei platforme asupra căreia ofertantul nu are acces, nu a utilizat-o niciodată și nu a fost autorizat să o ofere este incompatibilă cu cerințele de conformitate stabilite prin documentația de atribuire. C) Solicitarea de clarificări și tratamentul egal al ofertanților. În exercitarea atribuțiilor legale, arată că comisia de evaluare a solicitat în mod identic tuturor ofertanților care au indicat aceeași platformă software justificarea dreptului de a o oferi în cadrul procedurii. Pagina 101 din 132

Solicitarea a vizat exclusiv confirmarea disponibilității platformei în condiții comerciale echivalente și a fost formulată în mod obiectiv, nediscriminatoriu și proporțional. Această abordare nu reprezintă o ingerință în relații comerciale private, ci o verificare legitimă a realității ofertei și a capacității de executare, în deplină concordanță cu obligațiile autorității contractante. D) Lipsa dovezii dreptului de ofertare din partea contestatorului. Cu privire la acest aspect, arată că în răspunsul formulat, contestatorul nu a prezentat nicio dovadă din care să rezulte că deține un drept actual de utilizare sau comercializare a platformei software ofertate. Nu a fost furnizat: • un acord de licență; • o autorizație de utilizare; • o confirmare din partea furnizorului platformei; • o dovadă a accesului la platformă sau a posibilității de integrare. În schimb, din poziția oficială a furnizorului soluției software rezultă în mod expres că respectivul operator economic: • nu a utilizat platforma; • nu a solicitat accesul la aceasta; • nu a desfășurat activități de integrare, testare sau implementare; • nu este autorizat să o ofere. Aceste elemente sunt suficiente pentru a constata inexistența dreptului de ofertare, independent de orice alte considerente. E) Caracterul neconcludent al apărărilor formulate de contestator.Arată că contestatorul a ales să nu conteste solicitarea de clarificări, ci să răspundă acesteia fără a furniza informațiile cerute, limitându-se la critici de ordin teoretic privind competența comisiei de evaluare. Or, prin această conduită, și-a asumat implicit faptul că evaluarea va fi realizată exclusiv pe baza documentelor și informațiilor efectiv prezentate. În lipsa dovezii dreptului de utilizare/comercializare, răspunsul este neconcludent și nu poate conduce la validarea conformității ofertei. F) Imposibilitatea obiectivă de executare a contractului în condițiile ofertei depuse. În absența unui drept actual asupra platformei software ofertate, susține că contestatorul nu ar fi putut livra și opera soluția software declarată, ceea ce afectează în mod direct îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate prin ofertă. O ofertă care nu poate fi executată în mod real, din cauza lipsei drepturilor necesare asupra unui element esențial al obiectului contractului, este o ofertă neconformă, indiferent de modul formal în care este prezentată. G) Competența comisiei de evaluare și temeiul legal al deciziei. Pagina 102 din 132

Contrar susținerilor contestatorului, comisia de evaluare a acționat în limitele atribuțiilor conferite de Legea nr. 98/2016 și de normele metodologice de aplicare, având obligația: • de a verifica îndeplinirea cerințelor documentației; • de a solicita clarificări relevante; • de a stabili ofertele neconforme. .... Cu privire la critica pretinsei lipse de verificare a acordului de exclusivitate. Critica formulată de contestator, întemeiată pe pretinsa lipsă de verificare a acordului de exclusivitate, consideră că este nefondată atât sub aspect factual, cât și juridic. Intervenientul precizează că, în mod obiectiv și verificabil, odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul declarat conform a pus la dispoziția comisiei de evaluare Acordul de exclusivitate nr...., document prezentat în formă autentică, respectiv, în format electronic semnat cu semnătură electronică calificată, având astfel deplină valoare probatorie și forță juridică, în sensul legislației aplicabile. Prin depunerea acestui document, ofertantul a îndeplinit în mod complet obligația de a dovedi dreptul de a oferi produsele și soluțiile declarate, precum și relația juridică invocată în susținerea ofertei. In lipsa unor indicii concrete privind neautenticitatea, inexactitatea sau lipsa de valabilitate a documentului, comisia de evaluare nu avea nicio obligație legală de a efectua verificări suplimentare, neprevăzute de documentația de atribuire sau de Legea nr. 98/2016. Prin contrast, contestatarul nu a depus niciun document în susținerea afirmațiilor formulate în răspunsul său la clarificări. Deși a făcut referire generică la existența unui „contract de dealer”, acesta nu a fost niciodată prezentat comisiei, nici în copie, nici sub formă de extras relevant. Or, solicitarea comisiei a vizat în mod explicit dovezi, nu simple explicații sau susțineri teoretice. Este relevant de subliniat că buna-credință procedurală impune ofertantului ca, în etapa clarificărilor, să răspundă complet și documentat solicitărilor autorității contractante. În locul transmiterii unor documente justificative, contestatorul a ales să formuleze critici, explicații neprobate și aprecieri subiective, conduită care nu poate suplini lipsa probelor solicitate. În ceea ce privește structura ofertei depuse de ................., arată că aceasta reflectă în mod coerent și transparent rolurile operatorilor economici implicați, respectiv: •... (.................) S.R.L. - ofertant; •... - subcontractant pentru lucrări; •... - subcontractant pentru instalații de supraveghere; •... - terț susținător pentru experiență similară pe lucrări; •... - terț susținător pentru experiență similară pe servicii de proiectare. Pagina 103 din 132

... este, așadar, unul esențial și dublu: pe de o parte, terț susținător, iar pe de altă parte furnizor al stațiilor și echipamentelor ofertate, aspect care rezultă în mod neechivoc din documentația ofertei. În aceste condiții, consideră că este lipsită de logică și consistență juridică susținerea contestatarului potrivit căreia: •... nu ar avea nicio legătură cu procedura de atribuire; • acordul de exclusivitate încheiat între ................. și... nu ar produce efecte în contextul livrării produselor către .................. Atâta vreme cât documentele prezentate sunt clare, autentice și coerente, iar, contestatarul nu produce probe contrare, comisia de evaluare a fost pe deplin îndreptățită să rețină valabilitatea acordului de exclusivitate

și

să

considere

justificată

conformitatea ofertei .................. 2) Neîndeplinirea cerinței privind demonstrarea pregătirii și funcționalității stațiilor cu sistem de plată POS integrat și fiscalizat - lipsa dovezii unei integrări tehnice concrete și verificabile. Cu privire la acest aspect arată că conform cerințelor din caietul de sarcini, ofertantul trebuie să demonstreze că stațiile de încărcare sunt pregătite și funcționale cu sisteme de plată POS furnizate de un anumit integrator și acceptate de o bancă din România. Din punct de vedere logic și tehnic, noțiunea de „pregătire” nu poate fi interpretată ca o afirmație generică, ci presupune existența unei integrări concrete, realizate pentru un model determinat de POS. În practică, un terminal POS nu poate fi montat pur și simplu pe o stație de încărcare și să funcționeze. Integrarea unui terminal POS - cu atât mai mult a unuia cu funcții fiscale - implică o serie de operațiuni tehnice complexe, precum: • proiectarea unei interfețe hardware dedicate (placă de interfațare); • asigurarea compatibilității electrice (tensiuni, curenți, alimentare); • integrarea software între aplicația stației, aplicația POS și backend-ul de management; • implementarea și testarea protocoalelor de comunicație; • schimb de date în timp real (start/stop sesiune, autorizare, confirmare); • validarea tranzacțiilor și corelarea acestora cu serviciul prestat; • respectarea cerințelor de fiscalizare prevăzute de legislația română. Toate aceste operațiuni pot fi realizate exclusiv în raport cu un model concret de POS, care are protocoale proprii, cerințe hardware specifice, firmware și software dedicate, precum și certificări distincte. Din experiența acumulată în proceduri de achiziție similare, în care a avut acces la documentațiile depuse de ofertantul..., rezultă că acesta utilizează în

mod

constant o declarație

generică

emisă de Pagina 104 din 132

producătorul stațiilor..., în care se afirmă că „integrarea sistemelor POS nu afectează certificările și parametrii funcționali ai stației”. În opinia S.A., o astfel de formulare este insuficientă și lipsită de substanță tehnică, întrucât: • nu indică niciun model de POS acceptat; • nu precizează protocoalele de comunicație implementate; • nu confirmă existența unei plăci de interfațare dedicate; • nu face legătura cu un POS fiscal concret; • nu permite verificarea obiectivă a conformității cu cerințele caietului de sarcini. O afirmație de tipul „se poate integra orice POS” nu are sens din punct de vedere tehnic, întrucât fiecare model de POS este diferit și necesită o integrare specifică. În lipsa nominalizării unui model concret, o astfel de declarație nu demonstrează existența unei soluții funcționale, ci exprimă doar o intenție teoretică. 3) Cu privire la motivul de neconformitate privind nerespectarea cerinței minime referitoare la curentul maxim admis de 63A (AC). Intervenientul arată că din analiza efectuată de autoritatea contractantă asupra ofertei contestatarului a rezultat că echipamentele ofertate nu îndeplinesc cerința minimă impusă prin caietul de sarcini privind curentul maxim admis de 63A pe partea de curent alternativ (AC), motiv pentru care oferta a fost în mod legal declarată neconformă. .... Conținutul și natura cerinței din caietul de sarcini. Caietul de sarcini prevede în mod expres că stațiile de încărcare trebuie să fie proiectate și certificate pentru un curent maxim admis de 63A pe partea de curent alternativ. Această cerință nu reprezintă o simplă valoare orientativă sau o limită de siguranță abstractă, ci o specificație tehnică minimă obligatorie, care definește clasa de echipamente acceptate în procedură. Noțiunea de „curent maxim admis” are, din punct de vedere tehnic și normativ, semnificația capacității maxime pentru care echipamentul este dimensionat, testat și certificat, incluzând conectorii, cablurile, contactorii, protecțiile și ansamblul constructiv intern. Prin urmare, cerința presupune ca stația să fie capabilă să suporte, din punct de vedere constructiv și al certificării, funcționarea la 63A, independent de curentul efectiv setat în exploatare. .... Inadmisibilitatea interpretării potrivit căreia cerința ar reprezenta o simplă limită superioară. Interpretarea susținută de contestator, potrivit căreia cerința ar reprezenta doar o limită superioară, iar ofertarea unei stații de 32A ar fi conformă întrucât „32A < 63A”, este eronată și lipsită de fundament tehnic și juridic. O asemenea interpretare ar echivala cu golirea de conținut a cerinței minime, întrucât ar permite ofertarea oricărui echipament subdimensionat, indiferent de clasa S.A.de curent, contrar scopului Pagina 105 din 132

caietului de sarcini. Spre deosebire de cerințe de tip dimensional (unde valori inferioare pot fi admise), cerințele de capacitate electrică definesc clasa constructivă a echipamentului, iar nu un simplu prag de utilizare. .... Constatările autorității contractante pe baza documentelor depuse. Potrivit celor reținute de autoritatea contractantă în cuprinsul actelor procedurii, concluzia privind neconformitatea ofertei a fost fundamentată pe analiza documentelor depuse de ofertant, astfel cum acestea au fost evaluate în cadrul procedurii de atribuire. În acest sens, autoritatea contractantă a arătat că, din documentele prezentate, rezultă o neconcordanță între valorile declarate și caracteristicile tehnice certificate ale echipamentului ofertat, neconcordanță care nu poate fi ignorată în evaluarea conformității. Astfel, s-a reținut că, deși, în formularul de ofertă a fost indicată o valoare a curentului maxim admis de 63A pe partea de curent alternativ, documentația tehnică aferentă produsului, inclusiv fișa tehnică a producătorului și documentele de conformitate analizate, indică faptul că echipamentul este proiectat și certificat pentru un curent maxim de 32A pe partea AC. Autoritatea contractantă a concluzionat că simplele declarații ale ofertantului nu pot prevala asupra documentației tehnice oficiale a producătorului și a certificărilor aferente, care stabilesc limitele constructive și normative ale echipamentului ofertat. In urma coroborării acestor elemente, astfel cum sunt consemnate în raportul procedurii, autoritatea contractantă a apreciat că produsul ofertat nu îndeplinește cerința tehnică minimă impusă prin caietul de sarcini privind curentul maxim admis de 63A pe partea AC, motiv pentru care oferta a fost declarată neconformă. .... Considerații tehnice esențiale privind diferența dintre 32A și 63A. Arată că diferența dintre un echipament certificat la 32A și unul certificat la 63A este una fundamentală, nu de configurare: • conectorii de 32A și 63A diferă sub aspectul dimensiunii și capacității contactelor; • cablurile interne pentru 32A sunt subdimensionate față de cele necesare pentru 63A; • contactorii, bornele și protecțiile sunt proiectate pentru clase distincte de curent; • pierderile Joule cresc exponențial cu intensitatea curentului, generând riscuri majore de supraîncălzire și incendiu. Un echipament certificat pentru 32A nu poate fi considerat conform unei cerințe de 63A, nici tehnic, nici normativ, indiferent de setările software sau de modul de exploatare. .... Consecințele juridice ale neîndeplinirii cerinței. Pagina 106 din 132

Consideră că, în mod corect, autoritatea contractantă a constatat că oferta contestatarului nu îndeplinește o cerință tehnică minimă obligatorie, ceea ce atrage neconformitatea acesteia. 4) Nerespectarea cerinței minime referitoare la gradul de protecție IK10 al display-ului. Arată că, din cele consemnate de autoritatea contractantă în actele procedurii rezultă că, în cadrul evaluării tehnice, nu a fost reținută îndeplinirea cerinței minime privind dotarea stațiilor cu display antivandal cu grad de protecție IK10, cerință stabilită în mod expres prin caietul de sarcini. Autoritatea contractantă a arătat că documentele avute în vedere în evaluare nu permit reținerea, în mod explicit și neechivoc, a faptului că display-ul stației ofertate a fost testat și certificat la nivelul de protecție IK10, astfel cum impune documentația de atribuire. În mod particular, s- a reținut că din documentele analizate nu rezultă o mențiune expresă privind testarea display-ului ca element distinct al echipamentului, ci doar referiri generale la alte componente ale stației. Totodată, autoritatea contractantă a apreciat că în lipsa unei concluzii tehnice explicite, conformitatea nu poate fi dedusă prin interpretări, corelări sau explicații indirecte, fiind necesară o dovadă clară și directă, în concordanță cu standardul solicitat. În acest sens, s-a subliniat că evaluarea conformității trebuie să se întemeieze exclusiv pe ceea ce rezultă în mod explicit din documentele analizate, iar nu pe presupuneri sau extrapolări. De asemenea, autoritatea contractantă a reținut că eventualele declarații sau explicații ale ofertantului nu pot suplini lipsa unei dovezi tehnice emise de un organism competent, care să ateste în mod direct îndeplinirea cerinței de protecție IK10 la nivelul display-ului. În consecință, concluzia privind neconformitatea ofertei sub acest aspect nu se întemeiază pe o apreciere subiectivă, ci exclusiv pe constatările autorității contractante, astfel cum acestea sunt reflectate în raportul procedurii, din care rezultă că cerința tehnică minimă nu a fost demonstrată în forma solicitată prin documentația de atribuire. 5) Neîndeplinirea cerinței privind demonstrarea conformității RoHS - caracterul neconform al ofertei și sub acest aspect. Cerința privind respectarea Directivei RoHS și prezentarea unui document corespunzător de conformitate, emis de un organism competent, constituie o cerință tehnică minimă obligatorie, impusă prin documentația de atribuire și aplicabilă tuturor ofertanților în mod egal. În lipsa accesului la documentele depuse de ceilalți ofertanți, intervenientul susține că nu poate verifica în mod direct conținutul ofertei contestatorului sub acest aspect. Cu toate acestea, din actele procedurii și din conduita procesuală cunoscută a contestatorului în proceduri similare rezultă îndoieli rezonabile cu privire la demonstrarea conformității RoHS pentru echipamentele ofertate. Pagina 107 din 132

În aceste condiții, se impune ca autoritatea contractantă să fi procedat - sau, după caz, să procedeze - la verificarea expresă a existenței și valabilității unui certificat RoHS aplicabil produselor ofertate, emis de un organism competent și valabil la data depunerii ofertei. În ipoteza în care o asemenea verificare nu confirmă îndeplinirea cerinței, rezultă că oferta este neconformă și din acest punct de vedere, întrucât nu demonstrează respectarea unei cerințe tehnice minime obligatorii impuse prin documentația de atribuire. O astfel de neîndeplinire nu poate fi calificată ca o omisiune formală, ci afectează însăși conformitatea tehnică a produselor ofertate cu normele europene aplicabile. Prin urmare, lipsa dovezii conformității RoHS atrage, în mod autonom, neconformitatea ofertei, justificând menținerea soluției de respingere sau, după caz, confirmarea caracterului inadmisibil al acesteia. 6) Neîndeplinirea cerinței privind asigurarea mentenanței preventive trimestriale pe durata garanției - lipsa unei asumări clare și verificabile în ofertă. Conform cerințelor din caietul de sarcini, contractantul/furnizorul trebuie să asigure mentenanța preventivă a produsului de patru ori pe an (trimestrial) pe întreaga perioadă de garanție, operațiile aferente fiecărei intervenții urmând să fie realizate conform indicațiilor producătorului echipamentului. În lipsa unei asumări clare și explicite privind efectuarea celor patru intervenții anuale, consideră că această cerință nu a fost avută în vedere în mod real la fundamentarea ofertei, cu atât mai mult cu cât asigurarea mentenanței trimestriale implică costuri semnificative (resurse umane, deplasări, piese, timp de intervenție), care trebuie reflectate în mod corespunzător în propunerea tehnică și financiară. În aceste condiții, apreciază că obligația de mentenanță preventivă, astfel cum este definită în caietul de sarcini, nu a fost demonstrată și nici asumată în mod verificabil, iar îndeplinirea cerinței privind efectuarea a patru intervenții pe an nu poate fi considerată îndeplinită. In consecință, până la proba contrară rezultată din verificările autorității contractante, îndeplinirea cerinței privind mentenanța preventivă trimestrială nu poate fi considerată demonstrată, ceea ce afectează conformitatea ofertei sub acest aspect. În drept: prevederile normative la care a făcut referire în cuprinsul prezentei. Prin adresa nr...., 4791/C1/... Consiliul a invitat intervenientul la sediul... în vederea studierii dosarului cauze. Contestatorul s-a prezentat în data de... la sediul... unde a studiat dosarul cauzei și a primit documentele în format electronic pe stick. Până la momentul emiterii prezentei, intervenientul nu a formulat concluzii scrise. Pagina 108 din 132

Prin corespondența electronică înregistrată la... sub nr.... intervenientul transmite dovada cheltuielilor de judecată, respectiv factura nr. ARV 0225/... în valoare de... cu........ Prin adresa nr....., autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției pe DVD. Prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr....... depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr.... din data de..., emisă de..., în valoare de... (aferentă dosarului nr.... ). Prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr....... depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr.... din data de..., emisă de..., în valoare de....Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ORAȘUL... (...), în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Servicii de proiectare pentru întocmire PTh, Detalii de execuție, Documentație pentru obținerea avizului de amplasare, documentații avize/acorduri, asistenta tehnica din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice in ORAȘUL..., județul... ”, cod......, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând pe SEAP, anunțul de participare simplificat nr...., conform căruia valoarea estimată a procedurii este.... Conform cap. II.... din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. În cauza care formează obiectul prezentei... (.................) S.R.L. a formulat cererea de intervenție înregistrată la... sub nr...., care prezintă, pe de o parte, natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece, în calitate de ofertant câștigător al procedurii, sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta și, pe de altă parte, natura unei cereri de intervenție principală, îndreptată împotriva modalității în care a evaluat autoritatea contractantă oferta contestatorului, despre care susține că ar fi trebuit respinsă și pentru alte motive decât cele identificate de către autoritatea contractantă. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ., dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză... (.................) S.R.L. are calitatea de ofertant câștigător, iar, intervenția S.A.accesorie privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu partea din cererea de intervenție accesorie, urmând a o analiza, în conformitate cu prevederile art. 67 din Codul de..., coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, împreună cu contestația formulată de.... Pe de altă parte, Consiliul reține că, prin petitul 4 din cererea de intervenție formulată de... (.................) S.R.L. (ofertant desemnat câștigător de către autoritatea contractantă), s-a solicitat respingerea Pagina 109 din 132

ofertei... pentru motive suplimentare celor identificate de autoritatea contractantă, motiv pentru care, se reține că susținerile intervenientului pe care se sprijină petitul 4 se îndreaptă, în totalitate, împotriva modalității de evaluare a ofertei contracandidatului său, solicitările acestuia fiind similare cu cele ale contestatorului, îmbrăcând forma unei veritabile contestații. În raport de soluția pronunțată de către... de Casație și Justiție, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în dosarul nr...., prin Decizia nr.... 3/..., a cărei minută este disponibilă spre consultare publică pe pagina web oficială a ÎCCJ, la adresa internet https: //www.iccj.ro/... /11/17/minuta-deciziei-nr-... /, Consiliul va admite în principiu și cererea de intervenție principală formulată de... (.................) S.R.L.. Pe de altă parte, constatând că, între data publicării raportului procedurii, din cuprinsul căruia a aflat... (.................) S.R.L. despre modalitatea de evaluare a ofertei pe care o atacă (data de..., când a fost publicat în SEAP raportul procedurii în fișierul „[SCN1... /... 118] Raportul procedurii.pdf”) și data transmiterii intervenției principale în care se regăsesc criticile cu privire la oferta... (...) au trecut 53 de zile, interval care depășește cu mult termenul de 7 zile reglementat la art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016 pentru contestarea actelor autorității contractante și, ținând cont de faptul că, la data pronunțării prezentei, nu a fost publicată în... motivarea deciziei ÎCCJ anterior indicată, din care să rezulte limitele în care poate fi considerată admisibilă cererea de intervenție principală, respectiv, dacă... s-a pronunțat sau nu cu privire la constituirea cauțiunii de către intervenientul principal, Consiliul va analiza capătul de cerere principală din cererea de intervenție sub aspectul tardivității criticilor. După cum rezultă din argumentele părții din cererea de intervenție formulată în interes propriu, în fapt, intervenientul atacă, la rândul lui, decizia autorității contractante, în ceea ce privește conformitatea ofertei contestatorului, finalitatea urmărită fiind asigurarea eliminarea acestei oferte și anularea procedurii de atribuire, în cazul admiterii contestației. Astfel, criticile formulate pe parcursul cererii de intervenție, de către... (.................) S.R.L., împotriva modului de evaluare a ofertei contracandidatului său, conduc către o veritabilă contestație. Dispozițiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 stabilesc că: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”. Pagina 110 din 132

De asemenea, același act normativ prevede, la art. 8, că: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorității contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum și pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim(...)”. Deci, calea aptă să conducă la anularea rezultatului procedurii în partea dedicată ofertei unui operator economic nu este intervenția, ci, contestația care, la rândul său, poate fi formulată doar în anumite termene și însoțită de dovada constituirii cauțiunii. Dacă se considera vătămat de rezultatul procedurii (considera nelegală modalitatea de evaluare a ofertei...u insuficiente motivele de respingere ale acestei oferte), determină Consiliul că, intervenientul avea deschisă calea de atac a contestării, pe care trebuia să o exercite cu respectarea termenelor legale imperative prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr.101/2016 și cu îndeplinirea condiției de admisibilitate privind constituirea cauțiunii, conform prevederilor art. 611 din Lege. Este adevărat că, în conformitate cu art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, operatorii economici interesați au dreptul de a formula cerere de intervenție, iar decizia ÎCCJ anterior indicată susține ipoteza admisibilității intervenției principale, însă, acest mijloc de a interveni în proces, nu poate fi utilizat în scopul de a se eluda termenele legale de formulare a contestației și condițiile de admisibilitate ale acesteia. Cu alte cuvinte, nu se poate utiliza acest mijloc procedural pentru a se masca, în fapt, o contestație tardivă, așa cum încearcă intervenientul să facă. De asemenea, nu se poate admite nici că dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, au fost edictate pentru a se crea o categorie aparte, privilegiată, de operatori economici, care, utilizând acest mijloc, să scape sancțiunilor tardivității contestației, pentru nerespectarea termenului de formulare a criticilor cu privire la actele atacate și neconstituirii cauțiunii, așa cum s-ar întâmpla în cazul intervenientului de față, care, dacă i s-ar admite cererea de intervenție ar obține beneficiile formulării unei veritabile contestații, cu încălcarea, însă, a tuturor prevederilor legale impuse pentru inițierea acestui demers. În consecință, în ipoteza în care... (.................) S.R.L. dorea să supună controlului de legalitate actele emise de entitatea contractantă cu privire la modalitatea în care a fost evaluată oferta..., trebuia să facă aplicarea art. 8 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 611 din Legea nr. 101/2016. Cu privire la termenul de formulare a contestației, de către ofertantul desemnat câștigător, împotriva deciziei de admitere a unui alt ofertant, Consiliul apreciază drept relevante următoarele considerente, reținute în Hotărârea din... pronunțată de CJUE în cauza C-532/20: Pagina 111 din 132

„20 Întrucât articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și alineatul (3), precum și articolul 2c din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie... privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO..., L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), astfel cum a fost modificată prin Directiva... /23, sunt analoage articolului 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și alineatul (3) și, respectiv, articolului 2c din Directiva 92/13, jurisprudența referitoare la aceste dispoziții din Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva... /23, este relevantă și pentru interpretarea dispozițiilor în discuție din Directiva 92/13. 21 Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf din Directiva 92/13 impune statelor membre, în ceea ce privește contractele care intră sub incidența Directivei... /25 sau a Directivei... /23, obligația de a se asigura că deciziile entităților contractante pot face obiectul unei proceduri de contestare eficace și cât mai rapide posibil. Or, stabilirea unor termene de introducere a unei căi de atac sub sancțiunea decăderii permite realizarea obiectivului de celeritate avut în vedere de această directivă, obligând operatorii să conteste în termene scurte măsurile pregătitoare sau deciziile intermediare luate în cadrul procedurii de atribuire a unui contract (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie......, C-54/18, EU: C:...: 118, punctul... și jurisprudența citată). 22 Stabilirea unor termene de introducere a căii de atac rezonabile sub sancțiunea decăderii îndeplinește, în principiu, cerința efectivității care decurge din Directiva 92/13, în măsura în care ea constituie o aplicare a principiului fundamental al securității juridice și este compatibilă cu dreptul fundamental la o protecție jurisdicțională efectivă (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie......, C- 54/18, EU: C:...: 118, punctul 28 și jurisprudența citată). 23 Prin urmare, conform articolului 2c din Directiva 92/13, în cazul în care un stat membru prevede termene de introducere a unei căi de atac împotriva unei decizii a unei entități contractante luate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract care intră în domeniul de aplicare al Directivei... /25 sau al Directivei... /23 sau în legătură cu o astfel de procedură, termenele de exercitare a căii de atac împotriva Pagina 112 din 132

deciziei menționate sunt stabilite în funcție de modalitățile de comunicare a deciziei entității contractante către ofertanți. 24 Astfel, termenul trebuie să fie de cel puțin zece zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii acestei decizii către ofertantul sau candidatul interesat, în cazul utilizării faxului sau a mijloacelor electronice. În cazul în care sunt utilizate alte mijloace de comunicare, acest termen este egal fie cu cel puțin cincisprezece zile calendaristice începând cu ziua următoare transmiterii deciziei menționate către ofertantul sau candidatul interesat, fie cu cel puțin zece zile calendaristice începând cu ziua următoare primirii aceleiași decizii. În cazul formulării unei căi de atac împotriva deciziilor prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 92/13, care nu fac obiectul unei notificări speciale, termenul este de cel puțin zece zile calendaristice începând cu data publicării deciziei respective. 25 În speță, dreptul român prevede că termenul de zece zile începe să curgă, pentru toți ofertanții, inclusiv pentru adjudecatar, începând cu ziua următoare celei în care s-a luat cunoștință de actul entității contractante. Astfel, adjudecatarul care are intenția de a contesta o decizie prin care oferta unui ofertant necâștigător este declarată admisibilă trebuie să introducă calea de atac în acest termen, independent, pe de o parte, de aspectul dacă sau, după caz, când a introdus acest ofertant o cale de atac împotriva acestei decizii și, pe de altă parte, de faptul că acest adjudecatar nu avea nicio informație referitoare la modalitățile de evaluare a ofertei depuse de ofertantul menționat. 26 Deși atât instanța de trimitere, în cererea S.A.de decizie preliminară, cât și părțile din litigiul principal și..., în observațiile lor scrise respective, abordează condiția interesului de a exercita acțiunea, trebuie să se constate că această instanță a ales să își limiteze întrebarea numai la problema momentului de la care începe să curgă termenul de introducere a căii de atac. .. . În această privință, trebuie amintit că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 impune statelor membre să asigure accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care statele membre pot să le stabilească în acest sens, cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a Pagina 113 din 132

fost

prejudiciată

sau

riscă să

fie

prejudiciată

printr-o presupusă încălcare. 28 Această dispoziție are vocația de a se aplica în special situației oricărui ofertant care apreciază că o decizie de admitere a unui concurent la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice este nelegală și riscă să îi cauzeze un prejudiciu, acest risc fiind suficient pentru a întemeia un interes imediat pentru formularea unei căi de atac împotriva deciziei menționate, făcând abstracție de prejudiciul care poate, pe de altă parte, să decurgă din atribuirea respectivului contract unui alt candidat (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie......, C-54/18, EU: C:...: 118, punctul 36). 29 Astfel, Directiva 92/13 nu se opune, în principiu, unei reglementări naționale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorității contractante trebuie formulată într-un termen prevăzut în acest scop și că orice neregularitate a procedurii de atribuire invocată în sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în același termen, sub sancțiunea decăderii, în așa fel încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o asemenea decizie sau să se invoce o asemenea neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie......, C-54/18, EU: C:...: 118, punctul 40 și jurisprudența citată)”. Consiliul apreciază că principiile statuate de către instanța comunitară în considerentele anterior reproduse se pot aplica întocmai și în cazul speței care face obiectul prezentei, motivat de faptul că... (.................) S.R.L. ar fi trebuit să verifice, încă de la data luării la cunoștință a raportului procedurii, dacă se regăsește în situația descrisă la considerentul 28 din hotărârea CJUE anterior menționată, și nu doar la data formulării contestației care face obiectul prezentei. Pagina 114 din 132

Față de aceste aspecte, Consiliul va respinge, ca tardiv formulate, criticile din cererea de intervenție principală aparținând... (.................) S.R.L.. Având în vedere declarațiile de confidențialitate depuse în cadrul procedurii

de cei

2

ofertanți,

precum și

raportat

la solicitările contestatorului... și intervenientului... (.................) S.R.L. de acces la dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul a solicitat....... și......., 4791/Ca/..., să comunice temeiul juridic al încadrării tuturor înscrisurilor menționate ca fiind „confidențiale”, să justifice această încadrare și să demonstreze, prin orice mijloc de probă, caracterul confidențial al documentelor și prejudiciul adus urmare a dezvăluirii acestor informații, conform dispozițiilor art.... alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că: „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr...., republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală”. La aceste solicitări, cei 2 ofertanți au formulat răspunsuri generice, fără a demonstra prejudiciul care ar urma a se produce, urmare a dezvăluirii informațiilor declarate confidențiale, motiv pentru care, Consiliul a decis să pună la dispoziția părților cauzei, care și-au manifestat dorința de a studia dosarul cauzei conform dispozițiilor art.... din Legea nr. 101/2016, toate documentele aflate la dosar. Având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond (...) iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul urmează a se pronunța, cu întâietate, asupra excepției tardivității contestației formulată de... ulterior studierii dosarului cauzei, invocată de... (.................) S.R.L. în cererea de intervenție din dosarul nr..... În opinia intervenientului, contestația formulată de..., ulterior studierii dosarului cauzei, ar trebui respinsă, ca tardivă, deoarece, respectivul

operator

economic

a

luat

cunoștință

de modalitatea de evaluare a ofertei desemnată câștigătoare din raportul procedurii. În soluționarea excepției tardivității, Consiliul va reține că, în cauza C-532/..., la considerentul 32, CJUE s-a pronunțat cu privire la termenul de formulare a contestațiilor reglementate de legislația din România, Pagina 115 din 132

respectiv de Legea nr. 101/2016, în sensul că „(...) nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea prin analogie Ordonanța din 14 februarie......, C-54/18, EU: C:...: 118, punctul 45 și jurisprudența citată)”. Cu privire la același aspect, CJUE s-a pronunțat și în cauzele C- 54/18, C-538/13 și C-161/13 și C-406/08 (... (UK), EU: C:...: 45), relevante prin detalierea lor fiind considerentele 25-... ale acesteia din urmă, astfel: „25 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere urmărește să afle, în esență, dacă articolul 1 din Directiva 89/665 impune ca termenul de introducere a unei acțiuni având ca obiect constatarea încălcării normelor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau obținerea de daune interese pentru încălcarea acestor norme să înceapă să curgă de la data încălcării normelor menționate sau de la data la care reclamanta a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de această încălcare. 26 Directiva 89/665 urmărește garantarea existenței unor căi de atac eficiente în cazul încălcării legislației comunitare în domeniul achizițiilor publice sau a reglementărilor de drept intern pentru punerea în aplicare a acestei legislații, în scopul de a asigura aplicarea efectivă a directivelor privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Directiva menționată nu conține însă nicio dispoziție privind în mod specific condițiile legate de termenul de introducere a acțiunii pe care urmărește să le instituie. În consecință, este de competența ordinii juridice interne a fiecărui stat membru să definească aceste condiții legate de termen (Hotărârea din 12 decembrie..., Universale-Bau și alții, C-470/99, Rec., p. I-11617, punctul 71). .. . Căile de atac în justiție menite să asigure protecția drepturilor conferite de dreptul comunitar candidaților și ofertanților lezați de unele decizii ale autorităților contractante nu trebuie să aducă atingere efectului util al Directivei 89/665 (... și alții, citată anterior, punctul 72). Pagina 116 din 132

28 În această perspectivă, trebuie să se verifice dacă, în privința finalității acestei directive, o reglementare națională precum cea în cauză în acțiunea principală nu aduce atingere drepturilor conferite particularilor de dreptul comunitar (... și alții, citată anterior, punctul 73). 29 În acest sens, trebuie amintit că articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665 impune statelor membre obligația de a asigura că deciziile ilegale luate de autoritățile contractante pot face obiectul unor căi de atac eficiente și cât mai rapide posibil (... și alții, citată anterior, punctul 74). 30 Or, faptul că un candidat sau un ofertant află că oferta sau candidatura S.A.a fost respinsă nu îl îndreptățește să formuleze efectiv o acțiune. Astfel de informații sunt insuficiente pentru a permite unui candidat sau unui ofertant să afirme că există eventual o ilegalitate care poate face obiectul unei acțiuni. 31 Numai după ce a fost informat despre motivele pentru care a fost respins la procedura de atribuire a unui contract, candidatul sau ofertantul vizat are posibilitatea să își formeze o convingere clară în legătură cu existența unei eventuale încălcări a dispozițiilor aplicabile și cu oportunitatea formulării unei acțiuni. 32 În consecință, obiectivul stabilit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, de a garanta existența unor căi de atac eficiente împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice, nu poate fi atins decât dacă termenele impuse pentru a introduce aceste acțiuni încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea în acest sens... și alții, citată anterior, punctul... ). 33 Această concluzie este confirmată de faptul că articolul 41 alineatele (1) și (2) din Directiva 2... 4/18, care era în vigoare la data faptelor din acțiunea principală, impune autorităților contractante să comunice candidaților și altor ofertanți respinși motivele deciziei care îi vizează. Astfel de dispoziții sunt compatibile cu un sistem de termene de decădere în temeiul căruia aceste termene încep să curgă de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință de pretinsa încălcare a dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice. 34 Aceeași concluzie este confirmată de asemenea de modificările aduse Directivei 89/665 prin Directiva... /66/CE a... și a Consiliului din 11 decembrie... de modificare a Directivelor 89/665/CEE și 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce privește ameliorarea eficacității căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziții publice (JO L 3..., p. 31), deși termenul de transpunere a acestei directive a expirat după ce au intervenit faptele din acțiunea principală. Astfel, articolul 2c din Directiva 89/665, introdus prin Directiva... /66, prevede că decizia autorității contractante se comunică fiecărui ofertant sau candidat, însoțită de un rezumat al motivelor pertinente, și că termenul pentru formularea unei căi de atac nu expiră decât la un anumit număr de zile după această comunicare. Aplicând în mod corespunzător raționamentul regăsit la considerentul 37 din Hotărârea pronunțată de CJUE în cauza C-532/..., Pagina 117 din 132

potrivit căruia „(...) în asemenea împrejurări în care motivele pertinente ale unei decizii a autorității contractante nu au fost aduse la cunoștința ofertanților nici prin intermediul unei publicări (n.n. cum este raportul procedurii), nici cu ocazia notificării acestei decizii (n.n. adresa de comunicare a rezultatului), termenul în care adjudecatarul poate introduce o cale de atac împotriva unei decizii a autorității contractante prin

care

oferta

unui

ofertant

necâștigător

este declarată admisibilă începe să curgă nu de la data primirii acestei decizii, ci de la data comunicării către acest adjudecatar a motivelor pertinente ale deciziei menționate (n.n. data studierii dosarului cauzei la... ), care garantează că adjudecatarul menționat a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări ale dreptului Uniunii care viciază o astfel de decizie”, Consiliul va analiza, pe fond, cea de a doua contestație formulată de... cu privire la modalitatea în care a verificat autoritatea contractantă propunerea tehnică din oferta... (.................) S.R.L.. Culpa pentru faptul că... a formulat a doua contestație doar după 40 zile de la data publicării raportului procedurii aparține autorității contractante, prin lipsa de transparență manifestată în răspunsul la solicitarea de acces la dosarul achiziției. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să respingă, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de... ulterior studierii dosarului cauzei, invocată de... (.................) S.R.L. în cererea de intervenție depusă în dosarul nr..... Procedând la analiza fondului cauzei, Consiliul reține că... este nemulțumit atât de faptul că autoritatea contractantă i-a respins oferta în etapa de verificare a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini, cât și de modalitatea de evaluare a ofertei desemnată câștigătoare, despre care susține că ar fi trebuit respinsă, ca neconformă. Analizând, pentru început, criticile... privind evaluarea propriei sale oferte, Consiliul a procedat la identificarea actului prin care i s-a comunicat respingerea ofertei, respectiv, adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr...., constatând faptul că aceasta se regăsește la pag. 11-20 din fișierul „COMUNICARI.pdf” din arhiva de pe suportul de memorie externă tip DVD transmis de autoritatea contractantă la dosarul cauzei și conține mai multe motive de respingere a ofertei, care vor fi analizate în ordinea în care se regăsesc în adresa de comunicare. Cu privire la primul motiv, referitor la lipsa politicii GDPR a ofertantului și al doilea motiv, referitor la lipsa planului de gestiune a traficului, Consiliul reține că cerințele privind prezentarea acestor informații nu se regăsesc în anunțul de participare simplificat, în instrucțiunile pentru ofertanți intitulate generic „fișa de date” și nici în caietul de sarcini, ci se regăsesc în modelul formularului de propunere Pagina 118 din 132

tehnică, anexat de către autoritatea contractantă documentației de atribuire în SEAP. Având în vedere prevederile art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, în condiţiile art. 57 alin. (4) din Lege”, Consiliul, constatând că autoritatea contractantă nu a indicat în mod exact unde se regăsesc cerințele privind respectarea modelului de formular de propunere tehnică, a procedat la identificarea acestora, constatând că, în data..., aceasta a publicat în SEAP fișierul „[SCN1... /... 17]....pdf” care conține o clarificare din oficiu, în care se menționează, la punctul „măsura 2” lit. d) următoarele aspecte: „Modul de elaborare a ofertei tehnice se completează, atât în fișa de date cât și în caietul de sarcini, cu: Oferta tehnică de tipul Proiectare și asistență tehnică (documentaţii avize, DTAC, POE, PTH, DDE) și cea de EXECUŢIE lucrări se va realiza conform formularului de oferta tehnica - ataşat. Nerespectarea structurii formularului de oferta, sau neprezentarea tuturor informaţiilor solicitate, va duce automat la respingerea ofertei tehnice conform prevederilor HG 395/2016, art. 137 alin (3) lit. a). (...) Oferta tehnica va cuprinde, conform secțiunilor formularului, toate informațiile precizate în indicațiile formularului, nerespectarea acestui formular sau a structurii tabelelor/informațiilor va duce la respingerea ofertei ca neconforme. Nu se vor accepta informații preluate copy-paste din caietul de sarcini, nu se vor accepta completarea de informații parțiale și/sau nerelevante, și/sau generaliste. Ofertanții vor avea obligația ca formularul de oferta să fie completat cu informații relevante lucrărilor ofertate. Nu se vor admite informații generaliste, ce nu au legătură clară cu lucrările prezentei licitații. (...) Nerespectarea oricei indicații de mai sus, duce la respingerea ofertei”. Modelul formularului de propunere tehnică menționat anterior a fost publicat în SEAP în aceeași dată..., în fișierul „[SCN1... /... 18] Formular_Propunere tehnica - PETRILA - proiectare+executie (1).docx” și conține, printre altele, următoarele instrucțiuni: - la capitolul „5. Personalul propus și managementul contractului pentru execuția lucrărilor”, punctul j) de la pagina 7: „Prezentarea politicii GDPR a ofertantului”, cu mențiunea „includeți aici informații despre modalitatea respectarea a GDRP in relatia cu UAT-ul, inclusiv indicati resursa umana cu aceste sarcini si documentele privind specializarea/studiile”; Pagina 119 din 132

- la capitolul „12. Adecvarea la constrângerile fizice impuse de amplasamentul lucrării”: „Va fi prezentat un plan de gestiune a traficului, sub sancțiunea declarării ofertei ca neconforme - fără posibilitatea de a solicita clarificări dacă acesta lipsește”. Consiliul reține că, întrucât, nu a identificat în oferta contestatorului politica GDPR și planul de gestiune a traficului, autoritatea contractantă i-a cerut acestuia clarificări, la care respectivul ofertant a răspuns, cu privire la primul aspect, că a nominalizat un responsabil GDPR și a acceptat modelul de contract, iar, cu privire la cel de-al doilea motiv, a indicat un alt document din oferta S.A., respectiv, planul pentru rețeaua de semnalizare rutieră. Consiliul reține că autoritatea contractantă a constatat, în mod justificat, față de oferta contestatorului, incidența prevederilor art. 134 alin. (5) teza finală din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar (...) clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta S.A.va fi considerată inacceptabilă”, deoarece, nominalizarea unui specialist și acceptarea modelului de contract nu echivalează cu descrierea modalității în care își va desfășura respectivul specialist activitatea, iar, planul pentru rețeaua de semnalizare rutieră nu este planul de gestiune a traficului, lipsind din acesta informații, cum ar fi, cele enumerate de autoritatea contractantă în punctul de vedere, respectiv,

modul

de

organizare

temporară

a

circulației (devierea, restricționarea, închiderea parțială a benzilor, semnalizarea provizorie), măsurile de protecție pentru lucrători, utilaje și participanți la trafic; semnalizarea rutieră temporară (verticală, orizontală, luminoasă) conform normativului AND... si O.M.T, 1296/...; etapele de implementare, monitorizare și actualizare a organizării rutiere pe durata execuției. În soluționarea contestației, Consiliul va avea în vedere prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care pun în sarcina autorității contractate obligația „(...) de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. Cu privire la obligația autorității de a informa în mod complet, corect și precis, operatorii economici, cu privire la modalitatea în care le vor fi evaluate ofertele, care decurge din principiile tratamentului egal și transparenței, s-a pronunțat și Curtea de Justiție a..., în cauza C-42/13, astfel: „42 Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a Pagina 120 din 132

stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens..., C 336/12, EU: C:...:..., punctul 40). .... Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2... 4/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Din analiza prevederilor legale și a jurisprudenței comunitare anterior reprodusă, Consiliul reține că, procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt caracterizate de un grad ridicat de predictibilitate, astfel încât, potențialii ofertanți să fie informați cu privire la fiecare amănunt care i-ar putea împiedica să acceadă la calitatea de ofertant desemnat câștigător și, implicit, la obținerea profitului rezultat din executarea contractului. Acest aspect rezultă și din considerentele reținute de CJUE la punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-... /15, potrivit cărora „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2... 4/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie..., Manova, C336/12, EU: C:...:..., punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie..., Cartiera dell’Adda, C42/13, EU: C:...:..., punctele 42 și... )”, cele de la punctul 42 din aceeași hotărâre, în care a reiterat că „astfel cum S.A.amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. Or, astfel de amănunte sunt politica GDPR și planul de trafic, pentru care autoritatea contractantă a formulat cerințe clare, explicite și Pagina 121 din 132

imperative în documentația de atribuire, situație în care sancțiunea respingerii ofertei apare ca justificată. Susținerile contestatorului potrivit cărora, transmiterea ulterioară a politicii GDPR ar constitui remediere a unui simplu viciu de formă nu pot fi reținute, deoarece, nominalizarea unei persoane pentru îndeplinirea atribuțiilor cu privire la GDPR și acceptarea modelului de contract din documentația de atribuire nu susțin, în mod neechivoc, prezentarea politicii GDPR a ofertantului, ca document distinct care să descrie modalitatea practică, concretă în care respectivul specialist urmează să își desfășoare activitatea pe parcursul executării contractului. În cazul în care aprecia că cerințele adăugate documentației de atribuire prin clarificările din oficiu din data... sunt nejustificate, neclare, abuzive sau contradictorii... avea dreptul să conteste aceste înscrisuri în termenul prevăzut la art. 8 din Legea nr. 101/2016, raportat la data publicării acestora în SEAP. Cerințele și precizările anterior menționate cu privire la formularul de propunere tehnică nu sunt formale, actele elaborate de către autoritatea contractantă nefiind contestate de către niciun operator economic interesat. Mai mult, ofertanții nu au formulat obiecții cu privire la modul în care autoritatea contractantă a solicitat elaborarea și depunerea ofertei, prin urmare și-au însușit atât: - obligația de a depune politica GDPR și planul de gestiune a traficului cât și - riscul respingerii ofertei, ce decurge din lipsa acestor înscrisuri. Pentru aceste considerente, Consiliul urmează să respingă criticile contestatorului privind politia GDPR și planul de trafic. Totodată, Consiliul urmează să respingă criticile contestatorului privind platforma .................g deoarece, astfel cum recunoaște acesta în contestație, contractul cu furnizorul său... (dezvoltatorul aplicației informatice ................. din oferta contestatorul) a încetat de drept, fără a mai fi prelungitg iar, la data limită de depunere a ofertelor... fusese deja notificat de către respectivul furnizor cu intenția de a nu prelungi valabilitatea contractului, aspect recunoscut de... în adresa nr....., înregistrată la... sub nr..... Consiliul reține că, potrivit mențiunilor de la secțiunea II.... din fișa de date, durata contractului care urmează a fi atribuit este de 16 luni, însă, durata rămasă din contractul cu... nu acoperă această perioadă, ci, doar primele 3 săptămâni din cele 16 luni (între data limită de depunere a ofertelor... și data... când a expirat contractul/acordul dintre... și... sunt exact 3 săptămâni). Consiliul apreciază că această durată, redusă, a valabilității contractului cu furnizorul său este de natură să pună sub semnul Pagina 122 din 132

întrebării modalitatea în care ar putea... să ducă la îndeplinire contractul care va fi atribuit în urma finalizării prezentei proceduri, nefiind clar dacă respectivul

ofertant

va

putea

să

livreze

în

realitate aplicația/platforma ................. pe care a ofertat-o. În soluționarea contestației, Consiliul reține că, potrivit prevederilor art. 3 lit. hh) din Legea nr. 98/2016 prevede că propunerea tehnică a ofertantului este parte a ofertei și se elaborează pe baza cerințelor din caietul de sarcini. Propunerea tehnică reprezintă modalitatea concretă pe care ofertantul o recomandă autorității contractante în vederea îndeplinirii cerințelor sale tehnice stabilite în caietul de sarcini] în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Totodată, se reține că art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016 statuează în sensul că autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili ce clarificările şi completările formale sau de confirmare îi sunt necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. Or, în condițiile în care... mai avea disponibile din contractul cu furnizorul său doar 3 săptămâni, perioadă care nu este suficientă pentru evaluarea ofertelor, cu atât mai puțin pentru executarea contractului, pentru au fost estimate 16 luni, Consiliul apreciază ca fiind justificată solicitarea de clarificări a autorității contractante vizând această contradicție. Este de reținut și faptul că, din răspunsul... aflat la pag. 5 - 20 din fișierul „....pdf” aflat în folderul „... ”, nu rezultă cum anume ar putea respectivul ofertant să furnizeze aplicația/platforma ................. în lipsa contractului cu furnizorul său. În aceste condiții, Consiliul apreciază drept plauzibile susținerile intervenientului, potrivit cărora... a menționat în ofertă aplicația/platforma ................. doar pentru a îndeplinit în mod formal cerințele din documentația de atribuire privind certificarea platformei, urmând, probabil, să furnizeze autorității contractante o altă aplicație neconformă cu cerințele din documentația de atribuire. Din aceste motive, Consiliul va respinge, ca nefondată, critica... privind aplicația ................. din oferta S.A.. Criticile contestatorului cu privire la pretinsa contradicție dintre puterea de încărcare în AC a stației, pentru care s-a menționat „putere de încărcare ≥ 22 kW” și cerința „curent maxim admis AC= 63 A” urmează a fi respinse, ca tardive, prin raportare la data luării la cunoștință din studiul de fezabilitate anexat anunțului de participare simplificat. Din analiza cerințelor anterior menționate, Consiliul reține că ofertanții aveau obligația să oferteze stații de reîncărcare a autovehiculelor electrice care să permită încărcarea cu puterea de cel puțin 22kW (sintagmă care permite ofertarea oricărei valori superioară limitei de 22 kW) și care să conțină circuite electrice astfel proiectate Pagina 123 din 132

încât să permită trecerea în siguranță a curentului de electric cu intensitatea de până la 63 de amperi. Ori, în această situație, contestatorul era limitat de caietul de sarcini doar în ceea ce privește limita inferioară a puterii de încărcare, de 22kW, având libertatea de a oferta și stații de reîncărcare cu puterea de 44kW, al căror consum din rețeaua de energie electrică este 63 de amperi conform propriilor sale susțineri. Totodată, din analiza ofertei desemnată câștigătoare, Consiliul reține că respectivul ofertant a identificat și o altă soluție, constând în ofertarea unei stații de 44kW (construită cu circuite care funcționează la 63A), la care a limitat puterea de încărcare a conectorului de AC la 22kW. Prin urmare, sunt neîntemeiate susținerile contestatorului conform cărora, cerința privind curentul maxim admis de 63A ar fi permis ofertarea unei stații construită pentru curent de 32A, cum a ofertat el, motivat de faptul că, spre deosebire de cerința privind puterea de încărcare, referitor la care autoritatea a menționat că acceptă orice valoare mai mare sau egală cu 22kW (sintagma este „putere de încărcare ≥ 22 kW”), în cazul curentului maxim admis s-a menționat clar că trebuie să fie 63A, situație în care, ar fi putut fi acceptate, eventual, doar oferte pentru stații al căror curent maxim admis este superior valorii de 63A. Având în vedere mențiunile de la pagina 23, capitolul 6 din caietul de sarcini potrivit cărora specificațiile tehnice sunt minimale, Consiliul reține că nimic nu împiedica societatea contestatoare să oferteze, de exemplu, o stație de reîncărcare de 44kw, care ar fi îndeplinit ambele cerințe, respectiv, atât puterea de reîncărcare de minim 22kw, cât și parametrul „curent maxim admis” care ar fi fost 63A, conform susținerilor acestuia. Or, întrucât, stația ofertată de contestator nu îndeplinește această cerință, curentul maxim admis de aceasta fiind 32A, Consiliul reține că autoritatea contractantă a respins, în mod justificat, oferta S.A.. Procedând la analiza criticilor contestatorului privind oferta desemnată câștigătoare, aparținând... (.................) S.R.L., Consiliul reține că un prim aspect, sesizat de către contestator chiar din prima contestație, se referă la certificarea OCPP. În acest sens, se reține că, la paginile 22-25 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a enumerat cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească stațiile de reîncărcare, relevante fiind mențiunile de la; - pag. 23 „Stație de reîncarcare cu funcționare în curent continuu și alternativ care să permită încărcarea simultana la puterile declarate; Număr de automobile incarcate simultan DC/AC: 2 buc”, - pag. 24: „Comunicație: Wifi, GPRS minim 3G și Ethernet / OCPP minim VI.5” și Pagina 124 din 132

pag. 25: „Se va prezenta certificat de conformitate pentru sistemele de comunicație OCPP minim versiunea... ”. Din analiza prevederilor documentației de atribuire reproduse anterior, Consiliul reține că, în esență, autoritatea contractantă dorește să achiziționeze stații de reîncărcare mixte (DC și AC), ale căror sisteme de comunicație să fie conforme cu protocolul OCPP minim versiunea..., aspect care trebuie demonstrat prin „certificat de conformitate”. Consiliul reține că acronimul OCPP provine de la denumirea „... ” și desemnează un protocol deschis, standardizat, dezvoltat de..., care reglementează schimbul de mesaje și regulile de comunicare dintre stațiile de încărcare pentru vehicule electrice (charge points) și sistemele centrale de management (CSMS). În esență, protocolul OCPP este utilizat pentru funcții cum ar fi - definirea mesajelor (ex.: Authorize, StartTransaction, MeterValues, StopTransaction); - stabilirea stărilor și tranzacțiilor la nivel de conector/EVSE (... - echipamentul care furnizează energie electrică unui vehicul electric și gestionează interfața de încărcare dintre rețeaua electrică și vehicul, incluzând atât componentele de putere, cât și elementele de control și comunicație.); - asigură interoperabilitatea între echipamente și platforme diferite; - permite control logic și raportare, nu control electric direct. Consiliul reține că certificarea OCPP reprezintă un proces formal, tehnic și organizat de verificare a conformității unei implementări OCPP a unei stații de încărcare, realizat în baza procedurilor și regulilor stabilite de... (OCA) și efectuat de laboratoare independente autorizate. Acest concept nu este o simplă confirmare teoretică, ci, un mecanism de asigurare a faptului că o stație de încărcare conectată la un sistem de management centralizat respectă, într-un mod verificabil și repetabil, specificațiile protocolului OCPP. Potrivit informațiilor publice ale OCA, disponibile pe pagina web oficială

a

acesteia,

la

adresa

internet

„https: //openchargealliance.org/ certification-program/”, respectiva organizație desfășoară un program de certificare OCPP care oferă producătorilor și cumpărătorilor un mod obiectiv de a verifica implementarea OCPP conform specificațiilor. Potrivit informațiilor generale de pe pagina internet anterior menționată, scopul acestui program este de a promova interoperabilitatea și conformitatea cu standardul OCPP, oferind încredere utilizatorilor și operatorilor de rețele de încărcare. ... este un proces prin care un fabricant (sintagma din procedură este „vendor”, care se traduce „furnizor”) supune implementarea S.A.OCPP la un set de teste tehnice standardizate, iar, rezultatul acestor teste este consemnat într-un certificat emis de OCA, pe baza raportului Pagina 125 din 132

de testare furnizat de un laborator independent. („https: //openchargealliance.org/certificationocpp/”) În sensul procedurilor OCA, certificarea OCPP prezintă următoarele caracteristici esențiale: - Se referă la o implementare concretă a protocolului OCPP, testată într-un

laborator

desemnat

de OCA („https: // openchargealliance.org/ certificationocpp/”); - Certificarea nu este generică - ea nu confirmă doar că „stația suportă OCPP”, ci atestă că specificația OCPP (de exemplu... ) a fost implementată corect pentru o anumită configurație hardware și versiune software (implicat în descrierea procesului de certificare OCA); - Certificatul emis este legat de produsul testat - în certificat și anexa acestuia se regăsesc detalii precum: o denumirea produsului (product designation), o versiunea software OCPP testată (...), o alte elemente relevante ale configurației, cum sunt tipul de curent (AC, DC sau ambele), numărul de EVSE și numărul de conectori per EVSE, tipul conectorilor, modalități de comunicare (Ethernet, WiFi, telefonie mobilă), sisteme de autentificare/token (cum este RFID). Rolul acestei certificări este de a asigură că stația de încărcare respectă specificațiile protocolului OCPP pentru schimbul de mesaje între stație și sistemul central (CSMS), situație care permite interoperabilitatea între echipamente diferite și oferă cumpărătorilor dovezi obiective privind funcționalitatea părții de comunicație OCPP a echipamentului testat. Prin urmare, în lipsa unui certificat valabil, nu se poate demonstra, din perspectiva OCA, că produsul ofertat respectă conformitatea OCPP cerută de autoritatea contractantă. Având

în

vedere

criticile

contestatorului,

potrivit cărora, intervenientul ar fi depus în cadrul ofertei un certificat OCPP retras de emitent, Consiliul reține că ofertantul declarat câștigător a depus, în susținerea conformității tehnice a ofertei, certificatul OCPP... nr...., emis la data de... de... (OCA). Certificatul și statutul său au fost verificate de către Consiliu în evidențele publice oficiale ale OCA, disponibile la următoarele adrese:  „https: //openchargealliance.org/verification-of-certificates/”  „https: //openchargealliance.org/withdrawn/” Din verificarea secțiunii „Withdrawn certificates”, Consiliul constată următoarea cronologie: 1. certificatul OCA.....CS (...) figurează ca withdrawn; 2. acesta a fost înlocuit cu un prim certificat de înlocuire (replacement certificate) în data...; 3. certificatul de înlocuire a fost, la rândul său, ulterior retras și înlocuit cu un al doilea certificat, în data.... Pagina 126 din 132

Această succesiune este indicată, explicit, de OCA în coloana „Replacement certificate” din lista certificatelor retrase: „https: //openchargealliance.org/withdrawn/”. Cu privire la regimul juridico-tehnic al retragerii și înlocuirii certificatelor OCA, Consiliul reține că OCA operează o distincție clară între existența formală a unui certificat și statutul său operațional în cadrul programului de certificare. ... (versiunea aplicabilă în noiembrie 2024), procedură disponibilă spre

consultare

publică

la

adresa

internet

„https: //openchargealliance.org/protocols/open-charge-point-protocol/”, certificatul emis rămâne existent ca document (în sensul că nu este „anulat material”), însă poate fi retras (withdrawn) din circuitul certificărilor utilizabile, caz în care, este listat distinct pe site-ul OCA. Regimul juridic al retragerii este explicat în..., disponibilă public la https: //openchargealliance.org/protocols/open-charge-point-protocol/. Conform procedurii OCA, „All withdrawn certificates are listed separately on the OCA website and can no longer be used to claim certification or compliance.” Procedura și pagina OCA privind certificatele retrase arată că:  certificatele retrase (withdrawn) nu mai sunt considerate certificate utilizabile;  acestea sunt păstrate exclusiv pentru trasabilitate istorică;  OCA indică, atunci când este cazul, certificatul de înlocuire (replacement certificate). În consecință, un certificat retras nu mai poate fi utilizat pentru a demonstra conformitatea unui produs, indiferent dacă documentul a fost cândva emis în mod valid. Consiliul subliniază că evaluarea conformității tehnice trebuie realizată exclusiv prin raportare la documentele valabile la data-limită de depunere a ofertelor, respectiv.... La această dată:  certificatul din... era retras (withdrawn);  acesta fusese înlocuit de două ori;  singurele documente relevante puteau fi doar certificatele care aveau statut operațional valid în evidențele OCA la acea dată. Prin urmare, certificatul depus inițial de ofertant nu mai putea produce niciun efect juridico-tehnic la data depunerii ofertelor. Înainte de analiza corespondenței dintre certificare și produsul ofertat, Consiliul consideră necesară clarificarea noțiunii de DUT (...), utilizată în procedurile.... Prin noțiunea de... (DUT), utilizată în procedurile..., se înțelege produsul concret, identificat și configurat exact, supus testării de conformitate OCPP. Certificatul emis este indisolubil legat de acest DUT și nu poate fi extins asupra altor produse sau configurații diferite. Această regulă rezultă expres din..., potrivit căreia OCA: Pagina 127 din 132

„issues certificates for a device/implementation based on a specific hardware feature set and OCPP software version”. Prin urmare, certificarea OCPP nu este generică, nu urmează producătorul, familia de produse sau firmware-ul, ci exclusiv produsul testat ca DUT. Din certificatul OCA.....CS emis la data... și actualizat la data... disponibil spre consultare publică la adresa internet „https: //openchargealliance.org/wp-content/uploads/2024/12/ Certificate_OCA.....CS_WBET-2.pdf”, rezultă că stația de test (DUT) testată de OCA este identificată concret și are următoarele caracteristici relevante:  Product designation: BSEC-14K(A)2(CCS2)220S  Hardware feature set: o ... support - Yes o ... support - No Consiliul constată că stația testată este una exclusiv AC, fără suport DC, această descriere definind, în mod limitativ, obiectul certificării. Din propunerea tehnică, parte a ofertei desemnată câștigătoare, rezultă că produsul ofertat este o stație de încărcare mixtă AC + DC. În plus față de stația din certificat, configurația ofertată în prezenta procedură are anumite diferențe clare:  include module hardware DC suplimentare,  are un hardware feature set (denumirea provine din procedura OCA) diferit față de stația testată,  constituie o implementare distinctă din perspectiva certificării OCPP. Consiliul reține că nu există identitate între produsul testat de OCA și produsul ofertat, iar lipsa acestei identități exclude aplicabilitatea, în cadrul prezentei proceduri, a oricărui certificat emis pentru stația testată de OCA, care era echipată exclusiv cu modul de încărcare AC. Prin urmare, Consiliul reține legătura indisolubilă dintre tipul de încărcare/conector și certificarea OCPP. În acest sens, se reține că, în arhitectura unei stații de reîncărcare, conectorul nu reprezintă un element pasiv, ci constituie punctul funcțional în jurul căruia se organizează atât procesul de încărcare, cât și fluxurile de comunicație OCPP. Din această perspectivă, tipul de conector (AC, DC sau mixt) determină în mod direct comportamentul logic al implementării OCPP, iar nu doar parametrii electrici ai stației. Astfel, modulul OCPP operează la nivel de conector, fiecare conector fiind tratat ca o entitate logică distinctă, pentru care se gestionează separat:  starea de funcționare (Available, Charging, Faulted etc.),  inițierea și închiderea tranzacțiilor OCPP,  autorizarea utilizatorului,  raportarea valorilor de măsură, Pagina 128 din 132

 aplicarea limitărilor de încărcare (acolo unde este cazul). În acest cadru, Consiliul reține că tipul de conector influențează în mod esențial: -... utilizate deoarece conectorii AC și DC implică secvențe diferite de mesaje OCPP, timpi diferiți de raportare și condiții distincte de trecere între stările conectorului. În cazul DC, apar suplimentar mesaje și comportamente legate de controlul sesiunii de încărcare de mare putere, inexistente la AC. - Modelul de tranzacție OCPP, motivat de faptul că, deși tranzacția OCPP este una logică, aceasta este strâns corelată cu tipul de conector, întrucât: o pentru AC, controlul curentului este realizat preponderent de vehicul, iar OCPP are un rol de monitorizare; iar o pentru DC, stația controlează activ parametrii de încărcare, iar OCPP reflectă acest control în logica de raportare și gestionare a sesiunii. - Structura datelor raportate deoarece valorile transmise prin MeterValues (mesajul OCPP prin care stația de încărcare transmite către sistemul central (CSMS) valorile măsurate ale energiei și parametrilor electrici aferenți unei sesiuni de încărcare) diferă ca frecvență, semnificație și structură între AC și DC, ceea ce presupune implementări software distincte ale modulului OCPP. - Gestionarea simultaneității, deoarece, în cazul stațiilor mixte AC+DC, modulul OCPP trebuie să gestioneze în paralel conectori cu comportamente diferite, fiecare cu stări și tranzacții proprii, aspect care modifică fundamental implementarea OCPP față de o stație exclusiv AC. A se vedea, în acest sens, documentație OCPP de la adresa internet „https: //github.com/mobilityhouse/ocpp/blob/master/docs/v16/ocpp-... %20edition%202.pdf”

(secțiunile

MeterValues,

Transactions, Connectors). În consecință, tipul de conector nu este un simplu atribut tehnic, ci un element definitoriu al implementării OCPP, făcând parte din ceea ce procedurile... califică drept hardware feature set. Din acest motiv, certificarea OCPP este acordată exclusiv pentru o implementare concretă, aferentă unui anumit hardware feature set, care include în mod necesar tipul de conector și tipul de curent (AC/DC). Rezultă

astfel

că certificarea OCPP din

oferta intervenientului, emisă pentru o stație exclusiv AC nu poate acoperi stația mixtă cu conectori AC+DC ofertată, întrucât, aceasta din urmă presupune o implementare diferită a protocolului, care nu a fost supusă testării și validării în cadrul procesului de certificare. Raportat la aspectele menționate anterior, Consiliul constată că ofertantul câștigător nu a făcut dovada îndeplinirii cerinței de certificare Pagina 129 din 132

OCPP minim..., situație în care autoritatea contractantă nu ar fi trebuit să desemneze drept admisibilă și câștigătoare oferta acestuia, ci, ar fi trebuit să o respingă, ca neconformă, astfel cum dispun prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Mai mult, Consiliul a identificat, tot pe site-ul OCA, adresa internet https: //openchargealliance.org/misuse/ în care se menționează, explicit, că furnizorul chinez al ofertantului... (.................) S.R.L. (respectiv..., Ltd.) a utilizat marca OCPP pentru anumite produse care nu sunt certificate (sintagma în limba engleză este „Product uses... while product is not certified”), astfel cum a procedat... (.................) S.R.L. în cadrul prezentei proceduri. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestator, Consiliul nu mai analizează conformitatea acestora, atâta vreme cât, din cauza motivelor antemenționate, nu poate fi înlăturat caracterul de neconformitate al ambelor oferte, rezultatul fiind același. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestațiile formulată de... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL... (...), în ceea ce privește oferta desemnată câștigătoare, iar, pe cale de consecință, va anula raportul procedurii și actele subsecvente în partea aferentă ofertei depusă de... (.................) S.R.L. și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de... (.................) S.R.L., de la etapa de verificare a conformității propunerii tehnice, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, partea din contestațiile formulate de... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL... (...) referitoare la propria S.A.ofertă iar, pe cale de consecință, va admite în parte cererea de intervenție formulată de... (.................) S.R.L.. Referitor la solicitarea intervenientului... (.................) S.R.L. de obligare a contestatorului la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Totodată, Consiliul va reține că, potrivit art. 453 alin. (1) Cpc, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Conform art. 61 Cpc, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. Intervenția este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul Pagina 130 din 132

dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. De asemenea, potrivit art. 65 alin. (1) Cpc, intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. În speță... (.................) S.R.L. a formulat o cerere de intervenție accesorie în favoarea autorității contractante. Astfel, din analiza coroborată a dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul reține că, pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficientă dobândirea calității de parte într-un proces, ci, mai este necesar și ca acea parte să câștige procesul, adică să obțină total sau în parte, pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, dispozițiile art. 453 coroborat cu art. 454 teza I Cpc, fiind explicite în acest sens. Or, din această perspectivă, Consiliul reține că intervenientul accesoriu, deși, devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale, conform art. 65 alin. (1) Cpc, totuși, acesta nu a invocat și nu putea invoca, nicio pretenție proprie în proces pentru a deveni „parte care câștigă procesul” sau „parte în culpă”, ci, sprijină numai apărarea uneia dintre părți, după cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (3) Cpc, astfel încât, acesta nu poate obține condamnarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată și nici nu poate fi obligat la plata acestora către partea care a câștigat procesul, doar partea în favoarea căreia a intervenit și care a fost în culpă putând fi obligată la achitarea acestor cheltuieli. Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca inadmisibilă, solicitarea intervenientului de obligare a contestatorului la plata de cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, ... DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației formulată de... ulterior studierii dosarului cauzei, invocată de... (.................) S.R.L. în cererea de intervenție. Respinge,

ca

tardiv, petitul 4

din

cererea

de intervenție formulată de... (.................) S.R.L.. Admite, în parte, contestațiile formulată de... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL... (...), în ceea ce privește oferta desemnată câștigătoare, iar, pe cale de consecință, anulează raportul procedurii și actele subsecvente în partea aferentă ofertei depusă de... (.................) S.R.L. și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de... (.................) S.R.L., de la etapa de verificare a Pagina 131 din 132

conformității propunerii tehnice, cu respectarea documentației de atribuire, a prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondată, partea din contestațiile formulate de... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ORAȘUL... (...) referitoare la propria S.A.ofertă, iar, pe cale de consecință, va admite în parte cererea de intervenție formulată de... (.................) S.R.L.. Respinge,

ca

inadmisibilă,

solicitarea

intervenientului... (.................) S.R.L. de obligare a contestatorului... la plata de cheltuieli de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ... PREȘEDINTE ... Consilier de soluționare ... Redactat practicaua deciziei ... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 1... (o sută douăzecișișapte) pagini Pagina 132 din 132