Decizie CNSC 731/2026

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 731/C10/328,329 Data: 13.03.2026 În cadrul procedurii simplificate, organizată de COMUNA CHIUZA, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Chiuza, str. Principală nr. 14, județul Bistrița-Năsăud, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuție lucrări de construcție în cadrul proiectului Modernizarea Infrastructurii rutiere agricole în comuna Chiuza”, au fost depuse: I. Contestația nr.1233/04.02.2026 (dosar nr. 328/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7399/05.02.2026, formulată de către MIRON – CONSTRUCT SRL, cu sediul în Beclean, str. Ion Creangă nr.6, județul Bistrița-Năsăud, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J06/152/2002, având CUI RO14598991, împotriva raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 emis de COMUNA CHIUZA, s-a solicitat Consiliului să dispună: - admiterea contestației și anularea raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 și a adresei nr. 206/28.01.2026, în partea ce privește declararea ofertei ca inacceptabilă; - admiterea contestației și anularea raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 și a adresei nr. 206/28.01.2026 în partea ce privește admisibilitatea și conformitatea ofertei depuse de ofertanta VEROPRIME CONSTRUCT SRL; - admiterea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, într-un termen rezonabil, de minim 3 zile, după studierea dosarului achiziției, urinând a comunica aceasta detaliere tuturor părților implicate în procedură din fața Consiliului; - repunerea contestatoarei în termenul de a detalia/motiva contestația, după studierea dosarului achiziției transmis la Consiliu, având în vedere refuzul autorității contractante de a-i pune la dispoziție părți relevante din dosarul achiziției și imposibilitatea efectivă de a lua la cunoștință de informațiile existente în acesta. Pagina 1 din 6

- obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, prin reevaluarea ofertei prezentate de societatea contestatoare și a ofertei depuse de VEROPRTME CONSTRUCT SRL. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11386/19.02.2026, VEROPRIME CONSTRUCT SRL, cu sediul în localitatea Năsăud, str. Mihai Eminescu nr. 1E, județul Bistrița-Năsăud, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J6/377/2012, având CUI RO30291971, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. respingerea ca tardiv formulată a contestației MIRON CONSTRUCT S.R.L; V. admiterea excepției lipsei de interes și respingerea contestației ca lipsită de interes, în ceea ce privește oferta intervenientei VEROPRIME CONSTRUCT SRL, în temeiul art. 33 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. 6 din Legea 101/2016; VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de MIRON CONSTRUCT S.R.L;

VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. II. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent (dosar nr. 329/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7401/05.02.2026, formulată de către TRANS –SIMY SRL, cu sediul în localitatea Jelna, str. Principală nr. 98, județul Bistrița- Năsăud, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J06/108/1995 având CUI RO7104475, reprezentată convențional prin SCA LĂPUȘAN & PARTNERS cu sediul profesional ales în Cluj-Napoca, str. Acad. David Prodan nr 24, județul Cluj, s-a solicitat Consiliului să dispună: - în principal: anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii (nr. 198/28.01.2026), precum și a tuturor actelor anterioare/subsecvente în ceea ce privește evaluarea ofertei depuse de către VEROPRIME CONSTRUCT SRL. Pe cale de consecință solicită obligarea autorității contractante, COMUNA CHIUZA, la reevaluarea ofertei anterior menționate, cu consecința reținerii caracterului inadmisibil al acesteia și continuarea procedurii cu respectarea documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor pe care CNSC le va reține în motivarea deciziei de admitere a prezentei contestații; - repunerea contestatoarei în termenul legal pentru completarea criticilor privind caracterul inadmisibil al ofertei contestate având în vedere refuzul vădit nelegal autorității contractante de a permite accesul legal la dosarul achiziției publice, în concret la conținutul ofertei contestate. - permiterea accesului la studiul dosarului de achiziție publică la Consiliu în vederea completării contestației promovate. - în temeiul art. 26 alin. (9) Legea 101/2016 solicită obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată în soluționarea contestației. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11384/19.02.2026, VEROPRIME CONSTRUCT SRL, cu sediul în Năsăud, str. Mihai Eminescu, nr.1E, județul Bistrița-Năsăud, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J6/377/2012, având CUI RO30291971, reprezentată convențional prin SCA BASARAB, TODOR, TĂMÂIAN cu sediul profesional ales în Cluj-Napoca, str. Haiducului nr.6, județul Cluj, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; Pagina 3 din 6

III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. admiterea excepției nemotivării criticilor contestației C.1, C.4, C.5, raportat la prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016; V. respingerea ca tardiv formulată a contestației formulată de TRANS-SIMY S.R.L; VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației TRANS-SIMY S.R.L; VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris.

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepțiile lipsei de interes și tardivității, invocate de intervenientul VEROPRIME CONSTRUCT S.R.L. Respinge contestația formulată de către MIRON – CONSTRUCT SRL, în contradictoriu cu COMUNA CHIUZA, ca nefondată. Respinge contestația formulată de către TRANS-SIMY S.R.L., în contradictoriu cu COMUNA CHIUZA, ca nefondată. Admite cererile de intervenție formulate de către VEROPRIME CONSTRUCT SRL. Admite cererile intervenientului VEROPRIME CONSTRUCT S.R.L. privind obligarea contestatorilor MIRON – CONSTRUCT S.R.L. și TRANS- SIMY S.R.L. la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestațiilor. Obligă contestatorul MIRON – CONSTRUCT S.R.L. la plata sumei de 4.931,28 lei către VEROPRIME CONSTRUCT S.R.L. Obligă contestatorul TRANS-SIMY S.R.L. la plata sumei de 4.931,28 lei către VEROPRIME CONSTRUCT S.R.L. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Pagina 5 din 6

Redactată în 6 exemplare, conține 77 pagini

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 731/C10/328,329 Data: 13.03.2026 În cadrul procedurii simplificate, organizată de .................. în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuție lucrări de construcție în cadrul proiectului Modernizarea Infrastructurii rutiere agricole în comuna ..................”, au fost depuse: I. Contestația nr.1233/04.02.2026 (dosar nr. 328/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7399/05.02.2026, formulată de către .................., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. .............. având CUI ............., împotriva raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 emis de ..............., s-a solicitat Consiliului să dispună: - admiterea contestației și anularea raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 și a adresei nr. 206/28.01.2026, în partea ce privește declararea ofertei ca inacceptabilă; - admiterea contestației și anularea raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 și a adresei nr. 206/28.01.2026 în partea ce privește admisibilitatea și conformitatea ofertei depuse de ofertanta .................. - admiterea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, într-un termen rezonabil, de minim 3 zile, după studierea dosarului achiziției, urinând a comunica aceasta detaliere tuturor părților implicate în procedură din fața Consiliului; - repunerea contestatoarei în termenul de a detalia/motiva contestația, după studierea dosarului achiziției transmis la Consiliu, având în vedere refuzul autorității contractante de a-i pune la dispoziție părți relevante din dosarul achiziției și imposibilitatea efectivă de a lua la cunoștință de informațiile existente în acesta. - obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire, prin reevaluarea ofertei prezentate de societatea contestatoare și a ofertei depuse de .................. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11386/19.02.2026, .................. înmatriculată la Oficiul Pagina 1 din 99

Registrului Comerțului sub nr. ......... având ................., a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. respingerea ca tardiv formulată a contestației .................. V. admiterea excepției lipsei de interes și respingerea contestației ca lipsită de interes, în ceea ce privește oferta intervenientei ..............., în temeiul art. 33 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. 6 din Legea 101/2016; VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de ................ VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. II. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent (dosar nr. 329/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7401/05.02.2026, formulată de către ............... înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. .........având ............, reprezentată convențional prin ................... s-a solicitat Consiliului să dispună:

- în principal: anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii (nr. 198/28.01.2026), precum și a tuturor actelor anterioare/subsecvente în ceea ce privește evaluarea ofertei depuse de către ................ Pe cale de consecință solicită obligarea autorității contractante, ................... la reevaluarea ofertei anterior menționate, cu consecința reținerii caracterului inadmisibil al acesteia și continuarea procedurii cu respectarea documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor pe care CNSC le va reține în motivarea deciziei de admitere a prezentei contestații; - repunerea contestatoarei în termenul legal pentru completarea criticilor privind caracterul inadmisibil al ofertei contestate având în vedere refuzul vădit nelegal autorității contractante de a permite accesul legal la dosarul achiziției publice, în concret la conținutul ofertei contestate. - permiterea accesului la studiul dosarului de achiziție publică la Consiliu în vederea completării contestației promovate. - în temeiul art. 26 alin. (9) Legea 101/2016 solicită obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată în soluționarea contestației. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11384/19.02.2026, ..............., cu sediul în ................... înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. .......... având CUI ...................., a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. admiterea excepției nemotivării criticilor contestației C.1, C.4, C.5, raportat la prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016; V. respingerea ca tardiv formulată a contestației formulată de ................ VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației ..................... VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, Pagina 3 din 99

precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: I. Prin contestația nr.1233/04.02.2026 (dosar nr. 328/2026), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 7878/06.02.2026, ..............., în calitate de operator economic participant la procedura de achiziție, critică respingerea ofertei sale ca inacceptabilă cât și ..................... pentru următoarele motive: A. Motivele de nelegalitate și netemeinicia a raportului procedurii 198/28.01.2026 și a adresei nr. 206/28.01.2026 sunt următoarele: Inacceptabilitatea ofertei depuse de .................... Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a declarant oferta inacceptabilă, raportat la faptul că nu a prezentat Formularul de ofertă financiară. Această decizie este considerată a fi netemeinică și disproporționată deoarece, societatea contestatoare a prezentat

propunerea financiară precum și toate informațiile solicitate, cu excepția formularului de ofertă financiară. Toate informațiile, respectiv valoarea propunerii financiare au fost transmise în SEAP, sens în care autoritatea contractantă era în posesia acestor informații. Din motive tehnice, reprezentând un viciu de formă, contestatoarea nu a încărcat acest formular, care conține informații care se regăsesc în alte documente din ofertă. Astfel, societatea contestatoare a menționat valoarea ofertei financiare, în cadrul SEAP, valoarea criptată, iar în cadrul propunerii financiare a prezentat Formularele F1, F2 și F3 din care rezultă valoarea ofertată. În cadrul ofertei s-au prezentat Centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți; Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1); Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); Listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3) și Extrasele de resurse materiale, manoperă, utilaj și transport (formularele C6cp-C9cp). Prin prezentarea acestor documente contestatoarea a precizat în mod expres valoarea ofertei financiare precum și angajamentul juridic privind realizarea lucrărilor. Conform informațiilor existente, prețul ofertat este determinabil și precizat în mod expres atât în cadrul rubricii din SEAP cât și în cadrul Formularelor F1, F2 și F3, existente în cadrul propunerii financiare. Astfel, în cadrul formularului de ofertă - sunt centralizate informațiile prezentate în cadrul altor documente ale ofertei prezentate la momentul depunerii ofertelor. Contestatoarea susține că prin intermediul răspunsului la clarificări privind prelungirea ofertei și a garanției de participare a prezentat acest formular, sens în care a îndreptat viciul de formă. Autoritatea contractantă a apreciat în mod eronat că neprezentarea Formularului de ofertă (Formularul nr. 4) echivalează cu lipsa ofertei și, implicit, cu lipsa actului juridic de angajare în contract, dispunând respingerea ofertei. Această interpretare este una excesiv formalistă și contrară principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică. Deși Formularul de ofertă nu a fost depus ca document distinct, manifestarea de voință a ofertantului de a se angaja contractual rezultă fără echivoc din ansamblul documentelor incluse în propunerea financiară, documente semnate de reprezentantul legal, care conțin toate elementele esențiale ale ofertei: prețul ofertat, condițiile financiare, perioada de valabilitate și asumarea obligațiilor contractuale. Pagina 5 din 99

În mod constant, atât practica CNSC, cât și jurisprudența instanțelor de judecată au statuat că lipsa unui formular standardizat nu poate conduce automat la respingerea ofertei, în măsura în care angajamentul ferm al ofertantului rezultă din alte documente depuse și nu există dubii cu privire la conținutul ofertei sau la voința de a contracta. Mai mult, sancțiunea extremă a respingerii ofertei pentru o omisiune pur formală contravine principiului proporționalității, consacrat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care neprezentarea Formularului nr. 4 nu a afectat comparabilitatea ofertelor și nu a adus atingere intereselor autorității contractante. În aceste condiții, autoritatea contractantă avea obligația de a solicita clarificări, în temeiul art. 196 și art. 197 din Legea nr. 98/2016, iar nu de a proceda direct la respingerea ofertei societății contestatoare. Interpretarea autorității contractante este contrară practicii constante a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care a statuat în mod repetat că lipsa unui formular standardizat nu poate conduce automat la respingerea ofertei, în măsura în care angajamentul ferm al ofertantului rezultă din alte documente depuse în cadrul ofertei. Astfel, prin Decizia CNSC nr. 2214/2020, Consiliul a reținut că „forma standard a unui document nu prevalează asupra conținutului său, iar manifestarea de voință a ofertantului poate fi dedusă din ansamblul documentelor depuse, semnate și asumate".

De asemenea, prin Decizia CNSC nr. 3949/2019, s-a stabilit că „respingerea unei oferte pentru lipsa unui formular solicitat în documentația de atribuire reprezintă o măsură excesiv formalistă, în condițiile în care oferta conține toate elementele esențiale necesare evaluării și angajării contractuale". În același sens, prin Decizia CNSC nr. 1256/2021, Consiliul a arătat că „autoritatea contractantă avea obligația de a solicita clarificări, iar nu ele a respinge oferta pentru o omisiune de natură formală care nu afectează substanța acesteia". Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a declarat oferta sa ca fiind inacceptabilă, apreciind că sunt incidente prevederile art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016, motivând că lipsa Formularului de ofertă echivalează cu lipsa ofertei, respectiv cu lipsa actului juridic de angajare în contract. Dispozițiile art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016 vizează exclusiv situațiile în care oferta nu conține o manifestare de voință a ofertantului de a contracta, respectiv cazurile în care lipsesc elementele esențiale ale ofertei. Or, în procedură, manifestarea de voință a contestatoarei rezultă fără echivoc din ansamblul documentelor depuse în cadrul propunerii financiare, documente semnate de reprezentantul legal, care conțin prețul ofertat, condițiile financiare și asumarea obligațiilor contractuale. În mod constant, CNSC a statuat că lipsa unui formular standardizat nu poate conduce automat la respingerea ofertei ca inacceptabilă, în măsura în care angajamentul ferm al ofertantului rezultă din alte documente depuse. Totodată legiuitorul prin prevederile art. 137 alin. (2) lit. k) HG 395/2016 nu a statuat sancționarea expresă cu excluderea din procedură în lipsa unui formular, ci lipsa ofertei ca act juridic. În concluzie, contestatoarea nu se află în situația lipsei ofertei, în sensul art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016, ci cel mult în situația unei omisiuni de formă privind modalitatea de prezentare a manifestării de voință. Or, voința contestatoarei de a se angaja contractual rezultă în mod clar, complet și neechivoc din propunerea financiară depusă, document semnat de reprezentantul legal, care conține prețul total ofertat, condițiile financiare și asumarea obligațiilor contractuale. Formularul de ofertă este un mijloc, nu un scop. Fișa de date nu poate extinde sfera art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016 la situații care nu reprezintă lipsa ofertei, ci doar o omisiune de formă privind prezentarea manifestării de voință. În procedură societatea contestatoare a prezentat o ofertă care conține toate elementele esențiale ale unei oferte în sens juridic: un preț determinat, rezultat din listele de cantități devizul ofertă, precum și Pagina 7 din 99

asumarea explicită a condițiilor contractuale, prin declarația depusă în acest sens. Mai mult, susține că autoritatea contractantă a aplicat în mod eronat prevederile art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016, asimilând lipsa unui formular standardizat cu lipsa ofertei și a actului juridic de angajare, deși oferta contestatoarei conține toate elementele esențiale ale unei oferte în sens juridic. Astfel, prețul ofertat este determinat și rezultă din listele de cantități devizul ofertă, iar asumarea obligațiilor contractuale este exprimată în mod explicit prin declarația de acceptare a condițiilor contractuale depusă în cadrul ofertei. Aceste elemente demonstrează existența unei manifestări de voință clare, ferme și neechivoce a contestatoarei de a se angaja contractual. Interpretarea autorității contractante contravine principiului proporționalității consacrat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și practicii constante a CNSC, care a statuat că forma standard a unui document nu poate prevala asupra conținutului și efectelor juridice ale ofertei, în măsura în care voința ofertantului de a contracta rezultă din ansamblul documentelor depuse. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că se impune admiterea contestației, anularea rezultatului procedurii în ceea ce privește respingerea ofertei sale și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei, cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Orice interpretare contrară ar conduce la un formalism excesiv, incompatibil cu scopul procedurii simplificate și cu rolul real al documentelor ofertei. Prin urmare, societatea contestatoare solicită admiterea contestației, anularea rezultatului procedurii în ceea ce privește respingerea ofertei și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei, cu respectarea dispozițiilor legale incidente. Neconformitatea ofertei ................. ❖ Oferta prezentată de ...................... este inadmisibilă, deoarece nu îndeplinește cerințele de calificare și selecție și totodată nu au fost prezentate documentele prevăzute în documentația de atribuire pentru terțul susținător. Conform prevederilor din fișa de date a achiziției s-a precizat faptul că în situația în care ofertanții justifică îndeplinirea cerințelor de calificare și selecție prin intermediul unui terț susținător, aceștia au obligația de a prezenta odată cu angajamentul terțului și modul efectiv în care se va materializa susținerea acestuia. Ofertantul a prezentat angajamentul terțului de susținere dar nu au prezentat modul efectiv în care se va materializa susținerea acestuia în cazul în care ofertantul va întâmpina dificultăți și nu va putea realiza obiectul contractului. Astfel suplimentar angajamentului de susținere, ofertantul avea obligația de a prezenta modul efectiv prin care terțul susținător va intervenii și va finaliza lucrările în cazul în care ofertantul va întâmpina dificultăți și nu va putea realiza obiectul contractului. În acest sens sunt prevederile art. 182 alin. 4 din Legea nr. 98/2016 „ (4) Odată cu angajamentul de susținere, ofertantul/candidatul are obligația să prezinte documente transmise acestuia de către terțul/terții susținător/susținători, din care să rezulte modul efectiv prin care terțul/terții susținător/susținători va/vor asigura îndeplinirea propriului angajament de susținere, documente care se vor constitui anexe la respectivul angajament" precum și prevederile art. 48 din Hotărârea de Guvern nr. 395/2016, alin. 2) „ Autoritatea contractantă are obligația de a lua în considerare această susținere, ca probă a îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentației de atribuire, cu condiția ca ofertantul/candidatul să poată demonstra că dispune efectiv de resursele entităților ce acordă susținerea, necesare pentru realizarea contractului". Din interpretarea coroborată a cerințelor documentației de atribuire cu prevederile legale anterior menționate rezultă că ofertanții sunt obligați să prezinte în susținerea angajamentului și documente din care să rezulte atât faptul că terții susținători vor desfășura efectiv lucrările Pagina 9 din 99

care fac obiectul susținerii, cât și modul efectiv în care aceștia vor asigura îndeplinirea propriilor angajamente de susținere. Contestatoare susține că ofertantul nu a furnizat autorității contractante nici un document care să releve modalitatea efectivă în care terțul se va implica în ducerea la îndeplinire a contractului. În lipsa prezentării documentelor prin care se justifică modalitatea efectivă în care se va implica terțul în ducerea la îndeplinire a părții din contractul de achiziție respectiv modul concret de mobilizare a utilajelor, a resurselor personalului tehnic și implicit de intervenție în implementarea contractului, autoritatea contractantă în mod eronat a constatat faptul că ofertantul îndeplinește cerințele de calificare și selecție, prin terțul susținător. De asemenea, nu sunt lipsite de relevanță argumentele legiuitorului de modificare a prevederilor art. 182 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 prin OUG nr. 107/2017, în Nota de fundamentare a acestui act normativ, modificarea art. 182 alin. (2) fiind justificată prin faptul că: „Se asigură transpunerea fidelă a art. 63, paragraful (1) din Directiva 24/2014/UE, clarificându-se în acest fel modalitatea concretă în care susținerea terțului poate fi luată în considerare în ceea ce privește cerința referitoare la experiență (Art. 182 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Abrogarea dispozițiilor art. 182 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora în cazul în care susținerea viza resurse netransferabile, angajamentul asigura autorității contractante îndeplinirea obligațiilor asumate prin acesta, în situația în care

contractantul întâmpina dificultăți pe parcursul derulării contractului, având în vedere că prevederea nu se regăsește în textul directivei și devine inutilă în contextul modificării art. 182 alin. (2), respectiv asigurarea transpunerii fidele a art. 63, paragraful (1) din Directiva 2014/24/UE, clarificându-se în acest fel modalitatea concretă în care susținerea terțului poate fi luată în considerare în ceea ce privește cerința referitoare la experiență" Mai mult, prevederile art. 63 Utilizarea capacităților altor entități, din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, prevăd următoarele: „ (1) în ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În ceea ce privește criteriile referitoare la calificările educaționale și profesionale stabilite la anexa XII partea II litera (/) sau la experiența profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacitățile altor entități atunci când acestea din urmă vor desfășura activitățile sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacități. (...) ". În aceste condiții, rezultă că terțul susținător invocat pentru îndeplinirea criteriilor care vizează „experiența profesională relevantă" (având în vedere argumentele expuse anterior - „experiența similară”) trebuie să execute efectiv activitățile pentru care a acordat susținere ofertantului. Aplicând aceste dispoziții legale prezentei spețe, se poate constata că experiența similară privind execuția de lucrări de tipul solicitat prin fișa de date a achiziției, reprezintă „experiența profesională relevantă" la care se face referire în art. 182 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel că terțul susținător invocat pentru îndeplinirea acestei capacități tehnice ar fi trebuit să execute efectiv lucrările în legătură cu care a prezentat angajamentul de susținere. Contestatoarea invocă cauza C-324/14, Partner Apelski Bariusz împotriva Zarzqd Oczyszczania Miasta, cu participarea Remondis sp. z o.o., MR Road Servi-ce sp. z o.o., CJUE. Din analiza considerentelor Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în C-324/14, se poate reține că ideile principale din cauza judecată, referitor la rolul terțului în ofertă, sunt următoarele: Pagina 11 din 99

- fără capacitățile financiare și economice, precum și tehnice și/sau profesionale ale terțului, ofertantul nici nu putea fi admis să participe la procedură (idee prezentă și în cauza C-234/14); - ofertantului îi incumbă să facă dovada că dispune „efectiv" de mijloacele acestor organisme sau întreprinderi, care nu îi aparțin în mod exclusiv și care sunt necesare executării contractului; precum și faptul că - terțul, prin susținerea experienței similare, se obligă să execute părți din contract. În concluzie, în lipsa prezentării în mod concret a modalității de implicare a terțului susținător, autoritatea contractantă nu avea dreptul de a constată că ofertantul îndeplinește cerințele de calificare și selecție din documentația de atribuire. În jurisprudența recentă, respectiv Decizia nr. 720/C1/48, 51, 55, 95 din data de 21.03.2024 s-a reținut „ raportat la cerința privind experiența similară, terțul susținător trebuia să prezinte pe lângă angajamentul ferm întocmit, conform prevederilor legale, documente din care să rezulte modul concret de îndeplinire a angajamentului de susținere respectiv modul în care vor fi utilizate efectiv în executarea contractului resursele enumerate și nu doar afirmarea disponibilității acestora (resurse tehnice și profesionale, consiliere și asistență tehnică pentru instalare, mentenanță, instruire personal prin personal specializat); așadar, dovedirea nu trebuie să rămână la nivel de angajament de susținere, respectiv la nivel de hârtii, terțul neavând numai atribuții declarative. Mai mult decât atât, din conținutul

angajamentului de susținere prezentat în cadrul ofertei, rezultă că terțul susținător garantează ofertantului susținerea condiționată: „în situația în care contractantul (...) întâmpină dificultăți în derularea contractului" prevedere abrogată de OUG nr. 107/2017 [fostul art. 182 alin. (5) din Legea nr. 98/2016] în care terțul susține că poate interveni „ ori de câte ori situația o va impune". ❖ Oferta .................. este neconformă deoarece Graficul Gantt prezentat nu respectă cerințele din Documentația de Atribuire Conform fișei de date a achiziției, s-a solicitat ca ofertanții să prezinte un Grafic Gantt care va conține „Alocarea resurselor (umane + echipamente/utilaje) necesare activităților și sub activităților - este procesul de estimare a tipului de resurse umane și a echipamentelor/utilajelor necesare pentru efectuarea fiecărei activități. Principalul beneficiu al acestui proces este faptul că se identifică tipul, cantitatea și atributele resurselor necesare, permițând estimări exacte ale duratei de realizare a activităților; Contestatoarea arată că în cadrul Graficul Gantt depus de ...................., acesta nu a prezentat - Fazele /etapele de realizare a sub activităților aferente lucrărilor - Drumul Critic care să conțină și sub activitățile critice în realizarea obiectivului de investiție - Lucrările temporare necesare realizării obiectivului de investiție, respective a prevăzut doar realizarea acestora - faza preliminară fără a prevedea și dezafectarea acestora. - Secvențierea și derularea în timp, precum și durata testelor aferente lucrărilor, fiind inclusă doar o singură activitate. Autoritatea contractantă a constatat acest aspect, și a solicitat clarificări ofertantului prin adresa nr. nr. 2761 din 29.08.2025. Prin răspunsul la clarificări ofertantul modifică Graficul Gantt depus inițial, și redepune un nou Grafic Gantt. Raportat la acest aspect, autoritatea contractantă revine și resolicitări acestui ofertant clarificări privind Graficul Gantt redepus, prin adresa nr. 3287 / 05.11.2025. Ca răspuns la a doua solicitare de clarificări, ofertantul redepune un Grafic Gantt revizuit, respectiv revizuiește diagrama drumului critic astfel încât să reflecte în mod complet și logic succesiunea tuturor activităților și sub activitățile critice până la încheierea integrală a procesului. Societatea contestatoare susține că autoritatea contractantă, avea obligația de a declara oferta inacceptabilă și raportat la prevederilor art. 134, alin.5 din Hotărârea de Guvern nr.395/2016, deoarece primul răspuns la clarificări este neconcludent. Pagina 13 din 99

Totodată oferta trebuia declarată neconformă și raportat la prevederile art. 134, alin. 6 din Hotărârea de Guvern nr.395/2016, deoarece prin răspunsurile transmise, ofertanta a modificat părți esențiale din cadrul propunerii tehnice, respectiv Graficul Gantt și Drumul Critic. Mai mult, autoarea contestației arată că Graficul Gantt prezentat de către ofertantul ................... este neconform deoarece nu s-a avut în vedere toate fazele determinante precum și zilele libere și condițiile de lucru pe timp friguros. Cu titlu de exemplu arată faptul că ofertantul a prevăzut lucrări în perioada de timp friguros - Drum Agricol de exploatație Chiuza- Săsarm - eligibil - Carosabil din data de 03.11.2025 până la data de 30.04.2025; -Scurgerea apelor din 03.11.2025 27.03.2025, cu toate că autoritatea contractantă a interzis acest lucru. Mai mult, chiar în situația în care s-au prevăzut a fi realizate lucrări în această perioadă, ofertantul avea obligația de a prezenta procedurile tehnice și metodologia de execuție a lucrărilor raportat la perioada de timp friguros. În cadrul propunerii tehnice, ofertantul nu a prezentat procedurile tehnice și metodologia de execuție a lucrărilor raportat la perioada de timp friguros. ❖ Oferta ...................... este neconformă deoarece ofertantul nu a prezentat „Alocarea resurselor (umane + echipamente/utilaje) pentru realizarea sub activităților.

Contestatoarea arată că în cadrul Graficului Gantt - anexe eventual, nu au fost prezentate modalitatea de alocare a resurselor umane și a utilajelor pentru fiecare sub activitate în parte, conform cerințelor din documentația de atribuire. Ofertantul a prezentat resursele umane și utilajele doar pe activitățile principale, fără a detalia acest aspect pe sub activități pentru fiecare sub activitate conform cerințelor. În lipsa prezentării acestor resurse, autoritatea contractantă nu avea cum să verifice încadrarea și posibilitatea de realizare a lucrărilor aferente sub activităților în termenul indicat. ❖ Oferta ........................ este neconformă deoarece propunerea tehnică nu este corelată cu propunerea financiară Cu titlu de exemplu indică faptul că propunerea financiară prezentată de ofertantă, nu acoperă toate cheltuielile privind realizarea serviciilor și a lucrărilor. Conform mențiunilor și cerințelor, ofertantul avea obligația de a asigura un personal de specialitate, respectiv un șef șantier, un RTE, un RTQ, un responsabil SSM, un topograf. Costurile înregistrate cu acest personal sunt cuprinse în cadrul cheltuielilor indirecte. Analizând cuantumul acestor cheltuieli indirecte declarate de ofertant, se poate constata că acestea nu acoperă nici salariul minim pe ramura construcții, raportat la durata de realizare a lucrărilor 16 luni. Ofertanta a ofertat o cotă a cheltuielilor indirecte care raportat la informațiile din cadrul propunerii tehnice nu acoperă cheltuielile înregistrate în cazul executării contractului. Oferta este inacceptabilă deoarece ofertanta nu răspunde concludent la solicitările de clarificări din punct de vedere financiar și nu justifică în mod concludent conform prevederilor legale valoarea ofertată. Cererea contestatoarei de a studia și ulterior a detalia contestația formulată se impune a fi admisă, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, având în vedere următoarele considerente Ulterior comunicării raportului procedurii, contestatoarea a solicitat autorității contractante în temeiul prevederilor legale în materie, art. 217, din Legea nr. 98/2016, accesul la documentele aflate la dosarul achiziției. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă, a refuzat să permită accesul la întreg dosarul achiziției, încălcând prevederile art. 217, din Legea nr. 98/2016. Astfel singurele informații privind modalitatea de evaluare a ofertelor se regăsesc la nivel general doar în cadrul raportului procedurii. Pagina 15 din 99

În ceea ce privește raportul procedurii, acesta nu include elemente necesare valorificării drepturilor unui ofertant care vrea să analizeze maniera de evaluare a ofertelor. În lipsa accesului la dosarul achiziției, contestatoarea susține că în imposibilitatea de a detalia și indica în mod concret din care documente reies neconformitățile menționate mai sus. Totodată cererea trebuie să fie admisă raportat la următoarele aspecte: - se încadrează în prevederile din legislația națională: art. 11 din Legea nr. 101/2016, art. 1 alin. 1 din Codul civil (1)„ Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului” -art. 19 din Legea nr. 101/2016, principiul general de drept actus interpretandus est potius ut vaieat, quam ut pereat, conform căruia normele juridice se interpretează în sensul în care ele produc efecte, iar nu în sensul în care ele n-ar produce nici un efect; - art. 1268 alin. 3 din Codul civil „(3) Clauzele se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce nici unul prevede acest principiu pentru interpretarea contractelor, dar, pentru identitate de rațiune, el este extins pentru interpretarea tuturor normelor de drept. Raportat la prevederile legale de mai sus și la principiul general de drept actus interpretundus est potius ut vaieat, quam ut pereat, termenul de 3 zile acordat contestatoarei de către instanță, pentru

completarea conținutul contestației trebuie să curgă de la data la care i s-a permis studierea dosarului achiziției publice în totalitate. În orice altă interpretare a normelor de drept, dreptul contestatoarei de a studia dosarul achiziției publice ar fi o formă fără fond, ne producătoare de efecte juridice, în condițiile în care contestația ar trebui completată cu toate motivele de fapt și de drept, cu toate mijloacele de probă, independent de accesul prealabil la dosarul achiziției publice. Totodată, dreptul contestatoarei de a studia dosarul achiziției publice ar fi o formă fără fond, ne producătoare de efecte juridice, în condițiile în care contestatoarea nu ar beneficia de un termen rezonabil pentru completarea contestației după studierea dosarului achiziției (s.n. legiuitorul stabilește în art. 11 din Legea nr. 101/2016 că termenul de completare a contestației este de 3 zile) sau în condițiile în care Consiliul nu ar analiza pe fond argumentele contestatoarei din completarea contestației rezumându-se la a le respinge ca inadmisibile/tardive raportat la termenul limită de depunere a contestației. La nivel Național contestatoarea amintește Decizia Curții de Apel Oradea nr. 3588/CA/2014- R/10.11.2014, Decizia Curții de Apel Timișoara nr. 3314/19.05.2014 și Decizia Civilă nr. 11514/2013, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1137/33/2013, pag. 48 din Decizie, unde s-a statuat care este momentul de la care curge termenul de formulare a criticilor în procedura achizițiilor publice, în sensul că acest moment este momentul luării la cunoștință despre această neconformitate, adică de la momentul studierii dosarului de achiziție de către contestator. Prin Decizia nr. 11514/2013, Curtea de Apel Cluj, a respins excepția tardivității și inadmisibilității, invocată de către intimata din acea procedură cu privire la faptul că critici le privind oferta sa s-au formulat doar după studierea dosarului achiziției la Consiliu. Această Decizie a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj, la data de 28.11.2013, data la care erau în vigoare aceleași prevederi a legislației privind achizițiile publice, art. 207 și totodată erau în vigoare și prevederile Noului Cod de Procedură Civilă. Recent, Consiliul prin Decizia nr. 257/C3/23 din data de 31.01.2024, menținută de Curtea de Apel Cluj prin Decizia Civilă nr. 319/2024 din data de 15 Martie 2024, pronunțată în dosarul 172/33/2024 a reținut că termenul de detaliere, precizare și contestare curge de la data luării efective la cunoștință de documentele ofertei. Raportat la prevederile art. 11 din Legea nr. 101/2016 și la prevederile Noului Cod de Procedură Civilă, legea generală, termenul de 3 zile de a detaila criticile curge de la data luării la cunoștință a actelor nelegale, în speță oferta depusă de către operatorul economic, și curge Pagina 17 din 99

de la data consultării dosarului de achiziție depus de către autoritatea contractantă. În practica recentă s-a statuat faptul că termenul de formulare și detaliere a criticilor curge de la momentul luării la cunoștință în integralitate a informațiilor din cadrul dosarului achiziției, respectiv de la momentul studierii propunerilor tehnice și financiare depuse în cadrul procedurii care nu au fost justificate ca fiind confidențiale. În acest sens indică Decizia nr. 1550/C1/1192,1211,1221, 1494 din data de 16.07.2021. Această Decizie a fost menținută de Curtea de Apel București prin Decizia Civilă nr. 2265/16.11.2021 pronunțată în dosarul 5300/2/2021. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă, a refuzat accesul la dosarul achiziției, motivând faptul că ofertantul desemnat câștigător a prezentat o Declarație de confidențialitate. Analizând Declarația de Confidențialitate, se poate constata că nu se justifică caracterul confidențial al ofertei depuse în această procedură de atribuire. Inclusiv ANAP prin ÎNDRUMARE privind analiza confidențialității ofertelor, arată faptul că ofertanții trebuie să justifice în mod concret în ceea ce constă confidențialitatea ofertei, „ așadar, din prevederile sus citate se desprind următoarele concluzii: legislația în materie conferă dreptul operatorilor economici de a declara confidențiale doar anumite informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentări/justificări de preț/cost, drept care este condiționat însă de

obligația operatorilor de a justifica caracterul confidențial al acestora întrucât suni date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Subliniază că motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul, propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 123 alin. (1) din Anexa la HG nr. 395/2016, prin prezentarea motivelor concrete în temeiul cărora ofertantul dorește să păstreze confidențiale unele informații/elemente din cadrul propunerii tehnice și/sau din propunerea, financiară prin raportare la domeniul de activitate al acestuia, cu atât mai mult cu cât respectivele informații/elemente declarate confidențiale pot viza date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Raportat la aspectele prezentate .................., solicită acordarea accesului la dosarul achiziției transmis la Consiliu. Prin punctul de vedere fără număr de înregistrare la emitent, înregistrat la Consiliu cu nr. 9413/12.02.2026, ............. a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de .................solicitând respingerea contestației ca nefondată pentru următoarele motive: Considerații introductive privind procedura de atribuire și cadrul legal aplicabil Procedura de atribuire a contractului având ca obiect „.................. a fost inițiată de prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1163438 din data de 02.06.2025. Valoarea totală estimată a achiziției a fost stabilită la pragul de 5.146.800.44 lei fără TVA, compusă din cheltuieli pentru amenajări de protecția mediului (5.005,45 lei), construcții și instalații (5.116.215,43 lei) și organizare de șantier (25.579,56 lei). Proiectul beneficiază de finanțare nerambursabilă prin Planul Strategic PAC 2023-2027, intervenția DR-27, în baza contractului de finanțare încheiat cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Criteriul de atribuire ales, este în deplină concordanță cu complexitatea lucrărilor și necesitatea optimizării resurselor financiare, a fost „prețul cel mai scăzut". Întregul proces de evaluare a ofertelor a fost guvernat de principiile fundamentale instituite prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă manifestând o conduită imparțială, transparentă și orientată spre asigurarea unui tratament egal tuturor operatorilor economici participanți. Comisia de evaluare, numită prin dispoziția nr. 33 din 30.04.2025, a fost asistată de experți cooptați pentru specializările juridică, tehnică și financiară, asigurând astfel o analiză multidimensională a fiecărei propuneri depuse. Pagina 19 din 99

Această analiză constituie punctul de vedere oficial al .............față de contestația formulată de ........................., prin care se solicită anularea raportului procedurii nr. 198/28.01.2026 și a adresei de comunicare a rezultatului nr. 206/28.01.2026. Argumentația autorității contractante este structurată pe combaterea motivelor de nelegalitate invocate de contestatoare, demonstrând faptul că decizia de respingere a ofertei acesteia ca inacceptabilă a fost nu doar o opțiune legală, ci o obligație imperativă derivată din normele de ordine publică ce reglementează achizițiile publice în România. Evoluția procesului de evaluare și conduita comisiei față de participanți Pentru a înțelege temeinicia actelor administrative contestate, este esențială trecerea în revistă a etapelor evaluării, proces marcat de o rigoare procedurală ridicată. Comisia de evaluare a procedat la verificarea succesivă a DUAE, a propunerilor tehnice și, în final, a propunerilor financiare pentru operatorii economici a căror ofertă tehnică a fost declarată admisibilă. La data de 12.08.2025, prin procesul-verbal nr. 2, comisia a demarat evaluarea propunerilor tehnice, analizând documentațiile voluminoase depuse de operatorii economici, cum ar fi S.C. MIS GRUP S.R.L. (1227 pagini). ........... (467 pagini). ................... (507 pagini). Această etapă a fost caracterizată de o analiză punctuală a metodologiilor de execuție, a graficelor Gantt și a resurselor umane propuse.

Un aspect definitoriu al bunei-credințe a autorității contractante este reprezentat de utilizarea extinsă a mecanismului solicitărilor de clarificări. Astfel, prin adresele transmise în data de 29.08.2025, autoritatea a solicitat aproape tuturor participanților detalieri privind succesiunea logică a activităților, alocarea resurselor pe sub activități și evidențierea fazelor determinante. Acest precedent subliniază caracterul unitar și echidistant al evaluării: regulile stabilite în documentația de atribuire au fost aplicate cu aceeași severitate tuturor, fără discriminare. În cazul ............... deși oferta tehnică a fost considerată admisibilă după clarificarea unor erori materiale privind personalul de specialitate, faza de evaluare financiară a scos la iveală o omisiune de neînlăturat: lipsa documentului principal de angajare juridică. Analiza temeiniciei respingerii ofertei ...............: lipsa Formularului de Ofertă Motivul central al contestației depuse de .................. vizează caracterul pretins disproporționat al deciziei autorității de a respinge oferta pentru absența Formularului nr. 4. Contestatoarea susține că această omisiune este un simplu viciu de formă, întrucât voința sa de a se angaja contractual ar rezulta din ansamblul documentelor depuse și din prețul criptat în SEAP. Definirea ofertei ca act juridic de angajare necondiționată Potrivit art. 3 alin. (1) lit. hh) clin Legea nr. 98/2016, oferta reprezintă actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într- un contract de achiziție publică. În sistemul electronic de achiziții publice, această manifestare de voință se materializează în documentul intitulat „Formular de Ofertă", care nu este o simplă anexă, ci instrumentul probatoriu al consimțământului ofertantului. Prin Fișa de Date a Achiziției, Secțiunea IV.4.2, s-a stabilit expres că propunerea financiară va cuprinde următoarele: Formularul de ofertă (formularul nr. 4); lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract". Această prevedere a fost acceptată de toți ofertanții prin însăși depunerea ofertelor, dobândind caracterul de regulă imperativă a procedurii. În momentul în care un operator economic omite să încarce acest formular semnat electronic, acesta eșuează în a produce dovada juridică a intenției sale de a contracta în termenii și condițiile stabilite de autoritate. Jurisprudența CNSC a confirmat în mod repetat această perspectivă în Decizia nr. 5939/2018. Consiliul a reținut că lipsa formularului de ofertă atrage inacceptabilitatea, deoarece autoritatea nu poate să „presupună" sau să „deducă" voința de a contracta dintr-o valoare numerică criptată în sistem. Prețul criptat reprezintă o informație tehnică Pagina 21 din 99

necesară sistemului informatic pentru a efectua clasamente, însă validitatea ofertei depinde de existența documentului asumat prin semnătură electronică extinsă de către reprezentantul legal. Fără acest act, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a-i opune ofertantului clauzele contractuale în etapa de semnare, punând în pericol întregul proces de achiziție și sursele de finanțare. Inaplicabilitatea mecanismului clarificărilor în cazul lipsei ofertei ................... argumentează că autoritatea avea obligația de a solicita clarificări în temeiul art. 196 din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă subliniază că dreptul de a solicita clarificări nu se poate transforma într-o ocazie de a depune documente care lipsesc cu desăvârșire, și care constituie elementul central al propunerii financiare. Conform art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016. oferta este considerată inacceptabilă dacă îi lipsește una dintre cele două componente prevăzute de lege. În speță, absența formularului nr. 4 echivalează cu lipsa propunerii financiare sub aspectul său juridic. Clarificările sunt permise doar pentru a elucida informații existente, nu pentru a completa oferta cu documente esențiale depuse post-factum. Permiterea depunerii formularului de ofertă după data limită de deschidere ar constitui o încălcare flagrantă a principiului tratamentului egal, oferind contestatoarei posibilitatea de a-și reconfirma sau modifica angajamentul într-un moment în care conținutul celorlalte oferte ar putea fi deja cunoscut sau bănuit.

Principiul proporționalității invocat de contestatoare nu poate fi utilizat pentru a înlătura aplicarea unor norme de ordine publică. Proporționalitatea presupune alegerea unei măsuri adecvate unui scop legitim, însă în achizițiile publice scopul este asigurarea unei competiții loiale bazate pe oferte complete și ferme la momentul deschiderii. Omiterea actului de angajare nu este o „abatere minoră", ci o deficiență majoră de diligentă care cade în sarcina exclusivă a operatorului economic, conform principiului nerno auditvrpropriam turpitudinem allegans. Inconsistența tabelului de corespondență prezentat în contestație Contestatoarea a inclus în acțiunea sa un tabel prin care încearcă să demonstreze că toate informațiile din Formularul nr. 4 s-ar regăsi împrăștiate în alte secțiuni ale ofertei (paginile 423-494 ale propunerii tehnice, garanția de participare, acordul de subcontractare). Autoritatea contractantă consideră acest demers ca fiind unul artificial și lipsit de relevanță juridică. În primul rând, acceptarea condițiilor contractuale menționată la pagina 494 a propunerii tehnice este o cerință de conformitate a soluției tehnice, nu un angajament financiar, în al doilea rând, prețul rezultat din formularele F1, F2 și F3 reprezintă fundamentarea matematică a valorii lucrărilor, însă nu include elementele de garanție juridică pe care Formularul nr. 4 le conține: asumarea riscurilor, perioada de valabilitate a ofertei și caracterul ferm al angajamentului. Mai mult, garanția de participare nu poate substitui formularul de ofertă. Rolul garanției este de a proteja autoritatea de retragerea ofertei sau de refuzul semnării contractului, dar ea nu constituie oferta în sine. Comisia de evaluare nu are competența de a „reconstrui" o ofertă fragmentată prin metode de deducție logică, ci trebuie să verifice existența documentelor solicitate imperativ prin documentația de atribuire. Acceptarea unei astfel de practici ar introduce un grad inacceptabil de subiectivism în evaluare, subminând predictibilitatea procesului de achiziție. Combaterea

criticilor

la

adresa

ofertei

declarate câștigătoare ............... Contestatoarea ................ încearcă să obțină anularea întregului rezultat al procedurii prin atacarea conformității ofertei .................... Autoritatea contractantă demonstrează că toate aspectele sesizate au fost verificate cu scrupulozitate în timpul evaluării și că decizia de admisibilitate este pe deplin legală. Validitatea angajamentului terțului susținător .............. ............... nu a demonstrat modul efectiv în care se va materializa susținerea terțului ...................., invocând lipsa unei descrieri a Pagina 23 din 99

mobilizării utilajelor și a resurselor de personal. Această afirmație este contrazisă de documentele aflate la dosarul achiziției. Operatorul economic .................... a prezentat angajamentul ferm de susținere (Formularul nr. 2) emis de .......................... document prin care terțul se angajează necondiționat și irevocabil să pună la dispoziția ofertantului resursele tehnice și profesionale necesare pentru realizarea contractului. Esențial este faptul că terțul a semnat un angajament de răspundere solidară, ceea ce oferă autorității contractante o garanție juridică superioară: în cazul în care contractantul nu își poate îndeplini obligațiile, terțul este obligat legal să intervină direct. Conform jurisprudenței CJUE (Cauza C-324/14, Partner Apelski), dreptul unui operator de a recurge la capacitățile altor entități este o normă generală care trebuie să faciliteze accesul IMM-urilor la achiziții, cu condiția dovedirii disponibilității resurselor. .......................... a demonstrat că dispune efectiv de resursele terțului prin documente anexe la angajament, care identifică utilajele și expertiza transferată. Autoritatea contractantă a considerat aceste dovezi ca fiind suficiente și concludente, respectând astfel spiritul și litera art. 182 din Legea nr. 98/2016. Analiza conformității graficului Gantt și a planificării tehnice O parte considerabilă a contestației este dedicată criticilor privind graficul Gantt al ................., susținându-se că acesta nu ar fi respectat cerințele de detaliere și că ar fi prevăzut lucrări în perioade de timp friguros interzise.

Realitatea procedurală arată că autoritatea contractantă a fost prima care a identificat necesitatea unor detalieri suplimentare. Prin solicitarea de clarificări nr. 2761 din 29.08.2025, comisia a cerut ofertantului să prezinte graficul la nivel de sub activități, să clarifice durata aparentă de 24 de luni și să detalieze testele de calitate. Răspunsul ...................... din 02.09.2025 și completarea ulterioară din 06.11.2025 au adus toate lămuririle necesare: 1. Durata de execuție: Ofertantul a explicat că durata efectivă de lucru este de 16 luni, conform cerinței, iar extinderea în calendar la 24 de luni a fost cauzată de integrarea explicită a perioadelor de sistare pentru iarnă și a intervalului necesar recepției finale. Această abordare demonstrează o planificare realistă și responsabilă, nu o neconformitate. 2. Detalierea activităților: ................ a furnizat un grafic revizuit care introduce faze tehnologice standard pentru fiecare drum, cum ar fi săpătura, stratul de formă din refuz de ciur. balastul și mixturile asfaltice. Alocarea resurselor (muncitori, utilaje, transport) a fost detaliată pentru fiecare sub activitate, atingând un nivel de complexitate superior cerințelor minime. 3. Timpul friguros: Operatorul economic a prevăzut sistarea lucrărilor în intervalele 17.11.2025 - 16.03.2026 și 16.11.2026 - 15.03.2027, în conformitate cu Normativul CI6-84. Afirmația contestatoarei că s-ar fi prevăzut lucrări interzise este astfel factual eronată. 4. Drumul critic: Corecția diagramei drumului critic pentru a include activitatea de dezafectare a organizării de șantier a fost acceptată de comisie ca fiind corectarea unei abateri tehnice minore. Această ajustare nu a modificat prețul și nici nu a oferit un avantaj necuvenit, fiind susținută de informațiile existente inițial în propunerea tehnică. Autoritatea contractantă subliniază că a procedat la fel cu toți ofertanții care au avut carențe de formă în graficele Gantt, solicitând clarificări în loc de respingeri imediate. Această practică este în deplin acord cu art. 134 din HG nr. 395/2016 și vizează menținerea unei competiții reale. Justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut ................ susține că prețul ofertat de ...................... (3.944.405,70 lei, reprezentând 76,64% din valoarea estimată) este ne sustenabil și nu acoperă costurile cu personalul indirect. Autoritatea contractantă arată că depășirea pragului de 80% prevăzut de art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016 nu atrage automat neconformitatea, ci doar obligația comisiei de a solicita justificări. În urma solicitării transmise, ....................... a prezentat o fundamentare economică detaliată, incluzând: • Analize de preț pentru principalele materiale (refuz de ciur, balast, piatră spartă) bazate pe oferte de la furnizori locali, ceea ce reduce costurile de transport. Pagina 25 din 99

• Eficiența utilizării utilajelor proprii și a celor puse la dispoziție de terțul susținător. • Respectarea salariului minim în construcții și a cotelor de contribuții legale. Comisia de evaluare a constatat că ofertantul a demonstrat o structură de costuri coerentă, în care cheltuielile indirecte și profitul sunt adaptate strategiei sale comerciale. Autoritatea nu are dreptul de a impune un anumit nivel de profitabilitate, sarcina sa fiind doar de a se asigura că lucrările pot fi executate la parametrii de calitate solicitați. Mai mult, clauza de ajustare a prețului inclusă în contract oferă o protecție suplimentară împotriva creșterii imprevizibile a indicilor de cost în construcții, făcând oferta ........................una sigură pentru beneficiar. Diferențele de 0.01 unități identificate inițial la cantitățile de materiale au fost clarificate ca fiind erori de rotunjire software, fără impact asupra prețului total, fiind încadrate corect ca abateri tehnice minore. Analiza tehnică a investiției și necesitatea finalizării procedurii Modernizarea infrastructurii rutiere agricole în Chiuza este un proiect de o importanță vitală pentru comunitate, vizând asigurarea accesului către exploatațiile agricole pe diverse tronsoane: • Drum .............. (eligibil și neeligibil): Tronsoane cu lungimi variabile ce necesită structuri rutiere cu refuz de ciur și macadam.

• Drum agricol .................. (Tronson 1 și 2): Includ lucrări de terasamente și podețe tubulare de diametre mari (D=600, D=800) pentru gestionarea apelor pluviale. • Alte tronsoane: ........................ Fiecare dintre aceste obiecte necesită o planificare riguroasă a resurselor. Inconsistențele sesizate în propunerea tehnică a ................. cum ar fi neconcordanțele între funcțiile de RTE (Responsabil Tehnic cu Execuția) și CQ (Controlul Calității) pentru domnul Purei Daniel, indică o superficialitate în elaborarea ofertei care ar fi putut genera blocaje majore în faza de execuție. Deși aceste aspecte tehnice ar fi putut fi remediate prin clarificări, lipsa actului juridic de angajare (Formularul 4) rămâne un obstacol insurmontabil, de natură să atragă inacceptabilitatea de drept. Considerații privind accesul la dosar și respectarea drepturilor procesuale Contestatoarea solicită repunerea în termenul de a detalia contestația, acuzând autoritatea că a refuzat accesul la „părți relevante" din dosar. Autoritatea contractantă respinge ferm aceste alegații. Accesul la dosarul achiziției s-a realizat cu respectarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 și a legislației privind protecția informațiilor confidențiale. Majoritatea ofertanților, inclusiv ..................... au declarat părți din ofertele lor ca fiind confidențiale, prezentând justificări solide legate de secrete comerciale și metodologii tehnice brevetate. Autoritatea are obligația legală de a proteja aceste date, nerespectarea lor putând atrage sancțiuni administrative și patrimoniale. Faptul ................ a reușit să formuleze critici extrem de tehnice și detaliate la adresa graficului Gantt și a justificării prețului .................demonstrează că a avut acces la informații suficiente pentru a-și exercita dreptul la apărare. Solicitarea de amânare pentru „detalierea criticilor" pare a fi mai degrabă o strategie de tergiversare a procedurii, neavând un fundament real de privare de informații. Sinteza argumentelor de respingere a contestației Autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea ca neîntemeiată a contestației nr. 1233/04.02.2026, pentru următoarele motive esențiale: Orice altă soluție decât menținerea rezultatului procedurii ar constitui o vătămare a interesului public, prin validarea unei oferte neconforme din punct de vedere juridic și prin pedepsirea unei autorități Pagina 27 din 99

contractante care a acționat cu o diligență exemplară în verificarea detaliilor tehnice și financiare. Comuna Chiuza a asigurat o evaluare care garantează că operatorul desemnat are atât capacitatea tehnică, cât și angajamentul ferm de a finaliza modernizarea drumurilor agricole în termenul de 16 luni, respectând toate standardele de calitate impuse. Prin urmare, solicită Consiliului respingerea în totalitate a capetelor de cerer..................și menținerea în vigoare a raportului procedurii nr. 198/28.01.2026. ca fiind un act legal, temeinic și singura cale de a asigura implementarea cu succes a investiției în beneficiul locuitorilor Comunei Chiuza. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11386/19.02.2026, .................., cu sediul ,,,,,,,,,,,,,,, a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. respingerea ca tardiv formulată a contestației .................. V. admiterea excepției lipsei de interes și respingerea contestației ca lipsită de interes, în ceea ce privește oferta intervenientei ..................., în temeiul art. 33 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. 6 din Legea 101/2016; VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de ....................

VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. I. Starea de fapt Procedura a fost inițiată de ........................ la data de 02.06.2025, în vederea atribuirii contractului având ca obiect ...................... publicată prin anunțul de participare SCN1163438/02.06.2025. Procedura s-a desfășurat potrivit regulilor procedurii simplificate, prin mijloace electronice (online), fără etapă finală de licitație electronică. Criteriul de atribuire a fost „prețul cel mai scăzut”, valoarea estimată fiind de 5.146.800,44 lei fără TVA. În urma evaluării ofertelor: Oferta ....................... a fost declarată câștigătoare, clasată pe locul I, cu prețul de 3.944.410,29 lei; Pe locul II s-a clasat ................., cu 4.329.546,48 lei; Pe locul III – ...............; Pe locul IV ................ Oferta .................. a fost declarată inacceptabilă întrucât nu a fost prezentat formularul de ofertă financiară. Contestația formulată de ..................... este apreciată ca fiind nemotivată și neîntemeiată de societatea intervenientă. II. Încadrarea stării de fapt în temeiul de drept A. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție Se invocă dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61–62 Cod procedură civilă, care conferă dreptul intervenientei de a participa la procedura de soluționare a contestației, în calitate de ofertant clasat pe locul I. Introducerea intervenientei este necesară pentru apărarea interesului legitim privind legalitatea evaluării ofertei sale și menținerea rezultatului procedurii. B. Excepția tardivității formulării contestației Raportat la art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, termenul de contestare era de 7 zile de la luarea la cunoștință a actului. Rezultatul procedurii a fost comunicat la 28.01.2026, iar termenul legal s-a împlinit la 04.02.2026. Conform mențiunilor din SEAP, contestația a fost comunicată autorității contractante la data de 09.02.2026. În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, se solicită admiterea excepției tardivității. C. Respingerea cererii de repunere în termen Se arată că Legea nr. 101/2016 instituie o procedură specială, caracterizată prin celeritate. Pagina 29 din 99

Instituția repunerii în termen prevăzută de art. 186 Cod procedură civilă nu este aplicabilă, fiind contrară legii speciale. Se invocă jurisprudența constantă a CNSC (deciziile nr. 2630/C1/2767/2023, 780/C1/493/2024, 2038/C8/2181/2023), care statuează inadmisibilitatea completării contestației peste termenul legal. D. Inadmisibilitatea cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, este inadmisibilă prezentarea de noi motive ulterior termenului legal. Motivarea contestației trebuie realizată integral în termenul legal. Consiliul nu se poate substitui contestatoarei pentru a efectua un control din oficiu. Societatea intervenientă invocă jurisprudența CNSC (deciziile nr. 1460/C3/1425/2023, 257/C3/23/2024, 127/C3/3481/2024). E. Inacceptabilitatea ofertei ........................ Oferta a fost declarată inacceptabilă în temeiul art. 137 alin. (2) lit. k) din HG nr. 395/2016, întrucât îi lipsește formularul de ofertă (Formularul 4). Potrivit art. 3 alin. (1) lit. hh) din Legea nr. 98/2016, oferta cuprinde propunerea financiară și tehnică. Fișa de date prevedea expres că lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei și atrage respingerea ca inacceptabilă. Simpla criptare a unei valori în SEAP nu echivalează cu depunerea formularului de ofertă.

Se invocă principiul tratamentului egal, precum și dispozițiile art. 125 din HG nr. 395/2016 privind riscul transmiterii ofertei. Lipsa formularului nu poate fi calificată drept viciu de formă în sensul art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă a respins în mod corect oferta ca inacceptabilă și neconformă. F. Excepția lipsei de interes Intervenienta arată că ............... nu mai are interes actual, personal și născut în a contesta oferta societății ...................., întrucât propria ofertă a fost legal respinsă. În temeiul art. 33 Cod procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, contestația trebuie respinsă ca lipsită de interes în ceea ce privește oferta intervenientei. G. Netemeinicia criticilor privind oferta intervenientei 1. Netemeinicia criticii conform căreia nu ar fi fost prezentate documentele solicitate pentru terțul susținător Intervenienta arată că a respectat în totalitate cerințele documentației de atribuire referitoare la susținerea prin terț, astfel cum acestea au fost prevăzute la cap. III.1.3) – Capacitatea tehnică și profesională. Din angajamentul ferm depus de terțul susținător, precum și din Planul de mobilizare, întocmite conform formularelor puse la dispoziție de autoritatea contractantă, rezultă în mod clar modalitatea concretă în care terțul susținător va interveni și va asigura finalizarea lucrărilor, în măsura în care intervenienta nu ar putea finaliza lucrările. În cadrul ofertei au fost depuse: Formularul – Angajament ferm privind susținerea; Anexa la Angajamentul ferm privind susținerea acordată pentru îndeplinirea criteriului referitor la capacitatea tehnică și profesională; Planul de mobilizare pentru îndeplinirea angajamentului de susținere. Din aceste documente rezultă în mod efectiv modul de realizare a susținerii, criticile contestatoarei fiind bazate exclusiv pe supoziții, generate de lipsa accesului la oferta intervenientei. Potrivit angajamentului de susținere, ................... s-a obligat în mod ferm, necondiționat și irevocabil să pună la dispoziția intervenientei resursele tehnice și/sau profesionale necesare pentru îndeplinirea integrală și la termen a contractului. Din angajament rezultă că terțul susținător dispune de utilaje precum: cilindri compactori, excavatoare, pompă de beton, încărcător frontal, dumpere, troliu, ciocane pneumatice, generatoare, autobasculante, fiind depus registrul de inventar. Pagina 31 din 99

De asemenea, terțul susținător deține un număr de 32 de angajați, dintre care 25 muncitori, conform registrului de salariați depus. Angajamentul depus respectă forma impusă prin documentația de atribuire. În măsura în care contestatoarea ar fi considerat că formularul încalcă documentația, aceasta avea posibilitatea de a contesta documentația în termenul legal. În absența unei astfel de contestații, documentația este obligatorie pentru toți participanții. 2. Netemeinicia criticii conform căreia graficul Gantt nu ar îndeplini cerințele Intervenienta arată că nu a modificat conținutul propunerii tehnice, completările realizate fiind acceptate legal de autoritatea contractantă. Prin răspunsul la clarificări nr. 2761/29.08.2025, graficul revizuit nu a adus modificări esențiale, ci a prezentat execuția lucrărilor într-o formă mai detaliată. Clarificarea s-a realizat în temeiul art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Graficul retransmis reprezintă o îndreptare a unui viciu de formă, permisă de art. 134 alin. (5) și art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, întrucât: informațiile erau deja existente în oferta inițială; nu s-a produs niciun avantaj incorect și nu s-a modificat clasamentul ofertanților. Alocarea resurselor (umane și utilaje) era detaliată în documentul „.................... necesarul de muncitori și utilaje era prezentat pentru fiecare lună de execuție.

În ceea ce privește drumul critic, toate graficele depuse au prevăzut același drum critic, fapt ce rezultă din analiza comparativă. Critica privind omiterea unor faze determinate este nemotivată, contestatoarea neindicând concret ce fază ar lipsi. Referitor la susținerea că ar fi fost prevăzute lucrări pe timp friguros, intervenienta arată că perioada 15 noiembrie – 15 martie a fost corect tratată în grafic, fiind prevăzute doar zile lucrătoare înainte sau după această perioadă. Exemplul privind săpătura demonstrează că cele 20 de zile au fost împărțite între noiembrie (până la 15.11) și martie (după 15.03), fără a se prevedea execuție continuă pe toată perioada rece. În plus, metodologia de execuție pentru perioada de timp friguros este detaliată în propunerea tehnică (paginile 1–97). 3. Cu privire la critica privind neindicarea resurselor pe subactivități în grafic Intervenienta arată că în graficul Gantt au fost prevăzute resursele umane și utilajele pentru fiecare subactivitate, conform cerințelor. Pentru fiecare categorie de lucrări (săpătură, strat de fundație, strat de bază, covor asfaltic etc.) sunt indicate: numărul de muncitori; tipurile de utilaje și cantitățile și durata de execuție. Prin urmare, afirmația că nu ar fi fost prevăzute resursele pe subactivități este contrazisă de documentele depuse. 4. Cu privire la critica privind necorelarea propunerii tehnice cu cea financiară și pretinsul răspuns neconcludent Intervenienta arată că această critică este lipsită de motivare concretă, contestatoarea limitându-se la aprecieri generale și speculații. Simpla enunțare a unei susțineri nu echivalează cu motivarea în fapt și în drept a unei contestații. Se subliniază că CNSC este competent să verifice legalitatea actelor autorității contractante, nu să reevalueze ofertele în locul comisiei de evaluare, potrivit art. 127 din HG nr. 395/2016. De asemenea, Consiliul nu poate efectua o anchetă din oficiu pentru a verifica dacă oferta îndeplinește cerințele, în lipsa unor critici concrete și probate. În speță, nu există un raționament probatoriu dezvoltat de contestatoare care să justifice criticile formulate. Pentru toate motivele dezvoltate, societatea intervenientă solicită admiterea cererii de intervenție astfel cum a fost formulată. Prin adresa 1390/03.03.2026, înregistrată la CNSC sub nr. 14712/03.03.2026, .................. a transmis „concluzii scrise” prin care arată că își menține toate criticile formulate prin contestația inițială. Pagina 33 din 99

Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr 15139/04.03.2026, ................... a transmis „note de concluzii” prin care solicită: I. Admiterea, în principiu, și admiterea pe fond a cererii de intervenție; respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate, precum și a motivelor/completărilor suplimentare; respingerea ca tardiv formulată a contestației formulate de ...................admiterea excepției lipsei de interes și respingerea contestației ca lipsită de interes în ceea ce privește oferta intervenientei .................., în temeiul art. 33 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016; respingerea ca neîntemeiată a contestației formulate de ....................... cât și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. 1. Cu privire la excepția tardivității formulării contestației Contestatorul aduce critici raportului procedurii nr. 198/28.01.2026, precum și tuturor actelor sau documentelor subsecvente acestuia emise de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, referitoare la modalitatea de evaluare a propriei oferte, precum și a ofertei depuse de .................... Potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, raportat la valoarea contractului de achiziție publică, termenul de exercitare a contestației în procedura de față este de 7 zile începând cu ziua luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal. În

speță, termenul s-a împlinit la data de 04.02.2026, raportat la comunicarea rezultatului procedurii la data de 28.01.2026. În speță sunt incidente următoarele prevederi legale: -art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia, sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare; -art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, care stabilește termenul de 7 zile pentru formularea contestației în procedurile cu valoare sub pragurile de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; -art. 5 din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia termenele procedurale încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile, iar ziua comunicării actului procedural nu se ia în calcul. Având în vedere aceste prevederi și faptul că contestatoarea a luat cunoștință despre raportul procedurii și comunicarea rezultatului la data de 28.01.2026, termenul de 7 zile pentru depunerea contestației s-a împlinit la data de 04.02.2026. Din mențiunile existente în SEAP rezultă însă că aceasta a fost comunicată autorității contractante ....................abia la data de 09.02.2026. Întrucât comunicarea s-a realizat în afara termenului legal și a fost înregistrată ulterior, contestația trebuie considerată tardivă. În sprijinul acestei interpretări este invocată și Decizia CNSC nr. 226/2026, în care s-a reținut că transmiterea contestației după încheierea programului de lucru conduce la înregistrarea acesteia în următoarea zi lucrătoare. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, se impune admiterea excepției tardivității contestației. 2. Cu privire la inacceptabilitatea ofertei ....................... Se arată că documentația de atribuire, formată din fișa de date, caietul de sarcini, formulare și modelul de contract, precum și clarificările aferente, a fost acceptată de operatorii economici prin simplul fapt al depunerii ofertelor. Prin urmare, toate prevederile acesteia au caracter obligatoriu atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți, inclusiv pentru contestatoare. În aceste condiții, orice critică referitoare la cerințele fișei de date este tardivă. Conform fișei de date, la cap. IV.4.2 – Modul de prezentare al propunerii financiare, s-a solicitat ca propunerea financiară să cuprindă: Formularul de ofertă (formularul nr. 4) – lipsa acestuia reprezentând lipsa ofertei; Pagina 35 din 99

Centralizatorul lucrărilor executate de asociați și subcontractanți; Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv (formularul F1); Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări (formularul F2); Listele cu cantitățile de lucrări (formularul F3); Extrasele de resurse materiale, manoperă, utilaj și transport (formularele C6cp – C9cp). S-a precizat în mod expres că lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract. Autoritatea contractantă a stabilit clar că lipsa formularului de ofertă conduce la încadrarea ofertei în categoria ofertelor inacceptabile. Întrucât ........................ nu a contestat această cerință în termenul legal, se prezumă că și-a însușit conținutul acesteia și era obligată să se conformeze. Prin urmare, în mod corect autoritatea contractantă a aplicat prevederile documentației și a respins oferta contestatoarei ca fiind inacceptabilă. Se arată că simpla criptare a unei valori în SEAP nu poate suplini depunerea formularului de ofertă și a documentelor aferente. În acest sens este invocat și ghidul de utilizare a platformei SEAP, care prevede că oferta financiară trebuie introdusă în sistem atât sub forma unei valori, cât și sub forma documentelor încărcate. 3. Cu privire la excepția lipsei de interes în ceea ce privește oferta intervenientei

Se arată că, în contextul respingerii ofertei contestatoarei ca inacceptabilă, aceasta nu mai are nici măcar o vocație teoretică de a câștiga procedura. În aceste condiții, interesul contestatoarei de a critica oferta intervenientei ........................... nu mai este: determinat, personal, născut, actual în sensul art. 33 Cod de procedură civilă. Prin urmare, contestația trebuie respinsă ca lipsită de interes în ceea ce privește oferta intervenientei. 4. Cu privire la netemeinicia criticilor contestației privind oferta intervenientei • Netemeinicia criticii privind documentele terțului susținător Se solicită Consiliului să ia act de renunțarea contestatoarei la această critică. • Netemeinicia criticii privind graficul Gantt Se arată că intervenienta nu a modificat conținutul propunerii tehnice, iar graficul revizuit transmis prin răspunsul la clarificări nr. 2761/29.08.2025 reprezintă doar o detaliere a graficului depus inițial. Clarificarea solicitată de autoritatea contractantă se încadrează în dispozițiile art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Graficul retransmis reprezintă o îndreptare a unui viciu de formă, susținută de informațiile existente în oferta inițială. • Cu privire la critica privind corelarea propunerii tehnice cu cea financiară Se arată că această critică nu este motivată, contestatoarea limitându-se la afirmații generale. Intervenienta susține că simpla reproducere a unor afirmații nu reprezintă o motivare validă a contestației. Consiliul nu are atribuția de a reevalua ofertele, ci doar de a verifica legalitatea actelor autorității contractante. • Cu privire la critica referitoare la cheltuielile indirecte Se arată că intervenienta a justificat în mod corespunzător nivelul cheltuielilor indirecte de 1%, acestea fiind stabilite în baza politicilor interne și a specificului lucrării. Legislația contabilă și documentația de atribuire nu stabilesc un nivel minim sau maxim al acestor cheltuieli. Prin urmare, nivelul propus este rezonabil și justificat economic. • Cu privire la specialiștii propuși Se arată că critica privind sustenabilitatea bugetului este nefondată și se bazează pe premise eronate: presupunerea că toți specialiștii sunt angajați cu normă întreagă; presupunerea că aceștia sunt prezenți permanent pe șantier; presupunerea că salariile acestora sunt suportate exclusiv din prezentul contract. Pagina 37 din 99

În realitate, implicarea specialiștilor este punctuală și adaptată fazelor proiectului, iar o parte dintre servicii sunt externalizare. II. Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliu cu nr. 8583/10.02.2026 (dosar nr. 329/2026), ............... în calitate de operator economic, critică decizia autorității contractante de declarare ca fiind câștigătoare a ofertei ................... pentru următoarele motive: I. SINTEZA STĂRII DE FAPT DEDUSE JUDECĂŢII. Contestatoarea arată că la data de 02.06.2025, ............... inițiind astfel procedura simplificată de atribuire a contractului denumit „..................... Criteriul de atribuire utilizat de către autoritatea contractantă a fost „prețul cel mai scăzut", iar valoarea estimată a fost stabilită pentru suma de 5.146.800,44 lei +TVA. La data de 28.01.2026, autoritatea contractantă a încărcat în SEAP raportul procedurii și adresele subsecvente de comunicare a rezultatului procedurii, context în care societatea contestatoare a luat act de faptul că oferta depusă a fost clasată pe locul II. Observând că oferta câștigătoare - ..................... - a prezentat o propunere financiară vădit ne sustenabilă, printr-o diminuare a valorii ofertei cu cel puțin 10 % față de restul ofertelor concurente, ajungând să reprezinte doar 76% din valoarea contractului, societatea contestatoare a solicitat acces la dosarul achiziției, prin cererea nr. 43/29.01.2026, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 243/29.01.2026.

Prin adresa nr. 244/29.01.2026, autoritatea contractantă a informat contestatoarea despre aprobarea accesului exclusiv pentru studiu și exclusiv pentru (i) procesele verbale de evaluare, (ii) rapoartele experților, (iii) solicitările de clarificări și răspunsurile și (iv) documentele de calificare/ respectiv documentele suport DUAE ale ..................... Deși la dosarul achiziției nu existau niciun fel de probe care să ateste caracterul confidențial al ofertei .........................., autoritatea contractantă s-a prevalat de o simplă declarație de confidențialitate, pentru a refuza, în integralitate, furnizarea oricărei informații/documente în legătură cu oferta câștigătoare. II. REPUNEREA ÎN TERMENUL DE CONTESTARE A ASPECTELOR PRIVIND OFERTELOR CONTESTATATE. SOLICITAREA DE ACCES LA DOSARUL ACHIZIŢIEI PUBLICE. 9. Corelativ pețitului principal (I) societatea contestatoare solicită Consiliului repunerea în termenul de contestare a evaluării ofertei câștigătoare, începând cu data la care i se va permite să consulte dosarul achiziției trimis de către autoritatea contractantă și constituit la nivelul Consiliului, cu ocazia soluționării prezentei contestații. În același sens, jurisprudența CJUE, statuează în sensul că „Oferta, în ansamblul său, nu poate fi considerată confidențială." (Cauza C- 927/2019). Mai mult, potrivit Îndrumării ANAP privind analiza confidențialității ofertelor, s-au reținut următoarele concluzii care exclud reținerea caracterului confidențial unei oferte, în ansamblul său: „7.1. Informațiile indicate de ofertanți/operatori economici ca fiind confidențiale, pot fi doar cele care se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau cele care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. 7. 2. Documentele pot fi declarate ca fiind confidențiale prin marcarea sau indicarea acestora, de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind „confidențiale". 7. 3. Motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost declarate, nu implică doar o simplă declarație dată în acest sens, ci o argumentare temeinică și plauzibilă și/sau probe în susținere. 7. 4. Caracterul confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentărilor/justificărilor de preț/cost poate fi demonstrat prin orice mijloace de probă. 7. 5. Autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile/elementele din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost transmise și indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, dar numai dacă operatorii respectivi au dovedit caracterul de confidențialitate al acestora. Pagina 39 din 99

7. 6. Autoritatea contractantă are dreptul de a impune operatorilor economici anumite cerințe în vederea protejării caracterului confidențial al informațiilor pe care acestea le pune la dispoziție pe durata întregii proceduri de atribuire." În același sens, în cadrul documentației de atribuire, în secțiunea - Fișa de date - Cap. IV.4. Prezentarea ofertei", autoritatea contractantă a statuat că: 3) Ofertanții au obligația de a indica sau marca documentele/informațiile din propunerea tehnică pe care le declară ca fiind confidențiale –dacă este cazul, întrucât cuprind secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.(model formular 9). Caracterul confidențial trebuie demonstrat pin orice mijloace de probă. Analizând și mențiunile raportului procedurii din prisma evaluării declarațiilor de confidențialitate, se constată că autoritatea nu a reținut existența vreunei dovezi privind caracterul confidențial al ofertei câștigătoare, ci, în mod expres s-a reținut un caracter confidențial declarat doar la modul generic, bazat pe o simplă declarație generică, deși atât prevederile documentației de atribuire, cât și prevederile legale stipulează fără echivoc că, caracterul confidențial poate să privească doar o parte din propunerile tehnice/financiare și poate fi recunoscut doar dacă este dovedit.

Societatea contestatoare susține că în atare condiții, apare cu certitudine că autoritatea contractantă: (1) nu respectă propria documentație de atribuire, (2) încalcă flagrant prevederile legale privind caracterul confidențial al informațiilor din oferte și, cel mai flagrant, (3) restricționează abuziv și nelegal dreptul contestatoarei la formularea unei contestații efective, în condițiile în care nu pune la dispoziție toate documentele publice aferente dosarului achiziției în ciuda solicitării exprese. În susținerea cererii de repunere în termen contestatoarea învederează că, potrivit unui principiu fundamental al dreptului, termenele impuse de lege pentru exercitarea unui drept subiectiv încep să curgă numai de la data la care titularul dreptului a avut posibilitatea efectivă de a îl exercita în mod deplin. Per a contrario, dacă termenele procedurale ar curge de la momente strict obiective, artificiale, atunci s-ar ajunge în situația injustă în care un subiect de drept ar fi sancționat pentru o pasivitate neimputabilă lui, pentru o perioadă în care nici nu beneficia de virtualitatea exercitării dreptului în cauză. Conform acestui principiu autoarea contestației apreciază că termenul în care se poate contesta aspectele privind evaluarea ofertelor contestate, curge nu de la data publicării în SEAP a raportului procedurii, ci de la data la care contestatoarei i se permite accesul efectiv la dosarul procedurii de achiziție publică pentru a-și exercita dreptul la apărare. Prin urmare, din orice perspectivă s-ar analiza, se observă că în cauză există motive temeinicie, obiective, pentru repunerea contestatoarei în termenul de contestare a aspectelor privind ofertele contestate. Așadar, solicită ca, în soluționarea prezentului diferend, să ia în discuție și criticile pe care urmează să le formuleze în urma studierii dosarului de achiziție publică. Nu în ultimul rând, aduce în vedere și jurisprudența națională, în care în mod constant CNSC, luând act de refuzul nejustificat și nelegal de acordare a accesului la întregul dosar de achiziție publică și a dispus repunerea în termen a contestatorilor prin Decizia CNSC nr. 1983/C4/2187/2025 din 11.07.2025 și prin considerentele Deciziei CNSC nr. 1809/C9/1667,1690 din 27.06.2025 III. DEZVOLTAREA CRITICILOR PRIVIND INADMISIBILITATEA OFERTEI ............................. A. Aspecte preliminare - Caracterul obligatoriu a documentației de atribuire și consecințele aferente. A.1. documentația de atribuire cuprinde toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și Pagina 41 din 99

precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire. A.2. Ofertele se întocmesc în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentația de atribuire. A.3. Evaluarea ofertelor se face prin prisma cerințelor documentației de atribuire. A.4. O ofertă poate fi declarată admisibilă, doar dacă nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată. Prin normele metodologice adoptate prin HG 395/2016, legiuitorul a detaliat motivele de inadmisibilitate a ofertelor. Reținând așadar toate premisele legale anterior menționate, contestatoarea subliniază că respectarea cerințelor documentației de atribuire este obligatorie, sub sancțiunea respingerii ofertei, în acest sens fiind relevante și prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 care stipulează necesitatea ca în caietul de sarcini să fie prevăzute, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Astfel, prevederile legale nu disting între condiții tehnice esențiale și neesențiale ale caietului de sarcini, toate cerințele documentației de atribuire fiind astfel obligatorii, iar nerespectarea lor este esențială în toate cazurile și trebuie sancționată de către autoritatea contractantă.

Astfel, trebuie avut în vedere și faptul că documentația de atribuire nu a fost contestată și consecutiv toate cerințele trasate prin documentația de atribuire necontestată au devenit obligatorii atât pentru autoritatea contractantă, cat și pentru ofertanți. La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. Așadar, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și- au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal) sau Decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civila, de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Contestatoarea face referire în acest sens și la hotărârea din cauza C-42/13, în care s-a pus în discuție compatibilitatea cu dreptul Uniunii (n.n. în cazul nostru art. 93 din Directiva 2015/25/UE) a imposibilității ofertantului menționat de a remedia ulterior depunerii ofertei sale faptul că nu a anexat la aceasta o declarație, fie prin comunicarea acesteia din urmă autorității contractante, fie prin demonstrarea faptului că persoanei în cauză i-a fost atribuită din eroare calitatea de director tehnic. În acest context, Curtea reiterează în primul rând că așa cum a hotărât deja, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să Pagina 43 din 99

dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv și în mod riguros dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză. Documentația de atribuire este așadar, în egală măsură, obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici. Potrivit adagiului latin "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" - nimeni nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria sa culpă, nimeni nu poate să obțină foloase invocând propria sa vină, incorectitudine, necinste, și nici să se apere valorificând un asemenea temei. Consecutiv, dacă prin documentație s-au stabilit atât cerințe obligatorii, cât și forma în care trebuie dovedită, încă din propunerea tehnică, respectarea lor (declarații de conformitate, agremente tehnice, certificate de performanta), ofertanții sunt ținuți la respectarea acestor rigori.

B. Aspecte preliminare - modul de prezentare al ofertelor. Reținând aspectele anterior menționate contestatoarea arătă că în procedura de atribuire referită, autoritatea contractantă a trasat cu claritate modul de întocmire a ofertelor, fiind relevante următoarele precizări din documentația de atribuire: ❖ Potrivit fișei de date, în cap. IV. Prezentarea ofertei, autoritatea contractantă a stabilit următoarele: Pagina 45 din 99

[Transcriere verificată vizual a paginii scanate 46] resurse umane și a echipamentelor/utilajelor necesare pentru efectuarea fiecărei activități. Principalul beneficiu al acestui proces este faptul că se identifică tipul, cantitatea și atributele resurselor necesare, permițând estimări exacte ale duratei de realizare a activităților; - Estimarea duratelor activităților și subactivităților - este procesul de estimare a numărului de perioade de lucru necesare pentru ca activitățile și subactivitățile să fie finalizate, folosind resursele alocate. Principalul beneficiu al acestui proces este că oferă durata totală de timp necesară pentru finalizarea fiecărei activități și subactivități, având o contribuție majoră în procesul de elaborare a programului de execuție a lucrărilor. Estimarea duratelor activităților/subactivităților utilizează informații despre conținutul activităților/subactivităților, categoriile necesare de resurse, cantitățile de resurse alocate și calendarele resurselor. Acest proces necesită o estimare a cantității de efort necesar și cantitatea de resurse (umane + echipamente/utilaje) alocate pentru a finaliza activitățile și subactivitățile; Alocarea resurselor activităților/subactivităților vor avea efect direct asupra duratei acestora, deoarece nivelul la care sunt alocate resursele (fiecărei activități/subactivitati îndeplinesc cerințele, va influența semnificativ durata acestora. Ofertantul va lua în considerare toate fazele determinante precum și zilele libere și condițiile de lucru pe timp friguros; - va ilustra lucrările permanente și temporare ce trebuie executate precum și eventualele constrângeri datorate neexecutării anumitor lucrări în perioadele de timp friguros, conform normativelor tehnice / standard aplicabile în vigoare; - va ilustra secventierea, derularea în timp și durata testelor, cu evidențierea clară a activităților incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calității, conform legislației specifice corespunzătoare obiectului contractului; - va fi însoțit de prezentarea drumului critic al realizării obiectivului de investiții, ca diagramă separată, în concordanță cu Graficul Gantt, și care va conține doar activitățile și subactivitățile critice în realizarea obiectivului de investiții; 3) Personalul disponibil și propus pentru executarea contractului: La nivelul propunerii tehnice, în secțiunea dedicată personalului contractantului/resurse si organizare, ofertanții urmează să includă o descriere a modului de acces la specialiștii atestați, care sunt strict necesari pentru îndeplinirea obiectului contractului, demonstrând astfel îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale precum și a reglementărilor, standardelor și normelor aplicabile în domeniul din care face parte obiectul contractului. Ofertantul va face dovada, în cadrul propunerii tehnice, ca are acces la specialiștii necesari și obligatorii atestați, corespunzator obiectului contractului, în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile serviciilor și lucrărilor cuprinse în obiectul contractului în conformitate cu Legea nr. 10/1995, Ordinul nr. 107/2010, Ordinul nr. 777/2003, Legea nr. 319/2006, HG nr. 925/1995, respectiv: - Coordonator de lucrari/Sef de santier - inginer constructor cu specializarea CFDP (conform legislației în materie și cerințelor ce derivă în mod explicit din natura și caracteristicile obiectului contractului), - Topograf autorizat ANCPI categoria B - conform Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale altui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul nr. 107/29-04-2010 a Directorului general al ANCPI, - Responsabil tehnic cu execuția - autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcții, pentru toate domeniile si subdomeniile necesare realizarii contractului - Responsabil control tehnic de calitate (CQ) - inginer / subinginer constructor, cu specializarea CFDP - conform legislației în materie și cerințelor ce derivă în mod explicit din natura și caracteristicile obiectului contractului), - Responsabil SSM si PSI. În propunerea tehnică se vor prezenta: - responsabilitatile fiecărui expert în implementarea activităților din cadrul contractului - momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract - modul în care operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situație în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obținerii serviciilor respective) - declarații de disponibilitate Nota: nu se solicita prezentarea de documente (precum diploma de studii, autorizatia/atestatul, etc), la momentul depunerii [Ultima linie, care începe cu «ofertelor», este parțial tăiată la marginea inferioară a imaginii din sursă și nu este transcrisă integral.]

❖ Complementar fișei de date, în vederea facilitării structurării informațiilor, autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților și o serie de formulare dar și instrucțiuni privind modul de întocmire a ofertelor. Prin urmare, documentația de atribuire prevedea în mod expres, clar, modul de întocmire al ofertelor, ofertanții fiind ținuți la respectarea lui. Reținând premisele legale anterior menționate care statuează asupra importanței și caracterului obligatoriu a documentației de atribuire, dar și prevederile concrete din documentație care, în speță, precizează modul de întocmire a ofertelor, contestatoarea va detalia în continuare motivele pentru care apreciază că evaluarea ofertei contestate și reținerea acesteia ca admisibilă și câștigătoare s-a efectuat în mod nelegal, cu nerespectarea documentației de atribuire dar și a prevederilor legale incidente. C. DEZVOLTAREA CRITICILOR PRIVIND INADMISIBILITATEA OFERTEI .................... [1] Ofertantul ....................... nu a justificat în mod conform prețul neobișnuit de scăzut. Nu s-a răspuns concludent la solicitarea nr. 3534/02.12.2025 de justificare a prețului aparent neobișnuit de scăzut (76%). Propunerea financiară este nesustenabilă. O primă critică cu care investește Consiliul pornește tocmai de la propunerea financiară a ......................... de doar 76% din valoarea estimată a contractului, valoare prezumată de legiuitor ca fiind neobișnuit de scăzută, conform art. 136 alin. (4) din HG 395/2016: „În sensul prevederilor art. 210 alin. (1) din Lege, o ofertă prezintă un preț Pagina 47 din 99

aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv." În concret, urmare a faptului că aceasta a fost sub 80% din valoarea estimată a contractului, autoritatea contractantă a inițiat solicitarea de clarificări pentru justificarea prețului neobișnuit de scăzut, context în care a fost emisă solicitarea de clarificări nr. 3534/02.12.2025. Prin solicitarea anterior menționată, autoritatea contractantă a solicitat în mod expres „justificarea detaliată și fundamentată a prețului ofertat", atrăgând atenția ofertantului ...................... că „Justificările prezentate trebuie să demonstreze viabilitatea și sustenabilitatea ofertei dumneavoastră..". Totodată, i-a pus în vedere în mod expres să: (i) prezinte o detaliere a prețului și (ii) să prezinte documente probante care să justifice și să susțină costurile incluse în detalierea de preț prezentată. În raport de solicitarea expresă de justificarea a prețului neobișnuit a ofertei , dar și de prevederile legale care reglementează modul de justificare a unei asemenea oferte (art. 210 din Legea 98/2016 coroborat cu art. 136 din HG 395/2016), contestatoarea arată că justificarea prezentată de ................... nu puteau conduce decât la respingerea ofertei. 1.1. Justificarea furnizată de ....................... omite o întreagă categorie de costuri esențiale - cheltuielile indirecte;

În primul rând, se impune a se sublinia că ofertantul .................. nu a justificat deloc cheltuielile indirecte, ofertate în cuantum de 1% din valoare ofertei și care ar fi trebuit să acopere o lungă listă de costuri, esențiale pentru execuția contractului. Dintre acestea amintește: (i) remunerația personalului de specialitate regăsit în ofertă, (ii) costurile aferente pazei șantierului, (iii) cheltuielile pentru protecția muncii; (iv) retribuțiile suplimentare ale muncitorilor direct productivi, impozitul, contribuția la asigurările sociale și la fondul de șomaj asupra retribuțiilor totale ale acestor muncitori, (v) cheltuieli cu transportul muncitorilor; (vi) cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor și refacerilor de lucrări; Pentru evitarea oricărui dubiu, subliniază că toate aceste cheltuieli, sunt cheltuieli obligatorii, necesare executării contractului, reglementate conform Anexei nr. 6 din GHIDULUI din 2002 privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări si obiecte de construcții pentru investiții realizate din fonduri publice, indicativ P 91/1-02 (Ordinul nr. 1528/2002) în categoria cheltuielilor indirecte. Fără a expune exhaustiv importanța cheltuielilor indirecte, contestatoarea apreciază că se impune totuși a se sublinia că, în prezenta speță, cheltuielile indirecte trebuie să acopere cel puțin(i) remunerația personalului de specialitate regăsit în ofertă, (ii) costurile aferente pazei șantierului și (iii) costurile aferente remedierilor din perioada de garanție ofertată, toate acestea fiind aspecte esențiale în economia contractului ofertat. Potrivit documentației de atribuire (pag. 16-18 din Caietul de Sarcini), ofertanții aveau obligația de a prevedea cel puțin 5 specialiști pentru execuția contractului, specialiști distincți de personalul de execuție: Coordonator de lucrări/șef de șantier - personal permanent în șantier.

(ii) Topograf autorizat ANCPI - categoria B - 1 persoană; Pagina 49 din 99

(iii) Responsabil tehnic cu execuție - 1 persoană;

(iv) Responsabil control tehnic de calitate (CQ) - 1 persoană;

(v) Responsabil SSM și PSI - 1 persoană: De asemenea, potrivit pag. 7 din Caietul de Sarcini, organizarea de șantier cade în sarcina executantului, acesta fiind ținut la suportarea tuturor costurilor, inclusiv asigurarea pazei. Nu în ultimul rând, în fișa de date a achiziției, se statua fără echivoc că fundamentarea termenului de garanție acordat lucrărilor impunea și demonstrarea alocării unor resurse, inclusiv de natură financiară. Reținând atât prevederile Anexei nr. 6 din GHIDULUI din 2002 privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări și obiecte de construcții pentru investiții realizate din fonduri publice, indicativ P 91/1- 02 (Ordinul nr. 1528/2002) cât și cele ale documentației de atribuire, contestatoarea apreciază că rezultă cu claritate că, în lipsa justificării cheltuielilor indirecte, ofertantul ....................... a omis să justifice cel puțin 3 element esențiale: (i) Remunerația specialiștilor propuși; Pagina 51 din 99

(ii) Costurile unor obligații legale și contractuale - asigurarea activității inerente organizării de șantier - paza șantierului; (iii) Costurile garanției lucrărilor; Fiind certă așadar justificarea prețului neobișnuit al întregii oferte prezentate și lipsa justificării unei categorii de costuri esențiale, petenta apreciază că, în primul rând, se impune respingerea ofertei atât ca inacceptabilă, în temeiul art. 134 alin (5) din HG 395/2016 - ca urmare a neconformării ofertantului la solicitarea expresă de a justifica prețul neobișnuit de scăzut al întregii oferte, cât și ca neconformă, în temeiul art. 136 alin. (4) din HG 395/2016, întrucât ofertantul ................... nu a furnizat nici o explicație sau dovadă cu privire la nivelul cheltuielilor indirecte. De asemenea, apreciază că sustragerea ofertantului de la furnizarea tuturor informațiilor relevante pentru a justifica prețul neobișnuit de scăzut nu poate conduce decât la respingerea ofertei, sens în care este important a se vedea considerentele Deciziei nr. 217/2024 din 19.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, într-o speță, similară, în care a constatat neconcludentă unui răspuns similar prin care un ofertant a justificat doar o parte din costurile ofertei. 1.2. Omisiunea .................. de a justifica cheltuielile indirecte ascunde o profundă nesustenabilitate a acestor cheltuieli. Propunerea financiară a .......................... este neconformă întrucât nu poate susține costuri obligatorii executării contractului.

Contestatoarea arată că, în completarea secțiunii precedente, va demonstra și faptul că lipsa justificării procentului de 1% a cheltuielilor indirecte trădează de fapt un viciu grav de neconformitate a ofertei ................, întrucât această ofertă nu poate susține specialiștii propuși, costurile aferente garanției propuse și nici costurile aferente pazei șantierului. Procentul de 1% a cheltuielilor indirecte, reprezintă 39.444,1 lei +TVA. Așa cum a prezentat anterior, această sumă ar trebui să poată susține remunerația a 5 specialiști, costurile aferente pazei și costurile aferente garanției acordate lucrărilor, fără a lua în calcul restul componentelor cheltuielilor indirecte. În concret însă, dacă se raportează doar la șeful de șantier/coordonator de lucrări, personal care trebuie să fie zilnic pe șantier, timp de 16 luni, rezultă un cost de cel puțin 73.312 lei la nivelul salariului minim din domeniul construcțiilor (4582 lei x 16 luni = 73.312), ceea ce relevă că doar unul din cei 5 specialiști solicitați în caietul de sarcini impun cheltuieli aproape de 2 ori mai mari decât întreaga sumă bugetată pentru capitolul cheltuielilor indirecte. Mergând mai departe, doar un singur agent de pază, presupune încă un cost de 73.312 lei pentru paza șantierului. Nu în ultimul rând, chiar și dacă ar admite un timp parțial de muncă pentru ceilalți 4 specialiști, respectiv o treime din norma de muncă, tot ar rezulta o remunerație de minim 97.749,33 lei pentru perioada de executare a contractului. (73.312 lei / 3 x 4 = 97.749,33 lei). Prin urmare, doar costurile aferente personalului implicat direct în execuția contractului, obligatoriu de remunerat din cheltuielile indirecte, sunt de peste 6 ori mai mari decât costurile incluse de către .................... în conținutul cheltuielilor indirecte. Este așadar cert că prețul aparent neobișnuit de scăzut nu este unul sustenabil, iar propunerea financiară aparent mai avantajoasă a .................... nu este nimic altceva decât o propunere financiară incompletă, care omite costuri obligatorii și care nu își poate susține propriul personal de specialitate propus. Ca atare, apreciază că se impune aplicarea prevederilor art. 137 alin. (3) lit. d) - ca urmare a faptului că propunerea financiară nu poate asigura bugetarea propriului personal de specialitate propus în propunerea tehnică, și lit. c) - ca urmare a faptului că întreaga categorie a cheltuielilor indirecte nu poate justifica remunerațiilor anterior menționate. 1.3. Explicația furnizată de .................... pentru consumurile utilajelor nu demonstrează sustenabilitatea costurilor propuse. Explicațiile furnizate nu sunt susținute de vreo probă/document justificativ. Pagina 53 din 99

În raport de prețurile diminuate artificial pentru consumurile de utilaje ofertantul .................... nu a furnizat vreun document justificativ care să ateste costurile reale de utilizare, ci doar o explicație generică, prezentată sub formă de tabel, prin care susține la nivel declarativ costurile propuse în oferta sa. Societatea contestatoare reamintește că mecanismul instituit de legiuitor pentru verificarea prețului neobișnuit de scăzut nu este unul declarativ ci unul justificativ, aspect subliniat în mod expres de art. 136 alin. (3) din HG 395/2016, potrivit căruia: „explicațiile aduse de ofertant vor fi însoțite de dovezi." Corelativ, autoritatea contractantă are obligația unei evaluări efective și, doar în cazul în care aceasta este convinsă de sustenabilitatea prețului, poate accepta justificarea furnizată de ofertant. Mecanismul de analiză a prețului nejustificat de scăzut trebuie să fie unul efectiv, întrucât doar așa autoritatea contractantă poate concluziona asupra conformității ofertei. Tratarea acestui mecanism ca și o simplă formalitate, conduce la consecințe ireversibile pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind supusă riscului de a contracta cu un ofertant care ab initio_nu poate îndeplini obligațiile contractuale la standardele impuse în documentație. Astfel, dintr-o primă perspectivă solicită a se constata că deși acest ofertant și-a diminuat costurile de operare nu a furnizat și vreo dovadă în susținerea prețurilor ofertate pentru utilaje.

Prin urmare, atât prin raportare la conținutul solicitării de clarificări dar și prin raportare la art. 136 alin. (4) din HG 395/2016, oferta se impunea a fi respinsă întrucât „explicațiile nu sunt însoțite și de documente probante". Mergând mai departe, chiar și analiza succintelor date din tabelul prezentat de către ofertantul ...................... relevă ne sustenabilitatea prețurilor bugetate. Spre exemplu: - pentru utilajul „COMPACTOR", oferta ..................... SRL prezintă un preț pentru carburant de doar 19,80 lei/ora, ceea ce echivalează cu aproximativ 3,5 l, în condițiile în care consumul mediu a unui cilindru compactor este între 8-12 litri pe oră. - Pentru utilajul „COMPACTOR", oferta ..............SRL prezintă un preț de întreținere de doar 1 leu/oră, ceea ce chiar și în raport de toate celelalte utilaje, apare ca fiind subevaluat de cel puțin 10 ori. Dacă se are în vedere doar această reducere artificială a costurilor reale de operare a compactorului, rezultă o diferență de cel puțin 3-4% din valoarea contractului. E evident că reducerea prețului nu a avut la bază o optimizare a resurselor,

nefiind

vreo

dovadă

în

acest

sens,

ci ofertantul ..................... prezintă o ofertă vădit ne sustenabilă, „sperând " într-o optimizare în etapa de execuția doar ca urmare a nerealizării acestor lucrări, imposibil de realizat la prețurile bugetate. Concluzionând societatea contestatoare apreciază că indiferent dacă răspunsul ..................... cu privire la justificare prețului neobișnuit de scăzut este analizat din perspectiva (i) capitolelor de cheltuieli omise de la justificare, (ii) lipsei documentelor justificative pentru prețurile bugetate sau (iii) realitatea sustenabilității prețurilor propuse, concluzia nu poate fi decât în sensul văditei ne sustenabilități a ofertei și a necesității de respingere a acesteia. [2] Ofertantul ................. nu a prezentat graficul GANT și DRUMUL CRITIC în conformitate cu cerințele exprese din fișa de date. Potrivit documentației de atribuire, respectiv a cerințelor exprese din fisa de date, propunerea tehnică furnizată de ofertanți trebuia să conțină și Graficul general de realizare a investitei (Graficul Gantt) din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publică, prin Planificarea fizică a activităților pe luni, cu indicarea fazelor/etapelor de realizare a acestora, în ordinea și succesiunea logică a evenimentelor informații care vor trebui să probeze transpunerea prevederilor caietului de sarcini într-un plan de implementare fezabil. Astfel, fișa de date a prevăzut o serie de cerințe specifice pentru grafic, astfel: Pagina 55 din 99

[Transcriere verificată vizual a paginii scanate 56] Graficul general de realizare a investiţiei (graficul Gantt) din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publică prin Planificarea fizică a activităţilor pe luni, cu indicarea fazelor/etapelor de realizare a acestora, în ordinea si succesiunea logică a evenimentelor informaţii care vor trebui să probeze transpunerea prevederilor caietului de sarcini într-un plan de implementare fezabil. Daca anumite activitati sunt realizate de subcontractanti in cadrul graficului Gantt vor fi evidentiate distinct Graficul Gantt va conţine cel puţin următoarele informatii: • Alocarea resurselor (umane + echipamente/utilaje) necesare activităţilor şi subactivităților - este procesul de estimare a tipului de resurse umane si a echipamentelor/utilajelor necesare pentru efectuarea fiecărei activităţi. Principalul beneficiu al acestui proces este faptul că se identifică tipul, cantitatea si atributele resurselor necesare, permițând estimări exacte ale duratei de realizare a activităților; • Estimarea duratelor activităţilor şi subactivităţilor - este procesul de estimare a numărului de perioade de lucru necesare pentru ca activitățile si subactivitatile să fie finalizate, folosind resursele alocate. Principalul beneficiu al acestui proces este că oferă durata totală de timp necesară pentru finalizarea fiecărei activităţi si subactivități, având o contribuţie majoră în procesul de elaborare a programului de execuție a lucrărilor. Estimarea duratelor activităților/subactivităților utilizează informaţii despre conținutul activităţilor /subactivităţilor, categoriile necesare de resurse, cantitățile de resurse alocate şi calendarele resurselor. Acest proces necesită o estimare a cantităţii de efort necesar și cantitatea de resurse (umane + echipamente/utilaje) alocate pentru a finaliza activitățile si subactivitățile; Alocarea resurselor activităților/subactivităților vor avea efect direct asupra duratei acestora, deoarece nivelul la care sunt alocate resursele (fiecărei activități/subactivitati îndeplinesc cerinţele, va influenţa semnificativ durata acestora. Ofertantul va lua în considerare toate fazele determinante precum si zilele libere si condiţiile de lucru pe timp friguros; • va ilustra lucrările permanente si temporare ce trebuie executate precum si eventualele constrângeri datorate neexecutării anumitor lucrări în perioadele de timp friguros, conform normativelor tehnice / standard aplicabile în vigoare; • va ilustra secventierea, derularea în timp si durata testelor, cu evidenţierea clară a activităților incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calității, conform legislaţiei specifice corespunzătoare obiectului contractului; • va fi însoțit de prezentarea drumului critic al realizării obiectivului de investiții, ca diagramă separată, în concordanță cu Graficul Gantt, și care va conține doar activitățile și subactivitățile critice în realizarea obiectivului de investiții;

În raport de aceste cerințe exprese, ofertantul ................ a prezentat un grafic neconform, din următoarele considerente: (i) Graficul nu conținea fazele/etapele de realizare a activităților din cadrul contractului. (ii) Graficul nu conținea și alocarea resurselor (umane + echipamente/utilaje) necesare activităților și sub activităților; (iii) Graficul nu conținea nici o estimare a duratelor, activităților și sub activităților; (iv) Graficul nu conținea (i) dezafectarea organizării de șantier, (ii) secvenţierea, derularea în timp și durata testelor, cu evidențierea clară a activităților incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calității; Toate aceste neconformități au fost, pe de o parte, constatate de către autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificări nr. 2761/29.08.2025, iar pe de altă parte, recunoscute de către ................... în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări, sens în care subliniază că ofertantul ......................a comunicat graficul actualizat (i) prin introducerea fazelor/etapelor pentru fiecare categorie de lucrări, (ii) prin alocarea resurselor și (iii) prin includerea lucrărilor temporare și a testărilor. Având în vedere că toate aspectele anterior menționate nu reprezintă simple neclarități ci o veritabilă nerespectarea a modului de întocmire a graficului de execuție prevăzut în documentația de atribuire, contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă avea obligația de a respingere oferta ca neconformă, întrucât aceasta nu respecta cerințele documentației de atribuire. [3] Ofertantul .................. a răspuns neconcludent la solicitarea de clarificări nr. 2761/29.08.2025 referitoare la neconformități ale graficului GANT. Oferta a fost modificată nelegal pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări. Potrivit art. 134 alin. (6) din HG 395/2016: „În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă." În speță, complementar faptului că oferta inițială prezentată de .................. nu conținea un grafic general de realizare a investiției (graficul Gantt) întocmit conform cerințelor din documentația de atribuire, viciu care impunerea respingerea ofertei ca neconformă, contestatoarea apreciază că oferta se impune a fi respinsă și ca inacceptabilă ca urmare a modificării propunerii tehnice, sub aspectul graficului, pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări. Astfel cum a prezentat și supra Graficul Gant prezentat inițial de ofertantul ......................... nu respectă cerințele documentației de atribuire, iar prin răspunsul la solicitarea de clarificări, acest ofertant a Pagina 57 din 99

modificat graficul în sensul includerii multiplelor informații esențiale, obligatorii încă de la momentul depunerii ofertei. Spre exemplu, doar în urma modificării graficului pe calea solicitării la clarificări, acesta avea în vedere detalierea etapelor/fazelor de execuție, precum și prezentarea activităților și sub activităților. Totodată, alocarea resurselor s-a efectuat exclusiv pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări. Rezulta așadar în mod cert faptul că ofertantului ........................ i s-a permis în mod nelegal modificarea ofertei pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări, în vederea acoperirii unor vicii evidente și care impuneau respingerea ofertei. Așadar, apreciază că se impune aplicarea prevederilor art. 134 alin. (6) din HG 395/2016 și respingerea ofertei ca inacceptabile. Această concluzie s-a reținut în mod tranșant și în jurisprudență, sens în care redă exemplificativ considerentele reținute de Curtea de Apel Brașov într-o decizie recentă, într-o speță identică. Mai mult, chiar și într-o ipoteză în care nu ar fi fost incidente prevederile anterior menționate, răspunsul rămâne și unul neconcludent. Sub acest aspect, subliniază, în primul rând că, în ceea ce privește secvenţierea, derularea în timp și durata testelor, chiar și după modificarea graficului pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări VEROPRIME tot nu a reușit să mai integreze testele pentru 50% dintre lucrările necesare, și anume: • STRAT DE FORMA DIN REFUZ DE CIUR;

• STRAT DE BALAST; • STRAT DE PIATRA SPARTA • SEMNALIZARE ORIZONTALA; • SEMNALIZARE VERTICALA Apoi, dacă se are în vedere și că modifică Graficul Gant modificat a prevăzut pentru prima dată activități și sub activități, respectiv etape/faze de execuție, modificarea graficului impunea și modificarea drumului critici. Or cum ofertantul un a mai prezentat un drum critic actualizate, graficul gant și drumul critic un mai prezintă vreo corelare. Așadar, indiferent din ce perspectiva s-ar analiza, contestatoarea apreciază că se impune respingerea ofertei ................... ca inacceptabilă. [4] Oferta ...................... nu respectă cerința din fișa de date privind prezentarea modului de realizare a lucrărilor prin care ofertantul va demonstra că va executa toate lucrările prevăzute în documentația de atribuire cu respectarea tuturor prevederilor caietului de sarcini. În concret, au fost omise o serie de lucrări esențiale. Potrivit fișei de date, prima secțiunea a propunerii tehnice furnizate de ofertanți trebuie să conțină „Prezentarea modului de realizare a lucrărilor prin care ofertantul va demonstra că va executa toate lucrările prevăzute în documentația de atribuire cu respectarea tuturor prevederilor caietului de sarcini". De asemenea, la pag. 47 din proiectul tehnic, parte din documentație, sunt prevăzute caietele de sarcini pentru lucrările care se vor executa în cadrul contractului. Pornind de la faptul că .................... nu a putut furniza nici în cadrul graficului inițial transmis categoriile de lucrări pe care le va aborda în cadrul contractului iar pe calea răspunsului la solicitarea de Pagina 59 din 99

clarificări a furnizat modul de realizare, precum și secvenţierea, derularea în timp și durata testelor doar pentru o parte din activitățile din

contract,

societatea

contestatoare

apreciază

că oferta ...................... nu prezintă de fapt nici prezentarea modului de realizare a lucrărilor, pentru următoarele categorii de lucrări: • STRAT DE FORMA DIN REFUZ DE CIUR; • STRAT DE BALAST; • STRAT DE PIATRA SPARTA • SEMNALIZARE ORIZONTALA; • SEMNALIZARE VERTICALA astfel că nici din această perspectiva un sunt satisfăcute cerințele caietului de sarcini. [5] Oferta .............. nu face dovada angajamentului terțului susținător; Potrivit declarației de participare, ofertantul .................... are calitatea de ofertant unic iar pentru demonstrarea experienței similare a invocat susținerea terțului ............................ Potrivit art. 182 alin. (4) din Legea 98/2016 „Odată cu angajamentul de susținere, ofertantul/candidatul are obligația să prezinte documente transmise acestuia de către terțul/terții susținător/susținători, din care să rezulte modul efectiv prin care terțul/terții susținător/susținători va/vor asigura îndeplinirea propriului angajament de susținere, documente care se vor constitui anexe la respectivul angajament."

Totodată, potrivit modelului de angajament ferm privind susținerea acordată ofertantului în vederea îndeplinirii criteriului referitor la capacitatea tehnică si profesională: În concret, pentru a fi efectivă susținerea reclamată, angajamentul trebuie să demonstreze că terțul dispune de resursele tehnice, profesionale și urmare pe care își asuma prin angajament că le va mobiliza. Pornind de la aceste date și reținând că în procedură au fost furnizate următoarele liste de consumuri: Pagina 61 din 99

[Transcriere verificată vizual a paginii scanate 62] [Fragment de tabel; marginile superioară și inferioară sunt tăiate în sursa PDF.] C8cp - LISTA cuprinzand consumurile de ore de functionare a util cumulat pe proiect Nr. crt. | Denumirea utilajului de constructii | Ore de functionare 1 | 5603 Autocisterna cu disp.de strop cu m.a.j. 5-8t | 717.83 2 | 3546 Autogreder pina la 175cp | 1,328.23 3 | 4047 Autogudronator 3500-3600l | 1.36 4 | 6752 Automacara 6-9,9tf cu brat cu zabrele | 27.28 5 | 3553 Buldozer pe senile 65-80CP | 1.85 6 | 4004 Compactor autoprop.cu rulouri.(valturi) pina la 12tf | 10.49 7 | 4005 Compactor static autoprop.cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf | 6,011.83 8 | 4008 Compactor static autoprop.pe pneuri10,1-16tf | 20.27 9 | 3501 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,40-0,70mc | 204.53 10 | 3502 Excavator pe senile cu o cupa cu motor termic 0,71-1,25mc | 213.40 11 | 7406 Incarcator frontal pe pn-uri pina la 2,6-3,9 | 40.54 12 | 4062 Masina de trasat benzi de circulatie motor ardere interna 40-45cp | 0.46 13 | 4701 Motopompa 6-8cp | 3.17 14 | 4026 Perie mec pt curatat fundatii drumuri 6 cp | 0.77 15 | 4046 Repartizator finisor mixturi asfaltice mot term. fara palpator 92cp | 20.27 16 | 3720 Vibrator universal cu motor termic 2,9-4cp | 239.39 Total ore utilaje: 8,841.65 [Linia următoare este tăiată în sursă.]

OBIECTIV: MODERNIZARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE AGRICOLE IN JUDETUL BISTRITA-NASAUD Beneficiar: COMUNA CHIUZA Proiectant: RURAL BUSINES PROIECT SRL C7cp - LISTA cuprinzand consumurile cu mana de lucru cumulat pe proiect Nr. crt. | Denumirea meseriei | Consumul cu manopera (om/ore) | Tariful mediu (lei/ora) 1 | 10151 Asfaltator | 218.19 | 2 | 10251 Betonist | 745.82 | 3 | 10741 Dulgher constructii | 1,294.04 | 4 | 10821 Dulgher poduri | 15.84 | 5 | 11131 Fierar beton | 89.84 | 6 | 12031 Instalator alimentare apa | 54.15 | 7 | 12051 Instalator alimentare cu apa | 231.75 | 8 | 29931 Muncitor deservire constructii masini | 0.51 | 9 | 19931 Muncitor deservire constructii montaj | 38.47 | 10 | 19921 Muncitor deservire constructii-montaj | 693.95 | 11 | 19911 Muncitor deservire c-tii.montaj | 15.84 | 12 | 12821 Pavator | 20,363.44 | [Următorul rând și continuarea tabelului sunt tăiate în sursa PDF. Celulele vizibile ale coloanei «Tariful mediu» sunt goale.]

Societatea

contestatoare

apreciază

că

terțul susținător ....................., trebuia să facă dovada că poate mobiliza cele 16 tipuri de utilaje și cel puțin 13 muncitori. În documentele aferente angajamentului ferm nu sunt regăsite aceste cerințe și totodată nu este regăsit nici personalul de specialitate necesar pentru execuția lucrărilor. [6] Față de oferta ....................... devine incident motivul de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea 98/2016, ca urmare a nerespectării obligației de sinceritate de către terțul susținător; Potrivit art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea 98/2016 autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică orice operator economic care se face vinovat de declarații false în conținutul informațiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate. Acest text legal instituie o obligație de sinceritate în sarcina ofertanților, aceștia fiind datori să răspundă în mod complet și sincer la informațiile solicitate în procedura de atribuire, în special la motivele de excludere. Unul din motivele principale de excludere reglementat de același articol menționat mai sus, constă în : g) încălcarea de către operatorul economic, în mod grav sau repetat a obligațiilor principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune- interese sau alte sancțiuni comparabile; În concret, în procedura dedusă judecății, deși terțul susținător și-a încălcat obligațiile contractuale aferente unui alt contract de achiziție publică, conduită reținută în documentul constatator nr. 1/01.02.2023: acesta a ascuns încălcarea obligațiilor sale contractuale în contextul furnizării informațiilor prin completarea DUAE: Având în vedere că încălcarea obligației de sinceritate atrage excluderea automată a operatorului din procedura de atribuire, societatea contestatoare apreciază că este suficientă constatarea încălcării Pagina 63 din 99

obligației, motiv pentru care solicităm aplicarea prevederilor anterior menționate și obligarea autorității la excluderea operatorului ..............și, consecutiv, respingerea ofertei .................. Prin punctul de vedere fără număr de înregistrare la emitent, înregistrat la Consiliu cu nr. 9414/12.02.2026, ................... a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de .................. pentru următoarele motive: Cadrul general al procedurii de achiziție publică și obiectivele investiției

Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „...............UD" a fost inițiată de ................ prin anunțul de participare simplificat nr. SCN1163438 din data de 02.06.2025. Această investiție reprezintă un pilon strategic pentru dezvoltarea rurală a regiunii, vizând facilitarea accesului utilajelor agricole la terenurile productive și îmbunătățirea conectivității între localitățile componente. Valoarea estimată a contractului a fost stabilită la 5.146,800.44 RON fără TVA, o sumă fundamentată pe indicatorii tehnico-economici aprobați și pe necesitățile de intervenție identificate în teren. Autoritatea contractantă a ales drept criteriu de atribuire „prețul cel mai scăzut", considerând că specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini și în proiectul tehnic sunt suficient de riguroase pentru a garanta calitatea execuției indiferent de ofertant, lăsând competiția să se desfășoare în sfera eficienței economice, în urma etapei de depunere, patru operatori economici și-au prezentat ofertele, generând un mediu

competitiv robust care a permis identificarea unor soluții financiare optimizate. La data de 28.01.2026, autoritatea contractantă a publicat raportul procedurii nr, 198, prin care .............. a fost desemnată câștigătoare. Ulterior, la data de 04.02.2026, operatorul clasat pe locul secund, ..............., a înregistrat o contestație la CNSC, solicitând anularea rezultatului și reevaluarea ofertei câștigătoare sub aspectul sustenabilității financiare și al conformității tehnice. Prezentul raport analizează exhaustiv motivele de critică invocate, demonstrând că procesul de evaluare a fost efectuat cu respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal și proporționalității, iar concluziile comisiei de evaluare sunt fundamentate pe probe temeinice și pe o interpretare corectă a legislației naționale și europene. Analiza criticii privind accesul la dosarul achiziției și regimul confidențialității Contestatoarea ................ invocă o pretinsă restrângere abuzivă a dreptului de acces la dosarul achiziției publice, susținând că autoritatea contractantă a refuzat furnizarea de informații esențiale din oferta .................., prevalându-se de o declarație de confidențialitate insuficient probată. Se argumentează că acest refuz a împiedicat formularea unei contestații eficiente, solicitându-se repunerea în termen. Sub acest aspect, autoritatea contractantă învederează că a respectat întocmai prevederile art. 57 din Legea nr. 98/2016, care impun obligația de a nu dezvălui informațiile indicate de operatorii economici ca fiind confidențiale, în măsura în care acestea vizează secrete tehnice sau comerciale. .................. a depus Formularul nr. 9 și o declarație detaliată privind confidențialitatea unor părți din propunerea tehnică și financiară, argumentând că dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele sale comerciale legitime. Din punct de vedere procedural, autoritatea a pus la dispoziția contestatoarei procesele- verbale de evaluare, rapoartele experților, solicitările de clarificări și documentele de calificare (DUAE). Restricționarea a vizat exclusiv acele elemente tehnice și fundamentări de preț care constituie „rețeta de business" a ofertantului. Jurisprudența CJUE în cauza C-927/2Q19, deși subliniază că oferta nu poate fi confidențială în bloc, recunoaște necesitatea protejării secretelor comerciale pentru a nu distorsiona concurența pe piață. În contextul specific al lucrărilor de drumuri, unde metodele de execuție și acordurile comerciale cu furnizorii de agregate și bitum reprezintă avantaje competitive directe. Comisia de Evaluare a apreciat că secretizarea acestor date este justificată. Mai mult, contestatoarea a avut acces la motivările de respingere ale celorlalți ofertanți (precum cazul ................) și la argumentele generale care au stat la baza Pagina 65 din 99

acceptării ofertei câștigătoare, ceea ce constituie o bază suficientă pentru exercițiul dreptului la apărare. Cererea de repunere în termen apare astfel ca o manevră dilatorie, neregăsindu-se o imposibilitate obiectivă de a identifica pretinsele nereguli din actele puse la dispoziție. Evaluarea sustenabilității financiare a ofertei câștigătoare Un element central al contestației este afirmația că prețul oferit de ................ este „vădit ne sustenabil", reprezentând doar 76,64% din valoarea estimată. În conformitate cu art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016, autoritatea a tratat această valoare ca pe un preț, aparent neobișnuit de scăzut și a demarat o procedură riguroasă de verificare a componentelor de cost. Solicitarea de clarificări nr. 3534/02.12.2025 a cerut ofertantului să justifice fundamentarea economică a modului de formare a prețului, soluțiile tehnice adoptate și condițiile favorabile de care beneficiază, Răspunsul transmis prin adresa 355/08.12.2025 a relevat o serie de factori economici reali care permit practicarea unui preț competitiv fără a sacrifica standardele de calitate. Structura costurilor materialelor și integrarea pe verticală Unul dintre cele mai puternice argumente pentru sustenabilitatea prețului este faptul că ................... are calitatea de producător de beton, ofertând materialul la preț de producție. Această integrare verticală elimină marjele intermediare și riscurile de aprovizionare, oferind un control direct asupra costurilor majore ale proiectului. În plus, ofertantul a prezentat oferte ferme de la furnizori pentru restul

materialelor critice (balast, piatră spartă, mixturi asfaltice), totalizând o valoare de 1.502.214,43 lei. Logistica transportului joacă un rol determinant în formarea prețului la lucrările de infrastructură rutieră. Această optimizare geografică reprezintă o „condiție deosebit de favorabilă" în sensul art. 210 din Legea 98/2016, pe care contestatoarea, posibil cu baze logistice mai îndepărtate, nu o poate invoca pentru a invalida ofertă concurentă. Analiza cheltuielilor indirecte, a profitului și nivelului salarial ......................a stabilit o cotă de 1% pentru cheltuieli indirecte și 1% pentru profit. Autoritatea contractantă subliniază că legislația achizițiilor publice nu impune limite minime pentru acești indicatori, ei fiind atributul exclusiv al strategiei comerciale a operatorului. Un profit minim este adesea acceptat de firmele care doresc să își consolideze portofoliul de lucrări publice sau să asigure utilizarea continuă a bazei proprii de utilaje, evitând costurile de staționare. Referitor la manoperă, s-a verificat respectarea salariului minim în ramura construcțiilor. Ofertantul a utilizat un tarif orar brut de 28,00 lei/oră, valoare superioară pragului de 27,714 lei/oră stabilit prin OUG nr. 156/2024 pentru anul 2025. Această conformitate demonstrează că oferta financiară nu se bazează pe încălcarea drepturilor salariale sau a legislației fiscale, ci pe o organizare eficientă. Corectarea abaterilor tehnice minore și principiul proporționalității Contestatoarea critică acceptarea corectării unor necorelări între cantitățile din proiectul tehnic și cele din oferta financiară. Comisia de Evaluare a identificat în PV nr. 5/02.12.2025 o - serie de diferențe de ordinul a 0.01 unități (mc sau tone) la diverse articole de lucrări. Impactul total al acestor corecții asupra prețului a fost de numai 4,59 lei, rezultând o valoare actualizată de 3.944,410.,29 lei. Calculul procentual al erorii este elocvent pentru natura sa nesemnificativă: Pondere eroare = (4,59/3.944.405,70) * 100 = 0,00000116% Această valoare se situează mult sub pragul de 1% permis de art. 134 alin. (9) din Legea 98/2016 pentru a fi considerată abatere tehnică minoră. Mai mult, aceste diferențe au fost generate de modul de rotunjire al software-ului de devizare ISDP/Intersoft, fiind vicii de formă care nu afectează clasamentul ofertanților. Sancționarea cu descalificarea a unei oferte mai avantajoase cu peste 385.000 lei față de locul II pentru o eroare de sub 5 lei ar fi constituit o încălcare gravă a principiului proporționalității și o gestionare defectuoasă a fondurilor publice. Analiza tehnică a graficului de execuție și validarea planificării O dimensiune complexă a procesului de evaluare a vizat conformitatea propunerii tehnice, în special a graficului Gantt. Pagina 67 din 99

Autoritatea contractantă a solicitat prin fișa de date o planificare detaliată pe luni, cu indicarea fazelor, a resurselor și a drumului critic. Dinamica evaluării și rezonabilitatea clarificărilor În etapa inițială de analiză (PV nr. 2), au fost identificate carențe în gradul de detaliere al graficelor prezentate de ............ și .................. Totuși, rezultatul evaluării a fost diametral opus pentru cei doi operatori, fapt ce necesită o clarificare amănunțită pentru a combate acuzația de tratament inegal. .................. a prezentat un grafic pe 24 de luni calendaristice, în loc de 16 luni cât era limita maximă admisă. Deși au încercat să justifice acest interval prin excluderea perioadelor de iarnă din „timpul de lucru", aceștia nu au reușit să coreleze durata calendaristică totală cu angajamentul contractual ferm, răspunsul fiind declarat neconcludent. în baza art. 134 alin. (5) din HG 395/2016. În contrapondere, ....................... a menținut durata calendaristică de 16 luni, integrând pauzele tehnologice impuse de temperaturile scăzute ($15.11 - 15.03$) în succesiunea logică a activităților. La solicitarea comisiei de a detalia sub activitățile, ofertantul a furnizat un grafic revizuit care defalca activitățile majore (ex: carosabil) în etape tehnologice precise: 1. Săpătură în platformă; 2. Așternere strat de formă din refuz de ciur; 3. Execuție strat de fundație din balast; 4. Strat de bază din piatră spartă;

5. Covor asfaltic și marcaje. Autoritatea subliniază că aceste detalii nu au fost „adăugate" ulterior, ci se regăseau implicit în listele de cantități F3 și în metodologia de execuție depuse inițial. Transpunerea lor vizuală în grafic reprezintă o clarificare a modului de prezentare și nu o modificare a soluției tehnice, fiind permisă de legislație pentru a asigura o înțelegere deplină a fezabilității ofertei. Gestiunea testelor și a fazelor determinante Contestatoarea susține că includerea testelor sub forma unei poziții globale („Verificări și teste pe faze de lucrări" - 347 de zile) este neconformă. Comisia de evaluare a acceptat însă această abordare, considerând-o mai realistă decât o fragmentare excesivă. Testele de laborator (pentru beton, grad de compactare etc.) sunt activități transversale care însoțesc fiecare etapă de execuție, iar reprezentarea lor continuă pe durata contractului reflectă angajamentul de a menține un flux constant de asigurare a calității conform Legii nr. 10/1995. În plus, planul calității depus de ................... face referiri explicite la standardele aplicabile și la frecvența încercărilor, confirmând că poziția din grafic este susținută de o fundamentare tehnică solidă. Capacitatea tehnică și resursele terțului susținător Un alt punct de atac vizează resursele puse la dispoziție de ................ terț susținător al ofertantului câștigător. .................. pretinde că nu s-a probat disponibilitatea utilajelor și a personalului acestuia. Autoritatea contractantă clarifică faptul că verificarea s-a realizat prin corelarea angajamentului ferm de susținere cu detalierea resurselor din documentul „................ (pag. 8-24). Legislația permite cumulul capacităților ofertantului cu cele ale terțului, acesta din urmă asumându- și responsabilitatea solidară pentru execuție. Propunerea tehnică a nominalizat toți experții cheie necesari (Șef de Șantier, RTE, CQ, Topograf) și a prezentat documentele suport care atestă calificarea și modalitatea de acces la serviciile acestora (angajați sau colaboratori). În special, s-a verificat disponibilitatea utilajelor de mare capacitate necesare pentru terasamente și așternerea asfaltului, resurse care depășesc dotarea medie a unei IMM, justificând astfel apelul la un terț susținător de profil. Analiza riguroasa a comunicării rezultatului către .................. Contestatoarea invocă o lipsă de transparență în comunicarea finală a rezultatului procedurii. Analiza documentului nr. 44/23,01.2026 („Comunicare finală către .................... demonstrează însă contrariul. Autoritatea susține că a informat explicit operatorul că oferta sa a fost declarată admisibilă, dar s-a clasat pe locul secund datorită prețului mai mare în raport cu oferta câștigătoare, întrucât criteriul de atribuire a Pagina 69 din 99

fost „prețul cel mai scăzut", singura variabilă relevantă pentru clasament a fost valoarea financiară. Detalierea motivelor de admitere a ofertantului de pe primul loc în cuprinsul comunicării către locul secund nu este o obligație legală, atâta timp cât motivările sunt cuprinse în raportul procedurii, document la care ..................... a avut acces integral. Concluzii privind temeinicia apărării autorității contractante ..................... arată că a acționat pe parcursul întregii proceduri ca un administrator diligent al interesului public, prioritizând obținerea unei soluții tehnico-economice optime cu respectarea strictă a normelor legale. Argumente finale împotriva admiterii contestației 1. Eficiența utilizării fondurilor publice: Oferta ............... este cu 385.154,19 lei mai avantajoasă decât cea a ...................... Această economie bugetară este justificată prin avantaje competitive reale (integrare producție beton, proximitate cariere) și nu prin dumping. 2. Legalitatea procesului de clarificare: Toate solicitările adresate ofertantului câștigător au vizat clarificarea sau confirmarea unor informații deja existente în ofertă, încadrându-se în limitele art. 209 din Legea 98/2016 și art. 134-135 din HG nr. 395/2016. Nu a existat o „negociere” sau o „permisiune de completare a ofertei lipsă", ci o consolidare a datelor tehnice. 3. Tratament

egal

probat

prin

respingeri

anterioare: Respingerea .................. pentru un grafic neconform demonstrează că autoritatea a aplicat aceleași rigori tuturor. Diferența a constat în calitatea răspunsului primit: în timp ce .............. a rămas în zona ambiguității

duratei, ................. a furnizat detalierea necesară pentru a confirma încadrarea în termenul de 16 luni. 4. Proporționalitatea corecțiilor financiare: Descalificarea unei oferte pentru o necorelare de 0.01 unități (4,59 lei) ar fi reprezentat un exces de zel administrativ sancționabil, contravenind interesului de a atribui contractul celei mai avantajoase oferte admisibile. Autoritatea contractantă subliniază că prezentul demers al ............... pare a fi o încercare de a înlătura un competitor mai eficient, bazându-se pe o interpretare formalistă a erorilor de prezentare și ignorând substanța tehnică și economică a ofertei validate. În temeiul celor expuse, ................ solicită Consiliului respingerea ca neîntemeiată a contestației depuse de ................. și menținerea în tot a actelor administrative emise, în vederea semnării contractului și demarării lucrărilor de modernizare a infrastructurii agricole, proiect vital pentru comunitatea locală. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 11384/19.02.2026, .......................... a formulat cerere de intervenție voluntară, prin care solicită: I. admiterea, în principiu și admiterea, pe fond, a cererii de intervenție; II. respingerea ca inadmisibilă a cererii de repunere în termen; III. respingerea ca inadmisibilă a cererii de detaliere/dezvoltare a motivelor de neconformitate precum și a motivelor/completărilor suplimentare; IV. admiterea excepției nemotivării criticilor contestației C.1, C.4, C.5, raportat la prevederile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016; V. respingerea ca tardiv formulată a contestației formulată de TRANS- SIMY S.R.L; VI. respingerea ca neîntemeiată a contestației .....................; VII. obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar. I. În fapt, prin contestația formulată, contestatoarea a solicitat anularea rezultatului procedurii de atribuire și reevaluarea ofertelor, susținând, în esență, că oferta intervenientei ar fi neconformă și că evaluarea realizată de autoritatea contractantă ar fi fost nelegală. Intervenienta arată că oferta sa a fost desemnată câștigătoare în urma unei proceduri de evaluare desfășurate cu respectarea dispozițiilor legale incidente și a prevederilor documentației de atribuire. Se subliniază că autoritatea contractantă a analizat în mod detaliat toate documentele depuse, a solicitat clarificări acolo unde a considerat necesar și a fundamentat decizia de desemnare a ofertei câștigătoare pe baza unui raport de evaluare temeinic și motivat. Intervenienta apreciază că susținerile contestatoarei sunt lipsite de fundament real, fiind bazate pe interpretări eronate ale documentației de Pagina 71 din 99

atribuire și pe aprecieri subiective privind conținutul ofertei declarate câștigătoare. II. În drept, cererea de intervenție este întemeiată pe dispozițiile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă, aplicabile în completarea legislației speciale în materia achizițiilor publice. Intervenienta arată că sunt îndeplinite condițiile pentru formularea unei intervenții voluntare accesorii în interesul autorității contractante, întrucât soluția ce urmează a fi pronunțată în cauză produce efecte directe asupra drepturilor și intereselor sale legitime. Se arată că intervenienta, în calitate de ofertant declarat câștigător, are un interes direct, personal și actual în menținerea rezultatului procedurii de atribuire. III. Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție Intervenienta justifică interesul procesual prin faptul că a fost desemnată câștigătoare a procedurii, iar admiterea contestației ar conduce la anularea rezultatului favorabil acesteia și, implicit, la afectarea dreptului său de a încheia contractul de achiziție publică. Există o legătură directă și nemijlocită între obiectul contestației și situația juridică a intervenientei, ceea ce conferă acesteia legitimare procesuală pentru formularea intervenției accesorii. În consecință, se solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție. IV. Pe fondul contestației

1. Cu privire la criticile referitoare la capacitatea tehnică și profesională Intervenienta arată că a făcut dovada îndeplinirii cerințelor minime de calificare prin documentele depuse în cadrul ofertei, în conformitate cu fișa de date a achiziției. Experiența similară a fost demonstrată prin prezentarea contractelor relevante, a proceselor-verbale de recepție și a documentelor justificative solicitate, din care rezultă executarea unor lucrări similare ca natură și complexitate. Autoritatea contractantă a analizat aceste documente și a constatat că sunt îndeplinite în mod integral cerințele impuse. Intervenienta susține că afirmațiile contestatoarei sunt formulate în mod generic, fără indicarea concretă a vreunei neîndepliniri, ceea ce face imposibilă susținerea reală a criticii. 2. Cu privire la criticile referitoare la propunerea tehnică Intervenienta arată că propunerea tehnică a fost elaborată cu respectarea integrală a cerințelor caietului de sarcini. Metodologia de execuție este prezentată în mod detaliat, fiind descrise etapele de realizare a lucrărilor, succesiunea operațiunilor, resursele alocate și măsurile de control al calității. Graficul de execuție este corelat cu durata contractuală și reflectă o planificare realistă și coerentă a lucrărilor. Resursele umane și materiale alocate sunt suficiente pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale în termenul prevăzut. Intervenienta apreciază că susținerile contestatoarei nu evidențiază nicio neconformitate reală, ci exprimă doar o opinie subiectivă cu privire la modalitatea de organizare a execuției. 3. Cu privire la criticile referitoare la propunerea financiară Intervenienta arată că propunerea financiară a fost întocmită în deplină conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Prețul ofertat este fundamentat pe devizele prezentate și reflectă costurile reale aferente lucrărilor, fiind rezultatul unei analize economice proprii. Autoritatea contractantă a verificat propunerea financiară și nu a constatat existența unui preț neobișnuit de scăzut sau a unor neconcordanțe între propunerea tehnică și cea financiară. Criticile contestatoarei sunt formulate în mod general și nu indică elemente concrete din care să rezulte vreo încălcare a cerințelor documentației. 4. Cu privire la legalitatea evaluării realizate de autoritatea contractantă Pagina 73 din 99

Intervenienta arată că autoritatea contractantă a respectat principiile transparenței, tratamentului egal și proporționalității în procesul de evaluare a ofertelor. Evaluarea s-a realizat pe baza criteriilor stabilite prin documentația de atribuire, fără a introduce elemente suplimentare sau criterii neprevăzute. Clarificările solicitate au fost formulate în mod legal, iar răspunsurile primite au fost analizate în mod obiectiv și imparțial. Se subliniază că rolul Consiliului nu este acela de a substitui comisia de evaluare în analiza tehnică a ofertelor, ci de a verifica legalitatea actelor emise în cadrul procedurii. În speță, nu există indicii de nelegalitate care să justifice anularea rezultatului procedurii. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 12513/24.02.2026, ......................, învederează Consiliului o serie de critici suplimentare reieșite exclusiv din studiul dosarului având în vedere: (i) restricționarea abuzivă și nelegală a accesului la dosarul achiziției de către autoritatea contractantă, (ii) solicitarea contestatoarei de repunere în termenul legal pentru completarea criticilor. Reținând și aceste critici, contestatoarea solicită Consiliului anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii, a raportului procedurii (nr. 198/28.01.2026), precum și a tuturor actelor

anterioare/subsecvente în ceea ce privește evaluarea ofertei depuse de către ..................... și, pe cale de consecință, obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei anterior menționate, cu consecința reținerii caracterului inadmisibil al acesteia și continuarea procedurii cu respectarea documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor pe care CNSC le va reține în motivarea deciziei de admitere a contestației; În temeiul art. 26 alin. (9) Legea 101/2016 solicită obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. I. INADMISIBILITATEA OFERTEI .................. SRL ESTE CONFIRMATĂ SUPLIMENTAR ÎN URMA STUDIERII DOSARULUI ACHIZIŢIEI LA CONSILIU. Prin concluziile scrise, societatea contestatoare își propune să trateze exclusiv aspectele rezultate din studiul dosarului achiziției conform adresei Consiliuluinr. 11282/329/C10/19.02.2026, sens în care, va arăta două motive, confirmate de însăși conținutul ofertei ........... care impun respingerea ofertei .................. I.1. Propunerea financiară nu este corelată cu propunerea tehnică în ceea ce privește organizarea de șantier propusă de .................... Potrivit art. 133 alin. (3) din NM adoptate prin HG 395/2016, una din cerințele de conformitate a propunerii financiare constă tocmai în "corelarea acesteia cu elementele propunerii tehnice", întrucât doar o propunere financiară corelată poate asigura respectarea soluției propuse de ofertant în cadrul propunerii tehnice. Corelativ, legiuitorul prevede în mod expres obligația autorității contractante de a respinge ca neconformă o ofertă a cărei propunere financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice. ( art. 137 alin. 3 lit. d din HG 395/2016). În urma studierii propunerii tehnice și financiare propuse de către ..................., contestatoarea învederează Consiliului că este incidentă sancțiunea respingerii ofertei ca neconformă pentru motivul anterior menționat, întrucât soluția propusă în propunerea tehnică pentru organizarea de șantier nu este deloc corelată cu costurile propuse în propunerea financiară. În cadrul propunerii tehnice, în primul rând, ....................... prevede o poziționare eronată a organizării de șantier, respectiv în intravilanul comunei Rebrișoara: Această localizare propusă, relevă în primul rând o necorelare a soluției tehnice propuse în raport de obiectivul ofertat, întrucât „intravilanul comunei................." este la o distanță de peste 22 km de obiectivul asupra căruia se va interveni. Pagina 75 din 99

Trecând

la

organizarea

propriu

zisă

propusă

de către ....................se observă că începând cu pag. 89 din propunerea tehnică, acest ofertant a propus o organizare de șantier care să cuprindă cel puțin următoarele construcții: - Un birou principal al șantierului, care să includă 10 zone de birouri; - Post de prim ajutor; - Atelier mecanic; - Magazie; - Cabină poartă (paznic); - Toalete; Corelativ, au fost prevăzute dotări de birou, Post de prim ajutor cu cameră de tratament, dotări de prim ajutor, instalații electrice, de ventilare dar și de încălzire. Totodată, în ceea ce privește siguranța șantierului, soluția propusă de ................... consta în asigurarea pazei 24 ore/zi, 7zile/săptămână. Un calcul simplu doar pentru această facilitate (paza șantierului), relevă costuri de cel puțin 12.150 lei/lună, raportându-se doar la un salariu minim pe economie, fără sporurile de noapte. Impactul financiar total al acestei soluții tehnice în cadrul propunerii financiare este de minim 194.400 lei. (12.150 lei/lună x 16 luni ). Reținând toate aceste soluții propuse, în propunerea financiară au fost bugetate cu totul alte componente ale organizării de șantier, respectiv:

iar costurile aferente organizării de șantier sunt de doar 6.825,39 lei, insuficiente chiar și pentru cele 3 construcții menționate în propunerea financiară, darămite și pentru asigurarea facilităților prevăzute în propunerea tehnică. Potrivit Normativului P91/1-02 - Ghidul pentru elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări și obiecte de construcții pentru investiții realizate din fonduri publice, costurile aferente pazei sunt încadrabile în capitolul cheltuielilor indirecte, iar acestea sunt bugetate în oferta .............. doar într-un procent de 1%, (39.444,1 lei), rezultă cu certitudine

că

propunerea

financiară

prezentată

de către ........................ nu este corelată cu propunerea tehnică, iar soluțiile propuse în propunerea tehnică nu pot fi îndeplinite, executarea contractului nefiind posibilă în parametrii ofertați. II.2. Propunerea tehnică furnizată de .............. nu demonstrează termenul de garanție acordat pentru lucrările executate în conformitate cu cerințele exprese din fișa de date. În concret, ................ nu demonstrează alocarea de resurse financiare pentru îndeplinirea obligațiilor în perioada de garanție. Potrivit fișei de date a achiziției, pentru demonstrarea cerinței privind termenul de garanție acordat lucrărilor, ofertanții aveau obligația prezentării în propunerea financiară, printre altele, și a resurselor alocate (financiare, materiale, echipamente și utilaje, personal) Cerința este una de esențială întrucât autoritatea contractantă trebuie să poată verifica, din oferta depusă, că ofertantul a prevăzut și poate susține efectiv obligațiile post-execuție. Analizând propunerea furnizată de .................. societatea contestatoare subliniază că într-adevăr în cadrul acesteia se regăsește planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție acordată (pag. 143-179), însă acest plan, omite furnizarea unei informații esențiale: relevarea resurselor financiare alocate de ofertant pentru îndeplinirea obligațiilor în perioada de garanție acordată. Lecturând întreg planul anterior menționat, se constată nu doar lipsa indicării resurselor financiare, ci chiar o asumare a lipsei alocării de resurse financiare, întrucât .............. a reținut la pag. 173 din PT că alocarea de resurse financiare va fi avută în vedere doar la finalizarea lucrărilor. Astfel, deși ................ propune o perioadă de garanție încă din etapa de ofertare, aceasta recunoaște expres că nu alocă costuri pentru îndeplinirea acestor obligații, ceea ce echivalează cu recunoașterea lipsei bugetării în etapa de ofertare. Pagina 77 din 99

Contestatoarea arată că această abordare relevă o încălcare a obligației exprese de a demonstra alocarea resurselor financiare pentru îndeplinirea obligațiilor pe perioada de garanție dar și incapacitatea efectivă a acestui ofertant de a executa contractul în parametrii prevăzuți în documentația de atribuire. Având în vedere și aceste critici demonstrate prin înscrisurile din dosar, contestatoarea solicită Consiliului admiterea contestației, anularea actelor atacate și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei ................. cu consecința respingerii acesteia ca neconformă/ inacceptabilă, după caz. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC sub nr. 15283/05.03.2026,................... solicită respingerea criticilor suplimentare ca inadmisibile. În speță, chiar contestatoarea recunoaște că invocă motive noi prin concluziile scrise. După cum a arătat prin cererea de intervenție formulată nu pot fi invocate, în cazul de față, prevederile art. 186 din c.p.c., care reglementează repunerea în termen. Dat fiind că, în cazul de față, este vorba de o procedură simplificată, având ca obiect execuția de lucrări, termenul procedural stabilit de Legea nr. 101/2016, pentru sesizarea Consiliului, este de 7 zile, începând cu ziua următoare zilei în care s-a luat la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal.

În ceea ce privește sintagma „începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal", intervenienta subliniază că, în cauza C-532/20, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel București, CJUE s-a pronunțat cu privire la termenele de atac, astfel: „29. (...), Directiva 92/13 nu se opune, în principiu, unei reglementări naționale care prevede că orice cale de atac împotriva unei decizii a autorității contractante trebuie formulată într-un termen prevăzut în acest scop și că orice neregularitate a procedurii de atribuire invocată în sprijinul acestei căi de atac trebuie invocată în același termen, sub sancțiunea decăderii, în așa fel încât, după împlinirea acestui termen, nu mai este posibil să se conteste o asemenea decizie sau să se invoce o asemenea neregularitate, în măsura în care termenul respectiv este rezonabil (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, C- 54/18, EU:C:2019:118, punctul 40 şi jurisprudenţa citată). (...) 32. în această privință, trebuie amintit ca nu se pot asigura căi de atac efective împotriva încălcărilor dispozițiilor aplicabile în materia atribuirii contractelor de achiziții publice decât dacă termenele prevăzute pentru introducerea acestor căi de atac încep să curgă numai de la data la care reclamantul a luat cunoștință sau ar fi trebuit să ia cunoștință despre pretinsa încălcare a dispozițiilor menționate (a se vedea prin analogie Ordonanţa din 14 februarie 2019, Cooperativa Animazione Valdocco, - 54/18, EU:C;2019;118, punctul 45 şi jurisprudenţa citată)." Prin urmare, raportat la interpretarea pronunțată de CJUE ( ale cărei decizii preliminare sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre) în cauza C-532/20 anterior menționată, care se aplică și în cauza care face obiectul prezentei, termenul în care un ofertant poate formula, în condițiile legii, o contestație împotriva unei decizii a autorității contractante, începe să curgă nu de la data primirii acestei decizii, ci de la data luării la cunoștință, de către acesta, a motivelor pertinente ale deciziei menționate, care garantează că acest ofertant a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări ale dreptului Uniunii care viciază o astfel de decizie. În acest context, este evident că, potrivit Directivelor în materie și deciziei CJUE pronunțată în cauza C- 532/20 (în care se face referire la art. 8 din Legea nr. 101/2016), doar contestația este calea de atac, acțiune reglementată distinct în Legea nr. 101/2016 (care reprezintă o Lex specialis față de prevederile Legii nr. 554/2004, Legii nr. 287/2009 și Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prevalând asupra prevederilor acestora, în condițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016) față de depunerea de concluzii scrise și de formularea unei cereri de intervenție, acțiuni care au alt scop față de contestație, aspecte pe care contestatorul în discuție ar fi trebuit să le cunoască. Pagina 79 din 99

Așadar, nu este lipsit de relevanță faptul că, deși contestatorul nu a avut acces la dosarul achiziției publice constituit la autoritatea contractantă, în integralitate, acesta a avut acces la documentele dosarului cauzei, constituit la Consiliu. Astfel, în urma studierii documentelor dosarului cauzei, contestatoarea a avut acces la informații legate de oferta depusă de intervenientă, ofertant declarat câștigător, implicit și la motivele care au condus autoritatea contractantă la această decizie, fiindu-i garantat așadar contestatoarei că, la data respectivă, a avut cunoștință sau a putut să aibă cunoștință despre eventuale încălcări ale Legii nr. 98/2016, care ar fi viciat decizia în cauză, cu privire la oferta societății interveniente. Pe cale de consecință, având în vedere interpretarea pronunțată de CJUE în cauza C-532/20, rezultă fără nici un dubiu, în cazul de față, că un nou termen de formulare a unei contestații cu privire la oferta (de 7 zile, conform art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016), începea să curgă începând cu ziua următoare luării la cunoștință, de către reprezentanții contestatoarei a informațiilor din documentele aflate în dosarul cauzei cu nr. 329, constituit la CNSC. Astfel, ................... a avut posibilitatea ca, în urma studierii documentelor în discuție, să formuleze o nouă contestație în termenul respectiv, care, în baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, ar fi fost conexată, în vederea soluționării în etapa respectivă, cu prezenta contestație, formulată tot de .............

În schimb, contestatorul ................. a depus note de concluzii scrise, prin intermediul cărora a prezentat, noi motive de contestare, care nu se regăsesc în contestația depusă anterior de acest contestator. Or, este evident, raportat la cele precizate anterior precum și la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, și anume „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia", că, prin concluziile scrise care se pot depune și în urma studierii documentelor dosarului constituit la CNSC, contestatorul poate doar dezvolta/detalia motivele care se regăsesc deja într-o primă contestație, fără a depăși cadrul de formulare a acestora, respectiv aspectele vizate inițial, dar nu poate completa aceste motive cu noi motive de contestare și/sau noi capete de cerere, sub sancțiunea inadmisibilității acestora, pentru aceste noi motive de contestare și/sau noi capete de cerere existând, în schimb, dreptul formulării unei noi contestații, în condițiile legii. În aceste condiții, societatea intervenientă solicită Consiliului să constate inadmisibilitatea concluziilor scrise, care conțin motive de contestare, cu privire la oferta sa, care nu se regăsesc, după cum a fost precizat și anterior, în contestația depusă de ..............., fiind formulate pentru prima dată, de către acest contestator, prin respectivele concluzii. În al doilea rând, criticile sunt și neîntemeiate. La pagina 422 din propunerea tehnică, în capitolul Organizare de șantier se specifică expres că poziționarea organizării de șantier se va face în comuna Chiuza. Astfel, susținerea conform căreia organizarea de șantier se face în ......................... pornește de la o eroare materială, din capitolul Metodologie de execuție a lucrării, care însă după cum a arătat nu este reală, cât timp întreaga propunere are ca obiect o lucrare în .................... acesta fiind și locul unde va fi amplasată organizarea de șantier. În propunerea tehnică se specifică foarte clar că Organizarea de șantier se va realiza de către executant prin respectarea listelor de cantități. Descrierea organizării de șantier prezentată în cadrul metodologiei de execuție reprezintă o prezentare metodologică generală a modului în care ofertantul intenționează să organizeze activitatea de execuție a lucrărilor. Documentația de atribuire nu impune o structură rigidă sau o listă obligatorie de dotări pentru organizarea de șantier, cum ar fi: număr minim de containere; suprafață minimă a organizării de șantier; personal dedicat pentru activități auxiliare; infrastructură fixă obligatorie. Pagina 81 din 99

În aceste condiții, modul concret de organizare a șantierului reprezintă soluția tehnică proprie a ofertantului, adaptată: resurselor tehnice disponibile; experienței operatorului economic; specificului lucrărilor; amplasamentului. Prin urmare, ofertantul are libertatea de a dimensiona organizarea de șantier astfel încât aceasta să fie eficientă, economică și proporțională cu lucrările ce urmează a fi executate. Ofertantul dispune de resurse logistice proprii care permit organizarea eficientă a șantierului, inclusiv: containere mobile de șantier; echipamente și utilaje proprii; logistică existentă în cadrul societății; personal tehnic și administrativ propriu. Utilizarea acestor resurse conduce la reducerea costurilor efective ale organizării de șantier, deoarece nu implică achiziții sau închirieri suplimentare semnificative. În practică, aceste resurse sunt utilizate succesiv pe mai multe șantiere ale operatorului economic, ceea ce permite optimizarea costurilor și menținerea valorilor ofertate. Prin urmare, valoarea ofertată pentru organizarea de șantier este realistă și suficientă pentru implementarea activităților prevăzute în propunerea tehnică. Afirmațiile contestatorului referitoare la presupusa insuficiență a valorii organizării de șantier se bazează pe o interpretare eronată a propunerii tehnice.

Contestatorul tratează descrierea metodologică a organizării de șantier ca fiind un deviz tehnic detaliat al dotărilor și costurilor, ceea ce nu corespunde realității și nici practicii din domeniul execuției lucrărilor. Elementele menționate în oferta tehnică (containere, spații administrative, dotări PSI, toalete ecologice etc.) reprezintă exemple de dotări uzuale, fără a preciza: numărul acestora; durata de utilizare; dimensiunea exactă a organizării de șantier. În lipsa acestor informații, nu se poate realiza un calcul realist al costurilor organizării de șantier, iar orice estimare făcută de contestator are caracter pur speculativ. În al treilea rând, contestatorul susține că planul privind măsurile de supraveghere în perioada de garanție nu ar indica resursele financiare alocate pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale, apreciind în mod eronat că ofertantul nu ar fi bugetat costurile aferente perioadei de garanție. Planul privind măsurile de supraveghere a lucrărilor în perioada de garanție are rolul de a descrie modul de intervenție, responsabilitățile și resursele tehnice și umane utilizate pentru remedierea eventualelor defecte apărute în perioada de garanție, iar nu de a prezenta o structură financiară detaliată a costurilor aferente acestei perioade. În cadrul planului este menționat în mod expres faptul că resursele financiare, materiale și umane necesare intervențiilor în perioada de garanție sunt asigurate de antreprenor, în funcție de necesitățile concrete apărute în exploatarea lucrărilor. În domeniul lucrărilor de construcții, costurile aferente perioadei de garanție nu sunt prezentate sub forma unui buget distinct în propunerea tehnică, acestea fiind incluse în structura generală a ofertei financiare. Prin urmare, lipsa unei prezentări detaliate a valorii financiare aferente perioadei de garanție în cadrul propunerii tehnice nu poate fi interpretată ca o lipsă a alocării resurselor financiare. De altfel, documentația de atribuire nu impune ofertanților obligația de a prezenta un buget distinct al costurilor aferente perioadei de garanție, ci doar prezentarea modului de intervenție și a responsabilităților aferente acestei perioade. Interpretarea contestatorului potrivit căreia ofertantul ar recunoaște lipsa alocării resurselor financiare reprezintă o concluzie speculativă, nefundamentată pe cerințele documentației de atribuire și pe conținutul real al propunerii tehnice. Față de toate acestea, societatea intervenientă solicită Consiliului respingerea noilor motive de contestație. Atașat „concluziilor” .................. a transmis Factura seria BBR- 4203/16.02.2026, în sumă de 4931,28 lei reprezentând „onorariu avocațial conform contract de asistență juridica nr. 977012/2026 Pagina 83 din 99

reprezentând cerere de intervenție accesorie și reprezentare în fața CNSC în dosar nr. 328/C10/2026” cât și ordinul de plată emis de Banca Transilvania din care rezultă plata facturii nr. 4203/16.02.2026 (dosar nr. 328/2026); iar Factura BBR-4204/16.02.2026, în sumă de 4931,28 lei reprezentând „onorariu avocațial conform contract de asistență juridica nr. 977012/2026 reprezentând cerere de intervenție accesorie și reprezentare în fața CNSC în dosar nr. 329/C10/2026” și ordinul de plată emis de Banca Transilvania din care rezultă plata facturii nr. 4204/16.02.2026 (dosar nr. 329/2026). Consiliul constată că: - ..................... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr212097290/1, emisă de CEC Bank- Sucursala Bistrița în data de 06.02.2026, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 102.936,10 lei. (dosar nr. 328/2026); - ...................... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 212102798/1 emisă de CEC Bank- Sucursala Bistrița în data de 09.02.2026, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 88.000,00 lei (dosar nr. 329/2026); Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 9931/13.02.2026, autoritatea contractantă a transmis la dosarul cauzei documente din dosarul achiziției, în format electronic, necesare soluționării contestațiilor.

Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ...................., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Execuție lucrări de construcție în cadrul proiectului Modernizarea Infrastructurii Rutiere Agricole în comuna ...................”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. SCN1163438/02.06.2025, valoarea totală estimată a contractului fiind de 5.146.800,44 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Consiliul are în vedere că după depunerea contestației de către .................. s-a formulat cerere de intervenție voluntară de către ................ (depusă în termen, având în vedere că a fost transmisă prin e-mail la data de 19.02.2026 ora 12:05, iar contestația fiind publicată în SEAP la data de 09.02.2026 ora 13:06), prin care a solicitat admiterea în principiu și pe fond a acesteia, respingerea contestației ................... cât și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată (dosar nr.328/C10/2026),

iar

după

depunerea

contestației

de către .................., s-a formulat cerere de intervenție voluntară de către .............. (depusă în termen, având în vedere că a fost transmisă prin e-mail la data de 19.02.2026 ora 11:57, iar contestația fiind publicată în SEAP la data de 09.02.2026 ora 13:06), prin care a solicitat admiterea în principiu și pe fond a acesteia, respingerea contestației ................. cât și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată (dosar nr.329/C10/2026) . Cu privire la admiterea în principiu a cererilor de intervenție voluntare formulate de ................., având în vedere faptul că interesul acestui ofertant, este evident, ofertantul intervenient urmărind conservarea dreptului de câștigător al procedurii, Consiliul le va admite în principiu și, în condițiile în care intervențiile vizează modul în care au fost evaluate ofertele de ..............., le califică drept cereri de intervenție în interesul autorității contractante, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă. Analizând aspectele în divergență prin raportare la prevederile legale în materia achizițiilor publice, ținând seama de documentele aflate la dosarul cauzei, inclusiv de cele din dosarul achiziției publice, de susținerile contestatorilor ................... Consiliul constată netemeinicia criticilor aduse de ambii contestatori, motiv pentru care dispune respingerea contestațiilor, ca nefondate. În stabilirea acestei finalități, Consiliul nu va relua susținerile contestatorilor având în vedere că acestea se regăsesc în practicaua deciziei, ci va sublinia doar faptul că acestea vizează critici legate de modalitatea în care autoritatea contractantă ................ a evaluat ofertele depuse de ................ (a cărui ofertă a fost respinsă, ca Pagina 85 din 99

inacceptabilă) și de .................. (a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare), contestatorii apreciind că evaluarea a fost una defectuoasă. Prima critică a contestatorilor .................. vizează modul în care autoritatea contractantă le-a acordat acces la dosarul achiziției în temeiul dispozițiilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. În susținerea criticilor, se arată că autoritatea contractantă nu le-a acordat acces la oferta depusă de ................ și nici la procesele intermediare, motiv pentru care ....................... au solicitat acces la toate documentele dosarului achiziției publice. Analizând documentele la care a permis acces autoritatea contractantă, Consiliul reține că achizitoarea a permis accesul la procesele verbale de evaluare, rapoartele experților, solicitările de clarificări și documentele de calificare(DUAE), mai puțin propunerea tehnică și financiară a ofertantului ......................... Însă, cu ocazia studierii dosarului cauzei la sediul C.N.S.C., le-a fost acordat contestatorilor acces neîngrădit la toate procesele verbale întocmite de comisie în prezenta procedură de atribuire, la solicitările de clarificări și răspunsurile aferente, la DUAE și documentele de calificare, precum și la formularul de propunere financiară al ofertantului câștigător, toate aceste înscrisuri făcând parte din dosarul achiziției publice, conform art. 148 lit. j), k), l) și n) din HG nr. 395/2016. Astfel,

Consiliul

le-a

pus

la

dispoziție contestatorilor ..................................... toate documentele aflate la dosarul cauzei, în raport de criticile formulate.

Pertinente în acest sens sunt și susținerile achizitoarei din punctele de vedere aferente contestațiilor conform cărora „Accesul la dosarul achiziției s-a realizat cu respectarea art. 217 din Legea nr. 98/2016 și a legislației privind protecția informațiilor confidențiale. Majoritatea ofertanților, inclusiv ....................., au declarat părți din ofertele lor ca fiind confidențiale, prezentând justificări solide legate de secrete comerciale și metodologii tehnice brevetate. Autoritatea are obligația legală de a proteja aceste date, nerespectarea lor putând atrage sancțiuni administrative și patrimoniale. Faptul că ............. a reușit să formuleze critici extrem de tehnice și detaliate la adresa graficului Gantt și a justificării prețului ............. demonstrează că a avut acces la informații suficiente pentru a-și exercita dreptul la apărare. Solicitarea de amânare pentru „detalierea criticilor" pare a fi mai degrabă o strategie de tergiversare a procedurii, neavând un fundament real de privare de informații”, „Mai mult, contestatoarea .............. a avut acces la motivările de respingere ale celorlalţi ofertanţi (precum cazul ...........) şi la argumentele generale care au stat la baza acceptării ofertei câştigătoare, ceea ce constituie o bază suficientă pentru exerciţiul dreptului la apărare. Cererea de repunere în termen apare astfel ca'o manevră di latorie, neregăsindu-se o imposibilitate obiectivă de a identifica pretinsele nereguli din actele puse la dispoziţie.” Consiliul apreciază că în această manieră de acordare a accesului la dosarului cauzei, pe de o parte, se protejează drepturile părţilor care au indicat ca fiind confidențiale anumite informații/documente depuse în prezenta procedură de atribuire, iar, pe de altă parte, se realizează și o informare a acestora care să le permită formularea susținerilor și apărarea drepturilor proprii în prezenta cauză, CNSC urmând însă a efectua verificări în direcțiile indicate prin contestaţie. Consiliul apreciază că aspectele legate de confidențialitatea ofertelor trebuie analizate și cu asigurarea aplicării principiului tratamentului egal, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 iar dreptul de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a respectării tratamentului egal al participanților la procedura de atribuire. Accesul la un proces echitabil/liber la justiție nu presupune încălcarea principiului tratamentului egal ori a altor prevederi legale. În aceste condiții, criticile contestatorilor referitoare la faptul că autoritatea contractantă le-a restricționat accesul la unele înscrisuri apare ca rămasă fără obiect, în raport de faptul că aceste documente au putut fi studiate la sediul Consiliului, precum și solicitarea acestora de repunere în termen. În ceea ce privește accesul la propunerea tehnică și financiară a ofertantului ................... Consiliul apreciază că în mod corect, comisia de evaluare, aplicând principiul tratamentului egal, a luat măsuri de Pagina 87 din 99

protejare a conținutului acesteia, toți participanții la procedură beneficiind de același tratament din partea autorității contractante. În continuare, Consiliul procedează la analiza criticii formulate de contestator cu privire la decizia autorității contractante de a-i respinge oferta ca inacceptabilă, în temeiul prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. În soluționare, dată fiind amploarea argumentelor aduse de părți (aspectele în detaliu fiind cunoscute de acestea, prin postarea tuturor cererilor în SEAP), Consiliul va reține – în mod succint - doar aspectele relevante în pronunțarea soluției. Analizând conținutul actului atacat, respectiv adresa nr. 424/03.02.2026, Consiliul reține că aceasta conține pe larg motivele pentru care oferta contestatorului ............... a fost respinsă, aspectele respective constituind obiectul prezentei cauze. Verificând activitatea comisiei de evaluare, că în etapa de evaluare a ofertei depusă de contestatorul ............... i-au fost transmise acestuia solicitări de clarificări, aspecte analizate și verificare ulterior de către comisia de evaluare. Raportat la motivul de respingere a ofertei în analiză, ce a constat în faptul că ....................... nu a prezentat Formularul de propunere financiară, contestatorul susținând contrariu, inclusiv faptul că a transmis valoarea propunerii financiare în SEAP, sens în care autoritatea contractantă era în posesia acestor informații, se constată caracterul întemeiat al deciziei de respingere a ofertei.

Analizând decizia autorității contractante, Consiliul o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele motive: Conform cerinţei din documentația de atribuire, fișa de date a achiziției, secțiunea IV.4.2, s-a stabilit expres că propunerea financiară va cuprinde următoarele: „Formularul de ofertă (formularul nr. 4); lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract". Or, raportat la mențiunea expresă din documentația de atribuire, redată anterior și la prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, care definesc oferta ca fiind „hh) ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire;”, Consiliul constată că riscul nedepunerii propunerii financiare, conform prevederilor legale, a fost unul asumat de către .................. prin depunerea ofertei în procedură. Pertinente în acest sens sunt și susținerile achizitoarei, exprimate în cadrul punctului de vedere aferent contestației, conform cărora „Această prevedere a fost acceptată de toți ofertanții prin însăși depunerea ofertelor, dobândind caracterul de regulă imperativă a procedurii. În momentul în care un operator economic omite să încarce acest formular semnat electronic, acesta eșuează în a produce dovada juridică a intenției sale de a contracta în termenii și condițiile stabilite de autoritate.” Așadar, depunerea propunerii financiare care includea, în mod obligatoriu, și formularul de propunere financiară, nu reprezenta un aspect pur formal, cum încercă să sublinieze contestatorul, ci un element obligatoriu din structura ofertei, ce atrăgea respingerea acesteia pentru neconformare, cum în mod corect s-a si procedat în cauză. Susținerile contestatorului conform cărora informațiile se regăseau în conținutul ofertei, nu pot fi reținute de Consiliu ca fiind întemeiate, în condițiile în care – conform prevederilor legale citate anterior - în conținutul ofertei trebuia să se regăsească inclusiv propunerea financiară, care presupunea și formularul de ofertă (Formularul nr. 4), ca element obligatoriu. Aspectul este avut în vedere cu atât mai mult cu cât acesta reprezenta actul juridic prin care operatorul economic își manifesta voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică, aspectul fiind relevat inclusiv în informațiile postate în SEAP. Mai mult, jurisprudența CNSC în spețe similare a statuat că „lipsa formularului de ofertă atrage inacceptabilitatea (...). Prețul criptat reprezintă o informație tehnică necesară sistemului informatic pentru a efectua clasamente, însă validitatea ofertei depinde de existența documentului asumat prin semnătură electronică extinsă de către reprezentantul legal. Fără acest act, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a-i opune ofertantului Pagina 89 din 99

clauzele contractuale în etapa de semnare, punând în pericol întregul proces de achiziție și sursele de finanțare.” Astfel, raportat la caracterul definitiv al documentației de atribuire, asumat de ofertantul contestator prin depunerea ofertei, Consiliul constată caracterul legal al deciziei ce a vizat oferta sa, aceasta urmând a fi menținută și, pe cale de consecință, criticile aduse de ................ vizavi de decizia de respinge a propriei sale oferte, urmând a fi respinse, ca nefondate. În ceea ce privește criticile ce vizează oferta depusă de către ........... - ofertă poziționată pe locul 1 în clasamentul final - Consiliul le va analiza împreună cu cele aduse de contestatorul ................. (a cărui ofertă s-a situat pe locul 2 în clasament), criticile aduse de acesta din urmă fiind, în exclusivitate, legate de oferta desemnată câștigătoare. Preliminar, în considerarea prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care prevăd următoarele: „(1) Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, cu încadrarea în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1), iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul are în vedere excepția lipsei de interes invocată de intervenientul .............. vizavi de criticile formulate de contestatorul ....................... în ceea ce privește oferta sa, desemnată câștigătoare. Contrar susținerilor intervenientului vizavi de lipsa de interes a contestatorului, motivată de faptul că, în contextul respingerii

ofertei ................. ca inacceptabilă „aceasta nu mai are nici măcar o vocație teoretică de a câștiga procedura. În aceste condiții, interesul contestatoarei de a critica oferta intervenientei ....................... nu mai este: determinat, personal, născut, actual în sensul art. 33 Cod de procedură civilă. Prin urmare, contestația trebuie respinsă ca lipsită de interes în ceea ce privește oferta ................... Consiliul are în vedere faptul că, în speță, contestatorul are interes în criticarea ofertei desemnată câștigătoare. Astfel, Consiliul are în vedere că, în condițiile precizate la art. 2 alin. (1) coroborate cu art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, operatorul economic ce se consideră vătămat poate formula contestație, sub condiția cumulativă a prezentării interesului față de procedură și a indicării unui prejudiciu (chiar viitor): „Art. 2. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. Art. 3. - (1) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: a) act al autorității contractante - orice act administrativ emis în legătură cu o procedură privind atribuirea unui contract, orice operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de legislația în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire. (…) f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire”. Astfel, calitatea procesuală și interesul nu pot fi raportate decât la dispozițiile art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, ale art. 26 din aceeași lege, precum și la capetele de cerere din contestația formulată, acestea fiind de natură să justifice admisibilitatea acesteia. În aceste condiții, raportat la prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare și la doctrina juridică, care a statuat că prin „interes” se înțelege „folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare”, constatând că ........................ a contestat Pagina 91 din 99

rezultatul procedurii, inclusiv cu privire la oferta declarată câștigătoare, interesul acestuia fiind legitim, născut și actual, personal și direct, astfel încât contestația sa îndeplinește prevederile evocate, susținerile intervenientul sunt neîntemeiate și, pe cale de consecință, Consiliul respinge excepția lipsei de interes în formularea contestației ............. invocată de intervenientul ................. În ceea ce privește excepția tardivității contestației formulată de către ............. invocată de intervenientul ..................., în susținerea căreia acesta arată că termenul de 7 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, raportat la valoarea contractului de achiziție publică și la actele atacate (raportul procedurii nr. 198/28.01.2026, precum și tuturor actelor sau documentelor subsecvente acestuia emise de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire) și ale art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia, „sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare;” s-ar fi împlinit la data de 04.02.2026, raportat la comunicarea rezultatului procedurii la data de 28.01.2026, contestatorul neîndeplinindu-și, în opinia intervenientului, obligația de a comunica respectiva contestație autorității contractante ...................... procedând la comunicarea acesteia abia la data de 09.02.2026, Consiliul constată caracterul nefondat al acesteia. Astfel, în speță, raportat la prevederile legale invocate, se constată că .................... și-a îndeplinit obligația legală, în condițiile în care,

luând în considerare data la care autoritatea contractantă a emis raportul procedurii nr. 198/2026 (28.01.2026), valoarea estimată a procedurii de atribuire, acesta a comunicat contestația atât autorității contractante cât și Consiliului la data de 04.02.2026, așadar în termenul legal. În consecință, Consiliul va respinge excepția tardivității, invocată de intervenientul ............................ Pe fondul cauzei, Consiliul are în vedere că în ceea ce privește critica formulată de către .............. vizavi de validitatea angajamentului terțului susținător .................., prin adresa nr. 1390/03.03.2026, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 14712/03.03.2026, intitulată „Concluzii scrise”, contestatorul a arătat că renunță la această critică, motiv pentru care ia act de această renunțare la soluționarea criticii. Aspectul legat de terțul susținător ................ a fost contestat și de către ................ și a vizat faptul că respectivul terț trebuia să facă dovada că poate mobiliza cele 16 tipuri de utilaje și cel puțin 13 muncitori, contestatorul menționat susținând că în documentele aferente angajamentului ferm nu se regăsesc aceste cerințe și nici personalul de specialitate necesar pentru execuția lucrărilor, însă va fi respinsă critica adusă, ca nefondată. În acest sens, se are în vedere că ofertantul ............... a declarat terț susținător pe ................... Contrar susținerilor .................... Consiliul constată că informațiile din angajament au fost corelate cu informațiile din oferta care au vizat resurselor, fiind permis cumulul capacităților ofertantului cu cele ale terțului, totodată reținându-se că în propunerea tehnică au fost nominalizați experții cheie necesari (fiind prezentate documente suport care atestă calificarea și modalitatea de acces la serviciile acestora), precum și disponibilitatea utilajelor de mare capacitate necesare pentru terasamente și așternerea asfaltului. În ceea ce privește susținerile ....................... vizavi de conformitatea graficului Gantt și a planificării tehnice, Consiliul constată caracterul pur speculativ al susținerilor, fiind simple afirmații ale celor doi ofertanți contestatori, în condițiile în care se constată că, raportat la conținutul ofertei depusă de către ..................... și a manierei în care achizitoarea a procedat în evaluarea ofertelor, aceasta a fost una transparentă și cu respectarea principiului tratamentului egal între ofertanți. Astfel, necesitatea unor detalieri vizavi de anumite elemente din conținutul graficului nu putea fi interpretată ca fiind omisiuni din conținutul acestuia sau modificări nepermise al ofertei, cum eronat susțin contestatorii, ci completări formale sau de confirmare (art. 134 din HG nr., 395/2016) ale unor informații conținute în ofertă, aspectele fiind lămurite Pagina 93 din 99

de ................ prin răspunsul din 02.09.2025 (aspectele au vizat, printre altele, durata de execuție, detalierea activităților, timpul friguros s.a.). Or, simplele susțineri legate de caracterul „generic” (susținere a contestatorului .....................) al informațiilor din ofertă nu putea conduce la respingerea ofertei, ci confirmarea ulterioară a acestor informații ce se regăseau inițial în ofertă a constituit un demers legal derulat de comisia de evaluare, evaluare ce va fi menținută de către Consiliu, criticile formulate sub acest aspect fiind nefondate. Mai mult, se rețin susținerile autorității contractante, exprimate în punctul de vedere aferent contestațiilor, atunci când aceasta a subliniat că „a procedat la fel cu toți ofertanții care au avut carențe de formă în graficele Gantt, solicitând clarificări în loc de respingeri imediate. Această practică este în deplin acord cu art. 134 din HG nr. 395/2016 și vizează menținerea unei competiții reale.” Același concluzii de respingere, ca nefondate, a criticilor aduse de ................. în referire la necorelarea propunerii tehnice cu cea financiară, la cheltuielile indirecte, la termenul de garanție acordat pentru lucrările executate (alocarea de resurse financiare pentru îndeplinirea obligațiilor în perioada de garanție), la specialiștii propuși, la omisiunea unor „lucrări esențiale”, la incidența motivului de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea 98/2016, la conținutul sumar al comunicării privind rezultatul procedurii sunt avute în vedere de către Consiliu în condițiile în care, pe de-o parte, se constată caracterul speculativ al susținerilor, fără un suport real în conținutul ofertei în analiză iar, pe de altă parte, în

condițiile în care, în urma verificărilor efectuate vizavi de evaluarea derulată de comisia de evaluare desemnată în acest sens și din conținutul ofertei depusă de ............... se constată contrariu. Succint, se are în vedere că referitor la toate criticile menționate anterior, contestatorii ....................... înțeleg să efectueze o evaluare proprie a ofertei în analiză, iar nu să argumenteze presupusa nelegalitate a evaluării efectuate de achizitoare. Or, o astfel de abordare nu poate fi primită de către Consiliu, care nu se poate substitui în atribuțiile comisiei de evaluare, neavând competența materială în acest sens, fiind riscul contestatorilor de a nu critica punctual evaluarea efectuată de comisia de evaluare, ci procedând la o evaluare proprie a respectivei oferte. În ceea ce privește justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut de către ................ aspect invocat de ambii contestatori, motivat de faptul că prețul ofertat de ................. (3.944.405,70 lei, reprezentând 76,64% din valoarea estimată) este nesustenabil și nu acoperă costurile cu personalul indirect, Consiliul are în vedere., de asemenea, caracterul formal al criticilor și rezumarea acestora la calcule proprii care ar conduce la nesustenabilitatea respectivului preț. Or, în evaluare, se constată că, în virtutea principiului asumării răspunderii, consacrat de art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, achizitoarea a solicitat justificarea prețului. Este de remarcat că respectiva solicitare a avut un caracter general, iar nu pe elemente/costuri din componenta prețului, motiv pentru care și răspunsul ofertantului ......................... a fost pe măsură, acesta prezentând analize de preț pentru principalele materiale (ex:balast, piatră spartă, s.a.), oferte de la furnizori locali (demonstrând costuri reduse de transport), utilizarea utilajelor proprii și a celor ale terțului susținător, precum și argumente în ceea ce privește respectarea legislație muncii (respectarea salariului minim în construcții și a cotelor de contribuții legale). În aceste condiții, ținând seama, pe de-o parte, de asumarea răspunderii de către achizitoare în privința prețului ofertat de către ............... iar pe de altă parte, de caracterul speculativ al criticilor aduse de cei doi contestatori sub aspectul prețului aparent neobișnuit de scăzut propus de ................... Consiliul va respinge criticile, ca nefondate și va menține evaluarea efectuată de comisia de evaluare, reținând afirmația autorității contractante conform căreia „ofertantul a demonstrat o structură de costuri coerentă, în care cheltuielile indirecte și profitul sunt adaptate strategiei sale comerciale. Autoritatea nu are dreptul de a impune un anumit nivel de profitabilitate, sarcina sa fiind doar de a se asigura că lucrările pot fi executate la parametrii de calitate solicitați. Mai mult, clauza de ajustare a prețului inclusă în contract oferă o protecție suplimentară Pagina 95 din 99

împotriva creșterii imprevizibile a indicilor de cost în construcții, făcând oferta ............... una sigură pentru beneficiar. Diferențele de 0.01 unități identificate inițial la cantitățile de materiale au fost clarificate ca fiind erori de rotunjire software, fără impact asupra prețului total, fiind încadrate corect ca abateri tehnice minore.” Aspectul legat de caracterul sumar al comunicării rezultatului procedurii, invocat de contestatorul .................... va fi respins de către Consiliu prin raportare la prevederile art. 215 din Leghea nr. 98/2016, care prevăd că „(1) Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective. (2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: (...) c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru;”. Or, în condițiile în care oferta depusă de către ...................... s-a aflat în cazul menționat anterior, iar criteriul de atribuire stabilit a fost

„prețul cel mai scăzut” informația obligatorie ce trebuia să se regăsească în respectiva comunicare, alături de denumirea ofertei desemnată câștigătoare, trebuia să fie prețul, aspect avut în vedere de autoritatea contractantă în conținutul adresei nr. 198/28.01.2026, motiv pentru care respinge critica formulată de ................... sub acest aspect, ca nefondată. Constatându-se caracterul legal al evaluării ofertei .................. în discuție, Consiliul va menține decizia dispusă de autoritatea contractantă vizavi de aceasta, activitatea comisiei de evaluare, în ceea ce privește verificarea ofertelor analizate anterior în cauză, derulându-se cu respectarea prevederilor art. 132 și următoarele din HG nr. 395/2016, criticile aduse de către contestatorii .................. și .............. legate de oferta .................. fiind nefondate, motiv pentru care respinge criticile formulate de contestatori. În contextul de fapt și de drept anterior expus, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge contestațiile formulate de către ...............și de către .............. în contradictoriu cu ..................., ca nefondate. Admite cererile de intervenție formulate de către ............... În ceea ce privește solicitările intervenientului .............. privind obligarea contestatorilor ................... la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestațiilor, dată fiind soluția pe fondul cauzelor, Consiliul constată caracterul justificat al cererilor, motiv pentru care le va admite. În ceea ce privește cererea .................. de obligare a contestatorului .................... la plata cheltuielilor de judecată (dosar nr.328/C10/2026), Consiliul constată că acesta a prezentat dovada efectuării acestora, respectiv a prezentat factura seria BBR nr. 4203/16.02.2026, în valoare de 4.931,28 lei, emisă de către ..................... reprezentând „Onorariu avocațial conform contractului de asistență juridică nr.977012/2026 reprezentând cerere de intervenție accesorie și reprezentare în fața CNSC în dosar nr. 328/C10/2026” și extrasul de transfer bancar efectuat de către Banca Transilvania la data de 03.03.2026. Având în vedere caracterul întemeiat al criticilor formulate de ................ prin cererea de intervenție formulată, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite cererea ........... de obligare a contestatorului .............. la plata cheltuielilor de judecată și obligă ................... să plătească suma de 4.931,28 lei către .................. (dosar nr. 328/C10/2026). În ceea ce privește cererea ................. de obligare a contestatorului ....................... la plata cheltuielilor de judecată (dosar nr.329/C10/2026), Consiliul constată că acesta a prezentat dovada efectuării acestora, respectiv a prezentat factura seria BBR nr. Pagina 97 din 99

4204/16.02.2026, în valoare de 4.931,28 lei, emisă de către ....................reprezentând „Onorariu avocațial conform contractului de asistență juridică nr.977012/2026 reprezentând redactare cerere de intervenție accesorie și reprezentare în fața CNSC în dosar nr. 329/C10/2026” și extrasul de transfer bancar efectuat de către Banca Transilvania la data de 03.03.2026. Având în vedere caracterul întemeiat al criticilor formulate de .............. prin cererea de intervenție formulată, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite cererea ................. de obligare a contestatorului .................. la plata cheltuielilor de judecată și obligă ............... să plătească suma de 4.931,28 lei către ................... (dosar nr. 329/C10/2026). Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepțiile lipsei de interes și tardivității, invocate de intervenientul ...................... Respinge contestația formulată de către .................., în contradictoriu cu .............., ca nefondată.

Respinge contestația formulată de către .................. în contradictoriu cu ....................., ca nefondată. Admite cererile de intervenție formulate de către .................. Admite cererile intervenientului ............................ privind obligarea contestatorilor ................... la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestațiilor. Obligă contestatorul ................... la plata sumei de 4.931,28 lei către ................... Obligă contestatorul ................. la plata sumei de 4.931,28 lei către ...................... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Redactată în 6 exemplare, conține 77 pagini Pagina 99 din 99