Decizie CNSC 213/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 213/C9/3226 Data: 30.01.2023 Prin contestația datată 29.12.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 64404/30.12.2022, depusă de Eurocerad Internațional SRL, cu sediul în Bucureşti, bd. ing. Gheorghe Duca nr. 24, etaj 4, ap. 8, sector 1, având CIF 25329026, număr de înregistrare în Registrul Comerțului J40/3817/2009, prin SCA Sîrbu & Vornicu, cu sediul profesional în Bucureşti, Calea Călăraşi nr. 249, bl. 65, ap. 50, sector 3, și sediul ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură la adresa din Bucureşti, str. Popa Savu, nr. 77, etaj 5, ap. 11, sector 1, privind procedura de licitație deschisă, organizată de Orașul Corabia, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în Corabia, str. Cuza Vodă nr. 54, județul Olt, pentru atribuirea contractului având ca obiect Elaborare Studiu de Fezabilitate, PUZ, realizare documentație tehnică pentru Autorizația de Construire (PAC), obținere Autorizația de Construire (AC) și elaborare Proiect Tehnic pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Corabia, cod CPV 71241000-9- Studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize (Rev.2), contestatoarea a solicitat remedierea vătămărilor aduse drepturilor și intereselor sale în cadrul procedurii, prin anularea tuturor actelor nelegale emise de autoritatea contractantă, respectiv: anularea parţială a raportului procedurii nr. 21989/14.12.2022; a tuturor proceselor- verbale emise de comisia de evaluare, inclusiv, dar fără a se limita la procesele-verbale nr. 18011/14.10.2022, 19391/04.11.2022 şi 21669/09.12.2022, în ceea ce priveşte desemnarea ofertei depusă de către Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi drept admisibilă, conformă şi câştigătoare; anularea comunicării rezultatului procedurii; anularea tuturor rapoartelor/proceselor-verbale intermediare şi actelor care au stat la baza emiterii raportului procedurii şi a comunicării rezultatului procedurii şi anularea tuturor actelor subsecvente acestora și, în consecință, obligarea autorităţii contractante la respingerea ofertei Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi ca neconformă şi inacceptabilă; continuării procedurii prin desemnarea ofertei Pagina 1 din 3

contestatoarei câştigătoare; accesul la dosarul constituit la Consiliu în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, inclusiv, dar fără a se limita la oferta depusă de către Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi; repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziţiei publice în integralitatea sa; în subsidiar, în situaţia în care Consiliul constatată că nu poate dispune măsurile de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire. Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi, cu sediul în str. Tezel Steet Ayranci Mah nr. 2, Turcia, CIF 4780552841, prin Cabinet de Avocat Marius Gogescu, a formulat cerere de intervenție nr. 1111/09.01.2023, înregistrată la Consiliu cu nr. 1313/10.01.2023, prin care a solicitat admiterea în principiu și pe fond a cererii; respingerea contestației și păstrarea ca legale, a actelor autorității contractante atacate prin constestație; obligarea părții în culpă la plata cheltuielilor de judecată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Eurocerad Internațional SRL, în contradictoriu cu Orașul Corabia. În temeiul art. 64 Cod procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi și o admite. Admite cererea intervenientei privind plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului și obligă contestatoarea la plata către aceasta a sumei de 6000 lei reprezentând onorariu avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva deciziei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate, conform art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 3

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 213/C9/3226 Data: 30.01.2023 Prin contestația datată 29.12.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 64404/30.12.2022, depusă de ….. privind procedura de licitație deschisă, organizată de ……….. pentru atribuirea contractului având ca obiect Elaborare Studiu de Fezabilitate, PUZ, realizare documentație tehnică pentru Autorizația de Construire (PAC), obținere Autorizația de Construire (AC) și elaborare Proiect Tehnic pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Corabia, cod CPV 71241000-9-Studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize (Rev.2), contestatoarea a solicitat remedierea vătămărilor aduse drepturilor și intereselor sale în cadrul procedurii, prin anularea tuturor actelor nelegale emise de autoritatea contractantă, respectiv: anularea parţială a raportului procedurii nr. 21989/14.12.2022; a tuturor proceselor-verbale emise de comisia de evaluare, inclusiv, dar fără a se limita la procesele-verbale nr. 18011/14.10.2022, 19391/04.11.2022 şi 21669/09.12.2022, în ceea ce priveşte desemnarea ofertei depusă de către . .. drept admisibilă, conformă şi câştigătoare; anularea comunicării

rezultatului

procedurii;

anularea

tuturor rapoartelor/proceselor-verbale intermediare şi actelor care au stat la baza emiterii raportului procedurii şi a comunicării rezultatului procedurii şi anularea tuturor actelor subsecvente acestora și, în consecință, obligarea autorităţii contractante la respingerea ofertei .. . ca neconformă şi inacceptabilă; continuării procedurii prin desemnarea ofertei contestatoarei câştigătoare; accesul la dosarul constituit la Consiliu în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, inclusiv, dar fără a se limita la oferta depusă de către …; repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziţiei publice în integralitatea sa; în subsidiar, în situaţia în care Consiliul constatată că nu poate dispune măsurile de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, anularea procedurii de atribuire. Pagina 1 din 33

… a formulat cerere de intervenție nr. 1111/09.01.2023, înregistrată la Consiliu cu nr. 1313/10.01.2023, prin care a solicitat admiterea în principiu și pe fond a cererii; respingerea contestației și păstrarea ca legale, a actelor autorității contractante atacate prin constestație; obligarea părții în culpă la plata cheltuielilor de judecată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care … contestă rezultatul procedurii de atribuire, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Prezintă pe scurt modul de desfășurare a procedurii în cauză și invocă nejustificarea caracterului confidențial al ofertei . . Susține că este încălcat accesul la justiţie şi dreptul său la un remediu efectiv, având în vedere caracterul confidenţial al ofertei . Sunt invocate dispozițiile legale încălcate și juridprudență în susținere. În cauză consideră că sunt îndeplinite toate condiţiile impuse de dispoziţiile legale pentru repunerea în termenul de contestare a actelor emise de autoritatea contractantă. În eventualitatea în care din analiza dosarului achiziţiei în mod complet vor rezulta și alte critici referitoare la inadmisibilitatea şi neconformitatea ofertei . . solicită repunerea în termenul de contestare cu privire la acestea, raportat la art. 186 alin. (1) Cod procedură civilă. Contestatoarea apreciază că oferta .i trebuia respinsă ca neconfomră, având în vedere caracterul neobişnuit de scăzut al preţului ofertat. Contestatoarea susține că nu a avut acces la propunerea financiară a ofertantului câştigător şi nici la răspunsul la solicitarea de clarificări privind caracterul neobişnuit de scăzut al preţului ofertat de către acesta, sens în care îşi rezervă dreptul de a completa prezentul motiv de contestaţiei ulterior studierii ofertei depuse de ofertantul câştigător şi a răspunsului la solicitarea de clarificări. Potrivit fişei de date a achiziției, valoarea achiziţiei a fost de 9.527.731,08 lei, fără TVA; or, ofertantul câştigător a ofertat un preţ neobişnuit de scăzut, respectiv suma de 6.859.966,39 lei, fără TVA. Preţul ofertat de către operatorul economic clasificat pe primul loc, reprezintă mai puţin de 80% din valoarea estimată a achiziţie (7.622.184,86 lei). Pagina 2 din 33

Faptul că preţul ofertat de către .l contractului de achiziţie publică în baza acestui preţ rezultă cu evidenţă din compararea preţului ofertat cu obiectul contractului de achiziţie publică. Contestatoarea precizează că deţine o experienţă vastă în domeniu (de exemplu, a fost proiectantul Lotului 1 din Autostrada Sibiu-Piteşti şi la acest moment prestează servicii de proiectare pentru Varianta Ocolitoare Giurgiu şi Varianta Ocolitoare Vaslui); în baza acestei experienţe vaste şi-a formulat propria ofertă, astfel încât să poată presta serviciile solicitate la cel mai mic preț posibil. Astfel, arată că a alocat un total de 3.463 zile lucrătoare (pag. 102 din propunerea tehnică) pentru realizarea serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică ceea ce înseamnă un cost de 2.409,46 lei/zi care include: costul cu resursa umană specializată (ingineri/arhitecţi), garanţii/asigurări, cheltuieli directe: papetărie, transport, cazare, diurnă, realizare studii, respectiv costuri indirecte: regie (chirie/utilităţi), telefonie, personal administrativ. Cu toate acestea, nu a putut oferta un preţ mai mic de 8.343.950,00 lei, fără TVA. Diferenţa enormă dintre preţul ofertat de . şi preţul său, precum şi de preţul ofertat de ceilalţi participanţi la procedura de atribuire (cel mai mic preţ ofertat de ceilalţi participanţi fiind de 8.098.571,42 lei) ridică suspiciuni rezonabile cu privire la posibilitatea reală a ofertantul câştigător de a executa contractul de achiziţie publică în baza preţului ofertat. Sunt invocate prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016; art. 136 din Hotărârea nr. 395/2016; punctul 103 din preambului Directivei 2014/24/UE, precum și practica instanței de judecată și jurisprudența europeană. Ofertantul declarat câştigător, prin încălcarea acestor dispoziții legale, nu a dovedit faptul că preţul ofertat nu reprezintă un preţ neobişnuit de scăzut, transmiţând doar o serie de consideraţii de ordin general, iar autoritatea contractantă nu a făcut verificări efective cu privire la modul de fundamentare al preţului ofertat, prin raportare la propria valoare estimată şi la propriul mod de formare a preţurilor stabilit. În continuare, contestatoarea susține că prețul neobișnuit de scăzut ofertat de . este determinat și de faptul că ofertantul câştigător nu a inclus în oferta sa toate categoriile de specialişti necesare prestării corespunzătoare obiectului contractului de achiziţie publică. Mai mult, ofertantul câştigător nu a inclus în oferta sa toate serviciile solicitate de către autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire. Având în vedere că ofertantul nu a indicat în mod concret de ce preţul propus nu este nejustificat de scăzut şi nu a anexat documente justificative oferta acestuia ar fi trebuit respinsă, ca neconformă, potrivit dispoziţiilor art. 215 alin. (5) din Legea 98/2016 şi art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Pagina 3 din 33

Totodată, subliniază că, potrivit art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă era obligată să solicite clarificări în legătură cu caracterul neobişnuit de scăzut al preţului ofertat de . ., având în vedere că preţul ofertat de acest operator economic este mai mic de 80% din valoarea estimată a achiziţiei. Cu privire la neconformitatea şi inacceptabilitatea propunerii tehnice și financiare depuse de ofertantul clasat pe locul 1 invocă prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; art. 155 alin. (1), art. 124 alin. (1), art. 127 alin. (1) lit. f) și h), art. 133, art. 137 alin.(1), art. 215 alin. (4)-(5), art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Ori, în speță, nici propunerea tehnică şi nici propunerea financiară depusă de ofertantul clasat pe locul 1 nu respectă documentaţia de atribuire şi nici nu dovedeşte că ofertantul are capacitatea profesională de a executa contractul de achiziţie publică. Astfel, ofertantul clasat pe locul 1 nu a dovedit că deţine capacitatea profesională pentru realizarea activităţilor care fac obiectul contractului de achiziţie publică; ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţiile necesare pentru obţinerea avizului din partea CN CFR şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. Potrivit Secţiunii 3.4.3 din caietul de sarcini, una dintre activităţile care fac obiectul contractului este reprezentată de obţinerea unor avize din partea administratorului/proprietarului infrastructurii feroviare (respectiv CN CFR) pentru lucrările care vor fi situate în vecinătatea căilor feroviare sau vor interacţiona cu căile ferate. Pentru obţinerea acestor avize este necesară realizarea unei documentaţii de către o persoană autorizată în conformitate cu Ordinul nr. 290/2000. În situația în care va analiza oferta depusă de către . . contestatoarea apreciază că va rezulta că acesta nu a demonstrat că deţine personal o astfel de autorizaţie şi nici că a subcontractat aceste activităţi către o persoană autorizată. (contestatoarea arată că a subcontractat aceste activităţi către societatea . Drept urmare, ofertantul clasat pe locul 1 nu a dovedit că îndeplineşte cerinţa privind capacitatea profesională în ceea ce priveşte activităţile de proiectare privind interacţiunea cu căile ferate şi activităţile de proiectare pentru lucrările ce vor fi situate în vecinătatea căilor ferate. Ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţia necesară privind proiectarea lucrărilor de iluminat şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. Susține că, dacă va analiza oferta depusă de Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi, va rezulta că acesta nu a demonstrat că deţine personal un astfel de atestat şi nici că a subcontractat această activitate către o persoană autorizată. (contestatoarea arată că a subcontractat aceste activităţi către subcontractantul . deţine acest atestat). Pagina 4 din 33

În aceste condiţii, ofertantul clasat pe locul 1 nu a dovedit că îndeplineşte cerinţa privind capacitatea profesională în ceea ce priveşte activităţile de proiectare a lucrărilor privind iluminatul. Ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţia necesară pentru realizarea activităţii de "Identificare, Relocare si Protejare a Utilităţilor Publice" şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare Dacă este necesară obţinerea avizelor din partea Electrica, Transelectrica, Transgaz şi CESZ înseamnă că, pe amplasament, sunt reţele electrice şi de gaz. După cum a arătat deja, ofertantul clasificat pe locul I nu deţine capacitatea profesională pentru a realiza proiectarea lucrărilor de relocare şi protejare a reţelelor electrice. Mai mult, acesta nu deţine capacitatea profesională nici pentru a realiza proiectarea lucrărilor de relocare şi protejare a reţelelor de gaz. Astfel, pentru prestarea unor astfel de servicii de proiectare, este necesară deţinerea unei autorizaţii emisă în temeiul Ordinului nr. 132/2021. Susține că, dacă va analiza oferta depusă de . va rezulta că acesta nu a demonstrat că deţine personal o astfel de autorizaţie şi nici că a subcontractat această activitate către o persoană autorizată. Contestatoarea arată că a subcontractat aceste activităţi către subcontractantul . autorizaţia necesară pentru a presta activitatea de elaborare a Studiului topografic vizat de OCPI şi nici nu a .nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. Sunt redate cerințele Secţiunii 2.4. Rezultatele aşteptate din partea prestatorului din caietul de sarcini și Secţiunii 3.3.5 Studiul topografic detaliat din caietul de sarcini, contestatoarea arătând că reiese că una dintre activităţile care fac obiectul contractului este reprezentată de realizarea unor studii topografice avizate de OCPI. Or, pentru prestarea acestei activităţi este necesar ca persoana care prestează aceste servicii să deţină un certificat de autorizare emis de Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei şi cartografiei pe teritoriul României, conform Ordinului nr. 107/2010. Mai mult, contestatoarea arată că a subcontractat aceste activităţi către societăţile . care deţin aceste certificate. Totodată, subliniază necesitatea deţinerii unui astfel de certificat de către ofertant sau subcontractarea acestei activităţi către o persoană care deţine un astfel de certificat, invocând jurisprudenţa în acest sens. Ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţia necesară pentru a presta activitatea de elaborare a Studiul hidraulic și hidrologic detaliat și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. În continuare, se citează Secţiunea 3.3.2. din caietul de sarcini, cu precizarea că una dintre activităţile care fac obiectul contractului este Pagina 5 din 33

reprezentată de realizarea unui studiu hidraulic şi a unui studiu hidrologic detaliat. Or, pentru prestarea acestei activităţi, este necesar ca persoana care prestează aceste servicii să deţină un certificat de atestare emis de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor în conformitate cu Ordinul nr. 1287/2021. Or, dacă se va analiza oferta depusă de către . . va rezulta că acesta nu a demonstrat că deţine personal o astfel de autorizaţie şi nici că a subcontractat această activitate către o persoană autorizată. Contestatoarea a subcontractat aceste activităţi către . care deţine un astfel de atestat. Ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţia necesară pentru obţinerea actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. Potrivit Secţiunii 2 Elaborarea Studiului de fezabilitate și PUZ din caietul de sarcini, ofertantul câştigător va trebui să obţină: Urbanism, acorduri si avize conforme Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentaţia tehnico-economică. De asemenea, potrivit Secţiunii Studiul privind analiza vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice din caietul de sarcini: Prestatorul va obţine în numele Beneficiarului Declaraţia autorităţii competente responsabile cu gestionarea apelor, si va respecta decizia autorităţii competente pentru gospodărirea apelor privind necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz. Prestatorul va efectua în numele CNAIR SA informarea publicului și a autorităţilor relevante când s-a luat o decizie de aprobare sau de respingere a dezvoltării Proiectului. Răspunsurile la observaţiile publicului vor fi apoi incluse în RIM, care va sta la baza obţinerii actului de reglementare în domeniul protecţiei mediului. Prestatorul va obţine în numele Beneficiarului, Acordul de Mediu care va permite obţinerea Autorizaţiei de Construire. Pentru obţinerea avizului de mediu trebuie iniţial obţinut Avizul de gospodărire a apelor emis de Apele Române, or, documentaţia pentru obţinerea avizului de la Apele Române se întocmeşte de către un operator economic certificat în baza Ordinului nr. 1287/2021 (contestarea arată că a subcontract aceste servicii societății Specialist Consulting SRL). Se face trimitere la dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), art. 18 alin. (3) lit. d) și art. 25 alin. (3) din Legea nr. 292/2018. Astfel, anterior emiterii acordului de mediu este necesară obţinerea avizului de gospodărire a apelor. Pagina 6 din 33

Analizând oferta depusă de către Inpro Muhendislik Muşavirlik Anonim Sirketi va rezulta că acesta nu a demonstrat că deţine personal o astfel de autorizaţie şi nici că a subcontractat această activitate către o persoană autorizată. În aceste condiţii, ofertantul clasat pe locul 1 nu a dovedit că îndeplineşte cerinţa privind capacitatea profesională în ceea ce priveşte activitatea de obţinere a acordului de mediu. Ofertantul clasat pe locul 1 nu a demonstrat îndeplinirea criteriilor de calificare privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi nici respectarea cerinţelor de executare a contractului conform caietului de sarcini. În situaţia în care ofertantul câştigător nu deţinea personal capacitatea profesională pentru realizarea acestor activităţi, acesta avea obligaţia de a subcontracta aceste activităţi către persoane care deţineau autorizaţiile necesare în conformitate cu dispoziţiile art. 193 alin. (3) din Legea nr. 99/2016. Potrivit documentaţiei de atribuire, ofertantul câştigător era obligat să declare şi să depună DUAE pentru toţi subcontractanţi pe a căror capacitate profesională se bazează. (Secţiunea III.1.1.b Capacitatea de exercitare a activității profesionale şi Secţiunea III.1.3.a Capacitatea tehnică și/sau profesională din fişa de date). Mai mult, obligaţia operatorilor economici de a respecta dispoziţiile şi necesitatea ca ofertanţi să dovedească încă de la momentul depunerii ofertei fie că deţin autorizaţiile necesare executării obiectului contractului, fie că au subcontractat activităţile pentru care nu deţin autorizaţiile necesare este recunoscută în mod constant la nivelul jurisprudenţei naţionale. În acest sens, se invocă practica Consiliului. În condiţiile în care ofertantul clasat pe primul loc nu a dovedit că deţine autorizaţiile şi certificările necesare pentru toate activităţile ce fac obiectul contractului şi nici nu a dovedit că a subcontractat acestea activităţi către persoane autorizate în cauză se impunea respingerea ofertei acestuia ca neconformă în conformitate cu dispoziţiile art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2015 și art. 137 alin. (3) lit. a) din HG 395/2016. Ofertantul clasat pe locul 1 nu a inclus în propunerea tehnică toate categoriile de personal necesare pentru realizarea obiectului contractului de achiziţie publică. Este descris continutul secţiunii Cerinţe de personal. Programul personalului din caietul de sarcini și categoriile de personal. Se arată că oferta contestatoarei conţine o organigramă de lucru care prevede toate aceste categorii de personal, iar oferta depusă de către operatorul economic clasat pe locul 1 nu a avut în vedere toate aceste categorii de personal. Pagina 7 din 33

În aceste condiţii, propunerea tehnică depusă de către ofertantul clasat pe locul 1 nu îndeplineşte cerinţele minime privind personalul stabilite prin caietul de sarcini. Totodată, având în vedere că ofertantul nu a luat în considerare aceste categorii de personal, nici propunerea sa financiară nu poate fi considerată conformă. Raportat la prevederile Secțiunii IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare din fișa de date, arată că, în condiţiile în care ofertantul clasat pe primul loc nu a inclus în propunerea sa tehnică toate categoriile de personal necesare, este evident că acesta nu a inclus în propunerea financiară costurile pe care le va suporta cu aceste categorii de personal. Cu alte cuvinte, preţul ofertat de către ofertantul câştigător nu include toate activităţile necesare realizării contractului şi nici tot personalul necesar. Potrivit caietului de sarcini, ofertantul câştigător va trebui să presteze serviciile de proiectare cu respectarea dispoziţiilor HG nr. 907/2016. Analizând propunerea tehnică depusă de către ofertantul câştigător va rezulta, fără urmă de îndoială, că, în formularea acesteia, ofertantul nu a respectat etapele legale de realizare a documentaţiei tehnico- economice reglementate de HG nr. 907/2016. Drept urmare, se impunea respingerea ofertei acestuia, ca neconformă, în conformitate cu dispoziţiile art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2015 şi art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Totodată, se susține că ofertantul clasat pe locul 1 nu a respectat Modul de prezentare a propunerii tehnice şi a propunerii financiare reglementat în fișa de date. În continuare, sunt redate cele prevăzute în Secţiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice din fișa de date și Secțiunea IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare odată cu oferta, susținându- se că ofertantul câştigător era obligat să depună o serie de modele de rapoarte tehnice și financiare; or, ofertantul câştigător nu şi-a îndeplinit această obligaţie, nedepunând aceste modele de rapoarte odată cu oferta, sens în care aceasta ar fi trebuit respinsă în conformitate cu dispoziţiile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016. Se afirmă că ofertantul clasat pe locul 1 nu îndeplineşte criteriul de calificare privind experienţa similară și pe cel privind cacitatea de exercitare a activităţii profesionale. Câştigătorul procedurii de atribuire nu are în obiectul de activitate toate Codurile CAEN corespunzătoare activităţilor care fac obiectul contractului de achiziţie publică și care au fost solicitate de către autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire și nici nu a depus documente prin care să dovedească că a subcontractat activităţile pentru care nu deţine coduri CAEN (respectiv nu fac parte din obiectele de Pagina 8 din 33

activitate autorizate ale ofertantului) către subcontractanţi care deţin aceste Coduri CAEN. Autoritatea contractantă a evaluat în mod eronat și nelegal propunerea tehnică depusă de ofertantul câştigător. Conform raportului procedurii, cu privire la factor de evaluare „componenta tehnică”, oferta câştigătoare a primit un punctaj de 21 de puncte (punctajul maxim). Or, dacă se va analiza propunerea tehnică depusă de ofertantul câştigător va rezulta că personalul propus nu îndeplineşte cerinţele pentru a primi punctajul maxim. Conform raportului procedurii, cu privire la aceşti factori de evaluare, oferta câştigătoare a primit un punctaj de 3 de puncte, respectiv 4 puncte. În ceea ce priveşte factorul de evaluare de la pct. 2.1. pentru a obţine 3 puncte, ofertantul câştigător trebuia să demonstreze, conform caietului de sarcini, că Ofertantul are un nivel adecvat al înţelegerii relaţiei dintre obiectivele ce trebuie atinse - serviciile solicitate şi rezultatele ce urmează a fi obţinute în contextul descris în Caietul de sarcini şi cu ipotezele şi riscurile asociate întrucât (…). În condiţiile în care ofertantul câştigător, după cum s-a arătat şi în secţiunea III.2 a prezentei, nu a demonstrat prin propunerea sa tehnică că are capacitatea profesională de a executa toate activităţile care fac obiectul contractului de achiziţie publică şi nici nu a inclus toate categoriile de personal necesare pentru executarea contractului, rezultă cu evidenţă că acesta nu putea primi un punctaj de 3 puncte, ci trebuia să primească un punctaj de 1 punct. Astfel, având în vedere că din propunerea tehnică rezultă că Ofertantul nu a înţeles pe deplin relaţia dintre obiectivele ce trebuie atinse - serviciile solicitate şi rezultatele ce urmează a fi obţinute în contextul descris în caietul de sarcini şi cu ipotezele şi riscurile asociate, la acest factor de evaluare oferta trebuia punctată cu 1 punct, iar nu cu 3 puncte. În ceea ce priveşte factorul de evaluare de la punctul 2.4. pentru a obţine un punctaj de 4 puncte, ofertantul trebuia, conform caietului de sarcini, să demonstreze că Datele de intrare (resursele) utilizate în derularea activităţilor şi caracteristicile/descrierile acestora sunt pe deplin corelate (aliniate în totalitate) cu modalitatea efectivă de realizare a activităţilor, respectiv caracteristicile datelor de intrare sunt sincronizate şi demonstrează obţinerea rezultatelor la nivelul de calitate descris în Propunerea Tehnică. Prin propunere tehnică, ofertantul nu a demonstrat că deţine capacitatea profesională pentru realizarea tuturor activităţilor care fac obiectul contractului de achiziţie publică şi nici nu a inclus toate categoriile de personal necesare pentru executarea obiectului contractului fiind evident că resursele utilizate în derularea activităţilor Pagina 9 din 33

nu sunt pe deplin corelate cu modalitatea efectivă de realizare a activităţilor. Astfel, ofertantul nu a demonstrat cum va realiza efectiv activităţile pentru care nu deţine autorizaţiile necesare nici personal nici prin subcontractanţi declaraţi. În concluzie, contestatoarea apreciază că în cauză se impune reevaluarea propunerii tehnice depuse de ofertantul câştigător. Prin adresa nr. 20/03.01.2023, înregistrată la Consiliu sub nr. 132/ 03.01.2023, . a transmis punctul său de vedere asupra contestației, prin care solicită respingerea acesteia, ca nefondată. Prezintă situația de fapt și menționează că a răspuns solicitării contestatoarei de acces la dosarul de achiziţie publică, până în data de 22.12.2022, și că, până la data de 29.12.2022, ultima zi de depunere a contestațiilor, nu s-a primit un răspuns din partea contestatoarei cu privire la prezentarea sa în vederea studierii dosarului de achiziţie publică aferent procedurii de licitație deschisă. Cu privire la menţiunea "subliniem că în justificarea caracterului confidenţial al ofertei, . a depus o simplă declaraţie pe propria răspundere prin care a invocat atât că oferta sa financiară cât și cea tehnică sunt confidenţiale, se arată că atât ofertantul declarat câștigător, cât și contestatoarea, au prezentat declaraţii pe propria răspundere prin care au invocat și demonstrat faptul că ofertele lor financiare și tehnice sunt confidenţiale în integralitatea lor. Având în vedere faptul că nu a răspuns invitației în ceea ce priveşte studierea dosarului de achiziţie publică, contestatoarea nu avea de unde să cunoască faptul că nicio astfel de dovadă sau motivare nu a fost prezentată de ofertantul câștigător. Autoritatea contractantă consideră neîntemeiată solicitarea contestatoarei de a completa contestația și cu alte critici referitoare la inadmisibilitatea și neconformitatea ofertei depuse de ofertantul declarat câștigător, având în vedere faptul că i s-a acordat posibilitatea de studiere a dosarului de achiziţie publică. Cu privire la caracterul neobişnuit de scăzut al preţului ofertat de către …, se impunea respingerea acestei oferte drept neconforme. Referitor la această afirmaţie, face precizarea că, prin adresa nr. 18687/25.10.2022, a solicitat clarificări ofertantului .onform art. 210 din Legea 98/2016, la care s-a răspuns în termen, transmițându-se justificări cu privire la fundamentarea economică a preţului ofertat detaliindu-se fiecare componentă a serviciilor ofertate și prezentându-se dovezi în ceea ce priveşte ofertele de preț obținute de la colaboratorii subcontractanți. Contestatoarea face afirmaţii și acuzaţii asupra autorității contractante, fără să fie în cunoștintă de cauză. Deoarece a primit avizul conform necondiţionat nr. 11475/26348/CN1043349/AC/08.11.2022 pentru etapa de evaluare a Pagina 10 din 33

ofertelor financiare, autoritatea contractantă consideră că a procedat la analiza corectă a ofertelor financiare depuse de toți ofertanţii participanţi la procedura de atribuire și declaraţi admisibili. Cu privire la afirmația că ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizaţiile necesare din partea . nici nu a nominalizat subcontractant în cadrul ofertei sale, arată că, prin documentaţia de atribuire, respectiv caietul de sarcini, nu a impus prezentarea unei autorizații necesare pentru obţinerea avizului din partea . pentru lucrările ce vor fi situate în vecinătatea căilor feroviare și nici nu a solicitat prezentarea de dovezi prin care să se ateste că operatorii economici au la dispoziţie o persoana autorizată în conformitate cu Ordinul nr. 290/2000. Susține că, în cadrul caietului de sarcini al achiziţiei, la pag. 62, au fost enumerate resursele de personal minim solicitat, din care se poate observa că nu a solicitat prin caietul de . pentru lucrările ce vor fi situate în vecinătatea căilor feroviare. În cadrul ofertei depuse de către ofertantul declarat câștigător se regăsesc informaţii cu privire la alți experţi pe care îi va pune la dispoziţia autorității contractante în situația în care aceştia vor fi necesari, fără să existe costuri suplimentare pentru mobilizarea acestora. Cu privire la faptul că ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizația necesară privind proiectarea lucrărilor de iluminat și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanți care să dețină o astfel de autorizare, arată că nu a impus prezentarea unei autorizații necesare privind proiectarea lucrărilor de iluminat. Autoritatea contractantă afirmă că nu a solicitat prin caietul de sarcini autorizații privind proiectarea lucrărilor de iluminat și nici prezentarea unei persoane care să dețină un atestat pentru proiectare de linii electrice aeriene și subterane cu orice tensiuni nominale standardizate emis de către ANRE. Cu privire la susținerea că ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizația necesară pentru realizarea activității de Identificare, Relocare și Protejare a Utilităților Publice și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanți care să dețină o astfel de autorizare, respectiv nu deţine autorizația necesară pentru a presta activitatea de elaborare a Studiului topografic vizat de OCPI și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanți care să dețină o astfel de autorizare; arată, din nou, că nu au fost solicitate prin caietul de sarcini. Mai mult decât atât, la pag. 62 din caietul de sarcini, se precizează foarte clar faptul că, pentru „experţii non-cheie", nu sunt necesare CV-uri și alte documente care atestă studiile la momentul ofertei. Pentru experţii non-cheie ofertanții vor descrie în cadrul propunerii tehnice momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea contractului, precum și modul în care acesta își asigură accesul la serviciile lor. Documentele care susţin cele declarate în propunerea Pagina 11 din 33

tehnică vor fi prezentate la momentul implicării acestora în implementarea proiectului. Cu privire la susținerea că ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizația necesară pentru a presta activitatea de elaborare a Studiului hidraulic și hidrologic detaliat și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanți care să dețină o astfel de autorizare și susținerea că ofertantul clasat pe locul 1 nu deţine autorizația necesară pentru obţinerea actului administrativ emis de autoritatea compententă pentru protecţia mediului și nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanți care să dețină o astfel de autorizare, arată că, în cadrul propunerii tehnice, ofertantul declarat câștigător a specificat faptul că va întocmi documentaţia necesară obţinerii acordului de mediu în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, respectiv: Directiva 2014/52/UE; OUG nr. 195/2005; Legea nr. 292/2018; Ordinul nr. 269/2020 și Ordinul nr. 262/2020. De asemenea, se specifică faptul că se vor obţine toate avizele/acordurile/autorizațiile care vor fi solicitate de autoritățile competente de mediu în procedura de obţinere a acordurilor de mediu. Astfel, este nominalizat, după cum se poate observa din raportul procedurii nr. 21989/14.12.2022, subcontractantul ., precum și expertul- non cheie, pentru care s-au prezentat toate atestările. Cu privire la susținerea că ofertantul clasat pe locul 1 nu a inclus în propunerea tehnică toate categoriile de personal necesare pentru realizarea obiectului contractului de achiziţie publică, arată că, prin caietul de sarcini, a solicitat operatorilor economici să prezinte documente relevante doar pentru personalul cheie care a fost și factor de evaluare în cadrul criteriului de atribuire, urmând ca, pentru restul personalului, să se prezinte documente relevante, atunci când acesta va interveni efectiv în implementarea contractului. Referitor la afirmația că propunerea tehnică depusă de ofertantul clasat pe locul 1 nu respectă dispoziţiile HG nr. 907/2016, arată că, în cadrul ofertei tehnice, ofertantul declarat câștigător a respectat toate etapele legale de realizare a documentaţiei tehnico-economice în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016. În ceea ce privește critica formulată referitoare la lipsa modelelor de formulare/rapoarte a ofertantului clasat pe locul 1, contestatoarea își întemeiază afirmaţiile pe lipsa dovezilor concrete, bazate pe presupuneri. Ofertantul declarat câștigător a transmis modelele de rapoarte solicitate de autoritatea contractantă, conform caietului de sarcini. Astfel, consideră neîntemeiată afirmaţia contestatoarei potrivit căreia ofertantul câștigător nu și-a îndeplinit această obligaţie, nedepunând aceste modele de rapoarte odată cu oferta. Cu privire la susținerea că ofertantul clasat pe locul 1 nu îndeplineşte criteriul de calificare privind experienţa similară, arată că, din analiza documentelor în susţinerea DUAE depuse de către ofertantul Pagina 12 din 33

declarat câștigător, se poate observa faptul că acesta a prezentat pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară contracte de achiziţie de servicii similare a căror valoare cumulată este superioară celei solicitate prin documentaţia de atribuire. Cu privire la ofertantul clasat pe locul 1 nu îndeplineşte criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale, arată că, din analiza documentelor de calificare depuse pentru demonstrarea capacității de exercitare a activității profesionale se poate observa că operatorul economic declarat căștigător dovedeşte forma de înregistrare în condiţiile legii din tara de rezidență, din care reiese că acesta este legal constituit, că nu se află în niciuna dintre situațiile de anulare a constituirii și are capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului. Documentele justificative care probează îndeplinirea cerinţei au fost transmise și analizate și declarate conforme atât pentru ofertantul care a depus oferta, respectiv , cât și pentru subcontractantii declaraţi. În referire la susținerea că ar fi evaluat în mod eronat și nelegal propunerea tehnică depusă de ofertantul câștigător susține că ofertantul declarat câștigător și-a formulat propunerea tehnică în conformitate cu prevederile HG nr. 907/2016, conform prevederilor caietului de sarcini. În ceea ce privește criticile contestatoarei legate de experţii non- cheie solicitați la nivelul caietului de sarcini, autoritatea contractantă arată că cerinţele caietului de sarcini, legate de modul de prezentare a documentelor relevante, sunt clare. Astfel, pentru experţii non cheie se pot formula cerinţe cu privire la experienţa specifică a acestora, urmând ca, în propunerea tehnică, să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care ofertantul şi-a asigurat accesul la serviciile lor. Documentele care susţin cele declarate în propunerea tehnică vor fi prezentate la momentul implicării acestora în implementarea proiectului, nu în momentul depunerii ofertei. Mai mult, având în vedere faptul că ofertantul contestator nu a prezentat elemente concrete și s-a bazat pe presupuneri, rezervându-și dreptul de a completa constestația ulterior studierii ofertei depuse de ofertantul câștigător, solicită să se rețină că acesta se limitează la aprecieri generale, ofertantul îndeplinind cerinţele de calificare, tehnice și financiare.

Prin

urmare,

solicită

să

se

respingă,

ca neîntemeiată/nefondată, contestația formulată de Documentele necesare soluționării cauzei au fost înregistrate la Consiliul sub nr. 1118/09.01.2023. Prin cererea de intervenție nr. 1111/09.01.2023, înregistrată la Consiliu cu nr. 1313/10.01.2023, i a solicitat admiterea în principiu și pe fond a cererii; respingerea contestației și păstrarea, ca legale, a actelor autorității contractante atacate prin contestației; obligarea părții în culpă la plata cheltuielilor de judecată. Pagina 13 din 33

Intervenienta aduce argumente în susținerea admisibilității ofertei sale și temeiniciei declarării acesteia ca fiind câștigătoare, solicitând respingerea contestației ca nefondată și inadmisibilă. Susține că sunt inadmisibile solicitările privind obligarea autorității contractante la respingerea ofertei procedurii prin desemnarea câștigătoare a contestatoarei, stabilirea ofertelor respinse și a celei câștigătoare fiind atributul autorității contractante, cazul de la art. 26 alin. (10) din Legea nr. 101/2016 nefiind aplicabil. De asemenea, invocă inadmisibilitatea solicitării vizând repunerea în termenul de contestare, ulterior studierii dosarului cauzei, întrucât repunerea în termenul de contestare nu este o instituție reglementată de dispozițiile legislației specifice soluționării contestațiilor pe cale administrativ jurisdicțională. Vizavi de accesul la dosarul achiziției, susține că refuzul autorității contractante trebuia contestat în temeiul Legii nr. 554/2001. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului având ca obiect Elaborare Studiu de Fezabilitate, PUZ, realizare documentație tehnică pentru Autorizația de Construire (PAC), obținere Autorizația de Construire (AC) și elaborare Proiect Tehnic pentru obiectivul de investiții Varianta de ocolire Corabia, cod CPV 71241000-9-Studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize (Rev.2) prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN1043349/02.06.2022, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru 08.07.2022, ora 1500; valoarea estimată a contractului este de 9.527.731,08 lei, fără TVA. Nemulțumită de rezultatul procedurii, a înaintat contestația în analiză. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 190.554,62 lei, conform prevederilor art. 61¹ alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 208745736/1 din 04.01.2023, eliberată de CEC Bank, Sucursala Victoria. Vizavi de cererea de intervenție formulată de că are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea ei, fiind ofertant declarat câștigător, astfel cum rezultă din raportul procedurii de atribuire nr. 21989/14.12.2022, în conformitate cu art. 64 din Codul de procedură civilă, o încuviințează în principiu ca cerere de intervenție accesorie în favoarea autorității contractante. Ofertanții declarați câștigători și care urmăresc să își prezerve acest status printr-o intervenție în procesul care se poartă în fața Consiliului nu au la îndemână decât calea intervenției accesorii, în favoarea și pentru întărirea argumentelor autorității contractante (sprijinirea poziției autorității contractante este de esența intervenției accesorii în favoarea Pagina 14 din 33

acesteia, pe când, specific intervenției principale este reacția potrivnică atât față de contestator, cât și față de autoritatea contractantă). Altminteri, dacă ar formula cerere de intervenție principală – în interes propriu – ar însemna că îmbrățișează calitatea de contestatori, îndreptându-se direct sau indirect împotriva actului autorității contractante (altfel spus, împotriva autorității contractante) prin care ei au fost desemnați câștigători, ceea ce este lipsit de interes. Astfel, cererea de intervenție urmează a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei, în condițiile impuse de dispozițiile coroborate ale art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 cu cele ale art. 64 și 67 din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia având interes în menținerea actualului rezultat al procedurii de atribuire. Analizând criticile vizând caracterul confidențial al ofertei declarate câștigătoare și modalitatea de acces la documentele din dosarul achiziției, Consiluiul reține că, în Formularul 12 Declarație privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care au caracter confidențial, următoarele: Oferta tehnica contine informatii confidentiale, iar dezvaluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale ofertantului, in special in ceea ce priveste know-how- ul, secretul tehnic si comercial. In mod specific, oferta tehnica continue elemente de know-how si secrete tehnice precum: specificatii tehnice, tehnologii proprii, diagrame, proiecte, scheme logice, machete, proceduri de lucru, scheme si desene tehnice, tehnologii, idei, concept, modalitati de optimizare a procedeelor tehnice de fabricatie si a modalitatilor de transport etc. Dat fiind mediul concurential agresiv specific industriei, divulgarea oricaror informatii cuprinse in oferta tehnica si in oferta financiara catre concurenti ar fi de natura de a subrezi pozitia de piata a ofertantului precum si de a ne prejudicial interesele legitime; ➢ Oferta financiara contine pretul ofertat si modalitatea de calcul al acestuia, informatii de natura confidentiala catalogate ca secret comercial; - Societatea noastra are un sistem propriu de organizare si executare a serviciilor si lucrarilor, sistem care ne ajuta in reducerea semnificativa a pierderilor si la o utilizare cat mai eficienta a resurselor materiale; Toate aceste metode pe care societatea noastra le utilizeaza in cadrul sistemului propriu de organizare reprezinta practic avantajul societatii noastre in cadrul procedurilor de achizitii publice si ne ajuta sa oferim un pret competitive al lucrarilor pe piata; Societatea noastra beneficiaza de anumite discount-uri cu furnizorii sai si preturile negociate cu acestia au caracter confidential, vizualizarea ofertei financiare insemnand dezvaluirea acestora. In cadrul ofertelor tehnice si financiare se gasesc de asemenea informatii cu caracter personal. Ignorarea caracterului confidential al ofertelor depuse de subscrisa ne-ar afecta in mod evident si substantial competitivitatea noastra pe piata. Cu luarea în considerare a declarației prezentate, autoritatea contractantă a considerat și susține și în punctul său de vedere că nu poate fi asigurat accesul la propunerea tehnică și financiară a câștigătoarei. Pe de altă parte, în punctul de vedere, a explicat că societatea contestatoare nu s-a prezentat la sediul său pentru studierea documentelor, deși i s-a transmis adresă în acest sens. Pagina 15 din 33

Se reține că autorității contractante îi revine sarcina de a păstra confidențialitatea informațiilor, accesul la acestea urmând a fi asigurat într-o manieră care să nu determine divulgarea unor astfel de informații. În acest sens, în Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza Varec, C-450/06, invocată și de autoritatea contractantă, s-au stabilit următoarele: 34 Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C- 26/03, Rec., p. I- 1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 În plus, atât prin natura acestora, cât și potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt fondate pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul procedurii de atribuire, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi. 37 Pentru aceste motive, articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 prevede că autoritățile contractante au obligația de a respecta caracterul confidențial al tuturor informațiilor puse la dispoziție de acești furnizori. 38 În cadrul specific al comunicării către un candidat sau un ofertant respins a motivelor respingerii candidaturii sau a ofertei acestuia, precum și în cel al publicării anunțului de atribuire a unui contract, articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă recunosc autorităților contractante posibilitatea de a nu comunica anumite informații, în cazul în care divulgarea acestora ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre furnizori. De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T-363/14, s-au reținut următoarele: 46 În cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare îi este cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acel document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat de o excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 pe care această instituție o invocă. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Cu toate acestea, este permis instituției în cauză să se întemeieze în această privință pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 90). Pagina 16 din 33

47 Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 95). 48 Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată. Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 100). 49 Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 101). (…) 55 Pe de altă parte, trebuie subliniat că, tocmai în scopul de a menține confidențialitatea acestor informații comerciale sensibile, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu prevede comunicarea ofertei ofertantului reținut către ofertanții respinși și stabilește chiar că este posibilă omiterea comunicării anumitor elemente dacă aceasta ar aduce atingere intereselor comerciale legitime sau ar putea denatura concurența loială. 56 În al doilea rând, trebuie să se constate că, în nicio etapă a procedurii, reclamanta nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus. 57 În ceea ce privește borderoul de prețuri în ansamblul său, reclamanta susține că divulgarea acestui document nu ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului reținut, întrucât anunțul de atribuire indica nivelul prețurilor din oferta acestuia. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât borderoul de prețuri este un document mult mai detaliat care indică, la fiecare rubrică, prețul serviciilor propuse, în timp ce anunțul de atribuire se limitează să indice în mod global valoarea contractului atribuit. 58 Situația este aceeași în cazul borderoului de prețuri recapitulativ care figurează în anexa la ofertă. Trebuie să se constate că acest document conține de asemenea informații referitoare la prețul serviciilor propuse, care sunt mai detaliate decât Pagina 17 din 33

informația divulgată prin anunțul de atribuire. Prin urmare, borderoul recapitulativ intră de asemenea în domeniul de aplicare al prezumției menționate mai sus. 59 În consecință, Comisia era îndreptățită să considere că documentele în discuție, și anume oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ, și anexele I.A și II la contract erau acoperite de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale, fără a proceda la examinarea lor concretă și individuală, după cum pretinde reclamanta. 60 În ceea ce privește argumentele reclamantei referitoare la existența unui presupus interes public superior care justifică divulgarea, acestea vor fi examinate mai jos, în cadrul celui de al patrulea aspect. 61 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia informațiile care i- au fost furnizate de Comisie cu privire la prețul ofertei reținute nu îndeplinesc cerințele articolului 113 din Regulamentul financiar, chiar dacă s- ar presupune că sunt admisibile, este necesar să se constate că, contrar celor sugerate de reclamantă, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu impune obligația de a comunica ofertantului respins, cu titlu de caracteristici și de avantaje ale ofertei reținute, informații detaliate privind prețurile. Și practica constantă a Consiliului este în a considera că incumbă autorității contractante obligația de a asigura păstrarea confidențialității documentelor astfel declarate de ofertanți și protejarea acestora de eventualele prejudicii determinate de o divulgare a lor celorlalți participanți la procedură. Totodată, se reține că, în aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. Caracterul confidenţial trebuie demonstrat prin orice mijloace de probă, Consiliul a pus la dispoziția documentele întocmite de autoritatea contractantă. În ceea ce privește accesul la propunerea tehnică, s-a considerat că, întrucât aceasta conține detalii în referire la personalul implicat în derularea contractului și tehnologii și procedee tehnice specifice, care sunt implementate de ofertant, pe baza experienței acestuia și a specialiștilor deținuți, trebuie restricționat accesul concurenților la aceste informații. Nu aceeași este situația cu propunerea financiară, al cărei caracter confidențial s-a apreciat că nu a fost demonstrat, nefiind depuse mijloace de probă care să demonstreze că prețurile negociate cu furnizorii și care alcătuiesc propunerea financiară ar fi confidențiale. Nu se poate susține că este Pagina 18 din 33

prejudiciată în vreun fel societatea câștigătoare, prin accesul Eurocerad Internațional SRL la prețurile din oferta sa. În aceeași cauză Varec, C-450/06, în referire la modul de acțiune al organismului responsabil cu soluționarea căilor de atac, s-au stabilit următoarele: 39 Desigur, aceste dispoziții vizează conduita autorităților contractante. Totuși, se impune să se recunoască faptul că efectul util al acestora ar fi grav compromis dacă, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, toate informațiile privind această procedură de atribuire ar trebui, fără nicio limitare, puse la dispoziția autorului acestei acțiuni și chiar a altor persoane, precum intervenienții. 40 Într- un asemenea caz, simpla introducere a unei căi de atac ar da acces la informații care ar putea fi utilizate pentru a denatura concurența sau pentru a aduce atingere intereselor legitime ale operatorilor economici care au participat la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în discuție. O astfel de posibilitate ar putea chiar stimula operatorii economici să introducă acțiuni doar în simplul scop de a obține acces la secretele comerciale ale concurenților lor. 41 În cadrul unei asemenea acțiuni, pârâtul este autoritatea contractantă, iar operatorul economic ale cărui interese pot fi lezate nu este în mod necesar parte la litigiu și nici nu este chemat în cauză pentru a- și apăra aceste interese. Pentru acest motiv, este cu atât mai important să se prevadă mecanisme care garantează în mod corespunzător interesele unor astfel de operatori economici. (…) 43 În consecință, în cadrul exercitării unei căi de atac în materie de atribuire a unui contract de achiziții publice, organismul responsabil cu această procedură trebuie să poată decide că informațiile conținute în dosarul referitor la o astfel de procedură de atribuire nu se transmit părților și avocaților acestora dacă acest lucru este necesar pentru a asigura protecția concurenței loiale sau a intereselor legitime ale operatorilor economici impusă de dreptul comunitar. (…) 47 Principiul contradictorialității implică, în general, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de probele și de observațiile prezentate în fața instanței și de a le discuta. Cu toate acestea, în anumite cazuri, poate fi necesar ca anumite informații să nu fie comunicate părților pentru a putea garanta drepturile fundamentale ale unui terț sau pentru a proteja un interes public important (a se vedea Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Hotărârea Rowe și Davis împotriva Regatului Unit din 16 februarie 2000, Recueil des arrêts et décisions 2000- II, § 61, și Hotărârea V. împotriva Finlandei din 24 aprilie 2007, nepublicată încă în Recueil des arrêts et décisions, § 75). (…) Pagina 19 din 33

55 Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, coroborat cu articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36, trebuie interpretat în sensul că organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac prevăzute la articolul 1 alineatul (1) menționat trebuie să garanteze confidențialitatea și dreptul la respectarea secretelor comerciale cu privire la informații conținute în dosarele care îi sunt comunicate de către părțile la litigiu, în special de către autoritatea contractantă, organismul respectiv având totuși dreptul să cunoască el însuși aceste informații și să le ia în considerare. Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil. În același sens s-a reținut și în Hotărârea Curții din 31 ianuarie 2008 — Comisia Comunităților Europene/Regatul Spaniei, Cauza C-32/07 (pct. 37-55). De asemenea, în respectarea principiului tratamentului egal, Consiliul a avut în vedere că autoarea contestației a declarat la rândul său atât propunerea financiară, cât și propunerea tehnică, confidențiale în integralitatea lor. Astfel, Consiliul, considerând susținerile contestatoarei legate de caracterul confidențial al documentelor respective lipsite de temei, nu a permis accesul la acele informații declarate confidențiale (propunerea tehnică a dat fiind faptul că a fost îndeplinită procedura stabilită de legiuitor la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi. Un astfel de acord din partea câștigătoarei nu a fost pus la dispoziție de Eurocerad Internațional SRL. Relativ la solicitarea de repunere în termenul de contestare a rezultatului procedurii pe motivul declarării în mod nelegal a documentelor cu caracter confidențial, Consiliul reține că motivarea contestaţiei, reprezentând un element esenţial al acesteia, trebuia prezentată în cuprinsul ei, în interiorul termenului legal de contestare. Nicidecum motivarea contestaţiei nu se poate realiza abia după ce contestatorul consultă dosarul cauzei la Consiliu. Simpla reproducere în contestaţie a unora dintre cerințele din caietul de sarcini, dublată de acuza că ofertantul desemnat câştigător nu le îndeplineşte, nu reprezintă o motivare validă a contestaţiei, nereieşind de niciunde temeinicia acuzei rămase la nivel declarativ. Chiar şi atunci când contestatorul invocă faptul că înscrisurile se află la partea adversă (autoritatea contractantă), el este ţinut să îşi motiveze acţiunea, respectiv să explice de ce este nelegal actul autorităţii pe care îl atacă, în termenul prescris imperativ de lege. Pagina 20 din 33

Contestaţia trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt şi în drept. În lumina legislației incidente, formularea şi, implicit, motivarea contestaţiei sunt independente de studiul dosarului cauzei de către contestator, dosar care, evident, nici nu există la data depunerii contestaţiei, ci se întocmeşte ulterior de către organul administrativ- jurisdicţional. În consecinţă, şi soluţionarea contestaţiei este şi trebuie să fie independentă de studierea dosarului cauzei de către reclamantă. Nicio prevedere în vigoare nu leagă şi, cu atât mai puţin, nu împiedică soluţionarea contestaţiei de către Consiliu de absenţa studierii dosarului de către părţile în conflict, în cele 20 de zile de care dispune organul jurisdicţional, dimpotrivă. Nu există temei legal pentru motivarea contestaţiei în afara termenului stabilit de legiuitor, eventual după primirea dosarului achiziţiei publice, instituția repunerii în termenul de contestare nefiind reglementată de legislația specifică. Relativ la cererea de studiere a documentelor de la dosarul cauzei, de acceptarea sau nu a ei nu trebuie să depindă motivarea contestaţiei sau soluţionarea ei. Cu alte cuvinte, legea este astfel construită încât o contestaţie trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate – motivele pe care se bazează calea de atac –, iar nu să fie o formă fără fond, motivată pe parcursul procesului, în urma accesului la dosarul achiziţiei publice. Contestaţia este şi rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului cauzei de către părţi, cum s-a spus mai înainte. Trecând la analiza criticilor din contestație, Consiliul constată că o primă critică privește prețul ofertat de societatea desemnată câștigătoare, apreciat neobișnuit de scăzut. Potrivit art. 210 alin. (1)-(3) din Legea nr. 98/2016 În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alin. (2). Pagina 21 din 33

De asemenea, potrivit art. 136 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţa în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire.

(2) Explicaţiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoţite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum şi, după caz, documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

(3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. (4) În sensul prevederilor art. 210 alin. (1) din Lege, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv. Constatând că prețul câștigătoarei reprezintă 72% din valoarea estimată, cu respectarea prevederilor legale amintite, prin adresa nr. 18687/ 25.10.2022, autoritatea contractantă a solicitat justificarea prețul ofertat. Ofertanta a răspuns în data de 28.10.2022, explicând, între altele: Răspunsul nr. 3: Referitor la solicitarea dvs. vă prezentăm justificările noastre cu privire la fundamentarea economică a prețului ofertat, după cum urmează: a) Cu privire la fundamentarea economică a modului de formare a prețului Subscrisa, . stabilit prețul ofertei pornind de la experiența pe care am avut-o în elaborarea unor documentații de proiectare similare, cu luarea în considerare a ofertelor de preț prezentate de subcontractanții noștri dar și pe baza altor oferte de preț obținute în urma unor cercetări de piață. Explicațiile pe care le vom prezenta în cele ce urmează vor fi structurate în funcție de modul în care ne-a fost solicitat să elaborăm propunerea financiară conform documentului FORMULAR PF – PROPUNERE FINANCIARA inclus în documentația de atribuire. Mai precis, în cele ce urmează vom prezenta justificări cu privire modul în care au fost stabilite costurile pentru următoarele tipuri de activități: 1. Elaborarea Studiului de fezabilitate conform HG 907/2016 si PUZ, care va cuprinde inclusiv analize, investigații, studii, documentații, etc, obținerea de avize, acorduri, autorizații solicitate prin certificatul de urbanism - verificate de verificatori atestați, cum ar fi: studiul de trafic, studiul geotehnic, studiul topografic vizat de OCPI, studiul de evaluare a impactului asupra mediului, după caz, alte studii necesare; Obținerea avizului Consiliului tehnico-economic (CTE) al CNAIR la faza de stabilire a variantei de traseu (cu indicarea numărului și tipurilor de intersecții, poduri, pasaje, etc; Obținerea avizului Consiliului tehnico-economic (CTE) al CNAIR în valoare totală de 4.939.175,79 lei (fără TVA); 2. Elaborarea/depunerea documentațiilor în vederea obținerii tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor solicitate prin Certificatul de urbanism, inclusiv verificarea tehnică de calitate a documentațiilor; Întocmirea documentațiilor cadastrale și obținerea extraselor de carte funciară pentru terenuri proprietate publică a UAT-urilor; Întocmirea documentațiilor în vederea exproprierii imobilelor situate în coridorul de expropriere aferent traseului alternativei de descongestionare (unde este cazul), conform Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean şi Pagina 22 din 33

local și conform Hotărârii Nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean şi local; Consultanță pentru derularea procedurilor de expropriere, conform Legii nr. 255/2010 și Hotărârii Nr. 53/2011) in valoare totală de 685.996,64 lei (fără TVA); 3. Întocmirea proiectului pentru autorizarea execuției lucrărilor și obținerea autorizației de construire și organizarea execuției; întocmirea proiectului pentru autorizarea desființării construcțiilor și obținerea autorizației de desființare (dacă este cazul), în conformitate cu HG 907/2016; PAC+POE, inclusiv verificate de verificatori atestați în valoare totală de 342.998,32 lei (fără TVA); 4. Elaborarea proiectului tehnic de execuție în conformitate cu HG 907/2016, inclusiv detalii de execuție; Avize și acorduri necesare în faza PT; Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuție; PT+DDE în valoare de 274.398,66 lei (fără TVA); 5. Asistenta tehnica din partea proiectantului în valoare de 274.398,66 lei (fără TVA); 6. Cheltuieli - Rezerve de implementare (reprezentând un procent de 10% din valoarea însumată aferentă, SF, DTAC + avize, DTOE, A.C. și PT+DDE care să acopere studiile necesare a fi realizate pentru noile soluții tehnice ce urmează a fi propuse de proiectant, care nu sunt cunoscute în această fază și nu se pot cuantifica (alte studii geotehnice, arheologice, măsurători, determinări, încercări, după caz, etc.) în valoare de 342.998,32 lei (fără TVA). 1. Cu privire la costul de 4.939.175,79 lei (fără TVA) ofertat de subscrisa pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentațiilor conexe Pentru activitatea de stabilire a conținutului și redactare a studiului de fezabilitate subscrisa am ținut seama de costurile pe care le-am avut pentru realizarea unor proiecte similare care au fost finalizate, predate și acceptate de beneficiarii noștri. Ne referim aici la contractele "(Afyonkarahisar-Çay)-Ayr-(Sandıklı-Keçiborlu)-Drumul Ayr (prima secțiune)-Achiziții de servicii de cercetare și consultanță de proiect,2016/6895" și "(Afyonkarahisar-Çay)-Ayr- (Sandıklı-Keçiborlu)-Drumul Ayr (secțiune II)-Achiziții de servicii de cercetare și consultanță de proiect,2016/6895", unde subscrisa am elaborat documentații similare cu un cost mediu per kilometru proiectat de 12.964 lei/ kilometru. (A se vedea Anexa nr. 1) Astfel, în cadrul proiectului ce face obiectul acestei achiziții și care vizează o lungime de 10,8 kilometri am avut în vedere mediile aritmetice ale ultimelor proiecte similare și am stabilit că în marja sumei de 140.011,20 lei (10,8 km x 12.964 lei/km) pot fi realizate activitățile de stabilire a conținutului și de redactare a studiului de fezabilitate, activitate ce este parte integrata a Analizei multicriteriale 1 si 2 si a fost absorbită/ inclusa ca si cost in aceste doua activități. Prețul scăzut al acestor servicii este in strânsă corelare cu faptul ca toți angajații societății ,sunt angajați cu norma întreagă si salarizați conforma contractelor de munca deja existente si își vor desfășura activitate, in principal, din birourile din Ankara, Turcia . Din cauza unei devalorizări masive a monezii naționale ( lira turceasca având in ultimii doi ani o devalorizare de peste 180% in comparație cu moneda EUR) aceste salarii si cheltuielile aferente apar ca fiind neobișnuit de mici in comparație cu nivelurile salariale din Romania dar ele sunt neschimbate si personalul propriu al societății este stabil si nu exista riscuri in acest sens. Acest fapt se constata in cadrul multor contracte de design si construcții de infrastructura desfășurate de societăți din Turcia pe teritoriul României. Pentru personalul societăților din Romania, acestea si-au inclus in bugetele oferite toate cheltuielile si taxele aferente. Pe de altă parte, elaborarea propriu-zisă a studiul de fezabilitate în marja costurilor menționate anterior se face în baza unor documentații de specialitate (studii arheologice, studii geotehnice, studii topografice și altele asemenea) care, în cadrul acestui contract, vor fi realizate atât de către subscrisa cât și de alți operatori economici ce vor avea calitatea de subcontractanți. În ceea ce privesc costurile ofertate pentru elaborarea acestor tipuri de documentații, ele au fost stabilite fie pe baza unor oferte de preț din piața de profil, fie pe baza ofertelor de preț prezentate de subcontractanții noștri, după cum urmează: - activitatea de elaborare a unor studii arheologice are o valoare ofertată de 92.257,00 lei (fără TVA) și va fi realizată de subcontractantul Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în conformitate cu oferta de preț nr. 7457/04.07.20221; - activitatea de elaborare a documentației pentru ocuparea terenurilor are o valoare de 260.000,00 lei (fără TVA) și va fi realizată de subcontractantul S.C. Est Proiect SRL in conformitate cu oferta de preț nr. 4056/04.04.20222; Pagina 23 din 33

- activitatea de elaborare a studiului topografic are o valoare de 782.480,00 lei (fără TVA) și va fi realizată de , preț a fost determinat în urma unui studiu de piață în cadrul căruia a fost primită oferta de la operatorul economic , - activitatea de elaborare a documentației pentru obținerea acordului de mediu în valoare totală de 353.438,79 lei (fără TVA) va fi realizată de către subcontractantul , în conformitate cu oferta nr. 1932/01.07.20224. - activitatea de elaborare a studiului geotehnic în valoare totală de 1.972.000,00 lei (fără TVA) va fi realizată de către , în conformitate cu oferta nr. 1932/01.07.20225. Din cele mai sus menționate rezultă că pentru activitățile ce vor fi realizate de subcontractanți a fost ofertată ca atare suma propusă de aceștia în vreme ce pentru activitățile unde au fost realizate cercetări de piață s-au ofertat sume mai mari decât cele menționate în ofertele operatorilor economici care au răspuns cererilor noastre. Cu alte cuvinte, prețurile incluse în oferta noastră sunt acoperitoare pentru realizarea acestor activități. Mai departe, la costurile mai sus menționate se adaugă și o serie de costuri auxiliare (cum ar fi cheltuielile cu transportul personalului și a materialelor, cazare personal, costuri cu diverse consumabile, chirii, traduceri, indigenizarea documentațiilor, asistență în proiectare, cheltuieli și altele asemenea) și cota de profit. Având în vedere toate datele menționate mai sus și pentru a asigura o ușoară vizualizare a acestora, în cele ce urmează prezentăm sub formă tabelară informațiile cu privire la categoriile de costuri pe baza cărora s-a fundamentat prețul de 4.939.175,79 lei (fără TVA) indicat de noi în cadrul documentului intitulat documentului FORMULAR PF – PROPUNERE FINANCIARA, pentru poziția nr. 1 Elaborare Studiu de fezabilitate: (…). Se poate observa din cele de mai sus că autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligațiile legale citate și a solicitat fundamentarea prețului ofertat, iar societatea a răspuns în consecință, prezentând detaliat justificări în privința prețului. Nefiind prezentate elemente concrete pentru care justificările nu ar fi trebuit luate în considerare și nici motive concrete prin care să se demonstreze că nu puteau fi prestate în mod corespunzător serviciile care fac obiectul contractului. Consiliul nu poate analiza răspunsul oferit de nelegal a fost considerat suficient în justificarea prețului, în lipsa unor critici concrete din partea contestatoarei.

Cum s-a arătat anterior, petenta nu poate opune lipsa accesului la documente ca justificare pentru lipsa unei motivări corespunzătoare. În ceea ce privește lipsa anumitor autorizații și nedeclararea subcontractanților pentru anumite activități, Consiliul reține că au fost criticate următoarele: A. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţiile necesare pentru obţinerea avizului din nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare; B. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţia necesară privind proiectarea lucrărilor de iluminat şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare; C. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţia necesară pentru realizarea activităţii de "Identificare, Relocare si Protejare a Utilităţilor Publice" şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare; D. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţia necesară pentru a presta activitatea de elaborare a Studiului topografic vizat de OCPI şi nici Pagina 24 din 33

nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare; E. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţia necesară pentru a presta activitatea de elaborare a "Studiul hidraulic și hidrologic detaliat" şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare; F. Ofertantul clasat pe locul I nu deţine autorizaţia necesară pentru obţinerea actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi nici nu a nominalizat în cadrul ofertei sale subcontractanţi care să deţină o astfel de autorizare. În cadrul fiecăreia dintre critici, societatea contestatoare a prezentat cerințele din caietul de sarcini care priveau prestarea serviciilor pentru care a apreciat că este necesară prezentarea anumitor autorizații, precum și dispozițiile legale care reglementau domeniile respective. Nu au fost indicate cerințe ale caietului de sarcini care să impună prezentarea autorizațiilor aduse în discuție. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a susținut că nu a impus prezentarea autorizațiilor amintite. În soluționarea acestor critici, ca aspect preliminar, vizavi de documentația de atribuire este de remarcat că aceasta, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini, formularele necesare și modelul de contract, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. La acest moment nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice potrivit căruia Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei, însoţită de documentele sau de documentul unic de achiziţie european, în conformitate cu dispoziţiile art. 193-197, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare stabilite de autoritatea contractantă, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire (…). Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Pagina 25 din 33

În jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Principiile egalității de tratament și transparenței, care au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2001, SIAC Construction, C-19/00, pct. 34, și Hotărârea din 4 decembrie 2003, EVN și Wienstrom, C-448/01, pct. 47), constituie într-adevăr, temeiul directivelor privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice (Hotărârea Universale-Bau și alții, C-470/99, pct. 91, și Hotărârea din 19 iunie 2003, GAT, C-315/01, pct. 73), iar obligația autorităților contractante de a asigura respectarea acestora corespunde chiar esenței acestor directive (în acest sens sunt Hotărârea din 17 septembrie 2002, Concordia Bus Finland, C-513/99, pct. 81, și Hotărârea din 3 martie 2005, Fabricom, C-21/03 și C-34/03, pct. 26). Niciunde în documentația de atribuire nu au fost prevăzute cerințele la care face referire contestatoarea. Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 65 alin. (2) și art. 133 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. De asemenea, în baza art. 127 alin. (1) lit. f) din același act normativ, comisia de evaluare are atribuția verificării conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini. Evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele (sau la aceleași, însă diminuate ori majorate). Pe de altă parte, dispozițiile coroborate ale Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, stabilesc în sarcina autorităților contractante obligația ca, în evaluarea ofertelor, să aplice propria documentație de atribuire care guvernează licitația, documentație rămasă definitivă prin neatacare. O astfel de interpretare a fost în mod constant subliniată de jurisprudența CJUE, aceasta statuând că „în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit” (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, Pagina 26 din 33

EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39)". Totodată, conform considerentelor expuse în cauza Pippo Pizzo „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență - care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. În Hotărârea din 14 iunie 2017, Medipac - Kazantzidis, C-6/05, EU:C:2007:337, CJUE a precizat că obligația de transparență „interzice autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de ofertă întemeindu-se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte” (punctul 54). Deosebit de relevantă va fi reținută concluzia Curții de Justiție a Uniunii Europene regăsită în Hotărârea din 16 aprilie 2015, cauza C- 278/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Alba Iulia, în procedura SC mpotriva Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia: Articolul 23 alineatul (8) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1251/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011, nu este aplicabil unui contract de achiziții publice a cărui valoare nu atinge pragul de aplicabilitate prevăzut de această directivă. În cadrul unui contract de achiziții publice care nu intră sub incidența directivei menționate, dar care prezintă un interes transfrontalier cert, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, normele fundamentale şi principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament şi nediscriminării, precum şi obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplineşte cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat. Aceeași instanță de la Luxemburg a statuat că obligația de transparență are ca scop în special să garanteze că este înlăturat riscul de arbitrar din partea autorității contractante (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza SAG ELV Slovensko şi alții, C-599/10, EU:C:2012:191, punctul 25, precum şi jurisprudența acolo citată). Totodată, se poate observa că întreaga motivare a contestatoarei este construită pe baza modului în care operatorul economic contestator a înțeles să își elaboreze propria ofertă. Pagina 27 din 33

Faptul că societatea contestatoare și-a declarat în ofertă subcontractanții prin intermediul cărora va presta anumite servicii în cadrul contractului nu înseamnă că și ceilalți operatori economici concurenți aveau obligații în acest sens, în contextul în care nu au existat în documentația de atribuire cerințe în referire la autorizațiile și subcontractanții care trebuie declarați. Aşadar, analizând contestaţia formulată de SRL se constată că aceasta, în referire la autorizații, a fost bazată exclusiv pe modul de elaborare a ofertei sale. O altă critică a contestatoarei privește neincluderea de către câștigătoare, în caietul de sarcini, a categoriilor de personal necesare pentru realizarea obiectului contractului. În caietul de sarcini, pag. 62, pct. 6.1 Cerințe de personal. Programul personalului, s-a prevăzut: Prestatorii vor asigura personalul adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor, în acord cu cerințele minime definite în prezentul caiet de sarcini. Prestatorii vor fi responsabili pentru îndeplinirea corectă a serviciilor descrise în Caietul de sarcini. Prestatorul va include in oferta sa numele si CV-urile numai pentru expertii cheie. Pentru „expertii non-cheie” nu sunt necesare CV-uri si alte documente care atesta studiile la momentul ofertei. Pentru expertii non-cheie ofertantii vor descrie in cadrul propunerii tehnice momentul in care vor interveni acesti experti in implementarea contractului, precum si modul in care acesta isi asigura accesul la serviciile lor. Documentele care sustin cele declarate in propunerea tehnica vor fi prezentate la momentul implicarii acestora in implementarea proiectului. In cazul in care se vor subcontracta parti din contract, acestea vor trebui sa fie clar precizate in cadrul propunerii tehnice. In plus, se vor prezenta datele de identificare ale subcontractorilor, precum si care sunt expertii subcontractorilor propusi in cadrul echipei. Prestatorul va trebui sa asigure resursele de personal minime, astfel: 1. Coordonator de proiect/ Manager de proiect 2. Inginer proiectant drumuri 3. Inginer proiectant poduri 4. Specialist geotehnică și fundații 5. Specialist lucrări de consolidare 6. Specialist instalații 7. Specialist în topografie și cadastru 8. Arhitect sau unități de proiectare cu experiență în domeniu în elaborare PUZ 9. Expert Analiza Cost-Beneficiu și modelare financiară 10. Specialist în domeniul protecției mediului 11. Arheolog 12. Expert Evaluator Imobile, membru ANEVAR 13. Specialist Hidrotehnică 14. Expert Studii de trafic și colectare date 15. Coordonator în materie de sănătate și securitate a muncii 16. Inginer cantități/devize 17. Peisagist Prestatorul va asigura orice alt personal de specialitate pentru completarea si implementarea serviciilor. Consiliul constată că, în oferta experții cheie și experții non cheie. Pagina 28 din 33

Criticile contestatoarei sunt formulate la modul general, fără legătură cu propunerea tehnică a câștigătoarei, nefiind indicați în concret personalul lipsă. Consiliul nu poate verifica întreaga propunere tehnică pentru a stabili, în lipsa unei motivări concrete, cum sunt îndeplinite cerințele privind personalul. Pe cale de consecință, nu poate fi considerată întemeiată critica contestatoarei vizând faptul că nu au fost incluse în propunerea financiară costurile cu personalul. O altă critică a contestatoarei privește faptul că ofertantul clasat pe locul I nu respectă dispozițiile HG nr. 907/2016. S-a susținut că ofertanta nu a respectat etapele legale de realizare a documentației tehnico-economice. Or, ca și în cazul celorlalte critici și aceste critici sunt bazate pe supoziții fără referiri concrete la oferta desemnată câștigătoare. Următoarea critică din contestație privește faptul că ofertantul clasat pe locul I nu a respectat Modul de prezentare a propunerii tehnice și financiare, nefiind prezentate modelele de rapoarte odată cu oferta. Or, această susținere se poate observa că nu are la bază vreo susținere concretă. Autoritatea contractantă a susținut că aceste rapoarte au fost depuse. În ceea ce privește modul de îndeplinire a cerinței privind experiența similară de către câștigătoare, contestatoarea nu a indicat contractele prezentate și motivele pentru care acestea nu conduc la îndeplinirea cerinței. De altfel, în cererea de intervenție, au fost enumerate trei contracte, apreciindu-se că, mai mult, cerința impusă era îndeplinită chiar și prin intermediul unui singur contract de o complexitate deosebită (proiectul autostrăzii Marmara de Nord). Referitor la modalitatea de îndeplinire a capacității de exercitare a activități profesionale de către operatorul economic câștigător, din nou, nu este formulată vreo critică concretă. Autoarea contestației nu a indicat care este codul CAEN pe care îl are câștigătorul și care sunt codurile CAEN pe care nu le deține și care ar fi trebuit deținute de subcontractanți. Astfel fiind, susținerile sunt simple afirmații generale, Consiliul neputând construi o motivare în locul contestatoarei și să stabilească care anume coduri trebuiau să se regăsească în certificatul constatator al ofertantei câștigătoare. În privința modului eronat de evaluare a propunerii tehnice și acordare a punctajului pentru componenta tehnică, se reține că, din nou, criticile aduse au un caracter formal/general, fără niciun fundament și fără nicio referire la punctajul pe care ar fi trebuit să îl primească câștigătoare și care ar fi fost motivele depunctării. Cum s-a arătat și în cazul celorlalte critici, autoarea contestației nu a adus o minimă explicație care să poată fi verificată de Consiliul și în baza căreia să se stabilească caracterul legal sau nelegal al evaluării. Pagina 29 din 33

Aşadar, analizând contestaţia formulată de SRL se constată că aceasta a fost bazată exclusiv pe generalităţi şi speculaţii, fără vreun argument concret cu privire la oferta Din cuprinsul contestaţiei, se poate constata că motivele concrete de nelegalitate şi netemeinicie a deciziei autorităţii contractante nu apar menţionate. În contestaţie figurează doar motive de ordin ipotetic, simple presupuneri emanate de cel care a redactat contestaţia, fără vreo legătură concretă cu actele depuse de ofertant şi cu evaluarea realizată de autoritatea contractantă. Aşadar, societatea ales să depună o contestaţie incompletă, lipsită de motivarea efectivă a acuzelor aduse autorităţii şi ofertei concurente. Întreaga motivare a contestaţiei constă în redarea cerinţelor din caietul de sarcini și corelarea acestora cu motive speculative vizavi de oferta și construită, în principal, pe modul de elaborare a ofertei de către contestatoare. Motivarea contestaţiei, reprezentând un element esenţial al acesteia, trebuia prezentată în cuprinsul ei, în interiorul termenului legal de contestare. Nicidecum motivarea contestaţiei nu se poate realiza abia după ce contestatorul consultă dosarul cauzei la Consiliu. Simpla reproducere în contestaţie a unora dintre cerințele din caietul de sarcini, dublată de acuza că ofertantul desemnat câştigător nu le îndeplineşte, nu reprezintă o motivare validă a contestaţiei, nereieşind de niciunde temeinicia acuzei rămase la nivel declarativ. Chiar şi atunci când contestatorul invocă faptul că înscrisurile se află la partea adversă (autoritatea contractantă), el este ţinut să îşi motiveze acţiunea, respectiv să explice de ce este nelegal actul autorităţii pe care îl atacă, în termenul prescris imperativ de lege. Cum s-a arătat anterior, contestaţia trebuie să cuprindă motivarea integrală a ei, în fapt şi în drept. În lumina legislației incidente, formularea şi, implicit, motivarea contestaţiei sunt independente de studiul dosarului cauzei de către contestator, dosar care, evident, nici nu există la data depunerii contestaţiei, ci se întocmeşte ulterior de către organul administrativ-jurisdicţional. În consecinţă, şi soluţionarea contestaţiei este şi trebuie să fie independentă de studierea dosarului cauzei de către reclamantă. Nicio prevedere în vigoare nu leagă şi, cu atât mai puţin, nu împiedică soluţionarea contestaţiei de către Consiliu de absenţa studierii dosarului de către părţile în conflict, în cele 20 de zile de care dispune organul jurisdicţional, dimpotrivă. Consiliul nu se poate substitui autoarei sesizării în ce priveşte invocarea tuturor motivelor concrete de nelegalitate a actelor atacate. Sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de lege, iar una dintre acestea este tocmai motivarea, care serveşte la determinarea exactă a obiectului judecăţii administrative, având în vedere principiul potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării. Pagina 30 din 33

Altminteri, judecata ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condiţiile actualei legislaţii. Contestatoarea nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare in integrum a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertei concurente pe bază de supoziţii. Completarea contestaţiei adusă de intermediul notelor scrise transmise Consiliului la data de 18.01.2023 va fi înlăturată de acesta ca inadmisibilă şi nu vor fi reţinute pentru analizare criticile formulate, depăşind cadrul procesual cu care a fost învestit, raportat la prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Astfel fiind, motivele formulate de , în cuprinsul "notelor scrise" transmise Consiliului la data de 18.01.2023, care nu se regăsesc în contestaţie, vor fi înlăturate de acesta ca inadmisibile pe calea "concluziilor scrise", fiind întemeiate cele susținute în acest sens de intervenientă. Faptul că o contestaţie formulată pe bază de presupuneri este nefondată şi că prin concluzii scrise nu se poate schimba cadrul procesului, prin prezentarea motivelor concrete de contestare, a fost hotărât definitiv de instanţele judecătoreşti în numeroase cauze în materia achiziţiilor publice, neputând fi pus la îndoială acum de către Consiliu. Amintim decizia Consiliului nr. 842/C9/741 din 20.04.2022, menținută de Curtea de Apel București, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Hotărâre nr. 1473/2022 din 08.06.2022 (dosar nr. 3053/2/2022). Prin notele scrise, detaliat modul de îndeplinire a cerințelor criticate prin contestație, însă acestea lipsesc cu desăvârșire din contestație. În raport de cele evocate, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestaţia Relativ la capetele de cerere privind obligarea autorității contractante la respingerea ofertei la desemnarea câștigătoare a ofertei onsiliul constată a fi întemeiate susținerile intervenientei, cererile fiind inadmisibile, raportat la faptul că desemnarea ofertelor admisibile/inadmisibile/ câștigătoare este atributul exclusiv al comisiei de evaluare, conform atribuțiilor ce îi revin, prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. k) și m) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. În ceea ce privește capătul de cerere subsidiar de anulare a procedurii de atribuire, Consiliul constată a fi nefondat, neimpunându-se o astfel de măsură, ținând seama de cele mai sus reținute. În consecință, va fi admisă cererea de intervenție formulată de cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului va fi admisă, având în vedere că nu există nicio prevedere în dreptul pozitiv care să interzică acordarea de cheltuieli intervenienților accesorii. Pagina 31 din 33

Potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației.”, textul legal neinterzicând intervenienților accesorii posibilitatea de a cere și, implicit, de a obține rambursarea propriilor cheltuieli de la părțile aflate în culpă procesuală. Intervenientul accesoriu ar trebui să beneficieze de toate drepturile provenind din calitatea de parte în proces (Curtea Constituțională, Decizia nr. 439 din 23 iunie 2020), inclusiv de acela reieșit din art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Chiar dacă terțul accesoriu intervine în sprijinul altei părți, prin acest demers el antamează protejarea unui interes propriu. Condiția oricărei intervenții accesorii este ca autorul ei să urmărească obținerea unui folos pentru el însuși, nu numai pentru partea pe a cărei poziție o sprijină (Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția I civilă, Decizia nr. 1097 din 30 mai 2019). Fundamentul suportării cheltuielilor de judecată rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare (Curtea Constituțională, Decizia nr. 463 din 28 iunie 2016), iar intervenientul accesoriu este parte câștigătoare atunci când contestația este respinsă, contestatorul aflându-se în culpă procesuală nu doar față de autoritatea contractantă, ci și față de intervenient. Simplul fapt că intervenția accesorie sprijină apărarea autorității nu înseamnă că intervenientul nu ar fi parte câștigătoare, alături de autoritate. Curtea Constituțională în decizia amintită a reținut că art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă determină debitorul obligației de plată a cheltuielilor de judecată (partea care pierde procesul) și creditorul obligației având ca obiect cheltuielile de judecată (partea care câștigă), înlocuind formularea codului anterior din 1865 de "parte căzută în pretenții". Această diferență terminologică nu schimbă însă cu nimic fundamentul suportării cheltuielilor de judecată, care rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare. Buna-credință a părții care a pierdut procesul nu justifică exonerarea ei de plata cheltuielilor de judecată. Din acest punct de vedere, între partea care a obținut câștig de cauză, dreptul ei fiind recunoscut prin hotărâre, și partea care acceptă judecata și pierde procesul, riscul acestei situații trebuie să fie suportat de această din urmă parte care, prin comportamentul său, chiar dacă nu a fost de rea-credință, a obligat pe partea potrivnică câștigătoare să angajeze cheltuielile din proces. Așa fiind, textul criticat induce o culpă procesuală în sarcina celui care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul și cu ocazia desfășurării procesului. Nu i se poate opune intervenientului accesoriu interdicția de a beneficia de rambursarea cheltuielilor doar pentru motivul că statutul său procesual este de intervenient ori pentru că a pretins doar respingerea demersului părții adverse, mai cu seamă că intervenția sa este susținută de apărarea unui interes propriu care nu ar putea fi protejat altfel decât pe calea intervenirii în litigiu. Persoana nu poate fi „constrânsă” să rămână în pasivitate, văzând că apărarea intereselor sale necesită participarea ei în procesul altora, iar singura cale permisă legal este aceea a intervenției accesorii, după cum nu poate fi „sancționată” prin imposibilitatea recuperării cheltuielilor de judecată Pagina 32 din 33

obligată de împrejurări să le efectueze. Dacă autoritatea contractantă este neglijentă în a se apăra, poziția procesuală a intervenientului devine mai importantă decât a autorității. Există un precedent multiplu al Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul acordării cheltuielilor către intervenienții accesorii (prin Decizia nr. 1872 din 23 octombrie 2019 a fost admis recursul doar pentru a fi acordate aceste cheltuieli). Față de cele de mai sus, admite cererea intervenientei privind plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului și obligă contestatoarea la plata către aceasta a sumei de 6000 lei. Intervenienta a depus la dosarul cauzei factura seria FR nr. 193/17.01.2023, în valoare de 11.736,73 lei, fiind depusă și dovada plății sumei amintite de către aceasta către Cabinet de În raport de documentele întocmite de intervenientă și de complexitatea cauzei, Consiliul va reduce onorariu avocat până la suma de 6000 lei. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de , în contradictoriu cu În temeiul art. 64 Cod procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de ,și o admite. Admite cererea intervenientei privind plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea litigiului și obligă contestatoarea la plata către aceasta a sumei de 6000 lei reprezentând onorariu avocat. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva deciziei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate, conform art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 33 din 33