Dosar CNSC 2484/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2144/C4/2484 Data: 07.12.2016 Prin contestaţia nr. 008/14.11.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 34744/14.11.2016, înaintată de ASTALDI SpA, cu sediul 00156 Roma, Via Giulio Vicenzo Bona, nr. 65 prin ASTALDI SpA ITALIA - SUCURSALA ROMÂNIA București, cu sediul în București, str. Nicolae Craranfil, nr. 53, et.2, sector 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/7437/28.07.1998, având CUI 6669684, reprezentată convențional de Societatea Civilă Profesională „Costea, Marian și Asociații” cu sediul în București, str. Sevastopol, nr. 17C, et. 1, ap. 5, sector 1, formulată împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA, cu sediul în București, Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, în calitate de autoritate contractantă în procedura, licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect „Realizarea Autostrăzii Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea, Lotul 1: Târgu Mureș - Ungheni și Drum de legătură - relicitare”, cu anunț de participare nr. 170795, publicat în SEAP la 21.10.2016, s-a solicitat: - anularea în parte a adresei CNAIR nr. 70646/04.11.2016; - obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere a documentației de atribuire.

De asemenea, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Prin Încheierea nr. 210/C4/2484 din 16.11.2016, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a admis și a dispus suspendarea procedurii. 1

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia formulată de ASTALDI SpA în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA. Consiliul dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se vor clarifica următoarele aspecte: - sub-clauza 15.4 din acordul contractual se referă doar la prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 72/2013; - completarea clauzei de la art. 6 din acordul contractual, de plată a unei penalităţi de către antreprenor în ipoteza în care nu respectă termenul de 5 zile pentru mobilizarea utilajelor, cu menţiunea că antreprenorul are posibilitatea recuperării penalităţii în cauză dacă recuperează întârzierea şi se încadrează în graficul de execuţie aprobat. - se va preciza în concret care sunt activităţile de proiectare ce intră în sarcina antreprenorului, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici din contestaţie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în patru exemplare, conţine 54 pagini. 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de asocierea ... – ..., prin liderul de asociere ... cu sediul în ..., cu sediul procedural ales în ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată de ..., împotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. ..., emisă de către ... cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziții publice, de servicii, având ca obiect ”PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ...”, coduri CPV 71335000-5 – Studii tehnice (Rev.2), 79300000-7 – Studii de piață și cercetare economică; sondaje și statistici (Rev.2), 79311100-8 – Servicii de elaborare de studii (Rev.2), 79411000-8 – Servicii generale de consultanță în management (Rev.2), 90700000-4 – Servicii privind mediul (Rev.2), s-au solicitat următoarele: - constatarea incidenței dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. f) și art. 36 alin. (2) lit. a) și c) din HG nr. 925/2006, în ceea ce privește oferta declarată câștigătoare; - constatarea încălcării principiului tratamentului egal prin punctarea diferențiată și arbitrară a ofertei contestatoarei, în raport cu oferta declarată câștigătoare; - dispunerea anulării, în parte, a raportului procedurii de atribuire și a comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire, în ceea ce privește oferta contestatoarei și oferta declarată câștigătoare. 1/75

Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., formulată de ..., cu sediul în ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având ..., reprezentată de ... - Administrator, împotriva răspunsului la notificarea prealabilă nr. ..., emis de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de achiziție publică, s-au solicitat reevaluarea ofertei ..., declararea ofertei acesteia, ca neconformă și refacerea corespunzătoare a actelor subsecvente. Prin cererea de intervenție nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., formulată de ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată de ... - Administrator, s-a solicitat respingerea contestației formulată de ..., ca nefondată. Prin cererea de intervenție nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., formulată de ..., cu sediul în ..., cu sediul procedural ales în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ..., având CUI FR ..., reprezentată de ..., s-a solicitat respingerea contestației formulată de ..., ca inadmisibilă și ca tardivă. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererile de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația depusă, ..., în calitate de ofertant la procedura de licitație deschisă, organizată de către autoritatea contractantă ..., în vederea atribuirii contractului de achiziții publice, de servicii, având ca obiect „PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ...”, inițiată prin publicarea în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) a anunțului de participare nr. ..., a solicitat cele menționate în partea introductivă. 2

Contestatoarea arată că prin adresa nr. ..., oferta sa a fost declarată admisibilă, dar necâștigătoare, ofertantul declarat câștigător fiind asocierea ... – .... ... consideră că oferta desemnată câștigătoare este de fapt neconformă, în raport cu specificațiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini, și, de asemenea, nu a justificat în mod concludent prețul neobișnuit de scăzut ofertat și a fost favorizată prin modul de alocare a punctajului pentru factorii de evaluare tehnici. În susținerea afirmației sale, contestatoarea precizează următoarele: 1. Cu privire la neconformitatea propunerii tehnice prezentate de oferta declarată câștigătoare, ... menționează că: - în urma analizei propunerii tehnice a ofertantului declarat câștigător, în raport cu specificațiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini, a constatat o serie de necorelări și elemente de neclaritate, plecând, în principal de la caracterul strict teoretic și abstract al propunerii tehnice, în sensul că majoritatea aspectelor abordate sunt lipsite de orice implicație practică din partea ofertantului declarat câștigător, în ceea ce privește viitoarele prestații ce urmează să fie realizate în cadrul contractului; - în graficul prezentat în cadrul ofertei nu se regăsesc proiectul de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor alocate de ofertant pentru îndeplinirea contractului; - ceea ce a fost prezentat în propunerea tehnică, reprezintă centralizatorul de prețuri, solicitat în propunerea financiară. Ori, bugetul reprezintă de principiu, detalierea veniturilor și cheltuielilor, în acest caz cheltuielile fiind egale cu veniturile pentru un proiect; - tabelul prezentat de ofertant nu reflectă tipurile de cheltuieli pe care le are în vedere pentru realizarea activităților contractului, ci prețul total pe fiecare activitate, neputând oferi o imagine clară a tipurilor de costuri. Doar ulterior, în etapa de clarificări a propunerii financiare, ofertantul a prezentat în fundamentarea economică tipurile de cheltuieli pe care le are în vedere, procedând astfel la completarea propunerii tehnice și crearea unui avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire; - cu privire la neindicarea clară a responsabilităților, conform cerinței ”stabilirea clară a responsabilităților și resurselor”, ... subliniază că tabelul de la paginile 41-42 din propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, prezintă doar alocarea resurselor umane pe activități și sub-activități, în ciuda faptului că se numește stabilirea responsabilităților și resurselor pe proiect. În același mod, autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanților, modul de detaliere a informațiilor. Cu toate acestea, din tabelul prezentat, nu rezultă de exemplu, diferențele de responsabilități între expertul comunicare, geomatician și coordonatorul culegere date, care sunt alocați de exemplu în activitatea de ”efectuarea interviurilor la 3/75

domiciliu privind mobilitatea populației”. Astfel, contestatoarea opinează că o stabilire clară a responsabilităților ar fi însemnat de exemplu o descriere manuală:  expert comunicare – pregătire chestionare pentru populație;  geomatician – prelucrarea informațiilor;  coordonatorul culegere date/subcontractant Universitatea din ... – coordonarea culegerii datelor (sau orice altă descriere conform metodologiei proprii a ofertantului); - singurul mod de a asocia într-un fel stabilirea responsabilităților cu experții, se regăsește doar în fundamentarea economică la punctul 3 – costuri privind culegerea de date, studii, analize, unde sunt detaliate câteva activități și se menționează că acestea vor fi executate de subcontractantul nominalizat, care este prezentat, în mod clar în propunerea tehnică, ca fiind ”Coordonator culegere date/Subcontractant Universitatea din ...”; - de asemenea, nu se regăsește în propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător vreo mențiune, cu privire la responsabilități generale între operatorii economici, din care este format ofertantul, ca măcar să existe o idee că ar fi fost prezentate/stabilite, în mod clar niște responsabilități, cu excepția celei regăsite în fundamentarea economică cu privire la subcontractantul nominalizat. Prin urmare, ... consideră că autoritatea contractantă avea obligația să procedeze la respingerea ofertei asocierii ... – ..., în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006. 2. Cu privire la omisiunea asocierii ... SRL – ... de a justifica prețul neobișnuit de scăzut ofertat, contestatoarea arată următoarele: În ceea ce privește elementele de cost regăsite în memoriul justificativ prezentat de asocierea declarată câștigătoare, în anexa la adresa nr. ..., nu pot conduce la concluzia că această asociere a justificat prețul ofertat, având în vedere cel puțin următoarele: - în cadrul memoriului nu se regăsește o justificare care să țină seamă de principalele activități ce urmează să fie derulate în cadrul contractului (justificare pe bază de elemente de cost). Exemplificativ, nu sunt detaliate nici măcar elementele componente ale categoriei de costuri ”Culegere de date, studii, analize (inclusiv subcontractare Universitate ...)”, astfel încât, comisia de evaluare nu a 4

fost în măsură să efectueze o analiză comparativă a elementelor de cost unitară pentru fiecare dintre ofertele care au prezentat un preț neobișnuit de scăzut; - în cadrul structurii de costuri nu s-a prezentat detalii/nu se regăsesc elementele de cost care vor fi generate de costurile cu aplicația software, care trebuie utilizate pentru dezvoltarea modelului de transport urban sau infrastructura hardware necesară (computer/laptop experți); - în expunerea făcută de ofertant se face referire la un nivel de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat (pentru ...) fără a rezulta dacă au fost luate în considerare/au fost cuantificate și taxele care afectează salariul brut, în ceea ce privește angajatul (nu doar angajatorul); - de asemenea, în calculul prezentat nu se regăsesc contribuția pentru fondul de garantare salarii și contribuția pentru fondul pentru handicapați, iar procentul pentru asigurări de muncă și boli profesionale este indicat eronat, în medie acesta fiind de aproximativ 0,40%; - pe de altă parte, având ca referință Anexa nr. 1 din comunicatul de presă nr. 84 din 6 aprilie 2016 al INSSE, câștigul salarial mediu brut pentru activități profesionale, științifice și tehnice în luna februarie 2016 a fost de 4.274 lei/lună, în timp ce câștigul salarial mediu brut pentru activități de servicii administrative și de servicii suport în luna februarie 2016 a fost de 2.031 lei/lună, este evident că cuantumul de 2.000 lei brut/lună/angajat nu poate reflecta realitatea; - în raport cu afirmația ”Pentru experții asociatului ... venitul brut stabilit pentru experții implicați în proiect este funcție de rata brută negociată pe zi”, comisia de evaluare a ignorat împrejurarea că, în fapt, ofertantul câștigător, omite să prezinte o justificare pentru aceste elemente de cost, cu consecința prezentării unui răspuns neconcludent. Mai mult, această afirmație întră în contradicție cu precizarea că ”valorile privind nivelul de salarizare se încadrează în limitele minime prevăzute de legislația în vigoare, practicându-se niveluri de salarizare diferențiate pentru fiecare categorie de experți”; - costurile cu experții străini nu sunt detaliate și nici nu sunt susținute de documente justificative probante care să reflecte sustenabilitatea acestora. Mai ales în condițiile în care, ofertantul câștigător propune experți străini, costul de cazare și diurna de 4.752 lei per total contract, 5/75

(cost detaliat în cadrul structurii costurilor directe), nu este unul real și sustenabil, comisia de evaluare ignorând inclusiv faptul că ofertantul declarat câștigător nu a detaliat în nici un mod și nu a prezentat niciun fel de document justificativ pentru această categorie de cost; - din costurile de transport (7.200 lei) pot fi acoperite cel mult 10 bilete de avion; - cuantumul cheltuielilor indirecte de numai 2% nu reflectă situația reală, nefiind acoperitor pentru cheltuielile de regie ale unui operator economic, mai ales că cifra nu este susținută de niciun document justificativ, în condițiile în care, în această categorie de costuri se regăsesc costuri de angajare, administrare contracte de muncă, contracte de colaborare, costuri financiar-contabile, costuri cu asigurările profesionale și de personal, costuri curente de întreținere/utilități birouri principale, costuri generale de curierat, costuri generale de comunicații, costuri de amortizare a echipamentelor de birotică (imprimante, multifuncționale, laptopuri, desktopuri, etc.), alte costuri extraordinare. Cu privire la aspectele semnalate privind neconformitatea propunerii financiare a asocierii ... – ..., ... redă răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă, precizând următoarele: - ofertantul declarat câștigător a inclus 3 experți străini cu tarife de 5152,82 euro/lună, în timp ce oferta contestatoarei include doar un expert străin cu un tarif aproximativ egal. Ofertantul declarat câștigător are experți principali locali cu tarife variind între 2982,5 lei și 24853,68 lei, unde cel mai mare este al coordonatorului de proiect, în timp ce propunerea contestatoarei include experți locali cu tarife variind între 2.200 lei și 15.400 lei, prin urmare fiind absolut firesc ca prețul propus de ... să fie mai scăzut; - fundamentarea economică a prețului trebuie realizată în conformitate cu cerințele caietului de sarcini și cu propunerea tehnică, ori, atât caietul de sarcini, cât și propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător conțin elemente clare pe care comisia de evaluare trebuia să le ia în considerare la analiza fundamentării economice a ofertantului declarat câștigător și să solicite clarificări; - atât timp cât, prin documentația de atribuire, a fost solicitat un proiect de buget (chiar dacă modul de prezentare a fost lăsat la 6

latitudinea ofertanților), acesta trebuia să fie corelat cu justificarea prețului ofertat. Ori, dacă se acceptă că tabelul prezentat de ofertantul declarat câștigător este un proiect de buget, atunci la evaluarea propunerii financiare și justificarea acesteia, autoritatea contractantă trebuia să țină cont de acest proiect de buget și de alte elemente prezentate în propunerea tehnică. Astfel, ... exemplifică următoarele: o bugetul pentru raportul nr. 1 – Culegerea de date și analiza situației existente (lei fără TVA): linia bugetară raportul nr. 1 – Culegerea de date și analiza situației existente indică valoarea de 116.400,00 lei; o fundamentarea economică: costuri privind culegerea de date, studii, analize = 104.346,00 lei (costuri directe de subcontractare). În aceeași ordine de idei, contestatoarea susține că în urma aplicării algoritmului de calcul al ofertantului declarat câștigător (2% costuri indirecte aplicate la costurile directe și 7.6% profit din totalul prețului), rezultă că valoarea acestei activități trebuia să fie: [104.346,00 x (100% + 2%)]/(100%-7,6%) = 115.187,14 lei. Totodată, ... menționează că din justificarea ofertantului declarat câștigător reiese că aceste costuri directe includ în principal activitățile de: o culegere de date și realizare de studii; o anchete la domiciliu, anchete origine-destinație; o recensăminte de circulație, etc. în numărul solicitat. Mai mult decât atât, contestatoarea susține că planificarea indicată în propunerea tehnică a asocierii ... – ..., respectiv raportul nr. 1 – Culegerea de date și analiza situației existente se referă și la activitatea de analiză a situației existente cu durata de 44 zile, care include următoarele activități: o revizuirea tuturor documentațiilor strategice și de planificare existente și identificarea problemelor; o evaluarea tuturor modurilor de transport, publice sau private, analiza infrastructurii de drumuri; o evaluarea costurilor și beneficiilor tuturor modurilor de transport, inclusiv a costurilor și beneficiilor; o evaluarea cadrului instituțional și legislativ, a deciziilor locale referitoare la mobilitate; o evaluarea resurselor umane și financiare disponibile pentru coordinarea și implementarea PMUD; o evaluarea contractelor de servicii publice și a sistemului de finanțare a transportului public; o prezentarea unor recomandări pentru îmbunătățirea mobilității pe baza analizei făcute; 7/75

o elaborarea raportului nr. 1 – analiza situației existente. În plus, ... arată că potrivit tabelului din propunerea tehnică a ofertantului câștigător, care indică alocarea resurselor umane, în etapa de culegere a datelor, pe lângă subcontractantul nominalizat, sunt implicați și alți experți (urbanist, economist etc.). Conform aceluiași tabel pentru analiza situației existente sunt implicați toți experții propuși de ofertant, cu excepția managerului administrativ (din totalul de 15 experți). Contestatoarea opinează că, în aceste condiții, este evident că diferența între cheltuielile prezentate în proiectul de buget din propunerea tehnică pentru acest raport nr. 1 (care acoperă două activități, respectiv culegere de date și analiza situației existente) și costurile alocate doar activității de culegere de date, (116.400 – 115.187,14 = 1.212,86 lei) nu poate acoperi activitățile detaliate de analiză a situației existente, realizate cu 13 experți (inclusiv experți străini cu tarife lunare de 5152,82 euro/lună sau experți ai ofertantului cu tarife lunare variind între 2.982,5 lei și 24.853,68 lei, fără subcontractantul nominalizat), în termen de 44 zile. Drept urmare, costurile alocate realizării raportului nr. 1 – Culegerea de date și analiza situației existente, sunt nesustenabile din punct de vedere al activităților și resurselor pe care le presupune această activitate, declarate în propunerea tehnică de către ofertantul declarat câștigător. Pe cale de consecință, ..., susține că, autoritatea contractantă trebuia să rețină, că în urma verificărilor prevăzute la art. 202 și 203 din OUG nr. 34/2006, oferta asocierii ... – ... are un preț neobișnuit de scăzut, pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, impunându-se respingerea acesteia în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. f) și art. 36 alin. (2) lit. c) din HG nr. 925/2006, coroborat cu art. 79 alin. (1) din același act normativ. 3. Față de modul diferențiat și neunitar de punctare a ofertelor, contestatoarea precizează următoarele: - oferta depusă de ... – ... a fost concepută, astfel, încât, să acopere toate activitățile solicitate în caietul de sarcini pentru a demonstra asumarea a tuturor obligațiilor și activităților desfășurate de consultant, pentru a atinge obiectivele contractului de consultanță. În acest sens, în cuprinsul acesteia se regăsesc toate 8

activitățile solicitate, precum și altele implicite sau derivate din activitățile generale prezentate în caietul de sarcini, cu mențiunea că acolo unde activitățile sunt menționate în mod expres în caietul de sarcini, subiectul nu a fost dezvoltat tocmai, pentru că s-a avut în vedere că nu va fi contabilizat; - prin urmare, activități legate de echipa de proiect, logistica asigurată experților, elaborarea rapoartelor, obținerea de aprobări, acorduri, sunt prezentate ținând cont că sunt etape obligatorii pentru parcurgerea anumitor activități, dar nu neapărat ca fiind specifice elaborării PMUD. Astfel, contestatoarea a evidențiat că multe din activitățile specifice elaborării PMUD au fost evaluate ca fiind nedefinite, neargumentate sau argumentarea nu reflectă importanța în contextul PMUD. Ori, propunerea tehnică este un document complex care cuprinde toate obligațiile asumate de ofertant, față de autoritatea contractantă și aceasta trebuie analizată în totalitatea sa, și, nu frază cu frază, fără să se aibă în vedere aspecte expuse în altă parte a propunerii tehnice, cu atât mai mult, cu cât elemente similare au fost cuantificate diferit, în sensul că în oferta contestatoarei nu au fost luate în considerare, în timp ce în cazul ofertei câștigătoare au fost punctate; - în concluzie, ... subliniază că deși susținerile sale au fost prezentate în principal pentru factorul de evaluare nr. 5, încălcarea tratamentului egal poate fi probată pentru fiecare dintre cei 5 factori de evaluare ai propunerii tehnice, fiind de reținut gradul de subiectivism și înțelegerea eronată a modului de aplicare a factorilor de evaluare de care a dat dovada expertul cooptat ale cărui concluzii au fost preluate ca atare de comisia de evaluare prin focusarea/preocuparea de a acorda un punctaj tehnic maxim ofertei câștigătoare; - modalitatea de evaluare a propunerilor tehnice de către o singură persoană a condus la obținerea unor rezultate improprii, cu privire la evaluarea ofertelor, prin neasigurarea condițiilor pentru obținerea unei opinii generale imparțiale, care să asigure respectarea tratamentului egal, evaluarea unitară a ofertelor analizate și evitarea evaluării ofertelor pe criterii formale și nu de substanță. Ca documente doveditoare în acest sens, contestatoarea exemplifică: raportul tehnic de evaluare a ofertelor semnat de o singură persoană și procesul-verbal de evaluare a ofertelor/raportul procedurii, în fapt toate elementele de neconformitate și rezultatele evaluării tehnice fiind preluate întocmai din raportul tehnic de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare. Prin urmare, față de subiectivismul evaluatorului și favorizarea ofertei declarate câștigătoare, ... precizează următoarele: a) Referitor la interpretarea diferențiată a conceptului de ”activitate”, primul exemplu dat de contestatoare este următorul: În cazul ofertantului declarat câștigător, se acceptă ca 9/75

activități distincte și contabilizate separat: o Analizarea contextului socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice din cadrul zonei studiate și zona de influență acesteia; o Evaluarea bazelor de date socio-economice necesare pentru realizarea planului de mobilitate urbană durabilă; În cazul propunerii tehnice a contestatoarei, nu se acceptă ca activități distincte: o definirea

locațiilor,

perioadei

și intervalului/intervalelor orare pentru realizarea recensămintelor de circulație și anchetelor origine/destinație; o culegerea efectivă a datelor. Exemplul 2 dat de contestator este următorul: În cazul ofertantului declarat câștigător, se acceptă ca activități distincte și contabilizate separat: o dezvoltarea rețelei de transport urban; o calibrarea modelului de grad de motorizare; o dezvoltarea și calibrarea modelelor de generare și atragere a deplasărilor pentru orele de vârf de dimineața AM și de amiază PM, pe scopuri de deplasare; o dezvoltarea și calibrarea modelelor de distribuție între zone a deplasărilor pentru orele de vârf de dimineața AM și de după amiază PM, pe scopuri de deplasare; o dezvoltarea și calibrarea modelelor de distribuție între modurile de transport a deplasărilor pentru orele de vârf de dimineața AM și de după amiază PM, pe scopuri de deplasare; o realizarea afectării pe rețeaua inițială și calibrarea parametrilor de afectare pe rețea în cadrul modelului; o calibrarea matricelor origine-destinație (OD) pentru anul de bază, pe baza datelor de trafic recenzate pentru transportul privat, public și de marfă; 10

o modelarea transportului de marfă, toate acestea făcând parte din activitatea generală de dezvoltare și calibrare a modelului de transport urban. În cazul propunerii tehnice a contestatoarei, nu se acceptă ca activități distincte: o estimarea costurilor inițiale de investiție pentru măsurile identificate (parte a analizei cost-beneficiu); o identificarea, cuantificarea și monitorizarea beneficiilor pe care le generează fiecare intervenție/măsură pe termen mediu și lung (parte a analizei cost-beneficiu); o dezvoltarea modelului de analiză financiară și economică (parte a analizei cost-beneficiu), toate acestea făcând parte din activitatea generală de analiză cost-beneficiu. Totodată, ... subliniază că, în cadrul clarificărilor la documentația de atribuire, s-a acceptat ideea că dezvoltarea și calibrarea modelului de transport urban este o activitate complexă, care presupune mai multe activități specifice. Chiar dacă nu s-a specificat în documentația de atribuire sau în clarificările la aceasta, analiza cost-beneficiu este de asemenea o activitate cel puțin la fel de complexă, care presupune o serie de etape de analize, calcule și interpretări, similare etapelor de dezvoltare și calibrare a modelului de transport urban. b) Referitor la evaluarea din punct de vedere calitativ a factorului de evaluare ”activități specifice”, contestatoarea arată următoarele: - conform raportului tehnic de evaluare a ofertelor, criteriile de analiza a factorilor de evaluare au fost cele menționate în documentația de atribuire, respectiv specificitate, relevanță, definire și argumentare; - în ceea ce privește activitățile, ... susține că în propunerea sa sunt depunctate activitățile care nu sunt definite și argumentate pentru a reflecta importanța în cadrul PMUD, și, cu mențiunea evaluatorului că una dintre activitățile prezentate de aceasta nu ar fi sarcina consultantului; - de asemenea, în propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, toate activitățile conțin o definiție și o argumentare și nu există observații privind responsabilitățile consultantului. Ori, prin clarificările la documentația de atribuire, se specifică în mod expres că activitățile specifice, reprezintă o detaliere a serviciilor, solicitate în caietul de sarcini, prin raportare la metodologiile proprii ale operatorilor economici, și nu activități generale specifice elaborării unui PMUD, care de regulă implică foarte mulți factori, nu doar consultantul; 11/75

- astfel, referitor la activitatea ”implicarea și consultarea populației în procesul de elaborare și avizare a planului de mobilitate urbană durabilă”, prezentată de ofertantul declarat câștigător, evaluatorul nu face observații cu privire la a cui responsabilitate este această ”activitate”; - această activitate este punctată de către evaluator, ca fiind activitate specifică. Pe lângă faptul că aceasta nu reprezintă o ”activitate de sine stătătoare”, ci o metodologie generală, utilizată în diverse etape ale elaborării PMUD, din definirea/argumentarea ofertantului declarat câștigător nu reiese contribuția acestuia în această ”activitate”; - ... susține că, însuși ofertantul declarat câștigător definește implicarea și consultarea populației, ca fiind o ”relație”, o ”metodă”, un ”proces continuu format dintr-o serie de activități și acțiuni”, doar în finalul argumentării referindu-se la aceasta ca la activitate specifică; - în ciuda descrierii amănunțite și a explicării adecvate asupra impactului real al implicării și consultării populației în elaborarea PMUD, din oferta câștigătoare nu rezultă care este de fapt ”activitatea specifică”, ce va fi realizată de consultant, care este rolul consultantului și ce anume își asumă să realizeze. Se face vorbire despre activități și acțiuni pentru informarea populației și a actorilor implicați, dar nu se descrie care ar fi aceste activități și acțiuni. De asemenea, nu se înțelege dacă ofertantul își asumă sau nu acest proces continuu și toate activitățile și acțiunile pe care le presupune; - la factorul de evaluare ”Identificarea, definirea și argumentarea metodelor de consultare publică” ofertantul declarat câștigător prezintă 50 de metode, din care 49 sunt reținute ca punctabile, fără să existe o explicație cu privire la utilizarea sau neutilizarea acestora în procesul de elaborare a PMUD de către consultant. ... susține că, prin corelarea celor descrise la punctul ”implicarea și consultarea populației”, cu cele descrise la factorul de evaluare ”metode de consultare publică” nu se poate înțelege că ofertantul declarat câștigător își asumă toate aceste metode (49 reținute ca fiind punctabile) sau numai o parte din ele. În acest sens, contestatoarea arată că, în cazul în care, ofertantul declarat câștigător își asumă toate sau o parte din acestea, costurile trebuia să se regăsească în propunerea sa financiară. Dacă, pe de o parte factorii de evaluare ”date de intrare”, 12

”date de ieșire”, ”metode de consultare” și ”indicatori de performanță” sunt factori puri teoretici la momentul pregătirii ofertelor, aceștia neputând fi identificați și determinați în mod real (care dintre aceștia sau alții se vor utiliza de fapt în elaborarea PMUD), decât ca urmare a parcurgerii etapelor de elaborarea a PMUD, factorul de evaluare ”activități specifice” nu poate fi interpretat ca fiind pur teoretic, urmând ca pe parcursul derulării contractului să fie identificate activitățile specifice care sunt sau nu aplicabile. Caietul de sarcini și clarificările la acesta sunt explicite în privința activităților specifice, acestea reprezentând activități asumate de ofertant, rezultate din activitățile generale descrise în caietul de sarcini, fiind nevoie de prezentarea metodologiilor proprii ale ofertanților, așa cum de altfel au făcut toți ceilalți ofertanți evaluați, cu excepția ofertantului declarat câștigător. c) Cu privire la interpretarea eronată, în sensul limitării sensului a termenului de ”indicatori de performanță a eficienței”, ... arată următoarele: - indicatorii trebuie să măsoare rezultatele măsurii direct sau să măsoare cum sunt măsurate randamentele cu privire la rezultate, unde indicator = date definite (de obicei cantitative), care sunt folosite pentru a măsura progresul în realizarea unui anumit obiectiv sau a unei ținte. De exemplu numărul accidentelor rutiere sunt un indicator de siguranță; - de asemenea, contestatoarea menționează că în cadrul proiectului european CH4LLENGE ”Adresarea provocărilor cheie ale planificării mobilității urbane durabile”, co-finanțat de comisia europeană, a fost creat un manual de monitorizare și evaluare pentru evaluarea impactului măsurilor și evaluarea proceselor de planificare a mobilității. În acest manual sunt definite mai multe categorii de indicatori. Astfel, ... redă definiția indicatorilor de rezultat, indicatorilor de rezultat intermediari ai măsurilor, indicatorilor de producție, indicatorilor de intrare și indicatorilor contextuali, subliniind că există mai multe tipuri de indicatori utilizați pentru evaluarea PMUD. Unii dintre aceștia sunt utilizați pentru calculul altor indicatori. Mai mult, se utilizează atât indicatori calitativi, cât și cantitativi. Caietul de sarcini solicită însă, doar un anumit tip de indicatori, respectiv de performanță, privind eficiența implementării PMUD. Ori, eficiența implementării PMUD este dată de indicatorii de rezultat. Pentru calcularea indicatorilor de rezultat se utilizează și alte tipuri de indicatori, dar în respectarea cerinței caietului de sarcini, definirea și argumentarea se referă strict la indicatorii privind eficiența, respectiv la indicatorii de rezultat; - în același manual din cadrul proiectului european CH4LLENGE sunt prezentate exemple pentru fiecare categorie de indicatori, unde indicatorii de rezultat sunt evidențiați în funcție de obiectivele unui PMUD. Cu titlu exemplificativ, ... prezintă o parte din aceștia, 13/75

subliniind că indicatorii de rezultat sunt indicatori complecși, care utilizează mai multe tipuri de date și/sau indicatori. De asemenea, indicatorii de rezultat au denumiri abstracte, care, luate ca atare (necitite împreună cu definiția) nu conduc neapărat cu gândul la ideea de indicator (atractivitatea percepută a mediului străzii, satisfacția comunității, beneficiile utilizatorilor). Totodată, definițiile sunt scurte, clare și indică modul în care se calculează indicatorul principal prin utilizarea altor date/concepte/indicatori. Contestatoarea susține că raportul de evaluare a ofertelor, reflectă modul în care au fost tratați indicatorii de rezultat și înțelegerea incorectă a factorilor de evaluare. În susținerea afirmației sale, aceasta redă o parte din raportul tehnic de evaluare. Mai mult decât atât, ... subliniază că raportul de evaluare a ofertelor conține observații contradictorii, respectiv, pe de o parte reflectă eficiența (a transportului public), dar pe de altă parte, argumentarea contestatoarei privind reflectarea gradului de mobilitate (a PMUD) nu este corectă, deși mobilitatea este asigurată și de transportul public. Contestatoarea este de acord că frecvența transportului public la ora de vârf reflectă și eficiența acestuia, dar asta nu înseamnă că nu reflectă la nivel de PMUD și gradul de mobilitate. Ori, evaluatorul a depunctat în toate ofertele, cu excepția celei declarate câștigătoare, indicatorii de performanță ai eficienței (indicatorii de rezultat) și indicatorii calitativi, în timp ce pentru propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător a punctat toți indicatorii de producție. Denumirea indicatorilor, mai ales a celor de rezultat (de performanță a eficienței), nu este o știință exactă, și mai puțin contează cum sunt numiți, ci de cum sunt interpretați și calculați de cei care îi utilizează. Un alt aspect subliniat de către ... este că mulți dintre indicatorii punctați în oferta declarată câștigătoare sunt indicatori de producție, în timp ce indicatorii de rezultat solicitați prin caietul de sarcini, nu au fost luați în considerare în alte oferte, cu excepția celei depuse de asocierea ... – .... În plus, contestatoarea menționează că formularea ”cu și fără proiect” în cazul anumitor indicatori propuși de ofertantul declarat câștigător, nu este cea mai indicată, deoarece un indicator de performanță ar trebui să poată fi calculat la orice moment (înainte, în timpul, la finalizarea și după implementarea măsurilor considerate în PMUD), cum de altfel și ofertantul declarat câștigător precizează în propunerea sa tehnică la pagina 44 ”indicatorii specifici sunt 14

folosiți pentru a evalua progresul făcut în atingerea obiectivelor”. Ori, dacă proiectul, așa cum susține autoritatea contractantă ”Suplimentar, precizăm ca situația cu proiect, în terminologia de specialitate, reprezintă scenariul în care sunt incluse măsurile care contribuie la atingerea indicatorilor PMUD”, înseamnă că acești indicatori în situația ”cu și fără proiect” nu pot fi măsurați decât înainte de elaborarea PMUD, respectiv după implementarea PMUD și nu vor reflecta niciodată progresul făcut în atingerea obiectivelor, ci doar situația la finalizarea implementării PMUD. Mai mult decât atât, indicatorii de producție de tipul ”cu sau fără proiect” nu pot măsura decât gradul de realizare a măsurilor produse în PMUD și nu eficiența acestuia. d) Referitor la interpretarea selectivă a unor termeni utilizați pentru metodele de consultare, ... arată următoarele: - în ceea ce privește propunerea tehnică a contestatoarei, evaluatorul a luat în considerare doar o parte din explicațiile referitoare la unele din metodele de consultare propuse; - în susținerea afirmației sale, contestatoarea redă observațiile autorității contractante cu privire la metoda de consultare propusă la ”Voluntarii publici”, subliniind că definiția completă dată în propunerea sa nu se referă la voluntarii publici, doar ca ”participanți în alte metode de consultare directă și că asigură suportul tehnic”; - utilizarea voluntarilor publici în activități de promovare- conștientizare este folosită pe scară largă în foarte multe domenii: sociale, politice, etc. Utilizarea voluntarilor publici este o metodă, în primul rând, chiar și în interesul dat de evaluator – ”facilitează organizarea”, respectiv este o metodă de organizare. În definitiv, organizarea acțiunilor poate fi făcută prin angajarea de persoane specializate, prin programarea pe calculator, prin utilizarea de voluntari, prin resurse proprii și prin orice alte metode; - de principiu, metodele de consultare pot fi realizate de profesioniști angajați de oriunde și fără un interes direct în comunitate. Dar realizarea unor activități cu ajutorul voluntarilor din comunitate este o implicare directă a comunității la realizarea PMUD; - în sensul dat de propunerea tehnică a contestatoarei, voluntarii nu sunt simple unelte care sunt utilizate pe perioada unei activități, fără să existe un impact față de aceștia. Voluntariatul este cea mai directă și personală metodă de implicare a comunității în orice acțiune; - un alt exemplu este metoda de consultare ”Vizite pe teren”, în cazul căreia observațiile evaluatorului sunt ”Nu este metodă de consultare, ci o metodă de analiză, deci nu este punctabilă”; - în propunerea tehnică, vizitele de teren de la acest capitol nu sunt descrise ca fiind inspecții de teren în care consultantul analizează punerea în aplicare a bunelor practici în domeniul mobilității. Aceste vizite se realizează cu factorii interesați ai 15/75

comunității asupra proiectului în care se prezintă rezultatele altor planuri de mobilitate sau acțiuni în acest sens, în completare la alte acțiuni și metode de consultare. Este o metodă prin care se explică participanților, ce înseamnă aplicarea unor măsuri de mobilitate, dând ocazia de a-și prezenta cazuri reale funcționale în teren, versus spre exemplu, într-o prezentare PowerPoint. e) Față de punctarea diferențiată a acelorași elemente la nivelul ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire, contestatoarea invocă elementele prezentate în tabelul comparativ prezentat în notificarea prealabilă. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat autorității contractante documentele emise ulterior deciziei CNSC nr. ..., oferta câștigătoare, precum și punctul de vedere cu privire la contestație, respectiv dovada comunicării acestuia contestatoarei. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ... a comunicat punctul de vedere cu privire la contestația ..., solicitând respingerea acesteia, ca fiind nefondată. Pe fondul cauzei, autoritatea contractantă arată următoarele: 1. Cu privire la invocarea de către contestatoare a neconformității propunerii tehnice prezentate de oferta declarată câștigătoare, ... precizează următoarele: - față de susținerea contestatoarei, potrivit căreia a constatat: ”o serie de necorelări și elemente de neclaritate plecând, în principal, de la caracterul strict teoretic și abstract al propunerii tehnice, în sensul că majoritatea aspectelor abordate sunt lipsite de orice implicație practică din partea ofertantului declarat câștigător, în ceea ce privește viitoarele prestații, ce urmează a fi realizate în cadrul contractului”, autoritatea contractantă menționează că aceasta este neîntemeiata, întrucât oferta declarată câștigătoare a îndeplinit cerințele minime din caietul de sarcini, prin descrierea serviciilor ce vor fi prestate, care acoperă toate componentele și activitățile solicitate prin caietul de sarcini, nefiind identificate de către expertul tehnic cooptat și de către comisia de evaluare, necorelări sau elemente de neclaritate. Menționând că oferta desemnată câștigătoare este strict teoretică și abstractă, conținând o serie de necorelări și elemente de neclaritate, și de asemenea menționând că majoritatea aspectelor abordate sunt lipsite de orice implicație practică, în ceea ce privește viitoarele prestații, ce urmează a fi realizate în cadrul contractului, contestatoarea dovedește faptul că nu a înțeles caietul de sarcini și obiectivele 16

acestui proiect. Pe de altă parte, contestatoarea face aceste observații la modul general, fără a specifica elementele care stau la baza acestor afirmații; - astfel cum a fost formulat și prin clarificările emise de autoritatea contractantă, pe parcursul perioadei de elaborare a ofertelor, gradul de aprofundare a propunerii tehnice este la latitudinea operatorului economic, cu respectarea cerințelor documentației de atribuire, în caietul de sarcini, la pagina 4, este indicat Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, iar la nivel național nu există ghiduri sau norme aprobate de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. Conform precizărilor din caietul de sarcini ”Propunerea tehnică poate conține orice alte elemente pe care ofertantul consideră că este necesar să le menționeze”, iar caracterul mai mult sau mai puțin teoretic și abstract al propunerilor tehnice nu reprezintă cerință minimă de verificat de către comisia de evaluare, având în vedere posibilitatea fiecărui operator economic de a prezenta propriile metodologii; - cu privire la sesizarea contestatoarei, potrivit căreia ”în graficul prezentat în cadrul ofertei nu se regăsesc proiectul de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor alocate de ofertant pentru îndeplinirea contractului”, respectiv referitor la afirmația acesteia, potrivit căreia ”bugetul reprezintă de principiu detalierea veniturilor și cheltuielilor, în acest caz, cheltuielile fiind egale cu veniturile, pentru un proiect” și față de susținerea ... că ulterior, în etapa de clarificări a propunerii financiare, ofertantul declarat câștigător a prezentat în fundamentarea economică tipurile de cheltuieli pe care le are în vedere, autoritatea contractantă arată că sunt neîntemeiate, întrucât:  proiectul de buget se regăsește la pagina 43 a propunerii tehnice a asocierii declarate câștigătoare;  conform art. 34 alin (3) al HG nr. 925/2006, ”(3) Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini”, iar analiza și verificarea ofertei din punct de vedere al elementelor tehnice propuse este atributul exclusiv al comisiei de evaluare;  prezentarea proiectului de buget este formulată ca o cerință minimă, nefiind impus un format obligatoriu, fiind la latitudinea operatorilor economici modul de prezentare a îndeplinirii acestei cerințe minime. Comisia de evaluare nu este obligată să își însușească viziunea unui operator economic cu privire la modul cum se face dovada îndeplinirii unei cerințe minime prevăzute în caietul de sarcini;  bugetul proiectului reprezintă prețurile (sumele) cu care se realizează activitățile proiectului, care din punctul de vedere al 17/75

operatorului economic reprezintă venituri, iar din punctul de vedere al autorității contractante reprezintă cheltuieli;  contestatoarea introduce o confuzie între proiectul de buget și justificarea prețului ofertat, pentru a forța concluzia că ofertantul declarat câștigător a completat propunerea tehnică. Ori, în mod evident și obiectiv, propunerea tehnică nu poate fi completată prin justificarea modului de fundamentare a prețului ofertat; - cu privire la cerința privind stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor, ... subliniază că de fapt contestatoarea încearcă din nou să impună autorității contractante propria viziune, cu privire la modalitatea, în care trebuie prezentată de către operatorii economici îndeplinirea cerinței minime, prevăzute în caietul de sarcini, contestând faptul că autoritatea contractantă ”a lăsat la latitudinea ofertanților modul de detaliere a informațiilor”. Ori, prezentarea de către ofertantul declarat câștigător a informațiilor cu privire la stabilirea responsabilităților și resurselor în format tabelar și nu sub formă descriptivă, cum pretinde contestatoarea, nu este de natură să ducă la concluzia că nu a fost îndeplinită cerința minimă, întrucât, nu a fost impus un format obligatoriu cu privire la modalitatea de prezentare. Mai mult, autoritatea contractantă nu se poate raporta, în verificarea îndeplinirii cerințelor minime, decât la prevederile din caietul de sarcini, în niciun caz, nu se poate raporta la justificarea prețului prezentată de operatorul declarat câștigător, cum în mod neîntemeiat solicită contestatoarea; - de altfel, contestatoarea face referire cu titlu de exemplu la ”geomatician” și ”coordonator culegere date”, propuși de ofertantul declarat câștigător, în condițiile în care acești experți nu fac parte din personalul-cheie solicitat de autoritatea contractantă; - de asemenea, contestatoarea susține neîntemeiat că autoritatea contractantă trebuia să verifice, în scopul îndeplinirii acestei cerințe minime, ”responsabilitățile generale între operatorii economici din care este format ofertantul”, introducând astfel o cerință de evaluare care nu este prevăzută de caietul de sarcini. Ori, este de esența asocierii realizarea în comun de către doi sau mai mulți operatori economici a unor activități, iar răspunderea acestora este solidară în fața autorității contractante, nefiind deci o cerință minimă de verificat prin raportare la prevederile caietului de sarcini. 18

Pe cale de consecință, ... solicită constatarea faptului că cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante să procedeze la respingerea, ofertei declarate câștigătoare, în temeiul dispozițiilor art. 36 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006, este neîntemeiată. 2. Cu privire la invocarea de către ... a unei omisiuni a ofertei declarate câștigătoare de a justifica prețul neobișnuit de scăzut prezentat în cadrul ofertei, autoritatea contractantă arată următoarele: - cu privire la afirmația contestatoarei, potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în cadrul memoriului nu se regăsește o justificare care să țină seamă de principalele activități, ce urmează să fie derulate în cadrul contractului (justificare pe bază de elemente de cost)”, ... precizează că, nu a solicitat justificarea prețului ofertat pe un format anume, de exemplu pe principalele activități, ce urmează să fie derulate în cadrul contractului. Reglementarea modului de abordare a ofertelor cu preț aparent neobișnuit de scăzut este în sensul determinării sustenabilității respectivelor prețuri, în raport cu ceea ce urmează a fi executat și nicidecum în sensul înlăturării a priori din procedură a ofertelor avantajoase din punct de vedere al prețurilor. Din analiza memoriului justificativ al ofertantului declarat câștigător, comisia de evaluare a constatat că acesta s-a raportat la activitățile prevăzute de caietul de sarcini: costurile cu experții propuși, care să asigure totalitatea misiunilor ce se impun pentru elaborarea documentațiilor ofertate, costuri cu activitățile de culegere de date și realizare studii, anchete la domiciliu, anchete origine-destinație, recensăminte de circulație etc., costurile directe și indirecte aferente elaborării documentațiilor (materiale, echipamente, licențe, comunicații, consumabile, imprimare etc), profit. Prin urmare, autoritatea contractantă subliniază că afirmația contestatoarei, potrivit căreia, în cadrul memoriului ofertantului declarat câștigător nu se regăsește o justificare care să țină seamă de principalele activități ce urmează să fie derulate în cadrul contractului (justificare pe bază de elemente de cost), este în mod evident neîntemeiată; - afirmația contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”exemplificativ, nu sunt detaliate nici măcar elementele componente ale categoriei de costuri «Culegere de date, studii, analize (inclusiv subcontractare Universitatea ...)», astfel încât comisia de evaluare nu a fost în măsură să efectueze o analiză comparativă a elementelor de cost unitare pentru fiecare dintre ofertele care au prezentat un preț neobișnuit de scăzut”, este neîntemeiată, astfel cum reiese din jurisprudența CNSC, respectiv decizia nr. ...: ”autoritatea contractantă nu poate stabili neconformitatea unei oferte prin compararea gradului de complexitate sau de detaliere a 19/75

răspunsurilor date de ofertanți, în condițiile în care solicitarea sa a fost generală”, precum și ”pe de altă parte, valorile incluse în propunerea financiară trebuie să acopere costul tuturor serviciilor descrise prin caietul de sarcini, motiv pentru care, la justificarea prețului ofertat, autoritatea contractantă trebuia să solicite, în concret, ce elemente trebuie prezentate, precum și modul de prezentare, prin raportare la cerințele caietului de sarcini și propunerea tehnică prezentată, și nu prin raportare la elementele prezentate de ceilalți ofertanți”. Prin urmare, comisia de evaluare nu își poate fundamenta decizia pe o analiză comparativă a elementelor de cost unitare pentru fiecare din ofertele care au prezentat un preț neobișnuit de scăzut, ci are obligația să se asigure că prețul ofertat este sustenabil; - afirmația contestatoarei, potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în cadrul structurii de costuri nu s-au prezentat detalii/nu se regăsesc elementele de cost care vor fi generate de costurile cu aplicația software care trebuie utilizată pentru dezvoltarea modelului de transport

urban

ori

infrastructura

hardware

necesară (computer/laptop experți)”, este neîntemeiată. În susținerea afirmației sale, autoritatea contractantă arată că potrivit declarației ofertantului declarat câștigător, de la paginile 491-493 ale propunerii sale tehnice, acesta dispune de soft-uri specializate necesare pentru elaborarea de modele de transport urban, prezentând, în acest sens, licențele aferente, deci operatorul economic deține deja aplicațiile software necesare pentru dezvoltarea modelului de transport urban. Pe de o parte, autoritatea contractantă nu a solicitat operatorilor economici, prin fișa de date, prezentarea echipamentelor de care aceștia dispun pentru evaluarea ofertei, deci solicitarea de prezentare, în acest moment, a infrastructurii hardware de care dispune operatorul economic este în afara documentației de atribuire. Pe de altă parte, operatorul economic declarat câștigător a inclus în justificarea prețului, costuri cu echipamentele și amortizări; - afirmația contestatoarei, potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în expunerea făcută de ofertant se face referire la un nivel de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat (pentru ...), fără a rezulta dacă au fost luate în considerare/au fost cuantificate și taxele care afectează salariul brut, în ceea ce privește angajatul (nu doar angajatorul)”, este neîntemeiata, pentru următoarele motive: conform statului de plată 20

depus pentru asociatul ..., nivelul de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat cuprinde salariul brut, respectiv include și taxele în ceea ce privește angajatul și care sunt reținute pe statul de plată; - afirmația contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în calculul prezentat nu se regăsesc contribuția pentru fondul de garantare salarii și contribuția pentru fondul pentru handicapați, iar procentul pentru asigurări de muncă și boli profesionale este indicat eronat, în medie acesta fiind de aproximativ 0,4%”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: conform legislației aplicabile, contribuția angajatorilor la fondul pentru persoanele cu handicap nu se constituie de către toți angajatorii, ci doar de către autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați. Potrivit formularelor prezentate de asocierea declarată câștigătoare, numărul mediu de salariați ai asociaților este inferior acestui plafon. De asemenea, contribuția la asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale se stabilește în funcție de clasa de risc, variind între 0,15% și 0,85%, valoarea prezentată de ofertantul declarat câștigător fiind de 0,168%, după cum rezultă și din statul de plată prezentat. Mai mult, nu este atributul comisiei de evaluare să verifice declarațiile fiscale ale operatorilor economici; - afirmația contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”având ca referință Anexa nr. 1 din Comunicatul de presă nr. 84 din 6 aprilie 2016 al INSSE, câștigul salarial mediu brut pentru activități profesionale, științifice și tehnice în luna februarie 2016 a fost de 4.274 lei/lună, în timp ce câștigul salarial mediu brut pentru activități de servicii administrative și de servicii suport în luna februarie 2016 a fost de 2.031 lei/lună, este evident că cuantumul de 2.000 lei brut/lună/angajat nu poate reflecta realitatea”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: autoritatea contractantă nu poate formula o apreciere subiectivă dacă un anumit nivel de salarizare este ”subevaluat”, în raport cu activitatea prestată, iar orice decizie de respingere a unei oferte pe baza analizei nivelului de salarizare trebuie să indice care sunt dispozițiile legale încălcate în stabilirea nivelului de salarizare, astfel cum este instituit prin jurisprudența CNSC. Ori, nivelul de salarizare propus de ofertantul declarat câștigător nu încalcă nici o dispoziție legală, autoritatea contractantă neavând atributul de a constata că propunerea acestuia ”nu poate reflecta realitatea”, în baza unor raportări statistice, în condițiile în care operatorul a justificat nivelul de salarizare cu prezentarea statelor de plată; - susținerea contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în raport cu afirmația «Pentru experții asociatului ... venitul brut stabilit pentru experții implicați în proiect este funcție de rata brută negociată pe zi», comisia de evaluare a ignorat împrejurarea că, în fapt, ofertantul omite să 21/75

prezinte o justificare pentru aceste elemente de cost, cu consecința prezentării unui răspuns neconcludent. Mai mult, această afirmație intră în contradicție cu precizarea că «valorile privind nivelul de salarizare se încadrează în limitele minime prevăzute de legislația în vigoare, practicându-se niveluri de salarizare diferențiate pentru fiecare categorie de experți»”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: legislația achizițiilor publice permite autorității contractante să solicite explicații cu privire la nivelul de salarizare, dar autoritatea contractantă nu poate impune operatorilor economici obligația, ca toți experții propuși să fie angajați la momentul depunerii ofertei, existând dreptul acestora de a propune experți în baza angajamentelor de participare. Prin urmare, este dreptul operatorilor economici de a negocia tarife zilnice pentru implicarea acestora în proiect. Tarifele echivalente brute ale experților/lună pentru experții propuși de asociatul ... sunt: 24.853,68 lei, 17.894,68 iei, 17.894,68 iei, 5,964,84 lei și 2,982,50 lei, prin urmare operatorul economic a prezentat justificarea cu privire la nivelul de salarizare propus, răspunsul fiind considerat concludent pentru autoritatea contractantă. Afirmația ofertantului declarat câștigător că respectă limitele minime prevăzute de legislația în vigoare este întemeiată, în prezent nivelul de salarizare minim pe țară fiind de 1.250 lei brut/lună. De asemenea, după cum se poate observa din tabelele cuprinzând costurile cu personalul pe proiect, propuse de ofertantul declarat câștigător, nivelele de salarizare sunt diferențiate pe categorii de expert; - afirmația contestatoarei, potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât, ”costurile cu experții străini nu sunt detaliate și nici nu sunt susținute de documente justificative probante care să reflecte sustenabilitatea acestora”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: costurile cu experții străini sunt detaliate de operatorul declarat câștigător în ”Tabel 2 - calcul costuri cu personalul pe proiect - experți străini”, fiind prezentate tarife brute echivalente nivelului de 5.152,82 euro/lună. De asemenea, a fost prezentat acord de subcontractare cu ..., operatorul economic din partea căruia sunt propuși experții străini; - afirmația contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”mai ales în condițiile în care ofertantul propune experți străini, costul de cazare și diurnă de 4.752 lei per total contract (cost detaliat în cadrul structurii 22

costurilor directe) nu este unul real și sustenabil, comisia de evaluare ignorând inclusiv faptul că ofertantul nu a detaliat în niciun mod și nu a prezentat niciun fel de document justificativ pentru această categorie de cost”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: conform precizărilor din caietul de sarcini, ”Onorariile declarate includ costurile aferente biroului și de comunicare, toate costurile administrative necesare pentru angajarea experților din contract, cum ar fi cheltuieli de relocare și repatriere (inclusiv zboruri de la și către țara beneficiară pentru mobilizare și demobilizare) dacă este cazul, cazarea, indemnizația de concediu, asigurarea medicală și alte beneficii acordate experților.” Ori, ofertantul declarat câștigător a prezentat un acord de subcontractare cu ... cu valoarea de 30.917,00 euro, ceea ce reprezintă onorariile declarate pentru cei doi experți străini propuși în proiect, nefiind prevăzute în acest acord alte cheltuieli pentru cazare, diurnă, transport pentru experții străini, atât timp cât, conform precizărilor din caietul de sarcini, acestea trebuie incluse în onorariile declarate, conform precizării din caietul de sarcini. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că nu sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la realitatea și sustenabilitatea costurilor de cazare și diurnă, propuse de ...; - afirmația contestatoarei potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”idem costurile de transport (7.200 lei) din care pot fi acoperite cel mult 10 bilete de avion”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: conform precizărilor de mai sus, autoritatea contractantă nu consideră necesare clarificări suplimentare cu privire la realitatea și sustenabilitatea cheltuielilor de transport, neputând formula o apreciere subiectivă cu privire la câte bilete de avion sunt necesare pentru implementarea proiectului; - afirmația contestatoarei că asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”cuantumul cheltuielilor indirecte de numai 2% nu reflectă situația reală, nefiind acoperitor pentru cheltuielile de regie ale unui operator economic, mai ales că cifra nu este susținută de niciun document justificativ, în condițiile în care această categorie de costuri se regăsesc costuri de angajare, administrare contracte de muncă, contracte de colaborare, costuri financiar-contabile, costuri cu asigurările profesionale și de personal, costuri curente de întreținere / utilități birouri principale, costuri generale de curierat, costuri generale de comunicații, costuri de amortizare a echipamentelor de birotică (imprimante, multifuncționale, laptopuri, desktopuri etc.), alte costuri extraordinare”, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: autoritatea contractantă nu este în drept să stabilească dacă alocarea de cheltuieli indirecte pe proiect ”reflectă situația reală”, atât timp, cât această categorie depinde exclusiv de decizia 23/75

managementului operatorului economic, iar acesta a indicat ce anume a înțeles prin ”cheltuieli indirecte”. Astfel, o parte din costurile indicate de contestatoare au fost considerate de operatorul economic declarat câștigător ca și cheltuieli directe ale proiectului (comunicații, curierat, echipamente); - afirmația contestatoarei potrivit căreia observă ”o înclinare către ideea de a atribui contractul unei oferte cu prețul mai mare” nu este întemeiată, pentru următoarele motive:  criteriul de atribuire pentru prezenta procedura este ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, nu ”prețul cel mai scăzut”. Punctajul total al unei oferte se obține prin însumarea punctajelor obținute pentru fiecare dintre factorii de evaluare prezentați, ponderea criteriului ”Prețul ofertei” fiind de 30% din punctajul total. Ofertele au fost clasificate în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute, iar oferta cu cel mai mare punctaj obținut a fost declarată câștigătoare;  contestatoarea creează iarăși confuzie în mod voit între aplicarea algoritmului de punctare și fundamentarea prețului ofertat. Astfel, autoritatea contractantă susține că decizia de respingere a ofertei, în ipoteza prezentării unui preț aparent neobișnuit de scăzut, conform art. 36 alin (1) lit. f) din HG 925/2006, are loc numai ca urmare a verificărilor prevăzute la art. 202 și 203 din OUG 34/2006 și numai dacă ”nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini”. Ori, decizia de respingere a unei oferte cu preț aparent neobișnuit de scăzut nu rezultă din aplicarea algoritmului de punctare. Comisia de evaluare nu își poate fundamenta decizia pe o analiză comparativă a elementelor de cost unitare pentru fiecare din ofertele care au prezentat un preț neobișnuit de scăzut, ci are obligația să se asigure că prețul ofertat este sustenabil. Din acest motiv, orice analiză a ... a justificărilor de preț prezentate de ofertantul declarat câștigător, prin raportare la justificările de preț ale contestatoarei, nu este întemeiată. De altfel, după cum contestatoarea însăși recunoaște: ”problema pe care o ridicăm nu se referă la fezabilitatea unor prețuri ofertate mai mari sau mai mici, ci la modul de fundamentare economică”, care, în opinia ei, ”în cazul ofertantului declarat câștigător este incorectă și nesustenabilă”. Contestatoarea încearcă din nou să impună autorității contractante propria înțelegere și propria 24

viziune cu privire la ”proiectul de buget”. Astfel, contestatoarea consideră că ”proiectul de buget trebuie să fie corelat cu justificarea prețului ofertat”, dar consideră această corelație admisibilă doar prin propria interpretare asupra documentației de atribuire. Ori, contestatoarea încearcă încă o dată să inducă această confuzie între un ”buget de venituri și cheltuieli” și ”bugetul proiectului”, fără să țină cont că, din punctul de vedere al autorității contractante, ”bugetul proiectului” reprezintă cheltuieli pe faze (preț plătit defalcat), care din punctul de vedere al operatorului economic reprezintă venituri (preț încasat). Din acest motiv, raționamentul prezentat de contestatoare la paginile 7-8 ale contestației nu este întemeiat. Astfel, contestatoarea trage concluzia potrivit căreia ”costurile realizării Raportului nr. 1 - Culegerea de date și analiza situației existente sunt nesustenabile din punct de vedere al activităților și resurselor pe care le presupune această activitate”, în baza unor calcule și speculații proprii, care nu sunt fundamentate, întrucât: o asociația ... - ... a împărțit bugetul proiectului pe faze contractuale, astfel: 10% pentru ”Raport de început”, 20% pentru ”Raport nr. 1 - Analiza situației existente”, 20% pentru ”Raport nr. 2 - Modelul de Transport Urban”, 20% pentru ”Raport nr. 3 - Elaborarea și testarea pachetelor de măsuri”, 20% pentru ”Proiect de Raport Final” și 10% pentru ”Raport Final”, fiind dreptul operatorilor economici de a propune defalcarea bugetul proiectului potrivit propriilor strategii contractuale, atât timp, cât autoritatea contractantă nu a fixat defalcarea prețului pe faze contractuale; o prin anexa 1 la acordul de subcontractare dintre asociat ... și subcontractant Universitatea din ..., bugetul propriu al Universității din ... este împărțit pe faze contractuale astfel: 10% pentru ”Raport de început”, 60% pentru ”Raport nr. 1 - Analiza situației existente”, 20% pentru ”Raport, nr. 2 - Modelul de Transport Urban” și 10% pentru ”Raport Final”; o prin anexa 1 la acordul de subcontractare dintre asociat ... și subcontractant ..., bugetul propriu al ... este împărțit pe faze contractuale, astfel: 10% pentru ”Raport de început”, 5% pentru ”Raport nr. 1 - Analiza situației existente”, 20% pentru ”Raport nr. 3 - Elaborarea și testarea pachetelor de măsuri”, 45% pentru ”Proiect de Raport Final” și 20% pentru ”Raport Final”; - în acest sens, autoritatea contractantă invocă și redă art. 202 alin (2) din OUG 34/2006, precum și jurisprudența CNSC, opinând 25/75

că nu are libertatea de a solicita operatorilor economici orice elemente sau modalități de prezentare a fundamentării economice a prețului ofertat, astfel încât pretenția contestatoarei că ar fi trebuit solicitată prezentarea unui ”buget de venituri și cheltuieli” pe faze contractuale, nu are bază legala. Nesolicitând operatorilor economici un anume format de fundamentare a prețului, aceștia au libertatea de a prezenta propriile justificări care să dovedească faptul că prețul ofertat permite îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, după cum însăși contestatoarea a procedat prin propria justificare a prețului ofertat; - întrucât răspunsul prezentat de ofertantul declarat câștigător a acoperit derularea activităților contractului, acesta a fost considerat concludent de către comisia de evaluare, neexistând argumente pentru a considera că nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, cum neîntemeiat susține contestatoarea, analiza proiectului de buget propus nefiind în nici un caz aplicabilă în speță și cu atât mai mult, neputând constitui un motiv de respingere. Potrivit tuturor celor menționate mai sus, ... solicită constatarea faptului că cererea ... de a-l obliga la respingerea ofertei declarată câștigătoare, în temeiul dispozițiilor art. 36 alin (1) lit. f) și art. 36 alin. (2) lit. c) din HG nr. 925/2006, este neîntemeiată. 3. Cu privire la invocarea de către contestatoare a unui mod diferențiat și neunitar de punctare a ofertelor, autoritatea contractantă arată următoarele: - afirmația contestatoarei că ”propunerea tehnică este un document complex, care cuprinde toate obligațiile asumate de ofertant față de autoritatea contractantă și considerăm că o propunere tehnică trebuie analizată în totalitatea sa și nu frază cu frază, fără să se aibă în vedere aspecte expuse în altă parte a propunerii tehnice”, reprezintă o interpretare proprie a contestatoarei, care este în contradicție cu prevederile caietului de sarcini, respectiv: ”în plus față de cerințele minime de mai sus, ofertanții vor prezenta propunerea tehnică, în clar, pe următoarea structură, pentru a se putea aplica de către comisia de evaluare criteriul de atribuire stabilit prin documentația de atribuire: (...)”. Prin urmare, nu reprezintă nici competența, nici libertatea comisiei de evaluare identificarea și contabilizarea factorilor de evaluare, în afara secțiunilor delimitate în mod expres în propunerile tehnice ale operatorilor economici; 26

- de asemenea, din mențiunea contestatoarei, potrivit căreia ”din motive de organizare logică a textului”, nu preia toate susținerile din notificarea prealabilă în contestație, adresând CNSC solicitarea de a le parcurge în mod direct în cadrul notificării atașate contestației, autoritatea contractantă deduce că de fapt contestatoarea nu își va motiva contestația cu elementele invocate în notificarea prealabilă în secțiunea acesteia privind ”aplicarea algoritmului de punctare” și solicită Consiliului să nu țină cont de acestea în motivarea contestației, fiind opțiunea expresă a contestatoarei de a nu le mai invoca ca motive de fapt (element obligatoriu al contestației, conform art. 10 din Legea 101/2016). ... solicită de asemenea Consiliului constatarea faptului că prin răspunsul său la notificarea prealabilă a probat punct cu punct că toate susținerile contestatoarei din notificarea prealabilă, cu privire la evaluarea propunerii sale tehnice, sunt neîntemeiate; - afirmația contestatoarei potrivit căreia ”am subliniat că, deși susținerile noastre au fost prezentate în principal pentru factorul nr. 5, încălcarea tratamentului egal poate fi probată pentru fiecare dintre cei 5 factori de evaluare ai propunerii tehnice” nu poate fi reținută de către Consiliu, ca fiind motiv de acceptare a contestației, fiind simple speculații, care nu sunt probate, contestatoare fiind obligat să indice în contestație motivele de fapt și de drept pe care aceasta se întemeiază; - afirmația contestatoarei că ”modalitatea de evaluare a propunerilor tehnice de către o singură persoană a condus la obținerea unor rezultate improprii cu privire la evaluarea ofertelor prin neasigurarea condițiilor pentru obținerea unei opinii generale imparțiale care să asigure respectarea tratamentului egal, evaluarea unitară a ofertelor și evitarea evaluării ofertelor pe criterii formale și nu de substanță” este neîntemeiată, întrucât deciziile cu privire la evaluarea propunerilor tehnice sunt luate de către comisia de evaluare, care are la dispoziție asistență de specialitate din partea expertului tehnic cooptat, conform legislației privind achizițiile publice. De asemenea, argumentul contestatoarei că ”toate elementele de neconformitate și rezultatele evaluării tehnice sunt preluate întocmai din raportul tehnic de evaluare a ofertelor de către comisia de evaluare” este invalidat chiar în cazul concret al ofertei depuse de contestatoare. Astfel, potrivit ”Raportului tehnic de evaluare a ofertelor”, elaborat de către expertul tehnic cooptat, oferta contestatoarei a fost considerată de către expertul tehnic cooptat, drept neconformă, acesta indicând elemente de neconformitate în propunerea tehnică .... Cu toate acestea, comisia de evaluare nu a preluat întocmai constatarea expertului tehnic cooptat și a considerat că oferta depusă de contestatoare este conformă. 27/75

a) Cu privire la ”interpretarea diferențiată a conceptului de «activitate»”, ... susține următoarele: - exemplul 1, oferit de ..., nu poate constitui o motivare a contestației, contestatoarea invocând faptul că autoritatea contractantă nu a acceptat ca activități distincte două propuneri ale sale, fără a lua în considerare explicația pentru care activitățile nu sunt punctate, menționate chiar în ”Raportul tehnic de evaluare”, respectiv:  pentru ”Definirea locațiilor, perioadei și intervalului/intervalelor orare pentru realizarea recensămintelor de circulație și a anchetelor origine/destinație”, se justifică: ”Activitatea identificată de ofertant nu poate fi considerată o activitate de sine stătătoare. Face parte din activitățile de culegere a datelor prin realizarea recensămintelor de circulație și a anchetelor origine/destinație. Deci nu este punctabilă.”;  pentru ”Culegerea efectivă a datelor”, se justifică: ”Activitatea nu este definită, ofertantul prezintă modalități de culegerea a datelor (chiar pe cele date prin caietul de sarcini). Argumentarea nu reflectă importanța activității în contextul P.M.U.D., deci nu este punctabilă”, iar comparația cu activitățile propuse de ofertantul declarat câștigător nu se susține, întrucât ”evaluarea bazelor de date socio-economice” și ”analiza contextului socio-economic cu identificarea densităților de populație și a activităților economice”, sunt în mod evident activități distincte; - în ceea ce privește exemplul 2 oferit, chiar ... recunoaște că situațiile nu sunt similare, respectiv în cazul ofertei declarate câștigătoare dezvoltarea și calibrarea modelului de transport urban a fost definită prin caietul de sarcini, drept o activitate complexă, pe când afirmația ”analiza cost-beneficiu este de asemenea o activitate cel puțin la fel de complexă”, reprezintă o apreciere subiectivă a contestatoarei. În orice caz, dacă ar fi considerat analiza cost- beneficiu o activitate complexă, contestatoarea avea posibilitatea de a formula clarificări anterior depunerii ofertei, critica formulată la acest moment fiind tardivă. De asemenea, ... ignoră explicațiile oferite prin ”Raportul tehnic de evaluare” cu privire la toate motivele pentru care nu au fost punctate propunerile sale:  pentru ”Estimarea costurilor inițiale de investiției pentru măsurile identificate (parte a analizei cost-beneficiu)”, s-a justificat: ”Activitatea nu este definită, iar argumentarea nu 28

reflectă importanța activității în contextul P.M.U.D., deci nu este punctabilă”;  pentru ”Identificarea, cuantificarea și monitorizarea beneficiilor pe care le generează fiecare intervenție / măsură pe termen mediu și lung (parte a analizei cost-beneficiu)”, s-a justificat: ”Activitatea nu este nici definită, iar argumentarea nu reflectă importanța activității în contextul P.M.U.D., deci nu este punctabilă”;  pentru ”Dezvoltarea modelului de analiză financiară și economică (parte a analizei cost-beneficiu)”, s-a justificat: ”Activitatea nu este argumentată, deci nu este punctabilă”;  pentru ”Calculul și interpretarea indicatorilor de rentabilitate economică și financiară (parte a analizei cost-beneficiu)” s-a justificat: ”Activitatea nu este argumentată, deci nu este punctabilă.” - se observă deci că, pentru fiecare dintre aceste activități propuse de contestatoare, există câte un alt motiv pentru care nu a fost punctată, nu numai motivul comun tuturor, amintit de contestatoare (”Mai mult, realizarea analizei cost-beneficiu poate fi considerată o activitate, ceea ce a prezentat ofertantul nu poate fi considerată activitate de sine stătătoare, fiind integrată în analiza cost-beneficiu”). b) Cu privire la ”evaluarea din punct de vedere calitativ a factorului de evaluare «activități specifice»”, ... arată următoarele: - conform precizării din fișa de date a achiziției, ”Se vor contabiliza toate activitățile specifice cu privire la elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, prezentate în mod complet de fiecare ofertant (adică să fie definite și argumentate), respectiv nu vor fi numărate/contabilizate în vederea aplicării algoritmului de calcul activitățile

nespecifice,

nerelevante,

nedefinite

și/sau neargumentate”. Prin urmare, nu au fost punctate acele activități propuse de contestatoare care, fie nu au fost corect identificate, fie nu au fost argumentate, fie nu sunt specifice, fie nu sunt relevante; - activitatea ”Definirea responsabilităților și atribuțiilor Comitetului de Coordonare și ale Grupului de Lucru” propusă de contestatoare, nu a fost punctată, întrucât, astfel cum se menționează în raportul de evaluare, ”această activitate intră în atribuțiile autorității”, nefiind deci o activitate pe care o poate realiza operatorul economic. Prin comparație, activitatea ”implicarea și consultarea populației în procesul de elaborare și avizare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă” prezentată de ofertantul declarat câștigător este o activitate care poate fi realizată de operatorul economic. Afirmația contestatoarei, potrivit căreia lipsesc observațiile evaluatorului cu privire la a cui responsabilitate este această activitate, este neîntemeiată, în condițiile în care elaborarea PMUD este o responsabilitate a prestatorului, deci implicarea și 29/75

consultarea populației în procesul de elaborare și avizare PMUD este tot o responsabilitate a prestatorului; - în ceea ce privește afirmația contestatoarei privind asumarea activităților specifice de către ofertantul declarat câștigător, autoritatea contractantă subliniază că, în mod evident, odată ce sunt prezentate în propunerea tehnică, activitățile sunt asumate de către ofertant în mod implicit prin specificarea și justificarea acestora. c) Referitor la ”interpretarea eronată în sensul limitării sensului a termenului de «indicatori de performantă a eficienței»”, autoritatea contractantă precizează următoarele: - caietul de sarcini solicită ”identificarea, explicitarea și argumentarea indicatorilor specifici de performanță pentru cuantificarea eficienței implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă”. Conform precizărilor din caietul de sarcini: ”Dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană durabilă se axează pe atingerea unor obiective măsurabile, stabilite conform unei viziuni asupra mobilității, având la bază o evaluare amănunțită a performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban. Această evaluare oferă o analiză cuprinzătoare a situației actuale și permite stabilirea unei referințe în raport cu care poate fi măsurat progresul. Analiza stării actuale include o trecere în revistă a cadrului instituțional stabilit pentru planificare și implementare, precum și identificarea unor indicatori adecvați pentru a descrie starea actuală. Se identifică de asemenea obiective realiste de performanță, care trebuie să fie măsurabile și în corespondență cu resursele disponibile. Pentru măsurarea progresului făcut în atingerea obiectivelor, se vor folosi o serie de indicatori specifici. O categorie aparte de indicatori de performanță este reprezentată de cei prin care se cuantifică eficiența PMUD. Fără analiza performanței, nu se poate aștepta la îndeplinirea obiectivelor în activitatea de implementare a PMUD”. Prin urmare, eficiența implementării P.M.U.D. este determinată de gradul de atingere a tuturor obiectivelor stabilite. Astfel, toți indicatorii care cuantifică progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor planului și gradul de îndeplinire a acestor obiective sunt indicatori de performanță pentru cuantificarea eficienței implementării; - afirmațiile contestatoarei, potrivit cărora ”eficiența implementării PMUD este dată de indicatorii de rezultat”, precum și ”în respectarea cerinței caietului de sarcini, definirea și argumentarea se referă strict la indicatorii privind eficiența, respectiv la indicatorii de rezultat” sunt prin urmare neîntemeiate și 30

dovedesc că aceasta nu a înțeles cerințele caietului de sarcini. Astfel, în caietul de sarcini a fost indicat un exemplu de indicator de performanță a eficienței implementării PMUD: ”Spre exemplu, respectarea termenului de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este un indicator important de performanță, întrucât de finalizarea planului în termenul estimat depinde obținerea de finanțări din fonduri structurale (acțiunile propuse prin proiectele care vor fi depuse spre finanțare în cadrul următorului exercițiu financiar 2014-2020 trebuie să se încadreze în planurile stabilite privind dezvoltarea urbană și mobilitatea cetățenilor, bunurilor și serviciilor)”. Ori, însuși acest indicator oferit ca exemplu prin caietul de sarcini nu este un indicator de rezultat, prin urmare tot raționamentul pe care încearcă să îl construiască contestatoarea este neadevărat; - mai mult, contestatoarea invocă în cadrul contestației exemple furnizate în cadrul proiectului european CH4LLENGE (...), prin care un grup de operatori economici au identificat provocări în procesul de elaborare a unui PMUD; - în cele ce urmează, autoritatea contractantă redă, în forma originală Tabelul 3: Lista indicatorilor din șablonul ME, elaborat în cadrul proiectului CH4LLENGE, subliniind că din analiza acestui tabel reiese că ... a interpretat greșit lista indicatorilor, așa cum este exemplificată în cadrul manualului pentru Monitorizare și evaluare elaborat în cadrul proiectului CH4LLENGE. Astfel, în cadrul tabelului redat sunt identificați indicatorii (care pentru indicatorii de rezultat sunt clasificați în indicatori de bază și indicatori opționali), precum și obiectivele și sub-obiectivele pentru care acești indicatori cuantifică progresele. De exemplu: Obiectiv: Eficiență; Subobiectiv: Punctualitatea transportului public Indicator: Cota din serviciile de transport public care ajunge în stații în limitele orarelor stabilite Obiectiv: Mediu Subobiectiv: Emisii de carbon Indicator: Emisii de CO2 ale traficului în oraș. Ori, admițând că ... și-a însușit propunerile de metodologie din cadrul proiectului CH4ELENGE, indicatorii au fost identificați greșit, respectiv au fost propuse ca indicatori obiective/sub-obiective ale proiectului (prima coloană din tabel), nu indicatorii dați ca exemplu prin proiectul CH4LLENGE (a doua coloană din tabel); - pentru elaborarea PMUD este indicat în documentația de atribuire ghidul UE, și nu un anumit proiect particular, așa cum contestatoarea invocă proiectul CH4LLENGE. Mai mult, odată ce în România au fost realizate PMUD-uri pentru Polii de Creștere sub egida BERD, MDRAP și JASPERS, ... consideră că rezultatele acestor proiecte, exemplele de bună practică reprezentate de către acestea 31/75

și nu în ultimul rând indicatorii de performanță ai unui PMUD propuși și aprobați în cadrul acestor proiecte sunt mai relevanți decât proiectul CH4LLENGE menționat de către .... De altfel, chiar contestatoarea recunoaște acest lucru: ”Nu contestăm că în alte planuri de mobilitate se regăsesc și tipurile de indicatori menționați de ofertantul declarat câștigător, deoarece acestea sunt și direcțiile pe care le precizează Ghidul de elaborare a PMUD”; - cu privire la analiza comparativă a ofertelor ..., ... consideră că această analiză nu poate constitui temei pentru contestație, din următoarele motive:  toți acești operatori economici au propus același expert, cu angajament de participare, pentru poziția Coordonator de proiect - Expert în modelare în transporturi (expert-cheie în cadrul contractului), respectiv pe dna Mitran Gabriela. Faptul că, fără îndoială, acest expert a participat la redactarea tuturor acestor oferte rezultă din formularea identică regăsită în cadrul acestor oferte, cu privire la factorii de evaluare, aspect care se poate constata prin compararea ofertelor, precum și din faptul că există în aceste oferte aceeași greșeală cu privire la interpretarea Tabelului 3 din proiectul CH4LLENGE;  nu există o punctare diferențiată între aceste oferte, cu privire la ”indicatorii” menționați de contestatoare, aplicarea algoritmului de punctare indicând astfel tratarea coerentă, nediscriminatorie și egală a tuturor cazurilor similare din ofertele menționate; - tabelele prezentate la paginile 20-23 din contestație nu pot dovedi temeinicia contestației formulate, întrucât alte oferte nu pot face obiectul prezentei contestații. Chiar și în aceste condiții, autoritatea contractantă precizează următoarele aspecte care subliniază faptul că indicatorii respectivi nu pot fi punctați:  ”Percepția” este diferită de ”atractivitate”;  ”Caracteristicile” la modul general sunt diferite de caracteristici specifice, iar acesta nu este un indicator de rezultat;  ”Campanii de informare” este diferită de ”Numărul de evenimente”;  ”Informarea populației” este diferită de ”Numărul de evenimente”;  ”Utilizarea spațiului de mobilitate” este diferită de ”Cota străzilor «locuibile»” 32

 ”Calitatea zonei publice” este diferită de ”satisfacția comunității”;  ”Siguranța traficului” este un obiectiv strategic care se măsoară prin mai mulți indicatori, dar nu este un indicator în sine; - în acest sens, autoritatea contractantă subliniază, că din cele de mai sus se observă din nou înțelegerea fundamental greșită a contestatoarei cu privire la domeniul de specialitate al proiectului, arătând tendința acesteia de a copia anumite definiții și concepte, fără însă a le identifica, defini și argumenta corect; - afirmația contestatoarei ”evaluatorul a depunctat în toate ofertele, cu excepția celei declarate câștigătoare, indicatorii de performanță ai eficienței (indicatorii de rezultat) și indicatorii calitativi, în timp ce pentru propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător a punctat toți indicatorii de producție” nu este întemeiată, întrucât tipul de indicator (de rezultat, calitativ, de producție etc.) nu a constituit criteriu de punctare, neexistând nici o mențiune în acest sens în documentele de evaluare care să probeze afirmația contestatoarei; - contabilizarea indicatorilor, în vederea punctării s-a realizat doar în condițiile în care au fost îndeplinite simultan toate condițiile prevăzute în documentația de atribuire, respectiv: să fie identificați, definiți, argumentați, specifici și relevanți. Prin urmare, prezentarea unui obiectiv al PMUD pe post de indicator de performanță a eficienței implementării PMUD nu poate conduce la punctarea acestuia și afirmația contestatoarei că ”mai puțin contează cum sunt numiți, ci cum sunt interpretați și calculați” este contrară prevederilor documentației de atribuire; - afirmația contestatoarei potrivit căreia ”înseamnă că acești indicatori în situația «cu și fără proiect» nu pot fi măsurați, decât înainte de elaborarea PMUD și după implementarea PMUD, astfel că nu vor reflecta niciodată progresul făcut în atingerea obiectivelor, ci doar situația la finalizarea implementării PMUD” dovedește că de fapt contestatoarea nu a înțeles documentația de atribuire, respectiv neînțelegerea contestatoarei cu privire la situațiile foarte clare, care trebuie comparate, și anume „cu” și „fără” proiect, prin estimarea rezultatelor „cu proiect”, în vederea stabilirii scenariului optim și a măsurilor prevăzute în acesta, înainte de implementarea acestuia. Astfel cum s-a precizat în caietul de sarcini, ”Analiza stării actuale include o trecere în revistă a cadrului instituțional stabilit pentru planificare și implementare, precum și identificarea unor indicatori adecvați pentru a descrie starea actuală. Se identifică de asemenea obiective realiste de performanță, care trebuie să fie măsurabile și în corespondență cu resursele disponibile. Pentru măsurarea progresului făcut în atingerea obiectivelor, se vor folosi o serie de indicatori specifici”. Ori, contestatoarea avea posibilitatea de a 33/75

formula clarificări anterior depunerii ofertei, critica formulată la acest moment fiind tardivă. d) Cu privire la ”interpretarea selectivă a unor termeni utilizați pentru metodele de consultare”, autoritatea contractantă arată următoarele: - referitor la propunerea de ”voluntari publici”, ca metodă de consultare publică, ... precizează încă o dată corectitudinea observațiilor din evaluare, respectiv că aceasta nu este o metodă de consultare publică, ci doar facilitează organizarea unor alte metode de consultare publică. De asemenea, autoritatea contractantă susține că ... face confuzie între ”consultarea comunității”, respectiv procesul prin care membrii comunității își spun părerea cu privire la diverse inițiative întreprinse și ”participarea comunității”, respectiv participarea, în special sub formă de voluntariat, în fazele unei activități/proiect; - cu privire la propunerea de ”vizite pe teren”, ca metodă de consultare publică, autoritatea contractantă menține punctul de vedere că, acestea nu reprezintă metodă de consultare publică, după cum chiar ... recunoaște în contestație, prin citatul reprodus din propunerea sa tehnică, unde nu este prezentată ca metodă de sine stătătoare: ”când alte activități participative sunt combinate cu excursie”, ”completare la prezentările conferinței, față de prezentările sau rapoartele scrise”. e) Cu privire la ”punctarea diferențiată a acelorași elemente la nivelul ofertelor depuse în cadrul procedurii”, ... susține următoarele: - contestatoarea face trimitere la elementele prezentate în tabelul comparativ din notificarea prealabilă. Astfel, autoritatea contractantă deduce din această precizare că de fapt contestatoarea nu își va motiva contestația cu elementele invocate în notificarea prealabilă, în secțiunea acesteia cuprinzând tabelul comparativ invocat. Pe cale de consecință ... solicită Consiliului să nu țină cont de acestea în motivarea contestației, fiind opțiunea expresă a contestatoarei de a nu le mai include ca motive de fapt (element obligatoriu al contestației, conform art. 10 din Legea 101/2016); - de asemenea, autoritatea contractantă a solicitat Consiliului să constate că, în orice caz, prin răspunsul său la notificarea prealabilă, a probat punct cu punct, că toate susținerile contestatoarei din notificarea prealabilă, cu privire la evaluarea 34

propunerii sale tehnice, sunt neîntemeiate, inclusiv cele conținute în tabelul comparativ invocat; - totodată, ... a solicitat Consiliului constatarea faptului că pretenția contestatoarei, potrivit căreia a fost încălcat principiul tratamentului egal prin punctarea diferențiată și arbitrară a ofertei contestatoarei în raport cu oferta declarată câștigătoare este neîntemeiată. Prin cererea de intervenție nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ..., a solicitat cele menționate în partea introductivă. Intervenientul prezintă un scurt istoric al procedurii, arătând, pe fond, următoarele: 1. Pretenția ..., potrivit căreia, propunerea tehnică prezentată de intervenient este neconformă, este neîntemeiată, având în vedere cerințele exprese prevăzute în documentația de atribuire, la secțiunile relevante; - astfel, contestatoarea afirmă că ”a constatat o serie de necorelări și elemente de neclaritate, plecând, în principal, de la caracterul strict teoretic și abstract al propunerii tehnice, în sensul că majoritatea aspectelor abordate sunt lipsite de orice implicație practică din partea ofertantului declarat câștigător, în ceea ce privește viitoarele prestații ce urmează să fie realizate în cadrul contractului”. Prin caietul de sarcini se prevede că ”Propunerea tehnică trebuie să abordeze specificațiile tehnice precizate în prezentul caiet de sarcini și să conțină o descriere detaliată a serviciilor care se vor presta, din care să rezulte îndeplinirea

cerințelor din caiet. Propunerea tehnică poate conține orice alte elemente pe care ofertantul consideră că este necesar să le menționeze”. Ori, prin afirmația făcută, ... nu face altceva, decât să demonstreze că nu dispune de cunoștințele teoretice și practice, necesare înțelegerii și prestării obiectului contractului. Astfel, ... menționează că propunerea sa tehnică respectă toate cerințele prevăzute prin caietul de sarcini, precum și prin clarificările emise de autoritatea contractantă, în perioada de elaborare a ofertelor; - prin clarificarea nr. 7, postată în SEAP, pe data de 14.03.2016, autoritatea contractantă precizează că: ”La nivel național nu există ghiduri sau norme aprobate de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014 reprezintă «orientări» cu privire la metodologia generală de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, cu indicarea activităților principale recomandabile a fi parcurse în derularea unui contract de acest tip, de aceea a fost propus ca metodologie recomandată la nivel de derulare proiect. Prin urmare, acesta nu reprezintă o metodologie specifică, detaliată cu privire la elaborarea Modelului de Transport Urban, care poate fi realizat pe baza unor metodologii proprii fiecărui operator economic. 35/75

Din acest motiv, autoritatea contractantă nu poate indica sau anticipa abordările concrete, tehnice, ale metodologiilor specifice Modelului de Transport Urban, ci doar poate verifica dacă aceste abordări specifice fiecărui operator economic respectă metodologia generală recomandată la nivel de derulare proiect. Gradul de aprofundare este la latitudinea operatorului economic, cu respectarea cerințelor documentației de atribuire.” Ca atare, ... consideră că propunerea sa tehnică conține și o prezentare metodologică, ce presupune deci și un anumit grad de teoretizare și abstractizare. Chiar autoritatea contractantă menționează în clarificarea nr. 8 postată în SEAP, pe data de 15.03.2016 că: ”obiectul contractului constă în achiziționarea unor servicii/prestații intelectuale, specializate, pentru care documentația de atribuire direcționează și orientează elaborarea ofertelor tehnice, acționând în mod indicativ și nu limitativ în elaborarea acestora, fiind de datoria operatorului economic să dovedească, în cadrul stabilit prin caietul de sarcini, modalitatea de îndeplinire a cerințelor, prin utilizarea propriilor competențe, expertize, metodologii etc.”; - afirmația ... că propunerea tehnică a intervenientului este strict teoretică și abstractă dovedește că nu a înțeles cerințele documentației de atribuire, întrucât, propunerea tehnică ... este elaborată pe baza cerințelor caietului de sarcini și a propunerilor metodologice care detaliază activitățile specificate în caietul de sarcini, precizând modul de realizare a proiectului, în scopul atingerii obiectivelor PMUD pentru Municipiul .... Acoperind toate activitățile din caietul de sarcini, așa cum corect reține comisia de evaluare, propunerea tehnică a intervenientului este și rezultatul expertizei dobândite cu prilejul prestării contractelor de elaborare a PMUD

pentru polul de creștere Constanța și PMUD pentru polul de creștere ..., cu finanțare și supervizare tehnică asigurate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrație Publice și JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions), acestea fiind primele PMUD elaborate în România la standarde profesionale, garantate de implicarea directă a instituțiilor europene menționate; - singurul element concret invocat de contestatoare în susținerea afirmației sale este că: ”în graficul prezentat în cadrul ofertei nu se regăsesc proiectul de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și resurselor alocate de ofertant pentru îndeplinirea contractului”. Această afirmație a contestatoarei nu este 36

susținută de prevederile caietului de sarcini. Astfel, potrivit clarificării nr. 13, postată de autoritatea contractantă, în SEAP, pe data de 25.03.2016: ”Propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic, cu prezentarea calendarului și a proiectului de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor.” Prin urmare, din cerința minimă nu rezultă că proiectul de buget trebuie prezentat în graficul proiectului. Din modul cum este formulată cerința rezultă că prezentarea calendarului, prezentarea proiectului de buget și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor sunt trei componente distincte, nefiind incluse toate în graficul privind planificarea în timp a proiectului. Mai mult, chiar ... nu a inclus proiectul de buget în graficul de la paginile 129-130 ale ofertei sale, prin urmare pretenția acestuia că ... trebuia să includă proiectul de buget în grafic este, nu numai în contradicție cu documentația de atribuire, ci și cu modul de prezentare a propriei oferte, reprezentând astfel o încălcare a principiilor tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității; - înțelegerea contestatoarei cu privire la ”proiectul de buget”, conform celor afirmate în pagina 3 a contestației denotă o abordare subiectivă și în afara documentației de atribuire cu privire la ce trebuia prezentat pentru această cerință minimă. Astfel, după cum se menționează în clarificarea nr. 4, postată de autoritatea contractantă, în SEAP, pe data de 09.03.2016: ”Solicitarea privind «proiectul de buget se referă la prezentarea proiectului de buget pentru implementarea activităților prezentului contract de servicii supus atribuirii»”, nefiind menționat nicăieri în cuprinsul documentației de atribuire că trebuie prezentat bugetul ca detaliere de venituri și cheltuieli. Bugetul proiectului reprezintă prețul cu care sunt implementate activitățile proiectului. Deoarece, după cum chiar contestatoarea afirmă, ”autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanților modul de detaliere a informațiilor”, intervenientul a prezentat bugetul proiectului pe etapele contractuale stabilite de autoritatea contractantă; - de asemenea, contestatoarea nu ține cont de etapele procesului de evaluare în materia achizițiilor publice, respectiv verificarea îndeplinirii cerințelor minime, prevăzute prin caietul de sarcini este anterioară justificării prețului aparent neobișnuit de scăzut. Concluzia ..., că, prin justificarea prețului ofertat, intervenientul a completat propunerea sa tehnică este neîntemeiată și nu ține cont de documentele aflate la dosarul achiziției publice (nu se menționează în raportul procedurii că s-a utilizat justificarea de preț oferită de ... pentru verificarea îndeplinirii cerințelor minime, întrucât acest lucru nu este nici legal, nici posibil, fiind vorba de etape diferite ale procesului de evaluare a ofertelor în materia achizițiilor publice); 37/75

- în legătură cu afirmația că oferta intervenientului nu prezintă stabilirea clară a responsabilităților și resurselor alocate, ... subliniază că însăși contestatoarea afirmă că: ”autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanților modul de detaliere a informațiilor”. Prin urmare, pretențiile contestatoarei sunt neîntemeiate, respectiv în afara documentației de atribuire. Din acest motiv, atât timp cât autoritatea contractantă nu a impus un format anume de prezentare a îndeplinirii cerinței minime, ... a optat pentru prezentarea informațiilor privind stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor sub forma unui tabel. După cum autoritatea contractantă precizează în clarificarea nr. 4, postată în SEAP, pe data de 09.03.2016: ”Referirile la calendarul proiectului, la responsabilități și resurse se referă la calendarul aferent derulării prezentului contract de servicii, respectiv la resursele și responsabilitățile echipei de experți care va asigura implementarea contractului.” Prin urmare, prezentarea ... de la paginile 41- 42 ale propunerii tehnice este completă, acoperind toată echipa de proiect și toate activitățile, fiind ușor de verificat și respectând întru totul cerința minimă. Nefiind impusă obligativitatea formei de prezentare, exemplificarea oferită de ... este în afara cerințelor documentației de atribuire; - argumentația contestatoarei, potrivit căreia ... ar fi trebuit să prezinte în cadrul propunerii tehnice modul de alocare a responsabilităților între asociați nu poate fi de asemenea reținută, întrucât aceste informații nu sunt solicitate prin această cerință minimă, ci sunt cuprinse în acordul de asociere depus în cadrul ofertei. În baza argumentelor prezentate mai sus, ... solicită respingerea, ca neîntemeiată, cererea ..., ca autoritatea contractantă să procedeze la respingerea ofertei sale, în temeiul art. 36 alin (2) lit. a) din HG 925/2006. 2. Intervenientul susține că pretenția contestatoarei, potrivit căreia acesta nu a justificat prețul neobișnuit de scăzut, prezentat în cadrul ofertei, este neîntemeiată și nefondată, având în vedere documentația justificativă depusă în acest scop. De asemenea, intervenientul menționează următoarele: - autoritatea contractantă i-a solicitat transmiterea de ”detalii și precizări privitor la fundamentarea economică a modului de formare a prețurilor serviciilor ofertate”. Prin adresa nr. ..., acesta a înaintat autorității contractante un memoriu justificativ privind 38

fundamentarea economică modului de formare a prețului ofertat pentru ”Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al ...”. Prin acest memoriu justificativ, ... a demonstrat sustenabilitatea tuturor aspectelor legate de formarea prețului, în concordanță cu cerințele autorității contractante, reflectate în propunerea sa tehnică și în propunerea sa financiară, garantând astfel îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați; - astfel, justificarea de preț s-a făcut, contrar afirmațiilor contestatoarei, pe bază de elemente de cost, ținând cont de principalele activități ce urmează a fi derulate în cadrul contractului. În cadrul memoriului, intervenientul a prezentat în mod complet fundamentarea prețului ofertat pe elementele sale constitutive: costuri cu personalul - experți români, costuri cu personalul - experți străini, costuri culegere date, studii, analize, costuri directe, cheltuieli indirecte, profit. De asemenea, defalcarea s-a realizat pe fiecare categorie economică, pentru fiecare din cei doi asociați implicați, respectând modalitatea de distribuire între asociați a prețului ofertat, conform acordului de asociere depus. Deoarece acest contract presupune în principal prestații intelectuale, componenta principală de cost este cea cu personalul. Estimarea cheltuielilor cu personalul a plecat de la cuantificarea implicării fiecărui expert desemnat în prestarea obiectului contractului, pe fiecare activitate asumată, de unde a rezultat un necesar de ”număr- zile expert”. Prin înmulțirea volumului estimat de muncă cu tariful zilnic echivalent pentru fiecare expert, a reieșit totalul onorariilor brute. La aceste onorarii brute, pentru experții români se aplică toate contribuțiile aferente angajatorului, astfel rezultând costul total cu personalul român. Pentru experții străini, conform practicii internaționale, a fost negociată cu subcontractorul de specialitate ..., o rată lunară pentru fiecare expert alocat din partea acestuia, costuri ce vor fi facturate de către subcontractant; - de asemenea, intervenientul precizează că pretenția ..., potrivit căreia decizia comisiei de evaluare cu privire la justificarea prețului se bazează pe comparare elementelor de cost unitar, prezentate de fiecare ofertant, nu este legală. Scopul justificării privind fundamentarea economică a modului de formare a prețului este de a asigura autoritatea contractantă că ofertantul este în măsură să execute contractul, în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Nu este atributul comisiei de a realiza ”studii de piață”, prin compararea elementelor de cost prezentate de diverși ofertanți; - intervenientul dispune în prezent de licențe pentru aplicațiile software specializate, necesare pentru construirea modelului de transport, prin urmare nu este necesară achiziționarea acestora pe proiect, astfel încât pretenția contestatoarei că ... nu a luat în calcul costul aplicațiilor software, nu se justifică. Nu este întemeiată nici 39/75

observația ... că intervenientul nu a luat în calcul infrastructura hardware necesară (computere), întrucât acesta dispune de toată infrastructura hardware necesară, achiziționată anterior și deja în amortizare până la data ofertei. Prin urmare, nu s-a estimat achiziționarea de software și hardware pentru îndeplinirea contractului, deci alocarea de cheltuieli pe proiect se face, nu prin achiziții de software și echipamente, ci prin capitolul ”cheltuieli indirecte”, în speță ”amortizări”, indicat în memoriul justificativ; - pentru dovada nivelului de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat ... a prezentat un stat de plată, în care sunt menționate salariile brute (2.000 lei/luna), precum și toate taxele și contribuțiile aferente salariatului, care sunt scăzute din salariul brut, rezultând astfel salariul net. Prin urmare, afirmația contestatoarei că, nu au fost cuantificate și taxele care afectează salariul brut, în ceea ce privește angajatul (nu doar angajatorul) este contrazisă de documentele depuse de intervenient odată cu memoriul justificativ; - contribuția pentru fondul de garantare este menționată expres la pagina 2 a memoriului justificativ, respectiv ”Contribuția la Fondul de Garantare al Plății Creanțelor Salariale” - 0,25%, prin urmare afirmația ... că aceasta nu se regăsește în calcul nu este reală; - nici ..., nici ... nu sunt înregistrați ca plătitori de contribuții pentru fondul pentru persoane cu dizabilități, această obligație având-o doar angajatorii cu peste 50 de salariați, conform dispozițiilor art. 78 alin. (2) și alin. (3) din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Niciunul dintre asociați nu are peste 50 de salariați înregistrați, prin urmare, afirmația contestatoarei că această contribuție nu se regăsește în calcul nu este reală; - procentul contribuției pentru asigurări de muncă și boli profesionale, potrivit domeniului de activitate, atât pentru ..., cât și pentru ..., este de 0,168%, conform prevederilor Anexei nr. 4 la Normele Metodologice de calcul al contribuției de asigurare pentru

accidente de muncă și boli profesionale, aprobate prin HG nr. 144/2008, cu modificările și completările ulterioare, prin urmare afirmația ..., că intervenientul trebuia să ia în calcul o cotă de 0,4% nu are acoperire în realitate; - cuantumul de 2.000 lei/brut/lună/angajat pentru experții asociatului ... este dovedit prin statul de plată depus, atașat 40

memoriului, fiind deci nivelul real, curent, de salarizare, pentru experții propuși prin ofertă din partea acestui asociat, prin urmare compararea cu câștigul salarial mediu brut pentru activități profesionale, științifice și tehnice în luna februarie, comunicat prin Anexa nr. 1 din comunicatul de presă nr. 84 din 06 aprilie 2016 al INSSE, nu este aplicabilă; - intervenientul subliniază și dubla măsură prin care contestatoarea se pronunță cu privire la justificarea de preț prezentată de acesta. Astfel, conform adresei contestatoarei, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. ..., la pagina 5, totalul costurilor cu personalul, justificate de aceasta, ca fiind suportate pe proiect, este de 313.020 lei. Spre comparație, intervenientul a justificat costuri cu personalul pe proiect de 398.307,23 lei, pentru îndeplinirea acelorași activități contractuale, prin urmare orice critică a contestatoarei cu privire la nivelul de salarizare al intervenientului trebuie respinsă ca neîntemeiată, reprezentând o încălcare a principiilor tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității; - critica contestatoarei cu privire la utilizarea de către intervenient a unei rate brute negociate pe zi pentru experții cu angajament de participare trebuie respinsă ca neîntemeiată, din două considerente: în primul rând, implicarea experților cu angajament de participare nu se face în virtutea unui salariu lunar, cum ar fi cazul salariaților care îndeplinesc activitățile proiectului în baza raporturilor curente de muncă, ci prin negocierea unei rate zilnice, întrucât efortul acestora de muncă este cuantificat în zile consultanță. În al doilea rând, însăși contestatoarea, prin adresa sa nr. ..., a justificat renumerațiile prin cantitate (zile-om) x salariu tarifar (lei/zi), adică prin aceeași modalitate în care a justificat și intervenientul. Drept urmare, orice critică a ... sub acest aspect este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a principiilor tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității; - afirmația potrivit căreia: ”valorile privind nivelul de salarizare se încadrează în limitele minime prevăzute de legislația în vigoare” este adevărată, ratele echivalente brut/lună, luate în calcul la fundamentarea prețului ofertat de acesta situându-se între 2.000 lei/lună și 24,853,68 lei/lună. Comparând cu salariul minim garantat în plată de 1.250 lei brut, se observă că această afirmație este fundamentată, prin urmare orice critică a contestatoarei cu privire la acest element de justificare a prețului urmează a fi respinsă; - de asemenea, afirmația intervenientului, potrivit căreia ”practicându-se niveluri de salarizare pentru fiecare categorie de expert” este dovedită prin tabelul 1 și tabelul 2, atașate memoriului justificativ depus, din analiza cărora se observă diferențele privind tarifele orare/lunare; - susținerea ..., potrivit căreia: ”costurile cu experții străini nu sunt detaliate și nu sunt susținute de documente justificative 41/75

probante care să reflecte sustenabilitatea acestora” este contrazisă, pe de o parte, de faptul că intervenientul a prezentat în tabel 2 - Calcul costuri cu personalul pe proiect, costurile experților străini (valoare lunară de 5.152,82 euro), precum și, pe de altă parte, de acordul de subcontractare încheiat cu ..., aflat la dosarul achiziției publice, unde este menționat prețul care va fi facturat de către subcontractorul ... pentru implicarea experților străini - în total 30.917,00 euro (adică 6 luni-om x 5.152,82 euro/lună); - afirmația contestatoarei că: ”mai ales în condițiile în care ofertantul propune experți străini, costul de cazare și diurnă de 4.752 lei per contract, (cost detaliat în cadrul structurii costurilor directe), nu este unul real și sustenabil reprezintă o speculație care nu poate fi acceptată, întrucât contestatoarea face o presupunere eronată cu privire la acest capitol de cost. Experții străini participă la contract nu ca angajați ai asociaților, ci în baza unui acord de subcontractare încheiat cu ..., prin urmare, ... își suportă propriile costuri legate de îndeplinirea activităților de către experții alocați pe proiect. Mai mult, experții străini nu sunt titulari unici ai poziției din contract pentru care sunt propuși, ci pentru fiecare din cele două poziții în discuție au fost propuși și experți români. Cheltuielile de cazare și diurnă sunt aplicabile numai acestor experți români propuși, provizionate pentru situații excepționale, ținând cont de proximitatea proiectului de sediile asociaților. Chiar și în aceste condiții, intervenientul a estimat o sumă pe care o consideră acoperitoare, respectiv de 4.752 lei. Pentru comparație, prin adresa nr. ..., contestatoarea a estimat pentru această categorie de cost (cazare) suma de 5.100 lei, ce rezultă din adunarea liniei de cost ”cazare” din tabelele 2-7. Prin urmare, pretenția contestatoarei că justificarea intervenientului de cost al cazării și diurnelor nu este reală și sustenabilă va fi respinsă, întrucât, pe de o parte, costul intervenientului este mai bine justificat în sensul sustenabilității, spre exemplu, decât cel al contestatoarei (intervenientul incluzând în acest cost doar cazarea, în mod excepțional, pentru experții români, pe când contestatoarea a inclus în această categorie costurile cazării pentru expertul străin), iar pe de altă parte, afirmația că ... nu a detaliat/prezentat nici un document justificativ este în contradicție cu propria justificare de preț a ... (nici contestatoarea nu a prezentat vreun document justificativ pentru această categorie de cost, prin urmare nu este în măsură să pretindă acest lucru în cazul justificării intervenientului, 42

ceea ce ar reprezenta o încălcare a principiilor tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității); - susținerea contestatoarei că situația de mai sus este aplicabilă și pentru ”costurile de transport (7.200 lei), din care pot fi acoperite cel mult 10 bilete de avion”, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. În acest sens, costurile de transport justificate de intervenient cuprind transportul intern, nu transport internațional: astfel, dacă intervenientul ar fi estimat transport internațional, ar fi precizat expres acest lucru, după cum și contestatoarea a menționat prin adresa nr. ...: ”transport internațional: 6000 lei”. Ori, transportul internațional și-l asigură subcontractantul extern, pentru proprii experți. Pe de altă parte, pentru comparație, prin adresa nr. ..., contestatoarea a estimat pentru această categorie de cost (transport) suma de 11.100 lei, ce rezultă din adunarea liniei de cost ”combustibil aferent transport”, și suma de 1.250 lei, ce rezultă din adunarea liniei de cost ”asigurare/revizie auto/amortizare” din tabelele 2-7 prezentate în anexă (în total 12.350 lei). Ori, se observă că cea mai mare parte din această sumă totală de 11.350, respectiv 6.300 lei, este alocată de contestatoarea fazei ”Raport nr. 1 - Analiza situației existente”, iar diferența de 6.050 lei pentru celelalte faze contractuale. Ori, pentru această fază, care, într- adevăr necesită prezență în teren, pentru colectarea tuturor datelor necesare, intervenientul a declarat un subcontractant specializat, responsabil pentru activitățile acestei faze, respectiv Universitatea din ..., care are sediul chiar în aria de implementare a proiectului. În prețul declarat, subcontractantul Universitatea din ... își suportă toate costurile necesare derulării activității. Prin urmare, costurile de transport estimate de intervenient, de 7.200 lei per contract, sunt mai bine justificate în sensul sustenabilității, prin comparație cu costurile de 6.050 lei declarate de contestatoare. De asemenea, argumentul contestatoarei va fi respins ca neîntemeiat și pentru motivul că pretenția acesteia că intervenientul nu a depus documente justificative este în contradicție cu propria conduită și încalcă principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității. Contestatoarea, la rândul ei, nu a oferit nici un document justificativ pentru această linie de cost; - afirmația ... că totalul ”cheltuielilor indirecte de numai 2% nu reflectă situația reală, nefiind acoperitor pentru cheltuielile de regie ale unui operator economic” nu este întemeiată din următoarele motive: intervenientul este alcătuit din societăți cu un număr redus de angajați, ceea ce însemnă că, în fapt, cheltuielile de regie proprii ale fiecărui asociat sunt mici, nesemnificative prin raportare la valoarea contractelor derulate. Contestatoarea are propria înțelegere cu privire la ce categorii se includ în ”cheltuieli indirecte”. Astfel, așa cum a precizat intervenientul, în memoriul justificativ: ”Cheltuielile indirecte reprezintă alocarea pe acest contract a unei cote-părți din 43/75

totalul cheltuielilor generale și administrative ale asocierii noastre (amortizarea, întreținerea, utilitățile, cheltuielile financiare etc.)”. Ori, unele exemple de ”costuri indirecte” oferite de contestatoare au fost incluse de intervenient în celelalte categorii de costuri (costuri directe alocate pe proiect), menționând aici: costurile de curierat și costurile de comunicații, ce sunt cuprinse în ”Comunicații, servicii curierat”. Pe de altă parte, intervenientul a justificat totalul cheltuielilor indirecte, ca fiind procentul de 2%, ceea ce reprezintă 10.544,10 lei pentru întregul proiect. Spre comparație, contestatoarea a indicat prin propria justificare de preț (adresa nr. ...), procentul de 4% ”aplicabil la renumerații”, ceea ce este incorect, procentul de indirecte fiind în general aplicat la ”total cheltuieli directe”, adică renumerații, plus alte costuri directe. Suma justificată astfel de contestatoare este de 13.340,80 lei. În plus, pretenția ... că ”suma nu este susținută de niciun document justificativ”, urmează a fi respinsă, întrucât încalcă principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității, deoarece nici contestatoarea nu a prezentat nici un document justificativ pentru această categorie de cost; - afirmația contestatoarei, potrivit căreia ”observăm o înclinare către ideea de a atribui contractul unei oferte cu preț mai mare”, va fi respinsă, ca fiind fără temei și în contradicție cu prevederile documentației de atribuire, potrivit căreia criteriul de atribuire este ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico- economic” și nu ”prețul cel mai scăzut”; - contestatoarea admite că ”problema pe care o ridicăm nu se referă la fezabilitatea unor prețuri ofertate mai mari sau mai mici”. Ori, scopul justificării prețului aparent neobișnuit de scăzut al unei oferte este de a asigura că în suma ofertată pot fi executate toate activitățile solicitate prin caietul de sarcini, la standardele impuse. Prin memoriul justificativ, intervenientul a justificat fezabilitatea prețului ofertat, ceea ce recunoaște chiar și contestatoarea prin afirmația de mai sus. În schimb, contestatoarea critică ”modul de fundamentare economică, care, în cazul ofertantului declarat câștigător este incorectă și nesustenabilă”. Cu privire la acest aspect, ... solicită Consiliului să constate că pretenția contestatoarei încalcă principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității, în condițiile în care, contestatoarea a utilizat o modalitate de justificare identică, pe același categorii de cheltuieli, respectiv: a) cheltuieli directe - cheltuieli cu renumerațiile personalului, alte costuri directe, 44

alte costuri de proiect; b) cheltuieli indirecte; c) marja de profit, prezentând anexat tabele de calculație; - critica ... privind ”legătura dintre proiectul de buget prezentat în propunerea tehnică a ofertantului câștigător și cele expuse în fundamentarea economică” urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată, după cum urmează:  ca principiu, plățile aferente etapelor contractuale nu trebuie să corespundă cu costurile proprii ale operatorului economic aferente derulării activității, deoarece este la latitudinea ofertantului să decidă dacă plățile vor acoperi în întregime sau nu cheltuielile acestuia pentru activitatea respectivă. Modalitatea în care intervenientul a fixat plățile în bugetul proiectului așa cum s-a prezentat este în avantajul beneficiarului și arată prudența ofertantului, prin faptul că rezultatele acestor activități se vor reflecta în activitățile următoare. În egală măsură, există operatori economici care, dimpotrivă, preferă să își încaseze profitul la începutul contractului și prin urmare bugetează mai ridicat etapele inițiale ale proiectului;  exemplul de calculație prezentat de ... la paginile 7-8 ale contestației nu este aplicabil, întrucât este pur speculativ și nu ține cont de modalitatea în care asociații și subcontractanții s-au înțeles să distribuie prețul încasat. În tabelul cu defalcarea bugetului proiectului au fost preluate datele din anexele la acordul de asociere și acordurile de subcontractare depuse. Se poate deci observa că valoarea care revine subcontractanților din prețul încasat pentru etapa ”Raportul 1” este de 69.734,24 lei, nicidecum 115.187,14 lei, cum eronat susține contestatoarea, în baza unui raționament care este în contradicție cu documentele depuse de intervenient la dosarul achiziției;  chiar autoritatea contractantă a menționat în clarificarea nr. 16: potrivit ”Ghidului pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă”, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014: ”Trebuie subliniat faptul că programarea diferitelor activități oferă mai degrabă o structură logică, decât una secvențială. În practică, unele activități se pot desfășura parțial în paralel sau pot include bucle cu feedback”. Dacă ar fi analizat cu atenție graficul de activități a intervenientului, contestatoarea ar fi observat că unele componente ale proiectului se suprapun ca derulare în timp (ex: componentele 2, 3, 4), ceea ce înseamnă că echipa de experți va lucra în paralel la pregătirea mai multor livrabile, astfel încât costurile cu personalul se alocă pe mai multe linii ale bugetului. Din acest motiv, orice ”concluzii” pe care contestatoarea le ”reține pentru fiecare din liniile de cost” nu sunt în concordanță cu realitatea derulării contractului și denotă încă o dată lipsa acesteia de experiență în elaborarea de Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă; 45/75

- analiza contestatoarei cu privire la justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut nu conduce la concluzia pe care aceasta o propune, respectiv că ”nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini.” ... nu face dovada activităților concrete din cadrul contractului care nu pot fi îndepliniți la parametrii cantitativi și calitativi de către intervenient, ci doar emite aprecieri neîntemeiate și speculative cu privire la elementele de cost justificate; - atât intervenientul, cât și contestatoarea, au justificat prețul aparent neobișnuit de scăzut al ofertelor, utilizând același categorii de cost, cu diferențe privind includerea unor valori în alte categorii economice. Însă, spre deosebire de ..., care nu a depus nici un document justificativ care să susțină afirmațiile, intervenientul a depus statul de salarii care dovedește nivelul de salarizare practicat. De asemenea, se observă că valorile justificate de intervenient sunt superioare celor indicate de contestatoare, la toate capitolele bugetare, cu excepția:  cheltuielilor indirecte (care în mod firesc sunt mai mici în cazul intervenientului, întrucât intervenientul este format din companii mici, deci cheltuielile general-administrative sunt mai mici);  costurilor cu transportul, care doar aparent sunt mai mici, întrucât în cazul intervenientului majoritatea cheltuielilor de transport aferente fazei de culegere de date sunt incluse în costul subcontractării către Universitatea ...;  costurilor cazării, care doar aparent sunt mai mici, întrucât în cazul intervenientului cazarea personalului străin este inclusă în costul subcontractării către ...;  costului transportului internațional, care în cazul intervenientului este inclus în costul sub-contractării către ...; - prin urmare, critica contestatoarei că intervenientul nu a justificat fundamentarea economică a prețului aparent neobișnuit trebuie respinsă, atât ca neîntemeiată, ... neputând face dovada că intervenientul nu va putea asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini, cât și ca nefondată, încălcând principiile tratamentului egal, nediscriminării și proporționalității; - la prezenta procedură de achiziție s-au depus 13 oferte, cu valori ale propunerilor financiare între 276.298 lei și 656.226,49 lei. Media prețului ofertat, calculată pentru cele 13 oferte depuse, este 46

de 520.705 lei. Ori, intervenientul a ofertat 582.000 lei, o valoare superioară mediei prețurilor ofertate. Concluzia logică rezultată din analiza propunerilor financiare este că valoarea estimată de către autoritatea contractantă pentru achiziția publică este supraevaluată, nicidecum că 13 operatori economici au fost în eroare cu privire la calculațiile de preț și nu pot justifica prestarea obiectului contractului în prețul ofertat. În baza argumentelor prezentate mai sus, intervenientul solicită CNSC să respingă, ca neîntemeiată și nefondată cererea contestatoarei, ca autoritatea contractantă să procedeze la respingerea ofertei acestuia în temeiul art. 36 alin. (1) lit. f) și art. art. 36 alin. (2) lit. c), coroborat cu art. 89 alin. (1) din HG 925/2006. 3. Pretenția contestatoarei, potrivit căreia ofertele au fost punctate în mod diferențiat și neunitar este neîntemeiată. În susținerea afirmației sale, intervenientul arată următoarele: - ... solicită în primul rând CNSC, să respingă argumentul contestatoarei, potrivit căreia: ”încălcarea tratamentului egal poate fi probată pentru fiecare dintre cei 5 factori de evaluare a propunerii tehnice”, întrucât aceasta, deși susține că încălcarea tratamentului egal privește toți cei 5 factori de evaluare, se limitează a exemplifica numai pentru factorul de evaluare nr. 5. Intervenientul solicită respingerea acestei afirmații, întrucât contestatoarea lansează afirmații generale, care nu pot fi probate, fără să indice în mod concret în contestație motivele care o susțin și să probeze aceste motive; - din parcurgerea acestui capitol al contestației, intervenientul a concluzionat că susținerile ..., cu privire la modalitatea de punctare a propunerii sale tehnice sunt, în principal, axate pe următoarea teorie: evaluarea a fost realizată de către o singură persoană, care a dat dovadă de subiectivism și a favorizat oferta intervenientului, depunctând nejustificat oferta contestatoarei; - astfel, intervenientul solicită CNSC să constate, în primul rând că, prin clarificarea nr. 7, autoritatea contractantă a menționat următoarele: ”Precizăm că autoritatea contractantă a inclus în bugetul propriu și în planul de achiziții publice o procedură de atribuire a unui contract de prestări servicii care are ca obiect cooptarea unui personal calificat de specialitate în vederea analizării obiective a unor oferte tehnice care presupun un grad mare de tehnicitate”, iar contestarea, în acest moment, a deciziei autorității contractante de a desemna pe lângă comisia de evaluare specialiști externi este tardivă. Potrivit art. 73 alin. (3) din HG nr. 925/2006: ”Atribuțiile și responsabilitățile experților externi cooptați se rezumă, după caz, numai la: a) verificarea și evaluarea propunerilor tehnice”, respectiv expertul extern și-a desfășurat activitatea în baza legii; 47/75

- cu privire la exemplele pe care se întemeiază contestația, intervenientul prezintă următoarele argumente, care demonstrează netemeinicia cererii ...: a) Referitor la ”interpretarea conceptului de «activitate»”, ... menționează: Exemplul 1: în cazul propunerii intervenientului, activitățile enumerate sunt distincte, întrucât, în primul rând se evaluează bazele de date socio- economice disponibile și relevante, după care se analizează contextul socio-economic prin analiza bazelor de date selectate în cadrul primei activități. Prin neînțelegerea acestui aspect, contestatoarea arată faptul că nu este capabilă profesional să înțeleagă diferența dintre aceste activități, ceea ce ridică serioase îndoieli cu privire la capacitatea acesteia de a realiza contractul. În cazul propunerii tehnice a contestatoarei, cele două activități menționate fac parte din activitatea de culegere de date, care

poate fi diferențiată prin tipul datelor culese, nu prin cele două ”activități” menționate de către ...; Exemplul 2: Comparația între modelul de transport și analiza cost-beneficiu nu este relevantă, deoarece acestea sunt activități total diferite. Prin neînțelegerea faptului că activitățile distincte prezentate de către propunerea tehnică a intervenientului sunt total separate și împreună conduc la atingerea obiectivelor contractului, contestatoarea arată din nou un grad scăzut de înțelegere a obiectului proiectului și a expertizei necesare pentru derularea acestuia. De asemenea, analiza cost-beneficiu nu este la fel de laborioasă ca și activitatea de modelare a transporturilor, fapt neînțeles de către ..., ceea ce conduce din nou la concluzia de mai sus; b) Față de ”evaluarea din punct de vedere calitativ a factorului «activități specifice»”, intervenientul arată următoarele: - referitor la critica ... cu privire la faptul că din activitatea ”implicarea și consultarea populației în procesul de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană durabilă”, propusă de intervenient, nu reiese contribuția ofertantului la această activitate, ... precizează că includerea acesteia în propunerea tehnică implică faptul că această activitate este derulată de către intervenient, acest lucru fiind valabil pentru toate activitățile propuse prin oferta sa. Prin urmare, critica ... nu este întemeiată; 48

c) Referitor la ”interpretarea eronată în sensul limitării termenului de «indicatori de performanță a eficientei»”, ... arată că: - ... face trimitere la ”proiectul European CH4LLANGE”, fără a preciza însă că acest proiect nu este un proiect asumat instituțional, documentațiile elaborate în cadrul acestuia fiind rezultatul unor echipe de consultanți. Unul dintre rezultatele acestui proiect a fost un șablon indicativ pentru planuri de monitorizare și evaluare; - propunerile intervenientului au la bază indicatorii stabiliți prin Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polii de creștere Constanța și ..., la elaborarea cărora acesta a participat, astfel cum chiar ... recunoaște: ”nu contestăm că în alte planuri de mobilitate se regăsesc și tipurile de indicatori menționați de ofertantul declarat câștigător, deoarece acestea sunt și direcțiile pe care le precizează Ghidul de elaborare PMUD”. Ori, chiar autoritatea contractantă a indicat prin caietul de sarcini, la pagina 4 ”Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă”, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014, care poate fi găsit la adresa: ... sau ...”. Prin urmare, critica ..., prin raportare la ”proiectul CH4LLANGE”, este neîntemeiată; - de asemenea, împărțirea pe care o realizează contestatoarea în baza ”proiectului CH4LLANGE”, în indicatori de producție, indicatori de rezultat, etc., nu este întemeiată, respectiv prin caietul de sarcini nu s-a solicitat prezentarea unor indicatori de ”producție”, ”de rezultat”, ”de context” etc., ci a unor indicatori prin care se cuantifică eficiența implementării PMUD, prin raportare la obiectivele acestuia, indiferent că aceștia sunt de ”rezultat”, sau de ”producție” etc.; - cu privire la toate exemplele indicate de contestatoare, se observă din nou percepția greșită a acesteia asupra obiectului contractului, ceea ce din nefericire ar avea un rezultat negativ asupra atingerii obiectivelor unui PMUD. Mai mult, contestatoarea critică formularea de către intervenient a indicatorilor ”cu și fără proiect”, ceea ce demonstrează că nu a înțeles că scopul evaluării eficienței implementării PMUD este de a stabili dacă obiectivele PMUD au fost atinse prin măsurile propuse prin PMUD, adică, în fapt, evaluarea și compararea chiar a situațiilor ”cu proiect” și ”fără proiect”, după cum se solicită prin caietul de sarcini: ”Dezvoltarea unui plan de mobilitate urbană durabilă se axează pe atingerea unor obiective măsurabile, stabilite conform unei viziuni asupra mobilității, având la bază o evaluare amănunțită a performanței actuale și viitoare a sistemului de transport urban”. În mod evident, toți indicatorii propuși de intervenient sunt măsurabili în diferite etape ale implementării PMUD; d) cu privire la ”interpretarea selectivă a unor termeni utilizați pentru metodele de consultare”, intervenientul precizează că explicațiile oferite de contestatoare sunt contradictorii și nu susțin 49/75

propriul punct de vedere formulat, iar din analiza acestora nu se pot deduce decât temeinicia modului în care comisia de evaluare a punctat cele două metode de consultare prezentate;

e) față de ”punctarea diferențiată a acelorași elemente la nivelul ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire”, intervenientul susține că ... nu aduce argumente în susținerea contestației, indicând un tabel comparativ prezentat în notificarea prealabilă, prin urmare cererea acestuia nu este întemeiată sub acest aspect. Pe cale de consecință, ... solicită CNSC, să respingă, ca neîntemeiată și nefondată cererea ... de anulare, în parte a raportului procedurii de atribuire și a comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire, în ceea ce privește oferta contestatoarei și oferta intervenientului și de reevaluare a acestor oferte. Prin contestația depusă, ..., în calitate de ofertant la procedura de licitație deschisă, organizată de ..., în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, de servicii, având ca obiect “PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ...”, inițiată prin publicarea în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) a anunțului de participare nr. ..., a solicitat cele menționate în partea introductivă. În cuprinsul contestației, ..., prezintă istoricul procedurii, arătând că prin adresa nr. ..., oferta sa a fost declarată câștigătoare. De asemenea, contestatoarea menționează că, în data de 08.11.2016 a studiat dosarul achiziției la sediul autorității contractante, în urma studiului constatând următoarele: 1. Oferta ... nu satisface în mod corespunzător cerința minimă prevăzută în caietul de sarcini: ”Propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic”. În susținerea afirmației sale, aceasta precizează următoarele: - caietul de sarcini prevede următoarea cerință minimă: ”Propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic, cu prezentarea calendarului și a proiectului de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor”; - pe paginile 129-130 ale propunerii sale tehnice, ... a prezentat un calendar de activități care nu utilizează metoda drumului critic, iar semnalarea acestei neconformități a ofertei ... a fost realizată, atât prin raportul tehnic de evaluare a ofertelor inițial, cât și prin raportul adițional nr. 1, elaborat în urma deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. ...; 50

- metoda drumului critic presupune întocmirea listei de activități a proiectului cu duratele de timp aferente și dependențele dintre ele. Potrivit acestei metode, o activitate nu poate fi începută, până nu au fost finalizate toate activitățile, al căror eveniment final corespunde cu evenimentul de start al acesteia. Metoda drumului critic presupune calcularea și prezentarea atât a duratelor, precum și a rezervelor de timp asociate activităților; - în calendarul de activități prezentat de ..., au fost indicate duratele activităților, care însumate totalizează 8 luni (durata maximă de prestare), dar nu au fost prezentate rezervele de timp asociate acestor activități, conform cerinței de a utiliza metoda drumului critic. Prin urmare, oferta ... nu satisface cerința minimă prevăzută de caietul de sarcini: ”Propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic”; - conform jurisprudenței CNSC, în cazul solicitării prezentării graficului de activități, utilizând metoda drumului critic, autoritatea contractantă trebuie să verifice că ofertantul a identificat activitățile care influențează în mod hotărâtor durata totală necesară pentru derularea contractului, precum și faptul că nerealizarea la termen a oricărei activități nu afectează termenul final al contractului, respectiv să fie prezentate în mod clar rezervele de timp asociate activităților critice. Cu privire la acest element de neconformitate, autoritatea contractantă a formulat prin adresa nr. ..., următorul răspuns: ”facem precizarea că, atât expertul cooptat, cât și comisia de evaluare au considerat oferta menționată conformă tehnic, având în vedere prevederile cerințelor minime ale caietului de sarcini aferent acestei achiziții. Referitor la planificarea în timp a proiectului, așa cum se vede din oferta tehnică a ... (pag. 129, 130), aceasta a fost prezentată sub forma unei diagrame Gantt în care sunt precizate activitățile propuse, durata, activitățile critice, astfel încât să fie respectate termenele de predare a rapoartelor ce trebuie întocmite.” Ori, în urma afirmațiilor autorității contractante, ... concluzionează că aceasta nu răspunde la notificarea prealabilă, confirmând de fapt că în oferta ... nu au fost prezentate rezervele de timp asociate activităților proiectului, conform cerinței de a utiliza metoda drumului critic. Prin urmare, refuzul autorității contractante de a adopta măsuri de remediere sub acest aspect este neîntemeiat. 2. ... consideră de asemenea, că oferta ... nu satisface în mod corespunzător următoarele cerințe minime prevăzute în documentația de atribuire:  ”ofertanții pot propune un număr maxim de 50 activități specifice cu privire la elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă”;  ”ofertanții pot propune un număr maxim de 100 date de intrare în modelul de transport”; 51/75

 ”ofertanții pot propune un număr maxim de 50 date de ieșire din modelul de transport”;  ”ofertanții pot propune un număr maxim de 50 metode de consultare publică”;  ”ofertanții pot propune un număr maxim de 30 indicatori specifici de performanță pentru cuantificarea eficienței implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă”; - astfel, contestatoarea menționează că documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini conține următoarea cerință: ”în plus, față de cerințele minime de mai sus, ofertanții vor prezenta propunerea tehnică, în clar, pe următoarea structură, pentru a se putea aplica de către comisia de evaluare criteriul de atribuire stabilit prin documentația de atribuire: 1. Identificarea, definirea și argumentarea activităților specifice cu privire la elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă [...] 2. Identificarea, definirea și argumentarea datelor de intrare în modelul de transport urban [...] 3. Identificarea, definirea și argumentarea datelor de ieșire din modelul de transport urban [...] 4. Identificarea, definirea și argumentarea metodelor de consultare publică [...] 5. Identificarea, explicitarea și argumentarea indicatorilor specifici de performanță pentru cuantificarea eficienței implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă [...]”; - totodată, în Cap. IV.4.1) - Modul de prezentare a propunerii tehnice din fișa de date a achiziției sunt menționate, foarte clar, următoarele aspecte: ”Propunerea tehnică va trebui să fie elaborată în conformitate cu toate cerințele cuprinse în caietul de sarcini. Cerințele caietului de sarcini reprezintă cerințe minime, iar propunerea tehnică trebuie să le îndeplinească în totalitate”; - de asemenea, în caietul de sarcini se menționează: ”Oferta trebuie să respecte prevederile art. 36 alin. (2) ale HG 925/2006, cu modificările și completările ulterioare”, drept urmare, rezultă, în mod evident obligația ofertanților de a prezenta propunerea tehnică detaliat și complet, în corelație cu prevederile caietului de sarcini. Faptul că nu se indică în mod expres la Cap. IV.4.1) din fișa de date toate informațiile din caietul de sarcini, nu înseamnă că ofertanții nu au obligația de a întocmi propunerea tehnică în conformitate cu toate cerințele din caietul de sarcini; 52

- de altfel, din enumerarea documentelor contractului menționate la art. 8 din contractul publicat în SEAP, atașat anunțului de participare, rezultă că atât caietul de sarcini, cât și propunerea tehnică sunt documente ale contractului, precum și faptul că sunt incidente, pentru derularea contractului de servicii, atât cerințele caietului de sarcini, inclusiv cele care au fost preluate la nivelul anunțului de participare și fișei de date a achiziției, cât și informațiile din propunerea tehnică elaborată în conformitate cu caietul de sarcini; - prevederile caietului de sarcini se completează cu informațiile din fișa de date a achiziției. Potrivit art. 33 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. În acord cu această dispoziție legală, autoritatea contractantă a precizat în fișa de date a achiziției, care va fi conținutul propunerii tehnice, respectiv modul de prezentare a acesteia. În conformitate cu art. 35 alin. (1) și alin. (2) din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă a indicat în caietul de sarcini elementele pe care ofertantul trebuie să le prezinte pentru a se putea aplica de către comisia de evaluare criteriul de atribuire stabilit prin documentația de atribuire, iar prin fișa de date a fost prevăzută o limitare cu privire la numărul de elemente care pot fi prezentate. Este de menționat că întreaga documentație (atât fișa de date a achiziției, cât și caietul de sarcini) a fost postată în SEAP, de către autoritatea contractantă, în același timp cu anunțul de participare. Ori, autoritatea contractantă a emis clarificarea nr. 1, postată în SEAP pe data de 15.02.2016, ca răspuns la solicitarea unui operator economic interesat care a cerut punctarea suplimentară a unui număr mai mare decât cel maxim definit de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din

model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță. Prin această clarificare, autoritatea contractantă refuză acceptarea unui număr mai mare decât cel stabilit prin documentația de atribuire, precizând: ”A fost stabilit un număr maxim de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță, întrucât în acest fel autoritatea contractantă își atinge obiectivul de a solicita ofertanților să analizeze și să înțeleagă obiectul contractului și prevederile caietului de sarcini și să elaboreze astfel propuneri tehnice conforme, calitative, relevante și în legătură cu obiectul contractului”. Astfel, din formularea autorității contractante, rezultă neîndoielnic faptul că propunerea unui număr mai mare decât cel maxim definit de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de 53/75

performanță, conduce la declararea propunerii tehnice drept neconformă; - din analiza raportului procedurii de atribuire nr, ... și a raportului tehnic de evaluare, rezultă că oferta ... a propus:  un număr de 106 activități specifice, superior maximului impus de 50;  un număr de 109 date de intrare în model, superior maximului impus de 100;  un număr de 125 date de ieșire din model, superior maximului impus de 50;  un număr de 55 metode de consultare publică, superior maximului impus de 50;  un număr de 52 indicatori specifici de performanță, superior maximului impus de 30, dar oferta depusă de ... a fost considerată admisibilă, în ciuda faptului că este neconformă, potrivit argumentelor de mai sus; - cu privire la acest element de neconformitate, autoritatea contractantă a formulat prin adresa nr. ... următorul răspuns: ”facem mențiunea că așa cum este iterat în decizia CNSC nr. ..., oferta ... a fost reevaluată cu aplicarea criteriului de atribuire, în conformitate cu documentația de atribuire și a celor evocate în decizia menționată”; - decizia CNSC nr. ... are ca obiect aplicarea de către autoritatea contractantă a algoritmului de calcul. Prin contestația formulată, Consiliul a fost învestit a se pronunța cu privire la modalitatea în care autoritatea contractantă a făcut aplicarea algoritmului de evaluare, prevăzut în documentația de atribuire, astfel după cum se consemnează în decizia nr. ..., în speță fiind incidente prevederile art. 199 alin. (4) din OUG nr. 34/2006 și ale art. 15 alin. (2) din HG nr. 925/2006. Atât motivarea ..., cât și

apărarea formulată de autoritatea contractantă fac vorbire de acceptarea unui număr mai mare decât cel impus doar prin raportare la numărul maxim admisibil de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță care pot fi reținute în scopul evaluării; - astfel, pe bună dreptate, ”Consiliul reține că, nici din fișa de date a achiziției și nici din clarificarea nr. 1, publicată în SEAP în data de 15.02.2016, nu rezultă, în mod explicit, care este algoritmul de calcul în situația în care operatorii economici depun un număr mai 54

mare de activități specifice/date de intrare/date de ieșire/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță, acceptate de către comisia de evaluare sau că depășirea numărului maxim de activități specifice/date de intrare/date de ieșire/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță se va puncta cu 0 puncte, ci se stabilește algoritmul de calcul doar pentru oferta cu numărul maxim, respectiv mai mic decât cel maxim; aplicarea în cadrul algoritmilor a punctării cu 0 puncte, în cazul depășirii valorii maxime, fără a comunica anterior ofertanților o astfel de măsură, conduce la încălcarea, de către autoritatea contractantă, a principiilor transparenței și proporționalității, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) - e) din OUG nr. 34/2006”. - prin urmare, decizia CNSC nr. ... este corect motivată, întrucât, într-adevăr, nu s-a prevăzut nicăieri că se vor puncta cu 0 un număr mai mare decât cel admis de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță, prin urmare, este corectă concluzia CNSC că ”autoritatea contractantă, în evaluarea ofertei contestatoarei, a introdus elemente noi de evaluare și nu și-a respectat cele precizate în propria documentație de atribuire, criticele contestatoarei în referire la algoritmul de calcul al componentei tehnice a criteriului de atribuire fiind întemeiate”; - pe de altă parte, tot Consiliul reține prin decizia nr. ... că ”este de precizat că documentația de atribuire, nefiind contestată de niciun operator economic, prevederile acesteia dobândesc forță obligatorie, atât pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire - aceștia având obligația de a-și elabora oferta în conformitate cu specificațiile tehnice ale caietului de sarcini, coroborat cu celelalte prevederi din documentația de atribuire, sens în care dispune și art. 170 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 - cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile acestui domeniu, cât și cerințele propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel cum un contract

constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Totodată, se reține că autoritatea contractantă, în evaluarea ofertelor depuse, are obligația respectării cerințelor documentației de atribuire, așa cum a fost aceasta publicată în SEAP, întovărășită de clarificările 55/75

postate în SEAP, dat fiind că are aceeași valoare pentru părți, niciuna dintre ele neputându-i ignora sau nesocoti clauzele”; - făcând aplicarea considerentelor reținute de Consiliu prin decizia nr. ... la obiectul prezentei contestații, rezultă că:  specificațiile tehnice ale caietului de sarcini trebuie coroborate cu celelalte prevederi ale documentației de atribuire, precum și cu clarificările postate în SEAP, ce au aceeași valoare pentru părți;  ... nu a formulat cereri de clarificări sau contestație cu privire la documentația de atribuire, prin urmare orice critică din partea acesteia a documentației de atribuire este în acest moment tardivă, presupunându-se că și-a însușit documentația de atribuire fără rezerve și fiind ținută astfel să respecte prescripțiile acesteia, opozabile în cel mai mic detaliu;  în acest context, un detaliu extrem de important este prevăzut de clarificarea nr. 1 din 15.02.2016, care instituie un element de conformitate cu privire la propunerile tehnice, respectiv: ”A fost stabilit un număr maxim de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță, întrucât în acest fel autoritatea contractantă își atinge obiectivul de a solicita ofertanților să analizeze și să înțeleagă obiectul contractului și prevederile caietului de sarcini și să elaboreze astfel propuneri tehnice conforme”;  autoritatea contractantă ”are obligația respectării cerințelor documentației de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, dat fiind că are aceeași valoare pentru părți”;  nu se introduce un element nou de evaluare, sub aspectul conformității, întrucât acesta este deja prevăzut prin documentația de atribuire și prin clarificarea nr. 1, publicată în SEAP în data de 15.02.2016, respectându-se astfel principiul transparenței și al proporționalității;  în situația prezentării unui număr mai mare de activități decât cel impus de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, ofertantul își asumă un risc, respectiv acela că oferta să nu respecte cerințele documentației de atribuire cu privire la numărul maxim acceptat și, drept urmare, neconformitatea ofertei sale; - prezintă o deosebită importanță și faptul că, prin decizia nr. ..., CNSC s-a pronunțat exclusiv cu privire la modalitatea de aplicare a 56

algoritmului de punctare, în condițiile în care sunt prezentate mai multe activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță decât maximul admis. Ori, prin prezenta contestație, Consiliul este chemat să se pronunțe cu privire la conformitatea unei oferte care propune mai multe activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță decât maximul admis. Prin urmare, nu există autoritate de lucru judecat, cele două contestații formulate neavând același obiect; - conform argumentelor de mai sus, o eventuală decizie a Consiliului, prin care se stabilește faptul că propunerea unui număr mai mare decât cel maxim definit de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori

specifici

de

performanță

conduce

la neconformitatea ofertei, este perfect compatibilă cu decizia anterioară nr. ..., întrucât privesc aspecte diferite ale procesului de evaluare (conformitatea ofertei, respectiv modul de aplicare a algoritmului de punctare); - în egală măsură, o decizie a Consiliului care nu ar reține neconformitatea unei oferte care propune mai multe activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță decât maximul admis ar constitui o încălcare a principiului tratamentului egal. Ori, ... consideră că și-a însușit documentația de atribuire fără rezerve, inclusiv clarificările postate în SEAP și a depus o ofertă conformă, care respectă numărul maxim impus de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță. Acceptarea conformității ofertei ..., în condițiile în care a propus un număr mai mare de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță decât numărul maxim impus prin documentația de atribuire reprezintă un avantaj creat în favoarea ..., prin încălcarea principiului

tratamentului

egal,

autoritatea

contractantă nerespectând în evaluarea ofertelor depuse, ”toate cerințele documentației de atribuire, așa cum a fost aceasta publicată în SEAP, întovărășită de clarificările postate în SEAP, dat fiind că are aceeași valoare pentru părți, niciuna dintre ele neputându-i ignora sau nesocoti clauzele”. Mai mult, chiar în decizia nr. ..., CNSC reține faptul că, în situația în care un ofertant optează pentru prezentarea unui număr mai mare de activități decât cel impus pentru a avea siguranța obținerii punctajului maxim pentru acel factor de evaluare, ofertantul o face ”cu riscul asumat ca, în unele cazuri, numărul activităților acceptate să fie mai mare decât cel impus”, ceea ce conduce la considerarea ofertei ca neconformă, potrivit clarificării; 57/75

- prin urmare, este lipsită de temei afirmația autorității contractante potrivit căreia oferta ... a fost reevaluată cu aplicarea criteriului de atribuire, în conformitate cu documentația de atribuire și decizia CNSC nr. ..., deoarece, pe de o parte, prin clarificarea nr. ..., publicată în SEAP în data de ... este precizat chiar de către autoritatea contractantă că numărul maxim de activități specifice/date de intrare în model/date de ieșire din model/metode de consultare publică/indicatori specifici de performanță reprezintă un element de conformitate a propunerilor, iar, pe de altă parte, considerentele din decizia invocată fac trimitere doar la aplicarea algoritmului de punctare, nu și la conformitatea ofertei. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., ... a transmis concluzii scrise. În conținutul adresei, aceasta prezintă următoarele: 1. Concluzii preliminare: - în documentația de atribuire nu a fost solicitată declarație de exclusivitate din partea experților, aceștia fiind liberi să participe cu orice operator economic la procedură, după cum și operatorii economici fiind liberi să participe cu orice expert, atât timp cât documentația de atribuire nu stabilește altceva, și cu respectarea prevederilor privind conflictul de interese și incompatibilitățile; - coordonatorul de proiect propus de ... este un expert extern, cu care a stabilit încheierea unui contract de colaborare, doar în cazul atribuirii contractului către aceasta și strict pentru îndeplinirea rolului propus în derularea contractului. De asemenea, contestatoarea prezintă următoarele: 2. Concluzii cu privire la proiectul de buget: - pentru autoritatea contractantă, bugetul reprezintă cheltuiala proprie, rezultată din încheierea contractului de servicii, respectiv prețul pe care îl are de plătit, iar pentru ..., bugetul reprezintă prețul solicitat pentru activitățile proiectului; - ori, aceste aspecte sunt în mod uzual, inclusiv în cazul procedurii de față, solicitate a fi prezentate în cadrul propunerii financiare, respectiv, pentru autoritatea contractantă, prețul ofertat reprezintă cheltuiala achizitorului, iar pentru prestator reprezintă sumele de încasat, ca urmare a executării contractului; - în anexa la formularul de ofertă este solicitată defalcarea prețului pe cele 6 rapoarte, iar în modelul de contract, plata prețului contractului se face pe faze, conform articolului 5.2, unde prețul 58

contractului defalcat pe faze pe prestarea servicii este de asemenea defalcat pe 6 faze în corelare cu anexa la formularul de ofertă; - în condițiile în care, în documentația de atribuire, există deja alte elemente bine stabilite de defalcare a prețului ofertat pe faze, solicitarea de a introduce și în propunerea tehnică defalcarea prețului pe faze, așa cum rezultă din interpretarea curentă a autorității contractante a definiției bugetului [din punctul de vedere al autorității contractante bugetul proiectului reprezintă cheltuieli pe faze (preț plătit defalcat)], devine cel puțin redundantă; - mai mult, introducerea unor elemente care să indice prețul ofertat în propunerea tehnică, în condițiile unui alt tip de procedură (de exemplu online) ar fi condus din start la eliminarea ofertei respective; - în același timp, cu privire la modul de prezentare a proiectului de buget al ... pe faze contractuale (10% raport de început, 20% raport 1, 20% raport 2, 20% raport 3, 20% proiect de raport final și 10% raport final), autoritatea contractantă precizează că este ”dreptul operatorilor economici de a propune defalcarea bugetului potrivit propriilor strategii contractuale, atât timp cât autoritatea contractantă nu a fixat defalcarea prețului pe faze contractuale”, afirmație care contrazice definiția dată de însăși autoritatea contractantă cu privire la bugetul proiectului; - într-adevăr, în cazul de față, fazele contractuale sunt cele 6 faze definite în modelul de contract (rapoarte), pe când ”faze” poate fi interpretat și în alt mod, respectiv etape, activități, și astfel autoritatea contractantă acceptă prezentarea prețului ofertat pe faze (indiferent de ce tip de faze), pe considerentul că solicitarea din caietul de sarcini (propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic, cu prezentarea calendarului și a proiectului de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor) se referă la defalcarea prețului ofertat pe faze (sau orice alte faze decât cele menționate în anexa la formularul de ofertă și modelul de contract); - ori, ... confirmă că ceea ce a prezentat, reflectă plățile aferente etapelor contractuale și nu cheltuielile cu implementarea activităților respective, rezervându-și dreptul de a decide, dacă aceste plăți acoperă sau nu costurile cu o activitate, urmând să încaseze diferența de pe alte activități; - mai mult, ... prezintă o defalcare a prețului proiectului mai detaliată, în care explică alocarea prețurilor între asociați și subcontractanți, defalcare ce ar fi fost prezentată în acordurile de subcontractare ale asocierii ... – .... În acest mod, ... justifică valoarea de 104.600,00 lei, fără TVA, alocată subcontractantului Universitatea ... pe 4 faze: 10% pentru raportul de început, 60% pentru raportul nr. 1 – Analiza situației existente, 20% pentru 59/75

raportul nr. 2 – Modelul de Transport Urban și 10% pentru raportul final; - de asemenea, ... susține că Universitatea ..., în calitate de subcontractant, contribuie la mai multe activități ale proiectului, identificate în graficul de activități al ..., respectiv la raportul de început care corespunde fazei de pregătire, la raportul nr. 1, care corespunde activităților de culegere date și analiza situației existente, la raportul nr. 2, care corespunde activității de dezvoltarea și calibrarea modelului de transport urban și a bazelor de date și la raportul final, deși în cazul acestui ultim livrabil, Universitatea ... nu are alocate resurse (conform tabelului de alocare a resurselor din propunerea tehnică); - ... reiterează că unii experți (inclusiv ai subcontractantului Universitatea ...) pot fi implicați în mai multe activități care pot fi desfășurate în paralel, și că orice cost cu personalul se alocă pe mai multe linii ale bugetului; - cu toate acestea, exemplul prezentat în contestație privind modul de subevaluare a prețului pentru raportul nr. 2 nu reprezintă o concluzie a ..., ci este o afirmație a ... din fundamentarea economică a prețului ofertat; - astfel, ... afirmă că valoarea de 104.346,00 lei, fără TVA, valoare subcontractată, reprezintă costuri estimate cu activitatea culegere de date, aferentă raportului nr. 2 și nu inclusiv cu activități în faza de pregătire aferente raportului de început, cu activități în faza de dezvoltare a modelului de transport urban și cu activități aferente raportului final; - cu toate acestea, în tabelul prezentat în cererea de intervenție, ... precizează că doar 60% din cei 104.600 lei, fără TVA, reprezintă costuri alocate activității de culegere de date, în timp ce 40% reprezintă costuri alocate altor activități; - din întreaga expunere a ... rezultă, pe de o parte, înțelegerea acestuia că bugetul proiectului trebuie să fie în corelare cu activitățile întreprinse și cu alocarea resurselor/costurilor (costurile cu personalul se alocă pe mai multe linii ale bugetului), dar, pe de altă parte, în contradicție cu această înțelegere, rezultă că ”proiectul de buget” prezentat în cadrul propunerii tehnice reprezintă de fapt o eșalonare de plăți care nu reflectă neapărat cheltuielile pe activități (plățile aferente etapelor contractuale nu trebuie să corespundă cu costurile proprii ale operatorului economic aferente derulării activității). Ori, dacă se acceptă că ceea ce a fost prezentat în 60

propunerea tehnică este un proiect de buget, acesta trebuia să fie corelat cu cele expuse în fundamentarea economică. Din moment ce ... susține că de fapt, în tabelul din propunerea tehnică a prezentat o eșalonare de plăți, care nu are legătură cu costurile pe activități, ar fi logic să se interpreteze că nu a fost prezentat un proiect de buget, ci o eșalonare de plăți; - din expunerea autorității contractante la acest moment, rezultă că în etapa de evaluare a propunerii tehnice a luat în considerare o defalcare de preț și nu un proiect de buget. Drept urmare, a fost alegerea și interpretarea proprie a ofertantului ... că proiectul de buget prezentat în propunerea tehnică să expună prețurile pentru livrabilele proiectului și nu elemente de cost pe activități; - definirea bugetului, ca fiind detalierea veniturilor și a cheltuielilor nu este o interpretare proprie a ..., ci este o definiție de baza bugetului. Chiar autoritatea contractantă spune că prețul acestui contract reprezintă o cheltuială din punctul ei de vedere. În concluzie, ... arată că ... se află în situația de a nu-și putea justifica prețul neobișnuit de scăzut ofertat în cadrul procedurii de atribuire. 3. Referitor la caracterul teoretic și abstract al propunerii tehnice depusă de ..., ... prezintă următoarele: - în cazul propunerii tehnice a ..., evaluatorul a considerat consultarea și obținerea acordului, ca fiind condiții obligatorii pentru desfășurarea proiectului și nu activități de sine stătătoare; - chiar dacă populația este un for de avizare informal, iar grupul de lucru este un for de avizare formal, consultarea populației este de asemenea o condiție, așa cum este menționat și în caietul de sarcini; - astfel, evaluarea unor descrieri similare trebuia să fie interpretată în mod similar, ori în cazul de față există două interpretări diferite ale comisiei de evaluare care se contrazic; - mai mult, autoritatea contractantă precizează în punctul său de vedere că asumarea activităților specifice de către ofertantul declarat câștigător, în mod evident, odată ce sunt prezentate în propunerea tehnică, activitățile sunt asumate în mod implicit prin specificarea și justificarea acestora, același lucru fiind susținut și de .... Ori, această interpretare a autorității contractante se extinde doar parțial asupra celor expuse în propunerea tehnică; - dacă aceasta este interpretarea generală a autorității contractante, aceasta ar trebui să fie extinsă și asupra metodelor de consultare (49 validate de evaluator) propuse de ..., respectiv dacă sunt prezentate în propunerea tehnică definite și argumentate corect înseamnă că ofertantul își asumă să le realizeze pe toate. 4. Referitor la interpretarea indicatorilor de performanță a eficienței implementării PMUD, ... arată următoarele: 61/75

- atât autoritatea contractantă, cât și ... fac trimitere la Ghidul pentru pregătirea și implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014; - ghidul menționat prezintă o metodologie generală, principii și criterii generale de stabilire a indicatorilor, care în esență trebuie să reflecte obiectivele planificării și precizează mai multe tipuri de indicatori (calitativi, cantitativi, de măsurare, de progres, de rezultat, etc.). În același timp, autoritatea contractantă și ... susțin că nu au fost solicitate anumite tipuri de indicatori, respectiv ”de rezultat, de producție, etc., deși caietul de sarcini precizează în mod clar că trebuie prezentată «O categorie aparte de indicatori de performanță (...) reprezentată de cei prin care se cuantifică eficiența PMUD»” și nu alte categorii de indicatori, de exemplu indicatori care măsoară cantități de lucrări realizate/nerealizate, de echipamente achiziționate; - toți indicatorii care cuantifică progresele realizate în îndeplinirea planului și gradul de îndeplinire a acestor obiective sunt indicatori de performanță pentru cuantificarea eficienței implementării; - atât autoritatea contractantă, cât și ... vorbesc despre obiectivele planificării. Cu toate acestea, nu dezvoltă subiectul cu privire la ce înseamnă obiectivele planificării de mobilitate urbană durabilă, respectiv asigurarea accesabilității, a siguranței, reducerea poluării, eficiența și eficacitatea costurilor; - indicatorii prezentați de ... sunt în mare parte indicatori care reflectă stadiul aplicării unor măsuri considerate în PMUD și nu reflectă rezultatele obținute în atingerea obiectivelor planificării, care nu sunt reprezentate de îmbunătățirea infrastructurii rutiere, ci de asigurarea unui grad ridicat de accesibilitate, nu de modernizare flotei de autobuze, ci de reducerea poluării, nu de crearea de mai multe treceri de pietoni îmbunătățite, ci de asigurarea siguranței, etc.; - în ceea ce privește observațiile privind interpretarea indicatorilor propuși de proiectul CH4LLENGE, ... subliniază încă o dată interpretarea diferențiată a comisiei de evaluare în favoarea ofertei declarate câștigătoare. Astfel, autoritatea contractantă afirmă că în tabelul 3: Lista indicatorilor din șablonul ME din manualul CH4LLENGE, în coloana din stânga sunt prezentate obiectivele și sub-obiectivele în timp ce indicatorii de rezultat sunt prezentați în 62

coloana din dreapta, clasificați în indicatori de bază și indicatori opționali; - utilizând modul de interpretare al autorității contractante, ... dă câteva exemple din tabelul respectiv, care ar putea fi interpretate astfel: o Obiectiv: Echitate și incluziune socială Sub-obiectiv: Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități; Indicator: cota de rezidenți din raza stațiilor de transport public, fără obstacole; o Obiectiv: Echitate și incluziune socială Sub-obiectiv: Zona de influență a transportului public; Indicator: cota de rezidenți din raza stațiilor de transport public; o Obiectiv: Creșterea economică Sub-obiectiv: PIB pe locuitor; Indicator: PIB local; - în aceeași ordine de idei, ... subliniază interpretările diferite în cazul altor oferte și între diverși indicatori similari cu cei din tabelul menționat: o ...: indicator punctat: accesabilitatea la transportul public; o ...: indicator punctat: zona de influență a unei linii de transport; o ...: indicator punctat: accesabilitatea pentru persoanele cu dizabilități; o ...: indicator punctat: accesabilitatea pentru persoanele cu dificultăți de mobilitate; indicator depunctat: PIB pe locuitor (observație evaluator – ”nu este un indicator de performanță a PMUD. Deci nu este punctabil”). 5. Referitor la complexitatea activităților de dezvoltare a modelului de transport și a analizei cost-beneficiu, ... precizează următoarele: - afirmația ..., potrivit căreia ”analiza cost-beneficiu nu este la fel de laborioasă ca și activitatea de modelare a transporturilor, fapt neînțeles de către petentă, ceea ce conduce din nou la concluzia de mai sus” (petenta arată din nou un grad scăzut de înțelegere a obiectului proiectului și a expertizei necesare pentru derularea acestuia), denotă că aceasta nu înțelege complexitatea activității de analiză cost-beneficiu și că nu deține expertiza necesară pentru o evaluare economică și financiară a unui proiect, dar scopul contestației ... nu este de a face aprecieri subiective la nivelurile de competențe ale altor operatori economici, ci de a evidenția o 63/75

interpretare a condițiilor din caietul de sarcini și un mod de evaluare a propunerilor tehnice diferențiate și subiective, care au avut la bază nu caietul de sarcini, ci o ofertă considerată etalon, fapt care a condus la declararea unei oferte câștigătoare, care în fapt este neconformă și pe baza căreia, celelalte oferte, inclusiv a ..., au fost nu numai punctate (conform criteriului de atribuire), ci și evaluate. 6. Cu privire la preluarea de către comisia de evaluare, în totalitate, a rezultatelor evaluării tehnice realizate de evaluator, ... susține următoarele: - autoritatea contractantă precizează că argumentul prezentat de ..., cu privire la preluarea întocmai a rezultatelor evaluării tehnice realizate de către comisia de evaluare este invalidat chiar în cazul concret al ofertei ..., precizând că această ofertă a fost considerată de către expertul tehnic cooptat, ca neconformă, aceasta indicând elemente de neconformitate în propunerea tehnică și că nu au fost preluate întocmai concluziile expertului tehnic cooptat, comisia de evaluare fiind acea care a considerat conformă oferta ...; - ... nu înțelege la ce variantă de raport tehnic de evaluare face referire autoritatea contractantă, deoarece contestatoarea nu are la dispoziție decât copia raportului tehnic de evaluare preluat de la CNSC, semnat de expertul cooptat, care concluzionează la pagina 149, punctul 6, că oferta ... este conformă. În același raport la pagina 77, la fiecare cerință minimă din caietul de sarcini se precizează că cerința minimă este îndeplinită. Într-adevăr la cerința privind integrarea orizontală și verticală a PMUD se menționează că ... nu a prezentat modalitatea de integrare orizontală și verticală a PMUD. Ori, ținând cont de faptul că este o cerință minimă îndeplinită, de concluzia privind propunerea tehnică ca fiind conformă și de faptul că ... a dedicat un întreg subcapitol în propunerea tehnică acestui subiect, aceasta consideră că negația menționată reprezintă o eroare de tehnoredactare. Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a transmis un punct de vedere cu privire la contestația formulată de ..., solicitând respingerea acesteia, ca nefondată. În susținerea solicitării sale, autoritatea contractantă arată următoarele: - cu privire la mențiunea contestatoarei că ”oferta ... nu satisface în mod corespunzător cerința minimă prevăzută în caietul de sarcini: «propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic»”, autoritatea 64

contractantă precizează că atât expertul cooptat cât și comisia de evaluare au considerat oferta menționată conformă tehnic, având în vedere prevederile cerințelor minime ale caietului de sarcini. Referitor la planificarea în timp a proiectului, așa cum se vede din oferta tehnică a ... (pag. 129,130), aceasta a fost prezentată sub forma unei diagrame Gantt, în care sunt precizate activitățile propuse, durata, activitățile critice, astfel încât să fie respectate termenele de predare a rapoartelor ce trebuie întocmite; - referitor la depășirea numărului maxim impus pentru acordarea punctajului, autoritatea contractantă menționează că, așa cum este iterat în decizia CNSC nr. ..., oferta ... a fost reevaluată cu aplicarea criteriului de atribuire, în conformitate cu documentația de atribuire și a celor evocate în decizia menționată. Prin cererea de intervenție nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ..., a solicitat cele menționate în partea introductivă. Referitor la excepția inadmisibilității contestației formulată de ..., intervenientul arată următoarele: - ... are calitatea de ofertant declarat câștigător al procedurii de atribuire, iar ... de ofertant declarat admisibil, dar necâștigător. Pe cale de consecință, intervenientul opinează că nu se întrunește condiția existenței acelui prejudiciu/vătămări, ca urmare a unui act al autorității contractante de natură să producă efecte juridice și care să justifice acțiunea contestatoarei. În acest sens, ... invocă dispozițiile art. 32 din N.C.P.C. și dispozițiile art. 33 din același act normativ, subliniind că existența interesului este o condiție esențiale a acțiunii civile. Cu privire la excepția tardivității contestației depusă de ..., ... arată următoarele: - data la care ... a luat la cunoștință despre calitatea de ofertant admisibil, dar necâștigător al procedurii de atribuire este data de 10.10.2016, respectiv data comunicării rezultatului procedurii de atribuire de către autoritatea contractantă; - chiar și într-o interpretare mai permisivă, data la care ... a luat la cunoștință despre calitatea de ofertant admisibil, dar necâștigător al procedurii de atribuire, nu poate fi mai târziu de data de 03.11.2016, respectiv data la care ... a procedat la contestarea rezultatului procedurii de atribuire. Ori, raportat la dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. a) și/sau art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, ... opinează că, atât notificarea prealabilă, cât și contestația au fost formulate în afara termenului de decădere de 10 zile. Împrejurarea că ... a înțeles mai întâi să studieze dosarul procedurii nu este de natură să conducă la afectarea acestor dispoziții imperative. Față de fondul cauzei, intervenientul precizează următoarele: - propunerea tehnică a ... conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic, respectiv graficul Gantt, 65/75

care conține informații esențiale cu privire la activitățile propuse, puncte critice, durate, resurse, etc. În documentația de atribuire nu s-a regăsit nicio instrucțiune particulară cu privire la obligativitatea prezentării de rezerve de timp asociate activităților propuse de ofertanți. Totodată ... nu probează în niciun mod că duratele de timp propuse de ... ar fi inadecvate/insuficiente, în fapt intervenientul propunând termene reale în cadrul cărora a fost luată în considerare și o marjă de timp suplimentară; - decizia Consiliului nr. ... are autoritate de lucru judecat, motiv pentru care criticile contestatoarei se impun a fi respinse, fără a fi analizate pe fond. Pe de altă parte, modul în care autoritatea contractantă a înțeles să evalueze ofertele îi este cunoscut ..., încă din etapa precedentă de derulare a procedurii de atribuire, cu consecința că această critică este în mod evident și tardiv formulată. Consiliul are în vedere că ..., în calitate de participant în cadrul asocierii desemnate câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire în cauză, a formulat cerere de intervenție voluntară, cu respectarea dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, demers ce a fost încunoștințat părților interesate; cerere pe care Consiliul o admite în principiu, urmând a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei. Consiliul are în vedere că ..., în calitate de participant în cadrul procedurii de atribuire în cauză, a formulat cerere de intervenție voluntară, cu respectarea dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, demers ce a fost încunoștințat părților interesate; cerere pe care Consiliul o admite în principiu, urmând a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: Procedura de licitație deschisă a fost inițiată de ..., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziții publice, de servicii, având ca obiect ”PLANUL DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ AL ...”, prin publicarea în sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) a anunțului de participare nr. .... Potrivit acestuia, criteriul de atribuire aplicat a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, valoarea estimată a contractului fiind de 809.677,42 lei, fără TVA. Prin decizia nr. ..., Consiliul a admis contestația formulată de ..., în contradictoriu cu .... 66

De asemenea, Consiliul a dispus anularea raportului procedurii de atribuire, în partea dedicată ofertei depusă de asocierea ... – ... și actele subsecvente acestuia și a obligat autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei asocierii ... – ..., cu aplicarea criteriului de atribuire în conformitate cu documentația de atribuire. În aplicarea deciziei Consiliului, autoritatea contractantă a procedat la reevaluarea ofertei asocierii ... – ..., conform celor dispuse de Consiliu în Decizia nr. .... Potrivit noului raport al procedurii, nr. 46712/06.10.2016, oferta asocierii ... – ..., a fost declarată necâștigătoare, oferta câștigătoare fiind cea depusă de asocierea ...-.... Rezultatul procedurii a fost comunicat asocierii ... – ... prin adresa nr. .... Nemulțumită de rezultatul procedurii, ... a formulat prezenta contestație, prin care solicită cele precizate în partea introductivă. Analizând criticile formulate de către contestatoarea ..., Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de modul în care comisia de evaluare a analizat și apreciat oferta câștigătoare, din punct de vedere al propunerii tehnice, al justificării prețului aparent neobișnuit de scăzut, precum și aspecte privind modul considerat a fi diferențiat și neunitar de punctare a ofertelor. Cu privire la invocarea de către contestatoare a neconformității propunerii tehnice prezentate de oferta declarată câștigătoare, Consiliul va respinge criticile contestatoarei, ca neîntemeiate, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare. Astfel, Consiliul reține că, prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat următoarele: ”Propunerea tehnică trebuie să abordeze specificațiile tehnice precizate în prezentul caiet de sarcini și să conțină o descriere detaliată a serviciilor care se vor presta, din care să rezulte

îndeplinirea cerințelor din caiet. Propunerea tehnică poate conține orice alte elemente pe care ofertantul consideră că este necesar să le menționeze”. Se reține, de asemenea, că, potrivit clarificării nr. ..., postată în SEAP, pe data de ..., autoritatea contractantă a precizat: ”La nivel național nu există ghiduri sau norme aprobate de elaborare a Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă. Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2014 reprezintă «orientări» cu privire la metodologia generală de elaborare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, cu indicarea activităților principale recomandabile a fi parcurse în derularea unui contract de acest tip, de aceea a fost propus ca metodologie recomandată la nivel de derulare proiect. Prin urmare, acesta nu reprezintă o metodologie specifică, detaliată cu privire la elaborarea Modelului de Transport Urban, care poate fi realizat pe baza unor metodologii proprii fiecărui operator economic. Din acest motiv, autoritatea contractantă nu poate indica sau anticipa abordările concrete, tehnice, ale metodologiilor specifice 67/75

Modelului de Transport Urban, ci doar poate verifica dacă aceste abordări specifice fiecărui operator economic respectă metodologia generală recomandată la nivel de derulare proiect. Gradul de aprofundare este la latitudinea operatorului economic, cu respectarea cerințelor documentației de atribuire.” În clarificarea nr. ...postată în SEAP, pe data de ..., autoritatea contractantă precizează: ”obiectul contractului constă în achiziționarea unor servicii/prestații intelectuale, specializate, pentru care documentația de atribuire direcționează și orientează elaborarea ofertelor tehnice, acționând în mod indicativ și nu limitativ în elaborarea acestora, fiind de datoria operatorului economic să dovedească, în cadrul stabilit prin caietul de sarcini, modalitatea de îndeplinire a cerințelor, prin utilizarea propriilor competențe, expertize, metodologii etc.”. Se rețin, de asemenea, cele stabilite de autoritatea contractantă prin clarificarea nr. ..., postată în SEAP, pe data de ...: ”Propunerea tehnică va conține planificarea în timp a proiectului, utilizând metoda drumului critic, cu prezentarea calendarului și a proiectului de buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor”. Analizând propunerea tehnică a ..., raportat la criticile contestatoarei și la cerințele caietului de sarcini, Consiliul constată, pe de o parte, că ... face afirmații cu caracter general, fără a veni cu elemente concrete, încercând să impună o viziune proprie asupra modului în care trebuie făcută dovada îndeplinirii cerințelor minime prevăzute de autoritatea contractantă în caietul de sarcini, iar, pe de altă parte, că, ... - prin descrierea serviciilor ce urmează a fi prestate, care acoperă toate componentele și activitățile solicitate prin caietul de sarcini - a îndeplinit cerințele minime din caietul de sarcini, aceste aspecte fiind evidențiate și de către expertul tehnic cooptat, care nu a identificat elemente de neclaritate sau necorelări cu cerințele caietului de sarcini. Caracterul mai mult sau mai puțin teoretic și abstract al propunerii tehnice a operatorului economic declarat câștigător nu reprezintă cerință a caietului de sarcini, autoritatea contractantă oferind posibilitatea fiecărui operator economic de a prezenta oricare elemente considerate necesar a fi menționate, astfel cum s-a arătat la alineatele precedente. Referitor la critica potrivit căreia în graficul prezentat de către ... în cadrul propunerii tehnice, ”nu se regăsesc proiectul de 68

buget, precum și stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor alocate de ofertant pentru îndeplinirea contractului”, Consiliul reține că, la pag. 43 a fost depus proiectul de buget, care conține veniturile și cheltuielile aferente, potrivit cerinței documentației de atribuire. Consiliul reține, de asemenea, că, prin justificarea prețului ofertat, nu este posibilă completarea propunerii tehnice a vreunui ofertant, întrucât, verificarea propunerilor financiare reprezintă o etapă ulterioară verificării propunerilor tehnice, în procesul de evaluare a ofertelor. Cu privire la cerința privind stabilirea clară a responsabilităților și a resurselor, Consiliul reține că, prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanților modul de detaliere a informațiilor, ca atare, nefiind impus un anumit format, prezentarea de către ofertantul declarat câștigător a respectivelor informații în format tabelar și nu sub formă descriptivă, cum solicită contestatoarea, nu poate duce la concluzia că nu a fost îndeplinită cerința minimă; de altfel, contestatoarea face referire, cu titlu de exemplu, la ”geomatician” și ”coordonator culegere date”, în condițiile în care acești experți nu se regăsesc în personalul-cheie solicitat de autoritatea contractantă. Susținerea contestatoarei potrivit căreia ofertantul câștigător ar fi trebuit să prezinte în cadrul propunerii tehnice modul de alocare a responsabilităților între asociați nu poate fi reținută de Consiliu, întrucât, respectivele informații sunt cuprinse în acordul de asociere depus în cadrul ofertei, nefiind cerință expresă a autorității contractante, prevăzută în documentația de atribuire. Cu privire la invocarea de către ... a unei omisiuni a ofertei declarate câștigătoare de a justifica prețul neobișnuit de scăzut prezentat în cadrul ofertei, întrucât ”în cadrul memoriului nu se regăsește o justificare care să țină seamă de principalele activități, ce urmează să fie derulate în cadrul contractului (justificare pe bază de elemente de cost)”, Consiliul reține că autoritatea contractantă, în temeiul art. 202 din OUG nr. 34/2006, a solicitat ... transmiterea de ”detalii și precizări privitor la fundamentarea economică a modului de formare a prețurilor serviciilor ofertate”. Prin adresa nr. ..., aceasta a răspuns solicitării autorității contractante, atașând un memoriu justificativ privind fundamentarea economică modului de formare a prețului ofertat pentru ”Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al ...”, în care a justificat toate aspectele considerate de către sine a fi relevante în formarea prețului, pe bază de elemente de cost, raportat la principalele activități ale contractului, astfel: costuri cu personalul - experți români, costuri cu personalul - experți străini, costuri culegere date, studii, analize, costuri directe, cheltuieli indirecte, profit. Consiliul va reține argumentele autorității contractante, potrivit cărora ”nu a solicitat justificarea prețului ofertat pe un format 69/75

anume, de exemplu pe principalele activități, ce urmează să fie derulate în cadrul contractului. Reglementarea modului de abordare a ofertelor cu preț aparent neobișnuit de scăzut este în sensul determinării sustenabilității respectivelor prețuri, în raport cu ceea ce urmează a fi executat și nicidecum în sensul înlăturării a priori din procedură a ofertelor avantajoase din punct de vedere al prețurilor. Din analiza memoriului justificativ al ofertantului declarat câștigător, comisia de evaluare a constatat că acesta s-a raportat la activitățile prevăzute de caietul de sarcini: costurile cu experții propuși, care să asigure totalitatea misiunilor ce se impun pentru elaborarea documentațiilor ofertate, costuri cu activitățile de culegere de date și realizare studii, anchete la domiciliu, anchete origine-destinație, recensăminte de circulație etc., costurile directe și indirecte aferente elaborării documentațiilor (materiale, echipamente, licențe, comunicații, consumabile, imprimare etc), profit”, cunoscut fiind că autoritatea contractantă nu poate stabili neconformitatea unei oferte prin compararea gradului de complexitate sau de detaliere a răspunsurilor date de ofertanți, în condițiile în care solicitarea sa de justificare a prețului neobișnuit de scăzut nu conține elemente concrete. Critica potrivit căreia asocierea declarată câștigătoare nu a justificat prețul ofertat, întrucât ”în cadrul structurii de costuri nu s- au prezentat detalii/nu se regăsesc elementele de cost care vor fi generate de costurile cu aplicația software care trebuie utilizată pentru dezvoltarea modelului de transport urban ori infrastructura hardware necesară (computer/laptop experți)”, va fi respinsă de către Consiliu, întrucât, la paginile 491-493 ale propunerii tehnice aparținând operatorului economic declarat câștigător, file la dosar, se regăsesc soft-uri specializate necesare pentru elaborarea de modele de transport urban, însoțite de licențele aferente, deci operatorul economic deține deja aplicațiile software necesare pentru dezvoltarea modelului de transport urban, deși, prin documentația de atribuire, nu s-a solicitat prezentarea echipamentelor de care operatorii economici dispun. Critica potrivit căreia ”în expunerea făcută de ofertant se face referire la un nivel de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat (pentru ...), fără a rezulta dacă au fost luate în considerare/au fost cuantificate și taxele care afectează salariul brut, în ceea ce privește angajatul (nu doar angajatorul)”, va fi respinsă de Consiliu, dat fiind faptul că, în documentele depuse de către ... se regăsește și statul 70

de plată depus pentru asociatul ..., din care rezultă, fără dubiu, că nivelul de salarizare de 2.000 lei brut/lună/angajat cuprinde salariul brut, deci, inclusiv contribuțiile datorate bugetului de stat, potrivit prevederilor legale. Criticile contestatoarei în legătură cu nivelul de salarizare a experților implicați în proiect, Consiliul le va respinge, întrucât, autoritatea contractantă nu poate impune operatorilor economici obligația ca toți experții propuși să fie angajați la momentul depunerii ofertei, existând dreptul acestora de a propune experți în baza declarațiilor de disponibilitate și de a negocia tarifele respectivilor experți, cu respectarea legislației în vigoare privind nivelul de salarizare minim pe țară, respectiv, 1.250 lei brut/lună, minim respectat de către .... În ceea ce privește critica referitoare la ”costurile cu experții străini nu sunt detaliate și nici nu sunt susținute de documente justificative probante care să reflecte sustenabilitatea acestora”, Consiliul reține că, ... a depus acordul de subcontractare cu ..., operatorul economic din partea căruia sunt propuși experții străini, precum și ”Tabel 2 - calcul costuri cu personalul pe proiect - experți străini”, unde sunt prezentate tarifele brute acordate acestora. Referitor la costul de cazare și diurnă al experților străini deținuți de ..., se reține de către Consiliu prevederea caietului de sarcini, potrivit căreia ”Onorariile declarate includ costurile aferente biroului și de comunicare, toate costurile administrative necesare pentru angajarea experților din contract, cum ar fi cheltuieli de relocare și repatriere (inclusiv zboruri de la și către țara beneficiară pentru mobilizare și demobilizare) dacă este cazul, cazarea, indemnizația de concediu, asigurarea medicală și alte beneficii acordate experților.” Ori, potrivit acordului de subcontractare cu ... nu sunt prevăzute cheltuieli pentru cazare, diurnă, transport pentru experții străini, astfel încât, nici această critică nu va fi reținută de către Consiliu. Critica potrivit căreia cuantumul cheltuielilor indirecte de numai 2% nu reflectă situația reală, nefiind acoperitor pentru cheltuielile de regie ale unui operator economic, nu va fi reținută de către Consiliu, întrucât, pe de o parte, fiecare operator economic își stabilește cuantumul acestor cheltuieli, în funcție de interesele economice proprii, iar, pe de altă parte, așa cum s-a arătat, autoritatea contractantă nu a solicitat, în mod concret, justificarea acestui tip de cheltuieli. Cu privire la criticile privind „interpretarea diferențiată a conceptului de «activitate»”, Consiliul reține că ... nu precizează care sunt prevederile documentației de atribuire care au fost încălcate de către comisia de evaluare, ci se limitează la a prezenta elemente similare, în opinia sa, care au fost luate în considerare numai în cazul ofertantului declarat câștigător. 71/75

Consiliul apreciază că, nefiind vorba de elemente identice, contestatoarea nu prezintă suficiente argumente pentru a putea fi constatată existența unor erori de evaluare care să conducă la necesitatea refacerii punctajelor acordate. Referitor la „evaluarea din punct de vedere calitativ a factorului de evaluare «activități specifice»”, Consiliul reține că ... formulează considerații generale asupra unor elemente din oferta declarată câștigătoare și din raportul expertului cooptat, fără a preciza concret activități prezentate de câștigător care nu ar fi trebuit punctate sau activități care nu au fost punctate în oferta proprie. Legat de trimiterea contestatoarei la conținutul notificării nr. ... din ..., Consiliul reține, privitor la cei 53 de indicatori din oferta acesteia care nu au fost punctați, că argumentul principal utilizat este „Evaluatorul are în vedere denumirea indicatorului fără a se ține cont de explicație”, susținere care nu va putea fi primită deoarece conduce la ideea, pe de o parte, a existenței unor neconcordanțe în propunerea tehnică, iar pe de altă parte, la ideea că nu denumirile atribuite indicatorilor, ci explicațiile ar fi trebuit luate în considerare. În ceea ce privește „interpretarea eronată în sensul limitării sensului a termenului de «indicatori de performanță a eficienței»” și „interpretarea selectivă a unor termeni utilizați pentru metodele de consultare”, contestatoarea se limitează la considerații proprii privind modul de interpretare și punctare a conținutului celor două oferte, nereferindu-se la elemente concrete care să confirme că punctajul a fost greșit acordat, prin raportare la prevederile documentației de atribuire. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constată netemeinicia criticilor ... cu privire la oferta declarată câștigătoare și la punctajele acordate atât ofertei sale cât și celei aparținând ..., reținând, în soluționare, atât faptul că, prin neformularea unor contestații și prin depunerea de oferte, factorii de evaluare și algoritmii aferenți acestora au fost acceptați de către ofertanți, așa cum sunt enunțate în documentația de atribuire, cât și faptul că autoritatea contractantă a avut în vedere la acordarea punctajelor, raportul expertului cooptat în care se regăsesc motivele acceptării sau nu a tuturor elementelor propuse de ofertanți. Consiliul nu va analiza criticile care nu au fost cuprinse în notificarea prealabilă, întrucât acestea sunt inadmisibile, nefiind parcursă procedura notificării prealabile, potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 101/2016: ”Sesizarea Consiliului sau a instanței, după caz, 72

se poate face numai după îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă” și nu vor fi analizate nici noi motive de contestare și precizări la contestație depuse prin concluzii scrise, ulterior termenului legal de formulare a acesteia, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, acestea sunt inadmisibile. În referire la contestația depusă de ..., prin care critică presupuse elemente de neconformitate ale ofertei depuse de ..., Consiliul o va respinge, ca fiind lipsită de interes. Astfel, Consiliul reține că ... are calitatea de ofertant câștigător al procedurii de atribuire, iar asocierea din care face parte ... a fost declarată admisibilă, dar, necâștigătoare. Pe cale de consecință, Consiliul reține că oferta ..., clasându-se pe locul 1, fără a se dovedi contrariul, aceasta nu are, în condițiile în care a formulat critici cu privire la oferta aflată pe locul doi, calitate de persoană vătămată, neexistând riscul de a suferi vreun prejudiciu prin declararea admisibilă, dar necâștigătoare, a ofertei asocierii ... – .... Având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, este exclusă cauzarea unui prejudiciu contestatoarei, ca urmare a unui act al autorității contractante, din moment ce contractul nu ar putea fi atribuit unui alt operator economic, astfel încât, contestația formulată de ... va fi respinsă, de către Consiliu, ca fiind lipsită de interes, introdusă fiind de o persoană care nu are calitatea de persoană vătămată, mai ales, în condițiile în care criticile contestatoarei cu privire la oferta sa, conform celor de mai sus, au fost respinse, ca nefondate. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să respingă, ca nefondată, contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ... și va admite cererea de intervenție formulată de ..., pentru motivele evocate. În baza art. 26 alin. (1) și alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să respingă, ca lipsită de interes, contestația depusă de ... în contradictoriu cu ... și va admite cererea de intervenție formulată de ..., pentru motivele evocate. 73/75

Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părți potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) și art. 32 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu .... Admite cererea de intervenție formulată de ..., pentru motivele evocate. Respinge, ca lipsită de interes, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu .... Admite cererea de intervenție formulată de ..., pentru motivele evocate. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... 74

Redactată în 5 (cinci) exemplare, conține 72 (șaptezeci și două) pagini. 75/75

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, Bucureşti, România, C.P. 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, 021 8900 745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr. 210/C4/2484 Data: 16.11.2016 Prin contestaţia nr. 008/14.11.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 34744/14.11.2016, înaintată de ASTALDI SpA, cu sediul 00156 Roma, Via Giulio Vicenzo Bona nr. 65 prin ASTALDI SpA ITALIA-ROMÂNIA București, cu sediul în București, str. Nicolae Craranfil, nr. 53, et. 2, sector 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J40/7437/28.07.1998 având CUI 6669684, formulată împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA, cu sediul în București, Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, în calitate de autoritate contractantă în procedura, licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect „Realizarea Autostrăzii Brașov - Târgu Mureș - Cluj - Oradea, Lotul 1: Târgu Mureș - Ungheni și Drum de legătură - relicitare”, cu anunț de participare nr. 170795, publicat în SEAP la 21.10.2016, contestatoarea a solicitat, printre altele, suspendarea procedurii de atribuire până la emiterea deciziei pe fond a Consiliului. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, admite cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ASTALDI SpA în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE SA. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 5 zile de la comunicare, în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. 1