Dosar CNSC 15/2021

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 479/C7/15 Data: 08.03.2021 Prin contestația nr. 11/04.01.2021,înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 185/04.01.2021, formulată de către CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L., cu sediul în București, Str. I.P. Ceaikovski, nr. 9, sc. B, et. 1, ap. 16, sector 2 și punct de lucru (adresa de corespondență) în București, Str. Vidra, nr. 31, sector 6, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/15964/1994, având CIF 6174812, atribut fiscal RO, prin Director General Prof. Dr. Cornel Păunescu, împotriva documentației de atribuire, emisă de către CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE, cu sediul în București, Bd. Expoziției, nr. 1A, sector 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș și Vâlcea)”, se solicită modificarea/eliminarea cerințelor criticate în cuprinsul contestației. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 1

Admite contestația formulată de către S.C. CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L., cu adresa de corespondență în București, Str. Vidra, nr. 31, sector 6, în contradictoriu cu autoritatea contractantă CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE, cu sediul în București, Bd. Expoziției, nr. 1A, sector 1. Obligă CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 11/04.01.2021,înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 185/04.01.2021, formulată de către ..., cu sediul în ... și punct de lucru (adresa de corespondență) în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, prin ..., împotriva documentației de atribuire, emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș și Vâlcea)”, se solicită modificarea/eliminarea cerințelor criticate în cuprinsul contestației. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația nr. 11/04.01.2021, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 185/04.01.2021, ... contestă documentația de atribuire în cadrul procedurii de atribuire în cauză, solicitând modificarea/eliminarea cerințelor criticate în cuprinsul contestației.

Contestatoarea învederează că, la data de 23.12.2020, autoritatea contractantă a publicat în SEAP anunțul nr. ... și Fișa de date, fără a publica Caietul de sarcini, ci în locul caietului de sarcini a fost încărcat în SEAP un document format .pdf în care există doar mențiunea „Acest document a fost inhibat la vizualizare la solicitarea autorității contractante”. Ulterior, la data de 31.12.2020, autoritatea contractantă a publicat în SEAP Anunțul de tip erată nr. .../31.12.2020 prin care a modificat o parte din prevederile Fișei de date, precum și Caietul de sarcini. Astfel, data la care Fișa de date (formatul actual) și Caietul de sarcini au fost publicate este 31.12.2020. I. Cerințele D.A. criticate sunt: Conceptul obiectului procedurii este nejustificat și neuniform, astfel: Contestatoarea precizează că obiectul contractului este „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timișși Vâlcea). 1.1.Obiectul contractului îl constituie două categorii de servicii complet diferite și independente, neexistând vreo justificare a realizării unei singure proceduri pentru aceste categorii, respectiv lucrările de zbor- fotogrammetrie și cele de tehnologia informației. Sunt două activități/ lucrări independente, singura legătură dintre acestea constând în faptul că preluarea datelor rezultate din zbor urmează a se face într-un program specializat pentru a putea fi vizualizat și ulterior prelucrat. Or, cât timp în Caietul de sarcini este deja specificat formatul în care trebuie predate datele rezultate din zbor, astfel încât să fie compatibile cu programul soft care le va prelua, nu există niciun motiv pentru care cele două tipuri complet diferite de activități ar trebui realizate printr-un singur contract. Practic, prin acest concept al D.A., autoritatea restricționează accesul la procedură strict pentru entități care dețin capacitate în două domenii complet diferite atât din perspectivă CAEN, cât și în ce privește resursele materiale și umane, sau impun o asociere între două entități total diferite tehnologic și ca activitate. 1.2. Contestatoarea învederează că, pe de altă parte, nu există nicio justificare temeinică pentru lotizarea propusă - a unităților administrativ teritoriale care să facă obiectul serviciilor.Pe de o parte, sunt selectate doar unele dintre orașele, municipiile și municipiile reședință de județ din țară, iar pe de altă parte, dacă oricum nu se solicită realizarea serviciilor pentru toate entitățile similare la nivel național, judicios era să fie împărțit contractul în loturi, astfel încât, pe de o parte să fie încurajată concurența, iar pe de altă parte, să existe șansa finalizării efective a serviciilor - având în vedere cantitatea de informații ce face obiectul serviciilor. Se arată că nu există nicio justificare pentru ca în același contract de servicii să fie solicitate atât serviciile pentru Municipiul București, cât și 2

cele pentru orașele, municipiile și municipiile reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timișși Vâlcea deoarece, din Caietul de sarcini, Capitolul 2.2 și Capitolul 2.3 - Cerințele privind Rezoluția și sistemul de coordonate -tabelul 1, rezultă că doar pentru Municipiul București se cer imagini oblice, restul fiind nadirale. Contestatoarea se întreabă de ce nu a fost prevăzut un lot separat pentru București, având în vedere cerințele speciale - necesitatea uneicamere speciale pentru imagini oblice și a unor specialiști pentru prelucrarea imaginilor oblice. Astfel, pentru o suprafață de 262,5 km pătrați, dintr-un total de 4.260,5 km pătrați, se cer condiții speciale, extinsela toate suprafețele, ajungându-se, astfel, ca din cauza naturii unor servicii care privesc un procent de 6,16% din totalul serviciilor licitate, să se impună condiții - resurse materiale și umane inutile pentru restul de 93,84% dintre servicii, deși cantitatea este infimă față de întreg.Astfel, conceptul organizării procedurii restricționează decisiv și nejustificat concurența și constituie un model de discriminare. II. Cerințele criticate din Caietul de sarcini sunt: 2.1. Cerințele privind Capitolul 2.3.1.4 - Rezumat materiale - și Cerințele privind Capitolul 2.3.2.1 - Premarcajul, descrierea și determinarea coordonatelor GCP: Contestatoarea arată că se referă la determinarea punctelor GCP (puncte de control la sol) sau, termenul consacrat în manualele de specialitate: reperi fotogrammetrici. Contestatoarea invocă lucrarea „Topografie generală”, autori Păunescu C. ş.a., publicată în noiembrie 2019, la editura Universității București, capitolul 10.2.5 Operațiuni apriorice efectuării zborului aerofotogrammetric, 10.2.5.1 Reperajul fotogrammetric: „Reperajul fotogrammetrie reprezintă etapa care stă la baza realizării legăturii matematice dintre teren si înregistrările fotogrammetrice. Punctele de reper reprezintă punctele prezente sau materializate în teren astfel încât ele să poată fi identificate si marcate prin punctare în imaginile preluate si ale căror coordonate terestre sunt cunoscute prin diferite metode. Determinarea punctelor de reper se realizează în spaţiu (X,Y,Z).” Din articolul „Comparative Study on Executing Topographic Plans Using UAVs”, autori Păunescu C. ş.a., publicat în revista Journal of Remote Sensing & GIS, Volum 9, issue 4 (2020) https://www.longdom.org/geophysics- remote-sensing/current-issue.html,reiese că în prezent tehnologia permite ca numărul de reperi să fie redus la 4-5 pentru întregul bloc, reperi care fixează modelul digital pe altitudine, planimetria fiind asigurată fără reperaj. Articolul se referă la zbor efectuat cu un anumit tip de receptor (receptoare) GNSS. Or, acest tip de receptor este cerut în specificațiile tehnice. Contestatoarea precizează că toate cerințele privind reperajul trebuie reformulate ca fiind obligatorii doar pentru ofertanții care nu au în dotare

la zbor un asemenea tip de receptor (receptoare) GNSS, iar autoritatea contractantă insistă foarte tare pe reperajul fotogrammetric, deși considerațiile nu mai sunt valabile prin raportare la tehnologiile actuale.Chiar dacă cerințele rămân, deși nu sunt necesare, în specificațiile tehnice sunt foarte multe elemente care erauvalabile acum 10-15 ani și care se impune să fie adaptate. Contestatoarea subliniază că precizia de determinare a poziției planimetrice și altimetrice cerută este menționată în tabelul 3: Precizie măsurători GNSS, respectiv ±5 cm, or, nu poate constitui reper o intersecție de drumuri deoarece nu este punctiformă și nu asigură o precizie de ±5 cm. Se arată că nu se poate materializa un reper prin Buloanele metalice (anexa 4c) și nu se pot identifica pe imagine, poate doar dacă au puse deasupra și un alt sistem de marcare (placă albă, farfurie albă sau colorată de plastic, etc). Contestatoarea subliniază că descrierea reperilor este inutilă în acest moment, iar în prezent, cu tehnologia nouă, doar din zbor precizia este de centimetri pentru planimetrie. Pentru zbor cu alt receptor GNSS, mai puţin performant, precizia este decimetru, mod în care nu se mai poate confunda sau greși identificarea reperilor. Contestatoarea învederează că orice reper poate fi ușor găsit cu un receptor GNSS la teren. Pe imagine, introducând coordonatele,se poatemerge pe reper instantaneu. 2.2. Contestatoarea precizează că sunt prevăzute cerințe ce depășesc obiectul activităților descrise în Caietul de sarcini. Astfel, de exemplu, în fișa de descriere apare ca element obligatoriu identificarea proprietarului.Or, realizarea ortofotoplanurilor în baza lucrărilor de fotogrammetrie nu duce la identificarea proprietarilor, ci aceasta se face ca rezultat al lucrărilor de natură cadastrală preexistente, sau presupune multe alte activități, de cadastru, care însă nu fac obiectul prezentei licitații.Pe de altă parte, realizarea ortofotoplanurilor nu poate și nu are cum să fie condiționată de identificarea proprietarilor cât timp, de exemplu, într-o zonă de munte în extravilan, unde nu există teren intabulat și nici nu există planuri parcelare, este probabil să nu fie identificați proprietarii - dar să se poată întocmi ortofotoplanuri. Contestatoarea arată că se impune renunțarea la solicitarea identificării proprietarilor sau solicitarea expresă a realizării și a altor lucrări de cadastru în vederea identificării lor (lucrări care însă fac obiect proiectului PNCCF derulat de ANCPI). 2.3. Referitor la cerințele impuse în Caietul de sarcini la pag. 26, pag. 63, privind precizia determinării coordonatelor GCP, respectiv: „Pentru determinarea cu ajutorul tehnologiei GNSS a coordonatelor GCP și a punctelor de verificare, timpul de staționare să fie de minim 2 ore, cu rata de eșantionare de 10s. Într-o sesiune de măsurători, trebuie să se execute minimum 4 determinări simultane pentru a avea vectori de legăturăîntre punctele determinate”, contestatoarea precizează următoarele: 4

La determinarea coordonatelor GCP se cere staționarea pe punct timp de 2 ore. Se vorbește despre tehnologia GNSS.Or, cu tehnologia GNSS se poate măsura atât static și în timp real (Poziționare cu ajutorul tehnologiei GNSS, autori Păunescu C. ş.a. - editura Universității București, 2011).La metoda statică este necesar să se staționeze pe Sistemul de determinare a poziţiei utilizând sateliți - GNSS, autori Păunescu C. ş.a. - editura Universității București, 2012). Conform cursului menționat, timpul de staționare este de 1 minut/kilometru, funcție de distanța față de cea mai depărtată stație permanentă. (Dacă cea mai depărtată stație este la 100 de km, arunci se va staționa minim 100 de minute, chiar dacă avem stația cea mai apropiată la 1 kilometru). La determinări în timp real, dacă se folosește ROMPOS, atunci inițializarea poate dura de la 1 minut până la maxim 10 minute/punct, funcție de semnalul la telefon sau alți factori. Se arată că, pe de altă parte, precizia coordonatelor punctelor determinate prin metode GNSS depinde nu doar de timpul de staționare, ci și de numărul de sateliți vizibili, numărul de determinări, etc.Prestatorul poate găsi metode alternative de a atinge preciziile cerute - inclusiv în funcție de numărul de sateliți cu care ar lucra.Achizitorul trebuie să definească precizia cu care trebuie determinate coordonatele punctelor și nu să impună prestatorului condiții de timp de staționare sau număr de determinări. Contestatoarea subliniază că solicitarea de staționare 2 ore pe punct sau indicarea expresă a numărului de determinări este anacronică, lipsită de fundamentare și nu poate constitui o obligație - ci autoritatea trebuie să se rezume la a indica expres doar caracteristicile livrabilelor solicitate, lăsând operatorilor economici dreptul de a utiliza oricare dintre tehnologiile la îndemână pentru realizarea lucrărilor. 2.4. În ce privește cerințele referitoare la vectori de legătură între punctele determinate se arată că aceste elemente se cer pentru o rețea geodezică, iar în cazul de față este o cerință lipsită de fundament și de finalitate și ar trebui eliminată din Caietul de sarcini. 2.5.1. Se cere ca precizia de determinare a ortofotoplanului să fie de ±12 cm pentru planimetrie și ±20 cm pentru altimetrie (Tabel 2 pagina 19 din Caietul de Sarcini). Contestatoarea învederează că, dacă se determină punctele de control și verificare cu precizia de ±2-3 cm în timp real, cât asigură ROMPOS în timp real, nu mai este necesară cerința de staționare 2 ore pe un punct, precizând că ROMPOS este tehnologia dezvoltată de ANCPI și întreținută de ... (deci chiar de autoritatea contractantă) care asigură aceste precizii (pe site-ul ROMPOS https://rompos.ro/ apare scris: Precizie de poziționare de ± 2 - 3 cm în timp real).Cât timp precizia ROMPOS în timp real este sub cei ±5 cm ceruți în caietul de sarcini, rezultă că utilizarea sa este suficientă pentru a asigura precizia necesară reperilor fotogrammetrici și punctelor de verificare impuse de autoritatea contractantă.

2.5.2. Sub un alt aspect, la procesarea datelor se cere un control al prelucrărilor și transformărilor, iar prelucrarea este realizată de programe, iar transformarea este realizată tot de ROMPOS deoarece asigură un sistem unitar pe întreg teritoriul național.Or, dacă prin Caietul de sarcini se impune să se revină la calculul parametrilor de transformare de către fiecare utilizator vor rezulta suprapuneri și goluri așa cum este în prezent în lucrările de cadastru realizate înainte de introducerea ROMPOS.Practic, Caietul se sarcini constituie un regres, recurge la metode și cerințe învechite, nesocotește propria tehnologie implementată și funcțională - pentru care au fost alocate resurse semnificative și care constituie baza sistemului utilizat în prezent la nivel național. Contestatoarea precizează că cerințele analizate sunt lipsite de fundament și pot genera grave erori de natură să facă proiectul inutil și să nu se atingă obiectivul vizat și, din aceste motive, ar trebui eliminate din Caietul de sarcini. 2.4.3 Contestatoarea subliniază că cerințele de la Capitolul 2.3.2.1.1 sunt similare cu cele criticate mai sus și nu există niciun motiv pentru care se impun măsurători statice care să ducă la o precizie de ±5 cm, când ROMPOS asigură determinări în timp real, adică în câteva minute maxim și un minut minim, de ± 2 - 3 cm cum scrie pe site. Se învederează că este o cerință lipsită de fundament și de finalitate și ar trebui eliminată din Caietul de sarcini. 2.6. Referitor la cerințele de la Capitolul 2.3.2.1.2, se arată că nu există nicio fundamentare pentru solicitarea nivelmentului geometric pentru determinarea altitudinilor. Precizia de ±7 cm poate fi asigurată și cu alte metode. De exemplu determinarea aceluiași punct din două stații permanente ale ANCPI, sau chiar 3 și făcută o medie ponderată între valori. Dacă precizia mediei ponderate se încadrează în cei ±7 cm atunci rezultatul poate fi acceptat.Pe de altă parte, nivelmentul geometric pe distanțe mari poate duce la o precizie mai slabă, având în vedere că pentru a avea o precizie bună ar trebui determinate valorile gravității la capetele tronsoanelor. Din acest motiv, cerința nu este doar nejustificat de restrictivă, dar poate conduce și la rezultate imprecise sau contrare scopului urmărit și se impune eliminarea ei din Caietul de sarcini. 2.7.1. Referitor la cerințele de la Capitolul 2.3.2.6 cu privire la solicitarea realizării Fișierelor de măsurători GNSS în format RINEX. Contestatoarea aduce aceeași obiecție privind impunerea altor tehnologii cât timp este funcțională și utilă tehnologia ROMPOS. Astfel, dacă se acceptă determinările ROMPOS nu mai este necesară realizarea Fișierelor de măsurători GNSS în format RINEX și se impune eliminarea cerinței din Caietul de sarcini. 2.7.2. Se arată că, pentru aceleași motive, sunt inutile cerințele privind rapoartele de compensare, schița rețelei, carnetele de teren, pentru nivelment și schița drumuirilor și se impune eliminarea lor din Caietul de sarcini. 6

2.7.3. Contestatoarea învederează că cerințele de la Capitolul 2.3.6 privind solicitarea Livrabilelor legate de reperaj se impune să fie corelate conform acelorași obiecții de mai sus. 2.8. Contestatoarea aduce critici privind cerințele de la Capitolul 2.4.2.1.2, astfel: Nu este necesar nivelment geometric.Totuși, sunt discrepanțe între precizii, toleranțe. La acest capitol, nepotrivirile între diferențele de nivel ale celor două sensuri nu trebuie să depășească toleranța de ±8 cm. De asemenea, la capitolul 2.3.2.1.1, tabelul 3, precizia de determinare cotă elipsoidală este de ±5 cm. Transformarea în sistem de altitudini MN 1975 se va face cu TranDarRo, aplicație a ROMPOS. Se arată că la capitolul 2.3.2.1.2 scrie: „Nepotrivirile între diferențele de nivel ale celor două sensuri nu trebuie să depășească toleranța de ±8 cm.După cum se vede, apare o diferență de ±1 cm.Tot aici avem în Tabelul 4, toleranța de ±20√L mm. Cu alte cuvinte ±2 cm pe kilometru. S- ar putea ca ROMPOS să asigure această precizie fără să se facă inutil kilometri de nivelment geometric, foarte costisitor. Contestatoarea precizează că la tabelul 13.1, la nivelmentul geometric rămâne un tronson de 16 kilometri maxim pentru a se încadra în toleranța de ±8 cm.Pentru nivelmentul trigonometric, la toleranța de 0,0001 √M m pentru a se închide în cei ±8 cm ar rezulta un tronson de drumuire de M=6,4 de kilometri. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante să reformuleze cerințele astfel încât să se țină cont de toate facilitățile și toleranțele sistemului ROMPOS - realizarea serviciilor propuse de autoritate urmând să completeze cadrul deja existent, nu să creeze unul paralel, cu rezultate contradictorii de natură să creeze noi disfuncții în loc să le rezolve. 2.9. Referitor la Capitolul 2.4.5 Livrări, se arată că, la Livrarea 2 se solicită toate elementele descrise mai sus, legate de reperaj și nivelment. Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante să adapteze și cerințele privind livrabilele în raport de modificările operate caurmare a admiterii obiecțiilor de mai sus de la capitolele privind realizarea respectivelor servicii. 2.10. Contestatoarea aduce critici privind Cerințele care impun restrictiv un anumit tip/model de echipament, astfel: 2.10.1. Cerințele privind configurația camerei: Se arată că la pag. 20 din Caietul de sarcini, achizitorul precizează: „Configurația camerei trebuie să fie de tipul Maltese-cross configuration”, însă camerele fotogrammetrice care preiau imagini oblice sunt de foarte multe tipuri și configurații.Impunând cu exactitate acest tip anume de configurație a camerei, achizitorul restricționează liberaconcurență. În procesul de aerofotografiere, nu configurația camerei este decisivăîn obținerea rezultatului dorit, ci metoda de aerofotografiere aplicată, putându-se obține imagini oblice de calitatea și rezoluțiile cerute și cu alte tipuri de configurații, aplicând diferite metode de aerofotografiere.De

exemplu, aceleași rezultate pot fi obținute cu configurații diferite prin gestionarea diferită a benzilor de aerofotografiere. Nu este neapărat necesar ca zborul să se desfășoare de la Nord la Sud de exemplu. Un anumit prestator poate alege sădesfășoare zborul de la Nord la Sud, apoi de la Est la Vest, sau pe alte direcții, obținândîn acest fel aceeași calitate și aceeași acoperire pe care o are o cameră cu configurație de tipul „Maltese cross”. Tipul de configurațiea camerei folosite trebuie să fie lăsat la latitudinea prestatorului, care poate folosi o cameră cu acest tip de configurație sau poate alege alte metodologii prin care săobțină produse fotogrammetrice de aceeași calitate și cu aceleași caracteristici. Contestatoarea subliniază că achizitorul trebuie sădefinească numai caracteristicile produsului final, ceea ce dorește săobțină, nu aredreptul de a impune cum dorește săobțină, fără a restricționa prestatorul săfolosească orice configurație de cameră consideră a fi necesară. 2.10.2 Critici privind cerințele de la pag. 121 din Caietul de sarcini privind softurile de verificare, respectiv: „Prestatorul va include în Modulul de verificare calitativă, softurile: gama ERDAS, gama ESRI, gama Leica/Trimble”. Se arată că enumerarea acestor tipuri de echipamente este restrictivă.Chiar dacă autoritatea contractantă deținelicențe pentru aceste softuri, un prestator poate săaleagă să realizezeaceste operațiuni cu echipamente similare, compatibile cu acestea, iar prin modul de elaborare a cerinței se încalcă prevederile art. 155 ale Legii nr. 98/2016. 2.10.3. Critici privind caracteristicile sistemului pe care achizitorul îl impune la pag. 20-21 din Caietul desarcini - platforma giroscopică, sistem de compensare a trenării liniare, sistem IMU, receptor DGNSS. Contestatoarea arată cămulte sisteme aeriene beneficiază de aceste elemente, însă existăși alte sisteme care pot produce aceleași rezultate, dar care nu au exact această configurație. Din acest motiv, prevederea expresă a acestor elemente este restrictivă și încalcă prevederile art. 155 -156 din Legea 98/2016. 2.11. Se arată că unele cerințe sunt imprecise și subiective, putând lăsa loc unei evaluări arbitrare, astfel: 2.11.1. Cerința„camera fotogrammetrică trebuie să fie însoțită de echipamente conexe moderne” nu explică la ce se referă achizitorul cândprecizează„echipamente moderne”, respectiv un anumit an de fabricație sau un anumit standard de calitate. Această precizare este de natură a crea confuzie și de a crește gradul de subiectivism în evaluare. 2.11.2. La pag. 23, achizitorul precizează:„Proiectul de zbor trebuie livrat la o scară convenabilă”, enunț care este imprecis și neclar, evaluarea putând să fie pur subiectivă. Poate prestatorul și achizitorul nu au același concept despre ceea ce înseamnă„scară convenabilă”, precizarea putând fi interpretatăarbitrar. Se arată că există pericolul ca prestatorul să realizeze proiectul de zbor la o scară pe care o consideră convenabilă, iar achizitorul să nu fie de acord cu aceasta. 8

2.11.3. Contestatoarea învederează că același lucru este valabil și în cazul sintagmei „punctele geodezice trebuie să fie reprezentate pe un plan la o scară convenabilă”, fără a explica ce scară este necesară achizitorului. Se precizează că toate aceste cerințe analizate de subpunctele 2.10.3.1 - 2.10.3.3 încalcă prevederile art. 154 din Legea 98/2016. 2.12. Contestatoarea învederează că cerința„Aerofotografierea trebuie realizată pe direcția Est-Vest” este restrictivă nejustificat, fără nicio fundamentare, această precizare neluând în considerare eventualele riscuri ale prestatorului în ceea ce priveștedesfășurarea zborului de aerofotografiere. Astfel, nu îi lasă la îndemână prestatorului săaleagă metodologia de lucru și de management a operațiunii.Prestatorul poate alege sădesfășoare, pentru obținerea unor precizii ale ortofotoplanului conform cerințelor, o altădirecție de zbor - poate zbura pe direcția Est- Vest, precum și pe altedirecții pe care le consideră necesare. Restricționareadesfășurăriioperațiunii de zbor este nejustificată și poate împiedica realizarea scopului lucrării. Achizitorul trebuie sădefinească doar caracteristica produsului și nu direcțiile pe care se realizează zborul. De asemenea, achizitorul nu ia în considerare eventualele riscuri pe care le comportă traficul aerian. În București există Aeroportul Băneasa, iar lângăBucurești există aeroportul Henry Coandă. Acestea au trafic aerian ridicat, iar impunerea unei anumite direcții de zbor poate comporta imposibilitatea desfășurării lucrărilor în termen din cauza traficului aerian intens. Dacă perioada realizării lucrărilor este caracterizată prin condiții meteorologice mai dificile - vânt, precipitații etc. - aceste condiții pot constitui, împreună cu restricțiile de trafic sus menționate, motive temeinice și obiective care pot impune adaptarea metodologiei de realizare a zborurilor. Contestatoarea subliniază că prestatorul trebuie să fie lăsatmăcar să- și aleagădirecția de zbor, astfel încât săîșipoată realiza obiectivele, săpoată avea flexibilitate în programarea operațiunilor pe ce direcțiidorește, pentru a reduce riscul intersectării cu traficul aerian obișnuit al Municipiului București. De asemenea, nu există nicio justificare a achizitorului pentru conexiunea pe care o face prin documentațieîntre direcția de zbor, produsele care trebuie obținuteși obiectivele proiectului.Avândîn vedere că impune lucrul cu camere oblice, imaginile vor acoperi multiple direcții, făcând inutilă și redundantă impunerea unei anumite direcții de zbor. Produsul obținut este același indiferent de direcția de zbor adoptată.Definirea tipului de produs care se dorește a fi obținut va obliga prestatorul sa acționezeîn consecință, fără a fi nevoie de definirea direcției de zbor. Din aceste motive, contestatoarea solicită obligarea autorității să elimine specificația privind direcția zborurilor din Caietul de sarcini. 2.13. Se arată că este restrictivă condițiapotrivit căreia „Aerofotografierea trebuie să serealizeze... cu cameră fotogrametrică ... montatăîntr-o aeronavă cu pilot” deoarece, prin modul de enunțare a condiției se elimină fără nicio justificare folosirea dronelor pentru realizarea

acestui proiect.La acest moment, aeronavele fără pilot au o largă utilizare, ele pot îndeplini la fel de bine misiuni ariene ca și cele pilotate de către oameni, la aceleașiînălțimi de zbor, obținând rezultate de aceeași calitate și putând acomoda misiuni, sarcini de greutăți comparabile cu cele purtate de către aeronavele pilotate de oameni. Nu există vreo dovadăștiințifică că precizia ortofotoplanului sau calitatea produselor are legătură cu faptul că avionul este pilotat sau nu de către un om, dimpotrivă.În prezent, în toată industria aerospațială se fac intense pregătiri și simulări pentru mutarea centrului de greutate al realizării integrale a zborurilor de la cele cu echipaj uman la cele pilotate de inteligența artificială. Cerința este astfel una anacronică, nejustificată și restrictivă, afectând libera concurență. Contestatoarea formulează concluzii privind prevederile Caietului de sarcini, respectiv: Caietul de sarcini pare mai mult un manual de specialitate întocmit de specialiști care nu mai sunt la curent cu noutățile în domeniu.Enumerarea fiecărei etape și detalierea ei sunt de natură a crea confuzie și cuprind numeroase elemente restrictive. În momentul achiziției de servicii fotogrammetrice, autoritatea contractantă trebuie să definească doar specificații clare pentru produsele finale pe care dorește să le obțină.Or, prin acest caiet de sarcini, autoritatea contractantă pare că dorește săînvețe prestatorul cum să-și desfășoare lucrarea, îl restricționeazăîn mod subiectiv de la a avea libertatea de a alege metodologia de desfășurare a lucrării. Se arată că prestatorul poate beneficia de tehnologii diferite, mai moderne, care poate nu presupun desfășurarea tuturor etapelor precizate în acest caiet, dar prin care se ajunge la obținerea unor rezultate conforme cu specificațiile cerute. Autoritatea contractantă restricționează tot procesul lucrării la o singură metodologie, aleasă arbitrar, neluând în calcul evoluțiile tehnologice și metodologice din fotogrammetrie.Nu se poate afirma că metodele propuse de autoritatea contractantă nu există, dar impunerea lor constituie restricții asupra prestatorilor care au tehnologii diferite, dar prin care pot obține aceleași produse, de aceeași calitate, poate chiar superioare, iar restrângerea metodologiilor și soluțiilor care pot fi aplicate pentru derularea activităților descrise în caietul de sarcini reprezintă o restricționare a libertății de alegere a prestatorului în obținerea produselor. Fiecărei soluții propuse în acest caiet de sarcini le pot fi opuse altele, acceptate de manualele de specialitate din toată lumea. Urmare celor antemenționate, contestatoarea solicităobligarea autorității contractante să definească precis livrabilele solicitate, eliminând prevederile criticate precum și orice alte prevederi similare de natură a impune metodologii, softuri, categorii de echipamente, componente utilizate etc. 3. Contestatoarea prezintă cerințele criticate din Fișa de date astfel cum a fost modificată prin Anunțul de tip erată nr. .../31.12.2020: 3.1. Criticile privesc Capitolul 5.8 - Criterii de atribuire - P1 resurse umane asigurate. 10

3.1.1. Contestatoarea formulează o critică privind definiția condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească expertul coordonator tehnic P1-1: „Experiența și calificarea personalului propus pentru îndeplinirea contractului - Expert Coordonator tehnic Componenta A (1 persoană) având studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalent și competențe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări recunoscute la nivel național sau internațional și competențe de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrammetrice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/ diplome de curs recunoscute la nivel național sau internațional, competențe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice folosind imagini oblice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/ diplome de curs recunoscute la nivel național/internațional și experiență specifică dovedită prin participarea în cadrul a cel puțin unui proiect în care a desfășurat activități specifice poziției pentru care a fost propus.” Referitor la această cerință, se arată că nu există la nivel național nicio facultate specializată pentru fotogrammetrie și nu există niciun curs postuniversitar de fotogrammetrie.Această disciplină este studiată în cadrul facultăților cu profil geodezie, cadastru. Se studiază 2-4 semestre în cei patru ani de studii inginerești, timp în care studenții sunt familiarizați cu noțiuni de bază privind fotogrammetria. Ulterior, cei care realizează lucrări de fotogrammetrie se familiarizează cu utilizarea diverselor programe de prelucrare a imaginilor.Atât timp cât constituie una dintre disciplinele studiate în facultățile de profil, orice absolvent al acestor facultăți deține calificarea profesională necesară. Se arată că, pe de altă parte, cerința încalcă prevederile Instrucțiunii 1/2017, art. 7 alin. (2):„Cerința privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare și/sau studii universitare de masterat.” Contestatoarea subliniază că cerința studiilor postuniversitare or a diplomelor recunoscute în domeniul fotogrammetriei este discriminatorie, nejustificat de restrictivă și conduce la eludarea principiului liberei concurențe. În fapt, cerința ar trebui să includă pe de o parte, demonstrarea faptului că personalul propus a absolvit o facultate de profil, iar pe de altă parte, că deține experiență în utilizarea oricărui program/soft de specialitate. 3.1.2. Contestatoarea critică aceleași restricții impuse prin definiția condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și experții, specialiștii impuși prin Fișa de date, prevăzuți la pct. P1-3, P1-4. Pentru aceleași motive, cerința studiilor postuniversitare or a diplomelor recunoscute în domeniul fotogrammetriei este discriminatorie, nejustificat de restrictivă și conduce la eludarea principiului liberei concurențe. Se arată că, în fapt, cerința ar trebui să includă pe de o parte, demonstrarea faptului că personalul propus a absolvit o facultate de profil,

iar pe de altă parte, că deține experiență în utilizarea oricărui program/soft de specialitate. 3.2. Contestatoarea critică cerința obligatorie de la pct. P1.1. - P.1.3. privind Competențele în procesarea imaginilor oblice întrucât imagini oblice sunt justificate doar pentru 6,16% din întregul proiect. Impunerea competențelor în procesarea imaginilor oblice pentru realizarea lucrărilor privind celelalte orașe și municipii cu excepția Mun. București constituie o cerință restrictivă, nefundamentată și discriminatorie. 3.3. Se arată că mențiunea că expertul P1-2 trebuie să posede competențe atestate printr-o certificare oferită de producător pentru utilizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE este restrictivă, în primul rând din cauza menționării unei anumite mărci software - cât timp pe piață există și alte produse similare, cu aceleași caracteristici și compatibilități, care pot asigura obținerea acelorași livrabile impuse de autoritate, iar în al doilea rând pentru că se specifică faptul că certificarea trebuie oferită de producător. Dacă, de exemplu, prestatorul a obținut această diplomă de la un curs organizat de un reprezentant oficial al producătorului, nu se poate impune această condiție.Nu în ultimul rând, este inexplicabilă pretenția achizitorului de a deține doar experți pentru softul ERDAS. Din moment ce există numeroase softuri având aceeași finalitate, achizitorul ar trebui săsolicite ori experți în implementarea oricăror tipuri de soft, ori câte un expert pentru fiecare dintre aceste softuri în parte. Se arată că achizitorul afirmă căîn sarcina experților cheie din componenta B intră activitățile de implementare și instruire a utilizatorilor (pag 131) și cu toate acestea, nu se solicită prezența unor experți care să fie certificați Leica/Trimble sau ESRI, ci doar ERDAS.Având în vedere că achizitorul solicită instruire pentru toate aceste pachete de programe, nu există nicio justificare obiectivă pentru care restricționează accesul la procedură exclusiv celor care dețin experți ERDAS. Normal ar fi ca, ori să nu restricționeze accesul nimănui, ori să existe experți care să instruiască pentru toate tipurile de programe.Prin modul de elaborare a cerinței se încalcă prevederile art. 155 și art. 156 din Legea 98/2016. 3.4. Contestatoarea formulează critici privind cerințele de la punctul P4 propunere tehnică, respectiv: 3.4.1. Se solicită „prezentarea detaliată a metodologiei și practicilor recunoscute la nivelinternațional care demonstrează modul în care Prestatorul va desfășura activitățile din cadrul componentei A”, cerință interpretabilă deoarece nu se face referire la care dintre metodologii și practici se referăși de către ce instituții sunt acestea recunoscute. În lume există numeroase universități care desfășoară cursuri de licențăși masterat care cuprind inclusiv disciplina fotogrammetrie.Pe lângă acestea, mai există un număr foarte mare de metodologii și practici recunoscute la nivel internațional, care sunt foarte diferite.Autoritatea contractantă nu precizează despre care dintre ele se face vorbire și de către cine sunt recunoscute. 12

3.4.2. În cadrul sistemului informatic existent, achizitorul precizează că deține licențe ERDAS IMAGINE. În fluxul de lucru în cadrul proiectelor de fotogrammetrie se pot utiliza o multitudine de soluții software. Nici un flux de prelucrare, vizualizare, extragere de date fotogrammetrice, generare de nor de puncte etc. nu impune folosirea unui anumit tip de program. Există o multitudine de soluții prin care se ajunge la același produs, iar faptul căachizitorul solicită specialist într-un anumit tip de software (ERDAS) este o condiție restrictivă. În plus, în cadrul proiectului, achizitorul specifică faptulcă deține licențe ERDAS. Cu toate acestea, nu precizează marca softului pe care dorește săîl achiziționeze, deci achizitorul își asumă faptul că poate achiziționa un alt tip de software. Se arată că, în aceste condiții, nu există nicio utilitate a impunerii specialistului în prelucrarea și configurarea softului ERDAS.Obiectivul general al componentei B „automatizarea proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor rezultate din componenta A” se poate atinge prin intermediul multor programe de calculator existente pe piață și, în aceste condiții, solicitarea unui specialist în programul ERDAS este restrictivă. 3.5. Contestatoarea formulează critici privind pct. III.1.3.a Capacitatea tehnică și profesională - Cerințele din Fișa de date, respectiv: „Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat. I. Ofertantul va face dovada unei experiențe în ultimii 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor, la nivelulunui contract pânăla maxim 5 contracte în cadrul căruia/cărora să fi prestat servicii similare aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiția ca princontractele prezentate să fie acoperite următoarele valori și tipuri de activități: Pentru Componenta A Valoarea de cel puțin 26.193.277.31 lei, fără TVA Aerofotografierea realizată cu aeronavă (avion) Aerotriangulaţia Realizarea DIM/3D Mesh/ MDS prin metode fotogrammetrice Realizarea true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice Pentru Componenta B Valoarea de cel puțin 17.000.000 lei, fără TVA Sistemul Electronic de Achiziții Publice Sistemul Electronic de Achiziții Publice, 23.12.2020 12:03 Pagina 7 Furnizarea de produse hardware și software similare Prestare de servicii similare Se vor lua în considerare numai activitățile aferente contractului pentru care se poate face dovada recepționării în ultimii 3 ani carese calculează prin raportare la termenul limită pentru depunerea ofertelor. Valoarea serviciilor se cumulează până la maxim 5 contracte. Documentele depuse pot fi certificate/documente emise sau contrasemnate

de

o

autoritate

ori

de

către

clientul

beneficiar/proceseverbale de recepție, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinței de capacitate tehnică,respective activitățile prestate, perioada de livrare și valoarea acestora. La stabilirea cerințelor minime de capacitate tehnică și/sau profesională, Autoritatea contractantă a ținut cont de complexitatea, valoarea și natura contractului de achiziție publică care urmează a fi încheiat, coroborat cu prevederile art. 3 și art. 5 dinInstrucțiunea ANAP nr. 2/2017.” Contestatoarea învederează că autoritatea contractantă trebuie să includă în documentația de atribuire cerințe care să permită nediscriminatoriu ofertanților accesul la procedură, cât timp aceștia dovedesc că au mai realizat anterior servicii din aceleași categorii și de complexitate similară. Din această perspectivă impunerea de exemplu ca aerografierea să fi fost realizată anterior exclusiv cu aeronavă (avion) este nejustificată și restrictivă. Impunerea condiției ca operatorii să mai fi realizat anterior true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice este și ea discriminatorie. În plus, această condiție este și nejustificată cât timp se solicită ca experiența similară pentru Componenta A să fie Valoarea de cel puțin 26.193.277.31 lei, fără TVA și să constea în realizarea de true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice, deși în cadrul lucrărilor doar 6% impun imagini oblice.Astfel, nu pot fi stabilite condiții care să transforme cerința experienței similare într-o cerință a experienței identice.Aceste cerințe încalcă exigențele Instrucțiunii 2/2017 deși se susține că le respectă. Pentru aceste motive, contestatoarea solicită admiterea contestației. În drept, contestatoarea invocă dispozițiile art. 8 și următoarele din Legea 101/2016, art. 154, 155, 156 din Legea 98/2016, Instrucțiunile 1/2017 și 2/2017. Prin adresa nr. 81/08.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 1178/08.01.2021, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, prin caresolicită C.N.S.C. să constate caracterul nefondat al contestației și să procedeze la respingerea acesteia, pentru următoarele motive: Autoritatea contractantă precizează că specificațiile tehnice cuprinse în Caietul de sarcini au primit aviz pozitiv de la Comitetul Tehnico- Economic pentru Societatea Informațională (nr. 1014CTE/26.11.2020). Referitor la „Chestiunile prealabile” formulate de către contestatoare, autoritatea contractantă învederează următoarele: Referitor la "Chestiunile prealabile" formulate de către contestatare, Autoritatea Contractantă, face următoarele precizări: - Dintr-o eroare materială, sub denumirea "Caiet de sarcini Orto.pdf.p7s", Autoritatea Contractantă a salvat alt conținut, motiv pentru care a solicitat Autorității pentru Digitalizarea României - Sistemul 14

Electronic de Achiziții Publice inhibarea acestui document, înainte de publicarea anunțului de participare. -Autoritatea Contractantă a transmis spre publicare în data de 26.12.2020 Erata cu nr. ... și Clarificare din oficiu pentru atașarea documentului„Caiet sarcini.pdf.p7s”. Referitor la Cerințele1.1 și 1.2. criticate, autoritatea contractantă învederează următoarele: În ceea ce privește critica contestatorului că autoritatea contractantă nu a împărțit pe loturi achiziția, precizează că împărțirea pe loturi reprezintăun drept al autorității contractante,și nu o obligație,așa cum reiese din conținutuldispozițiilor art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, obligațiaautorității contractante, în situația în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, constă în justificarea deciziei de a nu atribui contractul pe loturi. Astfel, autoritatea contractantă, consideră că legiuitorul a reglementat un drept al autorității contractante de care poate uza, și nu a instituit o obligație în sarcina acesteia. Prin urmare, hotărârea autorității contractante de a nu împărți în loturi, a fost motivată în fapt și a avut în vedere inclusiv prevederile recitalului 78, paragraful al doilea, teza finală din Directiva 2014/24/UE. Mai mult, autoritatea contractantă consideră că fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanților la procedură și libera competiție dintre aceștia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziție publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabilește, în funcție de condițiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice și a satisfacerii intereselor sale. Pentru îndeplinirea condițiilor de calificare șiselecție impuse de către autoritatea contractantă sau a prestării serviciului, legiuitorul acordă operatorilor economici interesați dreptul de a participa în cadrul unei proceduri în asociere cu un alt operator economic potrivit art. 53 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, sau de a subcontracta parte a contractului respectiv conform art. 55 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Autoritatea contractantă invocă prevederile Strategiei de Contractare și învederează că s-a optat pentru realizarea unui demers investițional unitar și compact format din unirea celor două componente (A și B), determinând astfel unicitatea obiectului contractului de achiziție publică de prestare servicii, respectiv „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureștișiorașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj. Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timișși Vâlcea)".Această alegere a fost impusă atât de soluția tehnică rezultată din necesitatea serviciilor cuprinse în caietul de

sarcini, ce stă la baza prezentei achiziții, cât și din necesitatea derulării eficiente a procedurii de achizițieși a activităților ulterioare a acesteia. Mai mult, s-a dorit abordarea unitară a demersului investițional, ofertanții urmând să planifice toate activitățile circumscrise acestuia, fiind evitată apariția sincopelor care ar fi rezultat în urma împărțirii pe loturi.În acest mod Autoritatea Contractantă a optat pentru varianta a 2 contracte deoarece exista posibilitatea de a nu se atribui în același timp datorită concurenței existente pe piață și ar fi riscat ca atribuirea contractului deIT (Componenta B) să se realizeze după atribuirea/neatribuirea contractului de realizare ortofotoplanuri. Ofertantul câștigător va avea responsabilitatea respectării soluției tehnice și a supervizării livrabilelor, fără obiecții asupra documentației tehnice aprobate, ceea ce conduce la eficientizarea modului de lucru și la reducerea timpului de execuție. Autoritatea contractantă consideră că pot apărea costuri suplimentare în cazul lotizării, în ceea ce privește realizarea proiectului în conformitate cu Caietul de sarcini. Lotizarea anulează avantajul coordonării și conduce la creșterea costurilor de implementare/realizare. Decizia Autorității Contractante de a nu realiza împărțirea pe loturi are la bază următoarele aspecte: - există o interdependență crescută între Componenta A „Servicii pentru realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureștișiorașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timișși Vâlcea)" și Componenții B „Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor rezultate din Componenta A",deoarece Componenta B reprezintă suportul necesar automatizării recepției produselor din Componenta A. - produsele rezultate, detaliate în Capitolul 2.3 din Caietul de sarcini, sunt diferite de cele detaliate în Capitolul 2.4 din Caietul de sarcini, atât ca abordare de achiziție de date cât și ca mod de verificare. Din acest motiv, componenta de automatizare ce urmează a fi dezvoltată trebuie să permită și vizualizarea imaginilor oblice și realizarea de simple măsurători în cadrul acestora (pentru evaluarea preciziei produsului). Datorită poziționăriilocalităților urbane din județul Ilfov în imediata apropiere a municipiului București trebuie realizată racordarea (sub)blocurilor, nefiind justificată tehnic existența unui lot separat pentru București.Astfel, pentru Municipiul București a fost introdus în această documentațieși zborul din care se preiau imagini oblice, ca fiind un zbor de tip pilot pentru a putea pune la dispozițieadministrației publice locale și centrale, informații ce țin de elemente de urbanism și de disciplina în construcții. - lista localităților pentru care se dorește realizarea de ortofotoplanuri

cuprinde

totalitatea

orașelor

municipiilor

si orașelorreședință de județ din județele ce fac obiectul prezentei achiziții. 16

- în cazul lotizării, activitatea de coordonare a contractanților, în funcție de loturile atribuite, este de natură a afecta gestionarea respectivelor contracte de către Autoritatea Contractantă. Pe de altă parte, împărțirea pe loturi ar putea duce la riscul atribuirii contractului pentru realizarea Componentei B, fără atribuirea contractului pentru Componenta A, în condițiile în care Componenta B asigură automatizarea recepției Componentei A. Autoritatea contractantă evidențiază faptul că Harta oficială României datează din anii 1983-1984,iar produsele rezultate pe care doreștesă le obțină au o precizie mult mai mare decât cele obținute prin ultimul zbor care a avut loc în anii 1979-1981. Prin Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, ANCPI prin Centrul National de Cartografie, unică autoritate în domeniul cartografiei și fotogrammetriei conform dispozițiilor art. 4 lit. g), asigură executarea și actualizarea hârților oficiale ale României, iar datele geodezice și cartografice interesând apărarea țării, ordinea publică și securitatea națională sunt benefice și foarte importante pentru autoritățile publice.Totodată, temeiul legal ce derivă din activitatea Centrului National de Cartografie sunt consacrate de dispozițiile art. 7 litera c) din Regulamentul de organizare șifuncționare al Centrului National de Cartografie, aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 1445/2016, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult, nerealizarea acestui contract duce la neîndeplinirea atribuțiilor ANCPI prin Centrul National de Cartografie ce derivă din dispozițiileOrdonanței Guvernului nr. 4/2010privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informațiispațiale în România, precum și cele din Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023, cu termen de finalizare 2023. Se arată că un alt motiv pentru susținerea acestui proiect este faptul că în practicile internaționale actualizarea hârțilororașelor pentru scări mari prin zboruri fotogrammetrice se face la intervale de 2-3 ani. ANCPI a realizat otofotoplanuri doar pentru 5 orașe în anul 2007, iar pentru București în anul 2009. Având în vedere că ANCPI este responsabilă pentru tema "clădiri" în cadrul îndeplinirii Directivei INSPIRE, este evidentă necesitatea efectuării unor zboruri de înaltă precizie și calitate pentru orașele României. În completare, Autoritatea Contractantă concluzionează faptul că, formularea operatorului economic „Se ajunge astfel ca din cauza naturii unor servicii care privesc un procent de 6,16% din totalul serviciilor licitate, să se impună condiții - resurse materiale și umane inutile pentru restul de 93,84% servicii, deși cantitatea este infimă fată de întreg", demonstrează ca acesta nu a înțeles scopul achiziționării Componentei B (automatizarea recepției produselor din Componenta A, respectiv reducerea termenului de implementare) și nu a luat in calcul informațiile cuprinse în criteriile de atribuire din Documentația de atribuire, respectiv P2și P3.

Referitor la afirmațiacontestatoarei potrivit căreia "imaginile oblice" reprezintă "6,16 %" din proiect, autoritatea contractantă precizează că serviciile pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru București au o importanță socială și economică deosebite, fiind vorba de capitala României, și că valoarea estimată a acestora reprezintă aproximativ 15% din valoarea contractului care urmează a fi atribuit (conform estimării de piață). În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea fiind nediscriminatorii. Autoritatea contractantă arată că nu a încălcat prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, ci dimpotrivă, a depus toate diligențele de a respecta legea și de a acționa, pe de o parte, în spiritul principiilor tratamentului egal, al nediscriminării și al proporționalității ce guvernează achizițiile publice, pentru procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, iar pe de altă parte, în spiritul principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Decizia împărțirii pe loturi a unei achiziții revine autorității contractante, fiind reglementată ca un drept al acesteia, și nu ca o obligație, așa cum susține contestatoarea, iar neutilizarea acestui drept fiind obligatoriu de justificat de către autoritatea contractantă în cadrul Strategiei de contractare, s-a concretizat în cadrulDocumentației de Atribuire. Referitor lapunctul2.1. -Cerințele privind Capitolul 2.3.1.4 - Rezumat materiale - șiCerințele privind Capitolul 2.3 2.1 - Premarcajul,descrierea și determinarea coordonatelor GCP, autoritatea contractantă arată că a detailat în cap. 2.3.1.3, 2.3.2.1, 2.4.1.3, 2.4.2.1 și în cadrul anexei 4 modul de alegere, amplasare, materializare și premarcare a punctelor la sol (GCP și puncte de verificare). Toate punctele la sol trebuie materializate cu borne, țăruși sau buloane, iar premarcajul punctelor GCP trebuie realizat dintr-un material potrivit, de culoare albă, neagră sau colorat în așa manieră încât să fie obținut contrastul maxim cu zona înconjurătoare și acest premarcaj trebuie să fie vizibil pe imagine. Descrierea punctelor este foarte importantă pentru Autoritatea Contractantă atât în procesul de aerotriangulaţie, unde punctele GCP (Ground Control Points) trebuie punctate în stereomodele, cât și în cel de verificare/recepție al datelor. Se precizează că, pentru a-și argumenta obiecțiunea, contestatoarea face referire la un manual de topografie generală al cărui autor este, care are ca obiect realizarea unor lucrări topografice „generale" și care nu poate constituio fundamentare pentru întocmirea unor specificații tehnice pentru realizarea unor ortofotoplanuri de o complexitate similară celor solicitate în caietul de sarcini. Renunțarea la punctele GCP pentru realizarea unui ortofotoplan este posibilă, conform literaturii de specialitate, doar când ariile pentru care este întocmit ortofotoplanul sunt de mărime mică șicerințele deprecizie sunt scăzute,avându-se în vedere doar atingerea 18

unor precizii relative aferente zonei obiect. Pentru a întruni condițiile de precizie solicitate pentru realizarea ortofotoplanului, prin caietul de sarcini s-a impus ca GCP și punctele de verificare să fie premarcate și materializate prin borne, țăruși sau buloane în centrul premarcajelor. De asemenea, prin cerințele caietului de sarcini se impune ca ortofotoplanul să fie realizat în sistemul de proiecție Stereografic 1970 și în sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 șinu în sistemul de referință ETRS89 în care măsoară receptoarele GNSS ce echipează platforma de aerofotografiere. În consecință, Autoritatea Contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința Caietul sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea fiind nediscriminatorii și respectă prevederile legale prevăzute de dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Referitor la critica de la punctul 2.2.: „Sunt prevăzute cerințe ce depășesc obiectul activităților descrise în Caietul de sarcini”, autoritatea contractantă subliniază că proiectul în cauză are ca obiectiv realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban, suprafețelelocalităților sunt furnizate de către Autoritatea Contractantă, atât sub forma unui plan - Anexa 1, cât și în format vector. Prin urmare, problema semnalată de ... în ceea ce privește identificarea proprietarilor în extravilan, nu face obiectul acestui contract. Toate datele necesare întocmirii descrierilor topografice trebuie să fie culese la teren și să fie actuale.Premarcajul GCP se efectuează înaintea realizării zborului aerofotogrammetric, iar pentru asigurarea conservării punctelor și a accesului la acestea, operatorul trebuie să identifice proprietarul terenului pe care urmează să fie amplasat punctul (atunci când situația concretă de la teren o impune). Prin urmare, problema semnalată de ... În ceea ce privește identificarea proprietarilor în extravilan, nu face obiectul acestui contract. Toate datele necesare întocmirii descrierilor topografice trebuie să fie culese la teren și să fie actuale. Astfel, autoritatea contractantă menținecerințele formulate în Caietul de sarcini, acestea fiind nediscriminatorii și respectă prevederile legale prevăzute de dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la critica de la punctul 2.3., autoritatea contractantă învederează că a stabilit cerințele de precizie pentru măsurătorile GNSS (±5cm pentru coordonate 3D și ±5cm pentru altitudinea elipsoidală) care se pot atinge folosind metode statice de determinare. Rețeaua de stații GNSS permanente ROMPOS poate asigura precizii relative de aproximativ ±3 cm în condiții ideale de executare a măsurătorilor, neinfluențate de factorii externi incontrolabili de către operatorul care execută măsurătorile și de administratorii rețelei de stații GNSS permanente (conform celor specificate pe site-ul rompos.ro). Potrivit diferitelor studii de specialitate, precizia absolută a determinărilor RTK poate varia semnificativ în condiții improprii de măsurare (în special în prezența efectului multipath și a

fenomenului cycle slip), chiar și cu valori de peste 0,5 m.Astfel, prin metodele statice de măsurare, se asigură corectitudinea și un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranță atât autorității contractante, cât și prestatorului în ceea ce privește precizia solicitată. Pentru determinarea coordonatelor GCP s-a impus timpul de staționare de două ore, la o rată de eșantionare a datelor de 10 secunde (pe baza argumentelor oferite de literatura de specialitate), având în vedere că aceste puncte alcătuiesc o rețea (nefiind măsurate individual și neputându-se stabili un timp de staționare diferit pentru fiecare punct în parte), iar procesul de măsurare se realizează cu respectarea condițiilor de la punctul 2.3.1.3.1 din caietul de sarcini. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea fiind nediscriminatorii șirespectă prevederile legale prevăzute de dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la critica de la punctul 2.4., autoritatea contractantă subliniază că GCP sunt determinați ca o rețea de reperaj fotogrammetrie pentru a asigura o precizie omogenă și un control suplimentar asupra determinărilor GNSS printr-o prelucrare inițială ca rețea liberă. Pe de altă parte, în unele zone în care sunt amplasate GCP s-ar putea să nu fie asigurată o acoperire optimă a rețelei de stații GNSS permanente și nici cu puncte de clasă B și C, ceea ce ar putea conduce la neatingerea preciziilor impuse prin caietul de sarcini dacă nu se realizează vectori de legătură între punctele determinate. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... eu privire la cerința din Caietul de sarcinica fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire deoarece respectă prevederile legale prevăzute de dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la critica de la punctul 2.5.1, se arată că precizia planimetrică a ortofotoplanului este în funcție de tipul localitățiiși de tehnologia de preluare a imaginilor (nadirale/oblice), aceasta fiind detaliată în tabelul 2 din Caietul de Sarcini. Ortofotoplanul este un produs 2D raster, prin urmare nu poate fi vorba de precizia altimetrică a acestuia, cum menționează în contestație ... Precizia altimetrică din tabelul 2 se referă la precizia modelului digital al suprafețelor (MDS). După cum s-a menționatși la punctul 2.3, precizia absolută a determinărilor RTK poate varia semnificativ în condiții improprii de măsurare (în special în prezența efectului multipath și a fenomenului cycle slip), chiar și cu valori de peste 0,5 m. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația 20

de atribuire deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la critica de la punctul 2.5.2, se învederează că în caietul de sarcini, la punctele 2.3.2.1.1 și 2.4.2.1.1 se prevede că: „Toate transformările de coordonate între sistemul ETRS89 (realizarea ETRF2000) și sistemul național de coordonate Stereografic 1970 cu altitudini în sistemul Marea Neagra 1975 vor fi efectuate cu ajutorul ultimei versiuni a softului TransDatRO, disponibil în secțiunea Download a site-ului http://rompos.ro". În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 154, art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Cu privire la critica de la punctul 2.5.3 (2.4.3), autoritatea contractantă precizează că problema ridicată de contestatoare a fost clarificată la punctul 2.3 în care se menționează că prin metodele statice de măsurare, se asigură corectitudinea și un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranță atât autorității contractante, cât și prestatorului în ceea ce privește precizia solicitată. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 154, art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la criticile de la punctul 2.6., autoritatea contractantă arată că în cadrul rețelei de stații GNSS permanente se efectuează determinări în sistemul de referință ETRS89, rezultând altitudinile elipsoidale ce diferă de altitudinile normale prin anomalia altitudinii care este variabilă în fiecare punct de pe suprafața Pământului, în funcție de distribuția maselor din interiorul Pământului. Legătura dintre altitudinea elipsoidală și altitudinea normală se poate realiza doar prin intermediul unui cvasigeoid gravimetric de înaltă precizie (nedisponibil în prezent în România), ceea ce ar putea asigura precizia solicitată în caietul de sarcini. Prin urmare, soluția propusă de contestatar nu are aplicabilitate pentru proiectul propus prin caietul de sarcini. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Cu privire la criticile de la punctul 2.7.1, se arată că, potrivit argumentelor prezentate la punctul 2.3, se impune executarea măsurătorilor GNSS statice prin care se asigură corectitudinea și un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranță atât autorității contractante, cât

și prestatorului în ceea ce privește precizia solicitată. în consecință, sunt necesare fișierele de măsurători GNSS în format RINEX și, în consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Referitor la criticile de la punctul 2.7.2, conform argumentelor prezentate la punctele 2.3 și 2.6 privind necesitatea executării măsurătorilor GNSS statice și de nivelment, rezultă că cerințele privind rapoartele de compensare, schițarețelei, carnetele de teren pentru nivelmentșischița drumuirilor sunt justificate și, în consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința2.7.2 din Documentația de Atribuire ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentațiade atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Referitor la cerința criticată la punctul 2.7.3, autoritatea contractantă învederează că solicitarea livrabilelor legate de reperaj este justificată prin prisma necesității executării măsurătorilor GNSS statice și de nivelment, conform argumentelor prezentate la punctele 2.1, 2.3, 2.5.2 și 2.6.În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către CORNEL &. CORNEL TOPOEXIM S.R.L. cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Cu privire la criticile de la punctul 2.8, se arată că, pentru a realiza o precizie planimetrică ridicată a ortofotoplanului este necesară și o precizie altimetrică corespunzătoare, astfel încât, prin procesul de ortorectificare, să se obțină o precizie uniformă, conform cerințelor din caietul de sarcini. Necesitatea efectuării lucrărilor de nivelment a fost argumentată la punctul 2.6 din răspunsul la contestație, iar toleranțelelucariilor de nivelment au fost stabilite conform cerințelor de precizie din caietul de sarcini și în concordanță cu normele tehnice privind executarea lucrărilor de nivelment de ordinul I-IV. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințeleformulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Referitor la critica de la punctul 2.9., se arată că solicitarea livrabilelor legate de reperaj este justificată prin prisma necesității executării măsurătorilor GNSS statice și de nivelment, conform argumentelor prezentate la punctele 2.1, 2.3, 2.5.2 și 2.6. și, în consecință, Autoritatea Contractantă consideră criticile formulate de către ... cu privire la cerința din Caietul de sarcini ca fiind nefondate, nejustificate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. 22

Cu privire la cerința criticată la punctul 2.10.1, autoritatea contractantă subliniază că în aprecierea contestatorului, specificațiile tehnice solicitate sunt restrictive și limitează, în mod nelegal, dreptul altor operatori economici de a participa la procedura de atribuire, întrucât favorizează operatorul economic care utilizează un echipament care îndeplinește toate specificațiile contestate, respectiv, produsul „de tip Mallesse-cross", însă autoritatea contractantă a definit echipamentul „prin raportare la cerințe de performanță sau cerințefuncționale",așa cum prevăd dispozițiile art. 156 din Legea nr. 98/2016.Mai mult, contractul ce urmează a fi atribuit nu are ca obiect achiziționarea de camere fotogrammetrice, deci în mod evident autoritatea contractantă s-a raportat la „cerințe de performanță sau cerințe funcționale" ale unui tip de echipament pentru a furniza informații cât mai precise despre calitatea serviciilor care se doresc a fi achiziționate. Pentru a evita orice interpretare a cerințelor referitoare la camera fotogrammetrică, autoritatea contractantă va completa cerința privind configurația camerei "de tip Mallesse-cross configuration" cu sintagma„sau echivalent”.Acest tip de configurație a fost aleasă ținând cont de multitudinea/varietatea camerelor oblice care prezintă configurație„de tip Mallesse-cross”, de cele mai recente tehnologii existente pe piață în materie de imagini oblice și de prelucrările acestor tipuri de date utilizând sistemul informatic existent la nivelul Autorității Contractante. Imaginile pentru municipiul Bucureștise obțin prin realizarea unui singur zbor și preluarea simultană a 5 imagini (una nadirală și 4 oblice - ex. înclinarea de 45°). În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive, deoarece respectă prevederile legale. Referitor la cerința criticată la punctul 2.10.2, autoritatea contractantă învederează că, pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare și valorificarea investiților realizate până la momentul actual, consideră imperios necesar ca Prestatorul, în cadrul Modulului de verificare calitativă, să includă atât produsele software aferente sistemului informatic existent din gama ERDAS, ESRI și LEICA/TRIMBLE, detaliate în subcapitolul 1.1.3 din Caietul de sarcini, cât și alte produse software necesare pentru automatizarea procesului de recepție calitativă în proporție de cel puțin 70% din cerințele din capitolele 2.3.6 și 2 4.6 din Caietul de sarcini. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ...ca fiind nefondate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive și respectă prevederile legale. Cu privire la cerința criticată la punctul 2.10.3, se arată că autoritatea contractantă a solicitat o configurație a sistemuluicaracteristică unui sistem de aerofotografiere stabil și care permite obținerea de imagini de o calitate superioară. Majoritatea sistemelor de aerofotografiere amplasate într-o aeronavă cu pilot prezintă acest tip de configurație.În

consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... fiind nefondate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive și respectă prevederile legale. Referitor la cerința criticată la punctul 2.11.1, autoritatea contractantă precizează următoarele: Configurația camerelor fotogrammetrice pe care Prestatorul trebuie să le utilizeze în procesul de aerofotografiere sunt detaliate în cap. 2.3 și 2.4. Echipamentele conexe solicitate trebuie să fie compatibile cu camerele folosite și să creeze împreună sisteme performante, Autoritatea Contractantă nu impune un anumit an de fabricație sau standard de calitate. În consecință, autoritatea contractantă consideră că sintagma ECHIPAMENTE MODERNE nu reprezintă o cerință restrictivă, ci dimpotrivă, și drept urmare nu va afecta procedura de evaluare. Prin urmare, autoritatea contractantă menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale. Cu privire la cerința criticată la punctul 2.11.2 și 2.11.3, se precizează că, ținând cont că suprafețelelocalităților incluse în prezentul Caiet de Sarcini și detaliate în Anexa 1B, variază de la 12 km2 până la 262.5 km2, impunerea unei anumite scări pentru toate suprafețele ar fi generat planuri de zbor/reperaj neconcludente (la scări prea mari/mici) pentru unele dintre acestea. Prestatorul trebuie să întocmească planuri de zbor/reperaj la o scară la alegere, astfel încât datele grafice, elementele specifice unui plan, cât șiinformațiile textuale solicitate să fie descifrabile și lizibile. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ...cafiind nefondate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive și respectă prevederile legale. Referitor la cerința criticată la punctul 2.12, se arată că Autoritatea Contractantă, prin cerințele din Caietul de sarcini, acordă posibilitatea Prestatorului să stabilească o altă direcție de zbor, fată de cea solicitată (Est-Vest), în cazul în care forma suprafeței proiectului recomandă realizarea zborului pe altă direcție. în această situație trebuie solicitat avizul Autorității Contractante. Avizul se poate solicita o singură dată, cu minim 10 zile lucrătoare înainte de predarea Livrării 1, așa cum este precizat în Cap. 2.3.1.2 „Proiect de zbor și acoperirea imaginilor" din Caietul de sarcini. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire. Cu privire la cerința criticată la punctul 2.13, se învederează că, din enunțul conform căruia pentru acest proiect s-a eliminat posibilitatea folosirii dronelor, autoritatea contractantă deduce că societatea contestatoare a înțelescerința privind modul de achiziție al datelor în cadrul acestui proiect și anume, aerofotografiere cu cameră fotogrammetrică 24

montată pe o aeronavă/avion cu pilot.Pentru a se asigura un control riguros al preciziei produselor finale, Autoritatea Contractantă nu lasă la latitudinea Prestatorului alegerea platformei folosite la aerofotografiere, oferind stabilitate sistemului fotogrammetrie și calitate imaginilor prin alegerea făcută.La nivel naționalșiinternațional există numeroase firme specializate în lucrări fotogrammetrice care dispun de camere performante șidețin/au acces la aeronave cu pilot în scopul producerii de ortofotoplanuri de calitate superioară, cu rezoluție înaltă. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ...ca fiind nefondate și, prin urmare, menținecerințele formulate în Documentația de atribuire. Referitor la concluziile privind Caietul de sarcini, formulate de contestator, autoritatea contractantă consideră că remarcile ... privind cunoștințele învechite ale specialiștilorautorității contractante sunt de natură tendențioasăși nu sunt susținute cu argumente plauzibile. Conform dispozițiilor art. 154 din Legea 98/2016, Autoritatea Contractantă are obligația să elaboreze documentația de atribuire într-un mod complet și corect, astfel încât această să conțină toate informațiile necesare îndeplinirii Contractului. Autoritatea contractantă arată că a elaborat documentația prezentă enumerând și detaliind toate etapele de parcurs pentru realizarea produselor solicitate, aspect considerat de ... ca fiind manual de specialitate învechit. în prezenta documentație, Autoritatea Contractantă solicită produse unitare și omogene care nu au mai fost realizate la nivel național (ex. rezoluții spațiale ale imaginilor de 5/10/15 cm, rezoluții ortofotoplan 5/10/12.5 cm, rezoluții MDS 10/12.5/20 cm), folosirea tehnologiilor de ultimă oră (camere oblice cu configurație Maltese cross- configuration), generarea de produse intermediare de calitate superioară (nor de puncte dens-DIM, model al suprafețelor și model 3D Mesh) și un sistem informatic integrat care să permită realizarea automatizată a procesului de verificare. Prin urmare, acest Caiet de Sarcini are un caracterinovativ, nicidecum învechit. Metodologia folosită de Prestator nu este impusă de Autoritatea Contractantă, fapt care reiese din cerințele Caietului de sarcini și este susținut de două dintre criteriile de atribuire sunt reprezentate de metodologii proprii prezentate de Ofertanți, P4.1 și P4.2.Livrabilele sunt descrise în capitolele Caietului de Sarcini și enumerate în cap. 2.3.5 și 2.4.5., Autoritatea Contractantă neavând nimic da adăugat la acestea, livrările și livrabilele aferente fiind descrise pe înțelesul tuturor Ofertanților. Autoritatea Contractantă precizează că nu a impus niciun software de folosit pentru realizarea Componentei A, doar a prezentat sistemul informatic existent pentru ca Prestatorul să poată integra soluția existentă în sistemul informatic integrat, pe care trebuie să îl dezvolte și să îl implementeze în cadrul Componentei B. Softurile necesare pentru planificarea zborurilor, determinarea coordonatelor din teren ale punctelor, prelucrarea imaginilor, aerotriangulaţia, generarea și corectarea DIM, MDS

și ortofotoplan nu sunt impuse de către Autoritatea Contractantă, ci sunt la alegerea Prestatorului. În consecință, autoritatea contractantă consideră concluziile formulate de către ...ca fiind subiective și nefondate, prin urmare se mențin cerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea respectând legislația în vigoare, practicile internaționale moderne. Referitor la cerința criticată de la punctul 3.1., autoritatea contractantă învederează că, așa cum a justificat în Strategia de contractare avizată ex- ante de către ANAP, este de importanță majoră nominalizarea și implicarea unei echipe de profesioniști care să ducăla realizarea la nivelul calitativ solicitat și în termen cât mai scurt a contractului.Pentru marea majoritate a experților solicitați în cadrul acestei proceduri s-a solicitat demonstrarea deținerii unor competențe specifice atât pentru natura proiectului, cât și pentru poziția pe care o vor deține prin prezentarea unor certificări de nivel profesional în domeniile respective. Astfel, dobândirea și validarea unui set de cunoștințe a unui expert se poate realiza prin obținerea unei diplome de licență și a unei certificări/specializări într-un anumit domeniu, diplomă/certificare emisă de un organism național sau internațional de certificare/ specializare. Fiecare dintre ariile de expertiză solicitate în cadrul acestui contract pot fi acoperite de cunoștințe și competențe validate de către certificările/specializările în domeniile respective. Prezentarea unor certificări/specializări de nivel profesional validează faptul că expertul nominalizat a parcurs întreaga arie de informații prezentată și validată de către respectiva certificare/specializare și de autoritatea care a emis-o și poate aplica în cadrul contractului toate cunoștințele, principiile, activitățile și verificările relevante. Nivelul profesional a unei certificări/specializări va prezenta, în detaliu toate principiile, activitățile, verificările relevante pentru respectivul domeniu și va asigura faptul că expertul nominalizat va putea realiza activitățile din cadrul contractului, va gestiona problemele și situațiile mai complexe din cadrul contractului, la un nivel calitativ superior. Se arată că, astfel, certificările/specializările de nivel profesional solicitate asigură autoritatea contractantă că principiile, activitățile, verificările impuse de metodologiile recunoscute la nivel internațional solicitate în cadrul acestui contract vor fi pe deplin înțelese și corect aplicate de către experții nominalizați. Autoritatea contractantă consideră că experții nominalizați trebuie să dețină cunoștințe și experiență care să garanteze acesteia că sunt capabili să îndeplinească responsabilitățile pe care le au în cadrul contractului, așa cum acestea sunt stabilite în caietul de sarcini.Luând în considerare cele precizate mai sus, complexitatea contractului, faptul că procedura de achiziție se derulează prin publicarea în JOUE și că la nivel internațional există studii postuniversitare masterat/doctorat, iar la nivel național există studii postuniversitare de doctorat în domeniul fotogrammetriei, autoritatea contractantă consideră cerințele formulate prin Fișa de date, parte a Documentației de atribuire, nediscriminatorii și nu conduc la eludarea principiului liberei concurențe. 26

Mai mult, autoritatea contractantă nu a solicitat exclusiv studii postuniversitare și/sau studii universitare de masterat, ci a oferit posibilitatea operatorilor economici să demonstreze îndeplinirea cerinței prin prezentarea de specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel național/internațional. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale prevăzutede dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016 și prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017. Referitor la cerința criticată de la punctul 3.2., se arată că, referitor la afirmația că "imaginile oblice" reprezintă "6,16 %" din proiect, serviciile pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru București au o importanță socială și economică deosebite, fiind vorba de capitala României și valoarea estimată a acestora reprezintă aproximativ 15% din valoarea contractului care urmează a fi atribuit (conform estimării de piață). Având în vedere precizările autorității contractante de la punctul 1.2 și 3.1 de mai sus, coroborate cu activitățile ce urmează a fi desfășurate de către Expertul Coordonator tehnic Componenta A (P1-1) și Controlorul prelucrare date fotogrammetrice (imagini oblice) (P1-3) detaliate în cap. 4.1 „Descrierea responsabilităților experților",autoritatea contractantă consideră imperios necesar ca cei doi experți nominalizați să dețină competența în procesarea imaginilor obliceși, prin urmare, menține cerințele formulate prin Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 154, art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Cu privire la cerința criticată 3.3., autoritatea contractantă arată că a solicitat ca certificarea competențelor profesionale în utilizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE să fie obținută de la producătorul softului sau de la împuterniciți ai acestuia.Coordonatorul tehnic pentru Componenta B poate deține competențe în utilizarea și configurarea oricărui tip de soft fotogrammetrie și nu numai, competențele privind softul ERDAS IMAGINE fiind considerate ca cerințe minime în Caietul de Sarcini, conform cap 1. Informații Generale. Totodată, Sistemul informatic integrattrebuie să includă și să folosească funcționalitățile produselor software aferente sistemului informatic existent în cadrul Autorității Contractante și detaliate în subcapitolul 1.1.3 din Caietul de Sarcini, investiții realizate de către autoritatea contractantă anterior, ceea ce conduce la obligativitatea expertului P1-2 să dețină cunoștințe atestate în utilizarea și configurarea softurilor existente în cadrul autorității contractante. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive și respectând prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 154, art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016 și prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 1/2017.

Referitor la cerința criticată de la punctul 3.4.1., autoritatea contractantă a dedus că ... nu a înțeles criteriile de atribuire P4. Propunere tehnică - Metodologii utilizate pentru Componenta A din cadrul Caietului de Sarcini. Se arată că metodologia folosită nu este impusă de autoritatea contractantă, cu atât mai mult cu cât două dintre criteriile de atribuire sunt reprezentate de metodologiile proprii prezentate de Ofertanți. În Caietul de sarcini se solicită prezentarea detaliată a două metodologii folosite de Ofertanți,și anume: • pentru desfășurarea activităților din cadrul Componentei A - P4.1 • pentru controlul de calitate - P4.2. Autoritatea contractantă învederează că a redactat un document intern care stă la baza evaluării și punctării celor două Metodologii, astfel încât să se asigure un caracter transparent, obiectiv și uniform în procesul de evaluare a ofertelor tehnice referitoare la Componenta A, ținând cont de metodologiile sau practicile recunoscute la nivel internațional (extrase din practica proprie, prezentări, conferințe, ateliere de lucru, școli de vară, cursuri, cărți, articole, rapoarte de specialitate). În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire. Cu privire la cerința criticată de la punctul 3.4.2., autoritatea contractantă subliniază că solicită prin Componenta B, crearea unui Sistem Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepție, Gestiune, stocare și diseminare a datelor rezultate din Componenta A care trebuie să includă următoarele: • Componenta de stocare date; • Componenta de management și monitorizare sistem stocare; • Componenta de comunicații și conectivitate; • Componenta de alimentare și organizare de tip rack; • Componenta de arhivare; • Componenta de automatizare a procesului de recepție. Acest sistemul informatic integrat trebuie să includă și să folosească funcționalitățile produselor software aferente sistemului informatic existent în cadrul autorității contractante, detaliate în subcapitolul 1.1.3. Prin urmare, autoritatea contractantă nu impune folosirea softului ERDAS Imagine în fluxul de lucru din Componenta A, ci doar integrarea acestuia în sistemul informatic dezvoltat de Prestator în cadrul Componentei B. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire. Referitor la cerința criticată de la punctul 3.5., se arată că, având în vedere Măsura de remediere propusă de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice prin adresa nr. 10698/30.12.2020 privind implementarea măsurilor de remediere dispuse prin Avizul conform condiționat 28

nr.13035/10246/16.12.2020, autoritatea contractantă a reformulat cerința prin intermediul unui anunț de tip erată în data de 04.01.2021 (.../04.01.2021), astfel: „I. Ofertantul va face dovada unei experiențe în ultimii 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract până la maxim 5 contracte în cadrul căruia/cărora să fi prestat servicii similare cu o valoare totala de 43.193.277,31 lei fără TVA, aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiția ca prin contractele prezentate să fie acoperite următoarele tipuri de activități: Pentru Componenta A:  Aerofotografierea realizată cu aeronavă (avion)  Aerotriangulația  Realizarea DIM/3D Mesh/MDS prin metode fotogrammetrice  Realizarea true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice pentru Componenta B.  Furnizarea de produse hardware și software similar  Prestare de servicii similare.” Se arată că, așa cum a justificat în Strategia de contractare avizată ex-ante de către ANAP, la stabilirea cerințelor minime de capacitate tehnică și/sau profesională, autoritatea contractantă a ținut cont de complexitatea, valoarea și natura contractului de achiziție publică care urmează a fi încheiat, coroborat cu prevederile art. 3 și art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. Prin această cerință, autoritatea contractantă dorește să se asigure că Ofertantul care va fi declarat câștigător a mai derulat contracte de servicii similare cu activitățile solicitate prin caietul de sarcini și, astfel, cunoaște și a mai aplicat normele, metodologiile/procedurile și standardele referitoare la aceste activități. Astfel, pentru asigurarea calității stabilite, a perioadei de implementare și a costurilor aferente, este necesară îndeplinirea cerințelor minime privind experiența similară de specialitate pentru cele două componente, așa cum este aceasta specificată. În concluzie, pentru a avea garanția că ofertantul a mai derulat contracte de prestări de servicii similare și are experiența necesară finalizării în bune condiții a unui asemenea proiect, la un standard de calitate corespunzător, în conformitate cu prevederile Legii 98/2016, Ofertantul trebuie să facă dovadă experienței solicitate. În consecință, autoritatea contractantă consideră că cerințele formulate prin Documentația de atribuire sunt justificate și nu încalcă "exigențele" Instrucțiunii nr. 2/2017, drept pentru care menține cerințele formulate prin Documentația de atribuire, deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 178 din Legea nr. 98/2016 și prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017. Totodată, autoritatea contractantă a considerat oportun să dispună, în data de 06.01.2021, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea pe fond a cauzei de către C.N.S.C.și clarificarea tuturor aspectelor semnalate de către contestatoare.

Autoritatea contractantă concluzionează că, având în vedere măsura de remediere propusă de către ANAP prin adresa nr. 10698/30.12.2020 privind implementarea măsurilor de remediere dispuse prin Avizul conform condiționat nr. 13035/10246/16.12.2020, Anunț consultare piață nr. MC1010722/17.06.2020, precum și cele precizate mai sus, cerințele formulate prin Documentația de atribuire publicată respectă principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și sunt în concordanță cu dispozițiile legale mai sus menționate, precum și cu celelalte reglementări legale incidente în materia achizițiilor publice. Pentru toate considerentele expuse mai sus, autoritatea contractantă solicită constatarea caracterului nefondat al contestației, precum și respingerea acesteia. Prin adresa nr. 163/25.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 4093/26.01.2021, contestatoarea a transmis „Răspuns la punctul de vedere și completarea autorității contractante” în care precizează următoarele: În ce privește susținerea din Paragraful 1 fila 2: „Obiectul contractului ce urmează a fi atribuit reprezintă o activitate importantă din Programul național de cadastru și carte funciară aprobat prin H.G. nr. 294/2015”, contestatoarea invocă prevederile art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 294/2015, precum și Anexa l - Principalele Activități, și arată că, analizând prevederile H.G. 294/2015 se constată următoarele: 1. Există 7 capitole de activități al căror scop final este realizarea PNCCF, dar că nu decurge din lege legătura între cele două categorii de activități ce a fost creată prin DA și că nu există niciun argument normativ pentru cumularea lor într-o singură procedură de achiziție așa cum pretinde autoritatea contractantă. 2. Pct. 2.b. din Anexă impune mentenanța și dezvoltarea sistemului ROMPOS tocmai în corelație și în vederea realizării proiectului PNCCF, iar Autoritatea contractantă nu numai că nu și-a propus să realizeze această activitate dar, prin DA și Punctul de vedere subminează utilizarea și credibilitatea sistemului ROMPOS - solicitând folosirea unor soluții alternative și inventând imprecizii majore doar pentru a crea aparența fundamentării CS. În ce privește susținerea din Paragraful 2, fila 2: „Specificațiile tehnice cuprinse în Caietul de sarcini au primit aviz pozitiv la Comitetul tehnico economic pentru Societatea Informațională”, se arată că Autoritatea nu răspunde susținerii din contestație. Avizul CTE pentru Societatea Informațională nu avea cum să privească conceptul obiectului licitației criticat (realizarea sau nu a unor obiecte diferite în cadrul aceleiași proceduri sau în două proceduri diferite în raport de specializarea capacității de folosință a operatorilor), ci a privit doar aspectele din DA de competența acestei entități. În fapt, conform normelor în vigoare, pentru fiecare categorie de activități se impunea un aviz de specialitate asupra specificațiilor tehnice din CS - emis înainte de comunicarea DA la SEAP: 30

- Aviz ANCPI pentru componenta A - fotogrammetrie și aerofotografiere - Aviz CTE pentru Societatea Informațională pentru componenta B - activitățile IT, în absența acestora procedura nu putea fi demarată, sub sancțiunea nulității. Se arată că autoritatea contractantă a depus doar avizul CTE SI și susține faptul că acesta validează Documentația de Atribuire indiferent de conținutul și obiectul ei, dar nu a depus și nici măcar nu a invocat existența avizului ANCPI obligatoriu sub sancțiunea nulității serviciilor. Contestatoarea învederează că, potrivit art. 9 (37) din Legea 7/2006: „Specificațiile tehnice conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de geodezie, cartografie, fotogrammetrie și aerofotografiere sunt avizate pentru conformitate cu reglementările specifice de către Agenția Națională, înainte de inițierea procedurilor de achiziție publică, sub sancțiunea neacordării avizului de începere a lucrărilor, respectiv a respingerii cererii de recepție.” Contestatoarea subliniază că apărările autorității contractante sunt netemeinice și nelegale, întrucât componenta A nu poate fi dusă la îndeplinire în condiții de legalitate tot în baza avizului CTE pentru Societatea Informațională care privește componenta B. Singur, doar Avizul CTE SI privind componenta B nu are cum să valideze specificațiile tehnice în lipsa Avizului ANCPI obligatoriu prealabil pentru componenta nici structura achiziției - care rămâne una lipsită de temei legal, nefundamentată,

neoportună,

anticoncurențială,

restrictivă

și discriminatorie. În ce privește susținerea referitoare la chestiunile prealabile Paragraf 3 și următoarele, fila 2: „Dintr-o eroare materială sub denumirea Caiet de sarcini AC a salvat alt conținut”, contestatoarea subliniază că această susținere nu poate fi adevărată, cât timp documentul format .pdf nu conținea un alt text decât cel dorit de autoritate (nu conținea vreo variantă preliminară sau o filă goală), ci o indicație foarte precisă adresată SEAP - având ca scop interzicerea publicării Caietului de sarcini. Astfel, răspunsul „califică" intenția autorității contractante de a bloca accesul operatorilor economici la această procedură, al cărei concept general este oricum restrictiv și discriminatoriu, menit să împiedice libera concurență. În ce privește susținerea de la punctul 1.1: „Împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante și nu o obligație, așa cum reiese din art. 141 alin. 1 Legea 98/2016 ...”, contestatoarea precizează că obligația justificării nedivizării achiziției demonstrează regula împărțirii pe loturi - în scopul respectării principiilor prevăzute de art. 2 (dezvoltarea mediului concurențial, nediscriminarea, eficienta utilizare a fondurilor publice). În pofida înțelegerii voinței legiuitorului, în lipsa oricărei motivări și în principal în lipsa oricărei împrejurări care să justifice obiectiv alegerea de a încredința unui singur ofertant o cantitate foarte mare de servicii, autoritatea încalcă legea.

În ce privește susținerea de la punctul 1.1: „Autoritatea contractantă consideră că fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanților la procedură și libera concurență, nu poate constitui singurul deziderat ... autoritatea fiind aceea care stabilește, în funcție de condițiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice și a satisfacerii intereselor sale”, se arată că afirmațiile autorității contractante sunt contradictorii și ilogice: Principiile nu sunt deziderate ci obligații fundamentale. Ele sunt deopotrivă și concomitent aplicabile, nu se exclud, iar autoritatea contractantă este obligată să le asigure efectiv, nu să le menționeze formal. Contestatoarea arată că utilizarea eficientă a fondurilor publice este atinsă când mai mulți operatori au șansa de a participa la o procedură, iar nu invers - când procedura este concepută astfel încât accesul operatorilor este blocat, iar pe de altă parte, din răspunsul dat la pct. următor, rezultă că, în fapt, autoritatea contractantă își atinge limitele funcționale. Aceasta invocă necesitatea „utilizării eficiente a resurselor limitate pentru verificarea derulării acestui proiect în paralel cu restul activității curente”, împrejurare care constituie contrazicerea motivării analizată la acest punct. Deși structura acestei proceduri și cantitatea obiectului contractului sunt cele care îi „pun la încercare” limitele, autoritatea contractantă respinge ideea atribuirii pe loturi. Oricum, categoriile diferite de activități (fotogrammetrie - IT) și categoriile diferite de cerințe (imagini nadirale - imagini oblice) vor impune verificarea lor de către specialiști diferiți, astfel încât așa-zisa eficientizare a resurselor este un argument fals. Astfel, autoritatea nici nu precizează care sunt condițiile concrete care au impus conceptul acestei proceduri și nici nu motivează cum de acest concept asigură eficiența utilizării fondurilor publice - dimpotrivă, în absența motivării principiile prevăzute de art. 2 și obligațiile instituite de art. 141 alin. (3) din Legea 98/2016 sunt încălcate. Contestatoarea subliniază că, în ce privește susținerea de la punctul 1.1.: „Structurarea proiectului național în două părți”, argumentele invocate sunt puerile, iar Comisia de recepție a lucrării ar trebui să aibă în componență atât personal specializat în inginerie geodezică, cât și personal specializat în IT, pentru a recepționa cele două tipuri diferite de lucrări. Comisia oricum are de verificat două tipuri total diferite de lucrări, deci realizarea a două achiziții diferite, cum era firesc, nu ar fi impus personal suplimentar pentru verificare. Se arată că, în ce privește susținerea de la punctul 1.1.: „Astfel, pentru optimizarea capacității ...”, autoritatea contractantă are posibilitatea de a verifica eficiența programului cerut pe date existente deja în baza ei de date, astfel că motivul invocat nu este relevant. Astfel, de exemplu, deși proiectul LAKI nu a fost un succes, totuși autoritatea contractantă a primit date care pot constitui un început pentru testarea programelor. Implementarea aplicației nu depinde de componenta zbor. Este cunoscut faptul că zborul se realizează într-o anumită perioadă a 32

anului, funcție de poziția soarelui pe bolta cerească, astfel că este foarte probabil ca aplicația să fie implementată concomitent cu zborul sau poate chiar înainte. De asemenea, după zbor mai este necesară prelucrarea datelor preluate pentru a obține produsele cerute prin Caietul de Sarcini, deci alt timp în care aplicația poate fi implementată și know-how-ul deja diseminat. Pe de altă parte, din Punctul de vedere al autorității contractante rezultă că alăturarea celor două obiecte nu are temei. Componentele A și B nu se execută concomitent, ci succesiv, deci pot fi obiecte ale unor proceduri distincte. Contestatoarea învederează că, potrivit autorității contractante, îndeplinirea condițiilor de calificare și selecție se poate face în condițiile art. 53 din Legea 98/2016. Or, dacă autoritatea recunoaște faptul că serviciile complet diferite obligă la asocierea unor operatori economici cu specializări complet diferite, nu se pornește de la premisa realizării unitare a tuturor serviciilor de un operator, și atunci nu rezultă care este motivul pentru care ele sunt obiect al aceleiași proceduri. În ce privește susținerea de la punctul 1.1.: „Totodată, ținând cont de complexitatea proiectului”, se arată că punctul de vedere este confuz deoarece se recunoaște că ar trebui să fie două contracte pentru componenta A și pentru componenta B, dar nu se răspunde deloc criticii privind separarea procedurii pentru Mun. București - singurul care impune utilizarea camerelor oblice, deși în Caietul de Sarcini sunt prevederi speciale pentru colectarea datelor în această zonă. Nu există costuri suplimentare dacă se împarte pe loturi - deoarece coordonarea poate fi făcută de aceeași comisie și în plus, lotizarea se poate face pe județe sau, mai simplu, pe regiuni. Dacă se licitează contracte având obiecte cantitativ mari, există mai degrabă riscul de a nu fi realizat contractul - așa cum s-a întâmplat cu proiectul LAKY al ANCPI, care, fiind licitat pe suprafețe foarte mari, nu a fost dus la bun sfârșit. Dacă ar fi fost împărțit pe mai multe loturi, cu suprafețe mai mici, ar fi fost mai mulți câștigători și poate unii ar fi finalizat lucrarea și nu s-ar fi pierdut fondurile europene. Se vede că autoritatea contractantă (deși a fost departament al ANCPI până nu de mult) nu a învățat din greșeli și continuă aceeași politică de a acorda un contract uriaș, care conține și IT, unui singur consorțiu. Contestatoarea subliniază că legătura dintre cele două componente există doar în ce privește folosirea livrabilelor de la o componentă la alta - preluarea datelor rezultate din zbor, însă, dacă se specifică formatul acestor date ele se preiau automat, astfel încât realizarea lor de către membrii aceleiași asocieri sau de către două entități angajate prin contracte diferite este indiferentă. Se arată că justificarea unui lot separat pe București rezultă din caietul de Sarcini. Cele două zboruri sunt tratate separat, respectiv secțiunile 2.3 și 2.4. Însăși autoritatea contractantă recunoaște că sunt deosebite, pe București fiind folosit un alt tip de cameră ca la restul orașelor. Chiar dacă suprafața este de 6%, iar ponderea în preț este de 15%, nu este un motiv pentru a păstra Bucureștiul în același lot cu

celelalte orașe. După cum recunoaște autoritatea contractantă, pentru București sunt condiții speciale care nu se aplică la restul. Și tehnologia este diferită fundamental și condițiile de realizare, prelucrarea, etc. Întreg Caietul de sarcini contrazice pretinsa respectare a principiilor tratamentului egal și nediscriminării. În acest mod, atât ofertanții din domeniul fotogrammetrie, cât și cei din IT vor căuta parteneri. Contestatoarea precizează că împărțirea pe loturi nu este obligatorie pentru autoritatea contractantă, dar aceasta trebuie să aibă în vedere posibilitatea reală și efectivă ca serviciile să fie finalizate cu succes în timp util. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă recunoaște faptul că nu au mai realizat zboruri de 40 de ani, experiența practică și chiar înțelegerea/argumentele propriilor cerințe lasă de dorit. Contestatoarea arată că nu a obiectat în ce privește Lista UAT-urilor- evident ele sunt în respectivele județe, ci în ce privește faptul că au fost într-un singur lot cuprinse multe județe, fapt ce îngreunează toate procesele, precizând că, din experiența pe care a avut-o cu diverse OCPI din țară la realizarea lucrărilor de cadastru sistematic, a observat deseori faptul că funcționarii OCPI desemnați să gestioneze contractele nu fac față cerințelor, astfel că de multe ori respecta termene scurte de livrare inutil - OCPI nu avea capacitatea de a respecta termenele de verificare. Tocmai de aceea a criticat numărul mare de județe - poate bloca finalizarea. Referitor la argumentația potrivit căreia „nerealizarea acestui contract duce la neîndeplinirea atribuțiilor ANCPI prin ...”, faptul că autoritatea nu a realizat în timp util diferite activități nu implică realizarea tuturor deodată. Dimpotrivă, cu atât mai mult se impune o analiză care să conducă la soluții efective, concrete, realizabile. Faptul că ... nu a reușit să mai facă zboruri din 1979 - 1981 și nu mai are practică de prelucrare date este evidentă, însă, între timp, tehnologia s-a schimbat. Nu contestă nimeni autoritatea ... de a realiza harta României, dar nu se vede legătura cu licitația în curs. Conform Legii 98/2016, autoritatea are obligația de a structura achizițiile astfel încât să încurajeze concurența, iar împărțirea pe loturi poate fi realizată atât din punct de vedere cantitativ - adaptând dimensiunile contractelor, cât și calitativ - în conformitate cu diferitele specializări și meserii implicate. Or, autoritatea nu a respectat nici principiile, nici criteriile prevăzute de Legea 98/2016, respectiv art. 49, art. 50 și art. 155 alin. (6). Astfel, conceptul documentației de atribuire încalcă principiile Legii 98/2016 și este lipsit de fundamentare. Se arată că, prin punctul de vedere, autoritatea nu a demonstrat în nicio măsură contrariul - deși legea o obliga să își motiveze decizia de a nu împărți pe loturi achiziția - mai ales având în vedere diversitatea, complexitatea și cantitatea serviciilor obiect al procedurii. Astfel, documentația de atribuire este neîntemeiată și nefundamentată. De altfel, modul de lansare a procedurii (fără consultarea și a organismelor relevante în domeniu, fără publicarea Caietului de sarcini, momentul ales - în perioada sărbătorilor de iarnă, când operatorii economici nu sunt activi, 34

dar mai ales conținutul și structura specificațiilor tehnice au atras criticile tuturor organismelor și specialiștilor din domeniul geodeziei. Astfel, în adresa atașată, Uniunea Geodezilor din România arată că Proiectul presupune colectarea de imagini oblice și nadirale pentru Municipiul București și de imagini nadirale pentru restul orașelor. Cu toate acestea, autoritatea contractantă solicită experți cu experiență similară în realizarea de imagini oblice pentru întreg proiectul. Este o cerință clar disproporționată pentru că colectarea și procesarea imaginilor oblice reprezintă aproximativ 15% din proiect. Achiziția serviciilor pentru 150 de localități, grupate într-un singur lot, este de natură a crea monopol în piața de fotogrammetrie. Această prevedere arată că ... nu cunoaște nici piața internă de servicii fotogrammetrice, nici pe cea externă. Contestatoarea recomandă segmentarea proiectului în loturi mai mici, cu cerință de experiență similară privind achiziția de imagini nadirale, iar Municipiul București să reprezinte un lot separat în care să se ceară experiență similară în achiziția de imagini oblice. Acest lucru ar crea o concurență adevărată, evitându-se crearea unui monopol. De asemenea, în articolul atașat, pare suspectă asocierea dintre „realizarea de ortofotoplanuri” și „asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare”, acestea fiind două chestiuni total distincte, care, în cel mai bun caz, ar fi putut face obiectul a două loturi separate. Contestatoarea invocă articolul d-lui prof. Univ. Dr. Constantin Săvulescu, care recomandă împărțirea contractului pe loturi, acest punct de vedere fiind susţinut și de Asociaţia Patronală din cadastru, Geodezie şi Cartografie în Memoriul adresat Ministrului Dezvoltării lucrărilor Publice şi Administraţiei. În ce priveşte susţinerea de la punctul 2.1., contestatoarea arată că manualul are un capitol consistent de fotogrammetrie (45 de pagini), cu prezentarea tehnologiilor noi. Se analizează inclusiv necesitatea punctelor de control (reperaj). De asemenea, există un capitol de poziţionare cu ajutorul tehnologiei LiDAR (30 de pagini) cu descrierea laserelor fixe, în mers şi pe un vehicul zburător (avion, elicopter, UAV, balon, etc). Referitor la susţinerile de la punctul 2.2. (identificarea proprietarilor), se arată că autoritatea contractantă a solicitat prin caietul de sarcini să se zboare astfel încât intravilanul să fie acoperit în totalitate. În cazul în care se menţine cerinţa de a face descrierea GCP - rezultă că ar trebui să fie identificați și proprietarii terenurilor din extravilan, deşi autoritatea contractantă nici măcar nu pare să înţeleagă efectele propriei cerinţe şi cum poate fi aceasta împlinită. Cerinţa marcării GCP cu borne sau buloane nu are suport teoretic sau practic. Reperii sunt premarcaţi, nu materializaţi în teren. Din toate materialele moderne, publicate în reviste de specialitate sau în manuale, reiese clar că în prezent datorită receptoarelor GNSS montate pe vehiculul zburător (aici avion), imaginile sunt georeferenţiate fără nici o prelucrare, la decimetri. Dacă sunt montate receptoare DGNSS, atunci georefemţierea

este realizată centimetric. După prelucrare şi folosirea GCP se ajunge la precizii şi mai bune, funcţie de precizia determinării GCP. În ce priveşte susţinerile de la punctul 2.3, potrivit cărora „Autoritatea contractantă a stabilit cerinţele de precizie pentru măsurătorile GNSS ... care se pot atinge folosind metode statice de determinare”, contestatoarea precizează că efectul multipath este valabil doar în cazul în care se staţionează în apropierea unui luciu de apă sau în apropierea unor clădiri învelite cu tablă şi care ar putea avea acest efect. Cerinţa de determinare a cotei punctelor de reperaj prin nivelment geometric este o solicitare care generează costuri mult prea mari dacă se urmăreşte obţinerea unei precizii de ordinul a 5-7 cm. Nivelmentul geometric se execută cu echipe formate din 3-4 persoane, iar ca durată măsurătoarea pentru un singur punct poate fi realizată ca ordin de timp în zile, în timp ce pentru determinarea unei cote prin GNSS este nevoie de o singură persoană timp de maxim 2 ore pentru obţinerea unei precizii conform cerinţei Părerea noastră este că executantul ar trebui să decidă singur metodele de măsurare ţinând cont de preciziile specifice fiecărui produs (de exemplu: nivelment geometric şi/sau nivelment trigonometric şi/sau determinări GNSS). Dacă este adevărat cum susţine ... că precizia ROMPOS este de 0,5 metri, atunci ar trebui ca pe website-ul ANCPI să apară această informaţie. În lucrările de cadastru sistematic, la care ANCPI este beneficiar, precizia cerută este de ±10 cm. Este recomandat în CS emis de ANCPI să se folosească tehnologia ROMPOS. De asemenea, verificările făcute de OCPI sunt executate tot cu tehnologia ROMPOS, măsurători în timp real. În ce priveşte susţinerile de la punctul 2.4, contestatoarea precizează că o reţea geodezică sau topografică are rolul de calcula valoarea cea mai probabilă şi eroarea cu care a fost determinată poziţia planimetrică şi altimetrică a fiecărui punct din reţea. În prezent, tehnologia de determinare a punctelor asigură precizii foarte bune în determinarea fiecărui punct şi ne oferă şi precizia determinării (RMS) atât în mod static cât şi în timp real (soluţia pe care contestatoarea o cere introdusă în Caietul de Sarcini în locul măsurătorilor statice). În acest sens, contestatoarea invocă adresa Uniunii Geodezilor din România, adresa Societăţii Române de Fotogrammetrie, precum și Memoriul Asociaţiei Patronale din cadastru, Geodezie şi Cartografie. Referitor la susţinerile de la punctul 2.5.1, se arată că precizia ROMPOS a fost comentată la capitolul 2.3. În ce priveşte susţinerile de la punctul 2.5.3, contestatoarea învederează că, aşa cum a explicat la pct. 2.4, în prezent tehnologia dezvoltată chiar de ANCPI asigură precizii suficiente prin utilizarea ROMPOS. Este sub precizia cerută prin Caietul de Sarcini. Referitor la susţinerile de la punctul 2.6, contestatoarea subliniază că este nevoie de un model de cvasigeoid pentru determinarea altitudinii normale (măsurători gravimetrice la capetele liniilor de nivelment), dar autoritatea contractantă nu menţionează în punctul de vedere. Cerinţa CS 36

nu este aceea de a calcula un geoid sau cvasigeoid, ci de a genera un MDT cu precizia de ±20 - 20 cm. În literatura de specialitate au apărut de-a lungul timpului mai multe lucrări privind realizarea unui model de geoid. Măsurătorile ROMPOS nu asigură doar determinări planimetrice, ci şi altimetrice, în sistem de altitudini normale şi nu elipsoidale. În acest caz, există un model de cvasigeoid pe care ... îl foloseşte la determinarea altitudinii normale. Contestatoarea arată că autoritatea contractantă nu comentează soluţia pe care a propus-o. Mai există şi alte soluţii care asigură precizia cerută în CS, dar ... impune metoda nivelmentului geometric sau trigonometric, deoarece acum 40 de ani când au prelucrat ultimul zbor aceasta era tehnologia. Referitor la susţinerile de la punctul 2.7.1, contestatoarea arată că la aproape toate răspunsurile, autoritatea contractantă a folosit exact acelaşi enunţ: „se impune executarea măsurătorilor GNSS statice prin care se asigură corectitudinea şi un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranţă autorităţii contractante cât şi prestatorului în ceea ce priveşte precizia solicitată”. Pe cale de consecinţă, rezultă că autoritatea contractantă proclamă măsurătorile în timp real utilizate folosind ROMPOS dezvoltat de ANCPI ca fiind inutilizabile, nesigure, neriguroase, imprecise, incorecte. Astfel, specificaţiile încalcă prevederile exprese speciale ce reglementează domeniul întregistării sistematice a imobilelor - obligaţia impusă de legiuitor prin H.G. 294/2015 şi de ANCPI prin specificaţiile tehnice - care impun utilizarea, întreţinerea și dezvoltarea ROMPOS. Se precizează că specificaţiile încălcă şi prevederile exprese din materia achiziţiilor publice - art. 155 și 156 din Legea 98/2016. Referitor la susţinerile de la punctul 2.7.2, contestatoarea precizează că, din cele expuse mai sus rezultă că toate aceste cerinţe sunt desuete, erau valabile acum 40 de ani. Cu privire la susţinerile de la punctul 2.7.3, contestatoarea învederează că, din cele expuse mai sus rezultă clar de ce trebuie corelate. Referitor la susținerile de la punctul 2.8, contestatoarea precizează că am prezentat foarte clar că există altitudine normală şi nu elipsoidală furnizată chiar de ANCPI - ... şi se utilizează în lucrările curente. Contestatoarea combate, punctual, argumentele prezentate de autoritatea contractantă. Prin adresa nr. 137/15.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 4135/26.01.2021, autoritatea contractantă a transmis completări la punctul de vedere cu privire la contestație, în care învederează următoarele: Referitor la „II. Cerințe criticate din Caietul de sarcini”: Cerința criticată 2.10.1: 2.10. Critici privind Cerințele care impun restrictiv un anumit tip/model de echipament: 2.10.1. Cerințele privind configurația camerei

La pag. 20 din Caietul de sarcini achizitorul precizează „Configurația camerei trebuie să fie de tipul Mattese-cross configuration”. Camerele fotogrammetrice care preiau imagini oblice sunt de foarte multe tipuri și configurații. Impunând cu exactitate acest tip anume de configurație a camerei, achizitorul restricționează libera concurență. În procesul de aerofotografiere, nu configurația camerei este decisivăîn obținerea rezultatului dorit, ci metoda de aerofotografiere aplicată. Se pot obține imagini oblice de calitatea și rezoluțiile cerute și cu alte tipuri de configurații, aplicând diferite metode de aerofotografiere. De exemplu, aceleași rezultate pot fi obținute cu configurații diferite prin gestionarea diferită a benzilor de aerofotografiere. Mai clar, nu este neapărat necesar ca zborul să se desfășoare de la Nord la Sud de exemplu. Un anumit prestator poate alege să desfășoare zborul de la Nord la Sud, apoi de la Est la Vest, sau pe alte direcții, obținând în acest fel aceeași calitate și aceeași acoperire pe care o are o cameră cu configurație de tipul "Maltese cross". Tipul de configurație la camerei folosite trebuie să fie lăsat la latitudinea prestatorului, care poate folosi o cameră cu acest tip de configurație sau poate alege alte metodologii prin care se obțin produse fotogrammetnce de aceeași calitate și cu aceleași caracteristici. Achizitorul trebuie să definească numai caracteristicile produsului final, ceea ce dorește să obțină, nu aredreptul de a impune cum dorește să obțină, fără a restricționa prestatorul să folosească orice configurație de cameră consideră a fi necesară.” Autoritatea contractantă precizează că răspunsul 2.10.1 din punctul său de vedere nr. 81/08.01.2021 se înlocuiește cu următoarele: În aprecierea contestatorului, specificațiile tehnice solicitate sunt restrictive și limitează, în mod nelegal, dreptul altor operatori economici de a participa la procedura de atribuire, întrucât favorizează operatorul economic care utilizează un echipament care îndeplinește toate specificațiile contestate, respectiv, „configurația camerei de tip Maltese- cross", însă Autoritatea Contractantă a definit echipamentul „prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționaleașa cum prevăd dispozițiile art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, contractul ce urmează a fi atribuit nu are ca obiect achiziționarea de camere fotogrammetrice, deci în mod evident autoritatea contractantă s-a raportat la „cerințe de performanță sau cerințe funcționale" ale unui tip de echipament pentru a furniza informații cât mai precise despre calitatea serviciilor care se doresc a fi achiziționate și fără a impune un anumit model/producător de cameră. Totodată, pentru a evita orice interpretare a cerințelor referitoare la specificațiile tehnice solicitate prin Documentația de atribuire, autoritatea contractantă a introdus în Caietul de sarcini, pagina 7, SECŢIUNEA 1: INFORMAŢII GENERALE:„Acest caiet de sarcini conține prevederi tehnice și instrucțiuni privind regulile de 38

bază care trebuie respectate, astfel încât operatorii economici să elaboreze o propunere tehnică adecvată în funcție de necesitățile AC. Cerințele prevăzute în acest caiet de sarcini vor fi considerate ca fiind minime și obligatorii. NOTĂ: în prezentul caiet de sarcini, acolo unde apar specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație se va citi "sau echivalent".” În susținerea celor prezentate mai sus, autoritatea contractantă prezintă tabelar exemple de camere oblice cu tipul de configurație la care face referire. Se arată că acest tip de configurație a fost aleasă ținând cont de multitudinea/varietatea camerelor oblice care prezintă configurație "de tip Maltese-cross", de cele mai recente tehnologii existente pe piață în materie de imagini oblice și de prelucrările acestor tipuri de date utilizând sistemul informatic existent la nivelul Autorității Contractante. Se menționează că imaginile pentru municipiul București, solicitate de Autoritatea Contractantă, se obțin prin realizarea unui singur zbor și preluarea simultană a 5 imagini (una nadirală și 4 oblice - ex. înclinarea de 45°). Autoritatea Contractantă, prin cerințele din Caietul de sarcini, acordă posibilitatea Prestatorului să stabilească o altă direcție de zbor, față de cea solicitată (Est-Vest), în cazul în care forma suprafeței proiectului recomandă realizarea zborului pe altă direcţie. În această situație trebuie solicitat avizul Autorității Contractante. Avizul se poate solicita o singură dată, cu minim 10 zile lucrătoare înainte de predarea Livrării 1, așa cum este precizat în Cap. 2.3.1.2 „Proiect de zbor și acoperirea imaginilor” din Caietul de sarcini. În consecință, autoritatea contractantă consideră criticile formulate de către ... ca fiind nefondate și, prin urmare, menține cerințele formulate în Documentația de atribuire, acestea nefiind restrictive, deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispozițiile art. 154, art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la cerința criticată 3.5: 3.5. Criticile privind pct. III. 1.3.a Capacitatea tehnică și profesională: Cerințele din Fișa de date: „Pentru contractele de achiziție de servicii executarea de servicii de tipul specificat I. Ofertantul va face dovada unei experiențe în ultimii 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract pânăla maxim 5 contracte în cadrul căruia/cărora să fi prestat servicii similare aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiția ca princontractele prezentate să fie acoperite următoarele valoriși tipuri de activități Pentru Componenta A Valoarea de cel puțin 26.193.277,31 lei, fără TVA Aerofotografierea realizată cu aeronavă (avion) Aerotriangulația

Realizarea DIM/3D Mesh/ MDS prin metode fotogrammetrice Realizarea true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice Pentru Componenta B Valoarea de cel puțin 17.000.000 lei, fără TVA Sistemul Electronic de Achiziții Publice Sistemul Electronic de Achiziții Publice, 23.12.2020 12:03 Pagina 7 Furnizarea de produse hardware și software similare Prestare de servicii similare Se vor lua în considerare numai activitățile aferente contractului pentru care se poate face dovada recepționării în ultimii 3 ani carese calculează prin raportare la termenul limită pentru depunerea ofertelor Valoarea serviciilor se cumulează până la maxim 5 contracte Documentele depuse pot fi certificate/documente emise sau contrasemnate

de

o

autoritate

ori

de

către

clientul beneficiar/proceseverbale de recepție, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinței de capacitate tehnică,respectiv activitățile prestate, perioada de livrare și valoarea acestora La stabilirea cerințelor minime de capacitate tehnică și/sau profesională, Autoritatea contractantă a ținut cont de complexitatea, valoarea și natura contractului de achiziție publică care urmează a fi încheiat, coroborat cu prevederile art. 3 și art. 5 dinInstrucțiunea ANAP nr. 2/2017 Autoritatea trebuie să includă în DA cerințe care să permită nediscriminatoriu ofertanților accesul la procedură, cât timp aceștia dovedesc că au mai realizat anterior servicii din aceleași categorii și de complexitate similară. Din această perspectivă impunerea de exemplu ca aerografierea să fi fost realizată anterior exclusiv cu aeronavă (avion) este nejustificată și restrictivă. Iar impunerea condiției ca operatorii să fi mai realizat anterior true- ortofotoplan pentru mediul urban din Imagini nadirale și oblice este și ea discriminatorie. În plus, această condiție este și nejustificată cât timp se solicită ca experiența similară pentru Componenta A să fie Valoarea de cel puțin 26.193.277,31 lei, fără TVA și să constea în realizarea de true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice deși în cadrul lucrărilor doar 6% impun imagini oblice. Astfel, nu pot fi stabilite condiții care să transforme cerința experienței similare într-o cerință a experienței identice. Aceste cerințe încalcă exigențele Instrucțiunii 2/2017 deși se susține că le respectă.” Autoritatea contractantă precizează că răspunsul 3.5 din Punctul de vedere al C.N.C. nr. 81/08.01.2021 se înlocuiește cu următoarele: Complexitatea, valoarea și natura contractului similar solicitat ca și cerință minimă pentru capacitatea tehnică și/sau profesională, a fost 40

justificată în Strategia de contractare avizată ex-ante de către ANAP, ținând cont de complexitatea, valoarea și natura contractului de achiziție publică care urmează a fi atribuit, coroborat cu prevederile art. 3 și art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. Astfel, Autoritatea contractantă dorește să se asigure că Ofertantul care va fi declarat câștigător a mai derulat contracte de servicii similare cu activitățile solicitate prin caietul de sarcini și, astfel, cunoaște și a mai aplicat normele, metodologiile/procedurile și standardele referitoare la aceste activități. Astfel, pentru asigurarea calității stabilite, a perioadei de implementare și a costurilor aferente, este necesară îndeplinirea cerințelor minime privind experiența similară de specialitate pentru cele două componente, așa cum este aceasta specificată. În concluzie, pentru a avea garanția că ofertantul a mai derulat contracte de prestări de servicii similare și are experiența necesară finalizării în bune condiții a unui asemenea proiect, la un standard de calitate corespunzător, în conformitate cu prevederile Legii 98/2016, ofertantul trebuie să facă dovada experienței solicitate. Referitor la afirmația contestatorului potrivit căreia„imaginile oblice” reprezintă „6%” din proiect, autoritatea contractantă precizează că serviciile pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru București au o importanță socială și economică deosebite, fiind vorba de capitala României, și că valoarea estimată a acestora reprezintă aproximativ 15% din valoarea contractului care urmează a fi atribuit (conform consultării de piață). Totodată, autoritatea contractantă a considerat oportun să dispună, în data de 06.01.2021, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea pe fond a cauzei de către C.N.S.C.și clarificarea tuturor aspectelor semnalate de către contestator. La data prezentei, cerința minimă pentru capacitatea tehnică și/sau profesională din Documentația de atribuire rămâne neschimbată. Prin adresa nr. 193/29.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 4921/29.01.2021, contestatoarea a transmis „Precizări” în urma studierii dosarului cauzei la Consiliu, în care învederează următoarele: Procedura de achiziție este lovită de nulitate absolută, documentația de achiziție fiind întocmită cu încălcarea prevederilor legale - Legea 98/2016, H.G. 395/2016, Legea 7/1996, Ordinul 107/2010, Instrucțiunea 1/2017, H.G. 295/2015, astfel: 1. ANAP a constatat cu prilejul controlului ex-ante faptul că documentația de achiziție încalcă prevederile Legii 98/2016 și H.G. 395/2016 sub multiple aspecte, dar cu rea-credinţă, ... nu a remediat-o. În pofida nenumăratelor observații și solicitări de remediere ale ANAP, făcute în mod succesiv în cadrul controlului ex-ante, autoritatea contractantă a implementat doar parțial/sau nu a implementat măsuri care să asigure conformitatea DA cu normele legale. Astfel, după ce la 16.12.2020 ANAP emite Avizul conform condiționat nr. 13035 (fila 467 și urm.) prin care a impus un număr de 20 de puncte de remediere, autoritatea nu le-a implementat decât în parte, sau pe unele nu le-a implementat, dar a publicat documentația de achiziție în SEAP.

În consecință, ANAP realizează în Adresa 10698/30.12.2020 (fila 61 și urm.) o analiză sintetică a neprelucrării măsurilor de remediere dispuse prin avizul condiționat (fila 61 și urm. din dosarul achiziției). Se arată că, ulterior, deși autoritatea contractantă a publicat un anunț de tip erată ... la 04.01.2021, nici de această dată nu a inclus remedierile solicitate de ANAP, astfel că ANAP emite un nou Aviz conform condiționat nr. 13035/189/06.01.2021. 2. Autoritatea contractantă încalcă Legea 98/2016 și Instrucțiunea 1/2017. Din analiza unui singur punct dintre cele sesizate de ANAP, se constată că, chiar și după ce autoritatea aparent a preluat remedierea, în realitate, încălcarea legii subzistă:  Astfel, de exemplu, la pct. 4 din Adresa 10698/30.12.2020 (fila 61 și urm.), ANAP reţine: „4.Măsura de remediere a fostpreluată prin justificarea lanivelul strategiei decontractare, la pag. 119/130, a cerinței vizate. Referitor la cerința de la pct. 5.7-Anexa 6- Cerințe experți, pag. 156/172 din caietul de sarcini, cu privire la Expertul non-cheie 1A- Operatori prelucrare date fotogrammetrice se solicită: „Experiență specifică de minim 7 ani dovedită prin participarea în proiect/proiecte finalizat/finalizate în care a desfășurat activități specifice poziției pentru care a fost propus”. Măsura de remediere: Corectați în mod corespunzător cerința formulată, în acord cu prevederile art. 9 alin. (3), coroborat cu art. 8 alin. (3) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017. În cazul în care în speță sunt incidente dispozițiile art. 8 alin. (3) din Instrucțiunea 1/2017, justificați temeinic, la nivelul strategiei de contractare, complexitatea deosebită a activităților ce urmează a fi derulate în cadrul contractului prin prisma poziției/atribuțiilor respectivelor persoane și prin anvergura obiectului contractului sau, după caz, precizați existența reglementărilor specifice în materie care impun solicitarea acestei cerințe.” Deși ANAP, analizând criteriile de calificare și selecție legate de experții impuși prin DA, solicitase autorității să corecteze cerința în acord cu prevederile art. 9 (3) coroborat cu art. 8 (3) din Instrucțiunea 1/2017, respectiv să justifice temeinic condițiile impuse, autoritatea nu a răspuns cerinței, ci a introdus o modificare a DA, care însă nu răspunde solicitării ANAP. Astfel, în loc să modifice cerința privind experiența profesională impusă experților, cu respectarea Instrucțiunii 1/2017, autoritatea a copiat un paragraf din Strategie care privea experiența similară a operatorilor economici cu trimitere la Instrucțiunea nr. 2/2017.Așadar,autoritatea contractantă nu a răspuns măsurii de remediere și, cu toate acestea, din eroare, ANAP reține că măsura de remediere a fost preluată. 3. Autoritatea contractantă încalcă, prin Caietul de sarcini, Ordinul 107/2010. 42

3.1. Prin Caietul de sarcini se solicită în mod nefondat și excesiv experiență dublă față de standardele din Ordin 107/2010 pentru desfășurarea activităților de fotogrammetrie: La fila 109 din Strategia de contractare, AC stabilește pentru experții non-cheie, următoarele criterii: Justificare solicitare experiență Expert non-cheie 1A și 2A 1. Justificare solicitare experiență Expert non-cheie 1A - Operatori prelucrare date fotogrammetrice: Având în vedere complexitatea contractului și termenul de realizare a acestuia, Autoritatea Contractantă consideră imperios necesar ca experții non-cheie 1A să îndeplinească cerințele tehnice și calitative prevăzute în regulamentele, instrucțiunile și normele tehnice elaborate de ANCPI. Astfel, în conformitatea cu Ordinul nr. 107/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrătorilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, atestarea capacității tehnico- profesionale se realizează prin verificarea nivelului de pregătire profesională și a posibilităților tehnice de executare a lucrărilor de specialitate. Lucrările de fotogrammetrie, pot fi realizate doar de către Persoanele fizice autorizate în categoria D, conform art. 4 (5) din Ordinul nr. 107/2010. În acest context și ținând cont de faptul că, pentru obținerea autorizației de categoria D, este necesară parcurgerea unor etape consumatoare de timp, Autoritatea contractantă a solicitat doar îndeplinirea condițiilor minime de autorizare, detaliate în Anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 107/2010. Astfel, prin Strategia de contractare, AC a preluat conform și integral Condițiile minime de autorizare din Ordinul 107/2010: „Condiții minime de autorizare pentru persoane fizice  Categoria de autorizare D Studii - Studii universitare de licență Domeniul - SUL Geodezie, cadastru, topografie, cartografie, topografie minieră Vechimea minimă în specialitate (ani) – 7.” Se arată că, în pofida acestor mențiuni din Strategia de contractare, în Caietul de sarcini autoritatea a impus la pct. 5.7 Anexa 6, pag. 157/172: - expertul non-cheie 1A - operatori pentru prelucrare date fotogrammetrice să dețină experiență specifică de minim 7 ani dovedită prin participare în proiecte/proiecte finalizate în care a desfășurat activități specifice poziției pentru care a fost propus. Conform Ordinului 107/2010, cea mai prestigioasă categorie de autorizare ANCPI este categoria D, carepresupune cele mai înalte competențe tehnice și cea mai vastă experiență în domeniu.Numai experții categoria D (cu 7 ani vechime în specializare) pot desfășura activități de fotogrammetrie.Deși prin strategia de contractare autoritatea a impus

pentru această poziție îndeplinirea condițiilor minime prevăzute pentru experții categoria D, prin caietul de sarcini, pentru aceeași poziție, autoritatea a solicitat ca experiența expertului non-cheie să fie un „dublu- D” - pentru că a solicitat minim 7 ani de experiență în realizarea de lucrări fotogrammetrice - experiență care nu se poate dobândi decât în 7 ani după obținerea categoriei D și deci a dreptului de a realiza astfel de lucrări. De aici rezultă că ..., entitate în subordinea ANCPI, consideră autorizarea persanelor fizice autorizate în categoria D ca fiind inferioară și insuficientă pentru poziția de personal non cheie expert în fotogrammetrie, deși Regulamentul ANCPI îl autorizează pe orice autorizat D să desfășoare și verifice lucrări din domeniul geodeziei, inclusiv de fotogrammetrie. Se precizează că, în fapt, specialiștii din ... care vor verifica lucrările realizate prin contractele pe care le va încheia după finalizarea licitației nu îndeplinesc condițiile de calificare, sunt autorizați de ANCPI în categoriile A, B, C, D dar nu au nici studii postuniversitare și nici studii doctorale în fotogrammetrie (cum sunt solicitate expertului coordonator tehnic P1 - 1) deoarece nu există în România. Și dumnealor nu sunt experți de rangul 2, nu de rangul 1, cum sunt cerințele impuse chiar de .... Contestatoarea învederează că Uniunea Geodezilor din România, care este membră a Federației Internaționale a Geodezilor sau Societatea Română de Fotogrammetrie și Teledetecție, afiliată la Asociația Internațională de Fotogrammetrie, au furnizat deja punctele lor de vedere asupra competențelor solicitate fără niciun temei, cu discriminarea și împiedicarea accesului la procedură a tuturor specialiștilor români ce dețin competența profesională și experiență care asigură realizarea serviciilor la standarde superioare. 3.2. Prin caietul de sarcini se încalcă competențele prevăzute pe categorii de specialiști prin Ordinul 107/2010. Astfel, în caietul de sarcini la pagina 110 - 2. Justificare solicitare experiență Expert non-cheie 2A – Operatorimăsurători de teren, se solicită personal autorizat categoria B. Între activitățile pe care urmează să le realizate acest expert este și realizarea nivelmentului geometric. Conform Ordin 107/2010, persoanele fizice pot fi autorizate în categoriile D, A, C, B, E. Din acestea, persoanele autorizate în categoria D pot realiza activitățile cele mai complexe, A estecategoria imediat inferioară, apoi urmează C și cea mai slabă categorie este B. Categoria E se referă la cei angajați ai unor instituții în departamentele de specialitate cadastru.Or, conform Ordinului 107/2010, numai personale autorizate categoriile D și A, care au dreptul să execute lucrări privind rețelele geodezice și de sprijin, au voie să execute în cadrul acestora și lucrări de nivelment geometric, în schimb, autorizații categoriile inferioare, C și B nu au dreptul să realizeze un asemenea gen de lucrări. Contestatoarea invocă dispozițiile art. 4 din Ordinul 107/2010 antemenționat, precizând că rezultă că cerințele privind calificarea personalului pentru această poziție nu sunt în corelație cu categoriile de 44

lucrări ce se solicită a fi efectuate, caietul de sarcini fiind întocmit cu încălcarea normelor legale. 4. Dovada lipsei Avizului premergător al ANCPI asupra specificațiilor tehnice. Se arată că, din analiza dosarului achiziției rezultă cu certitudine inexistența Avizului prealabil obligatoriu al ANCPI asupra specificațiilor tehnice, iar conform art. 9 (37) din Legea 7/2006: „Specificațiile tehnice conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de geodezie, cartografie, fotogrammetrie și aerofotografiere sunt avizate pentru conformitate cu reglementările specifice de către Agenția Națională, înainte de inițierea procedurilor de achiziție publică, sub sancțiunea neacordării avizului de începere a lucrărilor, respectiv a respingerii cererii de recepție.” Contestatoarea concluzionează următoarele: 1. Conform prevederilor legale ce reglementează activitatea ANAP, sancțiunea pe care ANAP o va aplica acestui comportament al autorității contractante (care doar s-a prefăcut că ia măsurile de remediere impuse pentru intrarea în legalitate) este solicitarea constatării nulității contractului. 2. Conform prevederilor Legii 7/1996, nu pot fi realizate și nici avizate lucrări dacă documentația de atribuire nu a avut avizul prealabil al ANCPI. Astfel, documentația este nulă, neputând produce efecte juridice. 3. În H.G. 294/2015 nu există niciun argument pentru realizarea unui singur contract privind capitole distincte, categorii de activități complet diferite și care se execută subsecvent. 4. H.G. 294/2015 nu reglementează și nu asigură finanțarea pentru realizarea lucrărilor specializate necesare întocmirii PUG-urilor dar, cu toate acestea, autoritatea a inclus în DA cerințe și lucrări specifice (realizarea imaginilor cu camere oblice etc.) care se abat de la natura și scopul proiectuluiPNCCF. 5. Documentația de atribuire încalcă prevederile art. 155 și 156 din Legea 98/2016 și art. 7 (2), 8 (3), 9 (3) din Instrucțiunea 1/2017. 6. Documentația de atribuire încalcă prevederile art. 2 alin. 2 lit. a din Legea 98/2016 și ale Ordinului 107/2010 prin raportare laOrdinul Min. Învățământului 5376/2017, H.G. 641/2019 și H.G. 318/219, întrucât nu există la oraactuală în România programe de masterat cu specializarea "Fotogrammetrie". Astfel, documentația de atribuire încalcă prevederile art. 2 alin. 2 lit. a din Legea 98/2016 și ale Ordinului 107/2010 prin raportare la Ordinele Ministerului Educației și Cercetării 3100/2019, 5472/2018, 4210/2018, 4209/2018 și 4154/2018, întrucât nu există la ora actuală în România programe doctorale care să aibă specialitatea "Fotogrammetrie". 7. Documentația de atribuire încalcă principiile achizițiilor publice. Analiza documentației de achiziție prezentată în contestație, Punctele de vedere exprimate de toate organismele profesionale naționale din domeniul geodeziei, Constatările ANAP neremediate de ... și Analiza

dosarului achiziției prezentată în precizări demonstrează faptul că nu pot fi dispuse simple remedieri ale documentației, ci se impune anularea procedurii. Urmare celor antemenționate, contestatoarea solicită admiterea contestației și anularea procedurii de atribuire. Prin adresa nr. 339/04.02.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 5897/04.02.2021, autoritatea contractantă a răspuns criticilor formulate de contestatoare, astfel: Referitor la Precizarea 1, autoritatea contractantă învederează că își însușește toate măsurile de remediere propuse de ANAP prin Avizele conform condiționate transmise, acestea vor fi implementate imediat ce procedura se reîntoarce din starea de suspendare, prin publicare de anunțuri tip erată și clarificări din oficiu și nicidecum nu intenționează să deruleze procedura fără implementarea în integralitate a măsurilor transmise de către ANAP. Pe perioada de suspendare, autoritatea contractantă nu poate aduce modificări asupra Documentației de atribuire/Anunțului de participare, drept pentru care nu sunt încălcate prevederile legale incidente în domeniul achizițiilor publice. Referitor la Precizarea 2, se arată că, după cum a constatat ..., măsura de remediere propusă de ANAP se referea la „... solicitase autorității să coreleze cerința în acord cu prevederile art. 9 (3) coroborat cu art. 8 (3) din Instrucțiunea 1/2017, respectiv să justifice temeinic condițiile impuse...”. Pornind de la această măsură de remediere, autoritatea contractantă a inclus în Strategia de contractare justificarea solicitată de ANAP, astfel: „Justificare solicitare experiență Expert non-cheie 1A - Operatori prelucrare date fotogrammetrice: Având în vedere complexitatea contractului și termenul de realizare a acestuia, Autoritatea Contractantă consideră imperios necesar ca experții non-cheie 1A să îndeplinească cerințele tehnice și calitative prevăzute în regulamentele, instrucțiunile și normele tehnice elaborate de ANCPI. Astfel, în conformitatea cu Ordinul nr. 107/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, atestarea capacității tehnico-profesionale se realizează prin verificarea nivelului de pregătire profesională și a posibilităților tehnice de executare a lucrărilor de specialitate. Lucrările de fotogrammetrie pot fi realizate doar de către Persoanele fizice autorizate în categoria D, conform art. 4 (5) din Ordinul nr. 107/2010. În acest context și, ținând cont de faptul că, pentru obținerea autorizației de categoria D, este necesară parcurgerea unor etape consumatoare de timp, Autoritatea contractantă a solicitat doar 46

îndeplinirea condițiilor minime de autorizare, detaliate în Anexa nr. 1 la regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 107/2010.” Autoritatea contractantă subliniază că, astfel, a preluat măsura de remediere propusă, după cum constată chiar ANAP în adresa nr. 10698/30.12.2020. Referitor la Precizarea 3.1, se arată că societatea contestatoare nu aduce argumente justificate în ceea ce privește excluderea absolvenților universităților românești din acest proiect. Autoritatea contractantă precizează că își dorește ca absolvenții universităților românești să fie parte a echipei Prestatorului, cu condiția să îndeplinească cerințele solicitate prin Caietul de Sarcini. Spre exemplu, autoritatea contractantă consideră imperios necesar ca cei 15 Experți non-cheie 1A - Operatori de prelucrare date fotogrammetrice, să îndeplinească cerințele tehnice și calitative prevăzute în regulamentele, instrucțiunile și normele tehnice elaborate de ANCPI, în mod special cerințele detaliate în Anexa 1 la Regulamentul privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparține Spațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul Directorului general nr.107 din 29.03.2010. Luând în considerare cele precizate mai sus, complexitatea contractului, faptul că procedura de achiziție se derulează prin publicarea în JOUE și că pentru obținerea autorizației de categoria D este necesară parcurgerea unor etape consumatoare de timp, autoritatea contractantă a solicitat doar îndeplinirea condițiilor minime de autorizare pentru categoria D.Prin cerința formulată pentru această categorie de experți, autoritatea contractantă nu solicită 14 ani vechime cum eronat afirmă contestatoarea. Persoanele autorizate categoria D, cu vechime minimă în specialitate, îndeplinesc cerințele solicitate pentru Experții non-cheie 1A.Cerințele experților se referă la studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalent. Autoritatea contractantă, prin cerința „Competențele de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare sau certificări recunoscute la nivel național sau internațional” solicitate doar pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A (1 persoană) care este responsabil de toată activitatea din Componenta A a acestui PROIECT NAŢIONAL, nu a solicitat exclusiv studii postuniversitare. Se precizează că specialiștii din cadrul autoritățiicontractante care vor fi implicați în procesul de recepție cantitativă și calitativă a produselor rezultate din cadrul prezentului contract, au studii superioare de specialitate în domeniul geodeziei și fotogrammetriei, iar o parte din aceștia au studii postuniversitare (masterat și doctorat) șiexperiență în acest domeniu. Existăși persoane fizice autorizate, însă în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (10) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

„AngajațilorAgențieiNaționaleși ai unităților subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experți judiciari, lucrări de specialitate de natura celor prevăzute la art. 4 lit. a) și b)”, aceștia au autorizațiilesuspendate. Astfel, remarcile referitoare la calificările șiexperiențaspecialiștilor ... sunt nefondate. Referitor la Precizarea 3.2, autoritatea contractantă învederează că, în Caietul de Sarcini 5.7 Anexa 6 - Cerințeexperți, pentru expertul non- cheie 2A - Operatori măsurători de teren - 10 persoane, cerințele de studii șicompetente nu prevăd ca personalul să fie autorizat în categoria B conform Regulamentului privind autorizarea sau recunoașterea autorizării persoanelor fizice și juridice române, ale unui alt stat membru al Uniunii Europene sau ale unui stat care aparțineSpațiului Economic European în vederea realizării și verificării lucrărilor de specialitate în domeniul cadastrului, al geodeziei și al cartografiei pe teritoriul României, aprobat prin Ordinul nr. 107/2010. De asemenea, în regulamentul menționat anterior nu se prevede că „numai persoanele autorizate în categoriile D și A au dreptul să execute lucrări de nivelment geometric”. Cu privire la Precizarea 4, se arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (37) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996: „(37) Specificațiile tehnice conținute în documentațiile de atribuire a contractelor pentru lucrări de geodezie, cartografie, fotogrammetrie și aerofotografiere sunt avizate pentru conformitate cu reglementările specifice de către AgențiaNațională, înainte de inițierea procedurilor de achiziție publică, sub sancțiunea neacordării avizului de începere a lucrărilor, respectiv a respingerii cererii de recepție”.Dispozițiile art. 257 alin. (1) din Regulamentul de avizare, recepțieși înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al AgențieiNaționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, emis în baza dispozițiilor art. 4 lit. a) și c), art. 20, art. 24 alin. (2) și art. 40 alin. (2) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, stipulează: „71) Lucrările șidocumentațiile de specialitate contractate de AgențiaNațională sau de unitățile subordonate acesteia nu necesită solicitarea avizului.” Autoritatea contractantă invocă Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 - art. 4 lit. g), coroborat cu dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. c) din Regulamentul de organizare șifuncționare al Centrului Național de Cartografie, aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 1445/2016, potrivit cărora ANCPI prin ... realizează și actualizează harta oficială a României în format analogic și digital, precum și modelul digital al terenului, inclusiv cu utilizarea datelor furnizate gratuit de alte instituțiișiautorități abilitate, după caz, ca unică autoritate în domeniul cartografiei și fotogrammetriei. Se arată că hărțile oficiale ale României, precum și datele geodezice și cartografice sunt esențiale în domeniul apărării țării, ordinii publice șisecuritățiinaționaleși foarte importante pentru autoritățile publice centrale și locale.Contractul ce urmează a fi atribuit este finanțat din 48

bugetul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023, face parte din punctul 2 „Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie” din Anexa la H.G. nr. 294/2015 și, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1), este absolut necesar pentru realizarea scopului Programului național ce constă în înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată. Autoritatea contractantă subliniază că fondurile bugetare alocate activităților de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie de la punctul 2 din Anexa la H.G. nr. 294/2015 au fost transferate Centrului Național de Cartografie în vederea desfășurării acestor activitățiși în conformitate cu atribuțiile ce îi revin în realizarea obiectului său de activitate, iar produsele și serviciile rezultate din activitățile de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie care se regăsesc în Specificațiile tehnice vor fi puse la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice în vederea lucrărilor de cadastru pentru toate orașele din România. Autoritatea contractantă invocă dispozițiile art. 258 lit. f) din același act normativ, potrivit cărora „Documentația pentru solicitarea avizului de începere a lucrării trebuie să identifice limitele zonei care face obiectul avizului și să precizeze categoriile de lucrări ce se vor executa. în acest sens, documentația include următoarele elemente: f) copii ale specificațiilor tehnice solicitate de beneficiar prevăzute în contract sau în caietul de sarcini, care au mențiunea: "conform cu originalul" și semnătura beneficiarului/ executantului, copia procesului verbal de avizare a specificațiilor tehnice, emis de ANCPI, dacă este cazul”. Se arată că, având în vedere dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, coroborate cu dispozițiile Regulamentul de avizare, recepțieși înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul Directorului general al AgențieiNaționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, Specificațiile tehnice conținute în documentația procedurii de achiziție organizată de ... au respectat în totalitate prevederile legale incidente în vigoare. Referitor la „Concluziile” contestatoarei, autoritatea contractantă precizează următoarele: Cu privire la punctul 1, autoritatea contractantă reiterează căîșiînsușește toate măsurile de remediere propuse de ANAP prin Avizele conform condiționate transmise, acestea fiind implementate imediat ce procedura va ieși din starea de suspendare, prin publicare de anunțuri tip erată și clarificări din oficiu și nicidecum nu intenționează să deruleze procedura fără implementarea în integralitate a măsurilor transmise de către ANAP. De asemenea, precizează faptul că pe perioada de suspendare, autoritatea contractantă nu poate aduce modificări asupra Documentației de atribuire/Anunțului de participare, drept pentru care

consideră că nu sunt încălcate prevederile legale incidente în domeniul achizițiilor publice. Cu privire la punctul 2, se arată că, referitor la avizul prealabil emis de ANCPI există detaliat răspunsul la punctul 4 de mai sus. Referitor la punctul 3, cu privire la critica contestatoarei potrivit căreia autoritatea contractantă nu a împărțit pe loturi/contracte achiziția, motivat de faptul că, „în H.G. 294/2015 nu există niciun argument pentru realizarea unui singur contract privind capitole distincte, categorii de activitățicomplet diferite și care se execută subsecvent”, se precizează că împărțirea

pe

loturi/contracte

reprezintă

un

drept

al autoritățiicontractante, și nu o obligație, așa cum reiese din conținutuldispozițiilor art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, obligațiaautorității contractante, în situația în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, constă în justificarea deciziei de a nu implementa proiectul prin atribuirea de mai multe contracte. Astfel, autoritatea contractantă consideră că legiuitorul a reglementat un drept al autorității contractante de care poate uza, și nu a instituit o obligație în sarcina acesteia. Prin urmare, hotărârea autorității contractante de a nu împărți în loturi/contracte, a fost motivată în fapt și a avut în vedere inclusiv prevederile recitalului 78, paragraful al doilea, teza finală din Directiva 2014/24/UE. Autoritatea contractantă consideră că fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanților la procedură și libera competiție dintre aceștia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziție publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabilește, în funcție de condițiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice și a satisfacerii intereselor sale. Pentru îndeplinirea condițiilor de calificare șiselecție impuse de către autoritatea contractantă sau a prestării serviciului, legiuitorul acordă operatorilor economici interesați dreptul de a participa în cadrul unei proceduri în asociere cu un alt operator economic potrivit art. 53 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, sau de a subcontracta parte a contractului respectiv conform art. 55 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Totodată, menționează că prin Punctul de vedere nr. 81 transmis în data de 08.01.2021a justificat decizia realizării achiziției prin atribuirea unui singur contract. Referitor la punctul 4, se arată că, pentru Municipiul București a fost introdus în documentație zborul din care se preiau imagini oblice, ca fiind un zbor de tip pilot. Față de fotogrammetria tradițională, tehnologia inovatoare de preluare a imaginilor oblice oferă o serie de avantaje foarte importante în activitatea de cadastru, cum ar fi: vizibilitatea foarte bună a acoperișuluiși a fațadelor, vederi multiple (inclusiv nadirale), interpretarea facilă a clădirilor (număr de etaje, amprenta la sol etc). 50

Referitor la punctul 5, autoritatea contractantă consideră criticile formulate nefondate deoareceva implementa toate măsurile de remediere propuse de ANAP prin Avizele conform condiționate transmise, imediat ce procedura va ieși din starea de suspendare, prin publicare de anunțuri tip erată și clarificări din oficiu și nicidecum nu intenționează să deruleze procedura fără implementarea în integralitate a măsurilor transmise de către ANAP, respectând astfel dispozițiile art. 155 și ale art. 156 din Legea nr. 98/2016. Referitor la punctul 6, se arată că, după cum se poate observa din afirmațiile Uniunii Geodezilor din România, la pagina 2 din adresa nr.7/22.01.2021, invocată chiar de către contestatoare, în România, disciplina Fotogrammetrie are o lungătradițieîn specializări ca geodezie sau geografie. Chiar dacăîn România nu se emit diplome de „Fotogrammetrie”, această disciplină face parte din aria curriculară a multor universități din România și este studiatăși aprofundatăatât la nivel de studii de licență, cât și master sau doctorat. Chiar cei care lucrează la ... sunt absolvenți ai acestor programe de studii. Astfel, având în vedere cele precizate anterior, cerința„Competențele de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare sau certificări recunoscute la nivel național sau internațional” formulată doar pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A (1 persoană), poate fi îndeplinită chiar și de către specialiști formați/instruiți în România. Referitor la punctul 7, autoritatea contractantă consideră că nu încalcă prevederile legale, ci a depus toate diligențele de a respecta legea și de a acționa în spiritul principiilor tratamentului egal, al nediscriminării și al proporționalității ce guvernează achizițiile publice, pentru procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, așa cum reiese din justificările transmise anterior. Referitor la Răspunsul depus de către CORNEL&CORNEL TOPOEXIM S.R.L. cu nr. 163/25.01.2021 la punctul de vedere al autoritățiicontractante, aceasta precizează că îșimențineinformațiile transmise prin punctul de vedere nr.81/08.01.2021, modificat și completat prin adresa nr. 137/15.01.2021, cu următoarele observații: În ceea ce priveștesusținerea contestatoarei de la punctul 2.1., se arată următoarele: Contestatoarea menționează că „De asemenea, în octombrie 2020 am realizat un zbor fotogrammetrie cu același scop ca cel licitat acum, la care am avut doar câteva puncte de control pe fiecare UAT în parte. De asemenea, am folosit tehnologia ROMPOS care ne-a asigura precizia cerută.”, exprimându-se laconic și în termeni neprofesionali, fără a explica care este legătura logică între numărul de reperi utilizați, poziționarea acestora pe benzi și blocuri și calitatea produselor rezultate. Sistemul ROMPOS oferă utilizatorilor servicii de poziționareși nu „tehnologii”și oferă, în afară de servicii de poziționare în timp real,și servicii pentru post- procesare prin care se livrează înregistrări de la stațiile GNSS permanente

în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicații geodezice care necesită o precizie și un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în rețele geodezice de îndesire și de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare și control pentru diverse aplicațiiinginerești etc.), conform precizărilor din manualul de utilizare publicat pe site-ul ROMPOS. Dacă prin utilizarea „tehnologiei ROMPOS” contestatoarea înțelege să folosească doar serviciile RTK pentru determinarea reperilor GCP, autoritatea este sceptică în privința preciziei șiacuratețeiobținute deoarece unele studii realizate de specialiști în fotogrammetrie indică contrariul. De exemplu, în articolul „GNSS Accuracy Analysis for Efficiency of Ground Control Point (GCP) Measurement”, având ca autori Khomsina, Ira Mutiara Anjasmaraa și Rizky Romadhona, se precizează că, pentru lucrările fotogrammetrice, GCP trebuie determinați prin metoda statică cu timp de staționare de minim 90 minute, pentru vectori cu lungimea de 10-20 km. Autoritatea contractantă subliniază că societatea contestatoare nu ține cont de amploarea și complexitatea proiectului din caietul de sarcini, care presupune utilizarea pentru aerofotografiere a unei platforme de tip avion. În ceea ce priveștesusținerea contestatoarei de la punctul 2.3., se precizează că societatea contestatoare explică ce înțelege prin efectul multipath și cycle slip,menționând că „în experiența noastră de 25 ani de măsurători GPS și apoi GNSS nu am avut niciodată o problemă cu acest efect”, iar „... pentru fenomenul cycle slip (întrerupere semnal) este periculos la măsurătorile statice. La măsurătorile de timp real ar putea cel mult să întrerupă legătura cu un satelit (sateliți) și să nu rezulte pe moment poziția punctului. După această întrerupere care nu ar dura decât secunde sau cel mult minute, la revenirea semnalului, pe același punct se pot relua măsurătorile șipoziția rezultă instantaneu”. În articolul menționat de autoritatea contractantă de la punctul 2.1. se precizează că „Este necesar să se evite copacii, clădirile și stâlpii de electricitate care, pe lângă faptul că sunt dificil de identificat, din cauza asemănării, pot crea efectul multipath”. De asemenea, în același articol se menționează că „o linie de bază de lungime mare poate provoca fenomenul cycle slip care poate fi capturat în primele 30 de minute dar această durată nu este maximală”. Ca urmare a acestor precizări, autoritatea contractantă se întreabă prin ce procedeu poate contestatoarea să-și dea seama de existența efectului multipath și a fenomenului cycle slip în „câteva secunde”și apoi să poată „relua măsurătorile șipoziția rezultă instantaneu”. Referitor la afirmația președintelui Societății Române de Fotogrammetrie potrivit căreia „O precizie similară poate fi obținutăși prin alte metode (determinări GNSS cu RTK sau chiar măsurători cu stația totală)”, autoritatea contractantă precizează următoarele: Potrivit diverselor studii de specialitate (printre care și articolul menționat de Autoritatea Contractantă de la punctul 2.1.), prin metoda radială statică de măsurare, cu timp de staționare de 15 minute (metoda 52

rapid-statică) se obțin valori maxime ale deviației coordonatelor față de cele cunoscute în jur de 0,3 m, iar pentru eroarea medică pătratică (RMSE) se obține valoarea maximă în jur de 0.90 m din cauza unor condiții improprii de măsurare (în special prezența efectului multipath și a fenomenului cycle slip). De asemenea, se mai precizează că, pentru lucrările fotogrammetrice, GCP trebuie determinați prin metoda statică cu timp de staționare de minim 90 minute, pentru vectori S cu lungimea de 10-20 km. Impunerea în Caietul de Sarcini a cerinței de determinare a coordonatelor GCP prin metoda statică cu durata de staționare de 2 ore, în condițiile în care în țara noastră pot exista în timpul măsurării vectori cu lungime mai mare de 20 km din cauza distanțelor mari dintre punctele de clasă A (stațiile GNSS permanente), B și C, este deci complet justificată pentru a se putea asigura atingerea cerințelor impuse prin Caietul de Sarcini și un control riguros al preciziei determinărilor. Referitor la determinarea altitudinilor prin tehnologia GNSS, autoritatea contractantă învederează că, prin măsurători GNSS nu se obțin direct altitudinile normale în sistemul național Marea Neagră 1975, acestea obţinându-se pe baza anomaliilor altitudinii care sunt variabile în punctele de pe suprafața Pământului, în funcție de distribuția maselor din interiorul Pământului. Legătura dintre altitudinea elipsoidală și altitudinea normală se poate realiza doar prin intermediul unui cvasigeoid gravimetric de înaltă precizie (nedisponibil în prezent în România). în prezent tehnologia GNSS are implementat un cvasigeoid geometric realizat de ANCPI prin ... care asigură o precizie de transformare pe altitudine de +/-15-50 cm, pe baza căruia contestatarii pretind că efectuează lucrări de mare precizie. Referitor la răspunsul contestatoarei în ce priveștesusținerile de la punctul 2.3, potrivit căruia „Dacă este adevărat cum susține ... că precizia ROMPOS este de 0,5 metri, atunci ar trebui ca pe website-ul ANCPI să apară această informație”, autoritatea contractantă subliniază că nu a susținut niciodată că precizia ROMPOS este de 0,5 metri, așa cum în mod eronat afirmă contestatoarea, ci că există riscul ca, în condiții improprii de măsurare (în special în prezența efectului multipath și a fenomenului cycle slip), precizia absolută a determinărilor RTK să poată fi mai scăzută decât 0,5 m. Concluzionând, autoritatea contractantă arată că nu își poate asuma riscul obținerii unor poziții eronate ale GCP, în cadrul unui proiect strategic, de anvergură națională, deosebit de complex și de costisitor, întrucât acest lucru ar putea conduce la produse finale, respectiv ortofotoplanuri și produse tip DIM/3D Mesh/ MDS, de proastă calitate, riscând să nu poată fi utilizate în scopurile pentru care se doreșteobținerea lor. Referitor la răspunsul contestatoarei în ce priveștesusținerile de la punctul 2.3, autoritatea contractantă arată că exprimarea este eronată întrucât o rețea geodezică este definită în literatura de specialitate ca mulțimea punctelor ale căror coordonate au fost determinate într-un sistem unitar de referință, prin măsurători geodezice în rețea.

Referitor la afirmația din adresa Societății Române de Fotogrammetrie de la punctul 2, potrivit căreia: „Cerința prin care se solicită informații suplimentare privind proprietarul locului în care a fost materializat punctul de premarcaj, o apreciem a fi nejustificată dacă luăm în considerare efortul pe care executantul ar trebui să-l facă pentru a obțineinformația respectivă, dar șicondiționalitatea de respectare a reglementărilor GDPR. De altfel, această solicitare nu folosește în procesul de producție.”, autoritatea contractantă consideră această afirmație eronată deoarece scopul acestei identificări nu este înscrierea unui imobil în cartea funciară, ci se urmărește doar asigurarea conservării punctelor și a accesului la acestea (atunci când situația concretă de la teren o impune). În ceea ce priveștesusținerile de la punctul 2.6, potrivit cărora „După cum am explicat în contestație, este nevoie de un model de cvasigeoid pentru determinarea altitudinii normale (măsurători gravimetrice la capetele liniilor de nivelment), dar AC nu menționează în punctul de vedere.”, autoritatea contractantă arată că se ocupă cu determinarea unui cvasigeoid pentru teritoriul României și, pe baza experiențeisale, afirmă că se produc confuzii între determinarea corecției de altitudine normală și metodele mult mai complexe de efectuare a măsurătorilor gravimetrice necesare generării cvasigeoidului. De asemenea, se precizează că societatea contestatoare face referire la niște teze de doctorat care au avut tangență sau ca obiect generarea unui cvasigeoid, dar nu precizează dacă aceste informații au fost publice vreodatăși au putut fi accesate de alți utilizatori pentru a fi folosite (de exemplu, cvasigeoidul realizat în cuprinsul tezei de doctorat aparținând domnului Tomoiagă Tiberius Septimiu nu poate fi folosit vreodată în lucrările reale deoarece s-a bazat pe gravitatea determinată în 233 puncte, un număr extrem de mic în comparație cu numărul de puncte gravimetrice măsurate în prezent de autoritatea contractantă în vederea generării cvasigeoidului). De asemenea, autoritatea contractantă învederează că nu are cunoștință de existența unui cvasigeoid public realizat de Institutul de Geologie al României, iar anomaliile Bouger perfecționate publicate la Biroul Gravimetric Internațional au fost generate pe baza măsurătorilor cu aparate vechi de tip Norgaard (33%), GAK (20%), Sharpe (36%), Askania (5%), Worden (2%), având o precizie scăzută și fiind greu de utilizat deoarece au fost calculate cu metode mai rudimentare comparativ cu metodele actuale. Se arată că societatea contestatoare nu poate face diferența între un geoid global determinat prin metode satelitare într-un sistem global de poziționareși un cvasigeoid local pentru teritoriul României racordat la sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975. Referitor la afirmația contestatoarei potrivit căreia: „Oricum, ceea ce susține AC nu este adevărat. Măsurătorile ROMPOS nu asigură doar determinări planimetrice ci și altimetrice, în sistem de altitudini normale șinu elipsoidale. în acest caz, există un model de cvasigeoid pe care ... îlfolosește la determinarea altitudinii normale. în același timp, ne spune în punctul de vedere că stațiile GNSS permanente ne dau altitudini 54

elipsoidale (probabil la elipsoidul WGS84). Care este adevărul?”,adevărul este că nu există „măsurători ROMPOS”, ci există măsurători cu tehnologia GNSS care folosește serviciile sistemului ROMPOS de corecțiidiferențiale pentru măsurătorile cinematice și serviciile pentru post-procesare pentru determinările statice, iar utilizatorul obține coordonatele planimetrice și altimetrice pe baza softului implementat în receptorul său utilizând gridurile de transformare oferite de ANCPI prin .... Gridul de transformare pe altitudini se bazează pe un cvsigeoid geometric care asigură o precizie de transformare de +/-15- 50 cm și pe un cvasigeoid gravimetric generat doar pentru 13 județe care asigură o precizie de transformare de +/- 10- 12 cm. De asemenea, adevărul este că sistemul ROMPOS calculează coordonatele elipsoidale și geocentrice ale stațiilor GNSS permanente în sistemul european ETRS89 care se bazează pe elipsoidul GRS80. Referitor la afirmația contestatoarei potrivit căreia„Pe cale de consecință, rezultă că AC proclamă măsurătorile de timp real utilizate folosind ROMPOS dezvoltat de ANCPI ca fiind inutilizabile, nesigure, neriguroase, imprecise, incorecte.”, se precizează că aceasta confundă sistemul ROMPOS doar cu serviciul de corecțiidiferențiale pentru măsurătorile cinematice, omițând serviciile post-procesare, care sunt utilizate, conform manualului utilizatorului, care se poate descărca de pe site-ul rompos.ro, pentru determinările statice, livrându-se înregistrări de la stațiile GNSS permanente în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicații geodezice care necesită o precizie și un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în rețele geodezice de îndesire și de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare și control pentru diverse aplicațiiinginerești etc.). Pentru înregistrarea sistematică se pot utiliza serviciile ROMPOS aplicând metoda RTK pentru determinarea punctelor de pe conturul imobilelor, erorile de poziție absolută a punctelor nedepășind +/- 20 cm pentru imobilele împrejmuite și +/-40 cm pentru imobilele neîmprejmuite (conform prevederilor Regulamentului de avizare, recepțieși înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară aprobat prin Ordinul nr. 700/2014 cu completările și modificările ulterioare). Referitor la memoriul depus de Asociația Patronală din Cadastru, Geodezie și Cartografie nr. 109/19.01.2021, adresa Uniunii Geodezilor din Romania nr. 7/22.01.2021 și adresa Societății Romane de Fotogrammetrie șiTeledetecție nr. 01/19.01.2021, autoritatea contractantă anexează punctul său de vedere transmis către Direcția de înregistrare Sistematică din cadrul ANCPI cu privire la solicitarea APCGC nr. 187/27.01.2021, către UGR nr. 216/02.02.2021 și răspunsul primit de la MApN, nr. 17949/06.11.2020, prin singura instituție publică care realizează zboruri fotogrammetrice la nivel național - Agenția de InformațiiGeospațiale a Apărării, care apreciază în mod deosebit demersul ..., având la bază Caietul de Sarcini șio asigură de întreaga lor disponibilitate în procesul de desecretizare.

Se arată că societatea contestatoare reia o parte din criticile aduse Caietului de Sarcini, fără a fi parcurs răspunsurile autoritățiicontractante, iarjustificările acesteia se regăsesc și în răspunsurile către APCGC, UGR și în propunerea ... de răspuns către SRFT. Autoritatea contractantă prezintă punctulsău de vedere referitor la adresa S.R.F.T. nr. 01/19.01.2021, înregistrată la ... cu nr. 225/25.01.2021, respectiv: „Având în vedere Răspuns S.R.F.T. la adresa nr. 78/10.01.2021, înregistrat la ... cu 225/25.01.2021 privind procedura de achiziție având anunț de participare ..., organizată de ..., vă aducem la cunoștință următoarele aspecte: 1. Desecretizare Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 este finanțat integral din veniturile proprii ale ANCPI. O activitate importantă în Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 este realizarea de ortofotoplanuri pentru 320 de orașeși municipii, conform pct. 2 „Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie" din Anexa la HG 294/2015. în cadrul acestei activități se urmărește realizarea de ortofotoplanuri pentru 320 UAT-uri din mediul urban, aceste produse reprezintă suportul pentru mai multe obiective, cum ar fi realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică, verificarea calitățiidocumentațiilor cadastrale întocmite în vederea înregistrării proprietăților în cadrul înregistrării sporadice, realizarea planurilor urbanistice generale (PUG), întocmirea documentațiilor de urbanism. Rezoluțiilespațiale solicitate de ... au fost asimilate ținând cont de pct. 2 „Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie" din Anexa la HG 294/2015, astfel •pentru municipiile reședință de județ cu o reprezentare grafică la scara 1:500; •pentru municipii șiorașe cu o reprezentare grafică la scara 1:1000. Rezoluțiilespațiale au fost stabilite avându-se în vedere următoarele aspecte: •clasificarea unităților administrativ teritoriale din mediul urban în municipiu reședință de județ, municipiu șioraș; •gradul ridicat de urbanizare, rolul economic, social-politic și cultural de o importanță majoră al capitalei României, stabilindu-se pentru București utilizarea tehnologiei inovatoare de preluare a imaginilor oblice. Considerăm că alegerea rezoluțieispațiale este strict atribuția ... ca Autoritate Contractantă în conformitate cu prevederile Legii 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv cu linia bugetară care are la bază fondurile alocate pentru pct. 2 „Activități de geodezie, cartografie, topografie și fotogrammetrie" din Anexa la HG 294/2015, cu modificările și completările ulterioare. Livrările detaliate la nivel de etape în cap. 2.4.5. au fost elaborate ținând cont de perioada necesară pentru desecretizarea imaginilor aferente municipiilor reședință de județși a municipiilor, astfel primele 56

etape (2-11) conțin livrări referitoare strict la orașe, care nu necesită parcurgerea etapei de desecretizare. Pe perioada prelucrării și predării tuturor livrabilelor din etapele 2-11, aferente orașelor, Executantul poate obține imaginile desecretizate, astfel reducându-se riscul blocării proiectului. Amintim că, numărul de municipii reședință de județ și municipii este de 44, cu o suprafață de 1621 km2, comparativ cu 105 orașe, cu o suprafață de 2377 km2. Pentru ... este importantă partea calitativă a produselor rezultate din acest proiect și alinierea la rezoluțiile înalte ale produselor fotogrammetrice realizate de statele europene, fără a subestima însă factorul economic. Atașăm răspunsul primit de la MaPN, nr. 17949/06.11.2020, prin singura instituție publică care realizează zboruri fotogrammetrice la nivel național - Agenția de InformațiiGeospațiale a Apărării, reprezentată și în cadrul SRFT, care apreciază în mod deosebit demersul ..., având la bază Caietul de Sarcini și ne asigură de întreaga lor disponibilitate în procesul de desecretizare. În 2009-2010, pentru municipiul București, s-a generat un ortofotoplan la rezoluțiaspațială de 10cm, care nu are suprafețe eliminate în urma desecretizării. Considerăm că fiind vorba de aceiași lege Legea nr. 182/2002 privind protecțiainformațiilor, situația desecretizării pentru București din 2021 trebuie tratată la fel ca în 2010. 2. Reperajul fotogrammetrie și alte cerințe privind aerofotografierea Premarcarea punctelor GCP este importantă pentru ..., în calitate de Autoritate Contractantă, pentru că oferă o vizibilitatea foarte bună asupra punctelor GCP pe imagini și are un rol major în procesul de aerotriangulaţie și în asigurarea preciziei produselor. Prin operațiunile de teren solicitate, ... oferă posibilitatea operatorilor economici mici/mijlocii din țară de a participa în acest proiect național (prin asocierea cu firmă de lucrări fotogrammetrice). Conform Caietului de Sarcini, punctele la sol trebuie materializate la teren, cu borne, țăruși de metal lungi de 40-60 cm, buloane. Folosirea țărușilor de lemn, după cum recomandă SRFT, este greu de realizat din cauza zonei proiectului (intravilan), unde majoritatea suprafețelor care îndeplinesc condițiile de amplasare a punctelor se află pe teren cu asfalt, plăci de beton etc. Nu considerăm că impunerea unei singure direcții de zbor este o cerință restrictivă, datorită suprafețelor individuale mici aferente intravilanelor (de la 7 km2 până la 262 km2) care pot fi aerofotografiate într-o singură misiune de zbor. în urma calcului timpului necesar pentru efectuarea zborului, cu softul GSD Calculator V456, pentru un MRJ de aproximativ 200 km2, respectând toate cerințele tehnice din caietul de sarcini, a rezultat un timp de zbor de maxim 4 ore, în funcție de distanța aeroport-suprafață de zbor. Astfel, pentru un intravilan, zborul poate fi executat într-o singură zi, ceea ce nu justifică efectuarea zborului pe două sau mai multe direcții de zbor.

Conform cerințelor din Cap. „Proiect de zbor și acoperirea imaginilor" din Caietului de Sarcini, „Aerofotografierea trebuie să fie realizată pe direcția Est-Vest, cu excepția cazurilor în care forma suprafeței proiectului recomandă realizarea zborului pe altă direcție, în acest caz se solicită avizul Autorității Contractante. Avizul se poate solicita o singură dată, cu minim 10 zile lucrătoare înainte de predarea Livrării 1." Astfel, Prestatorul trebuie să analizeze suprafețele de zbor înainte de Livrarea 1, iar proiectul de zbor realizat trebuie să fie asumat și respectat de către Prestator. Amplasarea șidistribuția punctelor GCP este la latitudinea Autorității Contractante. Datorită acoperirilor longitudinale și transversale solicitate (80%, respectiv 60%), condiția de vizibilitate a GCP pe 6 imagini este simplu de realizat și nu conduce la nicio problemă la teren, cum afirmă SRFT. Condiția de vizibilitate a GCP pe 6 imagini se regăsește în practica și în teoria fotogrammetrică, unde acoperirea longitudinală este 60% și cea transversală este 30%. Pentru a întări afirmațiile de mai sus, a fost calculat numărul de imagini pentru un municipiu de aproximativ 100 km2 obţinându-se de trei ori mai multe imagini pentru acoperirile solicitate prin Caietul de Sarcini față de acoperirile standard. În concluzie, aceastăcerință tehnică poate fi îndeplinită. Prestatorul trebuie să analizeze suprafețele de zbor înainte de Livrarea 1 Proiectul de reperaj intră în atribuțiile acestuia, care își alege singur locația tuturor punctelor șidistribuția, ținând cont de cerințele tehnice. Proiectul de reperaj fotogrammetrie realizat și avizat, trebuie să fie asumat și respectat de către Prestator. Referitor la eroare materială semnalată de SRFT, vă aducem la cunoștință că sintagma rezoluțiaspațială mai mică se regăsește în Art. 17, litera h1 din Legea nr. 182/2002 privind protecțiainformațiilor, modificată și completată prin Legea nr. 167/2015, "înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați de orice tip care operează în spectrul electromagnetic, cu rezoluțiaspațială mai mică de 15 cm, și înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai mult de 9 puncte/m2, pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale". ... doar a citat articolul din lege și nu poate corecta textul legii. 3. Calificarea experților Cerințeleexperților se referă la studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalent, nefiind restrictive. ..., prin cerința „Competențele de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare sau certificări recunoscute la nivel național sau internațional" solicitate doar pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A, care este responsabil de toată activitatea din Componenta A a acestui Proiect Național, nu a solicitat exclusiv studii postuniversitare. ..., la stabilirea cerinței „Competențele de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrametrice și procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, dovedite prin 58

prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel național sau internațional" solicitate pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A, pentru Controlorul de prelucrare a datelor fotogrammetrice - imagini oblice și pentru Experții de implementare flux fotogrammetrie (3 persoane) a ținut cont de activitățile ce urmează a fi desfășurate de către aceștiexperți, fără a solicita exclusiv studii postuniversitare. Prin cerințele solicitate de Autoritatea Contractantă nu se impun doar diplome ale unei specializări postuniversitare, ci se oferă alternativa prezentării certificărilor/diplomelor de cursrecunoscute la nivel național sau internațional pentru procesarea datelor fotogrametrice. 4. Tehnica de lucru folosită Din răspunsul formulat de SRFT referitor la stabilitatea platformei folosite, înțelegem că pentru îndeplinirea cerințelor tehnice din Caietul de Sarcini nu se recomandă utilizarea platformei tip UAV, ceea ce reprezintă șiopțiunea .... Referitor la tehnologiile solicitate, amintim că Maltese cross este un tip de configurație, nu este un anumit tip de cameră specifică unui singur producător, ceea ce ar determina ca această cerință să fie restrictivă. Această cerințăsolicitată de ..., prin Caietul de Sarcini a fost aleasă ținând cont de multitudinea camerelor oblice cu acest tip de configurație, de cele mai recente tehnologii existente pe piață în materie de camere oblice, de noțiunile dobândite în cadrul cursului e-learning Oblique Aerial Camera Systems for Mapping Purpose și de prelucrările acestor tipuri de date utilizând sistemul informatic existent la nivelul .... ... a definit echipamentul „prin raportare la cerințe de performanță sau cerințefuncționale", așa cum prevăd dispozițiile art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pentru optimizarea capacității ... de recepție a livrabilelor din cadrul proiectului și pentru utilizarea eficientă a fondurilor aferente, în contractul ce face obiectul prezentei achiziții se va implementa și Componenta B "Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor rezultate din Componenta A", prin care se realizează optimizarea procesului de recepție a lucrărilor de specialitate prin utilizarea aplicației informatice de automatizare a acestuia. Totodată, aplicația trebuie să fie implementată și să funcționeze la parametrii optimi înainte de recepționarea primului livrabil din Componenta A. Know-howul experților din domeniul fotogrammetriei din cadrul Componentei A stă la baza realizării automatizărilor solicitate în Componenta B, iar colaborarea experților pe aceste două Componente este fundamentală. Ținând cont de aceste aspecte, pentru ..., realizarea în cadrul aceluiași contract a celor două componente este esențială în derularea în cel mai scurt timp cu putință a proiectului. Probabil dintr-o eroare materială, în răspunsul SRFT apare o confuzie în ceea ce priveșteînțelesul tehnic al noțiunilor de precizie, respectiv rezoluție. Presupunem că referirea la 15 cm este pentru rezoluțiaspațială a

imaginilor. Explicațiile aferente alegerii rezoluțiilorspațiale se regăsesc la punctul 1 din prezentul document.” Autoritatea contractantă subliniază că societatea contestatoare face noi acuzații referitoare la proiectele în desfășurare la ANCPI-... și la activitatea OCPI, la care răspunde astfel: Se arată că societatea contestatoare face referire la proiectul LAKI II, ca fiind un proiect fără succes, din cauza suprafeței mari, însă motivele pentru care acest proiect nu s-a finalizat la termen sunt legate de faptul că Prestatorul nu și-a îndeplinit cerințele tehnice din Caietul de Sarcini, asumate prin semnarea Contractului. Referitor la recepția lucrărilor de cadastru sistematic desfășurată la OCPI, autoritatea contractantă consideră că paralela cu activitatea de recepție realizată de către specialiștii ... este nejustificată. Dintr-o simplă analiză a registrelor de avize șirecepții ... se poate observa că toate termenele aferente lucrărilor depuse la ... au fost mereu respectate. Acest aspect poate fi confirmat și de domnul Păunescu (S.C. GEOTER PROIECT S.R.L.) datorită colaborării cu specialiștii Comisiei de Recepție ... din 2017, în cadrul lucrării denumite „Studiul de Fezabilitate pentru Modernizarea liniei feroviare Caransebeș-Timișoara-Arad”, care a primit Proces Verbal de Recepție, cu rezoluție admis după mai multe depuneri. Prin adresa nr. 316/16.02.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 7723/16.02.2021, contestatoarea a transmis „Note scrise” ca urmare a studiului, la data de 11.02.2021, a documentelor depuse la dosar de autoritatea contractantă, astfel: 1. Prin răspunsul la punctul 1, autoritatea confirmă faptul că nu a implementat decât parțial măsurile ANAP. 2. Între măsura de remediere dispusă de ANAP și măsura de remediere luată nu există legătură. 3. Autoritatea contractantă confirmă faptul că a exclus posibilitatea vreunui specialist român de a participa la procedură în calitate de expert cheie și că românii pot fi doar experți non cheie. 4. Autoritatea contractantă pretinde că legea organică nr. 7/1996 ar fi fost modificată prin Ordinul Directorului ANCPI nr. 700/2014, afirmație care este falsă, iar obiectul celor două prevederi este diferit. Contestatoarea subliniază că trebuie luate în considerare noile tehnologii, care reduc semnificativ costurile. Prin adresa nr. 322/17.02.2021, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 7955/17.02.2021, contestatoarea a transmis răspunsul ANCPI la solicitarea sa de a preciza dacă a emis avizul premergător asupra specificațiilor tehnice prevăzut de art. 9 alin. 37 din Legea 7/1996 și subliniază că ANCPI atestă faptul că nu a emis aviz asupra specificațiilor tehnice obiect al procedurii de achiziție contestate. Urmare celor antemenționate, contestatoarea solicită admiterea contestațieiși constatarea nulității documentației de atribuire. 60

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea atribuirii contractului de achiziție publică de servicii, având ca obiect „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii și municipii reședință de județ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeș, Călărași, Caraș Severin, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș și Vâlcea)”, cod CPV 71355100-2 Servicii de fotogrammetrie (Rev.2), ... a ales procedura de licitație deschisă, ce a fost demarată la data de 25.12.2020, prin publicarea în SICAP a anunțului de participare nr. .... În cadrul anunțului de participare și documentației de atribuire, criteriul de atribuire precizat a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, valoarea estimată a contractului de servicii fiind de 43.193.277,31 RON, fără T.V.A. Consiliul are în vedere că, urmare a formulării contestației de către S.C. ..., achizitoarea a suspendat procedura de achiziție publică, începând cu data de 06.01.2021, până la primirea deciziei Consiliului,potrivit Referatului nr. 17/05.01.2021 existent la dosarul cauzei. Procedând la soluționarea contestației, analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de conceptul obiectului procedurii (în opinia contestatoarei acesta este nejustificat si neuniform), o serie de specificații tehnice/ prevederi cuprinse în caietul de sarcini și anumite cerințe cuprinse în fișa de date a achiziției. În conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale. Pe cale de consecinţă, Consiliul va lua în considerare apărările şi argumentele aduse de petenţi formulate şi înregistrate la Consiliu până la data emiterii prezentei decizii. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de S.C. ...,, Consiliul găsește util a reține căteva aspecte din cadrul dosarului achiziției publice, în vedrea circumstanțierii soluționării cauzei. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie prestarea serviciilor pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare șidiseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul București și orașe, municipii șimunicipii reşedinţă de judeţ din județele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea), în cantitățile și cu caracteristicile prevăzute în caietul de sarcini,precum și prestarea tuturor serviciilor menţionate în caietul de sarcini, în perioada cuvenită, în conformitate cu cerințele caietului

desarcini, a propunerii tehnice, precum și cu obligațiile asumate prin contract. Se are în vedere că procedura se va finaliza prin încheierea unui contract de servicii cu o durata de 36 de luni. Prezintă relevanță și mențiunile achizitoarei din cadrul Strategiei de contractare nr. 3676/22.12.2020, respectiv: ”... (...) este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Agenţiei Naponale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). ... a fost înfiinţat în conformitate cu prevederile legii 133/2012, prin preluarea integrală a patrimoniului şi personalului Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie. Centrul National de Cartografie se finanţează din sumele repartizate de ANCPI, conform prevederilor art 9 alin. (4) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Rolul principal al Centrului Naţional de Cartografie constă în asigurarea suportului tehnic de specialitate pentru realizarea şi actualizarea bazelor de date geodezice şi cartografice la nivel naţional, în vederea realizării atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi a oficiilor teritoriale. De asemenea, Centrul National de Cartografie administrează Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei (ROMPOS). ... îşi desfăşoară activitatea pe baza strategiei aprobate de conducerea ANCPI, rezultată din strategia acesteia. Strategia se defalcă în proiecte şi obiective la care, pe lângă acţiunile stabilite prin acestea, se adaugă activităţile curente care intervin în procesul de execuţie. Asigurarea funcţionării ..., în conformitate cu activităţile pe care le desfăşoară, se realizează prin aplicarea prevederilor din documentele Sistemului de Management al Calităţii, conform cerinţelor SR EN ISO 9001:2015. Realizarea cadastrului în România, prin intermediul înregistrării sistematice a tuturor imobilelor de pe teritoriul ţării, reprezintă un obiectiv strategic al ANCPI cuprins în cadrul PNCCF. Punerea în aplicare a obiectivelor acestuia sunt vitale pentru dezvoltarea economică, socială şi administrativă a României, în momentul de faţă, este esenţial să se asigure condiţiile necesare accelerării ritmului de implementare a Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară O activitate importantă In Programul naţional este realizarea de ortofotoplanun pentru 320 de oraşe şi municipii, conform pct 2 „Activităţi de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie" d\n Anexa la HG 294/2015. In cadrul acestei activităţi se urmăreşte realizarea de ortofotoplanuri pentru 320 UAT- uri din mediul urban, aceste produse sunt importante atât pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică, pentru verificarea calităţii documentaţiilor cadastrale întocmite în vederea înregistrării proprietăţilor în cadrul înregistrării sporadice, cât şi pentru realizarea planurilor urbanistice generale (PUG) şi întocmirea documentaţiilor de urbanism. Proiectul Realizarea de ortofotoplanuri în 320 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul urban: scara 1:500 şi scara 1:1000, va fi derulat de către Centrul National de Cartografie (...), în două contracte, astfel: -Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri si asigurarea automatizarii proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara. Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)"; - Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru 170 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele: Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani. Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna Galaţi 62

Harghita laşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea)". Structurarea proiectului în două contracte distincte, a fost determinată de necesitatea utilizării eficiente a resurselor limitate de care dispune în prezent autoritatea contractanta, respectiv resursa umană implicată în recepţia lucrărilor de specialitate (din punct de vedere numeric şi al competenţelor profesionale). Necesitatea menţinerii şi implicării specialiştilor ... pe tot parcursul derulării proiectului reprezintă un element vital în implementarea în termenii stabiliţi (calitate şi timp) a acestuia. Mai mult decât atât, în repartizarea resurselor umane disponibile a trebuit să se ţină cont şi de realizarea concomitentă a proiectului cu activitatea curentă a ....” Luând act de ansamblul considerentelor expuse, Consiliul reține gradul de complexitateal contractului, importanța acestuia, durata contractuală și rezultatele așteptate de la derularea proiectului, achizitoarea trebuind să depună diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică contractul de servicii, luând în considerare specificul acestuia, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme,astfel încât să poată fi asigurată derularea contractului în cauză. Un prim motiv reclamat de S.C. ... vizează conceptul obiectului procedurii față de care apreciază că, este nejustificat si neuniform. Astfel, pe de o parte, în opinia autoarei contestației obiectul contractului îl constituie două categorii de servicii complet diferite şi independente, neexistând vreo justificare a realizării unei singure proceduri pentru aceste categorii. S-a adăugat și că, pe de altă parte, nu există nicio justificare temeinică pentru lotizarea propusă - a unităţilor administrativ teritoriale care să facă obiectul serviciilor, respectiv ”Pe de o parte, sunt selectate doar unele dintre oraşele, municipiile şi municipiile reşedinţă de judeţ din ţară”, iar solicitarea contestatoarei adresată Consiliului, este aceea a obligării autorității contractante la modificarea structurii achiziţiei prin constituirea de loturi corespunzătoare. Astfel sunt avute în vedere aspecte legate de faptul că lotizarea reprezintă soluția corectă din punct de vedere juridic pentru a permite accesul neîngradit al operatorilor economici, astfel încât, pe de o parte să fie încurajată concurenţa, iar, pe de altă parte, să existe şansa finalizării efective a serviciilor - având în vedere cantitatea de informaţii ce face obiectul serviciilor. În raport de aspectele reclamate, concluzia la care a ajuns societatea contestatoare este aceea că, conceptul organizării procedurii restricţioneazădecisiv şi nejustificat concurenţa si constituie un model de discriminare. În replică la cele reclamate de contestatoare, argumentul decisiv adus de autoritatea contractantă în favoarea faptului că în mod justificat nu a divizat obiectul contractului pe loturi este acela căîntreaga concepţie a documentaţiei tehnice porneşte de la realizarea unitară

a serviciilorsolicitate, astfel încât, prestarea simultană a anumitor tipuri de activităţi, conduce la minimizarea costurilor, la eficlentizarea modului de

lucru şi la reducerea timpului de realizare al proiectului cu condiţia alegerii variantei optime. Alte aspecte avute în vedere de achizitoare în justificarea conceptului ales pentru procedura sunt următoarele: - achizitoarea a adăugat că şi-a propus abordarea unitară a demersului investiţional deoarece exista posibilitatea de a nu se atribui în acelaşi timp (contract fotogrammetrie şi contract IT) datorită concurenţei existente pe piaţă şi ar fi riscat ca atribuirea contractului de IT (Componenta B) să se realizeze după atribuirea/neatribuirea contractului de realizare ortofotoplanuri. Ofertantul câştigător va avea responsabilitatea respectării soluţiei tehnice şi a supervizării livrabilelor, fără obiecţii asupratimpului de execuţie; - totodata, ... consideră că pot apărea costuri suplimentare în cazul lotizării, în ceea ce priveşte realizarea proiectului în conformitate cu Caietul de sarcini. Lotizarea anulează avantajul coordonării şi conduce ia creşterea costurilor de implementare/realizare; - pentru îndeplinirea condiţiilor de calificare şi selecţie impuse de către ... sau a prestării serviciului, legiuitorul acordă operatorilor economici interesaţi dreptul de a participa în cadrul unei proceduri in asociere cu un alt operator economic potrivit art. 53 din Legea nr. 98/2016, sau de a subcontracta parte a contractului respectiv conform art. 55 din Legea nr 98/2016. Tot în sprijinul raționamentului de a nu diviza pe loturi sunt și susținerile aduse de aceasta, precum că datorită caracterului inovativ din punct de vedere al tehnologiei de achiziţie şi de prelucrare a imaginilor oblice aferente proiectului, cunoaşterea în profunzime a subactivităţilor aferente fiecărei livrării permite autorității contractante selectarea ofertanţilor eligibili din punct de vedere tehnic şi astfel, obţinerea unor produse de calitate superioară la termen. Având în vedere importanţa şi complexitatea proiectului şi în mod particular, contractul în cauză, autoritatea contractantă consideră imperios necesar ca ofertantul care depune oferta să stabilească corect durata activităţilor, succesiunea şi perioada de desfăşurare a acestora, în funcţie de logica relaţiei dintre acestea. Mai mult, pentru autoritatea contractanta este foarte important ca la stabilirea perioadei de implementare, ofertantul să acorde o atenţie deosebită planificării activităţilor pentru cele două componente (Componenta A şi Componenta B), la succesiunea activităţilor care au impact între cele două componente şi la toate constrângerile legate de perioadă de realizare a aerofotografierii şi procedurile legate de declasificare, în conformitate cu art. 17, lit. h1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de finalizare al proiectului este legat de desfăşurareaProgramului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară PNCCF- 2015-2023. Împărţirea pe loturi este imposibilă din cauza termenului scurt 64

de desfăşurare a proiectului şi a tuturor condiţiilor care trebuie respectate în procesul de aerofotografiere. Așadar, problema care se impune a fi dezlegată de Consiliu vizează două aspecte: 1) aspectul referitor la cumularea celor două categorii de servicii care fac obiectul unei singure procedurii de achiziție și 2)aspectul care vizează corectitudinea/incorectitudinea nedivizării obiectului acordului-cadru pe loturi. Autoritatea contractantă a menționat în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. II.1.6) ”Împartire in loturi” faptul că nu a divizat contractul de servicii pe loturi. În soluţionare, Consiliul se va raporta la următoarele prevederi legale incidente în cauză: Legea nr. 98/2016: ”Art. 50. - (1) Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”; ”Art. 141. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. (4) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă precizează în anunţul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. (5) Autoritatea contractantă are dreptul, chiar şi în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiaşi ofertant. (6) În situaţia prevăzută la alin. (5), autoritatea contractantă precizează în anunţul de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant.

(7) Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în documentele achiziţiei criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant, în cazul în care în urma aplicării criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis. (8) În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea contractantă are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea mai multor loturi sau a tuturor loturilor şi atribuirea acestora aceluiaşi ofertant, dacă a precizat în anunţul de participare faptul că îşi rezervă dreptul de a face acest lucru şi a indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite. (9) În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea contractantă efectuează o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi luate în ansamblu ar primi un punctaj superior prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire prin raportare la loturile respective faţă de punctajul total obţinut de ofertele pentru loturile individuale în cauză luate separat. (10) Autoritatea contractantă efectuează evaluarea comparativă prevăzută la alin. (9) prin stabilirea în primul rând a punctajelor ofertelor pentru fiecare lot în parte prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire şi, apoi, prin compararea punctajului total astfel obţinut cu punctajul atribuit ofertelor depuse de către un ofertant pentru combinaţia de loturi respectivă, în ansamblu”; Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 - art. 9: (2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziţie publică cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă. (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe de o parte, şi resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea activităţilor din etapele procesului de achiziţie publică, pe de altă parte; b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a contractului de achiziţie publică asociate, dacă este cazul; c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia; d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor 66

pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale; e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/ acordului-cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează autoritatea contractantă; f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi; g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie contractul/acordul-cadru respectiv, dacă este cazul; h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţilor autorităţii contractante.” Din dispozițiile legale mai sus citate, se constată că împărțirea/atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică reprezintă un drept al autorității contractante, cu condiția ca în cazul în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, autoritatea contractantă are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. Așadar, pentru procedura de față, autoritatea contractantă a decis că nu se impune atribuirea pe loturi, motivat pe de o parte prinprisma economicităţii achiziţiei, de faptul că apărea costuri suplimentare în cazul lotizării, în ceea ce priveşte realizarea proiectului în conformitate cu caietul de sarcini, apreciind că lotizarea anulează avantajul coordonării şi conduce ia creşterea costurilor de implementare/realizare, iar pe de altă parte datorită caracterului inovativ din punct de vedere al tehnologiei de achiziţie şi de prelucrare a imaginilor oblice aferente proiectului, cunoaşterea în profunzime a subactivităţilor aferente fiecărei livrării permite autorității contractante selectarea ofertanţilor eligibili din punct de vedere tehnic şi astfel, obţinerea unor produse de calitate superioară la termen. Examinând fondul criticilor aduse de contestatoare și documentele aflate în copie la dosarul cauzei, Consiliul constată că autoritatea contractantă a prospectat piața de profil în vederea determinării valorii estimate a contractului de servicii în cauză. A fost supus dezbaterii publice caietul de sarcini prin anunţul de consultare de piaţă nr. MC1010722/17.08.2020 în vederea obţinerii de informaţii reale şi actuale de la operatorii economici de pe piaţă, informaţii necesare pentru a estima cât mai corect şi aproape de nivelul pieţei valoarea achiziţiei, resursele umane necesare a fi implicate, etapele/activităţile şi timpul de realizare a serviciilor, la care au participat trei operatori economici (atât de pe piaţa internă, cât şi internaţională). Se reține faptul că S.C. ... nu a participat la studiul de piață.

La momentul respectiv, au fost aduse modificări ale caietului de sarcini, pe baza argumentelor tehnice justificate prezentate de către aceştia. Ca măsură pentru asigurarea respectării principiilor nediscriminării şi transparenţei, autoritatea contractantă a publicat Raport privind consultarea pieţei în SEAP în secţiunea "Consultarea pieţei" şi pe website- ul ... (www.cngcft.ro) ca rezultat al consultării pieţei. Se rețin precizările achizitoarei, potrivit cărora ”... este membru în proiectul internaţional VOLTA - innoVation in geOspatiaL and 3D daTA, proiectul H2020-MSCA-RISE-2016 de cercetare şi inovare în fotogrammetrie. Din consorţiul VOLTA fac parte pe lângă universităţi de profil, centre de cercetare şi agenţii de cartografie şi firme de top producătoare de echipamente şi servicii fotogrammetrice (Vexcel, AVT, OS, Geolmaging) din Europa.” Așa cum a fost mai sus reținut, legiuitorul a reglementat un drept al autorității contractante de care poate uza şi nu a instituit o obligaţie în sarcina acesteia cu privire la împărțirea pe loturi, împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică de servicii în cauză este un drept/opţiune a/al autorității contractante, potrivit dispozițiilor art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Potrivit dispozițiilor art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016: ”În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.Iar potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (3) lit. f)dinNormele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: „(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu:f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi”. În cuprinsul Strategiei de contractare nr. 3676/22.12.2020 autoritatea contractantă a precizat considerațiile care au stat la baza concepţiei documentaţiei tehnice de realizarea unitarăa serviciilor solicitate și de a nu diziza pe loturiastfel încât, prestarea simultană a anumitor tipuri de activităţi, conduce la minimizarea costurilor, la eficientizarea modului de lucru şi la reducerea timpului de realizare al proiectului cu condiţia alegerii variantei optime. Proiectul Realizarea de ortofotoplanuri în 320 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul urban: scara 1:500 şi scara 1:1000, va fi derulat de către Centrul National de Cartografie (...), în două contracte, astfel: - Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri si asigurarea automatizarii proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara. Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)"; 68

- Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru 170 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele: Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani. Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Covasna Galaţi Harghita laşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui şi Vrancea)". Structurarea proiectului în două contracte distincte, a fost determinată de necesitatea utilizării eficiente a resurselor limitate de care dispune în prezent autoritatea contractanta, respectiv resursa umană implicată în recepţia lucrărilor de specialitate (din punct de vedere numeric şi al competenţelor profesionale). Necesitatea menţinerii şi implicării specialiştilor ... pe tot parcursul derulării proiectului reprezintă un element vital în implementarea în termenii stabiliţi (calitate şi timp) a acestuia. Mai mult decât atât, în repartizarea resurselor umane disponibile a trebuit să se ţină cont şi de realizarea concomitentă a proiectului cu activitatea curentă a .... Astfel, pentru optimizarea capacităţii ... de recepţie a livrabilelor din cadrul proiectului şi pentru utilizarea eficientă a fondurilor aferente, în contractul nr. 1 se va implementa Componenta B "Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A prin care se realizează imbunătăţirea competenţelor profesionale ale resurselor umane şi optimizarea procesului de recepţie a lucrărilor de specialitate prin utilizarea aplicaţiei informatice de automatizare a acestuia. De asemenea, pe toată perioada de derulare a contractului nr 2, autoritatea contractantă va utliza aplicaţia informatică de automatizare a procesului de recepţie, know-how-ul obţinut şi resursele umane suplimentare instruite în etapa de implementare a contractului nr.1. Totodată, ţinând cont de complexitatea proiectului şi de valoarea estimată a acestuia, autoritatea contractantă apreciază faptul câ eficientizarea timpului, diminuarea riscurilor şi sporirea controlului asupra modului de implementare a fiecărui obiectiv specific în parte, precum şi modul/timpul de reacţie pentru fiecare situaţie în parte reprezintă cheia către implementarea eficientă şi la termen a proiectului. Astfel, în acord cu principiul tratamentului egal şi a lipsei de discriminare, autoritatea contractanta identifică ca fiind optim şi oportun asigurarea derulării proiectului în 2 contracte distincte (un singur contract nu este suficient pentru a acoperi cu exigenţă toate cerinţele în parte, iar 3 sau mai multe contracte ar reprezenta o utilizare ineficientă a resurselor disponibile şi implicit, ar îngreuna sau ar bloca derularea proiectului în teremenii stabiliţi (calitate şi timp). Întreaga concepţie a documentaţiei tehnice porneşte de la realizarea unitară a serviciilor solicitate, astfel încât, realizarea simultană a anumitor tipuri de activităţi, pot conduce la minimizarea costurilor, la eficientizarea modului de lucru şi la reducerea timpului de realizare al proiectului cu condiţia alegerii variantei optime. În acest context, ... este beneficiarul direct al achiziţiei de servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şl asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităp administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)", reprezentând Contractul nr. 1.” (...) Necesitatea implementării Programului naţional în termenul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, are rolul de a pune în aplicare principiile constituţionale referitoare la apărarea proprietăţii publice şi private de către statul romăn, asigurând înscrierea domeniului public şi privat al acestuia şi având rolul de a stabili o bază reală de impozitare a imobilelor. Finalizarea înregistrării proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară este un obiectiv de importanţă naţională, ce revine ANCPI şi a instituţiilor sale subordonate. Obiectivul referitor la înregistrarea accelerată a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a fost, de asemenea, asumat de Statul Român prin numeroase angajamente internaţionale. Totodata, lipsa unei situaţii reale cu privire la evidenţa proprietăţilor din mediul urban face dificilă realizarea de planuri de urbanism general bazate pe situaţii reale şi actualizate, planuri ce reprezintă instrumentele de planificare spaţială a dezvoltării locale şi baza emiterii autorizării lucrărilor de construcţii. Acest lucru conduce la dificultăţi în realizarea de investiţii şi la afectarea cadrului juridic al realizării investiţiilor. ANCPI, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, coordonează Programul naţional de cadastru şi carte funciară şi se face responsabilă de realizarea lui la termen, implementarea efectivă a acestuia realizându-se prin intermediul instituţiilor subordonate (...)

Implementarea Programului naţional în termenul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, are rolul de a pune în aplicare principiile constituţionale referitoare la apărarea proprietăţii publice şi private de către statul rdmâX asigurând înscrierea domeniului public şi privat al acestuia şi având rolul de a stabili o bază res&rok impozitare a imobilelor. Din această cauză derivă şi necesitatea accelerării ritmului de implementare a PNCCF şi respectării termenelor prevăzute iniţial. In momentul de faţă, lipsa unei situaţii reale cu privire la evidenţa proprietăţilor din mediul urban face dificilă realizarea de planuri de urbanism general bazate pe situaţii reale şi actualizate, planuri ce reprezintă instrumentele de planificare spaţială a dezvoltării locale şi baza emiterii autorizării lucrărilor de construcţii. Acest lucru conduce la dificultăţi în realizarea de investiţii şi la afectarea cadrului juridic al realizării investiţiilor. Astfel, autoritatea contractantă, consideră că legiuitorul a reglementat un drept al autorităţii contractante de care poate uza, şi nu a instituit o obligaţie în sarcina acesteia. Prin urmare, hotărârea autorităţii contractante de a nu împărţi în loturi, a fost motivată în fapt şi a avut în vedere inclusiv prevederile art. 78, paragraful al doilea, teza finală din Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora „raportul individual sau documentele achiziţiei ar trebui să conţină o prezentare a principalelor motive care să susţină alegerea autorităţii contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărţire ar putea restrânge concurenţa sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiţii contractanţi pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului". Un alt argument care a stat la baza deciziei de a nu lotiza obiectul contractului este considerentul că fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şi libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, autoritatea contractantă fiind aceea care stabileşte, în funcţie de condiţiile concrete, toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice şi a satisfacerii intereselor sale. Așadar autoritatea contractantă a avut la baza considerente economice, tehnice și sociale, astfel Consiliul constată că, prin opțiunea aleasă de a nu diviza obiectul contractului pe loturi, achizitoarea și-a fundamentat cerințele din caietul de sarcini pentru a răspunde necesităților apărute în prestarea serviciilor solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire, scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesității- realizarea de ortofotoplanuri în 320 de localităţi din mediul urban care se va implementa în mai multe etape, realizarea contractului, fiind o acţiune complementară şi de suport pentru realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară. Produsele şi serviciile rezultate din activităţiile de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie care se regăsesc în specificaţiile tehnice vor fi puse la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice în vederea lucrărilor de cadastru pentru toate oraşele din România. Așa cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei, obiectivul general pentru Componenta A este realizarea de ortofotoplanuri pentru suprafaţa municipiului Bucureşti şi a oraşelor, municipiilor şi municipiilor 70

reşedinţă de jude) din judeţele: Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea, ca activitate din cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, conform pct 2 "Activităţi de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie" din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 294/2015. Pentru municipiul Bucureşti se vor achiziţiona imagini cu camere fotogrammetrice oblice, iar pentru celelalte localităţi imaginile vor fi preluate cu camere fotogrammetrice nadirale. Faţă de fotogrammetria tradiţională, tehnologia inovatoare de preluare a imaginilor oblice oferă o serie de avantaje foarte importante în activitatea de cadastru, cum ar fi: vizibilitatea foarte bună a acoperişului şi a faţadelor, vederi multiple (inclusiv nadirale), interpretarea facilă a clădirilor (număr de etaje, amprenta la sol etc) Obiectivul general pentru Componenta B este asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune şi stocare a datelor rezultate din Componenta A prin dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A. Pentru ... este importantă partea calitativă a produselor rezultate din acest proiect şi alinierea la rezoluţiile înalte ale produselor fotogrammetrice realizate de statele europene, fără a subestima însă factorul economic. Abordarea unitară a demersului investiţional a fost necesară pentru eliminarea posibilităţii ca două contracte (contractul fotogrammetrie şi contractul IT) să nu fie atribuite simultan, cu evitarea riscului ca atribuirea contractului de IT (Componenta B) să se realizeze după atribuirea/ neatribuirea contractului de realizare ortofotoplanuri (componenta A). Pentru optimizarea recepţiei livrabilelor din cadrul proiectului şi pentru utilizarea eficientă a fondurilor aferente, s-a prevăzut implementarea Componentei B, prin care se realizează optimizarea procesului de recepţie a lucrărilor de specialitate prin utilizarea aplicaţiei informatice de automatizare a acestuia. Totodată, aplicaţia trebuie implementată şi trebuie să funcţioneze la parametrii optimi înainte de recepţionarea primului livrabii din Componenta A, Ţinând cont de cele enumerate mai sus, realizarea în cadrul aceluiaşi contract a celor două componente este esenţială în derularea în cel mai scurt timp a proiectului. Know-how-ul experţilor din domeniul fotogrammetriei din cadrul Componentei A stă la baza realizării automatizărilor solicitate în Componenta B, iar colaborarea experţilor pe aceste două Componente este esenţială. Ofertantul câştigător va avea responsabilitatea respectării soluţiei tehnice şi a supervizării livrabilelor, fără obiecţii asupra documentaţiei tehnice aprobate, ceea ce va conduce la eficientizarea modului de lucru şi la reducerea timpului de execuţie. Achizitoarea a avut în vedere și că pentru îndeplinirea condiţiilor de calificare şi selecţie impuse de către autoritatea contractantă sau a prestării serviciului, legiuitorul acordă operatorilor economici interesaţi dreptul de a participa în cadrul unei proceduri în asociere cu un alt

operator economic potrivit art. 53 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, sau de a subcontracta parte a contractului respectiv conform art. 55 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Achizitoarea a subliniat că prioritar a fost interesul economic, precum și soluţia tehnică rezultată din necesitatea serviciilor cuprinse în caietul de sarcini, întreaga concepţie a documentaţiei tehnice porneşte de la realizarea unitară a serviciilor solicitate, astfel încât, prestarea simultană a anumitor tipuri de activităţi, conduce la minimizarea costurilor, la eficientizarea modului de lucru şi la reducerea timpului de realizare al proiectului cu condiţia alegerii variantei optime. Din punct de vedere al autorităţii contractante s-a optat pentru realizarea unui demers investiţional unitar şi compact format din unirea celor două componente (A şi B), determinând astfel unicitatea obiectului contractului de achiziţie publică de prestare servicii, respectiv „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)" Această alegere a fost impusă, atât de soluţia tehnică rezultată din necesitatea serviciilor cuprinse în caietul de sarcini, ce stă la baza prezentei achiziţii, cât şi din necesitatea derulării eficiente a procedurii de achiziţie şi a activităţilor ulterioare a acesteia. Mai mult, s-a dorit abordarea unitară a demersului investiţional, ofertanţii urmând să planifice toate activităţile circumscrise acestuia, fiind evitată apariţia sincopelor care ar fi rezultat în urma împărţirii pe loturi. În acest mod Autoritatea Contractantă a optat pentru varianta a 2 contracte deoarece exista posibilitatea de a nu se atribui în acelaşi timp datorită concurenţei existente pe piaţă şi ar fi riscat ca atribuirea contractului de IT (Componenta B) să se realizeze după atribuirea/neatribuirea contractului de realizare ortofotoplanuri. Ofertantul câştigător va avea responsabilitatea respectării soluţiei tehnice şi a supervizării livrabilelor, fără obiecţii asupra documentaţiei tehnice aprobate, ceea ce conduce la eficientizarea modului de lucru şi la reducerea timpului de execuţie. Totodata, autoritatea contractantă consideră că pot aparea costuri suplimentare în cazul lotizării, în ceea ce priveşte realizarea proiectului în conformitate cu caietul de sarcini. Lotizarea anulează avantajul coordonării şi conduce la creşterea costurilor de implementare/realizare. În aceeași direcție a raționat și Curtea de Apel București, Secția VIII- a Contencios Adminsitrativ și Fiscal care a reținut în considerentele Deciziei civile nr. 5724 din 23 noiembrie 2015 următoarele: ”Corect a reţinut Consiliul că nici ordonanţa şi nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 nu impun autorităţii contractante divizarea unei achiziţii pe loturi, aceasta fiind un drept al autorităţii, nu o obligaţie. Este adevărat că decizia autorităţii trebuie să respecte principiile de la art. 2 din ordonanţă, însă petenta nu a dovedit că autoritatea ar fi încălcat aceste principii când a 72

hotărât pentru mai multe produse, având acelaşi cod CPV, să nu împartă achiziţia pe loturi, cum doreşte reclamanta, întrucât ea nu este producător şi furnizor de protoxid de azot medicinal şi nici nu doreşte să se asocieze cu producători ori furnizori. Pentru a se putea reţine restrângerea concurenţei, nu este suficient ca petenta să afirme, chiar dacă este real, că nu este producător ori furnizor şi de protoxid de azot medicinal, ci trebuia să demonstreze cu probe că, în mod obişnuit, produsele ce făceau obiectul contractului de achiziţie sunt produse şi furnizate separat, neexistând decât un număr limitat de producători şi furnizori ai ambelor produse. în caz contrar, nu se pot reţine nici restrângerea concurenţei, nici discriminarea, nici încălcarea tratamentului egal. (...) În cazul achiziţionări produselor din mai multe surse, autoritatea poate să fie pusă în situaţia în care unul dintre furnizori nu îşi respectă obligaţiile contractuale, respectiv să nu poată folosi unul dintre produse, pentru că nu poate realiza amestecul necesar pacienţilor.Pentru a se putea stabili o eventuală responsabilitate pentru calitatea produselor furnizate, este necesar ca ambele produse să provină din aceeaşi sursă. Aici nu este vorba despre calitatea instalaţiilor ori responsabilitatea amestecului de gaze, cum încearcă petenta să combată susţinerile şi punctul de vedere al autorităţii contractante, ci de eventuala răspundere pentru livrarea unor produse neconforme ori cu vicii. în condiţiile în care sunt livrate două produse în baza aceluiaşi contract, autoritatea contractantă poate beneficia de un preţ mai redus la ambele produse. Achiziţia produselor în mod separat nu garantează în niciun fel faptul că preţul produselor va fi mai mic. De asemenea, este posibil ca prin divizarea loturilor, pentru un produs, respectiv protoxidul de azot medical, să nu se prezinte niciun ofertant şi, astfel, autoritatea să fie în situaţia de a nu putea furniza serviciile medicale necesare pacienţilor şi să nu poată folosi nici celălalt produs achiziţionat, mai ales în contextul în care, cel puţin din necesarul prezentat de petentă, reiese că urma să se achiziţioneze o cantitate mult mai mică de protoxid de azot medicinal. Faptul că este vorba despre o cantitate mai mică duce la concluzia justificată că este perfect posibil ca niciun ofertant să nu fie interesat de o achiziţie mică a unui singur produs. Petenta vorbeşte de comoditatea autorităţii de a încheia un singur contract cu un singur furnizor pentru două produse, dar opune propria comoditate de a nu se asocia în vederea participării la licitaţie cu un producător sau furnizor al celuilalt produs pe care nu este în măsură să îl furnizeze. Dacă nu este însă în măsură să se asocieze din lipsă de doritori se demonstrează cele arătate anterior, respectiv că este posibil ca pentru o cantitate mică dintr-un produs să nu se arate interesat niciun furnizor şi, astfel, autoritatea ar fi prejudiciată, precum şi pacienţii, pentru că nu poate folosi singur numai unul dintre produsele necesare furnizării serviciilor medicale.” Contrar susținerilor autoarei contestației”De altfel, modul de lansare a procedurii (fără consultarea şi a organismelor relevante în domeniu, fără publicarea Caietului de sarcini, momentul ales (în perioada sărbătorilor de iarnă când operatorii economici nu sunt activi), dar mai ales conţinutul şi structura specificaţiilor tehnice au atras criticile tuturor organismelor şi specialiştilor din domeniul geodeziei”, așa cum a fost anterior reținut a fost supus dezbaterii publice caietul de sarcini prin anunţul de consultare de piaţă nr. MC1010722/17.08.2020 în vederea obţinerii de informaţii reale şi actuale de ia operatorii economici de pe piaţă, informaţii necesare pentru a estima cât mat corect şi aproape de nivelul pieţei valoarea achiziţiei, resursele umane necesare a fi implicate, etapele/activităţile şi timpul de realizare a serviciilor, la care au participat trei operatori economici (atât de pe piaţa internă, cât şi internaţională), la momentul respectiv, au fost aduse modificări ale caietului de sarcini, pe baza argumentelor tehnice justificate prezentate de către aceştia. Pasivitatea societății contestatoare este reținută și de autoritatea contractantă, aceasta apreciind lipsa de reacție în perioada în care ... a derulat consultarea de piață, ofertantul rămânând în expectativă pe durata consultărilor, care în fapt echivalează cu atitudinea culpabilă a acesteia.

Așa cum a fost mai sus reținut, achizitoarea a subliniat că prioritar în ceea ce priveşte conceptul obiectului procedurii, respectiv abordarea unitară a demersului investiţional sunt următoarele considerente: - există o interdependenţă între Componenta A şi Componenta B deoarece Componenta A reprezintă suportul necesar implementării Componentei B; - în cazul lotizării, activitatea de coordonare a contractanţilor, în funcţie de loturile atribuite, implică resurse umane şi materiale inexistente la nivelul capacităţii actuale care sunt de natură a face imposibilă gestionarea respectivelor contracte de către autoritatea contractantă. În considerarea celor antemenționate sunt relevant de redat considerațiile avute în vedere în raționamentul de a nu realiza împărţirea pe loturi: ”Astfel, decizia Autorităţii Contractante de a nu realiza împărţirea pe loturi are la bază următoarele aspecte: - există o interdependentă crescută. între Componenta A „Servicii pentru realizarea de true- ortofotoplanuri pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)" şi Componenta B „Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A", deoarece Componenta B reprezintă suportul necesar automatizării recepţiei produselor din Componenta A; - produsele rezultate, detaliate în Capitolul 2.3 din Caietul de sarcini, sunt diferite de cele detaliate în Capitolul 2.4 din Caietul de sarcini, atât ca abordare de achiziţie de date cât şi ca mod de verificare. Din acest motiv, componenta de automatizare ce urmează a fi dezvoltată trebuie să permită şi vizualizarea imaginilor oblice şi realizarea de simple măsurători în cadrul acestora (pentru evaluarea preciziei produsului). Datorită poziţionării localităţilor urbane din judeţul Ilfov în imediata apropiere a municipiului Bucureşti trebuie realizată racordarea (sub)blocurilor, nefiind justificată tehnic existenta unui lot separat pentru Bucureşti. Astfel, pentru Municipiul Bucureşti a fost introdus în această documentaţie şi zborul din care se preiau imagini oblice, ca fiind un zbor de tip pilot pentru a putea pune la dispoziţie administraţiei publice locale şi centrale, informaţii ce ţin de elemente de urbanism şi de disciplina în construcţii; - lista localităţilor pentru care se doreşte realizarea de ortofotoplanuri cuprinde totalitatea oraşelor municipiilor si oraşelor reşedinţă de iudet din judeţele ce fac obiectul prezentei achiziţii; - în cazul lotizării, activitatea de coordonare a contractanţilor, în funcţie de loturile atribuite, este de natură a afecta gestionarea respectivelor contracte de către Autoritatea Contractantă. Pe de altă parte, împărţirea pe loturi ar putea duce la riscul atribuirii contractului pentru realizarea Componentei B, fără atribuirea contractului pentru Componenta A, în condiţiile în care Componenta B asigură automatizarea recepţiei Componentei A. În susţinerea celor de mai sus Autoritatea Contractantă evidenţiază faptul că, Harta oficială României datează din anii 1983-1984, iar produsele rezultate pe care dorim să le obţinem au o precizie mult mai mare decât cele obţinute prin ultimul zbor care a avut loc în anii 1979- 1981. Prin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ANCPI prin ... (Autoritatea Contractantă) unică autoritate în domeniul cartografiei şi fotogrammetriei conform dispoziţiilor art. 4 lit. g) asigură executarea şi actualizarea hărţilor oficiale ale României, iar datele geodezice şi cartografice interesând apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională sunt benefice şi foarte importante pentru autorităţiile publice. Totodată, temeiul legal ce derivă din activitatea Centrului Naţional de Cartografie (Autoritatea Contractantă) sunt consacrate de dispoziţiile art. 7 litera c) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional de Cartografie, aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 1445/2016, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora, "Centrul Naţional, în realizarea obiectului său de activitate, îndeplineşte următoarele atribuţii: c) realizează $i actualizează harta oficială a României în format analogic si digital, precum şi modelul digital al terenului, inclusiv cu utilizarea datelor furnizate gratuit de alte instituţii și autorităţi abilitate, după cai'. 74

Mai mult decât atât, nerealizarea acestui contract duce la neîndeplinirea atribuţiilor ANCPI prin ... (Autoritatea Contractantă) ce derivă din dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, precum şi cele din Hotărârea Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, cu termen de finalizare 2023. Un alt motiv pentru susţinerea acestui proiect este faptul că în practicile internaţionale actualizarea hărţilor oraşelor pentru scări mari prin zboruri fotogrammetrice se face la intervale de 2-3 ani. ANCPI a realizat otofotoplanuri doar pentru 5 oraşe în anul 2007, iar pentru Bucureşti în anul 2009. Având în vedere că ANCPI este responsabilă pentru tema "clădiri" în cadrul indeplinirii Directivei INSPIRE, este evidentă necesitatea efectuării unor zboruri de înaltă precizie şi calitate pentru oraşele României.” Consiliul are în vedere faptul că prezentul contract de achiziție publică ce se dorește a fi încheiat se derulează prin încheiere unui contract administrativ și nu comercial, contractul de achiziție publică așa cum acesta este definit la art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016 (contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ). În acest context, având în vedere că prin contractul administrativ administrația publică (sau entitățile asimilate) își realizează o parte din sarcinile sale, se consideră că regimul juridic aplicabil acestor contracte este unul exorbitant, de drept public. Consiliul are în vedere că într-un mod general, scopul contractelor, actelor administrative este de a asigura funcționarea serviciilor publice și de a da astfel satisfacție intereselor generale. Prerogativele de drept public la indemana administrației constau in fapt ca administrația încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce o pune în situație privilegiată. Voința administrației ca parte contractantă este subordonată realizării interesului general. În virtutea acestor prerogative, administraţia are posibilitatea de a impune clauze exorbitante în contract, de a controla modul de executare a contractului şi de a dispune rezilierea contractului atunci când interesul public nu mai primeşte prin executarea contractului o satisfacţie completă şi continuă. Contractelor administrative, comparativ cu cele de drept privat li se aplica reguli mai tehnice, administrația are limite de acțiune, are o competență legată, fiind ținuta de dispozitiile legale și de satisfacerea interesului general, iar particularul este ținut de clauzele exorbitante derogatoriu propuse și impuse de administrație. Prerogativele de putere publică ale administrației au la bază faptul că administrația încheie contractul în scopul de a satisfice un interes general, ceea ce dă administrației posibilitatea de a impune clauze exorbitante în contract, de a controla modul de executare a contractului și de a dispune rezilierea contractului atunci când interesul public nu mai primește, prin executarea contractului, o satisfacție completă și continuă. Clauzele exorbitante sunt clauze derogatorii de la dreptul comun şi care consacră puteri sporite în favoarea entităţii publice pe considerentul ocrotirii interesului public. Acestea sunt de obicei prevăzute în caietul de sarcini, precum şi în actul normativ care reglementează respectivul contract.

Astfel, orice contract cu o entitate publică centrală sau locală cuprinde clauze ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului și destinația vizând interesul public a contractului, se are în vedere regula după care principiul libertății contactuale este subordonat principiului priorității interesului public. Datorită caracterului inovativ din punct de vedere al tehnologiei de achiziţie şi de prelucrare a imaginilor oblice aferente proiectului, cunoaşterea în profunzime a subactivităţilor aferente fiecărei livrării permite ... selectarea Ofertanţilor eligibili din punct de vedere tehnic şi astfel, obţinerea unor produse de calitate superioară la termen. Având în vedere importanţa şi complexitatea proiectului şi în mod particular, contractul în cauză, autoritatea contractantă consideră imperios necesar ca ofertantul care depune oferta să stabilească corect durata activităţilor, succesiunea şi perioada de desfăşurare a acestora, în funcţie de logica relaţiei dintre acestea. Mai mult, pentru Autoritatea contractantă este foarte important ca la stabilirea perioadei de implementare, Ofertantul să acorde o atenţie deosebită planificării activităţilor pentru cele două componente (Componenta A şi Componenta B), la succesiunea activităţilor care au impact între cele două componente şi la toate constrângerile legate de perioadă de realizare a aerofotografierii şi procedurile legate de declasificare, în conformitate cu art, 17, !it,hA1) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare Așa cum a fost mai sus reținut contractele de achiziție publică presupun anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relație contractuală cu statul sau cu entitățile sale publice. Nimic nu oprește contestatorul să nu participe la licitația în curs dacă nu dorește să își asume aspectele legate de participarea într-o eventuală asociere/subcontractare în cazul în care nu poate presta toate serviciile solicitate de achizitoare. Cu ocazia formulării răspunsului vizavi de punctul de vedere formulat de ..., societatea contestatoare în cuprinsului actului nr. 163/25.01.2021 face următoarele precizări: ” Nu în ultimul rând, AC arată că îndeplinirea condiţiilor de calificare şi selecţie se poate face în condiţiile art. 53 din Legea 98/2016. Or, dacă autoritatea recunoaşte faptul că serviciile complet diferite obligă la asocierea unor operatori economici cu specializări complet diferite, deci nu se porneşte de la premisa realizării unitare a tuturor serviciilor de un operator, atunci care este motivul pentru care ele sunt obiect al aceleiaşi proceduri? Cum poate fi tratament egal dacă sunt puse într-un singur coş lucrări de fotogrammetrie cu cele de IT? În acest mod atât ofertanţii din domeniul fotogrammetrie, cât şi cei din IT vor căuta parteneri. Împărţirea pe loturi nu este obligatorie pentru AC, dar AC trebuie să aibă în vedere posibilitatea reală şi efectivă ca serviciile să fie finalizate cu succes în timp util. Având în vedere faptul că AC recunoaşte faptul că nu 76

au mai realizat zboruri de 40 de ani, experienţa practica şi chiar înţelegerea/ argumentele propriilor cerinţe lasă de dorit. Așadarpetenta critică conduita achizitoarei vizavi de conceptul obiectului contractului și vizavi de opțiunea de a nu diviza contractul pe loturi, prevalându-se de propria culpă/opune propria conduită de a nu se asocia în vederea participării la licitaţie cu un producător sau furnizor al restului de servicii pe care nu este în măsură să le furnizeze. Dacă un operator economic nu este însă în măsură să se asocieze din lipsă de doritori se demonstrează cele anterior reținute, respectiv că există posibilitatea de a nu se atribui în acelaşi timp (contract fotogrammetrie şi contract IT) datorită concurenţei existente pe piaţă şi ar fi riscat ca atribuirea contractului de IT (Componenta B) să se realizeze după atribuirea/neatribuirea contractului de realizare ortofotoplanurişi, astfel, autoritatea ar fi prejudiciată, prin prisma nesatisfacerii interesului public în termenele impuse. Aceeași abordare îmbrățișată de Consiliu se regăsește și în considerentele Deciziei Civile nr. 1290 din 20 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția VIII-a Contencios Adminsitrativ și Fiscal care a statuat următoarele: ”Este adevărat că măsura atribuirii pe loturi a contractului de achiziţie favorizează participarea la proceduri a întreprinderilor mici şi mijlocii, aceasta fiind şi raţiunea modificărilor şi transparentizării procedurilor de atribuire. însă acest deziderat nu trebuie absolutizat, ştiut fiind că un prim principiu de bază al procedurii de achiziţie este acela al interesului public şi al cheltuirii resurselor publice în conformitate cu acest interes. Or, în speţă, autoritatea contractantă şi Consiliul au justificat măsura atribuirii unui singur lot, prin aceea că produsele solicitate sunt corelate, protoxidul de azot neadministrându-se separat, ci doar în amestec cu oxigenul medicinal. Totodată, s-a precizat că, din punct de vedere valoric, achiziţia protoxidului de azot reprezintă circa 25% din valoarea estimată şi există posibilitatea ca, în cazul împărţirii pe loturi, lotul aferent protoxidului de azot să nu se adjudece, creând dificultăţi în funcţionarea autorităţii contractante, fiind afectat, astfel, interesul public. - Prin urmare, justificarea fiind pertinentă şi în conformitate cu interesul public urmărit prin achiziţionarea produselor supuse achiziţiei, Curtea nu observă niciun argument pentru care măsura autorităţii de a atribui contractul într-un singur lot să fie supusă cenzurii instanţei de judecată. - Nu pot fi primite argumentele petentei care a susţinut că, prin modalitatea de atribuire aleasă de intimat, se înfrânge concurenţa între potenţialii operatori economici participanţi la procedura de atribuire sau chiar se împiedică participarea unora, în condiţiile în care unii dintre aceştia nu ar fi furnizori/distribuitori ai tuturor produselor pe care autoritatea contractantă intenţionează să le achiziţioneze. Această chestiune ţine de specificul contractului a cărei atribuire face obiectul procedurii, având în vedere că protoxidul de azot nu se poate administra separat, ci doar în amestec cu oxigenul medicinal, astfel încât măsura adoptată a fost pe deplin justificată de autoritate. - Mai mult, autoritatea contractantă a precizat faptul că „toţi furnizorii de gaze medicale autorizaţi au în portofoliu toate produsele solicitate", arătând că furnizarea oxigenului medicinal lichefiat şi comprimat şi a protoxidului de azot trebuie să se facă de un singur operator economic datorită responsabilităţii privind trasabilitatea şi farmacovigilenţa. - Aşadar, nu pot fi reţinute argumentele petentei în sensul lipsei justificării măsurii adoptate. Pe de altă parte, susţinerile conform cărora petenta nu poate participa la procedura de achiziţie, întrucât deţine autorizaţia de punere pe piaţă a gazului protoxid de azot, însă nu are certificat de bună practică de distribuţie angro în termen de valabilitate, nu se poate constitui într-un argument solid pentru constatarea nelegalităţii documentaţiei de atribuire. În raport de toate considerentele expuse mai sus, Curtea constată că plângerea este neîntemeiată.”

Aceeași abordare vizavi de opțiunea nedivizării obiectului contractului se regăsește și în cadrul deciziilor emise de CNSC, relevante fiind:

- Decizia nr. 1614/C7/1681/19.09.2019 unde s-au reținut următoarele: ”Procedând la analizarea criticilor formulate de S.C. ... S.R.L. în referire la împărțirea pe loturi a produselor aferente procedurii de atribuire în cauză, Consiliul are în vedere faptul că, în speță, prezintă relevanță prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative (...) sau pe baze calitative...”. Prin raportare la dispozițiile legale citate anterior și la documentele aflate la dosarul achiziției publice, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a înțeles să-și exercite dreptul legal de a recurge la atribuirea pe loturi a contractului aferent procedurii de atribuire (conform art. 141 alin. 1 din Legea nr. 98/2016), demersul său neputând fi încadrat în vreun caz de nerespectare a vreunei obligații legale sau a principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice, cum eronat susține contestatorul. Mai mult, Consiliul reține, ca pertinentă, justificarea adusă de autoritatea contractantă în cadrul documentelor aflate la dosarul achiziției publice, îndeosebi în Strategia de contractare nr. 18300/05.08.2019, unde aceasta a precizat atât codul CPV principal-24111900-4 oxigen, cât și codurile suplimentare (24111500-0-gaze medicinale, 24110000-8-gaze industriale, 515-0000-7- servicii de instalare și 50800000-3-diverse servicii de întreținere și reparare), precum și „Descrierea achiziției publice” menționând că „produsele se achiziționează în vederea desfășurării actului medical în condiții normale, cf caietului de sarcini, precum și datorită specificului, caracteristicilor tehnice ale produselor ce urmează a fi achiziționate și a soluțiilor aferente livrării, produsele se vor oferta într-un singur lot.(...). Metoda utilizată de autoritatea contractantă...nu defavorizează părțile interesate. Datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o diligență obișnuită., inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte a Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului sau la alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea Europeană și-a asumat obligații.” Totodată, în caietul de sarcini nr. 4306/25.02.2019, s-a prevăzut că, cităm: „... inițiază procedura de achiziție publică pentru achiziția de oxigen (lichid și gazos), gaze medicinale (dioxid de carbon, entonox), gaze tehnice (acetilena) precum și a soluțiilor aferente livrării acestora la sediul SJU DTS, fiind stabilite pe criterii cantitative pentru acoperirea necesarului secțiilor și a unității de primiri urgențe pentru o perioadă de 24 de luni în condiții de asigurare a unui flux medical optim”. Așadar, din cele redate anterior, prin raportare la prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, conform cărora „În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi”, argumentul decisiv al autorității contractante, care a stat la baza organizării prezentei proceduri de atribuire în mod unitar, fără a recurge la atribuirea pe loturi a produselor, a constat în „acoperirea necesarului secțiilor și a unității de primiri urgențe pentru o perioadă de 24 de luni în condiții de asigurare a unui flux medical optim”, argument care constituie un motiv legal și întemeiat în justificarea adusă de ... și care va fi luat în considerare de către Consiliu, fiind pertinente, de asemenea, și argumentele autorității contractante conform cărora împărțirea pe loturi ar crea premisele încălcării scopului principal al achiziției publice, de a asigura condiții de eficiență economică și de restrângere a concurenței, deoarece achiziții de valori estimate foarte mici (de ex. în cazul divizării pe loturi, valoarea pentru acetilenă fiind de 792,00 lei) nu sunt atractive pentru operatorii economici din domeniu, existând posibilitatea nedepunerii niciunei oferte, deoarece în acest caz, costurile de mobilizare și depunere ofertă fiind practic mai mari decât valoarea lotului respectiv, iar divizarea pe loturi poate conduce la o diminuare a răspunderii, în cazul unui incident, fiind foarte greu de identificat care dintre furnizori poartă răspunderea incidentului respectiv. De asemenea, Consiliul are în vedere și dispozițiile art. 53 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, conform cărora „Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la 78

procedura de atribuire, subcontractant propus sau terț susținător, în condițiile prevăzute de prezenta lege”, apreciind că toate produsele aferente procedurii de atribuire sunt din aceeași sferă de aplicabilitate, oarecum interdependente (ex: produsul Entonox este un amestec echimoleculat de oxigen medicinal și protoxid de azot medicinal), iar, prin raportare la textul legal citat, orice ofertant are posibilitatea să participe la procedura de atribuire în asociere sau să subcontracteze, fără să restricționeze astfel concurența, nefiind relevant argumentul contestatorului conform căruia „operatorii economici specializați pe un singur tip de gaze nu au acces, fie din cauza obiectului contractului, care le excede propriul obiect de activitate, fie din cauza cerințelor de calificare impuse.” Mai mult, se are în vedere și faptul că tipul contractului aferent procedurii este contract de furnizare, așadar un contract de complexitate redusă, produsele aferente achiziției provenind, în mare măsură (sau chiar în totalitate) din import, autoritatea contractantă neputând îngrădii astfel niciun ofertant în a importa produsele respective și a le comercializa. Concluzionând, pentru motivele arătate anterior, se constată, pe de-o parte că, prin susținerile sale, S.C. ... S.R.L. nu aduce argumente pertinente de natură să determine Consiliul să dispună remedierea procedurii de atribuire în cauză în ceea ce privește împărțirea acesteia pe loturi iar, pe de altă parte, constatând că autoritatea contractantă și-a justificat decizia de organizare, în mod unitar, a achiziției în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de S.C. ... S.R.L. Prin urmare, Consiliul constată că în acest fel autoritatea contractantă nu a restricționat participarea operatorilor economici la procedura de achiziție publică așa cum, în mod eronat, susține contestatorul, motiv pentru care respinge criticile aduse de către S.C. ... S.R.L., ca nefondate.” - Decizia Consiliului nr. 41/C2/3553 / 3557 / 3577 / 3590 din data de 10.01.2019, în cuprinsul căreia s-au reținut următoarele: ”Legislația în vigoare prevede posibilitatea operatorilor economici de a se asocia sau de a avea subcontractanți în vederea participării la procedura de achiziție publică în cazul în care nu au capacitatea de furnizare a tuturor produselor sau nu dispun de mijloacele necesare îndeplinirii contractului. Nimic nu împiedică operatorul economic contestator să se asocieze cu furnizorii sau comercianții de produse pe care nu le poate comercializa el, ori să subcontracteze furnizarea acestora, după cum nimic nu împiedică operatorul să realizeze el însuși furnizarea lor, prin comenzi de pe piața internă sau externă. La dosarul cauzei, contestatoarea nu a depus nicio dovadă din care să rezulte restricționarea participării sale prin nedivizarea și mai mult a loturilor 1 și 2, care grupează produse din aceeași categorie sau cu aceeași destinație spitalicească. Prin alegerea atribuirii unui singur contract de achiziție publică pentru întreaga gamă de produse ce compun cele două loturi nu se poate concluziona că autoritatea contractantă a adus o atingere substanțială principiilor de atribuire a contractelor de achiziție publică sau că îngrădește accesul operatorilor economici la procedură, individual sau în asociere/subcontractare. Pot exista situații în care autoritățile contractante să abuzeze de dreptul pe care li-l conferă legea, într-o asemenea măsură încât să încalce principiile care guvernează atribuirea contractelor de achiziție, cu precădere nediscriminarea, tratamentul egal și proporționalitatea. Dar, în circumstanțele concrete ale speței de față, având în vedere că achiziția este una de complexitate redusă și că produsele sunt din aceeași gamă, ceea ce face ca asocierea sau subcontractarea să nu constituie o dificultate insurmontabilă pentru operatorii economici care nu au în oferta lor toată gama de articole cerute de autoritate, Consiliul stabilește că autoritatea, prin achiziționarea împreună a produselor specifice care compun loturile contestate, nu și-a exercitat în mod abuziv dreptul pe care i-l conferă dispozițiile normative precitate. În considerarea celor prezentate, ținând seama și de faptul că divizarea pe loturi este un drept și nu o obligație a autorității contractante, Consiliul va respinge, ca nefondată, critica SC Cleaning Logistic Distribution SRL legată de actuala grupare a produselor la loturile 1, 2, 4 și 8. În schimb, se vădește a fi întemeiată obiecția privind ambalarea produselor 1.2, 1.4 și 8.1 în recipiente de maximum 1/2/kg/l, mai cu seamă că spitalul, în punctul său de vedere, nu a explicat de ce nu îi servește nevoilor dezinfectanții care vin în recipiente de maximum 5 kg/l, ceea ce ar permite și o reducere a costurilor și a ambalajelor gestionate.” - Decizia Consilului nr. 2781/C7/3213/3229/3266/3275/3297/ 3341/3389/3410/3506/3522 din data de 24.10.2017, menținută de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios, Administrativ și Fiscal prin

Decizia nr. 5479/18.12.2017, în cuprinsul căreia Consiliul a reținut următoarele aspecte: ”Așadar, pentru procedura de față, entitatea contractantă a decis că nu se impune atribuirea pe loturi, motivat de specificul produselor care urmează a fi furnizate, respectiv interconectarea celor trei moduri principale de transport (sistemele de transport public de suprafață cu tramvaie, troleibuze și autobuze, sistemul de transport subteran cu metroul și linia de CF pentru transportul de călători realizat pe amplasamentul actual a căii ferate de centură a Municipiului București) în mod inteligent prin realizarea de staţii multimodale, prelungirea liniilor RATB pentru interconectarea cu linia de centură, realizarea unui sistem inteligent de informare călători şi realizarea unui sistem inteligent de taxare. Așa cum a fost mai sus reținut, legiuitorul a reglementat un drept al entităţii contractante de care poate uza şi nu a instituit o obligaţie în sarcina acesteia cu privire la împărțirea pe loturi, împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică de furnizare în cauză este un drept/opţiune a/al entităţii contractante, critica contestatorilor urmând a fi respinsă. (...) ”Așadar, entitatea contractantă a avut la baza considerente economice, tehnice și sociale, astfel Consiliul constată că, prin opțiunea aleasă de a nu diviza obiectul contractului pe loturi, enitatea contractantă și-a fundamentat cerințele din caietul de sarcini pentru a răspunde necesităților apărute în asigurarea serviciului de transport public la parametrii optimi. Achizitoarea a subliniat că prioritar a fost interesul public unde așteptările și nevoile actuale și imediate de a dezvolta și moderniza oferta de transport în comun de decongestionare a traficului prin îmbunătățirea parcului auto sunt foarte mari, oportunitatea de a materializa acest deziderat într-un timp cât mai scurt reprezintă un obiectiv major al Municipiului București.” În cadrul deciziilor emise amintite, Consiliul a acționat în direcția abordată în prezenta speță, împărtășind aceeași opinie și a respins solicitările autoarelor contestației vizând lotizarea obiectului contractelor. În aceeași direcție abordată de autoritatea contractantă din prezenta speță, vizavi de vizavi de opțiunea achizitoarei de a nu diviza pe loturi, este și practica instanțelor de judecată, relevante în speță fiind:  Deciziei nr. 25/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 476/2/2019, prin care s-a menținut Decizia Consiliului nr. 41/C2/2019 în partea referitoare la cuprinderea mai multor produse în același lot, unde s-au reținut următoarele: ”În raport cu prevederile citate (notă: art. 141 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016), divizarea obiectului contractului are în vedere fie componenta cantitativă, fie pe cea calitativă. În cazul celei dintâi divizarea are ca scop adaptarea dimensiunii obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacităților întreprinderilor mici și mijlocii. În cazul celei de-a doua, divizarea se realizează prin raportare la diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ale ulterioare ale proiectului. Prin urmare, legea stabilește elementele pe care autoritatea contractantă trebuie să le aibă în vedere în a decide divizarea achiziției pe loturi. În raport cu aceste criterii, care presupun o anumită evaluare din partea achizitorului, și în limita lor, în mod evident autoritatea are un drept de apreciere a oportunității divizării pe loturi. (...) Este evident că pot exista societăți doritoare cărora lotizarea propusă de autoritate să le depășească capacitatea. Însă, astfel cum a arătat CNSC, participarea la achiziții este posibilă și prin asocieri ale furnizorilor în situația în care capacitatea de producție sau de livrare a unei singure societăți nu satisface cererea. (..) Este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Dacă este adevărat că legea este restrictivă în ceea ce privește dreptul autorităților de a face atribuiri fără lotizare sau cu o lotizare care să ducă la îngrădirea concurenței (prin includerea unor condiții restrictive care să creeze vocație exclusivă unui anumit ofertant), trebuie observat, totuși, că nicio dispoziție legală sau principiu general nu conduce la ideea că autoritatea contractantă ar trebui să-și întocmească documentația de atribuire după criterii care să pună interesele potențialilor ofertanți înaintea interesului său de atingere a interesului public urmărit(...) În mod evident în speță achizitorul nu a încălcat acest criteriu, ceea ce ar fi presupus, de exemplu, achiziția într-un singur lot a unor produse/servicii foarte diverse și care 80

aparțineau/țineau de meserii sau cel puțin specializări complet diferite. (...) Deși gama de produse ce face obiectul achiziției este foarte redusă, loturile sunt foarte specializate, criteriul de formare fiind suprafața sau locul unde urmează să fie aplicat (suprafețe, instrumentar, plăgi). De exemplu, Lotul 1, care conține mai mult decât un singur produs, conține ,,Dezinfectanți concentrați pentru suprafețe’’, iar ,,natura diferită a produselor’’ la care se referă petenta înseamnă, de fapt, doar suportul diferit/modalitatea de aplicare a dezinfectanților respectivi: pulverizare, șervețele, lavetă.’’  Decizia nr. 3815 din 13 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal unde s-au reținut următoarele: ”Petenta SC A.B.C. SRL a formulat contestaţie împotriva documentaţiei de atribuire, motivat de faptul că aceasta nu respectă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice, solicitând obligarea entităţii contractante la divizarea pe loturi a contractului ce urmează a fi atribuit în urma licitaţiei. Consiliul a respins contestaţia petentei, ca nefondată, iar împotriva acestei decizii petenta a formulat prezenta plângere. Curtea reţine că criticile petentei vizează, în esenţă, decizia entităţii contractante de a reuni în cadrul unui singur contract de achiziţie cinci coduri CPV diferite, apreciate ca fiind corespondente ale unor activităţi economice distincte, modalitate faţă de care s-a susţinut că încalcă principiile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, respectiv principiul proporţionalităţii, j al tratamentului egal, al nediscriminării şi al eficienţei utilizării fondurilor, ca urmare a faptului ! că, nedivizând contractul pe loturi, deşi serviciile solicitate pot fi prestate de mai mulţi operatori I economici în cadrul unor contracte diferite, entitatea contractantă a obstrucţionat accesul la procedura de atribuire al operatorilor care nu pot sau nu doresc să intre într-o asociere în I vederea participării la procedură. Curtea constată că petenta a susţinut, mai întâi, că este lipsită de fundament juridic concluzia Consiliului în sensul că dispoziţiile legale instituie un drept al entităţii contractante de a uza de împărţirea pe loturi a obiectului achiziţiei, iar nu o obligaţie, precum şi că aceasta contravine vădit unei practici constante în materie a Consiliului însuşi şi a instanţelor de judecată. în acest sens, petenta a apreciat că obligaţia entităţii contractante de a proceda la divizarea pe loturi ori de a organiza proceduri de atribuire distincte în situaţii similare celei de faţă rezultă din coroborarea prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 17 şi art. 28 alin. (3) din ordonanţă, precum şi art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. Curtea nu poate reţine aceste susţineri, ca urmare a faptului că dispoziţiile învederate de către petentă nu susţin concluzia existenţei unei obligaţii legale a entităţii contractante de a împărţi pe loturi obiectul achiziţiei publice, concluzia Consiliului - în sensul existenţei unei astfel de posibilităţi, iar nu a unei obligaţii - fiind legală şi temeinică. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile art. 28 alin. (3) din ordonanţă se referă la achiziţionarea de servicii similare, situaţie ce nu se regăseşte însă în prezenta cauză, ca urmare a faptului că obiectul achiziţiei publice este format din servicii diferite, între care există totuşi un grad de interdependenţă. în acest sens, Curtea apreciază că sunt corecte afirmaţiile entităţii contractante referitoare la faptul că serviciile de furnizare a sistemului informatic destinat gestiunii informat electronic a Registrului Agricol, de consultanţă pentru managementul proiectului şi de instruire nu pot fi catalogate ca fiind „similare", în sensul dispoziţiilor legale precizate, obiectul acestora fiind esenţialmente diferit, respectiv pachete software şi sisteme informatice, servicii de dezvoltare software, servicii IT, consultanţă, dezvoltare de software, internet şi asistenţă maşini de procesare a datelor şi servicii generale de consultanţă în management. De altfel, chiar petenta, în plângere, a subliniat că serviciile ce urmează a fi achiziţionate sunt complet independente unele de altele, împrejurare ce vine să confirme concluzia anterior expusă. Cât priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 17, acestea vizează obligaţia generică a entităţii contractante de a respecta scopurile şi principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, ele nereferindu-se la obligaţia susţinută de către petentă. De asemenea, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 prevăd că entitatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea contractului pe loturi, cu respectarea prevederilor art. 23 din ordonanţă şi cu condiţia de a preciza acest lucru în docu¬mentaţia de atribuire, fiind evident că dispoziţiile precizate se referă la posibilitatea entităţii contractante de a scinda obiectul contractului pe loturi, iar nu la o astfel de obligaţie, aşa cum petenta a învederat. În realitate, Curtea consideră că nici dispoziţiile ordonanţei şi nici cele ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 nu instituie obligaţia entităţii contractante de a

împărţi pe loturi obiectul contractului. Absenţa unei astfel de obligaţii este corectă şi logică, întrucât entitatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică în parte şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. De altfel, dispoziţiile art. 23 din ordonanţă reglementează situaţia inversă, prevăzând că „entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice". Ca urmare, din interpretarea sistematică a tuturor dispoziţiilor legale precizate, Curtea consideră că voinţa legiuitorului nu este în sensul indicat de petentă, întrucât operaţia de scindare a obiectului contractului apare doar ca o posibilitate a entităţii contractante, de care aceasta trebuie să uzeze în mod justificat, atunci când interesul public o impune şi fără a o deturna de la scopul său, în sensul de a nu o utiliza exclusiv pentru a sustrage diverse achiziţii de la aplicabilitatea dispoziţiilor legale din materie (de exemplu, achiziţii prin atribuire directă). Altfel spus, scindarea contractului este reglementată ca o situaţie de excepţie, iar nu de regulă, aşa cum petenta susţine. Examinând serviciile ce formează obiectul contractului, menţionate anterior, Curtea consideră că este justificată decizia entităţii contractante de a le cuprinde într-un singur lot, ca urmare a interdependenţei ce există între acestea, respectiv a avantajelor ce pot fi furnizate de modalitatea de stabilire unitară a obiectului contractului. Astfel, avantajele avute în vedere de aceasta constau într-o calitate superioară a modalităţii de implementare a proiectului, ca urmare a existenţei unei echipe unitare, care să asigure atât implementarea, cât şi managementul informatic, precum şi a reducerii riscurilor de neconformitate, atât sub aspectul respectării calendarului activităţilor propuse, cât şi sub cel al evitării neconformităţilor tehnice, care ar putea apărea în condiţiile în care echipamentele hardware şi software, precum şi serviciile de instruire, implementare şi management ar fi asigurate de operatori economici diferiţi. Curtea constată că, deşi produsele şi serviciile ce urmează a fi achiziţionate se încadrează în coduri CPV diferite, totuşi trebuie avute în vedere specificul şi interdependenţa dintre ele, respectiv dintre serviciile hardware/software şi cele de management şi implementare a acestora, precum şi avantajele scontate de entitatea contractantă, decurgând dintr-o furnizare unitară a lor. Ca urmare, Curtea nu poate reţine interpretarea petentei în sensul că prin modalitatea unitară de stabilire a obiectului contractului s-au încălcat principiile proporţionalităţii, al tratamentului egal, al nediscriminării şi al eficienţei utilizării fondurilor publice, acestea fiind simple alegaţii teoretice nedovedite.  De altfel, Curtea consideră că petenta nu a administrat nicio probă prin care să dovedească în mod concret şi fără echivoc faptul că o fragmentare a obiectului contractului în mai multe loturi ar fi asigurat o participare mai largă a ofertanţilor şi, în final, o utilizare mai eficientă a fondurilor publice, neîndeplinindu-şi astfel obligaţia procesuală reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ. În ceea ce priveşte susţinerile petentei vizând solicitarea Comisiei Europene, adresată autorităţilor naţionale, de a nu limita numărul de loturi pentru a restrânge libera competiţie dintre operatorii economici, Curtea reţine că o asemenea împrejurare nu este de natură a infirma considerentele expuse anterior, mai ales că petenta nu a făcut dovada că această solicitare a fost deja transpusă în legislaţia internă, printr-un act normativ care să facă inaplicabile dispoziţiile din ordonanţă analizate anterior. Altfel spus, fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şl libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, entitatea contractantă fiind aceea care, aşa cum s-a arătat anterior, stabileşte în funcţie de condiţiile concrete toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice şi a satisfacerii intereselor sale. Cât priveşte directivele invocate de către petentă, se poate observa că unele dintre acestea nu sunt deloc aplicabile prezentei cauze, raportat la domeniul de reglementare (Directiva 2014/25/UE) ori la valoarea contractelor (Directiva 2014/23/UE, care se aplică în cazul concesiunilor a căror valoare este cel puţin egală cu 5.186.000 euro). Apoi, Curtea reţine că, la pct. 78 din Directiva 2014/24/UE se face 82

referire la faptul că „autorităţile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari", însă se subliniază că „entitatea contractantă ar trebui să aibă obligaţia de a lua în considerare oportunitatea împărţirii contractelor în loturi, păstrând în acelaşi timp libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant", considerente care confirmă opinia Consiliului, împărtăşită de instanţă, în sensul că, de lege lata, lotizarea obiectului contractului constituie o posibilitate a entităţii contractante, a cărei aplicabilitate trebuie apreciată de la caz la caz, iar nu o obligaţie. Cât priveşte jurisprudenţa Consiliului şi a instanţelor judecătoreşti invocată de petentă, Curtea consideră că aceasta nu poate constitui un motiv de nelegalitate ori netemeinicie a deciziei contestate, în condiţiile în care, aşa cum s-a subliniat anterior, posibilitatea lotizării obiectului contractului trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de particularităţile şi scopul fiecărei proceduri de achiziţie publică în parte. Or, în condiţiile în care entitatea contractantă şi-a fundamentat soluţia de stabilire a unui obiect unitar al contractului de achiziţie publică pe baza interdependenţei concrete dintre produsele şi serviciile pe care intenţionează să le achiziţioneze, precum şi pe avantajele conferite de modalitatea în care ele urmează a fi furnizate (de către o singură echipă), iar petenta nu a administrat probe prin care să facă dovada fie a nerealităţii acestor avantaje, fie a împrejurării că prin lotizarea obiectului contractului ele ar fi fost superioare, Curtea urmează să înlăture apărările petentei vizând acest aspect. Aceeaşi concluzie este aplicabilă şi susţinerii petentei conform căreia obiectul contractului de achiziţie publică este unul complex, eterogen şi greu de atins, chiar imposibil pentru un singur operator economic. Curtea apreciază că, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine entităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (şi aici trebuie subliniat că regula este aceea a priorităţii interesului public, în dauna celui privat, al operatorilor economici), modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului con- tractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire - precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. Or, în cauză, petenta nu a administrat probe din care să rezulte că acest echilibru nu a fost respectat, susţinerile sale fiind simple aprecieri subiective. Totodată, Curtea consideră că sunt perfect justificate susţinerile Consiliului în sensul că, dacă un ofertant nu poate îndeplini singur obiectul contractului şi condiţiile din documentaţia de atribuire, el poate uza de facilitatea prevăzută de art. 44 alin. (1) din ordonanţă, respectiv are dreptul de a se asocia cu unul sau mai mulţi operatori, în vederea depunerii unei oferte comune, care să satisfacă toate condiţiile impuse de entitatea contractantă şi de legislaţia în materie Cât priveşte situaţia învederată de petentă - a unui operator economic ce nu poate îndeplinii tot obiectul contractului şi care nu doreşte să se asocieze - Curtea reaminteşte considerentele expuse anterior, referitoare la prioritatea interesului public în faţa celui particular. Pentru toate aceste considerente şi în temeiul dispoziţiilor legale anterior precizate, Curtea urmează să respingă plângerea, ca nefondată.” Cu alte cuvinte, Curtea a considerat că dispoziţiile legale aplicabile în materia achizițiilor publice nu instituie obligaţia autorității contractante de a împărţi pe loturi obiectul contractului, întrucât autoritatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică în parte şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Iar scopul achizitoarei, așa cum a fost anterior precizat, este realizarea de ortofotoplanuri în 320 de localităţi din mediul urban care se va implementa în mai multe etape, realizarea contractului, fiind o acţiune complementară şi de suport pentru realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară, iar la baza alegerii nedivizării pe loturi au stat principiile economicității și eficientizării, precum și obţinerea unor produse de calitate superioară la termen.

Produsele şi serviciile rezultate din activităţiile de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie care se regăsesc în specificaţiile tehnice vor fi puse la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice în vederea lucrărilor de cadastru pentru toate oraşele din România. În raport de toate aspectele mai sus reținute, criticile formulate de .C. ...în referire laconceptul obiectului contractului și lotizare sunt neîntemeiate, Consiliul urmând să le respingă. Așa cum a fost mai sus reținut, S.C. ...formulează critici privind o serie de specificații tehnice/precizări cuprinse în caietul de sarcini. Consiliul redă datele speței pe scurt vizavi de documentație de atribuire și măsurile de remediere aduse documentației, respectiv: - ..., instituţie publică aflată în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în calitate de autoritate contractantă a iniţiat procedura de achiziţie licitaţie deschisă având ca obiect atribuirea contractului de prestări „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)", Cod CPV Principal: 71355100-2 „Servicii de fotogrammetrie" (Rev.2) Cod CPV Secundar: 79961200-0 „Servicii de fotografie aeriană" (Rev.2), 51611100-9 "Servicii de instalare hardware" (Rev2), 72611000-6 „Servicii de asistenţă tehnică informatică" (Rev.2), 48820000-2 "Servere" (Rev.2), 72212000-4 "Servicii de programare de software de aplicaţie (Rev.2)", Anunţ de participare .../25.12.2020, Decizie ANAP verificare ex-ante nr. 10627/29.12.2020. Obiectul contractul ce urmează a fi atribuit reprezintă o activitate importantă din Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015; - potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, specificaţiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini au primit aviz pozitiv de la Comitetul Tehnico-Economic

pentru

Societatea

Informaţională

(nr. 1014CTE/26.11.2020); - potrivit precizărilor achizitoarei, dintr-o eroare materială, sub denumirea "Caiet de sarcini Orto.pdf.p7s", autoritatea contractantă a salvat alt conţinut, motiv pentru care a solicitat Autorităţii pentru Digitalizarea României - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice ”inhibarea acestui document”, înainte de publicarea anunţului de participare; - astfel, autoritatea contractantă a transmis spre publicare în data de 26.12.2020Erata cu nr. ... şi Clarificare din oficiu pentru ataşarea documentului "Caiet sarcini.pdf.p7s"; - se reține faptul că la 16.12.2020, ANAP emite Avizul conform condiţionat n.r 13035 potrivit căruia care a impus un număr de 20 de măsuri de remediere; 84

- ANAP realizează în cuprinsul adresei nr. 10698/30.12.2020 o analiză sintetică a neprelucrării măsurilor de remediere dispuse prin avizul condiţionat; - autoritatea contractantă a publicat un anunţ de tip erată ... la 04.01.2021,ulterior ANAP emite un nou Aviz conform condiţionat nr. 13035/189/06.01.2021, potrivit căruia precizează: ”AVIZ NR. 13035/189/06.01.2021 În temeiul art. 14 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex-ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice emite AVIZ CONFORM CONDIŢIONAT Cu privire la anunţul tip erată (manuală) nr. ..., transmis în SEAP în data de 04.01.2021, ora 16.11, aferent Anunţului de participare nr. .../25.12.2020, pentru documentaţia de atribuire nr. DF1101532/27.11.2020, pentru procedura de atribuire iniţiată de către autoritatea contractantă ..., având ca obiect: „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)". Abateri identificate - aspecte de regularitate: 1) In fapt: în urma verificării au rezultat următoarele: A. La secţiunea III.1.3.a), în raport cu observaţia 11 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020, în care se precizează:"vă rugăm să eliminaţi cerinţa: „personalul de specialitate care va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului" şi modalitatea de îndeplinire a acesteia: „diplome de studii şi calificări profesionale". Acestea se vor regăsi doar în caietul de sarcini, potrivit prevederilor art. 3 din Instrucţiunea 1/2017", s-a constatat că experţii- cheie au fost menţinuţi în cerinţa de calificare, iar cerinţa respectivă nu a fost eliminată. Măsura de remediere: eliminaţi cerinţa mentionată de la secţiunea III. 1.3.a), potrivit observaţiei 11 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020. B. Totodată,la aceeaşi secţiune, prin menţiunea: "servicii similare cu o valoare totală de 43.193.277,31 lei fără TVA, aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiţia ca prin contractele prezentate să fie acoperite următoarele tipuri de activităţi: Pentru Componenta A: Aerofotografierea realizată cu aeronavă(avion); Aerotriangulaţia; Realizarea DIM/3DMesh/ MDS prin metode fotogrammetrice; Realizarea true-ortofotoplan pentru mediulurban din imagini nadirale şi oblice; Pentru Componenta B: Furnizarea de produse hardware şi software similare; Prestare de servicii similare experienţa similară nu a fost formulată prin raportare la activitatea principală a contractului de atribuit. Măsura de remediere: formulaţi experienţa similară prin

raportare la activitatea principală a contractului de atribuit, potrivit observaţiei 10 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020. C. La secţiunea III. 1.3.b) Standarde de asigurare a calităţii şi de protecţie a mediului, cerinţa referitoare la standarde nu este preluată integral si nu a fost reformulată şi inserată "MODALITATEA DE ÎNDEPLINIRE: Documentele justificative (certificate emise de organisme de certificare acreditate SAU ALTE PROBE/DOVEZI care confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii) care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE urmează a fi prezentate, la solicitarea autorităţii contractante, numai de ofertantul clasat pe primul loc în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor". Măsura de remediere: preluaţi cerinţa din anunt(care urmeaza a fi modificata prin erata) integral si inseraţi modalitatea de îndeplinire a cerinţei potrivit observaţiei 12 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020. D. La secţiunea 11.1.4 din fişa de date se precizează: "autoritatea contractantă va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţii suplimentare, cu 10 zile inainte de termenul limită de depunere a ofertelor", iar la secţiunea VI.3-lnformaţii suplimentare apare menţiunea: "autoritatea contractantă va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/ informaţii suplimentare, adresate de către operatorii economici, în a 11-a zi inainte de termenul limita de depunere a ofertelor". Măsura de remediere: Potrivit observaţiei 14 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020, prin intermediul unui anunţ de tip erată, AC

va corela informaţiile din cele două secţiuni indicate ale fişei de date, în sensul preluării la secţiunea 11.1.4 a formulării: "autoritatea contractantă va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/ informaţii suplimentare, adresate de către operatorii economici, în a 11-a zi inainte de termenul limita de depunere a ofertelor". În drept: Art. 154, art. 200 din Legea 98/2016; Art. 20(2),(3) din HG 395/2016, art. 3 din Instrucţiunea 1/2017. Regularitate.” În raport de cele mai sus reținute, criticile formulate de autoarea contestației referitoare la nepunerea în aplicare în întegralitate a măsurilor dispuse de ANAP (”în pofida nenumăratelor observaţii si solicitări de remediere ale ANAP, făcute în mod succesiv în cadrul controlului ex ante, autoritatea contractantă a implementat doar parţial/sau nu a implementat măsuri care să asigure conformitatea DA cu normele legale”)sunt întemeiate,Consiliul reține că autoritatea contractantă a achiesat la cele reclamate de autoarea contestației astfel cum precizează în cadrul adresei nr. 339/04.02.2021: ”Autoritatea Contractantă îşi însuşeşte toate măsurile de remediere propuse de ANAP prin Avizele conform condiţionate transmise, acestea vorfi implementate imediat ce procedura se reîntoarce din starea de suspendare, prin publicare de anunţuri tip erată şi clarificări din oficiu şi nicidecum nu intenţionează să deruleze procedura fără implementarea în integralitate a măsurilor transmise de către ANAP. Precizăm faptul că pe perioada de suspendare, Autoritatea contractantă nu poate aduce modificări asupra Documentaţiei de atribuire/Anunţului de participare, drept pentru care considerăm că nu sunt încălcate prevederile legale incidente în domeniul achiziţiilor publice” Așadar având în vedere faptul că operareatuturor măsurilor de remediere dispuse de ANAP reprezentând completări/lămuriri/clarificări nu au fost publicate în SICAP, din considerentele precizate de achizitoare, în vederea informării tuturor operatorilor economici interesaţi, Consiliul urmează să admită această critica, ţinând cont de cele precizate de achiesarea autorității contractante. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de S.C. ... vizavi de anumite cerințe cuprinse în cuprinsul caietului de sarcini, Consiliul găseşte util a relua câteva dintre elementele pentru fixarea cadrului speţei vizavi de specificul serviciilor care urmează a fi prestate, consemnate de autoritatea contractantă în cuprinsul caietului de sarcini: ”1.1.3 Sistem informatic existent Sistemul informatic existent, atât din punct de vedere hardware cât şi software la nivel de ..., din care derivă necesitatea achiziţionării serviciilor cuprinse în Componenta B este format din: Componentă Hardware - Stocare ( 1buc): o Server Synology RS4017xs+ 3U, fara extensii, Sursă redundantă o CPU: Intel Xeon D-1541, 8 core o RAM: 64GB o Stocare: 12 Bay x 14TB Seagate Ironwolf o Spaţiu: 171TB RAID6 > Componentă Hardware - Staţii Lucru tip 1 (3 buc): o Staţie Lucru non-OEM, DX38BT o CPU: Intel Core2 Quad Q9300 o RAM: 8GB 86

o Stocare: 400GB + 1TB date o Video: Nvidia Quadro Fx 4600 + Nvidia Quadro Fx 1700 o Monitor 3D: Planar SD2620W o Monitor Lucru: Samsung > Componentă Hardware - Staţii Lucru tip 2 (4 buc): o Staţie Lucru HP Z440 o CPU: Intel Xeon E5-2630 o RAM: 16GB o Stocare: 3TB o Video: Nvidia Quadro M4000 o Monitor 3D: HP ZVR Virtual Reality Componentă Software - licenţiere concurentă: o ERDAS STEREO ANALYST - 4 licenţe o eATE Workstation 16.6- 4 licenţe o ERDAS Engine 166 - 36 licenţe o FeatureAssist for ArcGIS 16.6 - 5 licenţe o Image Equalizer 16.6 - S licenţe o ImageStation Automatic Elevations Extended 16.6 - 41 icenţe o ImageStation Automatic Elevations Extended DP 16.6 - 32 licenţe o IMAGINE Advantage 16.6-5 licenţe o IMAGINE AutoDTM 16.6 - 4 licenţe o IMAGINE Easytrace 16.6 - S licenţe o IMAGINE Enterprise Loader 16.6 - 5 licenţe o IMAGINE Essentials 16.6 - 5 licenţe o IMAGINE Photogrammetry 16.6 - 5 licenţe o IMAGINE Photogrammetry Stereo 16.6 - 5 licenţe şi 16.0 - 41 icenţe o IMAGINE Professional 16.6 - S licenţe o IMAGINE Radar Interpreter 16.6 - 5 licenţe o IMAGINE Terrain Editor 166 160 - 4 licenţe o IMAGINE Tridicon SGM 166 - 5 licenţe o IMAGINE Vector 166-5 licenţe o ORIMA DP-M 166-41 icenţe o Spatial Model Editor 166 - 5 licenţe o Spatial Model Job 166 - 5 licenţe o Stereo Analyst for ArcGIS 166 - 5 licenţe o Terrain Editor for ArcGIS 166 - 5 licenţe o ArcGIS 10.1-10.8 licenţe nelimitate o Leica GeoOffice 7 o Trimble Business Center 41 o Global Mapper 18”; (...) 1.3 Obiectivele proiectului 1.3.1 Obiectivul general al proiectului Obiectivul general al proiectului este realizarea de ortofotoplanuri în 320 de localităţi din mediul urban care se va implementa în mai multe etape, conform detalilor din Cap. 1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se referă doar la „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri si asigurarea automatizarii proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban (municipiul Bucureşti şi oraşe, municipii şi municipii reşedinţă de judeţ din judeţele Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea)" şi include următoarele componente: -Componenta A - Servicii pentru realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban; - Componenta B - Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A. Obiectivul general pentru Componenta A este realizarea de ortofotoplanuri pentru suprafaţa municipiului Bucureşti şi a oraşelor, municipiilor şi municipiilor reşedinţă de judeţ din judeţele: Ilfov, Alba, Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Timiş şi Vâlcea, ca activitate din cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, conform pct. 2 "Activităţi de geodezie,

cartografie, topografie şi fotogrammetrie" din Anexa la Hotărârea de Guvern nr. 294/2015. Pentru municipiul Bucureşti se vor achiziţiona imagini cu camere fotogrammetrice oblice, iar pentru celelalte localităţi imaginile vor fi preluate cu camere fotogrammetrice nadirale. Faţă de fotogrammetria tradiţională, tehnologia inovatoare de preluare a imaginilor oblice oferă o serie de avantaje foarte importante în activitatea de cadastru, cum ar fi: vizibilitatea foarte bună a acoperişului şi a faţadelor, vederi multiple (inclusiv nadirale), interpretarea facilă a clădirilor (număr de etaje, amprenta la sol etc). Obiectivul general pentru Componenta B este asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune şi stocare a datelor rezultate din Componenta A prin dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A. ..., în calitate de instituţie subordonată ANCPI, va disemina datele obţinute în urma finalizării proiectului, către ANCPI, prin intermediul infrastructurii de comunicaţie securizată deja existentă. 1.3.2 Obiectivele specifice Obiectivele specifice sunt: • Aerofotografierea şi aerotriangulaţia; • Realizarea DIM, 3D Mesh şi MDS; • Realizarea de true-ortofotoplan; • Dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A. Realizarea contractului, ca acţiune complementară şi de suport pentru realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară, va contribui la: • elaborarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică la nivelul localităţilor din mediul urban; • dezvoltarea infrastructurii din mediul urban; • stabilirea valorii bunurilor imobile necesară unui sistem corect de taxe şi impozite din mediul urban; • crearea condiţiilor şi asigurarea cadrului optim necesar pentru libera circulaţie a terenurilor şi construcţiilor din mediul urban; • atragerea capitalului internaţional in mediul urban; • dezvoltarea eficientă şi consolidarea creditului ipotecar în mediul urban; • gestionarea fondului imobiliar public şi privat al localităţilor din mediul urban; • creşterea gradului de acoperire geografică a proprietăţilor înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară; • reducerea barierelor birocratice; • simplificarea procedurilor administrative; • dezvoltarea şi implementarea sistemelor de management al calităţii şi al performanţei; • creşterea calităţii serviciilor publice, în vederea creării premiselor unei administraţii publice eficiente; • îmbunătăţirea planificării strategice şi valorificării raţionale a resurselor materiale, financiare şi umane; • realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică; • verificarea calităţii documentaţiilor cadastrale întocmite în vederea înregistrării proprietăţilor în cadrul înregistrării sporadice; • realizarea planurilor urbanistice (PUG / PUZ / PUD); • întocmirea documentaţiilor de urbanism şi eliberearea avizelor de constructie sau demolare; • proiectarea, întreţinerea şi optimizarea transportului; • optimizarea depozitării şi colectării deşeurilor menajere; • planificarea şi optimizarea intervenţiilor de urgenţă; • organizarea depozitării şi distribuţiei de mărfuri; • realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice; • realizarea şi actualizarea de hărţi tematice; • analiza zonelor afectate de dezastre naturale.” Ca o chestiune preliminara se reține faptul că în vederea atribuirii contractului de servicii supus procedurii în cauză, al cărui grad de complexitate, specificacitate și unicitate la nivel național (realizarea 88

contractului-acţiune complementară şi de suport pentru realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară) nu poate fi tăgăduit, autoritatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a menționat condițiile tehnice și de calitate pe care trebuie să le îndeplinească prestarea serviciilor care fac obiectul contractului în analiză pentru a răspunde necesităților apărute în asigurarea serviciilor care urmează a fi prestate la parametrii optimi. În soluţionarea fondului contestaţiei, Consiliul va avea în vedere următoarele dispoziţiii legaledin Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: - Art. 3, alin. (1) lit. rr): „Specificaţiile tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante.” - Art. 50:”(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. - (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”; - Art. 155, alin (6): Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. - Art. 156, alin (1): „Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale;

d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse.” Din economia textelor legale mai sus invocate se desprind următoarele aspecte: în cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă trebuie să își materializeze nevoile, raportat la specificul activităţii sale şi la faptul că doreşte achiziţionarea unor serviciispecifice performante(aerofotografierea şi aerotriangulaţia;Realizarea DIM, 3D Mesh şi MDS;Realizarea de true-ortofotoplan;Dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A) care vorcontribui la elaborarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică la nivelul localităţilor din mediul urban, la dezvoltarea infrastructurii din mediul urban și la realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice; Cu alte cuvinte, așa cum a fost mai sus reținut, autoritatea contractantă trebuie să identifice în mod obiectiv în ce constă necesitatea sa, vizavi de achiziționarea serviciilor mai sus amintiteși să stabilească în cadrul caietului de sarcini specificațiile tehnice, astfel încât acesteasă permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. În acest context, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă este singura în măsură să cunoască în mod exact necesităţile sale obiective, orice achiziţie care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a acestora reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor publice. În continuare Consiliul va analiza temeinicia acestor critici în ordinea în care acestea au fost formulate. 1). Referitor la criticile privind cerinţele de la capitolul 2.3.1.4 - Rezumat materiale şi cerinţele privind capitolul 2 3 2 1 - Premarcajul, descrierea si determinarea coordonatelor GCP, aspectele reclamate de S.C. ... S.R.L. sunt următoarele: - consideraţiile de mai jos se referă la determinarea punctelor GCP (puncte de control la sol) sau, termenul consacrat în manualele de specialitate: reperi fotogrametrici; - conform „Topografie generală", autori Păunescu C. ş.a, publicată în noiembrie 2019. la editura Universităţii Bucureşti, capitolul 10.2.5 Operaţiuni apriorice efectuării zborului aerofotogrammetric, 10.2.5.1 Reperajul fotogrammetrie: Reperajul fotogrammetrie reprezintă etapa care stă la baza realizării legăturii matematice dintre teren şi înregistrările fotogrammetrice. 90

Punctele de reper reprezintă punctele prezente sau materializate în teren astfel încât ele să poată fi identificate şi marcate prin punctare în imaginile preluate şi ale căror coordonate terestre sunt cunoscute prin diferite metode. Determinarea punctelor de reper se realizează în spaţiu (X, Y,Z) Din articolul „Comparative Study on Executing Topographic Plans U3Îng UAVs", autori Păunescu C. ş a., publicat în revista Journal of Remote Sensing & GIS, Volum 9, issue 4 (2020) https://www.lonadom.ora/qeophvsics-remote-3en3inaycurrent-i33ue.html,reiese că în prezent tehnologia permite ca numărul de reperi să fie redus la 4 — 5 pentru întregul bloc, reperi care fixează modelul digital pe altitudine, planimetria fiind asigurată fără reperaj. Articolul se referă la zbor efectuat cu un anumit tip de receptor (receptoare) GNSS. Or, acest tip de receptor este cerut în specificaţiile tehnice; - rezultă de aici cătoate cerinţele privind reperajul trebuie reformulate ca fiind obligatorii doar pentru ofertanţii care nu au in dotare la zbor un asemenea tip de receptor (receptoare) GNSS; - autoritatea Contractantă insistă foarte tare pe reperajul fotogrammetrie, deşi consideraţiile nu mai sunt valabile prin raportare la tehnologiile actuale. - chiar dacă cerinţele rămân, deşi nu sunt necesare, în specificaţiile tehnice sunt foarte multe elemente care erau valabile acum 10 -15 ani si care se impune să fie adaptate.Astfel: - precizia de determinare a poziţiei planimerice şi altimetrice cerută este menţionată în tabelul 3: Precizie măsurători GNSS. respectiv ±5 cm.Or, nu poate constitui reper o intersecţie de drumuri deoarece nu este punctiformă şi nu asigură o precizie de ±5 cm.Nu se poate materializa un reper prin Buloanele metalice (anexa 4c). Nu se pot identifica pe imagine. Poate doar dacă au puse deasupra şi un alt sistem de marcare (placă albă, farfurie albă 3au colorată de plastic, etc). Descrierea reperilor este inutilă în acest moment. în prezent, cu tehnologia nouă, doar din zbor precizia este de centimetri pentru planimetrie. Pentru zbor cu alt receptor GNSS, mai puţin performant, precizia este decimetru. În acest mod nu se mai poate confunda sau greşi identificarea reperilor. - Descrierea devine inutilă şi constituie o pierdere de timp. Orice reper poate fi uşor găsit cu un receptor GNSS la teren. Pe imagine, introducând coordonatele ne putem duce pe reper instantaneu.” Argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea faptului că cerinţele reclamate sunt nediscriminatorii şi respectă prevederile legale prevăzute de dispoziţiile art. 155 şi ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, se bazează în principal pe necesitatea acesteia vizavi de modul de alegere, amplasare, materializare şi premarcare a punctelor la sol (GCP şi puncte de verificare) toate acestea fiind materializate în cuprinsul caietului de sarcini, la cap. 2.3.1.3, 2.3.2.1, 2.4.1.3, 2.4.2.1 şi în cadrul Anexei 4. Raționamentul stabilirii cerințelor reclamate constă în faptul că toate punctele la sol trebuie materializate cu borne, ţăruşi sau buloane, iar premarcajul punctelor GCP trebuie realizat dintr-un material potrivit, de culoare albă, neagră sau colorat în aşa manieră încât să fie obţinut contrastul maxim cu zona înconjurătoare şi acest premarcaj trebuie să fie vizibil pe imagine. În soluționare este important de reținut faptul că reperajul fotogrammetrie-descrierea punctelor este foarte importantă pentru autoritatea contractantă atât în procesul de aerotriangulaţie, unde punctele GCP (Ground Control Points) trebuie punctate în stereomodele, cât şi în cel de verificare/recepţie al datelor.

Raţionamentul conturat de societatea contestatoare, potrivit căruia cerinţeleprivind reperajul nu respectă dispozițiile legale incidente și restrâng artificial concurențanu este judicios în cauză şi nu va fi reţinut de Consiliu în soluţionare ca fiind relevant, din următoarele considerente: - verificând specificaţiile tehnice reclamate din caietul de sarcini, Consiliul constată că autoritatea contractantă a stabilit aceste specificaţii tehnice fără a indica denumirea vreunui produs sau numele vreunui producător, respectând astfel dispoziţiile art. 156. alin. (2) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „ (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”; - Consiliul va reţine, în soluţionare că autoritatea contractantă are dreptul de a stabili specificaţiile tehnice cu respectarea dispoziţiilor art. 3, alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Specificaţiile tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante”; - de asemenea vor fi reţinute ca relevante în soluţionare şi prevederile din H.G. nr. 395/2016, respectiv: art. 2 alin. (3) ” În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale: (…) b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice; (…) (4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. (5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează: a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri- cadru; b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege; (…)”; 92

art. 12 alin. (3): ”Atunci cînd stabilește programul anual al achizițiilor publice, autoritatea contractantă are obligațoia de a ține cont de: a) necesitățile obiective de produse, servicii și lucrări (…)” art. 20 alin. (10): ”Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”; - raportat la normele legale enumerate anterior, Consiliul constată că la dosarul cauzei a fost depus documentul Strategia de contractare din conţinutul căruia rezultă că aceasta a întocmit documentaţia de atribuire ţinând cont de necesităţile obiective ale autorităţii contractante; - criticile aduse de societatea contestatoaresunt raportate la un manual de topografie generală al cărui autor este chiar el însuși, care are ca obiect realizarea unor lucrări topografice „generale” şi care nu poate constitui, aspect reținut de autoritatea contractantă, o fundamentare pentru întocmirea unor specificaţii tehnice pentru realizarea unor ortofotoplanuri de o complexitate similară celor solicitate în caietul de sarcini; -societatea contestatoare solicită ca toate cerinţele privind reperajul trebuie reformulate ca fiind obligatorii doar pentru ofertanţii care nu au in dotare la zbor un asemenea tip de receptor (receptoare) GNSSpe considerentul că planimetria fiind asigurată fără reperaj și articolul amintit se referă la zbor efectuat cu un anumit tip de receptor (receptoare) GNSS, acest tip de receptor este cerut în specificaţiile tehnice; - explicațiile oferite de contestatoare nu fac dovada faptului că prin reformularea cerințelor, astfel ca fiind obligatorii doar pentru ofertanţii care nu au in dotare la zbor un asemenea tip de receptor (receptoare) GNSS,se permite achiziționarea unorservicii care satisfac necesitățile autorității contractante, ci se limitează a solicita această modificare doar prin raportare la articolul amintit și la faptul că cerințele achizitoarei sunt elemente care erau valabile acum 10-15 ani, fiind depășite de tehnologiile actuale pe de o parte, iar pe de altă parte, per a contrario (se aduce în discuție îndeplinirea specificațiilor solicitate cu un echipament mai puțin performant) precizează că pentru zbor cu alt receptor GNSS, mai puţin performant, precizia este decimetru. În acest mod nu se mai poate confunda sau greşi identificarea reperilor”; - cu alte cuvinte de o parte sunt reclamate faptul că anumite elemente din cuprinsul cerințelor tehnice sunt învechite, solicitându-se actualizarea/adaptarea cerințelor/tehnologiilor, iar pe de altă parte aduce în discuție faptul că prin utilizare unui receptor GNSS, mai puţin performant, precizia este decimetru și în acest mod nu se mai poate confunda sau greşi identificarea reperilor; - susținerile amintite nu pot fi reținute de Consiliu în soluționare ca fiind relevante, atâta vreme cât autoritatea contractantă nu doreşte

achiziţionarea prestării oricăror servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare șidiseminare a datelor,ci doreșteachiziţionarea unor servicii specifice performante(aerofotografierea şi aerotriangulaţia; realizarea DIM, 3D Mesh şi MDS; realizarea de true-ortofotoplan; dezvoltarea şi implementarea sistemului informatic integrat de automatizare a proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din componenta A) servicii care să aibă anumite caracteristici tehnice expres detaliate în cadrul caietului de sarcini, argumentele vizavi de performanțe superioare/inferioare celor minime solicitate de achizitoare, nefiind de interes în analizarea criticii formulate; - potrivit precizărilor achizitoarei, premarcarea punctelor GCP este importantă pentru autoritatea contractanrtă, pentru că oferă o vizibilitatea foarte bună asupra punctelor GCP pe imagini şi are un rol major în procesul de aerotriangulaţie şi în asigurarea preciziei produselor; - așadar solicitările de modificare nu ar profita autorității contractante și respectiv celorlalți operatori economici interesați la procedura de atribuire, care sunt singurii în măsură să oferteze în funcţie de obiectul supus procedurii de atribuire servicii care să satisfacă cerinţele autorităţii contractante în raport de calitate/preţ în condiţii competitive; - așadar se are în vedere că argumentele aduse de contestatoare în solicitarea eliminării cerințelor reclamate îl constituie faptul că achizitoarea solicită în specificaţiile tehnice elemente care erau valabile acum 10 -15 ani și că precizia de determinare a poziţiei planimerice și descrierea reperilor este inutilă întrucât în prezent, cu tehnologia nouă, doar din zbor precizia este de centimetri pentru planimetrice. Pentru zbor cu alt receptor GNSS, mai puţin performant, precizia este decimetru. În acest mod nu se mai poate confunda sau greşi identificarea reperilor.Descrierea devine inutilă şi constituie o pierdere de timp. Orice reper poate fi uşor găsit cu un receptor GNSS la teren. Pe imagine, introducând coordonatele ne putem duce pe reper instantaneu”; - argumentele aduse de societatea contestatoare nu vor fi reținute de Consiliu în soluționare ca fiind relevante, întrucât scopul formulării contestației constă în demonstrarea faptului că este persoană vătămată printr-un act emis de o autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, în vederea conservării dreptului său de a participa la procedura de atribuire și nu în a se raporta în justificarea demersului său la probarea faptului că aceasta poate îndeplini/neîndeplini cerințele solicitate în cadrul documentației de atribuire și totodată nici la apărarea drepturilor privind participarea/neparticiparea altor operatori economici. Așa cum a fost reținut necesitatea sau oportunitatea achiziționării unor produse de o anumită performanţă, precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul autorităţii contractante, relevante în acest caz fiind dispoziţiile art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (2) din Hotărârea 94

Guvernului nr. 395/2016 coroborate cu dispozițiile art. 20 alin. (10) din același act normativ amintit. În considerarea celor antemenționate Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare argumentele achizitoarei, potrivit căror: ”Renunţarea la punctele GCP pentru realizarea unui ortofotoplan este posibilă, conform literaturii de specialitate, doar când ariile pentru care este întocmit ortofotoplanul sunt de mărime mică şi cerinţele de precizie sunt scăzute, avându-se în vedere doar atingerea unor precizii relative aferente zonei obiect. Menţionăm că, pentru a întruni condiţiile de precizie solicitate pentru realizarea ortofotoplanului, prin caietul de sarcini s-a impus ca GCP şi punctele de verificare să fie premarcate şi materializate prin borne, ţăruşi sau buloane în centrul premarcajelor. De asemenea, prin cerinţele caietului de sarcini se impune ca ortofotoplanul să fie realizat în sistemul de proiecţie Stereografic 1970 şi în sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 şi nu în sistemul de referinţă ETRS89 în care măsoară receptoarele GNSS ce echipează platforma de aerofotografiere.” Ulterior în cuprinsul precizărilor la contestație trimis prin adresa nr. 163/25.01.2021, S.C. ... aduce următoarele precizări vizavi de aspectele criticate: „De asemenea, în octombrie 2020 am realizat un zbor fotogrammetrie cu acelaşi scop ca cel licitat acum, la care am avut doar câteva puncte de control pe fiecare UAT în parte. De asemenea, am folosit tehnologia ROMPOS care ne-a asigura precizia cerută. (...).” În replică la cele precizate de S.C. ... autoritatea contractantă menționează: ”Sistemul ROMPOS oferă utilizatorilor servicii de poziţionare şi nu „tehnologii" şi oferă în afară de servicii de poziţionare în timp real şi servicii pentru post - procesare prin care se livrează înregistrări de la staţiile GNSS permanente în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicaţii geodezice care necesită o precizie şi un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în reţele geodezice de îndesire şi de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare şi control pentru diverse aplicaţii inginereşti etc.), conform precizărilor din manualul de utilizare publicat pe site-ul ROMPOS. Dacă prin utilizarea „tehnologiei ROMPOS" contestatarul înţelege să folosească doar serviciile RTK pentru determinarea reperilor GCP, suntem foarte sceptici în privinţa preciziei şi acurateţei obţinute, deoarece unele studii realizate de specialişti în fotogrammetrie indică contrariul. De exemplu, în articolul „GNSS Accuracy Analysis for Efficiency of Ground Control Point (GCP) Measurement", având ca autori Khomsina, Ira Mutiara Anjasmaraa şi Rizky Romadhona, se precizează că, pentru lucrările fotogrammetrice, GCP trebuie determinaţi prin metoda statică cu timp de staţionare de minim 90 minute, pentru vectori cu lungimea de 10- 20 km.

În continuare, contestatarul argumentează tot la fel de convingător „că numărul de reperi (GCP) în prezent este micşorat datorită tehnologiei performante" şi enumeră căteva articole care se referă la utilizarea dronelor (UAV) în fotogrammetrie, neţinând cont de amploarea şi complexitatea proiectului din caietul de sarcini care presupune utilizarea pentru aerofotografiere a unei platforme de tip avion”. Consiliul reține că atât societatea contestatoare, cât și autoritatea contractantă aduc în favoarea argumentelor expuse o serie de puncte de vedere emise de o serie de instituții (Uniunea Geodezilor din România, Societatea Română de Fotogrammetrie, Asociația Patronală de Cadastru, Geodezie și Cartografie, Direcția de Înregistrare Sistematică dn cadrul ANCPI, Ministerul Apărării Naționale, etc.) înscrisuri față de care Consiliul nu se va raporta, atâta vreme cât, atribuţiile Consiliului, potrivit prevederilor legale, sunt de analizare, din punct de vedere al legalităţii şi temeiniciei, a actelor emise de către autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire în cauzăşi atacate de către persoana vătămată. Având în vedere statutul Consiliului, care potrivit structurii sale organizatorice, este un organism de remediere a neregulilor sesizate de operatorii economici, care garantează respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor de achiziții, iar contextul creat de specificacitatea, unicitatea la nivel național și complexitatea contractului în discuție - realizarea contractului-acţiune complementară şi de suport pentru realizarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară, respectiv: - ..., aprobat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 1445/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ANCPI prin ... realizează şi actualizează harta oficială a României în format analogic şi digital, precum şi modelul digital al terenului, inclusiv cu utilizarea datelor furnizate gratuit de alte instituţii şi autorităţi abilitate, după caz, ca unică autoritate în domeniul cartografiei şi fotogrammetriei. Hărţile oficiale ale României, precum şi datele geodezice şi cartografice sunt esenţiale în domeniul apărării ţării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi foarte importante pentru autorităţiile publice centrale şi locale; - Contractul ce urmează a fi atribuit este finanţat din bugetul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, face parte din punctul 2 "Activităţi de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie" din Anexa la HG nr. 294/2015 şi, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1), este absolut necesar pentru realizarea scopului Programului naţional ce constă în înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Fondurile bugetare alocate activităţiilor de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie" de la punctul 2 din Anexa la HG nr. 294/2015 au fost transferate Centrului Naţional de Cartografie în vederea desfăşurării acestor activităţi şi în conformitate cu atribuţiile ce îi revin în realizarea obiectului său de activitate; - Produsele şi serviciile rezultate din activităţiile de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie care se regăsesc în Specificaţiile tehnice vor fi puse la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice în vederea lucrărilor de cadastru pentru toate oraşele din România) impunând celeritate vizavi de implementarea cu succes a proiectului (potrivit precizărilor achizitoarei, nerealizarea acestui contract duce la neîndeplinirea atribuţiilor ANCPI prin ... (Autoritatea Contractantă) ce derivă din dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, precum şi cele din Hotărârea 96

Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, cu termen de finalizare 2023. Un alt motiv pentru susţinerea acestui proiect este faptul că în practicile internaţionale actualizarea hărţilor oraşelor pentru scări mari prin zboruri fotogrammetrice se face la intervale de 2-3 ani. ANCPI a realizat otofotoplanuri doar pentru 5 oraşe în anul 2007, iar pentru Bucureşti în anul 2009. Având în vedere că ANCPI este responsabilă pentru tema "clădiri" în cadrul indeplinirii Directivei INSPIRE, este evidentă necesitatea efectuării unor zboruri de înaltă precizie şi calitate pentru oraşele României), abordarea Consiliului vizavi de validarea ca fiind temeinică a specificațiilor tehnice stabilite de autoritatea contractantă este justificată prin prisma, atât a dispozițiilor legale mai sus redate și scopului principal al derulării procedurilor inițiate de autoritățile achizitoare (respectiv finalizarea procedurii de atribuire prin încheierea contractului în speța de față) cât și prin prisma contextului incident (scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesităţii - Produsele şi serviciile rezultate din activităţiile de geodezie, cartografie, topografie şi fotogrammetrie care se regăsesc în Specificaţiile tehnice vor fi puse la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice în vederea lucrărilor de cadastru pentru toate oraşele din România). Așa cum au statuat instanțele de judecată este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Important de reținut în soluționarea aspectelor aflate în divergență este faptul că prezintă relevanță pentru autoritatea contractantă îndeplinirea necesității sale, care constă în achiziționarea serviciilor pentru realizarea de ortofotoplanuri şi asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban, iar cenzurarea sau modificarea performanţelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesaţi în situaţia încălcării de către achizitoarea a ipotezei art. 154 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 - specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici - şi cea a art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 - se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică un anumit producător, o anumită origine, sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau servciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea ananumitor operatori economici sau produse. Argumentele aduse de societatea contestatoare nu vor fi reținute de Consiliu în soluționare ca fiind relevante, întrucât scopul formulării contestației constă în demonstrarea faptului că este persoană vătămată printr-un act emis de o autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, în vederea conservării dreptului său de a participa la

procedura de atribuire și nu în a se raporta în justificarea demersului său la probarea faptului că aceasta poate îndeplini/neîndeplini cerințele solicitate în cadrul documentației de atribuire și totodată nici la apărarea drepturilor privind participarea/neparticiparea altor operatori economici. În raport de cele mai sus reținute, criticile formulate de S.C. ..., cu privire lacerinţelevizavi de cerinţele privind reperajul sunt nefondate, urmând a fi respinse de Consiliu. Raționamentul conturat de Consiliu cu ocazia soluționării criticilor anterioare este incident și vizavi de criticile formulare de societatea contestatoare în referire la: - pct. 2.2. (din contestație) sunt prevăzute cerinţe ce depăşesc obiectul activităţilor descrise în Caietul de sarcini. Astfel, de exemplu, în fişa de descriere apare ca element obligatoriu identificarea proprietarului; - pct.2.3. (din contestație) Critici referitoare la cerinţele impuse în Caietul de sarcini la pag 26, pag 63, privind precizia determinării coordonatelor GCP: "Pentru determinarea cu ajutorul tehnologiei GNSS a coordonatelor GCP si a punctelor de verificare, timpul de stationare sa fie de minim 2 ore, cu rata de esantionare de 10s. Intr-o sesiune de masuratori, trebuie sa se execute minimum 4 determinari simultane pentru a avea vectori de legatura intre punctele de terminate". - 2.4. (din contestație)În ce priveşte cerinţele referitoare la vectori de legătură între punctele determinate. Aceste elemente se cer pentru o reţea geodezică. Care este motivul să se aplice aici, unde este vorba de un punct de reper? Este o cerinţă lipsită de fundament si de finalitate. Ar trebui eliminată din CS. - 2.5.1. (din contestație)Se cere ca precizia de determinare a ortofotoplanului să fie de ±12 cm pentru planimetrie şi ±20 cm pentru altimetrie (Tabel 2 pagina 19 din Caietul de Sarcini). Dacă se determină punctele de control şi verificare cu precizia de ±2- 3 cm în timp real, cât asigură ROMPOS în timp real, de ce se impune prin CS cerinţa de staţionare 2 ore pe un punct? ROMPOS este tehnologia dezvoltată de ANCPI şi întreţinută de ... (deci chiar de autoritatea contractantă) care asigură aceste precizii. Pe situl ROMPOS https://rompos.ro/ apare scris: Precizie de poziţionare de ± 2 - 3 cm în timp real. Oare autoritatea contractantă susţine că aceste informaţii nu sunt corecte / le contestă din moment ce solicită acum determinări în mod static? Cât timp precizia ROMPOS în timp real este sub cei ±5 cm ceruţi în caietul de sarcini, rezultă că utilizarea sa este suficientă pentru a asigura precizia necesară reperilor fotogrammetrici şi punctelor de verificare impuse de autoritatea contractantă. - 2.5.2. (din contestație)Sub un alt aspect, la procesarea datelor se cere un control al prelucrărilor şi transformărilor. Prelucrarea este realizată de programe, iar transformarea este realizată tot de ROMPOS deoarece asigură un sistem unitar pe întreg teritoriul naţional. 98

Or, dacă prin Caietul de saricni se impune să se revină la calculul parametrilor de transformare de către fiecare utilizator vor rezulta suprapuneri şi goluri aşa cum este în prezent în lucrările de cadastru realizate înainte de introducerea ROMPOS. Practic Caietul se sarcini constituie un regres, recurge la metode şi cerinţe învechite, nesocoteşte propria tehnologie implementată şi funcţională - pentru care au fost alocate resurse semnificative şi care constituie baza sistemului utilizat în prezent la nivel naţional. Cerinţele analizate sunt lipsite de fundament si pot genera grave erori de natura să facă proiectul inutil si sa nu se atinga obiectivul vizat. Din aceste motive ar trebui eliminate din CS. - 2.6. (din contestație) Cerinţele de la Capitolul 2.3.2.1.2: Nu există nicio fundamentare pentru solicitarea nivelmentului geometric pentru determinarea altitudinilor. Precizia de ±7 cm poate fi asigurată şi cu alte metode. De exemplu determinarea aceluiaşi punct din două staţii permanente ale ANCPI, sau chiar 3 şi făcută o medie ponderată între valori. Dacă precizia mediei ponderate se încadrează în cei ±7 cm atunci rezultatul poate fi acceptat. Conform prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) Cod ProcedurăCivilă, nu se impune obligaţia Consiliului, în calitate de primă instanţă, de a răspunde punctual la toate susţinerile şi afirmaţiile părţilor; textul în cauză făcând referire expresă numai la indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, Consiliul având posibilitatea de a proceda la sintetizarea acestora, în raport de legătura lor logică şi de a le examina în mod grupat. Prin urmare, în scopul respectării principiilor consacrate la art. 15 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza, în continuare în mod grupat, criticile formulate de societatea contestatoare în prezenta cauză, conform motivării aferente, şi care au condus la convingerea sa privind soluţia ce urmează a fi pronunţată. Argumentele aduse de S.C. ... în favoarea temeiniciei acestora se bazează pe aspecte legate de faptul necesitatea anumitor cerințe nu este judicioasă în opinia acestuia, modificarea anumitor specificații tehnice raportat la anumite publicații tehnice, concluzia fiind că caietul se sarcini constituie un regres, recurge la metode şi cerinţe învechite, nesocoteşte propria tehnologie implementată şi funcţională - pentru care au fost alocate resurse semnificative şi care constituie baza sistemului utilizat în prezent la nivel naţional. În replică la cele reclamate, autoritatea contractantă aduce următoarele argumente: -Proiectul în cauză are ca obiectiv realizarea de true-ortofotoplanuri pentru 150 de unităţi administrativ teritoriale din mediul urban, suprafeţele localităţilor sunt furnizate de către Autoritatea Contractantă, atât sub forma unui plan - Anexa 1, cât şi în format vector. Prin urmare, problema semnalată de ... în ceea ce priveşte identificarea proprietarilor în extravilan, nu face obiectul acestui

contract. Toate datele necesare întocmirii descrierilor topografice trebuie să fie culese la teren şi să fie actuale; - Premarcajul GCP se efectuează înaintea realizării zborului aerofotogrammetric, iar pentru asigurarea conservării punctelor şi a accesului la acestea, operatorul trebuie să identifice poprietarul terenului pe care urmează să fie amplasat punctul (atunci când situaţia concretă de la teren o impune). Prin urmare, problema semnalată de ... în ceea ce priveşte identificarea proprietarilor în extravilan, NU face obiectul acestui contract. Toate datele necesare întocmirii descrierilor topografice trebuie să fie culese la teren şi să fie actuale. Astfel, Autoritatea Contractantă menţine cerinţele formulate în Caietul de sarcini, acestea fiind nediscriminatorii şi respectă prevederile legale prevăzute de dispoziţiile art. 155 şi ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare; - Autoritatea contractantă a stabilit cerinţele de precizie pentru măsurătorile GNSS (±5cm pentru coordonate 3D şi ±5cm pentru altitudinea elipsoidală) care se pot atinge folosind metode statice de determinare. Menţionăm că reţeaua de staţii GNSS permanente ROMPOS poate asigura precizii relative de aproximativ ±3 cm în condiţii ideale de executare a măsurătorilor, neinfluenţate de factorii externi incontrolabili de către operatorul care execută măsurătorile şi de administratorii reţelei de staţii GNSS permanente (conform celor specificate pe site-ul rompos.ro). Potrivit diferitelor studii de specialitate, precizia absolută a determinărilor RTK poate varia semnificativ în condiţii improprii de măsurare (în special în prezenţa efectului multipath şi a fenomenului cycle slip), chiar şi cu valori de peste 0,5 m. - Astfel, prin metodele statice de măsurare, se asigură corectitudinea şi un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranţă atât autorităţii contractante, cât şi prestatorului în ceea ce priveşte precizia solicitată. Pentru determinarea coordonatelor GCP s-a impus timpul de staţionare de două ore, la o rată de eşantionare a datelor de 10 secunde (pe baza argumentelor oferite de literatura de specialitate), având în vedere că aceste puncte alcătuiesc o reţea (nefiind măsurate individual şi neputându-se stabili un timp de staţionare diferit pentru fiecare punct în parte), iar procesul de măsurare se realizează cu respectarea condiţiilor de la punctul 2.3.1.3.1 din caietul de sarcini; - GCP sunt determinaţi ca o reţea de reperaj fotogrammetrie pentru a asigura o precizie omogenă şi un control suplimentar asupra determinărilor GNSS printr-o prelucrare iniţială ca reţea liberă. Pe de altă parte, în unele zone în care sunt amplasate GCP s-ar putea să nu fie asigurată o acoperire optimă a reţelei de staţii GNSS permanente şi nici cu puncte de clasă B şi C, ceea ce ar putea conduce la neatingerea preciziilor impuse prin caietul de sarcini dacă nu se realizează vectori de legătură între punctele determinate; - Precizia planimetrică a ortofotoplanului este în funcţie de tipul localităţii şi de tehnologia de preluare a imaginilor (nadirale/oblice), aceasta fiind detaliată în tabelul 2 din Caietul de Sarcini. Menţionăm că ortofotoplanul este un produs 2D raster, prin urmare nu poate fi vorba de precizia altimetrică a acestuia, cum menţionează în Contestaţie .... Precizia altimetrică din tabelul 2 se referă la precizia modelului digital al suprafeţelor (MDS); - După cum s-a menţionat şi la punctul 2.3, precizia absolută a determinărilor RTK poate varia semnificativ în condiţii improprii de măsurare (în 100

special în prezenţa efectului multipath şi a fenomenului cycle slip), chiar şi cuvalori de peste 0,5m; - în caietul de sarcini, la punctele 2.3.2.1.1 şi 2.4.2.1 1 se prevede că: „Toate transformările de coordonate între sistemul ETRS89 (realizarea ETRF2000) şi sistemul naţional de coordonate Stereografic 1970 cu altitudini în sistemul Marea Neagra 1975 vor fi efectuate cu ajutorul ultimei versiuni a softului TransDatRO, disponibil în secţiunea Download a site-ului http://rompos.ro"; - În cadrul reţelei de staţii GNSS permanente se efectuează determinări în sistemul de referinţă ETRS89, rezultând altitudinile elipsoidale ce diferă de altitudinile normale prin anomalia altitudinii care este variabilă în fiecare punct de pe suprafaţa Pământului, în funcţie de distribuţia maselor din interiorul Pământului. Legătura dintre altitudinea elipsoidală şi altitudinea normală se poate realiza doar prin intermediul unui cvasigeoid gravimetric de înaltă precizie (nedisponibil în prezent în România), ceea ce ar putea asigura precizia solicitată în caietul de sarcini. Prin urmare, soluţia propusă de contestatar nu are aplicabilitate pentru proiectul propus prin caietul de sarcini.” Din economia celor mai sus redate, se reține faptul că aspectele avute în vedere de autoritatea contractantă în stabilirea cerințelor/ specificațiilor tehnice sunt raportate la necesitatea care a stat la baza demarării procedurii de achiziție - achiziţionarea unor servicii specifice performante (aerofotografierea şi aerotriangulaţia; Realizarea DIM, 3D Mesh şi MDS; Realizarea de true-ortofotoplan; Dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A), la elemente care țin de tehnologia implementată şi funcţională la nivel de ... (sistemul informatic existent, atât din punct de vedere hardware cât şi software ) și lafaptul că autoritatea contractantă trebuie să își materializeze nevoile, raportat la specificul activităţii sale. Față de ansamblul considerentelor avute în vedere la stabilirea specificațiilor, sunt relevante susținerile achizitoarei potrivit cărora ”Concluzionând, autoritatea contractantă nu îşi poate asuma riscul obţinerii unor poziţii eronate ale GCP, în cadrul unui proiect strategic, de anvergură naţională, deosebit de complex şi de costisitor, întrucât acest lucru ar putea conduce la produse finale, respectiv ortofotoplanuri şi produse tip DIM/3D Mesh/MDS, de proastă calitate, riscând să nu poată fi utilizate în scopurile pentru care se doreşte obţinerea lor.” Din ansamblul considerentelor precizate în cuprinsul strategiei de contractare și a caietului de sracini, se reține faptul că pentru autoritatea contractantă un rol foarte important îl reprezintăcalitatea produselor/livrabilelor rezultate din acest proiect şi alinierea la rezoluţiile înalte ale produselor fotogrametrice realizate de statele europene, fără a subestima factorul economic. Important de reținut în soluționarea aspectelor aflate în divergență este faptul căpractica statornică a Consiliului este în sensul că necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de servicii care să reflecte o anumită performanţă, precum şi nivelurile specificațiilor tehnice minime/maxime fixate pentru aceasta, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în

parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul entităţiicontractante [art. 2 alin. (3) lit. b), alin. (5) lit. a) din H.G. nr. 395/2016]. Așadar atâta vreme cât pentru autoritatea contractantă prezintă interes controlul riguros al preciziei determinărilor, iar corectitudinea acestui control se obține prin metodele de măsurare alese de aceasta, nefiind resticționat accesul operatorilor economici la procedură pe de o parte, și pe de altă parte așa cum a fost reținut, cenzurarea sau modificarea performanţelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesaţi în situaţia încălcării de către achizitoare a dispozițiilor art. 154 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 (specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici) şi cea a art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 (se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică un anumit producător, o anumită origine, sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau servciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea ananumitor operatori economici sau produse). Prin modul în care achizitoarea a stabilit specificațiile tehnice reclamate Consiliul determină că nu se aduce atingere dispozițiilor antemenționate, iar societatea contestatoarenu a demonstrat faptul că este persoană vătămată

printr-un act emis de o autoritatecontractantă, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, în vederea conservării dreptului său de a participa la procedura de atribuire, argumentele acesteia raportându-se la justificarea demersului său,vizavi de probarea faptului că aceasta poate îndeplini/neîndeplini cerințele solicitate în cadrul documentației de atribuire și la apărarea drepturilor privind participarea/ neparticiparea altor operatori economici. Consiliul are în vedere că niciunde în legislaţia în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea documentaţiei de atribuire şi, cu atât mai mult, obligaţia autorităţii contractante de a modifica documentaţia de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Opțiunea modificării cerințelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al autorității, iar nu o obligație, iar Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației. Obligaţia legală a autorităţii contractante este de a răspunde operativ, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la solicitările de clarificări şi de a adopta măsuri de remediere în cazul depunerii unei contestaţii, 102

chiar dacă răspunsul/măsura de remediere nu sunt în direcţia aşteptată de societatea contestatoare. În raport de aspectele mai sus reținute criticile formulate de S.C. ..., sub aspectele analizate mai sus redate sunt nefondate, urmând a fi respinse. S.C. ... formulează o serie de critici vizavi de: -pct 2.7.1. (din contestație): Cerinţele de la Capitolul 2.3.2.6 solicitarea realizării Fişierelor de măsurători GNSS în format RINEX. Aducem aceeaşi obiecţie privind impunerea altor tehnologii cât timp este funcţională şi utilă tehnologia ROMPOS. Astfel, dacă se acceptă determinările ROMPOS nu mai este necesara realizarea Fişierelor de măsurători GNSS în format RINEX.Se impune eliminarea ei din CS; -pct. 2.7.2.(din contestație): Pentru aceleaşi motive, sunt inutile cerinţele privind rapoartele de compensare, schiţa reţelei, carnetele de teren, pentru nivelment şi schiţa drumuirilor.Se impune eliminarea lor din CS; -pct. 2.7.3.(din contestație): Cerinţele de la Capitolul 2.3.6 solicitarea Livrabilelor legate de reperaj se impune să fie corelate, conform aceloraşi obiecţii de mai sus. - pct. 2.8. (din contestație): Critici privind cerinţele de la Capitolul 2.4.2.1.2: După cum am specificat mai sus, nu este necesar nivelment geometric. Totuşi, sunt discrepanţe între precizii, toleranţe. La acest capitol se spune: Nepotrivirile între diferenţele de nivel ale celor două sensuri nu trebuie să depăşească toleranţa de ±8 cm. La capitolul 2.3.2.1.1, tabelul 3, precizia de determinare cotă elipsoidală este de ±5 cm. Transformarea în sistem de altitudini MN 1975 se va face cu TranDarRo, aplicaţie a ROMPOS. La capitolul 2.3.2.1.2 scrie: Nepotrivirile între diferenţele de nivel ale celor două sensuri nu trebuie să depăşească toleranţa de ±8 cm. După cum se vede apare o diferenţă de ±1 cm. Tot aici avem în Tabelul 4 toleranţa de ±20VĂ mm. Cu alte cuvinte ±2 cm pe kilometru. Se poate înţelege că putem realiza tronsoane de L=16 km de drumuire de nivelment într-un oraş? S-ar putea ca ROMPOS să ne asigure această precizie fără să facem inutil kilometri de nivelment geometric, foarte costisitor. La tabelul 13.1, la nivelmentul geometric rămâne un tronson de 16 kilometri maxim pentru a ne încadra în toleranţa de ±8 cm. Pentru nivelmentul trigonometric, la toleranţa de 0,0001 s/M m pentru a ne închide în cei ±8 cm ar rezulta un tronson de drumuire de M=6,4 de kilometri. Vă solicităm să obligaţi autoritatea să reformulaeze cerinţele astfel încât să se ţină cont de toate facilităţile şi toleranţele sistemului ROMPOS - realizarea serviciilor propuse de autoritate urmând să completeze cadrul

deja existent, nu să creeze unul paralel, cu rezultate contradictorii de natură să creeze noi disfuncţii în loc să le rezolve. -pct. 2.9. (din contestație): Capitolul 2.4.5 Livrări La Livrarea 2 se solicită toate elementele descrise mai sus, legate de reperaj şi nivelment. Vă solicităm să obligaţi autoritatea să adaptaze si cerinţele privind livrabilele în raport de modificările operate ca urmare a admiterii obiecţiilor de mai sus de la capitolele privind realizarea respectivelor servicii.” Argumentele aduse de achizitoare vizavi de rațiunea care a stat la baza solicitării respectivelor înscrisuri/livrabile sunt următoarele: - conform argumentelor prezentate la punctul 2.3, se impune executarea măsurătorilor GNSS statice prin care se asigură corectitudinea şi un control riguros al preciziei determinărilor, nelăsând la latitudinea prestatorului metoda de determinare, oferind siguranţă atât autorităţii contractante, cât şi prestatorului în ceea ce priveşte precizia solicitată, în consecinţă, sunt necesare fişierele de măsurători GNSS în format RINEX; - conform argumentelor prezentate la punctele 2.3 şi 2.6 privind necesitatea executării măsurătorilor GNSS statice şi de nivelment, rezultă că cerinţele privind rapoartele de compensare, schiţa reţelei, carnetele de teren pentru nivelment şi schiţa drumurilor sunt justificate; - pentru a realiza o precizie planimetrică ridicată a ortofotoplanului este necesară şi o precizie altimetrică corespunzătoare, astfel încât, prin procesul de ortorectificare, să se obţină o precizie uniformă, conform cerinţelor din caietul de sarcini. Necesitatea efectuării lucrărilor de nivelment a fost argumentată la punctul 2.6 din răspunsul la contestaţie, iar toleranţele lucărilor de nivelment au fost stabilite conform cerinţelor de precizie din caietul de sarcini şi în concordanţă cu normele tehnice privind executarea lucrărilor de nivelment de ordinul l-IV; - solicitarea livrabilelor legate de reperaj este justificată prin prisma necesităţii executării măsurătorilor GNSS statice şi de nivelment, conform argumentelor prezentate la punctele 2.1, 2.3, 2.5.2 şi 2.6. În soluționarea criticilor sunt important de redat următoarele precizări ale autorității contractante cu privire la sistemul ROMPOS: ”Rolul principal al Centrului Naţional de Cartografie constă în asigurarea suportului tehnic de specialitate pentru realizarea şi actualizarea bazelor de date geodezice şi cartografice la nivel naţional, în vederea realizării atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi a oficiilor teritoriale. De asemenea, Centrul National de Cartografie administrează Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei (ROMPOS). (...) Pentru determinarea poziţiei utilizând tehnologiile GNSS se va folosi sistemul ROMPOS, prin care se asigură poziţionări precise în sistemul ETRS89 (realizarea ETRF 2000) pe baza Reţelei Naţionale de staţii GNSS permanente. Mai multe informaţii despre sistemul ROMPOS se găsesc la adresa http://rompos.ro. De asemenea, pentru determinarea poziţiei utilizând tehnologiile GNSS se pot utiliza, ca alternativă şi puncte din Reţeaua Geodezică Naţională GNSS de 104

clasă B sau C, iar la determinările cinematice se poate folosi în această situaţie metoda bază-rover, cu transmiterea corecţiilor diferenţiale prin modem radio. Este posibilă şi combinarea de staţii GNSS permanente ROMPOS cu puncte din Reţeaua Geodezică Naţională GNSS de clasă B sau C staţionate cu receptoarele proprii. Prestatorul trebuie să ţină cont de faptul că produsele rezultate pentru municipiul Bucureşti, detaliate în Capitolul 2.3, sunt diferite de cele detaliate în Capitolul 2.4 atât ca abordare de achiziţie de date cât şi ca mod de verificare. (...) Toate transformările de coordonate între sistemul ETRS89 (realizarea ETRF2000) şi sistemul naţional de coordonate Stereografic 1970 cu altitudini în sistemul Marea Neagra 1975 vor fi efectuate cu ajutorul ultimei versiuni a softului TransDatRO, disponibil în secţiunea Download a site-ului http://rompos.ro”; (...) - Sistemul ROMPOS pune la dispoziţia utilizatorilor două categorii de servicii: - servicii pentru post - procesare prin care se livrează contra cost înregistrări de la staţiile GNSS permanente în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicaţii geodezice care necesită o precizie şi un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în reţele geodezice de îndesire şi de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare şi control pentru diverse aplicaţii inginereşti etc.); - servicii pentru poziţionare în timp real prin care se transmit contra cost corecţii diferenţiale pentru poziţionare cinematică în timp real - RTK (Real- Time Kinematic) în vederea determinării coordonatelor punctelor de detaliu ale imobilelor pentru înscrierea în evidenţele de cadastru, precum şi pentru efectuarea altor lucrări de specialitate. Pentru a facilita accesul celor peste 3500 de utilizatori la sistemul ROMPOS, a fost dezvoltată o aplicaţie printr-un acord cadru de mentenanţă evolutivă derulat începând cu anul 2018 şi pusă în funcţiune în februarie 2019 odată cu implementarea serviciilor cu plată. O componentă importantă a activităţilor din cadrul sistemului ROMPOS este asigurarea suportului tehnic către utilizatorii de servicii GNSS prin intermediul unui nou site dedicat - rompos.ro - care a fost actualizat în mod frecvent cu informaţii, constituind o sursă amplă de informare cu privire la serviciile GNSS în mod general. Odată cu dezvoltarea site-ului, a fost lansată funcţionalitatea de live chat şi suport prin WhatsApp, modalităţi facile pentru utilizatorii aflaţi în teren la măsurători. Site-ul oferă suport complet în limba engleză pentru utilizatorii şi partenerii externi. ... întreţine, monitorizează, dezvoltă si asigură funcţionarea sistemului ROMPOS, care include următoarele activităţi curente: - administrarea, monitorizarea, dezvoltarea si asigurarea funcţionării ROMPOS; - administrarea, întreţinerea si dezvoltarea Reţelei geodezice naţionale spaţiale de clasa A, formată din staţiile GNSS permanente; - gestionarea plăţilor electronice pentru înregistrări GNSS de la staţii permanente şi servicii de poziţionare GNSS în timp real;

- verificarea stabilităţii în timp a antenelor GNSS şi recalcularea coordonatelor acestora. Generarea lunară a rapoartelor de stabilitate 3D ale antenelor staţiilor GNSS permanente şi publicarea acestora pe site-u! rompos.ro. Începând cu anul 2018, au fost derulate două proceduri complete de upgrade ale serverelor şi al pachetului software de administrare al sistemului ROMPOS prin derularea unui acord cadru de mentenanţă corectivă, demarat în noiembrie 2018 şi aflat în prezent în derulare. De asemenea, începând cu anul 2019 sistemul furnizează şi corecţii de ia constelaţia europeană Galileo, numărul staţiilor GNSS permanente capabile Gaiileo ajungând la 17 odată cu achiziţia şi instalarea a 7 noi echipamente de ultimă generaţie în luna octombrie 2020. Cele 75 de staţii permanente integrate în sistemul ROMPOS sunt monitorizate în mod permanent şi starea lor este transmisă în timp real către utilizatori prin intermediul unei platforme de notificare dezvoltată de specialiştii Centrului Naţional de Cartografie. În context european, ... prin sistemul ROMPOS actualizează informaţiile referitoare la staţiile GNSS permanente în baza de date EUPOS (sistemul european de determinare a poziţiei) şi îndeplineşte formalităţile tehnice cu privire ia furnizarea sau schimbul de date de la staţiile GNSS şi internaţionale, şi asigură respectarea prevederilor acestora. Agenţia Naţională de Cadastru prin ... are semnate patru protocoale de colaborare cu ţările învecinate (Bulgaria, Moldova, Ucraina şi Ungaria) în scopul schimbului de date GNSS, fapt ce asigură o bună acoperire a serviciilor ROMPOS pentru zonele de graniţă. Toate metadatete cu privire la cele 75 de staţii permanente integrate în sistemul ROMPOS, aflate în administrarea ... prin intermediul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), sunt publicate în portalul european dedicat reţelelor GNSS - gnss- metadata.eu — şi menţinute la zi. De asemenea, ... organizează cercetarea şi dezvoltarea In domeniile specifice de activitate şi participă ia cercetarea şi consolidarea proiectelor rezultate din derularea programelor interdisciplinare şi internaţionale. în acest sens, ... desfăşoară o serie de activităţi de cercetare pe baza unor obiective specifice prevăzute în strategia sa, spre exemplificare enumerând - Constituirea bazei de date pentru vitezele Staţiilor Permanente GNSS integrate în sistemul ROMPOS şi analiza seriilor de timp; - Măsurători geodezice şi oceanografice la maregrafele din porturile Constanţa. Mangalia şi Sulina pentru urmărirea în timp a oscilaţiilor nivelului Mării Negre faţă de altitudinea 0, prin legarea fa reţeaua de nivelment şi integrarea reţelelor geodezice naţionale în sistemele de referinţă europene EUREF şi EUVN; - Studiu privind transformarea altitudinilor din sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 în EVRF 2019 (European Vertical Reference Frame 2019) etc.. (...) Există o legătura logică între numărul de reperi utilizaţi, poziţionarea acestora pe benzi şi blocuri şi calitatea produselor rezultate. Sistemul ROMPOS oferă utilizatorilor servicii de poziţionare şi nu „tehnologii" şi oferă în afară de servicii de poziţionare în timp real şi servicii pentru post - procesare prin care se livrează înregistrări de la staţiile GNSS permanente în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicaţii geodezice care necesită o precizie şi un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în reţele geodezice de îndesire şi de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea 106

coordonatelor unor puncte de verificare şi control pentru diverse aplicaţii inginereşti etc.), conform precizărilor din manualul de utilizare publicat pe site-ul ROMPOS. - sistemul ROMPOS pune la dispoziție serviciile post-procesare care sunt utilizate, conform manualului utilizatorului care se poate descărca de pe site-ul rompos.ro, pentru determinările statice, livrându-se înregistrări de la staţiile GNSS permanente în format RINEX (Receiver Independent Exchange Format) pentru aplicaţii geodezice care necesită o precizie şi un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în reţele geodezice de îndesire şi de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare şi control pentru diverse aplicaţii inginereşti etc.). Pentru înregistrarea sistematică se pot utiliza serviciile ROMPOS aplicând metoda RTK pentru determinarea punctelor de pe conturul imobilelor, erorile de poziţie absolută a punctelor nedepăşind +/- 20 cm pentru imobilele împrejmuite şi +/-40 cm pentru imobilele neîmprejmuite (conform prevederilor Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul nr. 700/2014 cu completările şi modificările ulterioare). Așadar atâta vreme, cât din ansamblul celor evocate rezultă faptul că livrabile reclamate sunt în strânsă corelare cu determinările sistemului ROMPOS, Consiliul determină că nu sunt motive întemeiate pentru eliminarea livrabilelor solicitate, în contextul în care respectivele livrabile contribuie la atingerea scopului contractului, acela legat de controlul riguros al preciziei determinărilor, oferind, așa cum menționează achzitoarea, o precizie şi un grad de încredere crescute (executarea de măsurători în reţele geodezice de îndesire şi de ridicare, reperaj fotogrammetrie, determinarea coordonatelor unor puncte de verificare şi control pentru diverse aplicaţii inginereşti etc.), conform precizărilor din manualul de utilizare publicat pe site-ul ROMPOS. Faptul că se solicită o serie de livrabile, al căror grad de detaliere nu poate fi tăgaduit, nu este de natură a aprecia că sunt inutile și de natură a împovăra operatorii economici, fiind necesare îndeplinirii scopului prezentului contract. Așa cum afost anterior reținut se are în vedere faptul că prezentul contract de achiziție publică ce se dorește a fi încheiat se derulează prin încheierea unui contract administrativ și nu comercial, contractul de achiziție publică așa cum acesta este definit la art. 3 alin. (1) lit. l)din Legea nr. 98/2016 (contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ). În acest context, având în vedere că prin contractul administrativ administrația publică (sau entitățile asimilate) își realizează o parte din sarcinile sale, se consideră că regimul juridic aplicabil acestor contracte este unul exorbitant, de drept public. Consiliul are în vedere că într-un mod general, scopul contractelor, actelor administrative este de a asigura funcționarea serviciilor publice și de a da astfel satisfacție intereselor generale. Prerogativele de drept public la indemana administrației constau in fapt ca administrația încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce o pune în situație privilegiată. Voința

administrației ca parte contractantă este subordonată realizării interesului general. În virtutea acestor prerogative, administraţia are posibilitatea de a impune clauze exorbitante în contract, de a controla modul de executare a contractului şi de a dispune rezilierea contractului atunci când interesul public nu mai primeşte prin executarea contractului o satisfacţie completă şi continuă. Contractelor administrative, comparativ cu cele de drept privat li se aplica reguli mai tehnice, administrația are limite de acțiune, are o competență legată, fiind ținuta de dispozitiile legale și de satisfacerea interesului general, iar particularul este ținut de clauzele exorbitante derogatoriu propuse și impuse de administrație. Astfel, orice contract cu o entitate publică centrală sau locală cuprinde clauze ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului și destinația vizând interesul public a contractului, se are în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public. Așa cum au statuat instanțele de judecată este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers (Deciziei nr. 25/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 476/2/2019). Referitor la critica formulată de S.C. ...de la pct. 2.10 privind cerinţele care impun restrictiv un anumit tip /model de echipament, Consiliul are în vedere că sunt reclamate un număr de 3 aspecte, respectiv: 1) 2.10.1. Cerintele privind configuraţia camerei: La pag 20 din Caietul de sarcini achizitorul precizeaza "Configuratia camerei trebuie sa fie de tipul Maltese-cross configuration". Camerele fotogrametrice care preiau imagini oblice sunt de foarte multe tipuri si configuratii.Impunând cu exactitate acest tip anume de configuratie a camerei, achizitorul restrictioneaza libera concurenta; 2) Critici privind cerinţele de la pag 121 din Caietul de sarcini privind softurile de verificare "Prestatorul va include in Modulul de verificare calitativa, softurile: gama ERDAS, gama ESRI, gama Leica/Trimble"; 3) Critici privind caracteristicile sistemului pe care achizitorul il impune la pag 20-21 din Caietul desarcini - platforma giroscopica, sistem de compensare a trenării liniare, sistem IMU, receptor DGNSS. Multe sisteme aeriene beneficiaza de aceste elemente.” Nemulțumirea contestatoarei vizează aspecte legate de faptul că impunând cu exactitate acest tip anume de configuratie a camerei ("Configuratia camerei trebuie sa fie de tipul Maltese-cross configuration")achizitorul restrictioneaza liberaconcurenta. In procesul de aerofotografiere, nu configuratia camerei este decisiva in obtinerea rezultatului dorit, ci metoda de aerofotografiere aplicata. Se pot obtine imagini oblice de calitatea si rezolutiile cerute si cu alte tipuri de configuratii, aplicand diferite metode de aerofotografiere. 108

În mod similar precizează că enumerarea acestor tipuri de echipamente"Prestatorul va include in Modulul de verificare calitativa, softurile: gama ERDAS, gama ESRI, gama Leica/Trimble" este restrictivă. Chiar daca autoritatea contractantă detine licente pentru aceste softuri, un prestator poate sa aleaga sa realizeze aceste operatiuni cu echipamante similare, compatibile cu acestea. Cu privire la ultima critică, contestatoarea precizează că exista însă si alte sisteme care pot produce aceleasi rezultate, dar care nu au exact această configuraţie. Din acest motiv prevederea expresă a acestor elemente este restrictivă si încalcă prevederile art. 155 și art. 156 din Legea 98/2016. Consiliul va reține în soluționare și argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea temeiniciei stabilirii respectivelor cerințe: ”În aprecierea contestatorului, specificaţiile tehnice solicitate sunt restrictive şi limitează, în mod nelegal, dreptul altor operatori economici de a participa la procedura de atribuire, întrucât favorizează operatorul economic care utilizează un echipament care îndeplineşte toate specificaţiile contestate, respectiv, produsul "de tip Maliesse-cross", însă Autoritatea Contractantă a definit echipamentul „prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale", aşa cum prevăd dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, contractul ce urmează a fi atribuit nu are ca obiect achiziţionarea de camere fotoqrametrice, deci în mod evident Autoritatea contractantă s-a raportat la "cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale" ale unui tip de echipament pentru a furniza informaţii cât mai precise despre calitatea serviciilor care se doresc a fi achiziţionate. Pentru a evita orice interpretare a cerinţelor referitoare la camera fotogrametrica, Autoritatea contractantă va completa cerinţa privind configuraţia camerei "de tip Mallesse-cross configuration" cu sintagma "sau echivalent”. Astfel că, în tabelul de mai jos sunt prezentate exemple de camere oblice cu tipul de configuraţie la care face referire Autoritatea Contractantă: Model Manufacturer No. of sensors Image resolution (px) Pixel size (Mm) Spectral bands Focal lencth (mm) M a l t e s e - c r o s s

Leica RCD30 Oblique Leica Geosysiems 1 (N) + 4 (O) (5x) 10320 x 7752 5.2 RGB. NIR 50 (N), 80 (O) Leica CityMapper Leica Geosystems 1 (N) + 4 (O) + LiDAR unit (5x) 10320 x 7752 5.2 RGB. NIR 80 (N), 150 (O) UltraCamOsprey Vexcel Imaging 1 (N) + 6 (O) 11674x7514(N) 6870x4520 (O) 6 (N), 5.2 (O) RGB. PAN.NIR 51 (N), 80(O) UlIraCam Osprey Prime Vexcel Imaging 1 (N) + 4 (O) 11674x7514 (N) 8900x6650 (O) 6 RGB. PAN.NIR 80 (N), 120 (O) UltraCam Osprey Prime II Vexcel Imaging 1 (N) + 4 (O) 13470x8670 (PAN-N) 6735 x 4335 (RCB-N) 10300 x 7700 (RGB-O) 5.2 RGB. PAN.NIR SO (N), 120 (O)

c o n f i g u r a t i o n Pictometry Pictometry 1 (N) + 4 (O) (5x) 2672 x 4008 9 RGB 65 (N), 80 (O) Midas 5 Truck "Air/ MlDAS 1 (N) + 4 (O) (5x) 5616 x 3744 6.4 RGB 80 (N), 120 (O) Penta DigiCAM IGI 1 (N) + 4 (O) 2 options (5x): 10328 x 7760 11608 x 8708 5.2 4.6 RGB RGBI, RGB, CIR, NIR 90 Acest tip de configuraţie a fost aleasă ţinând cont de multitudinea/ varietatea camerelor oblice care prezintă configuraţie "de tip Mallesse- cross", de cele mai recente tehnologii existente pe piaţă în materie de imagini oblice şi de prelucrările acestor tipuri de date utilizând sistemul informatic existent la nivelul Autoritătii Contractante.” Așadar pe de o parte se reține aspectul că respectivul contractul ce urmează a fi atribuit nu are ca obiect achiziţionarea de camere fotogrametrice, autoritatea contractantă s-a raportat la "cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale" ale unui tip de echipament pentru a furniza informaţii cât mai precise despre calitatea serviciilor care se doresc a fi achiziţionate. Iar pe de altă parte sintagma utilizată de achizitoare este ”de tip (...)”. Din examinarea tabelului prezentat reiese faptul că autoritatea contractantă a făcut dovada faptului că pe piața de profil sunt disponibile8 astfel de camere fotogrametrice, care sunt de tipul precizat ("de tip Maliesse-cross"). Se reține și achiesarea achizitoarei de a aduce remedierea sintagmei utilizate, în vederea eliminării oricărei interpretări de natură la a conduce la o eventuală încălcare a dispozițiilor legale, respectiv ”Pentru a evita orice interpretare a cerinţelor referitoare la camera fotogrametrica, Autoritatea contractantă va completa cerinţa privind configuraţia camerei "de tip Mallesse-cross configuration" cu sintagma"sau echivalent'. Așadar având în vedere faptul că operarea acestei măsurii de remedierereprezentând

completarea/lămurirea/clarificarea

cerinței reclamate nu a fost publicată în SICAP, în vederea informării tuturor operatorilor economici interesaţi, Consiliul urmează să admită această critica, ţinând cont de cele precizate și de achiesarea autorității contractante. În ceea ce privește critica vizavi de restrictivitatea enumerării tipurilor de softuri"Prestatorul va include in Modulul de verificare calitativa, softurile: gama ERDAS, gama ESRI, gama Leica/Trimble, chiar dacă autoritatea contractantă deține licențe pentru aceste softuri,contestatoarea apreciind că un prestator poate sa aleagă sa realizeze aceste operațiuni cu 110

softuri similare, compatibile cu acestea, Consiliul are în vedere următoarele: În cuprinsul caietului de sarcini, sunt precizate următoarele: ”3.1.6.2 Modulul de verificarea calitativă În scopul micşorării timpului alocat recepţiei calitative a livrabilelor rezultate din Componenta A, Prestatorul trebuie să analizeze în detaliu cerinţele tehnice detaliate în capitolele 2.3 şi 2.4, metodologiile şi standardele existente la nivel internaţional, inclusiv cadrul existent al Autorităţii Contractante şi să automatizeze procesul de recepţie calitativă în cadrul Modulului de verificare calitativă. Prestatorul, în cadrul Modulului de verificare calitativă, trebuie să includă atât produsele software aferente sistemului informatic existent în cadrul Autorităţii Contractante şi detaliate în subcapitolul 1.1.3 cât şi alte

produse software necesare pentru automatizarea procesului de recepţie calitativă în proporţie de cel puţin 70% din cerinţele din capitolele 2.3.6 şi 2.4.6. Astfel, pentru Partea 1: Specificaţii tehnice - BUCUREŞTI (cerinţele din capitolul 2.3.6), Prestatorul va include, în Modulul de verificare calitativă, următoarele software-uri detaliate în subcapitolul 1.1.3: -din gama ERDAS pentru următoarele cerinţe, dar fără a se limita la: 2.25, 3.1, 3.5, 3.6, 3.7, 3.8, 3.9, 3.10, 3.11, 4.8, 5.1, 5.2, 5.3, 5.4. - din gama ESRI pentru următoarele cerinţe, dar fără a se limita la: 1.7,1.8,1.9,1.10,1.13,1.14, 1.15, 2.1, 2.4, 2.18, 2.19, 2.22, 2.23, 2.30, 3.3, 3.12, 4.10, 5.5. -din gama LEICA/Trimble pentru următoarele cerinţe, dar fără a se limita la: 2.6, 2.8, 2.12. 2.13.” Având în vedere specificul contractului supus procedurii care include și Componenta B - Servicii pentru asigurarea automatizării proceselor de recepţie, gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A, în contextul descris la pct. 1.1.3 Sistem informatic existent, în condițiile existenței unui sistem informatic existent, atât din punct de vedere hardware cât şi software la nivel de autoritate contractantă, pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare şi valorificarea investiţiilor realizate până la momentul actual, solicitarea ca prestatorul în cadrul modulului de verificare calitativă, să includă atât produsele software aferente sistemului informatic existent din gama ERDAS, ESRl şi LEICA/TRIMBLE, detaliate în subcapitolul 1.1.3 din Caietul de sarcini, cât şi alte produse software necesare pentru automatizarea procesului de recepţie calitativă în proporţie de cel puţin 70% din cerinţele din capitolele 2.3.6 şi 2.4.6 din Caietul de sarcini nu este de natură a conduce la determinarea caracterului restrictiv al cerinței, ci trebuie înțeleasă în sensul valorificării investițiilor anterior realizate, pe de o parte, iar pe de altă parte în scopul integrării de către prestator a soluţiei existente, în sistemul informatic integrat, pe care trebuie să îl dezvolte şi să îl implementeze.

Atâta vreme cât achizitoarea a dat posibilitatea prestatorului să includă în cadrul Modulului de verificare calitativă, atât produsele software aferente sistemului informatic existent din gama ERDAS, ESRI şi LEICA/TRIMBLE, detaliate în subcapitolul 1.1.3 din caietul de sarcini, cât şi alte produse software dezvoltate de Prestator, necesare pentru automatizarea procesului de recepţie calitativă în proporţie de cel puţin 70% din cerinţele din capitolele 2.3.6 şi 2.4.6 din caietul de sarcini, nu se poate reține caracterul restrictiv al cerinței reclamate. Sunt relevante în soluționarea criticii aspectele precizate de achizitoare, potrivit cărora ”Autoritatea Contractantă nu îşi doreşte achiziţionarea softurilor ESRI şi LEICA, pentru că ... le deţine deja, după cum a specificat în subcapitolul 1.1.3. Autoritatea Contractantă a solicitat ca cerinţă minimă în caietul de Sarcini, certificarea competenţelor profesionale în utilizarea şi configurarea produselor ERDAS IMAGINE (...).” (...) Autoritatea Contractantă nu a impus niciun software de folosit pentru realizarea Componentei A, doar a prezentat sistemul informatic existent pentru ca Prestatorul să poată integra soluţia existentă în sistemul informatic integrat, pe care trebuie să îl dezvolte şi să îl implementeze în cadrul Componentei B. Softurile necesare pentru planificarea zborurilor, determinarea coordonatelor din teren ale punctelor, prelucrarea imaginilor, aerotriangulaţia, generarea şi corectarea DIM, MDS şi ortofotoplan nu sunt impuse de către Autoritatea Contractantă, ci sunt la alegerea Prestatorului.” Caracterul neîntemeiat al criticii privind caracteristicile sistemului pe care achizitorul il impune la pag 20-21 din Caietul desarcini - platforma giroscopica, sistem de compensare a trenării liniare, sistem IMU, receptor DGNSS rezultă chiar din precizarea autoarei contestației, precum că: ”Multe sisteme aeriene beneficiaza de aceste elemente.Exista însă si alte sisteme care pot produce aceleasi rezultate, dar care nu au exact această configuraţie.” În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere că scopul formulării contestației constă în demonstrarea faptului că operatorul economic este persoană vătămată

printr-un act emis de o autoritatecontractantă, în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, în vederea conservării dreptului său de a participa la procedura de atribuire și nu în a se raporta în justificarea demersului său la probarea faptului că aceasta poate îndeplini/neîndeplini cerințele solicitate. Atâta vreme cât, chiar contestatoare reține, că multe sisteme aeriene beneficiază de elementele solicitate de achizitoare, nu rezultă caracterul restrictiv al cerinței. În speță este de interes faptul că potrivit dispozițiilor art. 3) lit. rr) și 155 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a considerat că necesitatea autorităţii contractante este cel mai bine satisfăcută prin impunerea următoarei configurații: 112

”Configuraţia sistemului, solicitată de Autoritatea Contractantă, este caracteristică unui sistem de aerofotografiere stabil şi care permite obţinerea de imagini de o calitate superioară. Majoritatea sistemelor de aerofotografiere amplasate într-o aeronavă cu pilot prezintă acest tip de configuraţie.” Referitor la criticile de la pct. 2.11. (din contestație) sunt reclamate un număr de 3 aspecte legate de: ”2.11. Unele cerinţe sunt imprecise şi subiective, putând lăsa loc unei evaluări arbitare: 2.11.1 De exemplu cerinţa "camera fotogrammetrica trebuie sa fie insotita de echipamente conexe moderne" La ce se refera achizitorul cand precizeaza echipamente moderne? Are in vedere un anumit an de fabricatie sau are in vedere un anumit standard de calitate? Aceasta precizare este de natura a crea confuzie si de a creste gradul de subiectivism in evaluare. 2.11.2 Achizitorul precizeaza "Proiectul de zbor trebuie livrat la o scara convenabila" (pag 23). Acest enunt este imprecis si neclar, evaluarea putând să fie pur subiectiva. Poate prestatorul si achizitorul nu au acelasi concept despre ceea ce inseamnă "scara convenabilă", precizarea putand fi interpretata arbitar. Exista pericolul ca prestatorul sa realizeze proiectul de zbor la o scara pe care o considera convenabila, iar achizitorul sa nu fie de acord cu aceasta. 2.11.3 Acelasi lucru este valabil si in cazul sintagmei "punctele geodezice trebuie sa fie reprezentate pe un plan la o scara convenabila" (pag 23). Care este scara necesară achizitorului?” Argumentele autorității contractante în favoarea netemeiniciei criticilor sunt următoarele: - Configuraţia camerelor fotogrametrice pe care Prestatorul trebuie să le utilizeze în procesul de aerofotografiere sunt detaliate în cap. 2.3 şi 2.4. Echipamentele conexe solicitate trebuie să fie compatibile cu camerele folosite şi să creeze împreună sisteme performante, Autoritatea Contractantă nu impune un anumit an de fabricaţie sau standard de calitate. Ţinând cont că suprafeţele localităţilor incluse în prezentul Caiet de Sarcini şi detaliate în Anexa 1B, variază de la 12 km2 până la 262.5 km2, impunerea unei anumite scări pentru toate suprafeţele ar fi generat planuri de zbor/reperaj neconcludente (la scări prea mari/mici) pentru unele dintre acestea. Prestatorul trebuie să întocmească planuri de zbor/reperaj la o scară la alegere, astfel încât datele grafice, elementele specifice unui plan, cât şi informaţiile textuale solicitate să fie descifrabile şi lizibile.” Consiliul apreciază că pentru o informare completă și pentru a evita orice aprecieri arbitrare atât din partea ofertanților, cât și din partea achizitoarei, se impune clarificarea/completarea specificațiilor reclamate cu informații clare și precise a înțelegerii sintagmelor ”echipamente conexe moderne” și ” scara convenabilă” în conformitate cu dispozițțile art.154 din Legea 98/2016: ”Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” Așadar având în vedere faptul că lămurirea/clarificarea/completarea cerinței reclamate nu a fost publicată în SICAP, în vederea informării tuturor operatorilor economici interesaţi, Consiliul urmează să admită această critica, ţinând cont de cele precizate și de achiesarea autorității contractante. Referitor la critica de la pct. 2.12. aspectele reclamate de societatea contestatoare sunt următoarele:

”Cerinta de la pag 22 din caietul de sarcini "Aerofotografierea trebuie realizata pe directia Est-Vest', este restrictivă nejustificat, fără nicio fundamentare. Precizarea aceasta nu ia in considerare eventualele riscuri ale prestatorului in ceea ce priveste desfasurarea zborului de aerofotografiere. In primul rand nu ii lasa la indemana prestatorului sa aleaga metodologia de lucru si de management a operatiunii. Prestatorul poate alege sa desfasoare, pentru obtinerea unor precizii ale ortofotoplanului conform cerintelor, o alta directie de zbor - poate zbura pe directia Est-Vest, precum si pe alt directii pe care le considera necesare. Restrictionarea desfasurarii operatiunii de zbor este nejustificată şi poate împidica realizarea scopului lucrării. Achizitorul trebuie sa defineasca doar caracteristica produsului si nu directiile pe care se realizeaza zborul. In al doilea rand, achizitorul nu ia in considerare evetualele riscuri pe care le comporta traficul aerian. In Bucuresti exista Aeroportul Baneasa, iar langa Bucuresti exista aeroportul Henry Coanda. Acestea au trafic aerian ridicat. Impunerea unei anumite directii de zbor poate comporta imposibilitatea desfasurarii lucrărilor în termen din cauza traficului aerian intens. În al treilea rând, dacă perioada realizării lucrărilor este caracterizată prin condiţii meteorologice mai dificile - vânt, precipitaţii etc - aceste condiţii pot constitui, împreună cu restricţiile de trafic sus menţionate, motive temeinice şi obiective care pot impune adaptarea metodologiei de realizare a zborurilor. Prestatorul trebuie sa fie lasat macar sa-si aleaga directia de zbor, astfel incat sa isi poata realiza obiectivele, sa poata avea flexibilitate in programarea operatiunilor pe ce directive doreste, pentru a reduce riscul intersectarii cu traficul aerian obisnuit al Municipiului Bucuresti. In al patrulea rand nu există nicio justificare a achizitorului pentru conexiunea pe care o face prin documentaţie intre directia de zbor, produsele care trebuie obtinute si obiectivele proiectului. Avand in vedere ca impune lucrul cu camera oblice, imaginile vor acoperi multiple directii, facand inutilă şi redundantă impunerea unei anumite directii de zbor. Produsul obtinut este acelasi indiferent de directia de zbor adoptata. Definirea tipului de produs care se doreste a fi obtinut va obliga prestatorul sa actionize in consecinta, fara a fi nevoie de definirea directiei de zbor. Din aceste motive, vă solicităm obligarea autorităţii să elimine specificaţia privind direcţia zborurilor din Caietul de sarcini.” Argumentul decisiv adus de autoritatea contractantă în favoarea netemeiniciei criticii se bazează pe faptul că: ”Autoritatea Contractantă, prin cerinţele din Caietul de sarcini acordă posibilitatea Prestatorului să stabilească o altă direcţie de zbor, faţă de cea solicitată (Est-Vest), în cazul în care forma suprafeţei proiectului recomandă realizarea zborului pe altă direcţie. în această stiuaţie trebuie solicitat avizul Autorităţii Contractante. Avizul se poate solicita o singură dată, cu minim 10 zile lucrătoare înainte de predarea Livrării 1, asa cum este precizat in Cap. 2.3.1.2 „Proiect de zbor şi acoperirea imaginilor" din Caietul de sarcini.” Consiliul

aprecizaă

că

având

în

vedere

faptul

că lămurirea/clarificarea/ completarea cerinței reclamate nu a fost publicată în SICAP, în vederea informării tuturor operatorilor economici interesaţi, Consiliul urmează să admită această critica, ţinând cont de cele precizate și de achiesarea autorității contractante. Referitor la critica de la pct. 2.13. referitoare la: ”Este restrictivă condiţia de la pag 28, pag 66 din Caietul de sarcini "Aerofotografierea trebuie sa se realizeze... cu camera fotogrametrica.. montata intr-o aeronava cu pilot. Prin modul de enunţare a conditiei se elimina fără nicio justificare folosirea dronelor pentru realizarea acestui proiect”, Consiliul reține ca fiind relevante precizările autorității contractante, potrivit cărora: ”Din enunţul conform căruia pentru acest proiect s-a eliminat posibilitatea folosirii dronelor, Autoritatea Contractantă deduce că, Contestatorul a înţeles cerinţa Autorităţii Contractante privind modul de achiziţie al datelor în cadrul acestui proiect şi anume, aerofotografiere cu cameră fotogrametrică montată pe o aeronavă/avion cu pilot. 114

Pentru a se asigura un control riguros al preciziei produselor finale, Autoritatea Contractantă nu lasă la latitudinea Prestatorului alegerea platformei folosite la aerofotografiere, oferind stabilitate sistemului fotogrammetrie şi calitate imaginilor prin alegerea făcută. La nivel naţional şi internaţional există numeroase firme specializate în lucrări fotogrammetrice care dispun de camere performante şi deţin/au acces la aeronave cu pilot în scopul producerii de ortofotoplanuri de calitate superioară, cu rezoluţie înaltă.” Așa cum a fost anterior reținut, prioritar în stabilirea specificațiilor tehnice este necesitatea obiectivă a autorității contractante, necesitatea sau oportunitatea achiziționării unor produse/servicii de o anumită performanţă, precum şi caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, orice achiziţie care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a acestora reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor publice. Cenzurarea sau modificarea performanţelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesaţi în situaţia încălcării de către achizitoare a dispozițiilor art. 154 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 (specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici) şi cea a art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016(se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică un anumit producător, o anumită origine, sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau servciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea ananumitor operatori economici sau produse). Având în vedere că, așa cum aprecizat achizitoarea pe piața de profil există specializate în lucrări fotogrammetrice care dispun de camere performante şi deţin/au acces la aeronave cu pilot în scopul producerii de ortofotoplanuri de calitate superioară, cu rezoluţie înaltă și necesitatea acesteia constă într-un control riguros al preciziei produselor finale, nu sunt motive care să conducă la restrictivitatea cerinței astfel cum a fost formulată. În raport de cele reținute Consiliul constată neteminicia criticii sub aspectul reclamat. Concluzia vizavi de specificațiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini, la care ajunge S.C. ..., vizează următoarele aspecte: - prestatorul poate beneficia de tehnologii diferite, mai moderne, care poate nu presupun desfașurarea tuturor etapelor precizate in acest caiet, dar prin care se ajunge la obţinerea unor rezuftate conforme cu specificaţiile cerute. Autoritatea contractanta restrictioneaza tot procesul lucrări la o singura metodologie, aleasa arbitra de către, neluand in calcul evoluţiile tehnologice si metodologice din fotogrammetrie; - nu se poate afirma ca metodele propuse de autoritatea contractanta nu există, dar impunerea lor constituie restrictii asupra

prestatori or care au tehnologii diferite, dar prin care pot obţine aceleaşi produse, de aceeaşi calitate, poate chiar superioare. - restrângerea metodologiilor si soluţiilor care pot fi aplicate pentru derularea activităţilor descrise in caietul de sarcini reprezintă o restrictionare fara putinţa de tagada a libertăţii de alegere a prestatorului in obţinerea produselor. Fiecărei soluţii propuse in acest a caiet de sarcini le pot fi opuse altele, acceptate de manualele de specialitate din toata lumea. Contrar celor susținute de autoarea contestației, Consiliul determină din ansamblul considerentelor expuse că achizitoarea a dat eficiență dispozițiilor art. 154 din Legea 98/2016, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligaţia să elaboreze documentaţia de atribuire într-un mod complet şi corect, astfel încât această să conţină toate informaţiile necesare îndeplinirii contractului. Consiliul reține că în vederea atribuirii contractului de servicii supus procedurii în cauză, a cărui grad de complexitate, specificacitate și unicitate la nivel național nu poate fi tăgăduit, autoritatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a menționat condițiile tehnice și de calitate pe care trebuie să le îndeplinească prestarea serviciilor care fac obiectul contractului pentru a răspunde necesităților apărute în asigurarea serviciilor care urmează a fi prestate la parametrii optimi. În considerarea celor expuse sunt relevante în soluționare coniderațiile autorității contractante, potrivit cărora: ”Autoritatea Contractantă a elaborat documentaţia prezentă enumerând şi detaliind toate etapele de parcurs pentru realizarea produselor solicitate, aspect considerat de ... ca fiind manual de specialitate învechit. în prezenta documentaţie, Autoritatea Contractantă solicită produse unitare şi omogene care nu au mai fost realizate la nivel naţional (ex. rezoluţii spaţiale ale imaginilor de 5/10/15 cm, rezoluţii ortofotoplan5/10/12.5cm, rezoluţii MDS 10/12.5/20 cm), folosirea tehnologiilor de ultimă oră (camere oblice cu configuraţie Maltese cross-configuration), generarea de produse intermediare de calitate superioară (nor de puncte dens-DIM, model al suprafeţelor şi model 3D Mesh) şi un sistem informatic integrat care să permită realizarea automatizată a procesului de verificare. Prin urmare, acest Caiet de Sarcini are un caracter inovativ, nicidecum învechit. Metodologia folosită de Prestator nu este impusă de Autoritatea Contractantă, fapt care reiese din cerinţele Caietului de sarcini şi este susţinut de două dintre criteriile de atribuire sunt reprezentate de metodologii proprii prezentate de Ofertanţi, P4.1 şi P4.2. Livrabilele sunt descrise în capitolele Caietului de Sarcini şi enumerate în cap. 2.3.5 şi 2.4.5. Autoritatea Contractantă neavând nimic de adăugat la acestea, livrările şi livrabilele aferente fiind descrise pe înţelesul tuturor Ofertanţilor. Autoritatea Contractantă nu a impus niciun software de folosit pentru realizarea Componentei A, doar a prezentat sistemul informatic existent pentru ca Prestatorul să poată integra soluţia existentă în sistemul informatic integrat, pe care trebuie să îl dezvolte şi să îl implementeze în cadrul Componentei B. Softurile necesare pentru planificarea zborurilor, determinarea coordonatelor din teren ale punctelor, prelucrarea imaginilor, aerotriangulaţia, generarea şi corectarea DIM, MDS şi ortofotoplan nu sunt impuse de către Autoritatea Contractantă, ci sunt la alegerea Prestatorului. în consecinţă, Autoritatea Contractantă consideră concluziile formulate de către ... ca fiind subiective şi nefondate, prin urmare se menţin cerinţele formulate în Documentaţia de atribuire, acestea respectând legislaţia în vigoare, practicile internaţionale moderne, nefiind restrictive şi respectă prevederile legale, prevăzute de dispoziţiile art. 2, art. 154, art. 155 şi ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare.” 116

În continuare Consiliul va analiza criticile formulate de S.C. ..., referitoare la Cerinte criticate din Fisa de date astfel cum a fost modificată prin Anuntul de tip erată nr. ... / 31.12.2020. Sunt aduse critici referitoare la: - capitolul 5.8 - Criterii de atribuire - P1-1 resurse umane asigurate; - cerinţa obligatorie de la pct. P1-1 - P.1.3. privind competenţele în procesarea imaginilor oblice; - mentiunea ca expertul P1-2 trebuie sa posede competențe atestate printr-o certificare oferită de producător pentru utlizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE este restrictivă; - cerințele de la punctul P4 propunere tehnica. Prima critică referitoare la criteriul de atribuireP1 resurse umane asiguratevizează două aspecte: - definiţia condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească expertul coordonator tehnic P1 - 1: - definiţia condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească şi experţii specialistii impuşi prin fișa de date, prevăzute la pct. P1-3, P1-4. Argumentele aduse de contestatoarea în favoarea criticilor formulate sunt următoarele: - experienţa si calificarea personalului propus pentru îndeplinirea contractului - Expert Coordonator tehnic Componenta A (1 persoană) având studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent si competenţe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări recunoscute la nivel naţional sau internaţional si competente de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrammetrice, dovedite

prin

prezentarea

unei

specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional sau internaţional, competenţe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice folosind imagini oblice,

dovedite

prin

prezentarea

unei

specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional si experienţă specifică dovedită prin participarea în cadrul a cel puţin unui proiect în care a desfăşurat activităţi specifice poziţiei pentru care a fost propus; - nu există la nivel naţional nici o facultate specializată pentru fotogrammetrie. Nu există niciun curs postuniversitar de fotogrammetrie; - această disciplină este studiată în cadrul facultăţilor cu profil geodezie, cadastru. Se studiază 2 - 4 semestre în cei patru ani de studii inginereşti, timp în care studenţii sunt familiarizaţi cu noţiuni de bază privind fotogrammetria. Ulterior, cei care realizează lucrări de fotogrammetrie se familiarizează cu utilizarea diverselor programe de prelucrare a imaginilor. - atâta timp cât ea constituie una dintre disciplinele studiate în facultăţile de profil, orice absolvent al acestor factultăţi deţine calificarea profesională necesară;

- întrucât imagini oblice sunt justificate doar pentru 6,16% din întregul proiect (Mun. București) impunerea competenţelor în procesarea imaginilor oblice pentru realizarea lucrărilor privind celelalte oraşe şi municipii cu excepţia Mun. Bucureşti, constituie o cerinţă restrictivă, nefundamentată şi discriminatorie. În replică la cele reclamate Consiliul reține și argumentle aduse de autoritatea contractantă, respectiv: - pentru marea majoritate a experţilor solicitaţi în cadrul acestei proceduri s-a solicitat demonstrarea deţinerii unor competenţe specifice atât pentru natura proiectului cât şi pentru poziţia pe care o vor deţine prin prezentarea unor certificări de nivel profesional în domeniile respective. Astfel, dobândirea şi validarea unui set de cunoştinţe a unui expert se poate realiza prin obţinerea unei diplome de licenţă şi a unei certificări/specializări într-un anumit domeniu, diplomă/certificare emisă de un organism naţional sau internaţional de certificare/specializare. Fiecare dintre ariile de expertiză solicitate în cadrul acestui contract pot fi acoperite de cunoştiinţe şi competenţe validate de către certificările/specializările în domeniile respective. Prezentarea unor certificări/specializări de nivel profesional validează faptul că expertul nominalizat a parcurs întreaga arie de informaţii prezentată şi validată de către respectiva certificare/specializare şi de autoritatea care a emis-o şi poate aplica în cadrul contractului toate cunoştinţele, principiile, activităţile şi verificările relevante. Nivelul profesional a unei certificări/specializări va prezenta, în detaliu toate principiile, activităţile, verificările relevante pentru respectivul domeniu şi va asigura faptul că expertul nominalizat va putea realiza activităţile din cadrul contractului, va gestiona problemele şi situaţiile mai complexe din cadrul contractului, la un nivel calitativ superior; - astfel, certificările/specializările de nivel profesional solicitate asigură autoritatea contractantă că principiile, activităţile, verificările impuse de metodologiile recunoscute la nivel internaţional solicitate în cadrul acestui contract vor fi pe deplin înţelese şi corect aplicate de către experţii nominalizaţi. Autoritatea contractantă considera că, experţii nominalizaţi trebuie să deţină cunoştinţe şi experienţă care să garanteze acesteia că sunt capabili să îndeplinească responsabilităţile pe care le au în cadrul contractului, aşa cum acestea sunt stabilite în caietul de sarcini. - luând în considerare cele precizate mai sus, complexitatea contractului, faptul că procedura de achiziţie se derulează prin publicarea în JOUE şi ca la nivel internaţional există studii postuniversitare masterat/doctorat, iar la nivel naţional există studii postuniversitare de doctorat în domeniul fotogrammetriei, autoritatea contractantă consideră cerinţele formulate prin fişa de date, parte a documentaţiei de atribuire nefiind discriminatorii şi nu conduc la eludarea principiului liberei concurenţe.Mai mult, Autoritatea Contractantă nu a solicitat exclusiv studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat, ci a oferit posibilitatea operatorilor economici să demonstreze îndeplinirea cerinţei 118

prin prezentarea de specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional. Trecând la soluționare criticilor formulate Consiliu redă cerința astfel cum a fost precizată în cuprinsul fișei de date, în secțiunea II.2.5dedicată Criteriului de atribuire: ”Cel mai bun raport calitate – pret Propunerea tehnică – Resursele umane asigurate P1-1.Experienţa şi calificarea pers. propus pentru îndeplinirea contractului-Expert Coordonator tehnic Comp A-1pers având studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent şi competențe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare /certificări recunoscute la nivel naţional sau internaţional şi competențe de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrametrice, dovedite

prin

prezentarea

unei

specializări

postuniversitare /certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional sau international, competențe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional şi experienţa specifică prin participarea în cadrul a cel puţin unui proiect în care a desfăşurat activ specifice pozitiei.” Din modul de redactare a cerinței, Consiliul constată că societatea contestatoare în mod eronat afirmă că cerinţa studiilor postuniversitare, or a diplomelor recunoscute în domeniul fotogrammetriei este discriminatorie, nejustificat de restrictivă şi conduce la eludarea principiului liberei concurenţeipe considerentul că nu există la nivel naţional nici o facultate specializată pentru fotogrammetrie. Analizând modul de redactare a cerinței Consiliul constată că cerința vizează două aspecte: pe de o parte expertul coordonator tehnic Comp A trebuie să aibăstudii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalentși pe de altă parte expertul trebuie să aibă competențe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare /certificări recunoscute la nivel naţional sau internaţional şi competențe de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrametrice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare /certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional sau international,competențe de nivelmprofesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/ diplome de curs recunoscute la nivel naţional/ internaţional şi experienţa specifică prin participarea în cadrul a cel puţin unui proiect în care a desfăşurat activ specifice pozitiei. Chiar contestatoarea precizează că în fapt, cerinţa ar trebui să includă pe de o parte, demonstrarea faptului ca personalul propus a

absolvit o facultate de profil, iar pe de altă parte că deţine experienţă în utilizarea oricărui program/soft de specialitate. Aspectele identificate de societatea contestatoareau fost avute în vedere de autoritatea contractantă, mai mult achizitoare a permis ca expertul coordonator tehnic Comp Asă aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent,cu alte cuvinte orice studii,față de aprecierea contestatoarei,respectiv demonstrarea faptului ca personalul propus a absolvit o facultate de profil. Așadar contrar celor reclamate de contestatoare cerința nu încalcă prevederile Instrucţiunii nr. 1/2017emisă de ANAP în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: ”Art. 7 alin. (2) Cerinţa privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat.” În considerarea celor antemențioante suntjudicioase argumentele aduse de autoritatea contractantă în favoarea faptului că cerinţele pentru experţi se referă la studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent, iar prin cerinţa "Competenţele de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare sau certificări recunoscute la nivel naţional sau intemaponal sunt solicitate" pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A (1 persoană) care este responsabil de toată activitatea din Componenta A, nu au fost solicitate în mod exclusiv sau expres studii postuniversitare şi nu pot fi considerate ca disproporţionate şi restrictive faţă de specialiştii români. Raționamentul mai sus expus este susținut de faptul că autoritatea contractantă a formulat cerințe pentru personal la nivelul caietului de sarcini, în concordanță cu precizările ANAP din cuprinsul Notificării nr. 258/2017 cu privire la fișa de date: ”În cazul personalului ce va realiza efectiv activitățile contractului ce urmează a fi atribuit - expertul/experții-cheie a cărui/căror calificare, experiență profesională și/sau mod de organizare poate reprezenta un avantaj competitiv de natură a influența în mod direct calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei, ofertantul urmează să dovedească modul în care dispune de aceștia la nivelul propunerii tehnice. Autoritatea contractantă va formula cerințe pentru acest personal la nivelul caietului de sarcini.” Astfel, în cuprinsul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a precizatla secțiunea 4.1.dedicată 4.1 Descrierea responsabilităţilor experţilorurmătoarea precizare: Cerinţele minime aferente experţilor se regăsesc în Anexa 6. Iar în cuprinsul pct. 5.7 Anexa 6 - Cerinţe experţisunt precizate următoarele: 120

”Expert cheie 2A - Expert Coordonator tehnic Componenta A -1 persoană -Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent - Competenţe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări recunoscute la nivel naţional/internaţional - Competenţe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrametrice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional - Competenţe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, dovedite

prin

prezentarea

unei

specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional - Experienţă specifică dovedita prin participarea în cadrul a cel puţin un proiect în care a desfăşurat activităţi specifice poziţiei pentru care a fost propus.” Sunt relevante în soluționare precizările ANAP din cuprinsul Instrucţiunii nr. 1/2017 emisă de ANAP în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: ”Art. 7: (1) Referinţa la durata studiilor se face prin solicitarea fie de studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, fie de studii absolvite cu diplomă de licenţă, diplomă de absolvire sau echivalent, fapt ce presupune ca, în unele situaţii, să fie necesar ca persoana în cauză să fi urmat şi cursuri de master (cum ar fi ciclul Bologna referitor la echivalarea studiilor, prevăzut de legislaţia incidentă în domeniul educaţiei). (2) Cerinţa privind nivelul studiilor nu poate fi formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat. (3) Dacă autoritatea/entitatea contractantă nu impune absolvirea studiilor, prevăzute la alin. (1), într-un anumit domeniu, dar consideră necesară existenţa unei specializări sau deţinerea unor competenţe specifice, aceasta poate fi dovedită fie prin studii absolvite cu diplomă de bacalaureat, diplomă de absolvire, diplomă de licenţă sau echivalent, fie prin studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat/doctorat, fie prin cursuri ce s-au finalizat cu certificări recunoscute la nivel naţional/ internaţional în specializarea respectivă sau prin experienţă profesională relevantă în raport cu competenţele specifice ce trebuie demonstrate. Autoritatea contractantă prin modul de elaboarea și redactare a cerinței reclamate se află în ipoteza precizată de dispozițiile art. 7 alin. (3) din instrucțiunea amintită.

Însă în ceea ce privește solicitarea deținerii competenţelor în procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice astfel cum este precizat în cuprinsul cerinței, ”(...) și competenţe de nivel profesional în domeniul fotogrammetriei, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări recunoscute la nivel naţional sau internaţional si competente de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrammetrice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional sau internaţional, competenţe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice folosind imagini oblice,dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/ certificări/ diplome de curs recunoscute la nivel naţional/internaţional si experienţă specifică dovedită prin participarea în cadrul a cel puţin unui proiect în care a desfăşurat activităţi specifice poziţiei pentru care a fost propus”, Consiliul apreciază că solicitarea deținerii unor competențe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice

folosind imagini oblice

,respectiv sintagma ”folosind imagini oblice” conduce la incidența dispozițiilor art. 9 din Instrucțiunea amintită: ”Art. 9: (1) În situaţia în care, prin raportare la obiectul contractului, sunt relevante competenţele personalului menţionat la art. 2 alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă se poate axa, în principal, pe solicitarea demonstrării unei experienţe specifice în realizarea unor activităţi similare celor ce caracterizează obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit, în corelaţie cu domeniul în care se încadrează acesta (în situaţia în care specificul domeniului în cauză presupune o particularizare a modului de coordonare a implementării contractului în cauză).” Sunt veridice susținerile achizitoarei precum că „..., la stabilirea cerinţei „Competenţele de nivel profesional în utilizarea de pachete de programe de procesare date fotogrametrice şi procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, dovedite prin prezentarea unei specializări postuniversitare/certificări/diplome de curs recunoscute la nivel naţional sau internaţional" solicitate pentru Expertul Coordonator tehnic Componenta A, pentru Controlorul de prelucrare a datelor fotogrammetrice - imagini oblice şi pentru Experţii de implementare flux fotogrammetrie (3 persoane) a ţinut cont de activităţile ce urmează a fi desfăşurate de către aceşti experţi, fără a solicita exclusiv studii postuniversitare. și ”Referitor la afirmaţia că "imaginile oblice" reprezintă "6,16 %" din proiect,precizăm că serviciile pentru realizarea de ortofotoplanuri pentru Bucureşti au o importanţă socială şi economică deosebite, fiind vorba de capitala României, şi că valoarea estimată a acestora reprezintă aproximativ 15% din valoarea contractului care urmează a fi atribuit (conform estimării de piaţă). 122

Având în vedere precizările Autorităţii Contractante de la punctul 1.2 si 3.1 de mai sus, coroborate cu activităţile ce urmează a fi desfăşurate de către Expertul Coordonator tehnic Componenta A (P1-1) şi Controlorul prelucrare date fotogrammetrice (imagini oblice) (P1-3) detaliate în cap. 4.1 „Descrierea responsabilităţilor experţilor", Autoritatea Contractantă consideră imperios necesar ca cei doi experţi nominalizaţi să deţină competenţa în procesarea imaginilor oblice şi, prin urmare, Autoritatea Contractantă menţine cerinţele formulate prin Documentaţia de atribuire, deoarece respectă prevederile legale, prevăzute de dispoziţiile art. 154, art. 155 şi ale art. 156 din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare” însă nu se poate susține că spre exemplu, un expert care are competențe de nivel profesional în utilizarea pachetelor de programe pentru procesarea datelor fotogrammetrice nu are experiență specifică dovedită și nu se poate califica și pentru procesare datelor fotogrammetrice folosind imagini oblice. Legiuitorul a precizat în cuprinsul Instrucțiunii ANAPnr. 1/2017experienţă specificăîn realizarea unor activităţi similare, așadar nu identice. Așadar sub aspectul deținerii de către experții în discuție a competenţelor în procesarea datelor fotogrametrice folosind imagini oblice, critica formulată de S.C. ... este întemeiată, impunându-se eliminarea sintagmei folosind imagini oblice din cuprinsul cerinței pentru expertul P1 – 1. Raționamentul conturat în cazul expertului P1-1 este valabil și pentru experţii specialiști impuşi prin fișa de date, prevăzute la pct. P1-3, P1-4, astfel Consiliul nu îl va mai relua, impunându-se în mod similar eliminarea sintagmei folosind imagini oblice din cuprinsul cerinței pentru experții P1- 3, P1-4. Referitor la critica vizavi de mențiunea ca expertul P1-2 trebuie sa posede competențe atestate printr-o certificare oferită de producător pentru utlizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE este restrictivă, în fapt nemulțumirea autoarei contestației vizează trei aspecte: - în primul rând este restrictivă din cauza mentionarii unei anumite marci software - cât timp pe piaţă există şi alte produse similare, cu aceleasi caracteristici si compatibilitati, care pot asigura obţinerea aceloraşi livrabile impuse de autoritate; - în al doilea rând este restrictivă pentru ca se specifica ca certificarea trebuie oferita de producator. Daca de exemplu prestatorul a obtinut această diploma de la un curs organizat de un reprezentant oficial al producatorului, nu se poate impune această condiţie; - în al treilea rând societatea contestatoarea este nelămurită de cerința achizitoarei vizavi de rațiunea solicitării certificării doar pentru utlizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE, în condițile în care nu se solicita prezenta unor experti care sa fie certificaţi Leica/Trimble sau ESRI, ci doar ERDAS.

Concluzia S.C. ..., este că, având in vedere ca achizitorul solicita instruire pentru toate aceste pachete de programe nu există nicio justificare obiectivă pentru care restrictioneaza accesul la procedură exclusiv celor care detin experti ERDAS. Normal ar fi ca ori sa nu restrictioneze accesul nimanui ori sa existe experti care sa instruiasca pentru toate tipurile de programe. Cerința reclamată se regăsește în cuprinsul pct. 5.7 Anexa 6 - Cerinţe experţi: ”Expert cheie 1B - Expert Coordonator tehnic Componenta B-1 persoană " Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă sau echivalent ■ Competenţe de nivel profesional în utilizarea şi configurarea produselor ERDAS IMAGINE pentru fluxurile fotogrametrice de producţie date, dovedite prin prezentarea unei certificări oferită de producător sau din partea unor împuterniciţi ai producătorului; ■ Experienţă specifică dovedita prin participarea în cadrul a cel puţin un proiect în care a desfăşurat activităţi specifice poziţiei pentru care a fost propus.” Așa cum a fost anterior reținut sistemul informatic integrat, solicitat de autoritatea contractantă trebuie să includă şi să folosească funcţionalităţile produselor software aferente sistemului informatic existent în cadrul autorităţii contractante şi detaliate în subcapitolul 1.1.3 din caietul de sarcini, investiţii realizate de către autoritatea contractantă anterior, ceea ce conduce la obligatativitatea expertului P1-2 să deţină cunoştinţe atestate în utilizarea şi configurarea softurilor existente în cadrul autorităţii contractante. Autoritatea Contractantă a solicitat ca certificarea competenţelor profesionale în utilizarea şi configurarea produselor ERDAS IMAGINE să fie obţinută de la producătorul softului sau de la împuterniciţi ai acestuia. Sunt relevante în soluționarea criticii susținerile autorității contractante vizând rațiunea care a stat la baza stabilirii respectivei cerințe: ”În ceea ce priveşte neînţelegerea Componentei B, cu trimiterele la softul ERDAS, vă informăm că pentru utilizarea eficientă a resurselor financiare şi valorificarea investiţilor realizate până la momentul actual, este imperios necesar ca Prestatorul, în cadrul Modulului de verificare calitativă, să includă atât produsele software aferente sistemului informatic existent din gama ERDAS, ESRI şi LEICA/TRIMBLE, detaliate în subcapitolul 1.1.3 din Caietul de sarcini, cât şi alte produse software dezvoltate de Prestator, necesare pentru automatizarea procesului de recepţie calitativă în proporţie de cel puţin 70% din cerinţele din capitolele 2.3.6 şi 2.4.6 din Caietul de sarcini. Autoritatea Contractantă nu îşi doreşte achiziţionarea softurilor ESRI şi LEICA, pentru că ... le deţine deja, după cum a specificat în subcapitolul 1.1.3. Autoritatea Contractantă a solicitat ca cerinţă minimă în Caietul de Sarcini, certificarea competenţelor profesionale în utilizarea şi configurarea 124

produselor ERDAS IMAGINE pentru expertul - Coordonatorul tehnic al Componentei B deoarece serviciile solicitate prin acest contract sunt fotogrammetrice, la fel cum este şi softul ERDAS deţinut de .... Acest expert poate deţine competenţe în utilizarea şi configurarea oricărui tip de soft fotogrammetrie şi nu numai competeţele privind softul ERDAS IMAGINE, acestea fiind considerate minime, conform următoarei menţiuni din cap 1. Informaţii Generale: "Cerinţele prevăzute în acest caiet de sarcini vor fi considerate ca fiind minime şi obligatorii". Însă la fel de judicioase sunt și argumentele autoarei contestației, potrivit cărora ”având in vedere ca achizitorul solicita instruire pentru toate aceste pachete de programe nu există nicio justificare obiectivă pentru care restrictioneaza accesul la procedură exclusiv celor care detin experti ERDAS. Normal ar fi ca ori sa nu restrictioneze accesul nimanui ori sa existe experti care sa instruiasca pentru toate tipurile de programe. Această cerinţă creează un avantaj competitiv clar pentru companiile care lucrează cu soluţii în ambient Hexagon / Intergraph, în detrimentul celor care lucrează cu soluţiile în ambient ESRI şi Leica/TRIMBLE. Cerinţa nu permite concurenţa liberă între diferiţi operatori, iar faptul că există cunoştinţe certificate pentru unul dintre pachetele necesare (ERDAS) nu garantează succesul întregului proiect, ci creează un beneficiu pentru concurenţii care reprezintă sau utilizează intens această linie de produse şi care chiar până la limita extremă nu au cunoştinţe în liniile ESRI şi Leica/TRIMBLE.” Se are în vedere și faptul că autoritatea contractantă a precizat în cuprinsul cerinței caietului de sarcini o secțiune dedicată 3.2 Testare şi instruire. Atâta vreme cât chiar achizitoarea precizează, așa cum a fost anterior redat ”Acest expert poate deţine competenţe în utilizarea şi configurarea oricărui tip de soft fotogrammetrie şi nu numai competeţele privind softul ERDAS IMAGINE, acestea fiind considerate minime, conform următoarei menţiuni din cap 1. Informaţii Generale: "Cerinţele prevăzute în acest caiet de sarcini vor fi considerate ca fiind minime şi obligatorii", Consiliul apreciază că impunerea cerinței ...are caracter restrictiv. În raport de cele mai sus reținute critica formulată sub aspectul contestat este întemeiată, urmând a fi admisă, impunîndu-se eliminarea din cadrul cerinței a prezentării unei certificări oferită de producător sau din partea unor împuterniciţi ai producătorului, acest expert poate deţine competenţe în utilizarea şi configurarea oricărui tip de soft fotogrammetrie. O utimă critică formulată vizează cerințele de la punctul P4 propunere tehnica-Metodologii utilizate pentruComponenta A. Nemulțumirea contestatoarei vizează două aspecte, respectiv: 1) - Se afirma ca se cere "prezentarea detaliata a metodologiei si practicilor recunoscute la nivel international care demonstreaza modul in care Prestatorul va desfasuta activitatile din cadrul componentei A". Este o cerinţă interpretabilă. Nu se face referire la care dintre metodologii si practici se refera si de catre ce institutii sunt acestea recunoscute. In lume

există numeroase universitati care desfasoara cursuri de licenta si masterat care cuprind inclusiv disciplina fotogrammetrie. Pe langa acestea, mai exista un numar foarte mare de metodologii si practici recunoscute la nivel international. Aceste practici pot fi şi sunt foarte diferite. Despre care dintre ele se face vorbire si de catre cine sunt recunoscute? 2) In cadrul sistemului informatic existent, achizitorul precizeaza ca detine licente ERDAS IMAGINE. In fluxul de lucru in cadrul proiectelor de fotogrammetrie se pot utiliza o multitudine de solutii software. Nici un flux de prelucrare, vizualizare, extragere de date fotogrammetrice, generare de nor de puncte etc. nu impune folosirea unui anumit tip de program. Exista o multitudine de solutii prin care se ajunge la acelasi produs. Faptul ca achizitorul solicita specialist intr-un anumit tip de software (ERDAS) este o conditie restrictivă. In plus, in cadrul proiectului, achizitorul specifica ca detine licente ERDAS. Cu toate aceastea, nu precizeaza marca softului pe care doreste sa il achizitioneze. Deci achizitorul isi asuma ca poate achizitiona un alt tip de software. In aceste conditii nu există nicio utilitate a impunerii specialistului in prelucrarea si configurarea softului ERDAS. Obiectivul general al componentei B "automatizarea proceselor de receptie, gestiune, stocare si diseminare a datelor rezultate din compnenta A se poate atinge prin intermediul multor programe de calculator existente pe piata. In aceste conditii solicitarea unui specialist in programul ERDAS este restrictivă.” În replică la cele reclamate autoritatea contractantă precizează următoarele: ”Prin critica 3.4.1, Autoritatea Contractantă a dedus că ... nu a înţeles criteriile de atribuire P4. Propunere tehnică - Metodologii utilizate pentru Componenta A din cadrul Caietului de Sarcini. Metodologia folosită nu este impusă de Autoritatea Contractantă, cu atât mai mult cu cât două dintre criteriile de atribuire sunt reprezentate de metodologiile proprii prezentate de Ofertanţi. În prezentul Caiet de sarcini se solicită prezentarea detaliată a două metodologii folosite de Ofertanţi şi anume: • pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul Componentei A - P4.1 • pentru controlul de calitate - P4.2 Autoritatea Contractantă a redactat un document intern care stă la baza evaluării şi punctării celor două Metodologii, astfel încât să se asigure un caracter transparent, obiectiv şi uniform în procesul de evaluare a ofertelor tehnice referitoare la Componenta A, ţinând cont de metodologiile sau practicile recunoscute la nivel internaţional (extrase din practica proprie, prezentări, conferinţe, ateliere de lucru, scoli de vară, cursuri, cărţi, articole, rapoarte de specialitate).” Consiliul apreciză caracterul temeinic al critici formulate, singamele urtlizate ”în mare măsură” și ”parțial” fiind de natură a conduce la neclaritate în evaluarea propunerilor tehnice. Având în vedere precizările autorității contractante, vizavi de un documentul intern care stă la baza evaluării şi punctării celor două metodologii,astfel încât să se asigure un caracter transparent, obiectiv şi uniform în procesul de evaluare a ofertelor tehnice referitoare la Componenta A, ţinând cont de metodologiile sau practicile recunoscute la 126

nivel internaţional (extrase din practica proprie, prezentări, conferinţe, ateliere de lucru, scoli de vară, cursuri, cărţi, articole, rapoarte de specialitate), Consiliul apreciză că este necesar aducerea acestuia la cunoștința operatorilor economici interesați. Referitor la critica vizavi de restictivitatea solicitării unui specialist in programul ERDAS, Consiliul constată netemenicia acesteia, fiind valabile cele reținute cu ocazia soluționării criticii vizând expertul P1-2 trebuie sa posede competențe atestate printr-o certificare oferită de producător pentru utlizarea și configurarea produselor ERDAS IMAGINE. În considerarea celor mai sus reținute sunt edificatoare și argumentele autorității contractante, potrivit cărora: ”Autoritatea Contractantă solicită prin Componenta B, creearea unui Sistem Informatic Integrat de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune, stocare şi diseminare a datelor rezultate din Componenta A care trebuie să includă următoarele: • Componenta de stocare date; • Componenta de management şi monitorizare sistem stocare; • Componenta de comunicaţii şi conectivitate; • Componenta de alimentare şi organizare de tip rack; • Componenta de arhivare; • Componenta de automatizare a procesului de recepţie. Acest sistemul informatic integrat trebuie să includă şi să folosească funcţionalităţile produselor software aferente sistemului informatic existent în cadrul Autorităţii Contractante şi detaliate în subcapitolul 1.1.3. Prin urmare, Autoritatea Contractantă nu impune folosirea softului ERDAS Imagine în fluxul de lucru din Componenta A, ci doar integrarea acestuia în sistemul informatic dezvoltat de Prestator în cadrul Componentei B.” O altă critică formulată de S.C. ... vizează cerința privind experiența similară. Astfel sunt reclamate aspecte legate deurmătoarele aspecte: - autoritatea trebuie să includă în DA cerinţe care să permită nediscriminatoriu ofertanţilor accesul la procedură, cât timp aceştia dovedesc că au mai realizat anterior servicii din aceleaşi categorii şi de complexitate similară. Din această perspectivă impunerea de exemplu ca aerografierea să fi fost realizată anterior exclusiv cu aeronavă (avion) este nejustificată şi restrictivă; - iar impunerea condiţiei ca operatorii să fi mai realizat anterior true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale şi oblice este şi ea discriminatorie; - în plus, această condiţie este şi nejustificată cât timp se solicită ca experienţa similară pentru Componenta A să fie valoarea de cel puţin 26.193.277.31 lei, fără TVA şi să constea în realizarea de true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale şi oblice desi în cadrul lucrărilor dooar 6% impun imagini oblice. Astfel, nu pot fi stabilite condiţii care să transforme cerinţa experienţei similare într-o cerinţă a experienţei identice. Cerința privind experiența similară a fost precizată de autoritatea coontractantă în cuprinsul fișei de date, la secțiunea III.1.3.a) Capacitatea tehnica si/sau profesionala,astfel:

”Pentru contractele de achizitie de servicii: executarea de servicii de tipul specificat I. Ofertantul va face dovada unei experiențe în ultimii 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract pânăla maxim 5 contracte în cadrul căruia/cărora să fi prestat servicii similare aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiția ca princontractele prezentate să fie acoperite următoarele valori şi tipuri de activități: Pentru Componenta A Valoarea de cel puțin 26.193.277.31 lei, fără TVA Aerofotografierea realizată cu aeronavă (avion) Aerotriangulaţia Realizarea DIM/3D Mesh/ MDS prin metode fotogrammetrice Realizarea true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale și oblice. Pentru Componenta B Valoarea de cel puțin 17.000.000 lei, fără TVA Sistemul Electronic de Achizitii Publice Sistemul Electronic de Achizitii Publice, 23.12.2020 12:03 Pagina 7 Furnizarea de produse hardware și software similare Prestare de servicii similare Se vor lua în considerare numai activităţile aferente contractului pentru care se poate face dovada recepționării în ultimii 3 ani care se calculează prin raportare la termenul limită pentru depunerea ofertelor. Valoarea serviciilor se cumulează până la maxim 5 contracte. Documentele depuse pot fi certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar/procese verbale de recepție, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinței de capacitate tehnică, respective activităţile prestate, perioada de livrare și valoarea acestora. La stabilirea cerințelor minime de capacitate tehnică și/sau profesională, Autoritatea contractanta a ținut cont de complexitatea, valoarea şi natura contractului de achiziție publică care urmează a fi încheiat, coroborat cu prevederile art. 3 şi art. 5 din Instrucțiunea ANAP nr. 2/2017. Prin această cerință, Autoritatea contractantă, doreşte să se asigure că Ofertantul care va fi declarat câştigător a mai derulat contracte de servicii similare cu activităţile solicitate prin caietul de sarcini şi, astfel, cunoaşte şi a mai aplicat normele, metodologiile/procedurile şi standardele referitoare la aceste activităţi. Astfel, pentru asigurarea calităţii stabilite, a perioadei de implementare şi a costurilor aferente, este necesară îndeplinirea cerinţelor minime privind experienţa similară de specialitate pentru cele două componente, aşa cum este aceasta specificată. În concluzie, pentru a avea garanţia că ofertantul a mai derulat contracte de prestări de servicii similare şi are experienţa necesară finalizării în bune condiţii a unui asemenea proiect, la un standard de calitate corespunzător, 128

în conformitate cu prevederile Legii 98/2016, Ofertantul trebuie să facă dovadă experienţei solicitate.” Analizând modul de elaborare și redactare a cerinței în discuție, Consiliul constată căcerinţa referitoare la experienţă similară este justificată de complexitatea proiectului şi de finalizarea cu succes şi la termen a acestui proiect naţional, pentru achizitoare prezintă interes probafaptului că operatorii economici au mai derulat/prestat contracte de servicii similare cu activităţile solicitate prin caietul de sarcini şi, astfel, cunosc şi au mai aplicat normele, metodologiile/procedurile şi standardele referitoare la aceste activităţi. Astfel, pentru asigurarea calităţii stabilite, a perioadei de implementare şi a costurilor aferente, este necesară îndeplinirea cerinţelor minime privind experienţa similară de specialitate pentru cele două componente. Se are în vedere că cerința aflată în divergență a făcut obiectul măsurilor de remediere dispusă de ANAP, astel cum rezultă din Avizul conform condiţionat nr.13035/10246/16.12.2020: ”10) În fapt: Referitor la modalitatea de formulare a cerinţei privind experienţa similară, pe fiecare componentă (care se regăseşte la secţiunea III. 1.3.a) din fişa de date), aceasta nu este justificată în strategia de contractare. Măsura de remediere: Justificaţi în mod corespunzător cerinţa în cauză la nivelul strategiei de contractare, având în vedere respectarea prevederilor art. 5 alin. (2) din Instrucţiunea 2/2017 (referitoare la solicitarea de prestări de servicii similare în valoare cumulată de cel puţin...din maxim 5 contracte), în condiţiile în care, prin servicii similare se înţeleg: Servicii de fotogrammetrie, iar la nivelul a cel puţin un contract este integrată şi Furnizarea de produse hardware şi software. Totodată, vă rugăm să luaţi în considerare şi dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Instrucţiunea 2/2017, care impun necesitatea formulării cerinţei prin raportare la activitatea principală a viitorului contract.” Autoritatea contractantă a emis adresa nr. 10698/30.12.2020privind implementarea măsurilor de remediere dispuse prin Avizul conform condiţionat nr.13035/10246/16.12.2020 și a reformulat cerinţa prin intermediul unui anunţ de tip erată în data de 04.01.2021 (.../04.01.2021), astfel: "I. Ofertantul va face dovada unei experienţei în ultimii 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor, la nivelul unui contract până la maxim 5 contracte în cadrul căruia/cărora să fi prestat servicii similare cu o valoare totala de 43.193.277,31 lei fără TVA, aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiţia ca prin contractele prezentate să fie acoperite următoarele tipuri de activităţi: Pentru Componenta A: - Aerofotografierea realizată cu aeronavă (avion) - Aerotriangulaţia - Realizarea DIM/3D Mesh/ MDS prin metode fotogrammetrice

- Realizarea true-ortofotoplan pentru mediul urban din imagini nadirale şi oblice. Pentru Componenta B Furnizarea de produse hardware şi software similare - Prestare de servicii similare" Ulterior se are în vedere că ANAP a dispus următoarea măsură deremediere vizavi de cerința astfel cum a fost remediată, potrivit Avizului nr. 13035/189/06.01.2021: ”1) In fapt: În urma verificării au rezultat următoarele: B. Totodată, la aceeaşi secţiune, prin menţiunea: "servicii similare cu o valoare totală de 43.193.277,31 lei fără TVA, aferente contractului ce va fi atribuit, cu condiţia ca prin contractele prezentate să fie acoperite următoarele tipuri de activităţi: Pentru Componenta A: Aerofotografierea realizată cu aeronavă(avion); Aerotriangulaţia; Realizarea DIM/3DMesh/ MDS prin metode fotogrammetrice; Realizarea true-ortofotoplan pentru mediulurban din imagini nadirale şi oblice; Pentru Componenta B: Furnizarea de produse hardware şi software similare; Prestare de servicii similare experienţa similară nu a fost formulată prin raportare la activitatea principală a contractului de atribuit. Măsura de remediere: formulaţi experienţa similară prin raportare la activitatea principală a contractului de atribuire, potrivit observaţiei 10 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020.” Autoritatea contractantă argumentează implementarea măsurilor dispuse, astfel: ”Aşa cum Autoritatea Contractantă a justificat in Strategia de contractare avizată ex-ante de către ANAP, la stabilirea cerinţelor minime de capacitate tehnică şi/sau profesională, Autoritatea Contractantă a ţinut cont de complexitatea, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică care urmează a fi încheiat, coroborat cu prevederile art. 3 şi art. 5 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017.” Aspectul că achizitoarea a justificat în cuprinsul strategiei de contractare cerința solicitată nu este suficient, în implementarea măsurilor dispuse de ANAP. Achizitoarea argumentează că cerinţele privind experienţa similară au fost stabilite ţinând cont de prevederile legale şi de natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit şi nu numai de experienţă similară de cel puţin 26 milioane de lei în achiziţia de imagini oblice şi nadirale. Sunt adevărate susținerile autorității contractante referitoare la faptul că prin această cerinţă, autoritatea contractantă, doreşte să se asigure si să aibă garanţia că ofertantul a mai derulat contracte de prestări de servicii similare şi are experienţa necesară finalizării în bune condiţii a unui asemenea proiect, la un standard de calitate corespunzător. Însă prin modul în care achizitoare a reformulat cerința, solicitând dovedirea prestării de servicii identice cu cele care fac obiectul contractului supus procedurii de atribuire în cauzăsunt încălcate dispozițiile art. 179 130

alin. b) din Legea nr. 98/2016 (scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă) și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Se are în vedere că autoritatea contractantă precizează că în elaboarea cerinței s-a raportat la precizările Instrucțiunii ANAP Nr. 2/2017 din 19 aprilie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Sunt incidente în speță următoarele precizări din Instrucțiunea amintită: ”Art. 3: (1) Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/realizarea unui/unor contract/ contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/ acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă: a) va preciza ce înţelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informaţii ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea şi/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate; b) va stabili plafonul valoric/cantitativ şi numărul de contracte prin care se poate atinge acest plafon. (3) Nivelul impus în sensul alin. (2) lit. b) nu poate fi mai mare decât: a) valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, în situaţia în care se utilizează un reper valoric asociat cerinţei; b) cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/prestate/ executate în baza contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/ acordului-cadru care urmează să fie atribuit, în situaţia în care cerinţa este formulată în termeni cantitativi sau prin raportare la anumiţi indicatori. (4) Prin excepţie de la cele prevăzute la alin. (3), nivelul impus cerinţei privind experienţa similară poate depăşi plafoanele menţionate la lit. b) în situaţia în care demonstrarea capacităţii tehnice şi organizatorice a candidatului/ofertantului presupune, prin prisma obiectului contractuluide achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, realizarea de către respectivul operator economic candidat/ofertant a unui număr mai mare de exerciţii aferente îndeplinirii

unor activităţi/acţiuni similare, din punctul de vedere a complexităţii, cu contractul în cauză. Prin noţiunea de exerciţiu se înţelege derularea tuturor activităţilor aferente întregului proces necesar pentru obţinerea rezultatului final, respectiv îndeplinirea indicatorilor de performanţă ce descriu obiectivul urmărit. (...) Art. 5 (1) Nu se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului- cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celorprevăzute în contract ....." sau "a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPV XXXXX". Așadar se impune remedierea cerinței în dovedirea experienței similare, prin raportare la dispozițiile art. (3) și art. (5) din Instrucțiunea ANAP Nr. 2/2017 și ținând cont de remedierea dispusă de ANAP: ”Măsura de remediere: formulaţi experienţa similară prin raportare la activitatea principală a contractului de atribuire, potrivit observaţiei 10 din ACC nr. 13035/10246/16.12.2020.Observația 10din ACC nr. 13035/10246/ 16.12.2020 fiind:prin servicii similare se înţeleg: Servicii de fotogrammetrie, iar la nivelul a cel puţin un contract este integrată şi Furnizarea de produse hardware şi software. Totodată, vă rugăm să luaţi în considerare şi dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Instrucţiunea 2/2017, care impun necesitatea formulării cerinţei prin raportare la activitatea principală a viitorului contract.” În raport de cele mai sus reținute critica formulată de S.C. ... este întemeiată, urmând a fi admisă de Consiliu, în temeiul considerentelelor expuse. În raport de cele mai sus reținute,în temeiul considerentelor expuse critica formulată de S.C. ... este întemeiată, urmând a fi admisă de Consiliu, Cu ocazia formulării înscrisului nr. 163/25.01.2021, S.C. ...a reclamat aspecte, care nu se regăsesc în cuprinsul contestației formulate, respectiv: aspecte legate de lipsa avizului ANCPI asupra specificaţiilor tehnice din caietul de sarcini și aspecte legate de cerințele privind experiența solicitată pentru experții non cheie (în opinia contestatoarei nefiind încălcate dispozițiile Ordinului 107/2010). 132

Cu privire la temeinicia/netemeinicia aspectelor reclamate pe calea concluziilor scrise Consiliul nu sepoate pronunța, fiind ținut de tardivitatea reclamării acestora. Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016„(3) Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.” Aspectele reclamate nu pot fi analizate de Consiliu la acest moment, sub aspectul legalității și temeiniciei, atâta vreme cât asocierea contestatatoare a luat la cunoștință despre respectivele cerințe de la data amendamentelor aduse documentației de atribuire, respectiv 31.12.2020. Odată depășit termenul de contestare a documentației, raportat la dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și la cele corespondente din art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Consiliului îi este interzis să le cerceteze și să se pronunțe sub aspectul legalității. Dispozițiile art. 8 din Legea nr. 101/2016 prevăd: (1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii; b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (2) În cazul în care contestaţia priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire, publicată în sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, data luării la cunoştinţă este data publicării documentaţiei de atribuire. Aşadar, raportat la normele art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi la cele ale art. 248 C. proc. civ., este incidentă tardivitatea reclamării cerinţelor din documentaţia de atribuire. Luând act de ansamblul considerentelor expuse, Consiliul are în vedere că, dată fiind complexitatea obiectului achiziției, importanța acestuia, durata contractuală și rezultate așteptate de la derularea proiectului, asigurarea posibilității depunerii unor oferte conforme, autoritatea contractantă a depus diligențele necesare întocmirii unei documentații care să țină seama de toate aspectele pe care le implică acordul-cadru de servicii (luând în considerare specificul, complexitatea acestuia și unicitatea la nivel național) astfel încât să poată fi asigurată derularea proiectului. Cu toate acestea, se constată că, vizavi de anumite specificații tehnice din documentația de atribuire, pentru care Consiliul a adus o motivare asupra caracterului restrictiv/nejustificat al acestora, s-a

constatat că, sub motivul necesităţii achiziţiei unor servicii performante, au fost introduse și cerinţe a căror specificații au fost determinate fără a putea fi prezentată vreo explicaţie cu privire la modul în care au fost stabilite, atât de ordin tehnic cât şi de ordin funcțional, sau cum ar fi afectată această performanţă dacă aceste specificațiile ar fi diferite față de cele stabilite. În aceste condiții pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite în parte, contestația formulată de S.C. ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., în referire la aspectele pentru care, potrivit considerentelor, Consiliul a adus o motivare asupra caracterului restrictiv/nejustificat al acestora. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge ca nefondate restul criticilor formulate de S.C. ... Obligă ... ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către S.C. ..., cu adresa de corespondență în ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în .... Obligă ... ca, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... 134

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr. 1806/C7/15 Data: 15.07.2021 Prin cererea nr. 1196/28.06.2021, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 33380/29.06.2021, CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L., cu sediul în București, str. I.P. Ceaikovski nr. 9, sc. B, et. 1, ap. 16, sectorul 2 și punct de lucru (adresa de corespondență) în București, str. Vidra nr. 31, sectorul 6, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/15964/1994, având CUI RO6174812, a solicitat restituirea cauțiunii aferentă contestației nr. 11/04.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 185/04.01.2021, privind procedura de licitație deschisă, organizată de către CENTRUL NAȚIONAL DE CARTOGRAFIE, cu sediul în București, bd. Expoziției nr. 1A, sectorul 1, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii pentru realizarea de ortofotoplanuri și asigurarea automatizării proceselor de recepție, gestiune, stocare și diseminare a datelor pentru 150 de unități administrativ teritoriale din mediul urban”. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite cererea formulată de către CORNEL & CORNEL TOPOEXIM S.R.L., cu sediul în București, str. I.P. Ceaikovski nr. 9, sc. B, et. 1, ap. 16, sectorul 2 și punct de lucru (adresa de corespondență) în București, str. Vidra nr. 31, sectorul 6 și dispune restituirea către aceasta a cauțiunii în sumă de 220.000,00 lei, constituită la CEC Bank S.A. Sucursala Victoria, conform recipisei de consemnare nr. 206749543/1, aferentă contestației nr. 11/04.01.2021, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 185/04.01.2021. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere în termen de 5 zile de la comunicare. Pagina 1 din 2

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în 4 (patru) exemplare, conține 2 (două) pagini Pagina 2 din 2