Dosar CNSC 2643/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2521/C1/2643 Data: 11.11.2021 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 52693/07.10.2021 formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Sat Viforâta, Comuna Aninoasa, str. Mihai Viteazu, nr. 3, județul Dâmbovița, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J15/530/1992, având cod unic de înregistrare RO917713, reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat, împotriva documentației de atribuire elaborată de către MUNICIPIUL PITEȘTI – CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești, str. Victoriei, nr. 24, județul Argeș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Lucrări de execuție pentru obiectivul: Modernizare și eficientizare sistem de iluminat public în Municipiul Pitești” cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective ce se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire, prin înlăturarea cerințelor nelegale; obligarea autorității contractante la plate cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL PITEȘTI – Pagina 1 din 2

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITEȘTI iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind funcționalitatea touch și dimensiunea display-ului și ca rămasă fără obiect solicitarea de completare a documentației de atribuire cu fișele tehnice nr. 1, nr. 2 și nr. 3. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 850 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2521/C1/2643 Data: 11.11.2021 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 52693/07.10.2021 formulată de SC ......... SRL cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., ......... județul ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin administrator și convențional prin avocat, împotriva documentației de atribuire elaborată de către .... ........., cu sediul în ........., str. Victoriei, nr. 24, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Lucrări de execuție pentru obiectivul: Modernizare și eficientizare sistem de iluminat public în Municipiul .........” cod CPV 45310000-3, s-a solicitat: obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective ce se impun, în sensul refacerii documentației de atribuire, prin înlăturarea cerințelor nelegale; obligarea autorității contractante la plate cheltuielilor de judecată. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În fapt, contestatorul consideră că prin modalitatea de redactare a documentației de atribuire s-au încălcat o serie de principii susținute de legislația privind achizițiile publice, respectiv principiul transparenței, al tratamentului egal și al proporționalității. Contestatorul precizează că în caietul de sarcini se solicită eronat și restrictiv „compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” și s-a impus ca specificație tehnică-constructivă, contrar prevederilor Legii nr. 98/2016, modul de construcție/parametri constructivi ai aparatului de iluminat. Pagina 1 din 22

Arată că însăși autoritatea contractantă solicită ca fiecare LED să aibă o lentilă specifică, care nu poate fi decât din policarbonat optic tratat UV, PNMA. Contestatorul consideră că prin această specificație, autoritatea se abate de la Ghid și impune această condiție în afara prevederilor standardelor privind iluminatul public. Conform Ghidului aferent Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administrației Fondului pentru Mediu, singurele standarde ce trebuie respectate conform art. 10, lit. c) sunt SREN 13201 și SREN 60598. Astfel, arată că în condițiile în care Ghidul impune alinierea la prevederile standardelor SREN 13201 și SREN 60598, raportând fișele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde autoritatea solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară și securizată, cu prevederile standardelor SREN 13201 și SREN 60598, se constată că Ghidul nu impune astfel de cerințe, motiv pentru care fișele tehnice conțin cerințe restrictive cu efectul de a înlătura concurenții de la licitație. Menționează că la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor; are rolul de a etanșa compartimentul optic și de a corespunde la testul de praf și apă conform standardului SREN 60529:1995. Noile tehnologii folosesc lentilele atât pentru dispersia luminii cât și pentru dirijarea pe suprafața care trebuie iluminată, respectiv calea de rulare - drum, alee pietonală, etc. Sticla, care nu are rol de a dirija și dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. Astfel, subliniază că din acest motiv, în prezent, foarte mulți producători au renunțat la folosirea sticlei cu rol de etanșare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens”, prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în același timp dispersia luminii conform cerințelor de SREN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă. Această lentilă este o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED. Fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecție de IP67 conform SREN 60529:1995 și rezistență la impact de minim IK10 conform SREN 62262:2004, toate aceste performanțe fiind superioare soluției cu lentile și geam din sticlă securizată și tratată termic. În plus, soluția de compartiment optic formată din lentila „multilens” este mai eficientă din punct de vedere optic deoarece se folosește tehnologia TIR (Total Internai Reflection), unde eficiența optică este de peste 92%, spre deosebire de soluția cu două compartimente optice, unde geamul din sticlă securizată termic introduce pierderi de minim 10%, în funcție de grosimea sticlei, din cauza reflexiilor de la suprafața acesteia, astfel eficiența optică totală fiind de maxim 83%.

Niciun aparat de iluminat cu LED care folosește sticla transparentă tratată termic și securizată comercializat în România pentru iluminatul stradal nu rezistă la impact IK10. De asemenea, sticla nu asigură dispersia luminii pe calea de rulare conform SREN 13201. Contestatorul menționează că producătorii aparatelor de iluminat cu LED-uri folosesc în procesul de producere al acestora mai multe tehnologii pentru protecția compartimentului optic și împotriva prafului și al apei, respectiv pentru rezistență la impact conform standardului SR EN 62262:2004. Dintre aceste tehnologii indică policarbonatul transparent, respectiv cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV. Consideră că, în situația în care autoritatea contractantă solicită doar sticlă clară plană și securizată cu rol împotriva prafului și al apei, o face strict pentru a restricționa accesul mai multor ofertanți, astfel încât un singur ofertant / producător să îndeplinească toate aceste caracteristici, ceilalți ofertanți neavând posibilitatea să oferteze un produs cu caracteristici care corespund integral cerinței și ca atare să fie descalificați din punct de vedere tehnic. Mai mult, arată că în fișa tehnică nr. 2, punctul 1.18: „aparat de iluminat stradal LED 40W (...)”, se impune ca materialul folosit să fie PMMA. Astfel, autoritatea contractantă știe că în locul sticlei pot fi folosite și alte materiale și acceptă performanțele aparatului de iluminat cu utilizarea acestora din urmă. În continuare, în eventualitatea în care proiectantul motivează că solicită sticlă întrucât policarbonatul este inferior din punct de vedere calitativ, contestatorul precizează următoarele: - policarbonatul folosit la iluminatul cu LED este unul special - optic, tratat UV pentru a nu se degrada în timp și rezistă la șocuri mecanice până cel puțin IK8; - toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED folosesc lentile din policarbonat optic pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor; - se solicită în fișa tehnică ca aparatele de iluminat să fie dotate cu lentile specifice pentru a se asigura distribuția luminoasă conform standardelor; - șablarea sistemului optic nu are nicio argumentare. Contestatorul precizează că policarbonatul optic are grad de protecție la impact IK10, iar sticla, chiar și tratată poate fi supusă sablării. În ceea ce privește solicitarea „dispersor din sticlă clară, plană, securizată”, contestatorul arată că aceasta are doar rolul de a asigura etanșeitatea compartimentului optic, rezistența la impact fiind o cerință suplimentară și fără o justificare tehnică întrucât există o multitudine de soluții constructive care să înlocuiască sticla clară, plană și securizată. Pagina 3 din 22

Contestatorul apreciază că utilizatorul nu este în măsură să impună soluții la proiectarea și construcția aparatului de iluminat; soluțiile de proiectare și construcție sunt stabilite de producător, iar parametrii tehnici de funcționare sunt stabiliți de standarde. Menționează de asemenea că: - toate aparatele de iluminat cu tehnologie LED au lentile din policarbonat optic, tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic, care sunt folosite pentru dirijarea fluxului luminos; - nu există aparate de iluminat cu tehnologie LED care să nu aibă lentile din policarbonat optic tratat UV, PMMA optic sau orice alt material siliconic. Unii producători folosesc lentile care nu asigură protecție IP și IK sens în care montează un geam din sticlă suplimentar, care ar asigura protecția de IP și IK; - întrucât tehnologia este în continuă dezvoltare, au apărut pe piață lentile din policarbonat optic tratat UV, care asigură atât protecția IP cât și IK, fără a mai fi necesar montarea unui geam de sticlă sau alt material suplimentar pentru protecția compartimentului optic. Contestatorul menționează că nu solicită eliminarea cerinței cu privire la sticla plană, clară și securizată, ci solicită introducerea utilizării și a altor materiale transparente care se folosesc în tehnologia de fabricație a aparatelor de iluminat stradal, ce au rol de dirijare a fluxului luminos pe calea de rulare, dar în același timp îndeplinesc și cerințele de protecție IK și IP, respectiv standardele din domeniu, cu scopul de a nu restricționa participarea ofertanților care nu au aparate de iluminat cu sticlă. Precizează că orice aparat de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminatul stradal are în componența sa lentile din policarbonat optic (PC), PMMA optic sau orice alt material siliconic și că sticla este un mediu optic suplimentar la care au optat cei care nu pot să asigure un grad de protecție IP și IK doar prin lentile. De asemenea, subliniază că în calitate de producător de aparate de iluminat cu LED, a produs în perioada 2015-2018 un astfel de aparat echipat cu sticlă, utilizată doar cu scopul de a asigura etanșeitatea compartimentului optic și rezistența la impact; începând cu 2019, odată cu dezvoltarea opticii în iluminatul cu LED, s-a renunțat la sticlă, fiind înlocuită cu policarbonat optic, tratat UV. Față de cele de mai sus, contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității contractante să elimine această cerință eronată și restrictivă sau să dispună reformularea în sensul următor: „compartimentul optic să fie protejat cu sticlă, policarbonat, cauciuc siliconic transparent sau alte materiale folosite ca dispersor în tehnologia iluminatului cu LED-uri, toate tratate UV”.

Contestatorul arată că în caietul de sarcini, autoritatea solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat. În opinia contestatorului, aceasta este o restricție și o solicitare constructivă cu privire la designul aparatului de iluminat prin argumentul disipării de căldură și acumularea de murdărire pe aparat. Apreciază că această afirmație este contrară prevederilor legale, restrictivă și nefundamentată. Astfel, arată că un corp de iluminat bazat pe tehnologie LED are nevoie de răcire pasivă sau activă pentru a reduce temperatura cât mai bine pe joncțiunea P-N a diodei emitente de lumină. Singura metodă de a reduce temperatura unui obiect este să atașezi acestuia un radiator, care poate să fie mascat sub o carcasă sau să fie proiectat în așa fel încât acesta să nu pară un radiator. Căldura care trebuie disipată este imperativ necesar să fie scoasă din interiorul carcasei, motiv pentru care carcasele echipamentelor de iluminat cu LED pentru stradal - acolo unde se folosesc puteri mari de iluminat - sunt majoritatea din metal. Există soluții și din material „plastic” - anumiți polimeri - care pot disipa căldura la fel de bine ca și metalul. De asemenea, menționează că: - răcire pasivă - reprezintă răcirea care este asigurată în mod natural prin intermediul curenților de aer creați - structura unui radiator este special concepută pentru a asigura mișcarea aerului în interiorul radiatorului; - răcirea activă, reprezintă răcirea care este asigurată în mod forțat prin intermediul unui sistem suplimentar (ventilator, apa, freon, etc). Se folosește acolo unde este nevoie de o răcire suplimentară. Există pe piață și aparate de iluminat stradale care folosesc răcire activă. Astfel, arată că un producător de corpuri de iluminat cu LED, analizează cea mai buna soluție pentru tipul (tehnologia de LED folosită), pentru a asigura în cazul lui cea mai bună răcire pe joncțiunea P-N. Motivul pentru care această temperatură trebuie menținută în anumiți parametrii este aceea de a obține cea mai bună performanță luminotehnică, cu alte cuvinte pentru a asigura cel mai mare flux luminos la un consum energetic cât mai mic. Problemele de murdărie care apar pe corpurile de iluminat stradale sunt probleme vechi, cunoscute de toți producătorii de astfel de aparate. Problema mizeriei (produse fecale de la păsări, mizerie naturală, crăci, frunze, etc), sunt probleme care au fost dintotdeauna, inclusiv la corpurile clasice cu tehnologie Mercur, Sodiu sau orice altă tehnologie folosită. Motivul nu este dat de forma carcasei, ci de faptul că pasările, Pagina 5 din 22

frunzele etc., se așază pe ele. Din acest motiv, toți producătorii, în momentul dezvoltării soluțiilor de disipare a căldurii, au căutat și soluții de îndepărtare a acestora în mod natural/pasiv. Cu toate acestea, inclusiv aparatele de iluminat stradale vechi - cu tehnologii vechi - care aveau o carcasă fără striații și fără decupaje prezintă problema mizeriei. Astfel, menționează că producătorii au propriile lor metode pentru aparatul de iluminat dezvoltat ca aceste mizerii/murdării să fie îndepărtate pe cât posibil în mod natural de ploaie și vând. Dar cu toate acestea, nicio soluție nu este 100% eficientă, fiind necesară intervenția umană pentru îndepărtarea mizeriei din punct de vedere vizual. Contestatorul precizează că, din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striații, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ținut cont de aceste aspecte, astfel încât eficiența corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striații, cu decupaje sau plan - fără striații - va menține pe suprafața superioară putină mizerie care nu afectează eficiența corpului de iluminat, indiferent de design. În continuare, în cuprinsul contestației, contestatorul prezintă, sub formă de fotografii, modele de corpuri de iluminat în vederea demonstrării relevanței materialului și a suprafeței plane/striații. În ceea ce privește cerința „Eficiență luminoasă aparat de iluminat: minim 150 lm/W”, contestatorul apreciază că aceasta este eronată și nu este relevantă impunerea unei eficiențe luminoase pentru aparate de iluminat cu LED de minim 150 lm/W. Aceste AIL trebuie să corespundă în totalitate cerințelor din punct de vedere luminotehnic, rezultate din Dialux, conform standardului 13201:2015 pentru fiecare categorie de drum. Analizând Proiectul tehnic, se constată neconcordanțe cu privire la eficiența luminoasă. În timp ce în caietul de sarcini se impune o eficiență de 150 lm/W pentru toate tipurile de aparate de iluminat, în proiectul tehnic pentru aparatul de iluminat 40W se solicită o eficiență luminoasă de 105lm/W. În susținere, contestatorul arată că la nivelul Comisiei Europene există un document de lucru JRC115406, cu rol de ghid în achizițiile publice ecologice. Acesta conține recomandări, nu reguli sau obligații ce trebuie respectate de inițiatorii procedurilor de achiziții publice și nu exclud soluții tehnice diverse, ci acceptă soluții „pertinente”. Menționează totodată că standardele SR EN13201 și SR EN 60598 au stabilit fluxul luminos pentru fiecare categorie de drum pentru a se evita poluarea luminoasă. Abaterea de la cerințele standardului conduce la o poluare luminoasă pe timpul nopții, poluare care face obiectul unor studii de specialitate care au constatat că pasările cu activitate nocturnă mor din cauza înfometării întrucât nu pot vâna pe lumină, iar iluminatul nocturn al anumitor orașe se poate observa din spațiu.

În ceea ce privește solicitarea din fișa tehnică nr. 4 din proiectul tehnic: „afișare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, contestatorul menționează că nu înțelege de ce este relevant pentru autoritate contractantă ca echipamentul de comandă și control (gateway) să aibă un anumit tip de afișaj. În acest sens, solicită autorității contractante să elimine cerința de afișare a datelor „prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, astfel încălcându-se dispozițiile art. 2 din Legea nr. 98/2016. Consideră că utilizarea acestui dispozitiv cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, pe perioada activității de mentenanță devine insuficientă, astfel nici acest lucru nu este îndeajuns pentru a-l utiliza doar pe acesta. Totodată, arată că prin activitatea de mentenanță se înțelege înlocuirea lămpilor defecte sau verificarea conexiunilor la nivelul lămpii - acest lucru fiind posibil doar prin cunoașterea locației (coordonatelor) fiecărui AIL, precum și cunoașterea problemei (AIL defect, siguranță arsă, pierdere conexiune). Astfel, toate aceste date sunt transmise și afișate în interfața aplicației care este disponibilă pentru tehnicieni/instalatori/firmă mentenanță, astfel echipamentele mobile cum ar fi (tabletă, telefon smart, laptop) este obligatorie pentru identificarea problemelor apărute în cadrul sistemului de telegestiune, făcând inutil utilizarea și a unui ecran TFT tactil. Afișarea de erori comunicație, eroare transmisie date, eroare calendare sau alte tipuri de erori sau notificări care pot fi văzute pe gateway, pot fi afișate și prin intermediul diferitor tipuri de afișaje: afișaj TFT, afișaj LCD, afișaj LED, afișaj OLED, afișaj alfanumeric, sau altele, care să indice starea diferitor probleme/erori. De asemenea, pentru activitatea de mentenanță pentru verificarea funcționării tuturor aparatelor de iluminat se poate realiza fie în aplicația software (prin interogarea fiecărui aparat de iluminat în parte sau a grupurilor de AIL, citire putere consumată în timp real), fie prin verificarea funcționării acestora în teren, acestea putând fi pornite și dintr-un buton de pornire manual, aflat în punctul de aprindere. Contestatorul consideră că autoritatea contractantă arată neînțelegerea funcționării unui sistem de telegestiune al iluminatului stradal, prin impunerea unor funcționalități care nu ajută la eficientizarea și scurtarea timpilor de mentenanță precum menționează aceasta, dar prin introducerea unor funcționalități care îngrădesc participarea unor posibili ofertanți care nu au exact funcționalitățile cerute, dar au o Pagina 7 din 22

funcționalitate asemănătoare (care nu este recunoscută de către aceasta). Arată că acest ecran se dorește să facă parte din echipamentul denumit GATEWAY, care este un fel de router care are ca principală funcție preluarea informațiilor de la aparatele de iluminat care comunică prin frecvențe radio și să îl transmită prin intermediul GSM/ETHERNET către server. Menționează de asemenea că echipamentul este montat la o înălțime mare unde nu se poate avea acces decât cu o scară sau mijloc auto special de către personalul autorizat, deci nu este accesibil oricând, oricui. Față de cele mai sus menționate, contestatorul precizează că în acest moment nu a identificat niciun producător recunoscut la nivel internațional sau european care să producă acest gateway cu ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, considerând că nu are niciun rost montarea acestuia, în condițiile în care, informațiile se pot accesa de la laptop sau tabletă. Contestatorul solicită eliminarea cerinței de afișare a datelor prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, acordând astfel operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu. Contestatorul solicită obligarea autorității contractante să pună la dispoziție întreg proiectul Tehnic, întrucât Anexa nr. 2 – Fișe Tehnice, este incompletă. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 52937/08.10.2021, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207555472/1, tranzacția nr. 1132798573/1933511862 din data de 04.10.2021, eliberată de CEC Bank Sucursala Târgoviște, în cuantum de 35.000 lei. De asemenea, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 54452/18.10.2021, contestatorul depune dovada cheltuielilor (onorariu de avocat, în cuantum de 1000 lei) pe care le solicită, cu ocazia soluționării contestației aferentă prezentului dosar. În susținere, depune extras de cont emis de Banca Comercială Română, având cod referința IBK2021101433282 din data 14.10.2021, precum și factura seria SS, nr. 172 din 12.10.2021. Prin adresa nr. 53114/12.10.2021, înregistrată la CNSC sub nr. 55461/22.10.2021, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției publice, precum și punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, solicitând Consiliului respingerea ca nefondată a acesteia, din considerentele ce vor fi expuse mai jos. Cu privire la solicitările contestatorului, raportat la prevederile caietului de sarcini, autoritatea contractantă, răspunde punctual, după cum urmează:

- faptul că societatea contestatoare nu solicită eliminarea cerinței, ci dorește introducerea utilizării și a altor materiale, putea fi rezolvat printr-o simplă cerință de clarificare. La o eventuală solicitare de clarificări, se va accepta adăugarea sintagmei solicitată de contestator la cerință; - dacă societatea contestatoare nu este în stare să oferteze soluția solicitată, acest fapt nu poate fi considerat sub nici o formă restrictiv, deoarece peste 90% din producătorii/comercianții de pe piața din România pot oferta această soluție. Autoritatea contractantă justifică afirmația de mai sus, cu următoarele argumente : 1. Pe prima pagină a caietului de sarcini există o prevedere, respectiv: „Orice referire din cuprinsul prezentei documentații de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini și a tuturor anexelor sale, liste de cantități, formulare, etc.), prin care se indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerț, un brevet de invenție și/sau o licență de fabricație sa va citi și interpreta ca fiind însoțită de mențiunea «sau echivalent»” . Astfel, autoritatea contractantă arată că acesta ar fi putut oferta, iar comisia de evaluare ar fi acceptat utilizarea și a altor materiale decât sticla. În continuare, autoritatea contractantă prezintă argumentele tehnice pentru care a fost solicitată cerința: „compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată”, după cum urmează: Termenul de difuzor este utilizat pentru suprafața de separare între compartimentul optic și mediul exterior. Aceasta suprafață are rolul de a difuza lumina în exteriorul compartimentului optic protejând totodată acest compartiment de pătrunderea prafului și a corpurilor străine. Utilizarea unui astfel de difuzor poate avea și rol de dispersie a luminii însă acesta necesita o construcție specială, care nu a fost solicitată în documentație. Autoritatea contractantă precizează că utilizarea unui difuzor de policarbonat nu este uzual ceruta deoarece policarbonatul în timp, sub acțiunea radiației UV emisă de led-uri capătă o nuanță mată care scade substanțial capacitatea de transfer a luminii prin aceasta suprafață. Din acest motiv producătorii obișnuiesc să utilizeze o lentilă de PMMA montată peste led pentru dispersia luminii și un difuzor de sticlă pentru separarea compartimentului optic de exterior. În plus prin amplasarea aparatului pe străzile din oraș se identifică un proces de sablare fină a difuzorului din policarbonat, datorat prafului, care în timp îi scade proprietățile optice. Pagina 9 din 22

Normele de întreținere prevăd (conform SR 13201) curățarea periodică (o dată la 1-2 ani) a difuzorului cu o cârpă și alcool pentru îndepărtarea prafului și a impurităților care se pot depune în exteriorul compartimentului optic. Alcoolul acționează asupra suprafețelor de policarbonat scăzându-le transparența, acesta fiind un alt motiv pentru care la faza de proiectare s-a decis utilizarea difuzoarelor de sticlă. Cu privire la cele două standarde la care face referire contestatorul, autoritatea contractantă precizează că standardele nu impun materialele constructive ale aparatelor de iluminat ci : SREN 13201 - impune condițiile de proiectare pentru sistemele de iluminat public, iar SREN 60598 prezintă caracteristicile constructive ale aparatelor de iluminat public și testele la care acestea trebuie supuse. Alegerea soluției constructive este la latitudinea proiectantului și ține cont de mai multe aspecte raportate la regimul de funcționare al aparatelor. De asemenea cu privire la afirmația referitoare la eficiența optică, autoritatea contractantă consideră că aceasta este gratuită, nedemonstrată și nu ține cont de realitate, deoarece din studierea fișelor tehnice ale produselor existente în România s-a constatat că randamentul aparatelor cu difuzor de sticlă este superior celor de policarbonat și se situează în limitele de 94-97 %. Utilizarea difuzorului de sticla creste eficiența energetică a aparatelor în cazul în care fluxul luminos minim este impus în alegerea aparatelor. Având în vedere cele prezentate mai sus, autoritatea contractantă consideră că alegerea de către proiectant a soluției de utilizare a aparatelor echipate cu difuzor de sticlă, este justificată și nu restricționează accesul ofertanților. Cu privire la critica referitoare la faptul că în caietul de sarcini, autoritatea solicită fără nicio justificare tehnică, economică sau de altă natură, ca aparatele de iluminat să nu aibă striații sau decupaje pe exteriorul aparatului de iluminat, autoritatea contractantă menționează că nu găsește justificarea și temeinicia acestui punct din contestație, în condițiile în care, în catalogul depus de către contestator, la sediul autorității, în data de 29.06.2021, cu număr de înregistrare 33351, se regăsesc aparate de iluminat fără striații și decupaje pe exterior. În susținere, atașează un extras relevant din respectivul catalog. În ceea ce privește critica referitoare la: „Eficiență luminoasă aparat de iluminat: minim 150 lm/W”, autoritatea contractantă susține că nu înțelege motivul pentru care societatea contestă această cerință, în condițiile în care în propriul catalog de produse, depus de acesta prin adresa nr. 33351/29.06.2021 există un model de aparat de iluminat care îndeplinește cerința privind eficiența luminoasă a aparatului. În susținere, atașează fișa de catalog 1 a societății contestatoare.

Mai mult arată că, societatea contestatoare nu ia în considerare faptul că cerintele privind fluxul luminos au fost solicitate de proiectant și au fost preluate din proiectul tehnic în caietul de sarcini. Autoritatea contractantă precizează că impunerea unui flux luminos minim este motivat de dorința proiectantului de a se asigura că vor fi îndeplinite cerințele minime cu privire la nivelul de iluminare stabilit conform standardului SR 13201 pentru străzile din oraș. Corelat cu înălțimea de montaj, tipul distribuției luminoase și unghiul de înclinare, fluxul luminos al aparatului generează soluția perfectă care se poate obține în cazul profilelor specifice ale străzilor. Arată că pentru a optimiza consumul de energie ofertantul trebuie să coreleze fluxul luminos cu eficienta luminoasă a aparatului și cu materialul din care sunt realizate lentilele de dispersie și difuzorul aparatului. Așadar impunerea unui flux luminos minim este justificat pentru a obține un nivel de iluminare optim în condițiile unui consum energetic scăzut. Mai mult, subliniază că, potrivit Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru sistemele de iluminat rutier

(https:// ec.europa.eu/ environment/gpp/pdf/toolkit/traffic/RO.pdf) au fost stabilite valori de referință pentru eficacitatea corpului de iluminat. Astfel, consideră cerința pertinentă, iar referitor la afirmația privind „impunerea unei eficiențe ridicate a aparatului de iluminat ridicat restricționează accesul operatorilor economici la procedură” apreciază că nu se susține, în condițiile în care, pentru perioada 2022-2023 Comisia Europeana a stabilit că valoare de referință o eficacitate de 165 lm/W. În acest sens, arată că obiectivul de investiții îl reprezintă „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public în municipiul .........”, astfel că solicitarea contestatorului de a reduce un parametru de eficiență energetică este în totală opoziție cu direcțiile stabilite de Comisia Europeana dar și programele naționale de eficiență energetică. În plus, ajustarea acestui parametru ar genera riscuri semnificative privind neîndeplinirea parametrilor luminotehnici dar și a indicatorilor de rezultat. Referitor critica aferentă fișei tehnice nr. 4 din Proiectul Tehnic prin care se solicită: „(...) afișare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, autoritatea consideră că o solicitare de clarificări ar fi putut rezolva acest aspect. Precizează că la o eventuală solicitare de clarificări, va accepta reformularea cerinței. Pagina 11 din 22

În ceea ce privește critica referitoare la lipsa fișelor tehnice – anexă la proiectul tehnic, autoritatea contractantă consideră că o solicitare de clarificări ar fi putut rezolva acest aspect. Subliniază că va pune la dispoziția ofertanților, proiectul tehnic, inclusiv fișele tehnice ale echipamentelor, prin publicarea acestora, pe platformă. Prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 58728/ 10.11.2021, autoritatea contractantă transmite, o completare a dosarului achiziției publice. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: .... ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Lucrări de execuție pentru obiectivul: Modernizare și eficientizare sistem de iluminat public în Municipiul .........” cod CPV 45310000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. ..../30.09.2021, conform căruia valoarea estimată a procedurii este de 4.375.398,81 lei fără TVA. Conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, SC ......... SRL este nemulțumit de prevederile documentației de atribuire, despre care susține că restrâng în mod nejustificat participarea la procedura de atribuire. Având în vedere criticile din contestația formulată de SC ......... SRL, Consiliul reține că, potrivit informațiilor de la secțiunea II.1 din anunțul de participare simplificat coroborate cu cele de la capitolul „2.2 Informații despre beneficiile anticipate de către Autoritatea Contractantă” din caietul de sarcini, prezenta procedură de atribuire are ca obiect execuția unor lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public din cadrul autorității contractante, constând în înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate de iluminat LED și implementarea unui sistem de telegestiune. Descrierea amănunțită a lucrărilor de instalații electrice care urmează să fie executate și caracteristicile echipamentelor care urmează să fie montate se regăsesc în proiectul tehnic publicat în SEAP în anexa anunțului de participare simplificat sub identificatorul „[..../ 00002] PT PITESTI_compressed.pdf.p7s”, relevante în soluționarea prezentei fiind precizările capitolului II „Memorii tehnice pe specialități” subcapitolul „1. Memoriu tehnic instalații electrice – situație proiectată”, paragraful „Descrierea lucrărilor proiectate” aflat la pag. 31-32 din caietul de sarcini

în care se menționează că vor fi montate următoarele 3 categorii de echipamente: - 108 aparate de iluminat AIL1-100W stradal, care vor avea un flux luminos pe sursă de 15000 lm și o putere nominală de 100 W; - 500 aparate de iluminat AIL2-60W stradal, care vor avea un flux luminos pe sursă de 9000 lm și o putere nominală de 60 W; - 535 aparate de iluminat AIL3-40W stradal / pietonal, care vor avea un flux luminos pe sursă de 6000 lm și o putere nominală de 40 W. La pag. 34-42 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a enumerat în mod exhaustiv caracteristici tehnice prin care a descris cele 3 tipuri/categorii de corpuri de iluminat care urmează a fi montate în cadrul contractului. Ulterior luării la cunoștință a contestației, în data 13.10.2021, autoritatea contractantă a publicat în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, fișierul cu identificatorul „[..../00018] Doc raspuns consolidat.pdf.p7s” în cadrul căruia se regăsesc fișele tehnice nr. 1, nr. 2 și nr. 3 aferente celor 3 tipuri de aparate de iluminat, elaborate de proiectant pe modelul formularului F5 instituit prin anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, astfel cum a solicitat SC ......... SRL la punctul 5 din contestație, criticile contestatorului privind acest aspect urmând a fi respinse ca rămase fără obiect. Pe de altă parte, Consiliul reține că autoritatea contractantă a adoptat măsurile de remediere anterior menționate cu depășirea termenului de 3 zile de la data luării la cunoștință a contestației (07.10.2021 conform copiei după contestație transmisă de autoritatea contractantă la dosarul cauzei în anexa corespondenței înregistrată la CNSC sub nr. 58728/10.11.2021), cu consecința constatării lipsei de aplicabilitate a prevederilor art. 454 cpc coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, aspect care va fi luat în considerare la determinarea cuantumului cheltuielilor de soluționare cuvenite contestatorului. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 155 din Legea nr. 98/2016, caietul de sarcini trebuie să conțină în mod obligatoriu cerințele, prescripțiile, specificațiile tehnice care să permită produselor ce fac obiectul contractului să fie descrise în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesităților autorității contractante și să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole Pagina 13 din 22

nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici. În speța dedusă soluționării, autoritatea contractantă a completat caietul de sarcini cu proiectul tehnic elaborat de proiectant la faza PT, acesta din urmă conținând atât piese scrise (memorii, liste de cantități, fișe tehnice) cât și piese desenate (detalii de execuție, scheme electrice etc.). Având a se pronunța conform principiului disponibilității strict asupra aspectelor cu care a fost investit prin contestație respectiv cu privire la caracterul restrictiv al unora dintre specificațiile tehnice din proiectul tehnic publicat în SEAP drept completare a caietului de sarcini, Consiliul reține că aspectele criticate la punctele 1 și 2 din contestație privesc anumite specificații tehnice ale aparatelor de iluminat respectiv: - punctul 1 – „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată”; - punctul 2 - „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)”. Potrivit definiției prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, sintagma „specificații tehnice” desemnează „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”. Modalitatea de elaborare a specificațiilor tehnice este prevăzută la art. 155 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, din care se rețin ca relevante următoarele prevederi: - art. 155 alin. (1), (2) și (6): „(1) Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției. (2) Caracteristicile prevăzute la alin. (1) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia. (...) (6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca

efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 156 alin. (1), (2) și (3): „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele „sau echivalent” (...)”. Din analiza caracteristicilor corpurilor de iluminat criticate la punctele 1 și 2 din contestație, Consiliul constată că acestea nu Pagina 15 din 22

reprezintă cerințe de performanță sau cerințe funcționale ale aparatelor de iluminat astfel cum statuează prevederile art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 că trebuie elaborate specificațiile tehnice ci descriu caracteristici constructive ale corpurilor de iluminat dorite de autoritatea contractantă, cum ar fi materialul din care este construit dispersorul (sticlă) sau forma exteriorului aparatului de iluminat „fără striații sau decupaje”. Consiliul reține că scopul organizării prezentei proceduri de atribuire este modernizarea sistemului de iluminat public stradal din aria de competență a autorității contractante motiv pentru care, aplicând prevederile art. 156 și art. 156 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă ar fi trebuit să se limiteze doar la formularea acelor specificații tehnice prin care să fie descrisă obiectiv necesitatea sa, astfel încât să nu fie restricționată concurența datorită abundenței de detalii constructive din caietul de sarcini. Analizând punctual cele 2 cerințe criticate, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu neagă faptul că poate să asigure iluminatul public și cu corpuri de iluminat având dispersorul construit din alte materiale decât sticla însă preferă acest material datorită durității și faptului că este inert din punct de vedere chimic, ceea ce, în opinia sa, îi oferă avantajul durabilității în timp. Referitor la cerința ca managementul termic să se realizeze fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului, autoritatea contractantă a precizat chiar în cuprinsul proiectului tehnic că a fost solicitată „pentru evitarea acumulării de praf și frunze”. Cu privire la managementul termic, Consiliul reține că atât contestatorul cât și autoritatea contractantă susțin la unison necesitatea eliminării căldurii produsă de componentele electronice, diferendul dintre aceștia constând în preferința autorității contractante pentru un anumit tip de radiator termic (cu o anumită formă). Consiliul reține că, în mod uzual, căldura produsă de componentele electronice este eliminată în mediul înconjurător prin utilizarea de metode de răcire active sau pasive. Sintagma „răcire pasivă” desemnează procesul prin care căldura produsă de sursa de lumină este disipată în mod natural în aer prin radiatorul de căldură, caracteristic fiind faptul că efectul disipării căldurii este direct proporțional cu dimensiunea radiatorului. În mod similar funcționează si răcirea activă, cu diferența că agentul de răcire (aer sau alt fluid) este împins peste radiatorul termic prin intermediul unui ventilator sau, după caz, a unei pompe. La rândul său, volumul ocupat de radiator poate fi redus prin utilizarea unor striații sau fante similare celor de la caloriferele utilizate în locuințe sau de radiatorul utilizat de automobile, astfel încât să fie

asigurat contact termic cu aerul înconjurător al unei suprafețe cât mai mari a radiatorului termic pentru un anumit volum dat. Consiliul reține că, în cazul prezentei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă a utilizat pentru descrierea modalității de răcire a componentelor electronice sintagma „management termic” și a impus ca răcirea să se realizeze fără utilizarea de striații sau decupaje pe exteriorul aparatului, excluzând astfel din procedură numeroase produse cum ar fi cele care au radiator termic în interiorul carcasei cu eliminarea aerului prin decupaje și pe cele care au radiatorul termic cu nervuri fixat în exteriorul carcasei, pentru considerentul că aceste striații/nervuri sau decupaje vor acumula praf și frunze care la rândul lor vor bloca afluxul de aer necesar eliminării căldurii produsă de componentele electrice prin intermediul radiatorului. Totodată, se reține că autoritatea contractantă a stabilit și în cadrul altei specificații tehnice modalitatea de disipare a căldurii, prin sintagma „Placa LED va fi fixată direct de carcasa aparatului de iluminat, pentru a permite extragerea rapidă a căldurii produsa de sursele LED, astfel carcasa va avea si rolul de radiator”. Consiliul reține că scopul solicitării unui radiator termic este menținerea unui regim termic adecvat funcționării componentelor electronice iar acest scop poate fi îndeplinit de producător prin utilizarea de radiatoare termice având diverse forme și care sunt susceptibile de a fi acoperite de praf, frunze sau alte resturi indiferent dacă au sau nu decupaje, striații sau utilizează alte metode de îmbunătățire a transferului termic, motiv pentru care formularea unei cerințe de forma „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striații sau decupaje pe exteriorul aparatului” este de natură să restrângă în mod nejustificat accesul la procedura de atribuire, fiind eliminate produse care realizează în mod corespunzător managementul termic pentru simplul motiv că au decupaje sau striații. Consiliul va reține că scopul formulării specificațiilor tehnice este ca autoritatea contractantă să își descrie în mod obiectiv necesitatea care a condus la organizarea procedurii de atribuire, deziderat incompatibil cu cerințele subiective și preferințele autorității contractante concretizate în dispersorul din sticlă și management termic fără striații/decupaje, motiv pentru care va admite criticile contestatorului, urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire în sensul solicitat de contestator. Pe de altă parte, Consiliul apreciază că materialul din care este confecționat dispersorul și varianta de management termic fără striații/decupaje reprezintă aspecte calitative care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat Pagina 17 din 22

cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. În ceea ce privește critica de la punctul 3 din contestație, Consiliul reține că societatea contestatoare este nemulțumită de faptul că autoritatea contractantă a solicitat prin caietul de sarcini o anumită eficiență luminoasă a aparatelor de iluminat, exprimată în cantitatea de lumină produsă de corpul de iluminat prin raportare la energia electrică consumată (minim 150 lm/W), în loc să solicite un anumit flux luminos care să fie asigurat la nivelul străzilor în funcție de categoria acestora. Consiliul reține că procedura în care a fost formulată contestația care face obiectul prezentei are ca obiect atribuirea unui contract de execuție lucrări, situație care implică potrivit art. 12 din HG nr. 907/2016 existența unui proiect tehnic și a unor detalii de execuție conținând informații concrete cu privire la materialele care urmează a fi puse în operă. Situația descrisă de contestator, în care autoritatea să fi solicitat un anumit flux luminos iar ofertanții să aibă libertatea de a-și stabili propriile specificații tehnice pentru aparatele de iluminat ar fi fost, eventual, aplicabilă în cazul în care proiectul tehnic nu ar fi fost deja elaborat suficient de detaliat, astfel cum reglementează alin. (6) al normei juridice anterior menționată respectiv „Prin excepție de la prevederile alin. (5), anumite detalii de execuție se pot elabora/definitiva, în funcție de complexitatea proiectului și de natura lucrărilor de intervenții, precum și în cazul obiectivelor de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, pe parcursul execuției lucrărilor la obiectivul de investiție”. Prin urmare, raportat la tipul contractului care urmează a fi atribuit, constând în execuția unor lucrări de instalații electrice detaliate în proiectul tehnic anexat documentației de atribuire, Consiliul constată că solicitarea unor aparate de iluminat cu eficiență luminoasă peste pragul de 150 lm/W nu este de natură să restrângă accesul la procedura de atribuire, motiv pentru care critica contestatorului privind acest aspect urmează a fi respinsă ca nefondată.

Pe de altă parte, Consiliul constată că în cazul corpului de iluminat de tip 3 au fost prevăzute în cadrul caietului de sarcini informații contradictorii cu privire la eficiența luminoasă, după cum urmează: - în cadrul specificațiilor tehnice de la pag. 39 din caietul de sarcini și punctul 1.8 din fișa tehnică nr. 3 publicată în completarea răspunsului consolidat la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici interesați a fost menționată valoarea de minim 105 lm/W; - aceeași valoare de 105 lm/W rezultă din împărțirea fluxului luminos prevăzut în calculele luminotehnice, la pag. 309 din fișierul cu proiectul tehnic (4200 lm) la puterea de 40W, conform calculului 4200 lm/40 W = 105 lm/W; - la pag. 25 în cadrul tabelului 1, la pag. 32 în cadrul descrierii soluției proiectate și la pag. 58 din proiectul tehnic este menționat pentru aparatele de iluminat tip 3 fluxul luminos de minim 6000 lm și puterea de maxim 40W, rezultând valoarea de minim 150 lm/W, diferită de cea din fișa tehnică nr. 3. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că prin mențiunile contradictorii cu privire la fluxul luminos al aparatelor de iluminat tip 3, autoritatea contractantă nu a asigurat operatorilor economici interesați o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, Pagina 19 din 22

obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire astfel cum avea obligația conform prevederilor art. 154 din Legea nr. 98/2016, motiv pentru care va obliga autoritatea contractantă la remedierea acesteia sub aspectul fluxului luminos solicitat pentru corpurile de iluminat tip 3 și implicit a eficienței luminoase a acestora. Critica nr. 4 privind ecranul color TFT, tactil de minim 4 inch solicitat în fișa tehnică nr. 4 urmează să fie admisă în parte, în ceea ce privește tehnologia în care este construit ecranul deoarece aceasta nu are relevanță în ceea ce privește scopul indicat de către autoritatea contractantă respectiv afișare și control a informațiilor referitoare la sistem, aceste tipuri de informații putând fi afișate și pe ecrane color cum ar fi cele în tehnologie LCD, LED, OLED, alfanumeric etc. Pe de altă parte, Consiliul constată că, deși societatea contestatoare solicită înlocuirea display-ului TFT cu un afișaj LCT/LED/OLED/alfanumeric și implicit pierderea funcționalității de control tactil a sistemului ofertat, în contestație nu se regăsește niciun argument pentru care ar fi restrictivă solicitarea de control/programare cu ajutorul funcției tactile sau de ce ar fi restrictivă dimensiunea de minim 4 inch a ecranului. Simplul fapt că autoritatea contractantă a prevăzut în fișele tehnice mai multe modalități de control (aplicație web, aplicație mobilă, ecran tactil) nu conduce la concluzia că cerința cu privire la ecranul tactil de minim 4 inch ar fi restrictivă. Conform prevederilor art. 249 c.p.c potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege” și a principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente. Aplicând considerațiile teoretice anterior menționate la speța dedusă soluționării, se reține că SC ......... SRL avea obligația să argumenteze și să probeze caracterul restrictiv al cerinței cu privire la funcția tactilă și la dimensiunea de minim 4 inch a ecranului color destinat controlului din fișele tehnice anterior menționate, astfel cum a procedat cu tehnologia de construcție a ecranului respectiv. Ori, contestatorul s-a limitat la enumerarea unor dispozitive gateway care nu sunt echipate cu display și la invocarea modalității tipice de utilizare a unor astfel de dispozitive respectiv în sistemele de control și monitorizare IoT (Internet of things) care presupun accesul prin conexiune Internet, fără să țină cont de faptul că autoritatea contractantă a solicitat la pag. 47 din proiectul tehnic ca rețeaua locală să funcționeze și în sistem autonom, fără conexiune GSM sau internet.

Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... ......... iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate criticile contestatorului privind funcționalitatea touch și dimensiunea display-ului și ca rămasă fără obiect solicitarea de completare a documentației de atribuire cu fișele tehnice nr. 1, nr. 2 și nr. 3. Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Cheltuielile reclamate reprezintă „onorariu de avocat” în cuantum de 1.000 lei facturate cu factura seria SS nr. 172/12.10.2021 și achitate cu ordinul de plată cod referință IBK2021101433282 din data 14.10.2021. Aplicând prevederile art. 453 alin. (2) cpc, conform cărora „când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată”, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata sumei de 850 de lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecată acordate proporțional cu criticile din contestație care au fost admise. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE:

Admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... ......... iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației Pagina 21 din 22

de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge ca nefondate criticile contestatorului privind funcționalitatea touch și dimensiunea display-ului și ca rămasă fără obiect solicitarea de completare a documentației de atribuire cu fișele tehnice nr. 1, nr. 2 și nr. 3. Obligă autoritatea contractantă la plata cheltuielilor de soluționare către contestator, în cuantum de 850 lei. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ..... Consilier de soluționare .........

Redactat practicaua deciziei ... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 20 (douăzeci) pagini

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: ÎNCHEIERE Nr. 456/C1/2643 Data: 18.02.2022 Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 2518/17.01.2022, SC AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în Loc. Târgoviște, Str. Constantin Brâncoveanu, nr 66, Jud. Dâmbovița, având CUI RO917713, înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului sub J15/530/1992, reprezentată legal de administrator, cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor în Com. Aninoasa, Sat Viforâta, str. Mihai Viteazu, nr. 3, Jud. Dâmbovița, a formulat cerere de restituire a cauțiunii constituită pentru soluționarea contestației care a făcut obiectul dosarului nr. 2643/C1/2021, formulată în cadrul procedurii simplificate online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având drept obiect: „Lucrări de execuție pentru obiectivul: Modernizare și eficientizare sistem de iluminat public în Municipiul Pitești” cod CPV 45310000-3, organizată de MUNICIPIUL PITEȘTI – CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești, str. Victoriei, nr. 24, județul Argeș, în calitate de autoritate contractantă. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite cererea formulată de către SC AMIRAS C&L IMPEX SRL și dispune restituirea către aceasta a recipisei de consemnare a cauțiunii nr. 207555472/1 tranzacția: 1132798573/1933511862 din data de 04.10.2021, emisă de CEC Bank – Sucursala Târgoviște, în valoare de 35.000,00 lei, constituită pe seama și la dispoziția CNSC, conform prevederilor art. 611 din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data formulării contestației, de către SC AMIRAS C&L IMPEX SRL , pentru soluționarea dosarului nr. 2643/C1/2021. Pagina 1 din 2

Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere, în termen de 5 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Redactat practicaua încheierii ………….Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 4 (patru) pagini Pagina 2 din 2 Consilier de soluționare PREȘEDINTE ……………….. Consilier de soluționare …………….. Consilier de soluționare PREȘEDINTE Alina-Oana OPRIȘAN Consilier de soluționare Dan TRĂSNEA Consilier de soluționare PREȘEDINTE Alina-Oana OPRIȘAN Consilier de soluționare Dan TRĂSNEA

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: ÎNCHEIERE Nr. 2606/C1/2643 Data: 12.10.2021 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 52693/07.10.2021, formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL cu sediul în sat Viforâta, comuna Aninoasa, str. Mihai Viteazu, nr. 3, județul Dâmbovița, având CUI RO 917713, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J15/530/1992, împotriva documentației de atribuire elaborată de către MUNICIPIUL PITEȘTI, cu sediul în Pitești, str. Victoriei, nr. 24, jud. Argeș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate online, având ca obiect: „Lucrări de execuție pentru obiectivul: Modernizare și eficientizare sistem de iluminat public în Municipiul Pitești”, cod CPV 45310000-3, s-a solicitat, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea pe fond, a contestației. În luarea deciziei CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza legii și a documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DISPUNE: Admite cererea de suspendare a procedurii, din contestația formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL PITEȘTI și dispune suspendarea procedurii de atribuire, până la soluționarea fondului cauzei. Obligatorie. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere, în termen de 5 zile de la comunicare. Pagina 1 din 1