Decizie CNSC 1998/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1998 / C4 / 2279 Data: 25.08.2023 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 44256/16.08.2023, depusă de Geda Com SRL, cu sediul în str. Focșani nr. 10, Râmnicu Sărat, județul Buzău, CUI 4053539, număr de înregistrare în registrul comerțului J10/734/ 1993, reprezentată de domnul Bogdan Gheorghe - administrator, privind procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de lucrări de modernizare drumuri de interes local în comuna Cilibia, cod CPV 45233120-6, cu data-limită de depunere a ofertelor 12.06.2023, anunț de participare nr. CN1055755/26.05.2023, organizată de Comuna Cilibia, cu sediul în satul Cilibia, nr. 65, comuna Cilibia, județul Buzău, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat anularea respingerii ofertei sale și obligarea autorității la reevaluarea acesteia, precum și la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Anulează contestația Geda Com SRL nr. 44256/16.08.2023, în contradictoriu cu Comuna Cilibia. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. Pagina 1 din 1

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... / .../ ... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., depusă de ...SRL, cu sediul în ..., CUI ..., număr de înregistrare în registrul comerțului ..., reprezentată de domnul ... - administrator, privind procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de lucrări de modernizare drumuri de interes local în comuna ..., cod CPV 45233120-6, cu data-limită de depunere a ofertelor 12.06.2023, anunț de participare nr. ..., organizată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat anularea respingerii ofertei sale și obligarea autorității la reevaluarea acesteia, precum și la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ...SRL reclamă decizia autorității contractante ... de respingere ca neconformă și inacceptabilă a ofertei sale, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă. Văzând că respectiva contestație nu a fost depusă în original, ci sub formă de fișier electronic tip „.pdf”, fără semnătură electronică, contrar art. 148 alin. (2) C. proc. civ. („Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.”) coroborat cu Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, fișier transmis prin poștă electronică, precum și lipsa cauțiunii impuse de art. 61 ind. 1 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul i-a pus în vedere ...SRL, prin adresa nr. ..., să prezinte atât originalul recipisei de consemnare a cauțiunii, cât și originalul contestației, cu semnătura Pagina 1 din 9

olografă (nu scanată sau ștampilată) a reprezentantului legal al societății. I s-a atras atenția necesității semnării în original a actului de învestire, Consiliul subliniind „nu scanată sau ștampilată”. Anterior adresei, respectiv la 11.08.2023, ...SRL a transmis un exemplar al contestației sale prin serviciul poștal, iar plicul a ajuns în posesia Consiliului. Din examinarea exemplarului se observă că nici acesta nu este original, prezentând aceeași semnătură scanată ca fișierul primit inițial: În interiorul termenului acordat de Consiliu, contestatoarea a expediat (la 17.08.2023) prin serviciul de curierat originalul recipisei de consemnare a cauțiunii nr. ..., emisă de ..., la data de 17.08.2023, precum și un nou exemplar al contestației sale. Verificând acest nou exemplar, recepționat de Consiliu la 17.08.2023, se observă că nici el nu constituie „originalul contestației, cu semnătura olografă (nu scanată sau ștampilată) a reprezentantului societății”, semnătura fiind identică cu aceea reprodusă mai sus, tot prin scanare și tipărire la imprimantă (și care poate fi aplicată pe orice document, inclusiv de Consiliu, după cum este redată mai sus). În concluzie ea nu constituie o semnătură olografă din partea administratorului ..., ci doar o reproducere prin scanare. În consecință, este dincolo de orice îndoială că societatea reclamantă nu s-a conformat solicitării exprese și clare primită de la Consiliu, de a depune contestația cu semnătura olografă a reprezentantului, nu cu semnătura scanată, care are valoare de copie, nu de înscris original. Contestatoarea era datoare să manifeste o minimă diligență în îndeplinirea în termenul acordat a obligației procesuale care îi revenea, astfel încât Consiliul să primească până la sfârșitul zilei de 21.08.2023 actul original, cu semnătura valabilă necesară. Aplicarea unei imagini scanate pe un document, oricare ar fi sursa imaginii, nu semnifică semnarea documentului, respectiv nu îl transformă în document original. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: „În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înştiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.” Textul este echivalent celui de la art. 200 alin. (3) și (4) C. proc. civ.: „(3) Când cererea nu îndeplineşte cerințele prevăzute la art. 194- 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. [...] (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), Pagina 2 din 9 ..

precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.” Curtea Constituțională a statuat că procedura regularizării reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 C. proc. civ. Legiuitorul a dorit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și al dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale. (Decizia nr. 264 din 10 mai 2016) Prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, aceeași Curte a stabilit că, prin comunicarea reclamantului de către instanță a lipsurilor cererii introductive, judecătorul își manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiție al titularului cererii, instanța nerestituind cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile în termenul prevăzut de lege. Instanța, potrivit art. 200 alin. (1) C. proc. civ., face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege. Prin urmare, încheierea de anulare a cererii poate fi motivată succint, întemeindu-se pe motivele deja comunicate petentului și pe faptul că lipsurile nu au fost complinite în termenul prevăzut de lege, acesta luând cunoștință de motivele de anulare în termenul legal. După cum s-a punctat, prin normele de regularizare, atât din cod, cât și din Legea nr. 101/2016, legiuitorul a dorit și disciplinarea părților dintr-un proces. În speță, separat de formularea contestației prin e-mail (permisă de lege), ...SRL îi revenea obligația de a răspunde solicitării exprese a Consiliului, în sensul de a prezenta originalul actului de învestire a organului administrativ-jurisdicțional cu semnătura olografă a domnului administrator. Fișierul atașat e-mailului nu are valoare de înscris original, mai cu seamă că nu poartă semnătură electronică [potrivit art. 148 alin. (2) C. proc. civ., cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în speță de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică]. Semnătura face dovada identității reclamantului și a însușirii de către acesta a cuprinsului cererii de chemare în judecată, fiind un element esențial al acesteia (Decizia nr. 410 din 3 iulie 2014). Elocventă este și optica Tribunalului Uniunii Europene, în direcția obligativității prezentării originalul actului de învestire, nu a Pagina 3 din 9

documentului scanat, sens în care invocăm Ordonanța din 3 februarie 2015, cauza T-708/14, Marpefa, SL, împotriva Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) și Hotărârea din 23 mai 2007, cauza T-223/06 P, Parlamentul European împotriva Ole Eistrup – cerința semnării olografe a acțiunii trebuie să fie considerată o normă fundamentală de formă și să facă obiectul unei aplicări stricte, în așa fel încât nerespectarea sa determină inadmisibilitatea acțiunii. Este de la sine înțeles că semnătura trebuie aplicată în original, olograf, manuscris, de către autor, iar nu prin ștampilare sau reproducere la imprimantă (a se vedea Hotărârea din 23 mai 2007, Parlamentul/Eistrup, T-223/06 P, EU:T:2007:153, precum și Ordonanța din 22 iunie 2016, 1&1 Telecom/Comisia, T-43/16, EU:T:2016:402). Una dintre cerințele imperative care figurează la art. 10 din Legea nr. 101/2016 este ca, în cuprinsul contestației, să se regăsească semnătura reprezentantului persoanei juridice contestatoare, semnătură aplicată prin scriere în original, în mod evident, nu ștampliată, scanată ori fotocopiată. „În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.” – art. 11 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 101/2016. În considerarea acestei dispoziții imperative, Consiliul reține că ...SRL nu s-a conformat obligației de comunicare, în termenul fixat, a originalului cerut al contestației. Acestea fiind circumstanțele, Consiliul urmează a aplica normele obligatorii ale art. 11 alin. (1) teza ultimă invocate mai sus și, pe cale de consecință, va anula contestația depusă de ...SRL. Normele supracitate au prevalență în aplicare și împiedică organul de jurisdicție să analizeze contestația pe fond sau din punct de vedere al excepțiilor, contestația fiind anulată indiferent și independent de orice analiză a ei. Anularea privește inclusiv capătul de cerere de obligare a Comunei Cilibia la plata cheltuielilor aferente contestației. În același sens poate fi menționată, mutatis mutandis, și decizia nr. 1581/CA/2017-R din 18 august 2017 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: Potrivit art. 10 din Legea nr. 101/2016, contestația se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente: [...] h) semnătura contestator juridi c e. În conformitate cu art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, în situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere Pagina 4 din 9

contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată. Pe cale de consecință, în mod corect, CNSC, prin raportare la textele legale mai sus citate, a dispus prin Decizia contestată anularea contestației formulată. În speță, contestatoarea nu a făcut dovada transmiterii contestației în original, sau sub forma unui înscris în formă electronică căruia i s-a atașat semnătura electronică. Mai recent, în decizia nr. 1432/R-cont din 4 noiembrie 2019, Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a reținut, între altele: La data de 04.11.2019, reclamanta E.E. & L. SRL a depus cerere de renunțare la judecata plângerii împotriva Deciziei CNSC nr. 1644/C9/1896/24.09.2019. Curtea constată că cererea de renunțare a fost comunicată instanței prin fax și prin email, fără să aibă semnătură electronică extinsă. De asemenea, constată că un exemplar al cererii semnat olograf în original de reprezentantul legal al reclamantei nu a fost depus la dosar până la momentul pronunțării asupra plângerii de față. Ca atare, față de dispozițiile art. 148 alin. 1-3 Cod procedură civilă și ale art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Curtea nu va da eficiența prevăzută de art. 406 Cod procedură civilă menționatei cereri de renunțare, pentru că această cerere, care exprimă un act de dispoziție al părții, nu este însușită de reclamantă în maniera prevăzută de lege. Sunt extrem de multe hotărâri judecătorești conform cărora cererea de chemare în judecată trebuie asumată prin semnătura olografă a titularului, iar dacă este transmisă prin mijloace electronice, să fie semnată electronic (decizia civilă nr. 4100 din 25 iunie 2014, Curtea de Apel București, Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Tribunalul Galați, Secția I civilă, decizia civilă nr. 1434 din 6 decembrie 2017; Tribunalul Specializat Cluj, decizia nr. 1013 din 17 octombrie 2016; deciziile nr. 997 și 999 din 17 octombrie 2016 ale aceluiași Tribunal Specializat Cluj). Aceeași orientare aparține și Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, dovadă fiind decizia nr. 2050 din 31 mai 2017, în care a reținut: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ.: „Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: [...] semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.” Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că: „Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă [...], precum și semnătura”. Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală „Rolul semnăturii”: „(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege”. Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând să fie dactilografiată, imprimată SAU ÎNLOCUITĂ PRIN PARAFĂ. Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a depus cererea de recurs prin fax, la data de 12.02.2015, fiind înregistrată la instanța de fond la data de 13.02.2015, recursul purtând semnătura directorului/consilier juridic B., semnătură care, datorită modalității de depunere, se regăsește în forma imprimată. Pagina 5 din 9

Înalta Curte reține că, la dosarul cauzei, nu se află un exemplar original al recursului care să cuprindă semnătura olografă a reprezentantului legal al recurentei-pârâte. Prin raportul asupra admisibilității recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a apreciat în sensul că, raportat la dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e), art. 196 și art. 148 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie depusă în original sau exemplarul cererii de recurs din dosar trebuie să fie semnat de către reprezentantul recurentei-pârâte. Totodată, magistratul raportor a opinat în sensul soluției de admisibilitate a recursului numai sub rezerva depunerii cererii de recurs în original sau semnării exemplarului cererii de recurs din dosar de către reprezentantul recurentei, de la data comunicării raportului și până la termenul ce se va acorda pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. Raportul întocmit asupra admisibilității recursului, după analiza în completul de filtru, a fost comunicat recurentei-pârâte la data de 22 februarie 2017, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs. Recurenta-reclamantă nu a depus un punct de vedere asupra raportului comunicat, nu a comunicat instanței un exemplar original al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei. În aceste condiții, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părții (a reprezentantului acesteia), care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acesteia. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) și art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului. Minuta întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel - Timișoara, 5-6 martie 2020, tratează problema „lipsei necesității atașării ulterioare la dosar a exemplarului cererii de chemare în judecată conținând semnătura în original a reclamantului sau, după caz, a aplicării ulterioare a semnăturii pe cererea de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta a fost expediată instanței prin fax sau e-mail”, opinia unanimă a participanților fiind: În unanimitate, opinia exprimată de către participanți a fost aceea că se impune atașarea ulterioară la dosar a exemplarului cererii de chemare în judecată conținând semnătura în original a reclamantului sau, după caz, aplicarea ulterioară a semnăturii în original pe cererea de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta a fost expediată instanței prin fax sau e-mail. Motivarea acestei soluții rezidă în argumentul că cerința prescrisă de art. 194 lit. f) C. proc. civ. impune aplicarea unei semnături în original, nefiind menționată posibilitatea unei reproduceri de semnătură prin fotocopiere/scanare. De asemenea, art. 292 alin. (2) C. proc. civ. nu este aplicabil actului de procedură reprezentat de cererea de chemare în judecată, ci exclusiv înscrisurilor probatorii, pentru acestea din urmă fiind prevăzută formalitatea conformării cu originalul a copiei înscrisului probatoriu, obligație ce nu este reglementată și în privința cererii de chemare în judecată. Posibilitatea reglementată de lege de transmitere a actului de procedură prin intermediul faxului sau email-ului nu impietează asupra obligației reclamantului de a semna în original cererea astfel transmisă. Mai recent, în minuta întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ și fiscal, București, 22-23 mai 2023, s-a votat soluția că dacă se contestă validitatea semnăturii sau instanța invocă din oficiu acest aspect, „neîndeplinirea obligației de a depune un exemplar semnat olograf Pagina 6 din 9

(semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății, se sancționează potrivit art. 196 alin. (1) și (2) și art. 200 alin. (4) Cod de procedură civilă cu anularea cererii.” Conform Dicționarului explicativ al limbii române: SEMNĂTÚRĂ ~i f. Nume al unei persoane scris cu propria mână (sub textul unui act, al unei scrisori etc.) pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-și asuma o anumită responsabilitate; iscălitură. /a semna + suf. ~ătură Semnătura reprezintă o formalitate esenţială pentru valabilitatea oricărui act de procedură ce trebuie materializat, potrivit legii, într-un înscris. Prin semnătură se confirmă întocmirea actului de un anumit subiect procesual. Necesitatea semnăturii este prevăzută de lege pentru toate cererile adresate instanţelor judecătoreşti şi care trebuie materializate într-un înscris, precum ar fi: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, cererea de apel, cererea de recurs. Dată fiind importanţa ilustrată a acestei cerinţe esenţiale, lipsa sa este sancţionată de legiuitorul naţional cu nulitatea cererii (Decizia nr. 22 din 27 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 8 mai 2023). Potrivit considerentelor acestei decizii, dacă o cerere a fost timbrată corespunzător, dar nu a fost semnată de către parte, ar trebui să se dispună anularea cererii pentru lipsa semnăturii, punct de vedere în susținerea căruia s-au exprimat Judecătoria Bacău, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Moineşti, Judecătoria Buhuşi, Tribunalul Neamţ, Judecătoria Piatra-Neamţ, Judecătoria Roman, Judecătoria Braşov, Tribunalul Covasna, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Secţia a IV-a civilă, Secţia a V-a civilă, Secţia a VI-a civilă, Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, secţiile a III-a-VII-a civile, Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Videle, Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, Judecătoria Bistriţa, Judecătoria Baia Mare, Curtea de Apel Craiova, Secţia I civilă, Tribunalul Gorj, Secţia I civilă, Judecătoria Târgu Jiu, Judecătoria Târgu Cărbuneşti, Judecătoria Motru, Judecătoria Novaci, Judecătoria Slatina, Tribunalul Dolj, Secţia I civilă, Judecătoria Vânju Mare, Tribunalul Iaşi, Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Oradea, Secţia I civilă, Tribunalul Bihor, Secţia a II-a civilă, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Prahova, Secţia I civilă, Tribunalul Buzău, Judecătoria Pogoanele, Pagina 7 din 9

Judecătoria Buzău (opinie majoritară), Tribunalul Suceava, secţiile I şi a II-a civile, Judecătoria Botoşani, Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Reşiţa, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Moldova Nouă şi Curtea de Apel Timişoara. Documentul electronic de tip „.pdf” reprezintă doar o copie a unui documentul emis în formă clasică (pe suport hârtie), deci nu un original (Decizia nr. 34 din 24 octombrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2017). Recapitulând, art. 10 din Legea nr. 101/2016 impune ca în cuprinsul contestației să se regăsească semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice. Întrucât în cuprinsul contestației ...SRL nu s-a regăsit semnătura manuscrisă a reprezentantului firmei, ci doar o imagine scanată, iar la solicitarea expresă a Consiliului de a fi depusă contestația cu semnătura olografă contestatoarea nu s-a conformat, devin aplicabile prevederile art. 11 alin. (1) – „În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înştiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.”, urmând a fi anulată contestația ...SRL nr. 44256/16.08.2023, în contradictoriu cu .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Anulează contestația ...SRL nr. 44256/16.08.2023, în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Pagina 8 din 9

Redactată practicaua deciziei, ... Redactată în patru exemplare, conține nouă pagini. Pagina 9 din 9