Dosar CNSC 1045/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos, nr.6, Sector 3, Bucureşti, România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, + 4 021.8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 889/C2/1045 Data: 25.05.2016 Prin contestaţia nr. B.VDF – nr. 90/16.05.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 14871/16.05.2016, formulată de VODAFONE ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, Str. Barbu Văcărescu nr. 201, et. 8, sector 2, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului sub nr. J40/9852/1996, având Cod Unic de Înregistrare RO 8971726, reprezentată legal prin dna. Dudău Maria Raluca – Consilier Juridic, împotriva documentaţiei de atribuire întocmită de REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI, cu sediul în București, str. Cavafii Vechi nr. 15, sector 3, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de cerere de oferte, cu fază finală de licitație electronică, organizată pe loturi, a contractului de achiziţie publică având ca obiect Servicii de telefonie fixă și mobilă, telverde și internet: Lot I) Servicii de comunicații telefonie fixe/mobile/internet pe mobil, serviciilor de Internet, implementarea soluției complete număr scurt, Lot II) Servicii privind accesul apelurilor către sistemul telverde, cod CPV 64210000-1 – Servicii de telefonie și de transmisie de date (Rev.2), s-a solicitat obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, prin eliminarea cerinţelor restrictive din caietul de sarcini, precum şi suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei. Procedura de soluţionare în faţa Consiliului s-a desfăşurat în scris. În baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: Ia act de renunţarea la contestaţia formulată de către VODAFONE ROMÂNIA S.A., în contradictoriu cu autoritatea contractantă REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE BUCUREȘTI. 1

Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauză. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleus nr.6 Sector 3, Bucureşti, România,CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006,cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr........../........./......... Data: ......... Prin contestaţia nr. ........./......... înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ..., depusă de către ........., cu sediul social în ........., ........., ......... şi cu adresa de corespondenţă în ........., reprezentată de ..., împotriva procedurii de atribuire, organizată de către ........., cu sediul în ........., ........., ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea încheierii acordului cadru, având ca obiect „.........”, s-a solicitat: - suspendarea procedurii de achiziţie publică, în temeiul art. 2751 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulteterioare; - obligarea autorităţii contractante la eliminarea sau, după caz, modificarea următoarelor prevederi din cuprinsul documentaţiei de atribuire, care încalcă principiile tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice : a) eliminarea tuturor prevederilor referitoare la operatori economici, ONG-uri, persoane juridice non-profit, societăţi comerciale şi a tuturor cerinţelor vizând apartenenţa la aceste tipuri de entităţi: solicitarea de certificat constatator emis de O.R.C., obiect de activitate identic, acţionari, capital social, certificat emis de Registrul Persoanelor Juridice, bilanţ contabil, rezultat net al exerciţiului financiar, cifra de afaceri, dispoziţiile privind încadrarea în categoria IMM şi înlocuirea acestora cu prevederi referitoare la forme de exercitare a profesiei de avocat şi, respectiv, cu cerinţe care să aibă în vedere depunerea de documente relevante pentru formele de exercitare a profesiei de avocat; b) modificarea dispoziţiilor care vizează experienţa generală şi pe cea specifică, prin circumstanţierea acestora strict la nevoile autorităţii contractante; - anularea prezentei proceduri de atribuire, în temeiul art. 209 alin. (1), lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările 1

ulterioare, precum şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, în conformitate cu cele solicitate. În baza dispoziţiilor legale aplicabile, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: În temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (1) şi (5) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respinge ca rămasă fără obiect contestaţia formulată de ......... în contradictoriu cu .......... Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. MOTIVARE În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele: ......... a formulat contestaţie împotriva procedurii de atribuire, organizată de către ........., în calitate de autoritate contractantă, în vederea încheierii acordului cadru, având ca obiect „.........”, solicitând: - suspendarea procedurii de achiziţie publică, în temeiul art. 2751 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulteterioare; - obligarea autorităţii contractante la eliminarea sau, după caz, modificarea următoarelor prevederi din cuprinsul documentaţiei de atribuire, care încalcă principiile tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice : a) eliminarea tuturor prevederilor referitoare la operatori economici, ONG-uri, persoane juridice non-profit, societăţi comerciale şi a tuturor cerinţelor vizând apartenenţa la aceste tipuri de entităţi: solicitarea de certificat constatator emis de O.R.C., obiect de activitate identic, acţionari, capital social, certificat emis de Registrul Persoanelor Juridice, bilanţ contabil, rezultat net al exerciţiului financiar, cifra de afaceri, dispoziţiile privind încadrarea în categoria IMM şi înlocuirea acestora cu prevederi referitoare la forme de exercitare a profesiei de avocat şi, respectiv, cu cerinţe care să aibă în vedere depunerea de documente relevante pentru formele de exercitare a profesiei de avocat; b) modificarea dispoziţiilor care vizează experienţa generală şi pe cea specifică, prin circumstanţierea acestora strict la nevoile autorităţii contractante; - anularea prezentei proceduri de atribuire, în temeiul art. 209 alin. (1), lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi obligarea autorităţii contractante la refacerea documentaţiei de atribuire, în conformitate cu cele solicitate. a) În fapt, contestatorul învederează faptul că documentaţia de atribuire conţine o serie de elemente care nu sunt corelate cu obiectul 2

contractului şi, pe cale de consecinţă, se impune modificarea sau, după caz eliminarea acestora, astfel: - La începutul documentaţiei de atribuire, aceasta se referă la operatori economici. Conform penultimului alineat din anunţul de participare, „Operatorii economici nu vor putea participa la şedinţa de deschidere şi evaluare..." - Având în vedere faptul că autoritatea contractantă achiziţionează servicii de consultanţă şi reprezentare juridică, contestatorul arată că singurii ofertanţi eligibili pentru a depune o ofertă în cadrul procedurii sunt formele de exercitare a profesiei de avocat. Conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi reprezentare juridică în raporturile cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, constituie activităţi rezervate exclusiv profesiei de avocat, fiind reglementate la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 51/1995. Contestatorul subliniază aspectul că trebuie făcută distincţie clară între profesia de avocat si cea de consilier juridic, deoarece activităţile enunţate pot fi îndeplinite de consilierii juridici, numai în condiţiile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare, adică în calitatea lor de funcţionari publici sau de angajaţi cu contract individual de muncă la o persoană juridică de drept public sau privat, şi numai pentru acea persoană. Astfel consilierii juridici pot exercita activităţile solicitate de autoritatea contractată numai prin semnarea cu aceasta a unui contract de muncă. - Astfel, membrii niciunei alte profesii, juridice sau de alt tip, nu pot presta serviciile solicitate de autoritatea contractantă. Aceste activităţi nu constituie acte sau fapte de comerţ şi nu pot fi exercitate în cadrul unei societăţi constituite în afara Legii nr. 51/1995. În sprijinul acestei idei citează decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 pronunţată în interesul legii de Secţiile Unite ale înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: „Cererile de autorizare a constituirii şi de înmatriculare a societăţilor comerciale de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile”. - Pe cale de consecinţă, contestatorul consideră că atât din cadrul anunţului de participare, al fişei de date şi al caietului de sarcini trebuie eliminate toate prevederile referitoare la operatori economici, ONG-uri, persoane juridice non-profit, societăţi comerciale şi cerinţele specifice acestor tipuri de entităţi (solicitarea certificatului constatator emis de ORC, obiect de activitate identic, acţionari, capital social, certificat emis de Registrul Persoanelor Juridice, bilanţ contabil, rezultat net al exerciţiului financiar, cifră de afaceri, dispoziţiile privind încadrarea în categoria IMM) şi înlocuirea acestora cu prevederi referitoare la forme de exercitare a profesiei de avocat şi, respectiv, cerinţe privind prezentarea unor documente relevante ce se eliberează entităţilor din această categorie. 3

 Astfel ofertantul poate fi numai una dintre formele de exercitare a profesiei de avocat prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, respectiv: cabinet individual, cabinet asociate, societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, înscrisă în tabloul baroului din care face parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România.  Documentul solicitat la punctul II.2. din Fişa de date, care atestă autorizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, este exclusiv Decizia de autorizare emisă de Baroul din care aceasta face parte.  Documentul solicitat la punctul II.3. din Fişa de date, din care reiese situaţia economică-financiară a ofertantului, nu poate fi altceva decât Declaraţia 204 înregistrată la organul fiscal competent, pentru perioada solicitată. b) Contestatorul arată că potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, achiziţia în cauză se înscrie în categoria celor prevăzute în anexa nr. 2B. Conform art. 16 „(1) în cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B, atunci obligaţia de a aplica prezenta ordonanţă de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu cea prevăzută la art. 57 al. (2) şi se limitează la prevederile art. 35-38 şi art. 56 şi la aplicarea pe tot parcursul procedurii de atribuire a principiilor prevăzute la art. 2 al. (2)." În opinia contestatorului prevederile documentaţiei de atribuire conţin încălcări ale: 1. scopului primordial al legislaţiei achiziţiilor publice, acela de promovare a concurenţei; 2. principiului tratamentului egal; 3. principiului eficienţei utilizării fondurilor publice. 1. Denaturarea concurenţei În opinia contestatorului modul de descriere a obiectului contractului şi mecanismul de relaţionare dintre acesta şi criteriile de calificare, enunţate în cuprinsul fişei de date, încalcă în mod vădit prevederile OUG nr. 34/2006, si ale principiilor consacrate de noua Directiva nr. 24 a Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene. Contestatorul arată că în cadrul criteriului de calificare şi selecţie, capacitate tehnică şi profesională, unde se solicită experienţă generală şi specifică se face trimitere la categoriile de asistenţă juridică identificate în caietul de sarcini, astfel: - Solicitarea experienţei generale a ofertantului analizată în cadrul procedurii contestate conţine o formulare vagă, mult prea largă, formulare ce permite participarea la procedură a oricărui avocat ce a efectuat un act specific profesiei sale. - Experienţa specifică solicitată nu este circumstanţiată obiectului de activitate a autorităţii contractante. Din descrierea serviciilor ce urmează a fi achiziţionate nu rezultă clar în ce domenii de activitate 4

urmează a fi solicitate serviciile juridice. În continuare, contestatorul prezintă doar câteva exemple:  Descrierea efectuată la punctul a), a doua liniuţă se referă la contracte încheiate de autoritatea contractantă fără a specifica ce fel de contracte. Este nevoie de o anumită experienţă pentru verificarea unui contract de leasing de exemplu, şi de altă experienţă pentru verificarea unui contract de credit furnizor.  Descrierea efectuată la punctul a), penultima liniuţă se referă la contracte, fără a specifica pentru care anume tip de contracte este necesară consultanţa. Astfel, orice avocat, care a încheiat fie şi numai un tip de contract, poate avea acces la procedură.  Din descrierea efectuată la punctul b) rezultă că se solicită servicii de reprezentare şi asistenţă juridică în ceea ce priveşte litigii în care autoritatea contractantă este parte, fără a se specifica în ce domenii de activitate. Astfel, orice avocat care a reprezentat o autoritate contractantă, indiferent de domeniu şi de tipul cauzei, poate fi eligibil pentru selecţie.  Tot din descrierea efectuată la punctul b) rezultă că se solicită servicii de reprezentare şi asistenţă juridică în domeniul dreptului societar, cu privire la „decizii luate de autoritatea contractantă în calitate de acţionar la societăţile comerciale la care Ministerul îndeplineşte atribuţiile pe care statul român le are în calitate de acţionar", fără a fi circumstanţiate în mod clar serviciile solicitate. Astfel, se permite accesul la procedură atât a unui avocat ce face în mod obişnuit activităţi de registrul comerţului, cât şi unui avocat care are experienţă, spre exemplu, în privatizări.  Tot din descrierea efectuată la punctul b) ultima liniuţă rezultă că se solicită servicii de reprezentare şi asistenţă juridică în legătură cu orice problemă de natură juridică apărută în derularea activităţilor M.S.I. Ori această formulare orice problemă nu face decât să permită oricărei forme de exercitare a profesiei accesul la procedură fără a se cere nici un fel de experienţă, anulând practic tot ce s-a solicitat incomplet până aici. - Contestatorul subliniază faptul că nu este prevăzut un criteriu de calificare ci şi se face trimitere la descrierea serviciilor solicitate din caietul de sarcini care conţine exprimarea eliptică prezentată mai sus, lăsându-se la îndemâna autorităţii contracte decizia arbitrară de a permite accesul la procedură a unor participanţi mai puţin calificaţi si pe de altă parte de a respinge de la participare ofertanţi care sunt mult mai specializaţi. - Pentru asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici şi pentru a evita deciziile arbitrare ale autorităţii publice, contestatorul arată că normele în vigoare ale UE privind achiziţiile publice impun şi corelarea criteriilor de atribuire cu obiectul contractului, astfel, încât aceste criterii să nu confere o libertate de alegere nelimitată autorităţii contractante şi să fie menţionate în mod expres în documentaţia de licitaţie. 5

În situaţia în care nu se trasează limite clare de experienţă solicitată, se permite participarea la procedură a oricăror ofertanţi ce îndeplinesc un minim de condiţii. Astfel, lărgindu-se foarte mult concurenţa, aceasta ajunge să fie denaturată, deoarece autoritatea contractantă va fi în situaţia de a alege între doi ofertanţi foarte diferiţi în ceea ce priveşte calificările şi experienţa, numai în funcţie de criteriul de atribuire. În acest caz, criteriul de atribuire stabilit fiind preţul cel mai scăzut, se va ajunge implicit la a se alege ofertantul cel mai puţin calificat, însă care va avea cel mai mic preţ. Prin urmare, autoritatea contractantă ar putea beneficia de servicii mai ieftine, însă nu la calitatea aşteptată. - Contestatorul precizează că pentru caracterizarea serviciilor solicitate, autoritatea contractantă trebuie să furnizeze o descriere cât mai exactă a obiectului contractului şi să stabilească specificaţii tehnice care să reflecte în mod cât mai clar nevoile sale concrete. În acest mod, autoritatea se poate asigura că achiziţionează servicii care răspund întocmai necesităţilor sale, fără să restrângă concurenţa, dar şi nici să permită accesul la ofertare a unui ofertant care din lipsă de experinţă similară nu poate asigura calitatea necesară serviciilor autorităţii contractante. - De asemenea, atunci când evaluează capacitatea ofertanţilor de executare a contractului, contestatorul precizează că autoritatea contractantă trebuie să impună criterii de calificare relevante pentru obiectul contractului, care să reflecte, exact capacitatea tehnică şi/sau profesională solicitată prin ramura de drept şi domeniul exact în care se solicită experinţă. Luarea în considerare a acestor criterii poate oferi indicii utile privind calitatea ofertantului şi performanţele sale viitoare în executarea contractului. În cazul în care criteriile de calificare nu sunt clar formulate, se creează riscuri evidente de distorsionare a concurenţei între potenţialii ofertanţi şi neasigurarea calităţii necesare îndeplinirii nevoilor autorităţii contractante. 2. Încălcarea principiului tratamentului egal Contestatorul arată că din exemplele prezentate mai sus, rezultă o încălcare vădită a principiului tratamentului egal. Prin faptul că autoritatea contractantă, în loc să enunţe criterii clare de calificare, trimite la caietul de sarcini unde există poziţii neclar definite în cadrul descrierea activităţilor solicitate se lasă la îndemâna autorităţii contrante exercitarea abuzivă a alegerii între doi participanţi la procedură ce nu dovedesc cu aceeaşi rigurozitate experienţa specifică de care benefiază pe piaţa acestor servicii. Experienţa solicitată unui avocat trebuie să aibă în vedere specializarea acestuia, avocatura fiind o profesie ce are în vedere persoana avocatului în sine, în funcţie de nişa pe care acesta îşi demonstrează cel bine performanţele. Pentru a atinge acest obiectiv, este important să se genereze o concurenţă cât mai puternică pentru contractele publice atribuite pe 6

piaţa internă, însă, în acelaşi timp, ofertanţii trebuie să aibă posibilitatea de a concura în condiţii egale, evitându-se distorsionarea concurenţei şi neasigurarea calităţii necesare îndeplinirii nevoilor autorităţii contractante. Or, atâta timp cât se permite accesul la procedură oricărui avocat, atât celui care este specializat la un înalt nivel în domeniile relevante pentru activitatea autorităţii, cât şi celui care are doar un minim de experienţă într-o gamă de domenii largă şi deloc circumstanţiată, nu se poate pune problema aplicării tratamentului egal între doi ofertanţi. 3. Încălcarea principiului eficienţei utilizării fondurilor publice Contestatorul arată că prin modul de redactare a documentaţiei de atribuire, corelat cu observaţiile analizate odată cu justificarea încălcării celorlalte două principii, se observă în mod evident şi o încălcare a principiul eficienţei utilizării fondurilor publice. Prin stabilirea unor criterii de calificare şi selecţie neclare, astfel cum a arătăt mai sus, care permit participarea la procedură a oricărei forme de execitare a profesiei de avocat fără o experienţă circumscrisă clar la serviciile efective solicitate de autoritatea contractantă, împreună cu stabilirea criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut" se aduce o gravă atingere principiului eficienţei utilizării fondurilor publice. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice este definit de legislaţia privind achiziţiile publice ca obţinerea celui mai bun raport calitate preţ în atribuirea contractului şi nu obţinerea celui mai ieftin produs în orice condiţii. Astfel autoritatea contractantă nu poate accepta servicii mai ieftine la orice calitate, ci calitatea trebuie solicitată tocmai prin evidenţierea unor criterii de calificare şi selecţie raportate la obiectul contractului. Prin adresa nr. 13539/......... înregistrată la Consiliu sub nr. 12206/........., ... (denumită anterior ..., a răspuns la solicitarea Consiliului formulată prin adresa nr. .../.........-........./........., menţionând că renunţă la cererea de intervenţie în interesul autorităţii contractante, formulată în dosarul nr. ... şi înregistrată la Tribunalul ......... sub nr. .... ... învederează faptul că procedura în cauză a fost anulată de către autoritatea contractantă, sens în care contestaţia formulată de ...poate fi considerată ca rămasă fără obiect. În acest sens, anexează adresa autorităţii contractante nr. 1604/18.05.2015, care face dovada anulării procedurii. Prin adresa nr. 1572/10.05.........., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr..........., ........., în calitate de autoritate contractantă, formulează punct de vedere cu privire la contestaţia depusă de .......... I. Prezentare generală Autoritatea contractantă arată că la data de 30.06.2014 a postat pe site-ul …, secţiunea - Achiziţii Publice- Achiziţii Publice 2014, Anunţul de Participare pentru „Servicii de consultanţă şi reprezentare juridică", însoţit de documentaţia de atribuire. 7

De asemenea, autoritatea contractantă arată că la data de 30.06.2014 au fost transmise invitaţii de participare către firmele de avocatură care au un număr minim de de 6 avocaţi. Până la data depunerii ofertelor au fost primite mai multe solicitări de clarificări, la care s-a răspuns prin postarea pe site-ul Ministerului. Deschiderea ofertelor a avut loc la data de 18.07.2014, conform procedului verbal al şedinţei nr. 349/18.07.2014, fiind depuse 9 oferte. La data de 22.09.2014 a fost aprobat raportul proceduri, fiind desemnaţi 5 câştigători, iar la data de 25.09.2014 a fost comunicat rezultatul procedurii de achiziţie. Autoritatea contractantă arată că a întocmit proiectul de acord- cadru care a fost semnat de câştigători şi avizat intern la nivelul Ministerului. Acordul-cadru a obţinut, la data de 18.12.2015, avizul consultativ al controlorului delegat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Avizul consultativ a fost motivat de faptul că, la momentul prezentării Acordului cadru pentru avizare, situaţia privind deficitul de personal nu mai este reală, fiind angajat personal în cadrul Serviciului Juridic, precum şi de faptul că serviciile juridice ce urmează a se achiziţiona reprezintă servicii curente ce nu necesită o specializare deosebită. La data de 24.02.2015, având în vedere avizul consultativ al controlorului delegat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, autoritatea contractantă precizează că a decis a nu se mai încheia acordul cadru de consultanţă şi reprezentare juridică, conform notei nr. 321/24.02.........., aprobată de ordonatarul principal de credite. Astfel, acordul cadru nu a fost semnat de Minister şi în consecinţă nu s-a încheiat niciun contract subsecvent. La data de 23.01.2015 unul dintre ofertanţii câştigători, ... a transmis o adresă prin care a precizat că îşi retrage consimţământul cu privire la participarea în cadrul procedurii şi denunţă Acordul-cadru semnat. La data de 18.05.2015 ofertanţii desemnaţi câştigători au fost înştiinţaţi despre decizia Ministerului, prin adresa nr. 1604/18.05.2015. II. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia lipsei de interes Având în vedere că societatea de avocatură ...&... nu este parte în procedura de achiziţie întrucât nu a depus o ofertă, autoritatea contractantă apreciază că aceasta nu justifică calitatea procesuală pasivă de a contesta documentaţia de achiziţie. De asemenea, având în vedere că societatea de avocatură ...&... nu a participat la procedura de achiziţie, precum şi faptul că, la nivelul Ministerului s-a renunţat la contractarea serviciilor juridice, contestatorul nu justifică un interes născut şi actual în contestarea procedurii. Admiterea acţiunii nu i-ar aduce contestatorului niciun folos practic. Pentru a-şi demonstra interesul în promovarea contestaţiei care vizează documentaţia de atribuire trebuia să depună o ofertă, în urma publicării invitaţiei de participare. 8

Invocând prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă apreciază că societatea de avocatură ... nu are calitatea de persoană vătămată întrucât prin actul administrativ contestat nu i s-a încălcat vreun drept sau un interes legitim. Faţă de cele prezentate, autoritatea contractantă solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale şi respingerea contestaţiei ca lipsită de interes. III. Excepţia lipsei de obiect Autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca rămasă fără obiect, având în vedere că procedura de atribuire s-a finalizat prin stabilirea câştigătorilor şi ulterior prin decizia Ministerului de a nu mai contracta servicii juridice, decizie care nu a fost contestată de ofertanţii câştigători, singurii care aveau calitatea de a contesta procedura de achiziţie. IV. Cu privire la solicitarea de eliminare sau

după

caz modificare a anumitor prevederi din cadrul documentaţiei de atribuire şi pe cale de consecinţă anularea aplicării procedurii publicate şi refacerea documentaţiei de atribuire Autoritatea contractantă arată că în perioada anterioară deschiderii ofertelor au fost solicitate de către posibilii ofertanţi o serie de clarificări în legătură cu prevederile din documentaţia de atribuire, prevederi la care face şi contestatorul referire în cuprinsul contestaţiei, deşi nu a depus anterior vreo solicitare de clarificare cu privire la aspecte invocate în contestaţie, astfel: "1. Întrebare: Secţiunea II.2 Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (înregistrare) din Capitolul II. Criterii de calificare şi/sau selecţie al Fişei de Date a achiziţiei În cazul ofertanţilor organizaţi ca societate civilă de avocaţi, a căror formă de organizare nu prevede înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului, acestea desfăşurăndu-şi activitatea în baza Deciziei de înfiinţare emise de Consiliul Baroului la care sunt înregistrate, vă rugăm să precizaţi dacă în scopul dovedirii îndeplinirii acestui criteriu de calificare este suficientă depunerea următoarelor documente: (i) Decizia/deciziile baroului prin care se atestă înfiinţarea formei de exercitare a profesiei ofertantului (în copie legalizată sau xerocopie certificată, pentru conformitate cu originalul, cu semnătură şi ştampilă) şi ii) Asigurarea profesională din care să rezulte faptul că ofertantul deţine asigurarea profesională valabilă la data deschiderii ofertei (a cărei valabilitate va fi menţinută pe toată durata acordului - cadru). Răspuns: În cazul ofertanţilor a căror formă de organizare nu prevede înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului se va depune: - Decizie/decizii emise de Barou prin care se atestă înfiinţarea formei de exercitare a profesiei ofertantului; - Act constitutiv/Contract de societate civilă profesională/Statut, conform legislaţiei specifice, procese verbale relevante; 9

- Asigurarea profesională din care să rezulte faptul că ofertantul deţine asigurarea profesională valabilă la data deschiderii ofertei (a cărei valabilitate va fi menţinută pe toată durata acordului - cadru)”. „2. Întrebare În cazul ofertanţilor organizaţi ca societate civilă de avocaţi, a căror formă de organizare nu prevede întocmirea bilanţului contabil, vă rugăm să precizaţi dacă în scopul dovedirii acestui criteriu de calificare este suficientă depunerea Declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică nr. 204, înregistrată la Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală, pentru veniturile realizate în anii 2011, 2012 şi 2013, în xerocopie certificată, pentru conformitate cu originalul, cu semnătură şi ştampilă. Răspuns: În cazul ofertanţilor a căror formă de organizare nu prevede întocmirea bilanţului contabil este suficientă depunerea Declaraţiilor fiscale înregistrate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pentru veniturile realizate în anii 2011, 2012 şi 2013 (după caz Declaraţia 200 sau 204)". "5. Întrebare: Având în vedere că: a. obiectul acordului-cadru îl reprezintă prestarea de servicii de consultanţă şi reprezentare/informare juridică; b. acest tip de servicii poate fi prestat doar de către avocaţi sau consilieri juridici, c. avocaţii, respectiv consilierii juridici nu sunt supuşi înregistrării în Registrul Comerţului sau Registrul Persoanelor juridice de pe lângă instanţa competentă în raza căreia au sediul social Vă solicităm eliminarea oricăror referiri la: ONG/Persoane juridice non-profit, Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, sau Certificat emis de Registrul Persoanelor juridice de pe lângă instanţa competentă în raza căreia îşi au sediul social din cadrul Documentaţiei de atribuire/Caiet de sarcini. Răspuns: În cazul ofertanţilor pentru care legislaţia specifică nu prevede nu se vor avea în vedere menţiunile referitoare la: ONG/Persoane juridice non-profit, Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, sau Certificat emis de Registrul Persoanelor juridice de pe lângă instanţa competentă în raza căreia îşi au sediul social, din cadrul Documentaţiei de atribuire". Autoritatea contractantă precizează că a răspuns acestor solicitări iar răspunsurile au fost postate pe site-ul instituţiei sale, motiv pentru care consideră că solicitarea de înlocuire a unor prevederi din documentaţia de atribuire a fost pe deplin satisfăcută prin răspunsurile la solicitările de clarificări menţionate anterior. Răspunsurile la clarificări au fost complete şi fără ambiguităţi, ceea ce a permis participarea la procedură a unui număr de 13 oferte. De asemenea, autoritatea contractantă menţionează, că deşi ... avea posibilitatea prezentării unei oferte în cadrul procedurii în cauză, aceasta nu a depus oferta. 10

Cu privire la solicitarea de modificare a dispoziţiilor ce privesc experienţa generală şi cea specifică prin circumstanţierea acestora strict la nevoile autorităţii contractante, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Descrierea serviciilor ce urmează a fi achiziţionate de către autoritatea contractantă, descriere realizată în Documentaţia de atribuire, se circumscrie nevoilor autorităţii contractante, aceasta solicitând ofertanţilor expertiză în următoarele domenii: drept administrativ, drept civil, drept penal, dreptul muncii şi achiziţii publice. Ministerul a detaliat în mod explicit în conţinutul caietului de sarcini la capitolul III "Descrierea serviciilor ce urmează a fi achiziţionate", toate serviciile pe care ofertantul urmează a le presta. Finalitatea primei etape a achiziţiei publice este aceea de a se încheia un acord cadru astfel cum de altfel se precizează în conţinutul documentaţiei de atribuire, urmând ca ulterior, în funcţie de fiecare speţă în parte ce necesită asistenţă, să fie solicitat fiecărui ofertant cu care a fost încheiat acordul cadru, să participe la reofertare. Astfel cum în mod clar reiese din documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă a ales criteriul de atribuire să fie cel al preţului cel mai scăzut. Autoritatea contractantă consideră că a respectat întocmai principiile prevăzute în art. 2 din OUG nr. 34/2006, iar motivele şi susţinerile invocate de către contestator ar reprezenta tocmai o încălcare a acestor principii, prin restricţionarea liberului acces al ofertanţilor la procedura de achiziţie publică. În ceea ce priveşte refacerea documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă solicită respingerea aceastei cereri întrucât a renunţat la contractarea serviciilor juridice, la acest moment nemaijustificându-se o astfel de achiziţie şi nemaifiind alocate fonduri pentru respectiva achiziţie. La nivelul Ministerului serviciile juridice sunt asigurate prin personalul de specialitate juridică, nemaiexistând o situaţie temeinic justificată pentru contractarea unor astfel de servicii, conform prevederilor O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. Autoritatea contractantă arată că potrivit documentaţiei de atribuire, acordul cadru urma să se deruleze pe o perioadă de 18 luni de la data semnării, dar nu mai târziu de 31.12.2015. Având în vedere că ne aflăm într-un nou exerciţiu financiar care excede duratei prevăzute pentru derularea acordului cadru, Ministerul nu mai are temei legal pentru includerea în buget a fondurilor necesare în vederea încheierii unui Acord cadru şi a contractelor subsecvente, conform procedurii contestate. Cu alte cuvinte, în contextul în care, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi celorlalte reglementări financiare, nu se pot angaja cheltuieli în absenţa unui credit bugetar acoperitor aprobat (ordonatorii de credite răspunzând inclusiv penal de angajarea, 11

lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate de care dispun), autoritatea contractantă nu poate încheia Acordul Cadru şi angaja legal cheltuielile pe care le presupune contractele subsecvente, nemaiexistând la acest moment sursa de finanţare. În consecinţă, autoritatea contractantă solicită Consiliului să respingă ca neîntemeiată cererea de remediere a documentaţiei de achiziţiei publică. Faţă de cele prezentate, autoritatea contractantă solicită admiterea excepţiilor formulate, iar pe fond respingerea contestaţiei ca neîntemeiată. Prin adresa nr. 220/16.05.......... înregistrată la Consiliu sub nr. ..../........., contestatorul răspunde la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă prin adresa nr. 1572/10.05........... 1. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia lipsei de interes, contestatorul face următoarele precizări: ... a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că ... nu este parte în procedura de achiziţie, deoarece nu a depus o ofertă în cadrul respectivei proceduri. Autoritatea contractantă a invocat excepţia lipsei de interes, întemeindu-şi susţinerile atât pe faptul că ...&... nu a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire, cât şi pe faptul că autoritatea contractantă a renunţat la încheierea acordului cadru. ... a arătat că, în contextul în care a renunţat la încheierea acordului cadru, admiterea contestaţiei nu poate profita ...&... care nu poate valorifica decizia CNSC în cadrul procedurii de atribuire. Faţă de invocarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, contestatorul remarcă că autoritatea contractantă a comis o eroare, deoarece, astfel cum reiese din argumentaţia prezentată, intenţia sa a fost aceea de a invoca excepţia lipsei calităţii procesuale active. Ca urmare, în continuare, contestatorul formulează apărări împotriva excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Invocând prevederile art. 255 alin. (1), (2) şi (3) din OUG nr. 34/2006, contestatorul învederează următoarele: - Calitate procesuală activă poate avea orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim care poate fi un interes individual/particular/personal, dar şi un interes general, însă aceasta nu înlătură condiţia dovedirii interesului particular al contestatorului; - Interesul contestatorului poate exista în legătură cu procedura de atribuire, nu numai în legătură cu actele emise în cadrul procedurii de atribuire, ceea ce implică existenţa interesului chiar în situaţia în care, deşi nu a participat la procedură, contestatorul ar fi îndeplinit cerinţele minime de calificare; - Interesul contestatorului trebuie să existe la data formulării contestaţiei, dar nu există o condiţie obligatorie ca acesta să subziste la data pronunţării deciziei CNSC; - Contestaţia poate fi formulată împotriva unui act administrativ sau unei ope...ni administrative care vizează în mod direct pe 12

participantul la procedură sau împotriva unui act administrativ prin care se încalcă legislaţia în materia achiziţiilor publice. Contestatorul arată că, în speţă, a avut un interes legitim particular în legătură cu procedura de atribuire, fiind o societate de avocaţi cu experienţă în prestarea serviciilor juridice ce făceau obiectul procedurii de atribuire a acordului cadru. În situaţia în care autoritatea contractantă ar fi înţeles să ia măsurile corespunzătoare pentru derularea procedurii de atribuire în conformitate cu prevederile legale, societatea sa de avocaţi ar fi putut participa la respectiva procedură de atribuire. De asemenea, contestatorul arată că a invocat un interes general făcând trimitere expresă şi argumentând pe larg încălcarea prin documentaţia de atribuire contestată a scopului primordial al legislaţiei achiziţiilor publice, respectiv acela de promovare a concurenţei şi încălcarea principiilor tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice. În opinia contestatorului susţinerea autorităţii contractante în sensul că admiterea în prezent a contestaţiei nu ar putea aduce niciun beneficiu ...&..., deoarece aceasta a renunţat la încheierea acordului cadru, este neîntemeiată. Contestatorul subliniază că renunţarea la semnarea acordului cadru pe motiv că nu mai subzistă nevoia autorităţii contractante este nelegală şi abuzivă şi nu îi este opozabilă. Potrivit prevederilor art. 204 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, contestatorul învederează că: "Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă". Chiar în cazul procedurii de atribuire a serviciilor din anexa 2B, contestatorul consideră că singura soluţie legală aflată la dispoziţia autorităţii contractante de a nu încheia acordul cadru era anularea procedurii, iar dispariţia nevoii de a contracta nu constituie una dintre condiţiile limitativ reglementate în art. 209 din OUG nr. 34/2006 în care putea fi luată o astfel de măsură. Aceste dispoziţii sunt garanţia respectării principiului bunei credinţe în iniţierea, derularea şi finalizarea procedurilor de atribuire, precum şi al utilizării eficiente a fondurilor publice în sensul de a nu expune autoritatea contractantă la riscul atragerii răspunderii pentru iniţierea, continuarea sau nefinalizarea unei proceduri cu rea credinţă. Aşadar, autoritatea contractantă avea obligaţia de a încheia acordul cadru chiar dacă ulterior nu atribuia contracte subsecvente. Contestatorul evidenţiază că, odată ce autoritatea contractantă a informat ofertanţii câştigători despre desemnarea ofertelor lor ca fiind câştigătoare, acordul de voinţe este considerat încheiat, condiţia formei scrise asigurând exclusiv opozabilitatea faţă de terţi a contractului. Această soluţie se impune nu numai prin prisma legislaţiei achiziţiilor publice, dar şi prin raportare la prevederile Codului civil. 13

Astfel, potrivit prevederilor art. 1186 alin. (1) din Codul civil: "Contractul se încheie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ea din motive care nu îi sunt imputabile". Pe de altă parte, persoanele vătămate pot solicita instanţei judecătoreşti competente atragerea răspunderii autorităţii contractante în conformitate cu prevederile art. 1183 alin. (4) din Codul civil, pentru prejudiciile cauzate prin iniţierea, continuarea sau ruperea negocierilor contrar bunei credinţe. Ca urmare, contestatorul subliniază că a avut un interes legitim particular ce se verifică la data formulării contestaţiei, nicidecum la data soluţionării acesteia şi a invocat interesul general legitim privind respectarea legislaţiei achiziţiilor publice care se verifică tot la data formulării contestaţiei. De asemenea, contestatorul solicită Consiliului să constate că are un interes legitim particular la data formulării prezentului punct de vedere, căci actul de renunţare la încheierea acordului cadru este nelegal, practic procedura de atribuire nefiind finalizată ori anulată în condiţiile prevăzute de lege. În aceste condiţii admiterea contestaţiei, chiar în situaţia în care autoritatea contractantă ar anula procedura de atribuire, îi poate asigura cel puţin dreptul ca, în temeiul deciziei CNSC prin care se recunoaşte încălcarea interesului legitim, să se adreseze instanţei competente în vederea atragerii răspunderii civile delictuale a autorităţii contractante pentru recuperarea prejudiciilor materiale sau morale suferite ca urmare a acţiunilor/omisiunilor acesteia şi a cheltuielilor suportate în acest scop. În concluzie, contestatorul solicită respingerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes.

2. Cu privire la excepţia lipsei de obiect, contestatorul face următoarele precizări:

Autoritatea contractantă a invocat excepţia lipsei de obiect, arătând că procedura de atribuire s-a finalizat prin stabilirea câştigătorilor şi ulterior prin decizia ... s-a renunţat la încheierea acordului cadru, decizia nefiind contestată de ofertanţii câştigători. După cum a arătat mai sus, contestatorul precizează că actul de renunţare la încheierea acordului cadru pe motiv că nevoia de servicii juridice nu mai subzistă este nelegal şi abuziv, autoritatea contractantă încălcând flagrant legea achiziţiilor publice care o obliga fie să încheie acordul cadru, fie să anuleze procedura de atribuire dacă constata că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute limitativ de lege. Autoritatea contractantă invocă în apărare un act prin care a încălcat prevederi imperative ale legii. Or, invocarea propriei culpe în apărare nu este permisă de lege. Contestatorul subliniază că odată ce actul de renunţare la încheierea acordului cadru încalcă principiul bunei credinţe în iniţierea, continuarea şi derularea negocierilor, precum şi prevederile imperative ale legii achiziţiilor publice, acesta este lovit de nulitate relativă, sancţiune care produce efecte juridice retroactiv. 14

În condiţiile în care autoritatea contractantă a săvârşit o întreagă serie de ilegalităţi în cursul derulării procedurii de atribuire, a refuzat remedierea acestora şi invocă propria culpă în apărare, iar Consiliul a fost învestit cu o cerere de a dispune anularea procedurii de atribuire pentru încălcarea gravă a prevederilor legii achiziţiilor publice în cadrul procedurii de atribuire, CNSC trebuie să se pronunţe asupra acestui capăt de cerere care nu a rămas fără obiect. În concluzie, contestatorul solicită Consiliului să respingă excepţia lipsei de obiect a contestaţiei. 3. Cu privire la apărările formulate pe fondul cauzei privind solicitarea de eliminare sau după caz modificare a anumitor prevederi din cadrul documentaţiei de atribuire, contestatorul face următoarele precizări: Autoritatea contractantă arată că prevederile din documentaţia de atribuire a căror eliminare a fost solicitată prin contestaţie ar fi fost remediate pe calea unor răspunsuri la cererile de clarificări formulate de participanţii la procedura de atribuire. Contestatorul subliniază că prevederile din documentaţia de atribuire a căror eliminare a fost solicitată vizează criteriile de calificare privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. Este obligatoriu ca aceste criterii să fie corelate cu obiectul acordului cadru. Or, după cum s-a demonstrat prin contestaţie şi nu a fost contestat de către autoritatea contractantă, respectivele criterii vizau operatori economici, în timp ce prestarea serviciilor ce făceau obiectul acordului cadru se putea efectua exclusiv de forme de exercitare a profesiei de avocat care nu au calitatea de operator economic. Această necorelare a avut ca efect crearea confuziei în rândurile posibililor ofertanţi, a condus sau putea conduce la restrângerea concurenţei, la utilizarea ineficientă a fondurilor publice. O astfel de încălcare a prevederilor esenţiale ale legii achiziţiilor publice nu poate fi remediată prin clarificarea prevederilor documentaţiei de atribuire, ci numai prin anularea procedurii şi reluarea acesteia după modificarea documentaţiei de atribuire sau modificarea prin erată a documentaţiei de atribuire cu prelungirea perioadei acordate pentru depunerea ofertelor, asigurându-se astfel respectarea principiilor promovării concurenţei, tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice. În acest sens sunt relevante prevederile art. 179 alin. (4) şi (5) din OUG nr. 34/2006. Or, autoritatea contractantă nu a adoptat niciuna dintre soluţiile legale care asigurau respectarea principiilor promovării concurenţei, tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice. Contestatorul face trimitere în acest sens la argumentele prezentate în contestaţie. Cu privire la solicitarea de modificare a criteriilor referitoare la experienţa generală şi specifică a experţilor, contestatorul reiterează că documentaţia de atribuire încalcă în mod vădit prevederile OUG nr. 34/2006 şi ale principiilor consacrate de noua Directivă nr. 24 a 15

Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. Contestatorul face trimitere în acest sens la argumentele prezentate în contestaţie. În concluzie, pentru considerentele prezentate, contestatorul Consiliului să admită în parte contestaţia ce face obiectul dosarului nr. ........./........., respectiv: - să respingă ca rămasă fără obiect solicitarea privind suspendarea procedurii de atribuire; - să respingă ca rămasă fără obiect solicitarea privind obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire; - să dispună anularea procedurii de atribuire în temeiul prevederilor art. 209 lit. c) din OUG nr. 34/2006 ca urmare a constatării încălcării de către autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire a principiilor tratamentului egal şi eficienţei utilizării fondurilor publice prin:  impunerea prevederilor referitoare la operatori economici, ONG-uri, persoane juridice non-profit, societăţi comerciale şi a tuturor cerinţelor legate de apartenenţa la aceste tipuri de entităţi: solicitarea de certificat constatator emis de ORC, obiect de activitate identic, acţionari, capital social, certificat emis de Registrul Persoanelor Juridice, bilanţ contabil, rezultat net al exerciţiului financiar, cifra de afaceri, dispoziţiile privind încadrarea în categoria IMM şi înlocuirea acestora cu prevederi referitoare la forme de exercitare a profesiei de avocat şi, respectiv, cu cerinţe care să aibă în vedere depunerea de documente relevante pentru formele de exercitare a profesiei de avocat;  impunerea unor condiţii minime obligatorii de experienţă generală şi specifică prin circumstanţierea acestora strict la nevoile autorităţii contractante. Analizând susţinerile părţilor şi documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura pentru atribuirea acordului cadru, având ca obiect „Servicii de consultanţă şi de reprezentare juridică”, cod CPV 79110000-8, 79140000-7. În acest sens a publicat pe site-ul www.msinf.ro documentaţia de atribuire aferentă, criteriul de atribuire stabilit fiind „preţul cel mai scăzut”. În Procesul-verbal de deschidere a ofertelor nr. 349/18.07.2014 s-a consemnat depunerea a 13 oferte. În Raportul procedurii nr. 5/2832/29.08.2014 comisia de evaluare a consemnat admisibilitatea celor 13 oferte, precum şi ofertanţii câştigători ai acordului cadru: 1. ..., cu o propunere financiară de 79 lei fără TVA/echipă/oră; 2. ..., cu o propunere financiară de 148 lei fără TVA/echipă/oră; 3. ..., cu o propunere financiară de 172 lei fără TVA/echipă/oră; 4. ..., cu o propunere financiară de 185 lei fără TVA/echipă/oră; 5. ..., cu o propunere financiară de 220 lei fără TVA/echipă/oră. Prin NOTA privind semnarea Acordului Cadru de consultanţă şi reprezentare juridică, înregistrată sub nr. 321/24.02.2015, autoritatea contractantă a considerat că achiziţionarea serviciilor de consultanţă şi 16

reprezentare juridică nu mai este justificată, fapt pentru care a propus a nu se mai încheia Acordul Cadru. Împotriva documentaţiei de atribuire ......... a formulat contestaţia ce a format obiectul dosarului nr. ..., iar CNSC prin decizia nr. ... a admis excepţia lipsei competenţei materiale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei către Tribunalul ......... - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului ......... la data de 25.07.2014 sub nr. .... Prin sentinţa civilă nr. .... Tribunalul ......... a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel .......... Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel ......... - Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 23.02.2015, sub nr. .... Prin sentinţa civilă nr. ..., Curtea de Apel ......... a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului. Prin decizia nr. ..., pronunţată în dosarul 25800/3/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Ulterior, în data de ........., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Consiliului dosarul nr. ..., înregistrat la sediul CNSC sub nr. ........./........., fiind format dosarul nr. ........./.......... De menţionat în speţă este faptul că autoritatea contractantă intenţiona atribuirea unui acord-cadru ce avea ca obiect prestarea de servicii din categoria celor incluse în anexa nr. 2B cu o valoare estimată mai mică decât cea prevăzută al art.57 alin.(2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că potrivit dispoziţiilor art.16 alin.(1) teza I din acelaşi act normativ, a organizat o procedură proprie, în acest sens publicând documentaţia de atribuire pe site-ul .... Totodată, Consiliul reţine că prin contestaţia nr........../........., înregistrată la CNSC sub nr. ..., contestatorul ........., critica conţinutul documentaţiei de atribuire. În soluţionare, Consiliul reţine că, potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, autoritatea

contractantă prin NOTA nr. 321/24.02.2015 privind semnarea acordului cadru de consultanţă şi reprezentare juridică, a considerat că achiziţionarea serviciilor de consultanţă şi reprezentare juridică nu mai este justificată, fapt pentru care a hotărât a nu mai încheia acordul cadru, invocând prevederile art. 209 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) lit. b) din OUG nr. 34/2006, ceea ce echivalează cu anularea procedurii. Prin anularea procedurii sunt implicit anulate toate actele şi documentele achiziţiei în cauză, prin urmare şi documentaţia de atribuire contestată de către .......... 17

În această situaţie, chiar dacă motivul care a stat la baza deciziei de anulare este altul decât cel invocat de contestator, efectul măsurii de anulare este acelaşi cu cererea acestuia, astfel că solicitările din cuprinsul contestaţiei rămân fără obiect. Îîn opinia Consiliului, decizia autorităţii contractante a condus la anularea procedurii, astfel că şi documentaţia de atribuire (actul autorităţii contractante contestat de ......... în data de 09.07.2014) a fost implicit anulat, acesta neproducându-şi efecte juridice. Actul de renunţare la încheierea acordului cadru a fost pe deplin justificat de autoritatea contractantă (NOTA nr. 321/24.02.2015) şi comunicat ofertanţilor participanţi la procedură, ofertanţi care nu au contestat această decizie. Este adevărat că unui operator economic care nu a depus o ofertă la o procedură de atribuire ( cum este cazul contestatorului .........) nu i se poate invoca lipsa justificării unui interes sau lipsa calităţii procesuale active câtă vreme acesta a contestat documentaţia de atribuire în termen legal. De asemenea, este adevărat că la momentul depunerii contestaţiei (09.07.2014) contestatorul ......... putea justifica un interes în a critica conţinutul documentaţiei de atribuire, însă, la acest moment, cererea sa apare ca rămasă fără obiect, din moment ce autoritatea contractantă nu a finalizat procedura de atribuire şi nu a încheiat acordul-cadru, astfel că nu se poate susţine că operatorul economic ar fi suferit vreun prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante. În ceea ce priveşte susţinerea contestatorului referitoare la nulitatea relativă a actului de renunţare la încheierea acordului-cadru, Consiliul o apreciază ca fiind nerelevantă în soluţionarea contestaţiei sale, întrucât, potrivit regimului juridic al nulităţii relative, nulitatea relativă poate fi invocată, în principiu, numai de persoana ocrotită prin norma juridică încălcată în momentul încheierii actului juridic, deci de cel al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic, potrivit dispoziţiilor art. 1248 alin. (2) din noul cod civil. Ori, în speţă, actul autorităţii contractante de renunţare la încheierea acordului cadru a fost comunicat doar ofertanţilor care au depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire (contestatorul ......... nefăcând parte dintre aceştia), aceşti ofertanţi având interesul în a invoca nulitatea, ceea ce, aşa cum a fost mai sus reţinut, în cauză nu s-a întâmplat. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (1) şi (5) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul va respinge ca rămasă fără obiect contestaţia formulată de ......... în contradictoriu cu .......... PREŞEDINTE COMPLET ......... MEMBRU COMPLET MEMBRU COMPLET ......... ......... 18

... 19