Dosar CNSC 3428/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2928/C8/3428 Data: 01.10.2025 Prin contestația nr. 1173/01.09.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 60878/02.09.2025, formulată de PRODEXIMP SRL, în calitate de leader al asocierii PRODEXIMP SRL - LA CONSULT & DEVELOPMENT SRL, cu sediul în municipiul Satu Mare, str. Gheorghe Doja nr. 3, județul Satu Mare, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J30/126/1996, având CUI 8126900, reprezentată legal prin administrator Mureșan Petre, împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 3217/22.08.2025 și raportul procedurii nr. 3214/22.08.2025, emise de COMUNA CĂMÂRZANA, cu sediul în localitatea Cămârzana, str. Principală nr. 338, județul Satu Mare, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „PROIECTARE ȘI EXECUȚIE LUCRĂRI PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚIE «MODERNIZARE STRĂZI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA CĂMÂRZANA, JUDEȚUL SATU-MARE»”, s-a solicitat: - anularea actelor emise de autoritatea contractantă, respectiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 3217/22.08.2025 și a raportului procedurii nr. 3214/22.08.2025, precum și a tuturor actelor ce întemeiază ori sunt subsecvente acestora, ca fiind nelegale și netemeinice, prin care s-a dispus respingerea ofertei depuse de asocierea PRODEXIMP SRL - LA CONSULT & DEVELOPMENT SRL. - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa evaluării ofertelor, cu reevaluarea propunerii tehnice depuse de PRODEXIMP SRL-LA CONSULT & DEVELOPMENT SRL. Prin cererea de intervenție voluntară fără număr de înregistrare și fără dată formulată de CONSTRUIANA 2014 SRL, în calitate de leader al asocierii CONSTRUIANA 2014 SRL - ARDELEAN COMPANY NORD VEST SRL - IP & CORATZA INGINERIE.RO SRL - IP INGINERIA, cu sediul în Ciuperceni nr. 200, etaj 1, comuna Agris, județul Satu Mare, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J30/255/2014, având CUI 33000287, Pagina 1 din 3

reprezentată legal prin administrator Dumitrescu Ana, s-a solicitat Consiliului: - pe cale incidentală, admiterea în principiu a cererii de intervenție voluntară. - pe fondul cauzei: • admiterea cererii de intervenție cu consecința respingerii ca nefondată a contestației formulată de către PRODEXIMP SRL și a menținerii ca temeinică și legală a deciziei autorității contractante prin care oferta acestui operator economic a fost respinsă ca neconformă.

• menținerea în integralitate a raportului procedurii de atribuire nr. 3214/22.08.2025 și a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii nr. 3215/22.08.2025 și nr. 3217/22.08.2025 atât sub aspectul corectei aprecieri a neconformității ofertei asocierii PRODEXIMP SRL - LA CONSULT & DEVELOPMENT cât și sub aspectul deciziei de desemnare drept admisibilă, conformă și câștigătoare a ofertei sale. Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în principiu, cererea de intervenție. Admite contestația formulată de PRODEXIMP SRL, în contradictoriu cu COMUNA CAMARZANA și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresa de comunicare, cu privire la evaluarea și respingerea ofertei contestatoarei. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, să procedeze la reanalizarea/clarificarea ofertei PRODEXIMP SRL și să-i permită accesul la oferta declarată câștigătoare, cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de CONSTRUIANA 2014 SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ...../C8/..... Data: ..... Prin contestația nr. ....., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., formulată de ....., în calitate de leader al asocierii , cu sediul în ...... înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ......, având CUI ......, reprezentată legal prin administrator ......, împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. ..... și raportul procedurii nr. ....., emise de ....., cu sediul în ......, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.....”, s-a solicitat: - anularea actelor emise de autoritatea contractantă, respectiv a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. ..... și a raportului procedurii nr. ....., precum și a tuturor actelor ce întemeiază ori sunt subsecvente acestora, ca fiind nelegale și netemeinice, prin care s-a dispus respingerea ofertei depuse de asocierea . - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa evaluării ofertelor, cu reevaluarea propunerii tehnice depuse de .....-...... Prin cererea de intervenție voluntară fără număr de înregistrare și fără dată formulată de ....., în calitate de leader al asocierii ..... - ....., cu sediul în ......, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ....., având CUI ....., reprezentată legal prin administrator ....., s-a solicitat Consiliului: - pe cale incidentală, admiterea în principiu a cererii de intervenție voluntară. - pe fondul cauzei: • admiterea cererii de intervenție cu consecința respingerii ca nefondată a contestației formulată de către ..... și a menținerii ca temeinică și legală a deciziei autorității contractante prin care oferta acestui operator economic a fost respinsă ca neconformă. • menținerea în integralitate a raportului procedurii de atribuire nr. ..... și a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii nr. ..... și nr. ..... atât sub aspectul corectei aprecieri a neconformității ofertei Pagina 1 din 49

asocierii ..... - ..... cât și sub aspectul deciziei de desemnare drept admisibilă, conformă și câștigătoare a ofertei sale. Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin contestația formulată, ....., în calitate de operator economic participant la procedura simplificată, critică decizia autorității contractante de a-i respinge oferta ca neconformă, având la bază opt considerente detaliate în cuprinsul comunicării și reluate în raportul procedurii nr. ...... A. Aceasta arată că, în vederea exercitării dreptului la o cale de atac efectivă și în virtutea principiului transparenței, la data de ....., a formulat o cerere de acces la dosarul achiziției publice, solicitând accesul la documente esențiale pentru formularea apărărilor, inclusiv procesele- verbale de evaluare, oferta integrală a ofertantului declarat câștigător şi corespondența relevantă. Menționează că autoritatea contractantă a permis un acces doar parțial la documentele solicitate, comunicând procesele-verbale de evaluare, dar limitând accesul la oferta câștigătoare doar la documentele de calificare și DUAE. Totodată, precizează că prezenta contestație vizează actele prin care oferta sa a fost respinsă, ca neconformă. B. Contestatoarea prezintă o sinteză structurată a deciziei de respingere, ca neconformă, a ofertei asocierii .....-.....: 1. Pretinsa nerespectare a cerințelor privind listele de cantități și soluția tehnică din DALI: propunerea tehnică nu ar respecta cerințele din Fișa de date (Cap. IV.4.1) și caietul de sarcini (Cap. 9), susținându-se că listele de cantități ar omite lucrări precum semnalizarea temporară și aducerea la cotă a capacelor căminelor existente. 2. Lipsa graficului de execuție a lucrărilor: din propunerea tehnică ar lipsi graficul de execuție, document solicitat în mod expres prin Caietul de sarcini (Cap. 8 şi Cap. 10). 3. Prezentarea eronată a drumului critic: graful drumului critic prezentat ar fi eronat, deoarece ar include asistența tehnică a proiectantului ca etapă critică și nu ar reflecta o succesiune logică și interdependentă de activități care să determine durata minimă totală de execuție, contrar cerințelor din caietul de sarcini (Cap. 10). 4. Metodologie de execuție neadaptată și incompletă: metodologia propusă nu ar fi adaptată obiectului contractului (proiectare și execuție), făcând referire la un proiect tehnic inexistent, și ar omite descrierea unor lucrări esențiale, precum scarificarea și montarea de parapeţi, încălcând astfel prevederile caietului de sarcini (Cap. 10). 5. Lipsa costurilor de mentenanță: oferta nu include costurile de mentenanță și cele aferente resurselor tehnice și financiare pe perioada de exploatare, aşa cum se solicită în Caietul de sarcini (Cap. 10). 6. Lipsa unor proceduri tehnice de execuție: neprezentarea în cadrul Planului Calității a procedurilor tehnice de execuție pentru Pagina 3 din 49

lucrările de aducere la cotă a căminelor de utilități și pentru cele de scarificare, încălcându-se astfel cerințele din fișa de date (Cap. IV.4.1) şi Caietul de sarcini (Cap. 7). 7. Plan de control al calității (PCCVI) incomplet și neadaptat: Planul de control al calității, verificări și încercări (PCCVI) este incomplet, omițând lucrări precum aducerea la cotă a capacelor căminelor, montarea parapeţilor, a indicatoarelor rutiere si executarea marcajelor. Totodată, se pretinde că documentul nu este adaptat lucrării, incluzând lucrări (canale de beton și gabioane) ce nu fac obiectul procedurii,

contrar cerințelor din Fișa de date (Cap. IV.4.1) și caietul de sarcini (Cap. 7). 8. Absența Planului de management SSM: lipsa din propunerea tehnică a Planului de management al securității și sănătății în muncă, document solicitat conform Caietului de sarcini (Cap. 7). Apreciază această decizie a autorității contractante ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente: C. Prezentarea detaliată a considerentelor de respingere și caracterul nelegal al acestora C.1. Chestiuni prealabile privind caracterul obligatoriu şi indivizibil al documentației de atribuire C.2. Încălcarea obligației legale de a solicita clarificări și abdicarea de la rolul activ în procesul de evaluare Arată că totalitatea celor opt motive invocate de comisia de evaluare vizează pretinse omisiuni sau neconcordanțe ale propunerii tehnice. Chiar admițând, per a contrario, că ar fi existat anumite neclarități, apreciază că acestea se circumscriu în mod evident categoriei de aspecte care necesitau și permiteau o solicitare de clarificare. Comisia avea obligația legală de a solicita lămuriri pentru a confirma dacă o anumită cerință a fost sau nu îndeplinită, înainte de a proceda la măsura radicală și disproporționată a respingerii ofertei. În susținere invocă decizie nr. 1483/C9/1342 din data de 29.05.2024. În opinia sa, refuzul de a solicita o simplă confirmare procedurală sau o lămurire denotă o interpretare eronată și abuzivă a atribuțiilor sale, transformând un instrument menit să asigure eficiența și competiția într-un formalism excesiv. Prin neîndeplinirea acestei obligații, autoritatea contractantă a încălcat nu doar normele procedurale specifice, ci și principiile fundamentale ale transparenței și tratamentului egal, consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, viciind astfel rezultatul procedurii. C.3. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul I - Nerespectarea cerințelor privind Listele de Cantități și Soluția din DALI Autoritatea contractantă fundamentează prima neconformitate pe o pretinsă omisiune a două elemente din listele de cantități: (i) semnalizarea temporară și (ii) aducerea la cotă a capacelor căminelor existente. 1. Cu privire la pretinsa omisiune a semnalizării temporare arată că în documentația de avizare a lucrărilor de investiții (DALI) această componentă nu a fost detaliată, iar avizul Poliției Rutiere nu a fost prezentat în cadrul documentației publicate. Pagina 5 din 49

Cu toate acestea, ..... arată că a inclus aceste operațiuni în propunerea sa tehnică. Lucrările de semnalizare rutieră temporară au fost prevăzute și detaliate în listele de cantități, la articole distincte, tocmai pentru a asigura respectarea normelor de siguranță a circulației pe parcursul execuției lucrărilor. Această abordare proactivă demonstrează o înțelegere superioară a complexității proiectului și o conformare la bunele practici de șantier, depășind chiar cerințele minime, lacunare, din documentația de atribuire.

2. Cu privire la pretinsa omisiune a lucrărilor de aducere la cotă a capacelor de cămine existente arată că decizia comisiei de evaluare nu este doar netemeinică, ci relevă o profundă neînțelegere a naturii unui contract de tip „proiectare și execuție" și a obligațiilor ce revin autorității contractante în etapa de elaborare a documentației, aspecte clarificate de următoarele documente și reglementări: HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico- economice; Notificarea ANAP nr. 245/20.04.2018 privind utilizarea sumelor forfetare; Îndrumarea ANAP din 7 martie 2023 privind detalierea excesivă a listelor de prețuri în contractele de tip proiectare și execuție În speță, autoritatea contractantă nu a furnizat informațiile tehnice minime și obligatorii pentru dimensionarea şi evaluarea corectă a acestor lucrări: - Certificatul de Urbanism nr. ...... din ..... (anexat la Răspuns consolidat la solicitările de clarificări) nu a solicitat aviz de la operatorul de apă/canalizare, neindicând existența unei rețele funcționale care să necesite intervenții. - Niciun document din dosarul achiziției (DALI, caiet de sarcini, planșe) nu a prezentat detalii constructive, un inventar al căminelor, fişe tehnice sau tehnologii specifice care să permită o ofertare fundamentată. Prin urmare, solicitarea autorității contractante ca ofertantul să includă cantități și prețuri pentru o operațiune nedefinită tehnic este exact situația pe care îndrumările ANAP o interzic. C.4. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul II - Nerespectarea cerințelor minime privind prezentarea graficului de execuție a lucrărilor Comisia de evaluare a reținut faptul că propunerea tehnică depusă de ..... nu ar respecta cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini Capitolul 8 şi Capitolul 10, susținând că din ofertă lipsește „Graficul de proiectare şi execuție a lucrărilor". Aceasta arată că a elaborat și depus în cadrul propunerii tehnice documentele de planificare solicitate. În secțiunea distinctă intitulată „Grafice_-_Camarzana.pdf" din oferta electronică, se regăsesc atât Graficul de proiectare şi execuție, cât și Graficul GANTT, documente întocmite cu respectarea integrală a cerințelor din documentația de atribuire. Aceste grafice demonstrează, fără echivoc, îndeplinirea tuturor exigențelor impuse: Corelarea activităților: Graficele prezintă în mod clar corelarea dintre etapa de proiectare (2 luni) şi etapa de execuție, reflectând o succesiune logică şi fezabilă a activităților; Includerea perioadei de recepție: Planificarea include, în mod explicit şi reprezentat distinct, alocarea unei luni la finalul perioadei de execuție pentru probe, teste şi pregătirea recepției la terminarea lucrărilor, conform cerinței Pagina 7 din 49

imperative de la Cap. 8 din Caietul de sarcini; Considerarea perioadelor nefavorabile: Graficele iau în calcul şi integrează în planificarea generală perioadele de timp nefavorabile execuţiei anumitor lucrări (timpul friguros), asigurând astfel un calendar de execuţie realist. Prin urmare, motivul de respingere este nefondat, fiind fundamentat pe o premisă faptică vădit neadevărată. Documentele de planificare nu doar că există în cadrul ofertei, dar sunt elaborate cu rigurozitate şi în deplină conformitate cu cerințele. În subsidiar, chiar dacă, comisia ar fi considerat că există neclarități în privința acestor

documente, avea obligația legală, conform art. 209 din Legea nr. 98/2016, de a solicita clarificări, și nu de a respinge abuziv oferta pentru un motiv inexistent. C.5. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul III - Pretinsa incorectitudine a drumului critic Autoritatea contractantă a respins oferta invocând faptul că „graficul drumului critic este unul eronat având în vedere că asistenţa tehnică din partea proiectantului nu poate reprezenta o etapă critică' şi că acesta „nu este o succesiune de activităţi interdependente care să determine durata minimă totală de execuție". Precizează că aceste susțineri sunt neîntemeiate, denotă o interpretare eronată a conceptului de management de proiect şi nu se fundamentează pe nicio cerinţă expresă din documentația de atribuire. 1. Conformitatea cu documentația de atribuire: Propunerea tehnică, în special documentul „Grafice_-_Camarzana.pdf", respectă întocmai cerința Caietului de Sarcini (Capitolul 10), care impune prezentarea unui drum critic şi corelarea acestuia cu graficul Gantt, fără a impune vreo interdicție sau limitare privind natura activităților ce pot fi incluse pe acest drum. Documentaţia de atribuire nu conţine nicio definiție particulară a „etapei critice" şi nici nu exclude activităţile de asistență tehnică din calculul acesteia. 2. Fundamentarea Tehnică a Drumului Critic Propus: Conform teoriei şi practicii, unanim acceptate în managementul de proiect, drumul critic reprezintă cea mai lungă succesiune de activităţi interdependente dintr-un proiect, a căror durată cumulată stabileşte durata minimă totală de execuție. Orice întârziere a unei activităţi de pe acest parcurs critic determină, inevitabil, întârzierea finalizării întregului proiect. Asistența tehnică din partea proiectantului (care face parte din aceeaşi asociere cu executantul) nu mai reprezintă o simplă activitate de supervizare externă, ci devine o componentă activă, dinamică şi intrinsecă a procesului de execuţie. Proiectantul nu doar verifică, ci definitivează, detaliază şi adaptează soluțiile tehnice pe parcursul derulării lucrărilor. O analiză tehnică detaliată relevă următoarele interdependenţe critice, care demonstrează netemeinicia argumentului autorității contractante: 1. Verificarea şi avizarea dispozițiilor de şantier şi a detaliilor de execuţie: arată că, în multe situaţii de pe şantier, apar neconcordanțe între situaţia din teren şi planșele inițiale sau sunt necesare detalieri suplimentare pentru anumite noduri constructive complexe. Executantul nu poate continua lucrările în acele zone fără o dispoziție de şantier emisă de proiectant, care clarifică sau modifică soluţia tehnică. O întârziere de o zi în emiterea acestei dispoziţii de şantier se traduce, Pagina 9 din 49

inevitabil, într-o întârziere de cel puţin o zi a activităţii de execuţie respective. Aceasta este o relaţie de dependenţă directă, de tip Finish-to- Start (activitatea de execuţie nu poate începe înainte de finalizarea activităţii de asistenţă tehnică). 2. Aprobarea materialelor şi a tehnologiilor de execuţie: Proiectul tehnic stabilește cerințe de performanță pentru materiale, însă executantul este cel care propune produsele specifice pe care intenţionează să le pună în operă. Proiectantul, în cadrul asistenţei tehnice, are obligaţia de a verifica fişele tehnice ale acestor produse şi de

a confirma compatibilitatea lor cu cerințele proiectului. O întârziere în aprobarea unui material (de exemplu, un tip de mixtură asfaltică sau un geotextil) poate bloca întregul lanţ de aprovizionare şi, implicit, fronturile de lucru unde acel material este necesar. 3. Recepţia calitativă a lucrărilor ce devin ascunse: Etape esențiale ale construcţiei trebuie verificate şi recepționate calitativ de către proiectant înainte de a fi acoperite de stratul următor. Executantul nu poate turna betonul peste o armătură neverificată sau nu poate aşterne stratul de bază peste o fundaţie nerecepționată. Prin urmare, prezența şi avizul proiectantului la aceste faze determinante condiţionează direct continuitatea procesului de construcţie. O întârziere în efectuarea acestei recepţii calitative opreşte fizic activitatea pe șantier. 4. Dovada Interdependenței activităților: In documentul menționat, „Grafice_- _Camarzana.pdf", ..... a detaliat structura drumului critic şi a prezentat Tabelul de Relaţii şi Tabelul de Precedenţe, documente care demonstrează matematic și logic succesiunea și interdependenţa tuturor activităţilor incluse, inclusiv a celor de asistenţă tehnică. Aceste tabele, arată clar cum fiecare sarcină, inclusiv cele de asistenţă tehnică, este legată de activităţile predecesoare şi succesoare, formând un lanţ neîntrerupt care defineşte durata minimă a proiectului. C.6. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul IV - Pretinsa neconformitate a metodologiei de execuţie Comisia de evaluare a reținut că metodologia tehnică ar fi „neadaptată la prezenta lucrare" şi „nu descrie toate lucrările ce urmează a se executa, nefiind descrise lucrări ca: scarificare, parapete'". 1. Cu privire la lucrările de scarificare arată că aceste operaţiuni au fost incluse în cadrul metodologiei de execuție a terasamentelor, fiind o parte integrantă şi implicită a acestora. Pe de altă parte, nicio prevedere din Caietul de sarcini sau din lege nu impunea detalierea fiecărei sub-operațiuni într-un capitol distinct. 2. Cu privire la montarea parapetelor arată că potrivit documentației de atribuire (DALI), cantitatea totală de parapet prevăzută este de 70 de metri liniari, ceea ce reprezintă, ca valoare, sub 0,1% din valoarea totală a ofertei. ..... arată că a inclus în mod explicit şi neechivoc lucrările aferente parapeţilor metalici în cadrul propunerii tehnice. Aceasta prezintă un extras, parte integrantă din listele de cantități depuse, articolul "parapet metalic tip semigreu" este clar individualizat şi cuantificat. Prezența acestui reper în listele de cantități, document central al propunerii tehnice, demonstrează fără dubiu că lucrarea a fost luată în considerare, analizată, cuantificată și ofertată. Chiar admițând, adabsurdum, că omisiunea descrierii narative a modului de montaj în cadrul metodologiei ar constitui o deficiență, Pagina 11 din 49

aceasta se încadrează în mod evident în noțiunea de abatere tehnică minoră, conform definiției legale. Impactul acestei pretinse omisiuni este practic inexistent în economia generală a contractului: • Pondere financiară insignifiantă: Conform documentației de avizare a lucrărilor de investiții (DALI), cantitatea totală de parapet metalic prevăzută este de 70 de metri liniari. Raportat la valoarea totală a contractului, de peste 11,7 milioane lei, valoarea acestor lucrări reprezintă sub 0,1% din totalul ofertei.

• Complexitate tehnică redusă: Montarea parapetului metalic semigreu este o operațiune standardizată, curentă în execuția lucrărilor de drumuri, a cărei tehnologie este bine-cunoscută și nu necesită descrieri tehnologice ample sau inovatoare. Pe de altă parte, omisiunea descrierii în detaliu a unei categorii de lucrări cu o pondere financiară şi tehnică insignifiantă se încadrează în definiția abaterii tehnice minore, conform art. 134 alin. (8) și (9) din HG nr. 395/2016, iar respingerea unei oferte de peste 11 milioane de lei pentru un astfel de motiv este o sancțiune vădit disproporționată. Cu privire la pretinsa mențiune eronată legată de „proiectul tehnic" menționează că pasajul incriminat reprezintă, în mod evident şi incontestabil, o eroare materială, un simplu viciu de formă - cel mai probabil o remanență dintr-un șablon de document. Această eroare nu alterează în niciun fel substanța tehnică, angajamentele, soluțiile sau cantitățile propuse în restul ofertei. A deduce din această singură frază că întreaga metodologie, care se întinde pe zeci de pagini, este „neadaptată" reprezintă o interpretare extensivă şi profund eronată. C.7. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul V - Pretinsa lipsă a costurilor de mentenanță și a resurselor tehnico-financiare pe perioada exploatării Comisia de evaluare a invocat al cincilea motiv de neconformitate, pretinsa nerespectare a cerinţei din Caietul de Sarcini (Cap. 10), susţinând că din propunerea tehnică ar lipsi „costurile de mentenanţă şi costuri de resurse tehnice şi financiare pe perioada exploatării tehnologiei propuse". Arată că în cadrul documentului ce constituie propunerea tehnică, a inclus un capitol distinct intitulat „Măsuri aplicabile în perioada de garanție şi postgaranţie", unde a detaliat explicit operațiunile specifice care implică resurse tehnice şi financiare pentru mentenanță şi exploatare, răspunzând astfel punctual cerinței. Au fost descrise activități precum: Controlul şi verificarea periodică a infrastructurii; Revizia periodică a elementelor constructive; Operațiuni de reparații curente; Planificarea de reparații capitale; Proceduri pentru reparații accidentale. Susține că a inclus în mod explicit informațiile solicitate în cadrul propunerii tehnice. Astfel la pagina 603 -668 a propunerii tehnice (format PDF), în cadrul documentului intitulat „Planul cu măsurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție", a prezentat detaliat modalitățile de intervenție, resursele tehnice (personal, echipamente) și resursele financiare implicate în gestionarea perioadei de garanție și post-garanție. 1. Planul conține explicit „costurile şi resursele" pe perioada garanției. Chiar din debut (pag. 603) se arată că toate materialele, Pagina 13 din 49

verificările, deplasările utilajelor, funcționarea utilajelor şi munca personalului pentru remedieri sunt suportate de ofertant. 2. Sunt detaliate resursele tehnice (personal & echipamente) și modul de intervenție. În tabelele succesive (pp. 603-646) apare, pentru fiecare tip de defecțiune, modalitatea de intervenție, termenul de mobilizare/ remediere şi „Resurse alocate" - de la echipe (asfaltatori, betoniști, ingineri) la utilaje concrete (freză, autogudronator, finisor, cilindru compactor, buldoexcavator, etc.). Asta acoperă cererea de „costuri de

resurse tehnice", în sensul tipologiei şi disponibilității resurselor necesare exploatării/remedierilor. 3. Sunt precizate termenele de mobilizare şi duratele de remediere, plus organizarea echipelor. Secțiunea „precizarea modalităților, termenului de intervenție ... şi prezentarea resurselor financiare, materiale, mecanice şi de personal" stabileşte timp de intervenție uzual max. 5 zile de la notificare şi durată de remediere uzuală max. 5 zile, cu organizarea concretă a echipei de intervenţie şi mijloacele cu care se deplasează. Aceste elemente sunt exact „costuri de mentenanţă" în accepţiunea organizatorică (resurse, timp, capacitate). 4. Planul tratează distinct „resursele financiare" şi arată unde sunt bugetate. La pag. 653-655 se arată expres că există capacitate economico-financiară şi că „cheltuielile pentru supravegherea lucrărilor şi remedieri în perioada de garanție sunt incluse în cheltuielile indirecte ale societății (P 91/1-2002) și nu pot fi decontate de beneficiar; resursele financiare sunt asigurate de ofertant din cota de cheltuieli indirecte." Astfel, arată că a prezentat clar clasificarea categoriilor operaționale aferente exploatării, conform cerinței documentației, și a detaliat modul de realizare a acestora astfel încât este evident că acestea implică utilizarea constantă de resurse tehnice şi financiare. In mod concret: Controlul şi verificarea periodică implică resurse umane specializate (personal calificat), echipamente tehnice şi logistice aferente (echipamente de monitorizare, unelte specifice); Reviziile periodice presupun costuri cu personal calificat, dotări tehnice specifice, consumabile (ex.: garnituri, piese uzate, lubrifianți etc.); Reparațiile curente şi accidentale determină alocarea periodică și neprevăzută a unor resurse financiare și tehnice suplimentare, inclusiv echipamente, materiale şi personal de intervenție; Reparațiile capitale presupun resurse financiare mai mari, planificate anticipat, implicând elemente tehnologice complexe, materiale noi și forță de muncă specializată. Oferta cuprinde, de asemenea, detalii tehnice privind parametrii- cheie de monitorizare și exploatare a instalației de canalizare, inclusiv indicatori relevanți pentru bugetarea mentenanței pe termen lung. Oferta prezintă, într-un mod detaliat și precis, toate procedurile și operațiunile specifice necesare pentru mentenanța și exploatarea ulterioară a instalațiilor, respectiv: controlul și verificarea periodică a instalației pentru funcționarea normală; revizia instalațiilor; reparații curente, capitale și accidentale. C.8. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul VI - Pretinsa lipsă a procedurilor tehnice de execuție pentru aducerea la cotă a căminelor și scarificare Pagina 15 din 49

Autoritatea contractantă își fundamentează cea de-a șasea critică pe o pretinsă nerespectare a cerințelor din Fișa de date (Cap. IV.4.1.) și din Caietul de sarcini (Cap. 7), imputând ofertei lipsa procedurilor tehnice de execuție pentru două operațiuni specifice: „aducere la cotă cămine utilități" și „scarificare". Astfel, precizează că în Propunerea tehnică la pag. 52 se regăsește Lista Procedurilor tehnice de execuție iar la pag. 53- 265 descrierea acestor proceduri tehnice de execuție.

Lucrările de scarificare nu reprezintă o categorie de lucrare de sine stătătoare, ci o operațiune tehnică subsumată categoriei principale de lucrări de terasamente şi pregătire a platformei drumului. Propunerea tehnică a inclus proceduri detaliate pentru realizarea terasamentelor, care, implicit şi în mod necesar, din punct de vedere tehnologic, acoperă şi operațiunile de scarificare a stratului existent. Propunerea descrie explicit frezarea/decaparea îmbrăcăminţii, reciclarea la cald în stații, pregătirea stratului suport, amorsare și reinstalare straturi — adică exact lanțul tehnologic în care încape scarificarea (ca metodă de desfacere/pregătire şi recondiționare a straturilor). Mai mult, lista de resurse tehnice include reciclator/stabilizator de sol, autogreder, cilindru compactor, utilaje cu care, în practică, se execută scarificarea, stabilizarea şi recompacţiile. Sunt detaliate şi fazele de pregătire a stratului suport, amorsare, compactare, respectiv frezare/decapare pentru remedieri — tot ceea ce acoperă tehnologic scarificarea ca operațiune. Lucrările de aducere la cotă a căminelor, așa cum este argumentat și la Motivul I, reprezintă o operațiune a cărei necesitate, amploare și soluție tehnică pot fi determinate doar în faza de proiectare, pe baza unor studii de specialitate şi a avizelor de la deținătorii de utilități. „Aducerea la cotă a căminelor" depinde de proiectare și deținătorii de utilități. Arată că în caietul de sarcini, autoritatea contractantă a demonstrat că, atunci când a avut informații clare, a știut să le transpună în obligații precise și să aloce responsabilitățile în mod corespunzător. La capitolul referitor la utilități, se stipulează: „In amplasamentul lucrării există stâlpi de susținere a rețelei aeriene, de alimentare cu energie electrica. (...) In urma obținerii avizelor de la deținători de utilități, se vor avea în vedere recomandările acestora, dacă va fi cazul. Stâlpii afectați de amenajarea drumului vor fi relocați înainte de predarea amplasamentului către constructor. " Această prevedere este de importanță capitală din două motive: 1. Alocarea clară a riscului şi responsabilității: Autoritatea contractantă își asumă în mod explicit responsabilitatea pentru relocarea stâlpilor, eliminând acest risc şi cost din sarcina ofertanților. Aceasta este practica corectă atunci când o lucrare este certă şi poate fi gestionată direct de beneficiar înainte de începerea contractului principal. 2. Contradicția flagrantă: Specificitatea cu care sunt tratate lucrările la rețeaua electrică intră în contradicție directă cu ambiguitatea totală manifestată în privința celorlalte rețele de utilități. In timp ce pentru stâlpi se oferă o soluție clară, pentru lucrările la rețelele de apă/canal (implicate în aducerea la cotă a căminelor), autoritatea a oferit un răspuns evaziv și pasiv în Răspunsul consolidat la solicitări de Pagina 17 din 49

clarificări: „Se va avea în vedere respectarea avizelor şi acordurilor emise de deținătorii utilităților. " Contestatoarea susține că oferta conține procedurile relevante (inclusiv frezare/decapare/reciclare, pregătire strat suport, amorsare, compactare) şi resursele pentru execuția lor; pentru cămine, soluție tehnică se decide după avizele deținătorilor de utilități, cum a arătat în secțiunea de utilități. Solicită înlăturarea motivului VI și reevaluarea ofertei, ca conformă, pe acest punct.

C.9. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul VII - Pretinsa neconformitate a Planului de control al calității, verificări și încercări (PCCVI) Comisia de evaluare a dispus respingerea ofertei invocând ca motiv de neconformitate o pretinsă nerespectare a cerințelor din Fișa de date (Cap. IV.4.1.) şi din Caietul de sarcini (Cap. 7). Critica este dublă: pe de o parte, se susține lipsa PCCVI pentru lucrări specifice (aducere la cotă cămine, parapete), iar pe de altă parte, se afirmă că documentul prezentat „nu este adaptat la prezenta lucrare". 1. Existenta şi conformitatea PCCVI în cadrul propunerii tehnice: Planul de control al calităţii, verificărilor şi încercărilor (PCCVI) nr. ..... a fost depus în cadrul propunerii tehnice, fiind regăsit la paginile 293-302 ale documentației. Mai mult, numeroase alte secțiuni ale propunerii tehnice fac trimitere expresă la acest document, confirmând integrarea sa deplină în fluxul tehnologic ofertat şi demonstrând că nu este un document generic, ci unul adaptat obiectivului. 2. Interpretarea eronată a cerinţei şi standardul de evaluare: Cerinţa din Caietul de Sarcini (Cap. 7) şi din Fişa de date (Cap. IV.4.1) vizează prezentarea unui plan de control pentru „lucrările executate pe faze determinante de execuţie" şi pentru „principalele categorii de lucrări". Această cerință a fost respectată întocmai, PCCVI-ul fiind structurat pe ansambluri mari de lucrări (terasamente, straturi rutiere, hidraulica drumului etc.). Lucrările de „ridicare la cotă a căminelor" şi montarea „parapetelor" nu reprezintă „categorii de lucrări" principale sau „faze determinante" în sine, ci operaţiuni auxiliare sau de finisaj, subsumate unor categorii principale. Ridicarea la cotă a căminelor este o operațiune auxiliară din categoria racordări/finisaje, a cărei calitate este verificată în mod natural în cadrul fazelor principale (trasare, decopertare, aliniere la cotă, refacerea îmbrăcămintei, recepție locală), care sunt acoperite de PCCVI. „Ridicarea la cotă a căminelor" şi „parapetele" sunt micro-operațiuni subsumate unor categorii principale, iar controlul lor e deja prins în fluxul de faze. Pentru elementele liniare precum parapetele, verificările calitative se integrează în fazele de montaj şi în recepţiile pe faze determinante (verificări de geometrie, aliniamente, continuitate, sisteme de fixare), care fac parte din metodologia generală a PCCVI. 3. Încălcarea obligaţiei legale de a solicita clarificări: Chiar dacă, prin absurd, comisia de evaluare ar fi considerat că aceste operaţiuni auxiliare necesitau o detaliere suplimentară în cadrul PCCVI, se afla în faţa unei situaţii care impunea în mod obligatoriu aplicarea art. 134 şi 137 din HG nr. 395/2016. Constatând o pretinsă omisiune formală Pagina 19 din 49

sau o detaliere insuficientă, comisia avea obligaţia legală de a solicita clarificări sau completări, şi nu de a respinge direct oferta. Respingerea ofertei în aceste condiții, în contextul în care PCCVI-ul a fost depus și este pe deplin integrat în propunerea tehnică, constituie un abuz. 4. Cadrul Legal şi de Bună Practică Ignorat de Comisia de Evaluare - Îndrumările Obligatorii ale A.N.A.P. Decizia de respingere a ofertei nu este doar rezultatul unor erori de fapt sau de interpretare punctuală, ci decurge dintr-o ignorare

fundamentală a cadrului de reglementare terţiar, cu forţă obligatorie în practica administrativ-jurisdicţională, stabilit prin îndrumările şi notificările Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (A.N.A.P.). Aceste documente, emise tocmai pentru a asigura o practică unitară, transparentă şi eficientă, stabilesc principii clare pe care comisia de evaluare le-a încălcat în mod sistematic. C.10. Nelegalitatea deciziei de respingere pentru Motivul VIII - Pretinsa lipsă a Planului de management SSM Arată că propunerea tehnică depusă a răspuns punctual și exhaustiv cerințelor obligatorii, astfel cum au fost ele detaliate în Fișa de date. Astfel, la paginile 358-390 din fișierul 00.Propunere tehnică execuție Camarzana.pdf, a prezentat în detaliu exact măsurile de mediu şi SSM solicitate: măsuri pentru controlul zgomotului și vibrațiilor, măsuri pentru reducerea prafului, planul de management al deșeurilor şi măsurile de intervenție în caz de avarii. Suplimentar, pentru a confirma angajamentul său de a respecta întregul cadru legal, a depus Declarațiile ambilor asociați privind respectarea reglementărilor obligatorii în domeniul mediului, social şi al relațiilor de muncă, documente ce se regăsesc la pagina 144 din fișierul Propunere tehnica ......_part_1.pdf şi la pagina 13 din fișierul 00.Propunere tehnică execuție Camarzana.pdf. Prin urmare, apreciază că a furnizat substanța informațiilor solicitate, demonstrând pe deplin capacitatea de a gestiona aspectele de securitate, sănătate și mediu în cadrul proiectului. Prin cererea de intervenție voluntară fără număr de înregistrare și fără dată formulată de ..... solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 1) Cu privire la admisibilitatea cererii de intervenție arată că interesul său este determinat de calitatea de ofertant câștigător, precum și de dreptul de a păstra această calitate din care derivă totodată și calitatea de titular al raportului juridic procedural, soluția pronunțată în această cauză având efect direct asupra drepturilor dobândite. 2) pe fondul cauzei, arată că oferta depusa de către asocierea ..... - ..... a fost declarată neconformă, raportat la prevederile art. 137, alin. (3), lit. a) din HG nr. 395/2016. Toate lipsurile care au condus la respingerea acestei oferte au caracter esențial, nu pot fi tratate drept abateri minore şi nu pot fi remediate prin clarificări, întrucât ar însemna modificarea ofertei, contrar Legii speciale și jurisprudenței constante CNSC şi CJUE. Astfel, criticile aduse modului de evaluare sunt total nefondate, împrejurare față de care solicită menținerea ca temeinică și legală a Pagina 21 din 49

deciziei autorității contractante respectiv menținerea raportului procedurii atacat. 1. În ceea ce privește primul motiv de respingere al ofertei contestatoarei arată că parctica CNSC a stabilit in mod constant că lipsa unor elemente tehnice esențiale în listele de cantități sau în propunerea tehnică atrage excluderea ofertei, neputând fi remediată prin clarificări (ex. Decizia CNSC nr. 2145/2022, nr. 1023/2023). 2. Referitor la cel de-al doilea motiv de respingere reprezentat de lipsa graficului de execuție arată că acest document era obligatoriu

potrivit caietului de sarcini și fișei de date, iar absența sa nu poate fi calificată drept abatere minoră şi nu poate fi remediată prin clarificări. 3. Al treilea motiv de respingere a ofertei ..... a fost reprezentat de faptul că graficul drumului critic prezentat de acest operator economic, este eronat. Această omisiune nu poate fi apreciată ca o eroarea formală, ci de substanță pentru că introducerea „asistenței tehnice" ca fază critică denotă necunoașterea cerințelor procedurii. Drumul critic trebuie să cuprindă strict activități de execuție (terasamente, structuri rutiere, montaj parapete, marcaje, testări etc.), nu activități administrative sau de consultanță. Apreciază că o astfel de omisiune nu poate fi remediată prin clarificări. O eventuală corectare ulterioară ar însemna redesenarea întregului grafic de execuție și implicit modificarea propunerii tehnice, ceea ce contravine art. 134 alin. (5) HG 395/2016, astfel ca respingerea ..... pentru drumul critic eronat este pe deplin justificată. Lipsa unei reprezentări corecte și logice a activităților critice încalcă cerințe exprese din caietul de sarcini și fișa de date, fiind o deficiență esențială care nu poate fi acoperită prin clarificări. 4. Cel de-al patrulea motiv de neconformitate al ofertei contestatoarei, este reprezentat de faptul ca Metodologia propusă nu descrie toate lucrările ce urmează a fi executate, respectiv: nu a fost descrisă tehnologia de scarificare; nu au fost descrise lucrările privind parapetele. Susține că aceste omisiuni nu pot fi considerate abatere minore și nu pot fi suplinite/completate prin clarificări. O metodologie incompletă nu înseamnă un viciu formal, ci o lipsă substanțială, iar în cauza pendinte, oferta nu arată cum se vor executa lucrări critice pentru rezistența şi siguranța drumului. O completare ulterioară a metodologiei ar însemna adăugarea de informații tehnice esențiale, echivalentă cu o rescriere a propunerii tehnice, iar jurisprudența Consiliului este constantă în sensul respingerii de contestații similare, reținând că metodologia incompletă atrage neconformitatea. 5. Lipsa costurilor de mentenanță și resurse pe perioada exploatării a reprezentat un alt motiv de excludere al ofertei depuse de către contestatoare. Costurile de mentenanță sunt cerințe obligatorii. Ele permit autorității să evalueze sustenabilitatea soluției tehnice și impactul pe termen lung al lucrării. O ofertă care nu le prezintă este incompletă. Criteriul de atribuire ales - cel mai bun raport calitate-preț- include o pondere semnificativă pentru partea tehnică de aproximativ 60%. Lipsa Pagina 23 din 49

costurilor de mentenanță face imposibilă evaluarea comparativă și distorsionează competiția. O astfel de omisiune nu privește forma, ci conținutul substanțial al propunerii tehnice, astfel că absența costurilor de mentenanță echivalează cu omisiunea unei părți a caietului de sarcini, aspect ce nu poate fi tratat ca abatere minoră și nici nu poate fi acoperit prin clarificări. 6. Motivul numărul 6 de neconformitate a ofertei ..... este reprezentat de faptul ca acesta nu a inclus proceduri tehnice de execuție

pentru lucrări obligatorii, respectiv pentru scarificare și aducerea la cotă a capacelor de cămine utilități. Lipsa acestor proceduri afectează direct posibilitatea autorității de a evalua oferta și de a se asigura că lucrările vor fi realizate conform normativelor tehnice obligatorii. Față de aceste aspecte, respingerea ofertei ..... pentru lipsa procedurilor tehnice este legală și justificată. Oferta nu respectă cerințele minime din fișa de date și caietul de sarcini, iar deficiența nu poate fi acoperită prin clarificări. 7. În ceea ce privește motivul de neconformitate al ofertei ..... referitor la prezentarea unui Plan al calității (PCCVI) incomplet și neadaptat arată că respingerea ofertei este așadar pe deplin justificată întrucât deficiența afectează controlul calității, iar lipsurile nu pot fi acoperite ulterior prin clarificări. În susținere invocă Decizia nr. 1734/2021, nr. 1245/2023. 8. Oferta ..... a fost respinsă și pentru că nu a prezentat Planul de management SSM, deşi acesta era obligatoriu conform caietului de sarcini. Menționează că lipsa acestuia echivalează cu imposibilitatea verificării modului în care ofertantul va proteja muncitorii şi respecta normele de securitate. Fără un Plan SSM, nu se pot evalua riscurile, măsurile de protecție şi resursele alocate pentru siguranța lucrătorilor, ceea ce ar putea afecta direct executarea în condiții de legalitate şi securitate. Planul SSM privește siguranța personalului şi respectarea normelor imperative iar omisiunea de a-l prezenta nu poate fi apreciată o abatere minoră. Tot astfel, apreciază că adăugarea Planului SSM ulterior depunerii ofertei ar însemna modificarea propunerii tehnice printr-un document nou, interzisă de art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, astfel ca omisiunea nu poate fi suplinită pe cale de răspuns la clarificări. Prin punctul de vedere fără număr de înregistrare și fără dată, înregistrat la Consiliu cu nr. ......., ...... a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de ....., ca fiind nefondată. Pentru facilitarea soluționării contestației formulate, motivele declarării ca neconformă a ofertei urmează a fi prezentat diferit de considerentele contestației. Astfel: 1. SSM. Potrivit prevederilor caietului de sarcini Capitolul 7. RESPONSABILITĂŢILE CONTRACTANTULUI- Responsabilități legate de securitatea şi sănătatea în muncă pe durata execuţiei lucrărilor pe şantier, autoritatea contractantă a stabilit drept cerinţă minimă: "în cadrul Pagina 25 din 49

propunerii tehnice ofertanţii vor prezenta Planul de management SSM în conformitate cu cerinţele tehnice obligatoriu aplicabile obiectivului/obiectivelor prezentei achiziţii." Astfel cum rezultă din însăși contestație, aceasta nu a prezentat/ depus niciun Plan de management SSM. Fiind o cerință minimă prescrisă de documentația de atribuire, lipsa Planului de management SSM nu poate fi acoperită de diferitele mențiuni implicite strecurate în cuprinsul ofertei tehnice. Nefiind respectată cerința (minimă) din caietul de sarcini, calificarea ofertei ca fiind neconformă este legală.

2. Mentenanța. Potrivit prevederilor Caietului de sarcini Capitolul 10. CERINŢE PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR, autoritatea contractantă a stabilit următoarele cerinţe minime: "Ofertantul va cuprinde în propunerea tehnică: Costuri de mentenanţă şi costuri de resurse tehnice şi financiare pe perioada exploatării tehnologiei propuse pentru soluţiile cuprinse în Caietul de sarcini". ..... nu a prezentat în cadrul propunerii tehnice costurile de mentenanţă şi costurile de resurse tehnice şi financiare pe perioda exploatării tehnologiei propuse. Costurile privind mentenanța privesc beneficiarul lucrărilor (respectiv, autoritatea contractantă). Aceste costuri se plasează în timp, după şi urmare execuției şi realizării lucrărilor. Costurile privind mentenanța nu se referă la perioada de garanţie şi postgaranţie, la fel cum NU se referă la cheltuielile cu refacerea şi remedierea. Nu în ultimul rând, costurile privind mentenanţa se diferenţiează de cheltuielile indirecte. Menirea şi importanţa acestor costuri constă în aceea că, beneficiarul lucrărilor (respectiv, autoritatea contractantă) trebuie să îşi planifice în mod judicios, prudent şi predictibil bugetul pentru perioada post-execuţie. Raportat la considerentele contestaţiei rezultă în mod rezonabil faptul că Petenta nu face diferenţa între costurile privind execuţia lucrărilor şi costurile privind mentenanţa lucrărilor. Este, probabil, şi motivul pentru care Petenta nu a respectat cerinţa minimă din caietul de sarcini şi nu a prezentat costurile de mentenanţă şi costurile de resurse tehnice şi financiare pe perioada exploatării tehnologiei propuse pentru soluţiile cuprinse în caietul de sarcini. 3. DALI. Potrivit informațiilor înscrise pe prima pagină a Caietului de sarcini (2. DATE TEHNICE): "Soluția tehnică prevăzută în DALI trebuie respectată și în fazele ulterioare ale proiectului, respectiv la elaborarea documentației de proiectare (proiect tehnic, caiete de sarcini şi detalii de execuție) şi la execuția lucrărilor." Potrivit specificaţiilor (pre)stabilite în DALI: Aceste prevederi nu au fost înscrise / prevăzute de Petentă în oferta tehnică, motiv pentru care oferta acesteia a fost declarată neconformă. 4. "Grafice_-_Camarzana.pdf". În secțiunea distinctă intitulată „Grafice_-_......pdf din oferta electronică' se regăsesc, într-adevăr, graficele despre care se face vorbire în contestație. Însă, cele trei grafice - respectiv, 'Drumul critic' II 'Graficul Gantt' II 'Graficul de execuţie' - reprezintă unul şi același document fiind modificată doar denumirea documentului și culorile folosite. Pagina 27 din 49

În această ordine de idei, constatările comisiei de evaluare privitoare la Drumul critic, respectiv Graficul de execuție sunt reale, iar oferta se prezintă a fi neconformă. 5. Tehnologia propusă. Proceduri tehnice de execuție- Constatările comisiei de evaluare privitoare la cele două cerințe minime sunt întrutotul fondate, motiv pentru care aprecierile contestatoarei se prezintă a fi nefondate.

6. PCCVI. Constatările comisiei de evaluare privitoare la cele două cerințe minime sunt întrutotul fondate, motiv pentru care aprecierile contestatoarei se prezintă a fi nefondate. Prin adresa nr. ....., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., autoritatea contractantă a transmis documente din dosarul achiziției. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ....., autoritatea contractantă a transmis documente din dosarul achiziției. Consiliul are în vedere că, în cauză, ..... a formulat cerere de intervenție, în interesul autorității contractante, prin care solicită Consiliului, respingerea contestației formulate de ...... Constatând că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 61 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă și de art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, în temeiul art. 63 și art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție și va dispune introducerea în cauză, în calitate de intervenient, a acestuia. Consiliul constată că societatea ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ....... emisă de ..... în data de ......, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de ...... lei. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ....., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat o procedură simplificată, online, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.....””, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ...... din ......, valoarea totală estimată a contractului fiind de ..... lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Nemulțumită de rezultatul procedurii, potrivit căruia oferta sa a fost respinsă, ca neconformă, ..... a formulat prezenta contestație solicitând cele menționate în partea introductivă. Procedând la analiza contestației, ce face obiectul prezentului dosar, Consiliul reține că ..... reclamă modul de evaluare al ofertei sale, în lipsa solicitărilor de clarificări și refuzul autorității contractante de a-i pune la dispoziție oferta declarată câștigătoare. Consiliul consideră că îi era interzis autorității contractante să considere, fără dubiu, că societatea contestatoare nu îndeplinește cerințele documentației de atribuire. Pentru a decide ne/îndeplinirea cerințelor documentației de atribuire, comisia de evaluare trebuia să efectueze o analiză. Or, o astfel de analiză lipsește din documentele întocmite de comisia de evaluare. În aceste condiții, Consiliul stabilește că, înainte de a decide respingerea unei oferte, autoritatea contractantă trebuia să facă Pagina 29 din 49

aplicarea prevederilor art. 134 din HG nr. 395/2016, care o obligă la stabilirea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, acestea neconducând la apariția unui avantaj evident, potrivit dispozițiilor art. 209 din Legea nr. 98/2016. Potrivit art. 134 din HG nr. 395/2016: „(1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/ oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-

limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia (...) (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (7) Prin excepție de la dispozițiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire”. Așadar, după cum se poate observa, din condițiile stabilite de legiuitor, chiar modificarea nesubstanțială a unei oferte, ca urmare a răspunsului la o solicitare de clarificare, nu poate conduce, în mod automat, la respingerea ofertei, legea stabilind că o astfel de modificare poate fi acceptată, în limitele prevăzute la art. 134. Numai în urma realizării unui astfel de demers și numai în urma obținerii tuturor informațiilor și lămuririlor din partea ofertantului, se poate stabili că autoritatea contractantă a realizat o evaluare completă, evaluare care să respecte toate rigorile stabilite de legiuitor în ceea ce privește desfășurarea unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică. Evaluarea ofertei nu reprezintă un demers pur formal al comisiei de evaluare, realizat cu ignorarea drepturilor și obligațiilor pe care legiuitorul le-a stabilit în sarcina autorității contractante, în acest sens, ci reprezintă un demers de analiză temeinică și serioasă a ofertei, cu lămurirea și completarea permise de lege a acelor elemente care pot face obiectul unei astfel de etape, finalitatea urmărită de către achizitor trebuind să fie aceea a păstrării în competiție a cât mai multor oferte, astfel încât să crească șansa achiziționării celei mai bune prestații, la cel mai bun preț. Orice decizie de admitere sau respingere a unei oferte trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică a acesteia, sub toate aspectele, și pe probe concludente, nu pe elemente și informații insuficiente/neclare/nesigure. În aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit atribuțiile legale, prevăzute la art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016, care prevăd: „(1) Comisia de evaluare are următoare atribuții: ... i) elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare și/sau ofertelor; j) stabilirea ofertelor inacceptabile și/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii; k) stabilirea ofertelor admisibile”. Consiliul consideră că este eronată decizia autorității contractante, de respingere, ca neconformă, a ofertei contestatoarei, pentru neîndeplinirea cerințelor documentației de atribuire, atâta timp cât Pagina 31 din 49

aspectele mai sus menționate nu au făcut obiectul clarificărilor, contrar dispozițiilor art. 209 din Legea nr. 98/2016: „(1) În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenței. (2) Autoritatea

contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Având în vedere cele mai sus menționate, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă trebuia să aibă un rol activ și, în temeiul dispozițiilor art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2006, să solicite clarificări contestatoarei. O solicitare de clarificare nu îi poate produce ofertantului niciun avantaj, întrucât privește informațiile indicate în ofertă, solicitarea având doar scopul de lămurire. Jurisprudența Consiliului este constantă, în sensul că orice decizie a autorității contractante trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică, sub toate aspectele acesteia și pe probe concludente, iar nu pe simple aprecieri ale membrilor comisiei de evaluare. De altfel, practica constantă a Consiliului, dar și a instanțelor naționale, a fost influențată și de practica instanțelor comunitare, care stabilește nevoia de clarificare a ofertelor, în orice situație în care există dubii privind situația de fapt și/sau de drept în care se află acestea, relevante fiind concluziile din cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, CJUE s-a pronunțat în cauza C-336/12 astfel: „31 Principiul egalității de tratament și obligația de transparență se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. În consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). 32 Curtea a precizat însă că articolul 2 din Directiva 2004/18 nu se opune ca datele referitoare la ofertă să poată fi corectate sau completate punctual, în special întrucât necesită în mod vădit o simplă clarificare sau pentru a înlătura erori materiale evidente (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 33 Curtea a formulat în această hotărâre anumite cerințe care delimitează această posibilitate de a solicita în scris ofertanților o clarificare a ofertei lor. 34 Mai întâi, o cerere de clarificare a unei oferte, care poate interveni numai după ce autoritatea contractantă a luat cunoștință de ansamblul ofertelor, trebuie, în principiu, adresată în mod echivalent tuturor ofertanților care se află în aceeași situație (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctele 42 și 43). 35 În continuare, cererea trebuie să privească toate punctele ofertei care impun o clarificare (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 44). Pagina 33 din 49

36 În plus, această cerere nu poate conduce la prezentarea de către un anumit ofertant a ceea ce în realitate ar fi o nouă ofertă (a se vedea în acest sens Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 40). 37 În sfârșit, în general, în cadrul exercitării puterii de apreciere de care dispune în ceea ce privește posibilitatea de a solicita candidaților să își clarifice oferta, autoritatea contractantă trebuie să trateze candidații în mod egal și loial, astfel încât să nu se poată considera, la finalizarea procedurii de selecție a ofertelor și în raport cu rezultatul acesteia, că solicitarea de clarificare a

favorizat sau a defavorizat nejustificat candidatul sau candidații cărora le a fost adresată (Hotărârea SAG ELV Slovensko și alții, citată anterior, punctul 41)”. Totodată, Consiliul are în vedere și Cauza Cartiera dell’Adda SpA vs. CEM Ambiente SpA (C-42/13) considerentul 44: „Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C-496/99 P, EU:C:2004:236, punctele 108- 111)”; precum și punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-27/15, CJUE a reținut că: „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum s a amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le a stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. În plus, pentru a decide că o ofertă este neconformă, comisia de evaluare trebuie să identifice, în prealabil, caracteristicile tehnice din ofertă care nu corespund cerințelor tehnice solicitate în caietul de sarcini. Prin conduita sa, comisia de evaluare a nesocotit atribuția stabilită la art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016, de a analiza propunerea tehnică prin raportare la cerințele caietului de sarcini. În concluzie, Consiliul constată că evaluarea realizată a înregistrat abateri de la cadrul legal. Față de susținerile din contestație privitoare la accesul la oferta declarată câștigătoare, respectiv la neacordarea, de către autoritatea contractantă, a dreptului de studiere a dosarului achiziției, Consiliul reține că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 98/2016, accesul la dosarul Pagina 35 din 49

achiziției publice, la sediul autorității contractante, se face în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (5) și (6), potrivit cărora: „(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/ justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită,

la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/ justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale”. De asemenea, sunt reținute și prevederile art. 57 din același act normativ, alin. (1): „Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală” și alin. (4): „Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1)”. Din economia acestor prevederi legale, Consiliul constată că accesul persoanelor la dosarul achiziției publice se realizează cu respectarea legislației privind liberul acces la informațiile de interes public. Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a făcut nicio analiză a caracterului confidențial al ofertelor. Așadar, sub acest aspect, comisia de evaluare nu a finalizat analiza ofertelor reclamate sub toate aspectele, respectiv al existenței documentelor confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. Această interpretare este susținută de faptul că excepția indicată la art. 217 alin. (6), anterior citat, face referire la termenul în care ofertanților/candidaților în cadrul unei proceduri de achiziție publică li se asigură accesul și la tipul de documente la care le este permis accesul, iar nu la legislația în baza căreia se realizează acest demers. De asemenea, o repunere în termenul de contestare nu poate fi luată în considerare, întrucât dispozițiile Legii nr. 101/2016 (normă specială aplicabilă achizițiilor publice ce exclude norma generală) stabilesc, în mod clar, care sunt condițiile și termenele pentru depunerea unei contestații. Pagina 37 din 49

Astfel, termenul de contestare este expres prevăzut de legiuitor și începe să curgă de la data luării la cunoștință a actului autorității contractante considerat nelegal, conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, Consiliul nu poate lua în considerare un alt termen de depunere a contestației, care să înceapă să curgă de la o altă dată, având în vedere faptul că legiuitorul nu a reglementat, în cadrul actului normativ, în vigoare, nicio excepție de la modalitatea de calcul a acestuia. Or, când legea nu distinge, nici interpretul (contestatorul și/sau

autoritatea contractantă) nu trebuie să distingă, potrivit principiului de drept „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”. Numai prin respectarea art. 57 alin. (1) și (4) și art. 217 alin. (5) și (6) din Legea 98/2016 poate fi asigurat accesul la o cale de atac efectivă și dreptul la apărare, conform Legii nr. 101/2016 și Directivei 89/665/CEE. În lipsa accesului la informațiile din dosarul achiziției, dreptul la o cale de atac este golit de conținut, devenind o formă fără fond, iar transparența procedurii de atribuire este complet anihilată. Din documentele transmise de autoritatea contractantă se constată că nu au fost depuse, de către ofertanți, dovezi privind caracterul confidențial al documentelor din ofertele prezentate în cadrul acestei proceduri, în afară de cele referitoare la datele personale ale celor care vor fi implicați în contract. Lipsa probelor din cuprinsul declarațiilor nu dovedește confidențialitatea ofertelor. De altfel, nicio dovadă a unui prejudiciu nu a fost depusă. Or, astfel de susțineri nu puteau fi luate în considerare ca dovezi pentru limitarea accesului contestatoarei la ofertele contracandidaților săi. În acest sens, Consiliul apreciază ca relevantă atât practica CNSC cât și practica judiciară, respectiv decizii ale Consiliului ce au rămas definitive prin respingerea plângerilor, respectiv: - decizia nr. 640/C8/463/13.03.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Ploiești – dosar nr. 285/42/2024 – hotărârea nr. 338/09.04.2024; - decizia nr. 597/C8/307/08.03.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel București – dosar nr. 2005/2/2024 – hotărârea nr. 302/30.04.2024; - decizia nr. 955/C8/880/15.04.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Ploiești – dosar nr. 425/42/2024 – hotărârea nr. 519/28.05.2024; - decizia nr. 1342/C8/1231/17.05.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Alba-Iulia – dosar nr. 287/57/2024 – hotărârea nr. 522/03.07.2024; - decizia nr. 1441/C8/1307, 1316/27.05.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Cluj – dosar nr. 575/33/2024 – hotărârea nr. 713/08.07.2024; - decizia nr. 1641/C8/1612/14.06.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Bacău – dosar nr. 303/32/2024 – hotărârea nr. 649/13.08.2024; - decizia nr. 2092/C8/2244, 2467/25.07.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel București – dosar nr. 5213/2/2024 – hotărârea nr. 586/18.09.2024; Pagina 39 din 49

- decizia nr. 2123/C8/2217/29.07.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Timișoara – dosar nr. 988/59/2024 – hotărârea nr. 804/16.09.2024; - decizia nr. 2893/C8/3103, 3105/14.10.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Bacău – dosar nr. 494/32/2024 – hotărârea nr. 864/02.12.2024; - decizia nr. 3121/C8/3283, 3548/05.11.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Timișoara – dosar nr. 1365/59/2024 – hotărârea nr. 1252/10.12.2024;

- decizia nr. 3278/C8/3890/08.05.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel București – dosar nr. 7552/2/2024 – hotărârea nr. 26/17.01.2025; - decizia nr. 3277/C8/3216/19.11.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Brașov – dosar nr. 600/64/2024 – hotărârea nr. 772/19.12.2024; - decizia nr. 3329/C8/3603/25.11.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Cluj – dosar nr. 1181/33/2024 – hotărârea nr. 38/20.01.2024; - decizia nr. 3545/C8/4035/13.12.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Timișoara – dosar nr. 1496/59/2024 – hotărârea nr. 69/29.01.2025; - decizia nr. 3515/C8/3761/11.12.2024, rămasă definitivă prin respingerea plângerii de către Curtea de Apel Ploiești – dosar nr. 1150/42/2024 – hotărârea nr. 128/12.02.2025. Totodată, Consiliul prezintă, în extras, următoarele: - Hotărârea nr. 506/2023 din 27.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, dosar nr. 420/57/2023, în care s-au reținut următoarele: „Curtea reamintește că, tot supra, a reținut că în cuprinsul art. 57 alin. 1 și alin. 4 din Legea nr. 98/2016, legiuitorul vorbește expres despre dovezi privind caracterul confidențial al unor informații din cuprinsul ofertei, nicidecum despre motive/ argumente/susțineri/ alegații/teoretizări. Astfel, pentru probarea caracterului confidențial al informațiilor indicate ca atare, nu este suficientă menționarea în cuprinsul ofertei a informațiilor cu caracter confidențial și a cauzei/motivelor/ argumentelor/ susținerilor/alegațiilor/ teoretizărilor privind caracterul confidențial al acestora, ci, trebuie indicate dovezile privind acest caracter, nefiind suficientă nici măcar indicarea dovezilor privind acest caracter, ci, corelativ indicării lor exprese în cuprinsul ofertei, dovezile trebuie anexate acesteia - ele devenind astfel, anexe la ofertă. Practic, verificarea îndeplinirii de către ofertant, a celor patru obligații de rezultat expuse supra pct. 1-4, cumulativ impuse de art. 57 alin. 1 și 4 din Legea 98/2016, pentru activarea obligației autorității contractante, prevăzută de art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, de a nu dezvălui informațiile de al căror caracter confidențial se prevalează acesta, presupune în final, posibilitatea identificării și corelării dovezilor de confidențialitate anexate ofertei, cu dovezile de confidențialitate indicate în cuprinsul ofertei”; - Hotărârea nr. 591/10.10.2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 481/64/2023: „Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată în dosarul nr. 481/64/2023 de către petenta Asocierea Gott Strasse S.R.L. – Perfect Consult Europe S.R.L., prin lider al Asocierii, Gott Strasse S.R.L., în contradictoriu cu intimații Municipiul Codlea și Euro Strada S.R.L., împotriva Deciziei nr. 2038/C8/2181,2185 din data de 01.09.2023 emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată în dosarul conexat nr. 485/64/2023 de către petenta societatea Euro Strada S.R.L. în contradictoriu cu intimații Municipiul Codlea și societatea Gott Strasse S.R.L., împotriva Deciziei nr. 2038/C8/2181,2185 din data de 01.09.2023 emisă de Consiliul Pagina 41 din 49

Național de Soluționare a Contestațiilor. Obligă petenta Gott Strasse S.R.L., în calitate de lider al Asocierii Gott Strasse S.R.L. – Perfect Consult Europe S.R.L., să plătească intimatului Municipiul Codlea suma de 4.462,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Obligă petenta societatea Euro Strada S.R.L. să plătească intimatului Municipiul Codlea suma de 4.462,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunțată azi, 10.10.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței”, de menținere a deciziei nr. 2038/C8/2181,2185/01.09.2023, prin care s-a dispus: „Admite, în principiu, cererea de intervenție formulată de EURO STRADA SRL. Conexează contestațiile formulate de GOTT STRASSE SRL și de EURO STRADA SRL. Admite, în parte, contestațiile formulate de GOTT STRASSE SRL și de EURO STRADA

SRL, în contradictoriu cu MUNICIPIUL CODLEA și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare. Obligă autoritatea contractantă să refacă raportul procedurii și să emită noi comunicări privind rezultatul procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și să permită contestatoarelor accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. Respinge, ca premature, restul cererilor contestatoarelor, cu referire la ofertantele aflate înaintea lor în clasament (ofertanta declarată câștigătoare și/sau cea clasată pe locul 2). Admite cererea de intervenție formulată de EURO STRADA SRL”; - Decizia nr. 135 din 26.10.2023, emisă de Curtea de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. 607/46/2023, într-o cauză similară: «Curtea constată că în cuprinsul declarației de confidențialitate depuse la Consiliu, justificările consemnate apar a avea un conținut mai mult teoretic, abstract, afirmându-se că secretele comerciale ce sunt conținute de respectivele documente sunt protejate prin măsuri apreciate de ofertant ca fiind dovezi suficiente pentru a demonstra caracterul confidențial, enumerând patru astfel de măsuri, cu titlu de exemplu, fără a se regăsi însă dovezi privind aceste măsuri, în documentația pusă la dispoziția instanței. Caracterul teoretic al justificărilor este vădit, în special, în raport cu anumite documente din conținutul propunerii tehnice, spre exemplu cele intitulate „Fișa cu date de securitate”, în cadrul cărora sunt redate secțiunile 2 – 16, aceleași fișe fiind accesibile oricărei persoane pe site-ul Linde Gaz S.R.L., într-un conținut identic cu cel redat de documentele astfel intitulate depuse în cadrul propunerii tehnice. Într-un asemenea context, este dificil de conceput că un document care este accesibil oricărei persoane, poate fi declarat confidențial și, astfel, inaccesibil participanților interesați într-o procedură de atribuire a contractului de achiziție publică, procedură ce este caracterizată, esențialmente, prin transparență. La fel, dificil de conceput este și că prezumția generală reținută de consiliu, acoperă astfel de documente. Potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, datele și informațiile ce pot fi indicate ca fiind confidențiale, de către operatorii economici participanți la o procedură de atribuire, sunt numai cele care se încadrează în una dintre categoriile enumerate de acest text legal, și anume date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date/informații protejate de un drept de proprietate intelectuală, același regim juridic avându-l fundamentările/justificările de preț/cost și, în toate cazurile, dreptul operatorilor economici de a le declara confidențiale trebuie să îndeplinească

dubla condiție expres prescrisă de legea internă

, și anume condiția

de a justifica

caracterul confidențial, indicând categoria căreia îi aparțin datele/informațiile declarate confidențiale și condiția

de a dovedi

acest caracter. Se subînțelege, astfel, că, în cazuri precum cel aici analizat, în care se afirmă că documentele declarate confidențiale constituie secrete comerciale, în înțelesul Legii nr. 11/1991, nu este suficientă o simplă declarație de confidențialitate dată în acest sens, fiind necesară, pentru a opera prezumția reținută de Consiliu, o argumentare tehnică și plauzibilă,

cerință ce nu este îndeplinită în cauza de față în ceea ce privește documentele referite în exemplul redat în precedentele considerente. Curtea consideră că, având la dispoziție dosarul achiziției publice, Consiliul putea și trebuia să observe caracterul insuficient justificat al declarației de confidențialitate pentru datele și informațiile de natura celor din documentele Pagina 43 din 49

menționate cu titlu de exemplu și, astfel, să oblige autoritatea contractantă să acționeze în conformitate cu legea, iar nu să mențină această restricție în totalitate pentru propunerea financiară și în parte pentru propunerea tehnică, dispunând a se permite accesul petentei „la partea din propunerea tehnică depusă de Linde Gaz S.R.L. nedeclarată confidențială”, întrucât, așa cum rezultă din dispozițiile legale analizate, simpla declarație de confidențialitate nu este suficientă pentru a se restricționa accesul altui participant la respectivele date/informații. Menținerea restricției doar în considerarea declarației de confidențialitate unită cu prezumția generală reținută de Consiliu, deși confidențialitatea a fost insuficient justificat, este contrară prevederilor art. 217 alin. 4, 5 și 6 din Legea nr. 98/2016 (...).

Așa cum rezultă din textele legale redate, condiția probării caracterului confidențial este esențială pentru ca datele/informațiile având acest caracter să beneficieze de protecție, în acest sens fiind prevederile art. 57 alin. 4 din Legea nr. 98/2016, conform cărora: (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1) ale aceluiași articol, potrivit căruia: Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor

indicate și dovedite

ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Norma din dreptul intern enunțată asigură echilibrul ce trebuie menținut între interesul celui ce declară confidențialitatea unor date/informații din oferta depusă într- o procedură de atribuire precum cea din prezenta cauză și interesul public ce constituie fundamentul principiului transparenței a cărui funcționare trebuie asigurată în cadrul unei astfel de proceduri, astfel că este conformă și cu exigențele dreptului european, așa cum rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, sens în care trebuie citată Hotărârea din cauza C-927/19, prin care, în partea relevantă pentru cauză, s-a statuat astfel: „(...) 5) Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și articolul 1 alineatele (3) și (5) din Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23, precum și articolul 21 din Directiva 2014/24, citit în lumina principiului general de drept al Uniunii la o bună administrare, trebuie interpretate în sensul că o autoritate contractantă, sesizată de un operator economic cu o cerere de comunicare a informațiilor considerate confidențiale cuprinse în oferta unui concurent căruia i-a fost atribuit contractul, nu este obligată să comunice aceste informații atunci când transmiterea lor ar conduce la încălcarea normelor de drept al Uniunii referitoare la protecția informațiilor confidențiale, chiar dacă cererea operatorului economic este prezentată în cadrul unei căi de atac a aceluiași operator privind legalitatea aprecierii de către autoritatea contractantă a ofertei concurentului. Atunci când refuză să transmită asemenea informații sau când, odată cu formularea unui astfel de refuz, respinge calea de atac administrativă formulată de un operator economic cu privire la legalitatea aprecierii ofertei concurentului în cauză, autoritatea contractantă este obligată să evalueze comparativ dreptul solicitantului la bună administrare și dreptul concurentului la protecția informațiilor confidențiale, așa încât decizia sa de refuz sau Pagina 45 din 49

decizia sa de respingere să fie motivată, iar dreptul la o cale de atac eficientă de care beneficiază un ofertant respins să nu fie lipsit de efect util. 6) Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și articolul 1 alineatele (3) și (5) din Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23, precum și articolul 21 din Directiva 2014/24, citite în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că instanța națională competentă sesizată cu o cale de atac împotriva deciziei unei autorități contractante prin care se refuză comunicarea către un operator economic a informațiilor

considerate confidențiale cuprinse în documentația transmisă de concurentul căruia i-a fost atribuit contractul sau cu o cale de atac împotriva deciziei unei autorități contractante de respingere a căii de atac administrative formulate împotriva unei astfel de decizii de refuz este obligată să evalueze comparativ dreptul solicitantului de a beneficia de o cale de atac efectivă și dreptul concurentului său la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestuia. În acest scop, instanța menționată, care trebuie în mod necesar să dispună de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză cu privire la caracterul comunicabil al informațiilor menționate,

trebuie să procedeze la o examinare a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. Ea trebuie de asemenea

să poată anula decizia de refuz sau decizia de respingere a căii de atac administrative dacă acestea sunt nelegale și, dacă este cazul, să trimită cauza autorității contractante sau chiar să adopte ea însăși o nouă decizie dacă dreptul său național îi permite acest lucru.»; - Decizia nr. 310 din 14.05.2025, emisă de Curtea de Apel București, pronunțată în dosarul nr. 2637/2/2025, într-o cauză similară: «Admite în parte plângerea. Modifică în parte decizia CNSC atacată, în sensul că admite în parte contestația, obligând autoritatea contractantă la permiterea accesului la studierea ofertei desemnate câștigătoare, în integralitatea sa. Respinge, celelalte critici ca prematur formulate. Definitivă»; - Decizia nr. 364 din 20.08.2025, emisă de Curtea de Apel Oradea, pronunțată în dosarul nr. 376/35/2025, într-o cauză similară: «Admite plângerea formulată de petenta G&S PROIECT 2015 SRL în contradictoriu cu intimatul ORAȘUL TĂȘNAD, împotriva Deciziei nr. 2025/C4/1399/16.07.2025 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pe care o modifică în parte în sensul că: Obligă autoritatea contractantă să asigure petentei accesul la întreg dosarul achiziției (...)». Față de cele prezentate, Consiliul determină că, în mod nelegal, autoritatea contractantă nu a asigurat accesul contestatoarei la documentele prezentate de contracandidații săi. Prin urmare, analizarea integrală a ofertelor (adică și sub aspectul probării caracterului confidențial al acestora) și informarea legală a ofertanților reprezintă o obligație ce îi revine autorității contractante în justificarea actelor sale și pentru respectarea principiului transparenței actului decizional, dar și ca un instrument efectiv pus la dispoziția operatorului economic diligent, care cunoaște obligațiile autorității contractante, care înțelege ca, în scopul depunerii contestației, să acceseze informațiile din actele pe care autoritatea contractantă este obligată să i le pună la dispoziție și care dorește să învestească organismul de soluționare cu o contestație care să respecte toate rigorile Legii nr. 101/2016, pentru preîntâmpinarea situațiilor ce pot atrage sancțiuni din partea organismului administrativ-jurisdicțional. Pagina 47 din 49

În aceste condiții, Consiliul va admite cererea contestatoarei și va obliga autoritatea contractantă să-i permită acesteia accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, Consiliul va admite contestația formulată de ....., în contradictoriu cu ....... și va anula rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresa de comunicare, cu privire la evaluarea și

respingerea ofertei contestatoarei. Va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, să procedeze la reanalizarea/clarificarea ofertei ..... și să-i permită accesul la oferta declarată câștigătoare, cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente. Prezenta decizie va fi obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se va putea formula plângere la instanța de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate potrivit prevederilor art. 29 și 32 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în principiu, cererea de intervenție. Admite contestația formulată de ....., în contradictoriu cu ....... și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresa de comunicare, cu privire la evaluarea și respingerea ofertei contestatoarei. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, să procedeze la reanalizarea/clarificarea ofertei ..... și să-i permită accesul la oferta declarată câștigătoare, cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ...... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ...... ...... ...... Pagina 49 din 49