Decizie CNSC 201/2023

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 201/C4/3141 Data: 26.01.2023 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 62587/200.12.2022, înaintată de SC TADECO CONSULTING SRL, cu sediul în Bucureşti, str. Turturelelor nr. 11A (Phoenicia Business Center), et. 4, Corp C, Bucureşti, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J40/10956/2005, având CUI 17707953, reprezentată legal prin administrator Radu Dan Păunescu și convenţional prin Cabinet Avocat Rusu Andrei Bogdan, împotriva documentaţiei de atribuire elaborată de MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR, cu sediul în București, B-dul Libertății nr. 12, sector 5, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii pentru revizuirea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor”, cod CPV 90713000-8 - Servicii de consultanţă în probleme de mediu (Rev. 2), s-a solicitat: I. în temeiul art. 22-23 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei; II. obligarea comisiei de evaluare la modificarea conţinutului documentaţiei de atribuire conform solicitărilor din contestaţie, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare în materia achiziţiilor publice și cu luarea în considerare a motivelor și argumentelor legate de caracterul nelegal sau contradictoriu al anumitor cerinţe/criterii de atribuire/factori de evaluare criticaţi; III. în cazul în care cererea de suspendare a procedurii de atribuire va fi respinsă sau nu va fi soluţionată în timp util raportat la data depunerii ofertelor, solicită anularea procedurii în vederea remedierii aspectelor nelegale ce sunt invocate prin contestaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016; IV. obligarea autorităţii contractante la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Prin Încheierea nr. 3341/C4/3141 din 28.12.2022, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, pe care l-a respins, ca nefondat. Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite contestația depusă de SC TADECO CONSULTING SRL, în contradictoriu cu MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR și dispune remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu considerentele prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă să publice în SEAP măsurile de remediere dispuse de Consiliu, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu decalarea corespunzătoare a termenului de depune a ofertelor. Respinge cererea privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată de către MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR contestatoarei, ca nedovedită. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 62587/200.12.2022, înaintată de SC ... SRL, cu sediul în …, reprezentată legal prin administrator … și convenţional prin Cabinet …., împotriva documentaţiei de atribuire elaborată de ..., cu sediul în …., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii pentru revizuirea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor”, cod CPV 90713000-8 - Servicii de consultanţă în probleme de mediu (Rev. 2), s-a solicitat: I. în temeiul art. 22-23 din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei; II. obligarea comisiei de evaluare la modificarea conţinutului documentaţiei de atribuire conform solicitărilor din contestaţie, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare în materia achiziţiilor publice și cu luarea în considerare a motivelor și argumentelor legate de caracterul nelegal sau contradictoriu al anumitor cerinţe/criterii de atribuire/factori de evaluare criticaţi; III. în cazul în care cererea de suspendare a procedurii de atribuire va fi respinsă sau nu va fi soluţionată în timp util raportat la data depunerii ofertelor, solicită anularea procedurii în vederea remedierii aspectelor nelegale ce sunt invocate prin contestaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016; IV. obligarea autorităţii contractante la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei. Prin Încheierea nr. … din 28.12.2022, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire, pe care l-a respins, ca nefondat. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Pagina 1 din 36

Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care SC ... SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire în cauză, critică o serie de cerinţe ale documentaţiei de atribuire, învederând următoarele: În susţinerea interesului său în promovarea contestaţiei, petenta invocă dispoziţiile art. 2 și art. 3 din Legea 101/2016, subliniind că persoana care se consideră vătămată este orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiţii: are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. Conform doctrinei și practicii judiciare unanime, interesul juridic trebuie să fie legitim (recunoscut și ocrotit de lege), personal (propriu celui care îl invocă), născut și actual (existent la momentul introducerii acţiunii și pe toată perioada de soluţionare a acesteia), toate cele 3 condiţii reţinute în doctrină fiind îndeplinite, în opinia sa, în mod evident în speţa de faţă. Tot ca o chestiune prealabilă, contestatoarea arată că a respectat rigorile dispoziţiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016, în sensul constituirii cauţiunii, sens în care va depune în original recipisa de consemnare, ulterior înregistrării contestaţiei și stabilirii numărului de dosar pe rolul CNSC (cu respectarea termenului legal de 5 zile). În fapt, societatea fiind interesată de participarea în cadrul procedurii de achiziţie publică, a constatat existenţa a numeroase cerinţe sau menţiuni nelegale sau contradictorii ce se impun a fi remediate de către autoritatea contractantă. Astfel, în termen legal a procedat la transmiterea unei solicitări de clarificări în acest sens (prin care a solicitat fie eliminarea, fie corectarea aspectelor nelegale sesizate în scopul garantarii legalităţii acestei proceduri). Având în vedere riscul ca autoritatea contractantă să nu răspundă favorabil solicitării de clarificări, contestatoarea a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile Legii nr. 101/2016 în scopul remedierii tuturor problemelor de legalitate sesizate în cuprinsul documentaţiei de atribuire atacate. A. Necesitatea remedierii contradicțiilor flagrante din cuprinsul documentației de atribuire, precum și corelarea cerințelor cu dispozițiile legale în vigoare la data publicării acesteia: 1. Discrepanţele cu privire la durata de valabilitate a ofertelor În cuprinsul Cap. IV.2.6 din fișa de date - Perioada minimă pe parcursul căreia ofertantul trebuie să își menţină oferta se menţionează: „3 luni (de la termenul limită de primire a ofertelor)", pentru ca în Pagina 2 din 36

cuprinsul aceluiaşi document, la Cap. IV.4.2 - Modul de prezentare al propunerii financiare să se menţioneze: „Ofertantul va prezenta propunerea financiară în corelaţie cu elementele Caietului de sarcini. Preţul se va posta în SEAP în lei, fără TVA. Modul de prezentare a propunerii financiare - se va completa- Formularul de ofertă care va fi însoţit de Centralizatorul de preţuri. Pentru prezentarea Propunerii Financiare, ofertanţii trebuie să utilizeze formularul inclus în Documentaţia de Atribuire. Propunerea financiară are caracter ferm şi obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului pe toată perioada de valabilitate. Perioada de valabilitate a ofertei este de 120 de zile". Petenta solicită obligarea autorităţii contractante în corectarea acestei contradicţii în mod clar și lipsit de echivoc, prin indicarea unui singur termen de valabilitate a ofertelor: 3 luni sau 120 zile. 2. Contradicţia dintre cerinţele impuse Expertului Financiar În cuprinsul caietului de sarcini: - la cap 6.2 - Experţi Principali - Expert Financiar se solicită: „Cel puţin 3 ani în domeniul gestionării deşeurilor" - la cap 8 - Criterii de atribuire Expert Financiar se specifică ca cerinţa minimă: „Cel puţin 5 ani în domeniul gestionării deşeurilor" Petenta solicită obligarea autorităţii contractante la corectarea acestei contradicţii/discrepanţe în mod clar și lipsit de echivoc, prin indicarea unei singure cerinţe minime impuse Experţilor Financiari, respectiv fie de 3 ani, fie de 5 ani. 3. Necesitatea raportării exclusiv la legislaţia în vigoare la momentul publicării documentaţiei de atribuire. În cuprinsul: - Caietului de sarcini la cap 6.2 - Experţi Principali - Coordonator Proiect se solicită: „Participare la cel puţin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deşeurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, care ulterior a fost aprobat, în calitate de Coordonator Proiect şi/sau Director Proiect şi/sau Manager Proiect şi/sau Lider de Echipă, funcţii cu atribuţii de coordonare". - Caietului de Sarcini la cap 8. Criterii de atribuire - Coordonator Proiect se solicită: „Participare la cel puţin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deşeurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, care ulterior a fost aprobat, în calitate de Coordonator Proiect şi/sau Director Proiect şi/sau Manager Proiect şi/sau Lider de Echipă, funcţii cu atribuţii de coordonare". Având în vedere faptul că la data de 26 August 2021 s-a abrogat Legea nr. 211/2011, intrând în vigoare OG nr. 92/26.08.2021, contestatoarea solicită obligarea autoritatea contractantă să procedeze la revizuirea cerinţei din cuprinsul Caietului de Sarcini Cap 6.2 și Cap. 8, astfel: Pagina 3 din 36

„Participare la cel puţin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deşeurilor în conformitate cu prevederile OG 02/2021, care ulterior a fost aprobat, în calitate de Coordonator Proiect şi/ sau Director Proiect şi/sau Manager Proiect şi/sau Lider de Echipă, funcţii cu atribuţii de coordonare". 4. Necesitatea corelării/corectării informaţiilor contradictorii cu privire la Durata contractului Având în vedere: - menţiunea din fișa de date Secţiunea II.2.7 - Durata contractului, concesiunii, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii Durata în luni: 10; și - cele menţionate în proiectul de contract art 5.1 „Durata prezentului contract începe de la data intrării în vigoare și se finalizează la data de 15.12.2023". Petenta solicită obligarea autorităţii contractante la corelarea art. 5.1 din proiectul de contract cu prevederile fișei de date Secţiunea II.2.7, și revizuirea articolului după cum urmează: „5.1 Durata prezentului contract începe de la data intrării în vigoare și se finalizează în termen de 10 luni". 5. Neconcordanţele din cuprinsul documentaţiei de atribuire cu privire la Garanţia de Bună Execuţie Având în vedere: - cele menţionate în fișa de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de buna execuţie: „Cuantumul GE este de 10% din valoarea fără TVA a contractului încheiat şi se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării acestuia. Acest termen poate fi prelungit la solicitarea justificată a contractantului, fără a depăşi 15 zile de la data semnării contractului. GE va respecta toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar. GE va respecta preved art. 154 din Legea 98/2016 și art. 39 art. 42 din HG nr. 395/2016"; și - cele menţionate în proiectul de contract art. 10.2 alin. (2): „Garanţia de bună execuţie se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o institutie de credit din România sau dintr-un alt stat sau de o societate de asigurări, în condiţiile legii și devine anexă la contract, în condiţiile art. 40 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 ..." Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante să procedeze la corelarea art. 10.2 alin. (2) din proiectul de contract cu prevederile legale în vigoare (art. 154 alin. (3) din Legea nr. 98/2016) și ale Fisei de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de bună execuţie, și revizuirea articolului 10.2 alin. (2), după cum urmează: „Garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: Pagina 4 din 36

a) Virament bancar; b) Instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie; e) combinarea a două sau mai multe dintre modalităţile de constituire prevăzute la lit. a)-c), în cazul garanţiei de bună execuţie." 6. Necesitatea eliminării menţiunilor restrictive din fișa de date cu privire la Garanţia de Buna Execuţie, care ar impune constituirea acesteia exclusiv sub forma unei Scrisori de Garanţie Bancară (SGB) Având în vedere cele menţionate în fișa de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de bună execuţie: „Cuantumul GE este de 10% din valoarea fără TVA a contractului încheiat şi se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării acestuia. Acest termen poate fi prelungit la solicitarea justificată a contractantului, fără a depăşi 15 zile de la data semnării contractului. GE va respecta toate condiţiile de formă și de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar. GE va respecta preved art. 154 din Legea 98/2016 și art. 39 art. 42 din HG nr. 395/2016”. Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante să procedeze la eliminarea frazei: „GE va respecta toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar", având în vedere prevederile art. 154 alin. (3) din Legea 98/2016, care specifică faptul că: „(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita contractantului constituirea garanţiei de bună garanţiei de bună execuţie în cuantum de maximum 10% din preţul contractului, fără TVA. Cu excepţia contractelor de servicii de proiectare şi a contractelor de lucrări, a căror valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. Pagina 5 din 36

7 alin. (1), precum şi în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie. (4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie; e) combinarea a două sau mai multe dintre modalităţile de constituire prevăzute la lit. a)-c), în cazul garanţiei de bună execuţie" 7. Necesitatea eliminării condiţiilor suplimentare de restituire a GBE, care exced prevederilor legale în vigoare; corelarea documentelor parte integrantă a documentaţiei de atribuire Având în vedere: - prevederile proiectului de contract, art 10.5: „Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie în termen de maxim 14 zile de la îndeplinirea obligaţiilor asumate, în urma unei solicitări scrise din partea prestatorului" și - prevederile HG nr. 105/2016, art. 42 alin. (2) „În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie publică/contractul subsecvent respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei". Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea condiţiei „în urma unei solicitări scrise din partea prestatorului” și revizuirea art. 10.5, după cum urmează: Pagina 6 din 36

„Achizitorul va elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către Prestator a obligaţiilor asumate, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei." 8. Necesitatea înlăturării caracterului ambiguu al prevederilor caietului de sarcini din cuprinsul Cap. 6.3 - Experţi secundari Având în vedere prevederile caietului de sarcini Cap. 6.3 Experţi secundari: - „Documentele experţilor secundari NU vor fi evaluate anterior semnării contractului de servicii Prestatorul va prezenta Beneficiarului, pe măsura ce apare necesitatea implicării lor în contractul de servicii, următoarele documente pentru fiecare expert propus - Copii ale diplomelor de studii (...)” Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la clarificarea/confirmarea faptului că ofertanţii nu trebuie să nominalizeze (cu nume și prenume) experţii secundari propuşi, ci trebuie să prezinte, în Propunerea Tehnică, doar poziţiile experţilor secundari și responsabilităţile alocate acestora. 9. Încălcarea dispoziţiilor art. 129 alin. (1) din HG nr. 395/2016 Având în vedere: - prevederile proiectului de contract, art. 7.3: „În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini" și - prevederile HG nr. 395/2016: art. 129 alin. (1) „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire" Art. 143 alin (3): „în condiţiile art. 228 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini" Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea art 7.3 din Proiectul de contract, ţinând cont de faptul că depunerea unei propuneri tehnice ce conţine elemente inferioare sau necorespunzătoare cerinţelor caietului de sarcini, este considerată ofertă neconformă. B. Caracterul nelegal și restrictiv al cerințelor minime impuse ofertanților (și experților propuși de către aceștia), al criteriilor de atribuire și factorilor de evaluare, prin prisma încălcării principiilor nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității: 1. Nelegalitatea impunerii cerinţei studiilor absolvite exclusiv cu diploma de master sau echivalent; caracterul arbitrar și nejustificat al categoriilor de experţi pentru care s-a impus aceasta cerinţă minimă: Pagina 7 din 36

Pentru îndeplinirea cerinţei privind studiile absolvite: Expert Principal 1 Coordonator de proiect Studii superioare absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert Principal 2 Coordonator adjunct de proiect Studii superioare absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert Principal 4 Expert Deşeuri Municipale si deşeuri de ambalaje Studii superioare absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert Principal 5 Expert financiar Studii superioare absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) și pentru: Expert secundar 1 Expert instituţional Studii superioare de lungă durata absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 2 Expert categorie deşeuri „deşeuri alimentare" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de master (sau echivalent) Expert secundar 3 Expert categorie deşeuri „deşeuri de echipamente electrice şi electronice” şi „deşeuri de baterii şi acumulatori Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 4 Expert categorie deşeuri „vehicule scoase din uz", „anvelope uzate" şi „uleiuri uzate" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 5 Expert categorie deşeuri „din construcţii şi desfiinţări Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 6 Expert

categoric

deşeuri „nămoluri rezultate

de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 7 Expert categorie deşeuri „deşeuri cu conţinut de PCB" şi „deşeuri de azbest" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 8 Expert categorie deşeuri „deşeuri medicale" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 9 Expert categorie deşeuri „deşeuri provenite

din

activităţi industriale" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Expert secundar 10 Expert categorie deşeuri „deşeuri provenite

din

agricultură, silvicultură și pescuit" Studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de Master (sau echivalent) Autoritatea contractantă a impus ca și cerinţă minimă pentru majoritatea experţilor propuşi dovedirea absolvirii studiilor superioare de lungă durată cu diplomă de master sau echivalent. În primul rând, contestatoarea evidenţiază caracterul arbitrar și nejustificat al alegerii categoriilor de experţi pentru care s-a impus această cerinţă excesivă (de exemplu, expertul principal Expert pentru prevenirea gestionării deşeurilor fiind exclus de la îndeplinirea acestei Pagina 8 din 36

cerinţe), și efectele negative deosebite ale acestei cerinţe cu privire la restrângerea semnificativă și nejustificată a posibilităţii ofertanţilor de a participa în cadrul procedurii, în contradicţie cu dispoziţiile legale aplicabile (art. 31 din HG nr. 395/2016, art. 7 din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017). Petenta învederează că această restrângere artificială și nejustificată a mediului concurenţial prin impunerea unei cerinţe constând în raportarea exclusivă la studiile de master sau echivalent a fost sancţionată constant de către CNSC (Decizia CNSC nr. 3896- BO2017, Decizia nr. 951/C8/813/06.05.2022). Faţă de toate aceste aspecte, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la revizuirea acestei cerinţe, conform prevederilor legale în vigoare atât pentru experţii principali, cât și pentru experţii secundari, astfel: „Studii absolvite fie cu diplomă de licenţă sau echivalent, fie prin studii postuniversitare şi/sau studii universitare de masterat/doctorat". 2. Caracterul vădit restrictiv al cerinţei impuse în vederea dovedirii experienţei similare de către ofertanţi, limitată la «serviciile de elaborare planuri de gestionarea deşeurilor». Potrivit art. 5 alin. 1 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017: „(1) Nu se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului". De asemenea, arată contestatoarea, prezintă importanţă pentru speţă inclusiv exemplele de practică defectuoasă identificate de ANAP în cuprinsul aceleiaşi instrucţiuni, exemple care se circumscriu cerinţei criticate, referitoare la solicitarea demonstrării unei experienţe similare privind prestarea de servicii identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică. Deși în cadrul prezentei proceduri s-a prevăzut că aceste servicii să fi fost prestate inclusiv la nivel judeţean sau regional, caracterul restrictiv rezidă atât din numărul limitat al acestor contracte, cât și limitarea la „(...) cel mult 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor”. Faţă de acest aspect și în vederea garantării unui mediu concurenţial real, nerestricţionat în mod artificial și cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în materie, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea acestei cerinţe vizând experienţa similară, după cum urmează: „Prin servicii similare se înţeleg inclusiv servicii de elaborare a unei aplicaţii de finanţare în domeniul gestionării deşeurilor municipale, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, Analiză Cost Pagina 9 din 36

Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra Mediului, Raport privind impactul schimbărilor climatice, Analiza Instituţională, Strategia/Plan de achiziţii), aprobata de finanțator”. 3. Caracterul vădit restrictiv al cerinţei impuse în vederea dovedirii experienţei profesionale specifice de către ofertanţi pentru poziţia de expert principal - coordonator adjunct proiect, prin care se elimină în mod nejustificat experienţa dobândită la nivel naţional („...exclusiv România”). În cuprinsul pag. 19/35 din caietul de sarcini, pentru poziţia expertului principal Coordonator Adjunct Proiect s-a impus, în vederea dovedirii experienţei profesionale specifice: „Experienţa specifică în elaborarea documentelor de planificare din alte ţări UE (exclusiv România) - responsabil cu coordonarea planificării/planificarea a cel puţin doua categorii de deşeuri, altele decât deseurile municipale”. În opinia contestatoarei, stabilirea în mod absolut arbitrar a acestei cerinţe suplimentare doar pentru poziţia Coordonatorului Adjunct de Proiect nu poate fi apreciată ca fiind una legală și în corelare cu cerinţele autorităţii contractante, deoarece eliminarea experienţei deţinute la nivel naţional și impunerea în sarcina ofertanţilor identificarea unui expert în acest domeniu exclusiv din spaţiul altor ţări UE (mai puţin România) nu poate fi calificată decât ca o cerinţă abuzivă, care restrânge nejustificat numărul eventualilor participanţi la aceasta procedura. Ca și în cazul expertului instituţional, autoritatea contractantă a înţeles să suplimenteze în mod aleatoriu și nejustificat cerinţele impuse în cazul anumitor experţi, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art. 31 din HG nr. 395/2016. În consecinţă, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea acestei cerinţe nelegale și restrictive impuse exclusiv Coordonatorului Adjunct de Proiect, prin corelarea experienţei profesionale specifice solicitate tuturor celorlalţi experţi principali. 4. Nelegalitatea impunerii unei experienţe profesionale specifice constând în participarea în cadrul unui contract de planificare a gestionării deşeurilor la nivel naţional exclusiv în cazul Expertului Secundar Expert Instituțional. Contestatoarea învederează că, în mod nejustificat și absolut inexplicabil, poziţia de expert secundar - Expert Instituțional beneficiază de cerinţe aferente unui profil profesional cu totul aparte, superioare inclusiv cerinţelor impuse experţilor principali. Mai exact, Expertul Instituțional este singurul expert (atât dintre cei principali, cât și dintre cei secundari) pentru care se solicită Experiența Profesională Specifică constând în „Participarea în cadrul unui contract similar...”, care la pag. 23/35 este definit ca fiind „..contractul în cadrul căruia a fost elaborat și ulterior aprobat un document de planificare a gestionarii deşeurilor LA NIVEL NAȚIONAL.” Pagina 10 din 36

Coroborând aceste informaţii cu faptul că, la nivel naţional, există doar contractul nr. 34.374/25.04.2016 încheiat între SC ... SRL (fosta ...SRL) și Ministerul Fondurilor Europene, având ca obiect elaborarea PNGD, petenta evidenţiază că nu doar caracterul restrictiv al acestei cerinţe, ci chiar caracterul exclusivist în ceea ce priveşte singura persoană care îndeplineşte aceasta cerinţă, la nivel naţional. În consecinţa, solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţei constând în „Participarea în cadrul unui contract similar, în calitate de expert instituţional sau pe o poziţie similară" pentru expertul secundar Expert Instituțional, urmând ca aceasta să fie corelată cu cerinţele impuse tuturor celorlalţi experţi solicitări. Autoritatea contractantă a transmis documentele necesare soluţionării contestaţiei, atașat punctului de vedere nr. DGEIA/91690/05.01.2023, înregistrat la Consiliu cu nr. 897/06.01.2023, prin care solicită respingerea contestaţiei ca netemeinică, având în vedere următoarele argumente: Referitor la punctul A al contestației – Necesitatea remedierii contradicțiilor flagrante din cuprinsul documentației de atribuire, precum și corelarea cerințelor cu dispozițiile legale în vigoare la data publicării acesteia: 1. Discrepanțele cu privire la durata de valabilitate a ofertelor Răspuns autoritate contractantă Valabilitatea ofertei este de 4 luni, respectiv 120 de zile. Autoritatea contractantă va transmite răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, fiind inclus și acest aspect. 2. Contradicția dintre cerințele impuse expertului financiar Răspuns autoritate contractantă Cerința minimă privind expertul financiar este: „Cel puțin 3 ani în domeniul gestionării deșeurilor” Autoritatea contractantă va transmite o clarificare din oficiu, fiind inclus și acest aspect, respectiv se modifică cap. 8 – Criterii de atribuire Expert Financiar. 3. Necesitatea raportării exclusiv la legislația în vigoare la momentul publicării documentației de atribuire. Răspuns autoritate contractantă Fiind vorba de o experiență care trebuie îndeplinită „în trecut” a fost menționată Legea nr. 211/2011. OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor care a abrogat Legea nr. 211/2011 a fost publicată în a doua jumătate a anului 2021 și nu poate reprezenta unica bază pentru a demonstra experiența necesară ducerii la îndeplinire a acestui contract. Prin Răspunsul consolidat autoritatea contractantă va menționa: „Participare la cel puțin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deșeurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, care ulterior a fost aprobat, în calitate de Coordonator Proiect Pagina 11 din 36

și/ sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Lider de Echipă, funcții cu atribuții de coordonare”. 4. Necesitatea corelării/corectării informațiilor contradictorii cu privire la durata contractului. Răspuns autoritate contractantă Durata contractului este de 8 luni, autoritatea contractantă va transmite o Erată, clarificând acest aspect. 5. Neconcordanțele din cuprinsul documentației de atribuire cu privire la garanția de bună execuție. Răspuns autoritate contractantă Lăsând la o parte faptul că prevederile legale în vigoare la care contestatorul face referire sunt de fapt cele ale art. 154 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, a faptului că în analiza speței sunt relevante și prevederile art. 20 alin (1) și alin. (2), ale art. 36. alin. (5) din HG 395/2016. Astfel, documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentaţia de atribuire conţine: - Fişa de date (corelaţie cu DUAE), - Caietul de sarcini/ Document descriptiv (specificaţii tehnice), - Proiectul de contract, care conține cel puțin clauzele contractuale obligatorii și care este supus și altor prevederi legale în afară Legii 98/2016 și a HG 395/2016, - Formulare şi modele de documente, inclusiv DUAE. Autoritatea contractantă a ținut să clarifice faptul că vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți bancare ori societăți de asigurări și nu vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți financiare nebancare. Ofertanții trebuie să înțeleagă cu claritate că, în aplicarea prevederilor art. 36. alin. (5) din Normele aprobate de HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă va respinge instrumentele de garantare emise de societăți financiare nebancare. În verificarea garanțiilor, autoritatea contractantă va aplica prevederile art. 40 alin. (1) din HG nr. 395/2016, iar în acest sens contestatorul poate verifica Notificarea ANAP cu privire la societățile de asigurare și instituțiile de credit de pe site-ul ANAP, la link-ul https://anap.gov.ro/web/notificare-cu-privire-la-societatile-de-asigurare/ Întrucât, din solicitarea contestatorului nu reiese aceeași înțelegere ca cea a autorității contractante, se va transmite o Clarificare din oficiu cu următorul cuprins: „În cazul în care constituirea depozitelor valorice, respectiv garanțiile de participare și garanțiile de bună execuție, se constituie prin instrumente de garantare, vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți bancare ori societăți de asigurări și nu vor fi Pagina 12 din 36

acceptate instrumente de garantare emise de societăți financiare nebancare. Ofertanții trebuie să înțeleagă cu claritate că, în aplicarea prevederilor art. 36. alin. (5) din Normele aprobate de HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă va respinge instrumentele de garantare emise de societăți financiare nebancare. În verificarea garanțiilor, autoritatea contractantă va aplica prevederile art. 40 alin. (1) din HG nr. 395/2016. A se vedea Notificarea ANAP cu privire la societățile de asigurare și instituțiile de credit de pe site-ul ANAP, la link-ul https://anap.gov.ro/ web/notificare-cu-privire-la-societatile-de-asigurare/”. Prevederile art. 10.2 alin (2) din proiectul de contract vor rămâne nemodificate. 6. Necesitatea eliminării mențiunilor restrictive din fișa de date cu privire la garanția de bună execuție, care ar impune constituirea acesteia exclusiv sub forma unei scrisori de garanţie bancară (SGB) Răspuns autoritate contractantă Autoritatea contractantă își menține cerințele din documentația de atribuire. Chiar contestatorul face precizarea că autoritatea contractantă a specificat în Fișa de date Secțiunea III.1.6 b) „GE va respecta preved art. 154 din Legea nr. 98/2016 și art. 39, art. 42 din HG nr. 395/2016”. Autoritatea contractantă consideră că cerințele sunt clare, nu se exclude în niciun caz viramentul bancar, iar pentru instrumentele de garantare emise de societăți bancare ori societăți de asigurări se întărește idea că nu vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți financiare nebancare. Cum valoarea garanţiei de bună execuție este puțin probabil să fie mai mică de 5.000 lei, în documentaţia de atribuire nu este prevăzută posibilitatea constituirii prin depunerea la casieria autorităţii contractante a sumei în numerar. Autoritatea contractantă nu este de acord ca garanţia de bună execuţie să se constituie şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, drept pentru care nu a prevăzut această posibilitate în documentaţia de atribuire. Pentru buna ordine, autoritatea contractantă va include aceste informații în clarificarea din oficiu pe care o va formula. 7. Necesitatea eliminării condițiilor suplimentare de restituire a garanției de bună execuție. Răspuns autoritate contractantă Autoritatea contractantă va prelua solicitarea contestatorului și va elimina condiția din art. 10.5 a proiectului de contract. Prevederile proiectului de contract, art 10.5 se modifică astfel: Pagina 13 din 36

„Achizitorul va elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei”. Se va publica o clarificare din oficiu în acest sens. 8. Necesitatea înlăturării caracterului ambiguu al prevederilor caietului de sarcini din cuprinsul Cap. 6.3 – Experți secundari Răspuns autoritate contractantă Referitor la experții secundari, confirmă că la depunerea ofertei, ofertantul trebuie să-și asume prin oferta depusă pozițiile de experți secundari. În propunerea tehnică experții secundari vor fi incluși numai din perspectiva pozițiilor și responsabilităților pe care le vor avea în cadrul contractului. Nu este necesară prezentarea unei liste nominale (cu nume și prenume) a experților secundari. Un expert secundar poate acoperi unul sau mai multe domenii așa cum sunt ele descrise în cap. 6.3 din caietul de sarcini, cu obligativitatea asigurării disponibilității acestuia corelat cu pozițiile ocupate și cu asigurarea respectării planului de implementare a proiectului. 9. Încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (1) din HG nr. 395/2016 Răspuns autoritate contractantă Lăsând la o parte faptul că prevederile legale menționate sunt incorect referite, fiind vorba de art. 123 alin (1), respectiv art. 137 alin (3) din Norme, autoritatea contractantă face următoarea precizare: Este vorba de două etape diferite, etapa de atribuire și etapa de implementare. Etapa de atribuire este guvernată de Legea nr. 98 și de Normele de aplicare ale acesteia, atunci când oferta este declarată conformă de comisia de evaluare. Etapa de implementare, guvernată de contract și documentele sale, când serviciile sunt acceptate sau nu de comisia de recepție. Prevederile art. 7.3 din Proiectul de Contract rămân nemodificate. Referitor la punctul B al contestației – Caracterul nelegal și restrictiv al cerințelor minime impuse ofertanților (și experților propuși de către aceștia), al criteriilor de atribuire și factorilor de evaluare, prin prisma încălcării principiilor nediscriminării, tratamentului egal și al proporționalității: 1. Nelegalitatea impunerii cerinţelor studiilor absolvite exclusiv cu diplomă de master sau echivalent, caracterul arbitrar și nejustificat al categoriilor de experţi pentru care s-a impus aceasta cerință minimă. Răspuns autoritate contractantă Cerința permite participarea experților care au absolvit studii superioare cu diplomă de master sau echivalent, deci nu este formulată prin raportare exclusiv la studii postuniversitare și/sau studii universitare de masterat. Pagina 14 din 36

La formularea cerinței s-au avut în vedere prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/05.01.2011 cu completările și modificările ulterioare, art. 153 alin. (2) care stipulează faptul că: „Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.” Autoritatea contractantă va modifica cerința, astfel: Expert principal 1 Coordonator proiect Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert principal 2 Coordonator adjunct proiect Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert principal 3 Expert prevenirea generării deșeurilor Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert principal 4 Expert deșeuri municipale

și deșeuri

de ambalaje Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert principal 5 Expert financiar Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 1 Expert instituțional Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 2 Expert categorie deșeuri „deșeuri alimentare” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Pagina 15 din 36

Expert secundar 3 Expert categorie deșeuri „deșeuri de echipamente electrice și electronice” și „deșeuri de baterii și acumulatori” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 4 Expert categorie deșeuri „vehicule scoase din uz”, „anvelope uzate” și „uleiuri uzate” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 5 Expert categorie deșeuri „din construcții și desființări” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 6 Expert categorie deșeuri „nămoluri rezultate de la epurarea

apelor

uzate orășenești” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 7 Expert categorie deșeuri „deșeuri cu conținut de PCB” și „deșeuri de azbest” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 8 Expert categorie deșeuri „deșeuri medicale” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 9 Expert categorie deșeuri „deșeuri provenite din activități industriale” Diploma de absolvire sau de licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. Expert secundar 10 Expert categorie deșeuri Diploma de absolvire sau de Pagina 16 din 36

„deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit” licenţă

a

absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna/ diploma de studii universitare de master în specialitate. 2. Caracterul vădit restrictiv al cerinței impuse în vederea dovedirii experienței similare de către ofertanți, limitată la „servicii de elaborare planuri de gestionare a deșeurilor”. Răspuns autoritate contractantă Având în vedere informațiile furnizate de contestator, în vederea asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă va stabili că sunt luate în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 6 ani în urmă, perioadă care coincide cu perioada de evaluare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) realizată de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM). Informațiile vor fi transmise operatorilor economici printr-o clarificare din oficiu/erată. Singurele documente suport al unei aplicații de finanțare (din cele enumerate în cuprinsul solicitării de clarificare) la realizarea cărora trebuie derulat un proces de planificare sunt Studiul de fezabilitate și Analiza cost beneficiu. Acesta este fundamental diferit de procesul de planificare utilizat în elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor, care este unul strategic. Un studiu de fezabilitate reprezintă implementarea măsurilor din documentele din planificare. ..., în calitate de autoritate contractantă, a scos la licitație prin acest contract servicii pentru revizuirea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care așa cum îi spune și titlul, se referă la un plan care acoperă întreg teritoriul naţional. Prin cerințele impuse nu au fost contrazise intrucțiunile Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), deoarece acestea nu fac referire la servicii naționale pentru care demonstrarea experienței similară trebuie să fie cel puțin la nivelul necesității din punctul de vedere al complexităţii. Art. 40 din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor indică cu precizie ce anume trebuie să conțină un plan național, informații care nu se regăsesc în niciun alt tip de document de genul studiu de fezabilitate, studiu de impact etc., al căror scop și cuprins este diferit neacoperind complexitatea solicitată atât de Directiva Europeană 2008/98/CE cu modificările și completările ulteriore, cât și de actul naţional de transpunere, în speță OUG nr. 92/2021. Cu toate acestea, în fișa de date a fost menționat faptul că experiența (deși parțială) poate fi demonstrată prin elaborarea de planuri județene de gestionare a deșeurilor. Pagina 17 din 36

3. Caracterul vădit restrictiv al cerinței impuse în vederea dovedirii experienței profesionale specifice de către ofertanți pentru poziția de expert principal-coordonator adjunct proiect, prin care se elimină în mod nejustificat experiența dobândită la nivel național („... exclusiv România”). Răspuns autoritate contractantă Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) care trebuie revizuit prin acest contract este unul singur, astfel prin impunerea cerinței în cazul expertului principal-coordonator adjunct, autoritatea contractantă a urmărit obținerea unei expertize cât mai largă din alte state membre, deoarece măsurile care ar trebui să fie incluse în planurile naționale de gestionare a deșeurilor ale statelor membre trebuie să fie corelate pentru a stabili o reţea naţională integrată în cea comunitară, adecvată, de unităţi de eliminare a deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor municipale mixte colectate din gospodăriile populaţiei (art. 25 alin. (1) OUG nr. 92/2021), astfel încât să permită Uniunii Europene să asigure prin mijloace proprii eliminarea deşeurilor, precum şi valorificarea deşeurilor municipale mixte colectate din gospodăriile populaţiei (art. 25 alin. (2) OUG nr. 92/2021). 4. Nelegalitatea impunerii unei experiențe profesionale specifice constând în participarea în cadrul unui contract de planificare a gestionării la nivel național exclusiv în cazul expertului secundar expert instituțional Răspuns autoritate contractantă Un Plan Național acoperă întreg teritoriul, motiv pentru care experiența profesională trebuie să fie suficientă. Prin impunerea acestei cerințe, autoritatea contractantă s-a asigurat că expertul instituțional are toate cunoștințele cu privire la instituțiile centrale și locale, precum și relațiile dintre acestea, în vederea identificării unei posibile nefuncționalități instituționale și a formula acțiuni de remediere. În concluzie, autoritatea contractantă învederează că va lua toate măsurile de remediere propuse, astfel că apreciază contestaţia netemeinică. În condiţiile în care contestatoarea a transmis 2 solicitări de clarificări și anterior primirii Răspunsului consolidat la solicitările de clarificări transmise a contestat documentația de atribuire, iar clarificările au fost reiterate în cuprinsul contestației formulate, pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, autoritatea invocă lipsa de temeinicie a contestației și solicit respingerea acesteia. Urmare punctului de vedere, contestatoarea a transmis Note scrise înregistrate la Consiliu cu nr. 2046/12.01.2023, prin care solicită admiterea contestaţiei astfel cum aceasta a fost motivată și argumentată, și respingerea susţinerilor autorităţii contractante ca netemeinice și lipsite de fundament, având în vedere următoarele argumente: Pagina 18 din 36

I. Confirmarea de către autoritatea contractantă a caracterului temeinic și fondat al criticilor sale de la punctele 1- 4; necesitatea admiterii acestor critici, ca urmare a nerespectării de către autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 Legea nr. 101/2016, art. 9 alin. (1) defineşte măsurile de remediere ca fiind „acele măsuri adoptate de autoritatea/entitatea contractantă, în urma primirii unei contestaţii, cu scopul de a corecta o decizie adoptată în cadrul procedurii de atribuire". Astfel, având în vedere că, până la acest moment, autoritatea contractantă nu a procedat la adoptarea măsurilor de remediere menţionate (răspuns consolidat, clarificare din oficiu sau erată), cu atât mai mult cu cât procedura nu este suspendată, Consiliul nu poate lua în considerare angajamentele viitoare asumate de către autoritatea contractantă. Pentru a fi considerate măsuri de remediere în accepţiunea Legii nr. 101/2016, acestea trebuiau transpuse în termen de maxim 3 zile în măsuri efective, în caz contrar acestea nereprezentând altceva decât o confirmare a criticilor sale, cu promisiunea remedierii viitoare. Importanţa reţinerii de către Consiliu a inexistenţei remedierii problemelor criticate la punctele 1-4 din contestaţie rezidă inclusiv din faptul că, prin emiterea unei decizii în cuprinsul căreia nu s-ar regăsi obligaţia respectării celor asumate prin punctul de vedere, autoritatea contractantă s-ar putea limita strict la cele impuse prin decizie, fără a exista nicio modalitate de obligare la îndeplinirea unor măsuri de remediere viitoare (incerte). O altă consecinţă negativă deosebit de importantă a faptului că autoritatea contractantă a înţeles să remedieze problemele sesizate prin intermediul punctului de vedere constă în încălcarea flagrantă a principiului transparenţei, ca urmare a faptului că aceste modificări/clarificări ale documentaţiei de atribuire nu sunt accesibile tuturor celorlalţi operatori economici interesaţi de participarea în cadrul procedurii (cu termen de depunere a ofertelor la data de 30.01.2023), aceştia nefiind parte în cadrul prezentului dosar. În consecinţă, având în vedere caracterul temeinic al criticilor din cuprinsul petitelor 1-4 ale contestaţiei (confirmate ca atare de autoritatea contractantă prin punctul de vedere), coroborat cu lipsa adoptării măsurilor de remediere reglementate de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea solicită admiterea acestei critici și obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere necesare. II. Inadmisibilitatea modificării/clarificării documentației de atribuire cu privire la garanția de bună execuție, prin intermediul punctului de vedere; caracterul temeinic și fondat al criticlor contestatoarei de la punctele 5-6 din contestație. Pagina 19 din 36

Ca un prim aspect, petenta învederează că autoritatea contractantă face o confuzie între punctul de vedere ca mijloc procedural de apărare, expres reglementat de Legea nr. 101/2016 și măsurile de remediere sau clarificările și completările aduse documentaţiei de atribuire. Mai exact, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă menţionează: „Se va emite o Clarificare din oficiu cu următorul cuprins: Autoritatea contractantă a ţinut să clarifice faptul că vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăţi bancare ori societăţi de asigurări și nu vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăţi financiare nebancare (menţiune inexistentă în documentaţia iniţială); Ofertanţii trebuie să înţeleagă cu claritate că, în aplicarea prevederilor art. 36 alin. (5) din Normele aprobate de HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă va respinge instrumentele de garantare emise de societăţi financiare nebancare (menţiune de asemenea inexistentă în documentaţia iniţială). Petenta arată că, până la emiterea unei clarificări prin care să fie modificată documentaţia de atribuire (și în lipsa adoptării unor măsuri de remediere), atât contestatoarea, cât și autoritatea contractantă sunt ţinute de forma documentaţiei de atribuire publicate, în cuprinsul căreia s-a solicitat: „GE va respecta prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 și art. 39 si 42 din HG nr. 395/2016” (Cap. III.1.6.b) din fișa de date). Este evident că varianta iniţială a documentaţiei de atribuire permite ofertanţilor prezentarea unor scrisori de garanţie emise de IFN- uri, în condiţiile legii, motiv pentru care va solicită constatarea inadmisibilităţii modificării acestei cerinţe prin intermediul unui punct de vedere. În continuare, din cuprinsul punctului de vedere, contestatoarea arată că autoritatea contractantă înţelege să limiteze mai departe modul de constituire a GBE (în pofida cerinţelor fișei de date a achiziţiei actuale), prin eliminarea viitoare a reţinerilor succesive: „Autoritatea contractantă nu este de acord ca garanţia de bună execuţie să se constituie și prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, drept pentru care nu a prevăzut aceasta posibilitate în documentaţia de atribuire. Pentru buna ordine, autoritatea contractantă va include aceste informaţii în Clarificarea din oficiu pe care o va formula." În opinia sa, interpretarea eronată a autorităţii contractante rezidă din faptul că, dimpotrivă, documentaţia permite varianta constituirii GBE prin reţineri succesive, deoarece art. 154 din Legea nr. 98/2016 (prevăzut integral în FDA, Cap. III.1.6.b) stipulează la art. 154 alin. (4) lit. d): Pagina 20 din 36

4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie..." În consecinţa, contestatoarea solicită Consiliului constatarea inadmisibilităţii modificării conţinutului documentaţiei de atribuire prin intermediul punctului de vedere, și analizarea criticilor sale exclusiv în raport de conţinutul documentaţiei în forma sa iniţială. Aceasta precizează că nu are posibilitatea criticării la acest moment a modificărilor/completărilor aduse de autoritatea contractantă, urmând ca, în eventualitatea emiterii în viitor a unor asemenea pretinse Clarificări, acestea să poata fi combătute printr-o alta eventuală contestaţie. III. Referitor la critica de la punctul 7 din contestație cu privire la necesitatea eliminării condițiilor suplimentare de restituire a garanției de bună execuție, care exced prevederilor legale în vigoare; corelarea documentelor parte integrantă a documentației de atribuire. Contestatoarea invocă temeinicia criticilor sale din cuprinsul petitului 7 al contestaţiei (confirmate ca atare de autoritatea contractantă prin punctul de vedere), coroborat cu lipsa adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere reglementate de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, și solicită admiterea acestei critici, cu obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere necesare. IV. Referitor la critica din cuprinsul punctului 8 din contestație; renunțarea la acest capăt de cerere, ca urmare a măsurii de remediere adoptate de către autoritatea contractantă. Având în vedere că autoritatea contractantă a răspuns cu privire la această critică în mod clar și fără a condiţiona remedierea de un eventual act viitor (clarificare, erată, etc.) ca în cazul celorlalte critici mai sus expuse, petenta înţelege să renunţe la această critică. Prin menţiunea „nu este necesară prezentarea unei liste nominale (cu nume și prenume) a experţilor secundari" consideră că s-a răspuns obiectului criticii, motiv pentru care aceasta nu mai subzistă în continuare. V. Încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. (1) din HG nr. 395/2016; nelegalitatea menținerii prevederilor art. 7.3 din contract Contestatoarea arată că, astfel cum în mod corect a precizat în cuprinsul contestaţiei, a avut în vedere prevederile proiectului de contract, care în cuprinsul art 7.3 stipula: „În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini" Pagina 21 din 36

De asemenea, potrivit HG nr. 395/2016, art. 129 alin. (1): „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire”. Art. 143 alin. (3): „în condiţiile art 228 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini" Faţă de susţinerile autorităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora netemeinicia criticilor ar rezulta din faptul că în discuţie sunt 2 etape distincte - atribuirea și respectiv implementarea contractului, petenta precizează următoarele: - PROPUNEREA TEHNICĂ la care face referire art. 7.3 din contract nu reprezintă un document ulterior atribuirii acestuia, ci reprezintă parte integrantă din oferta depusă de fiecare ofertant interesat să participe la procedură; - aşadar, ca urmare a dispoziţiilor clare și lipsite de echivoc ale art. 143 alin. (3) din HG nr. 395/2016, PROPUNEREA TEHNICĂ NU poate conţine „elemente ... inferioare sau care nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini", pentru simplul motiv ca o oferta ce ar cuprinde o asemenea propunere tehnică nu ar fi admisibilă. Astfel, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea art 7.3 din Proiectul de Contract, ţinând cont de faptul că depunerea unei propuneri tehnice ce conţine elemente inferioare sau necorespunzatoare cerinţelor caietului de sarcini este considerată ofertă neconformă. VI. Cu privire la critica având ca obiect nelegalitatea cerinței constând în deținerea diplomei de master sau echivalent; caracterul arbitrar și nejustificat al categoriilor de experți Autoritatea contractantă a înţeles să procedeze la modificarea documentaţiei de atribuire în sensul solicitat prin contestaţie, însă, având în vedere că se indică un document viitor („Autoritatea contractantă va modifica cerinţa astfel..."), își menţine această critică, în sensul obligării autorităţii contractante la adoptarea acestei măsuri de remediere. VIII. Caracterul vădit restrictiv al cerinței impuse în vederea dovedirii experienței similare de către ofertanți, limitată la „Serviciile de elaborare planuri de gestionarea deșeurilor” Petenta reiterează art. 5 alin. (1) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, precum și exemplele de practică defectuoasă identificate de către ANAP în cuprinsul aceleiaşi instrucţiuni, exemple care se circumscriu cerinţei criticate, prin solicitarea demonstrării unei experienţe similare privind prestarea de servicii identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică. Contestatoarea menţionează că înţelege caracterul particular și extrem de limitat al domeniului impus de autoritatea contractantă, mai ales prin prisma calităţii de Prestator deţinute în cadrul Contractului nr. Pagina 22 din 36

34.374/25.04.2016 încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene, având ca obiect „Asistență tehnică pentru realizarea Planului National de Gestionare a Deșeurilor și a Planului Național pentru Prevenirea Generării Deșeurilor”, acesta fiind unicul contract având ca obiect realizarea unui Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Deși în cadrul procedurii în cauză s-a prevăzut că aceste servicii să fi fost prestate inclusiv la nivel judeţean sau regional, caracterul restrictiv rezidă din numărul extrem de limitat al acestor contracte, iar modificarea perioadei de referinţă cu „mai mult de 6 ani în urma” nu răspunde criticilor sale. Faţă de acest aspect și în vederea garantării unui mediu concurenţial real, nerestricţionat în mod artificial și cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în materie, petenta solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea acestei cerinţe vizând experienţa similară, după cum urmează: „Prin servicii similare se înţeleg inclusiv servicii de elaborare a unei aplicaţii de finanţare în domeniul gestionării deşeurilor municipale, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, Analiză Cost Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra Mediului, Raport privind impactul schimbărilor climatice, Analiza Instituţională, Strategia/Plan de achiziţii), aprobată de finanţator". În ceea ce priveşte susţinerile autorităţii contractante potrivit cărora un Studiu de fezabilitate ar fi inferior unui „plan de elaborare al deşeurilor", prin indicarea unei definiţii incorecte și incomplete a acestui document („un studiu de fezabilitate reprezintă implementarea măsurilor din documentele din planificare"), contestatoarea invocă dispoziţiile HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice (Secţiunea a 3-a/Studiul de fezabilitate/art. 7 și art. 8, Anexa nr. 4 la care face trimitere alin. 8 al art. 7 din actul normativ). În concluzie, susţinerea potrivit căreia un Studiu de Fezabilitate ar reprezenta doar „... implementarea măsurilor din documentele de planificare" sau că acesta ar fi inferior (din punct de vedere al complexităţii) unui plan de gestionare a deşeurilor nu poate fi reţinută ca una serioasă, pertinentă și temeinică, ci dimpotrivă, motiv pentru care solicită respingerea susţinerilor autorităţii contractante, ținând cont că Instrucţiunea ANAP nr. 2 din 31 martie 2016 prevede: „Art. 5 alin. (1) Nu se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului ce urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului, ca rezultat al aplicării principiului «cine poate mai mult poate şi mai puţin» (qui potest maius, potest et minus, n.n.)”. Pagina 23 din 36

Pentru aceste motive, solicită Consiliului respingerea susţinerilor autorităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, precum și constatarea caracterul temeinic și fondat al criticilor sale. VIII. Caracterul vădit restrictiv al cerinței impuse în vederea dovedirii experienței profesionale specific de către ofertanți pentru poziția de expert principal – coordonator adjunct proiect, prin care se elimină în mod nejustificat experiența dobândită la nivel național („…exclusiv România”). În cuprinsul pag. 19/35 din caietul de sarcini, pentru poziţia expertului principal Coordonator Adjunct Proiect s-a impus, în vederea dovedirii experienţei profesionale specifice: „Experienţa specifică în elaborarea documentelor de planificare din alte ţări UE (exclusiv România) - responsabil cu coordonarea planificării/planificarea a cel puţin două categorii de deşeuri, altele decât deșeurile municipale". În opinia contestatoarei, argumentele autorităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, potrivit cărora „a urmărit obţinerea unei expertize cât mai largi din alte state membre...”, nu sunt în măsura să răspundă sau să combată critica sa, care nu a avut ca obiect permiterea prezentării unei expertize din spaţiul european, ci eliminarea în mod nelegal a expertizelor deţinute la nivel naţional. Aşadar, eliminarea certă și flagrantă a experienţei naţionale (exclusiv România) este în măsura să restricţioneze în mod nelegal accesul la procedură, motiv pentru care solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea acestei cerinţe nelegale și restrictive impuse exclusiv Coordonatorului Adjunct de Proiect, prin corelarea experienţei profesionale specifice solicitate tuturor celorlalţi experţi principali. IX. Nelegalitatea impunerii unei experiențe profesionale specifice constând în participarea în cadrul unui contract de planificare a gestionării deșeurilor la nivel național exclusiv în cazul expertului secundar, expert instituțional Oarecum similar situaţiei criticate la punctul B.3 din contestaţie, în urma unei analize atente a cerinţelor prevăzute în cuprinsul caietului de sarcini, petenta a constatat faptul că, în mod nejustificat și absolut inexplicabil, poziţia de expert secundar - Expert Instituțional beneficiază de cerinţe aferente unui profil profesional cu totul aparte, superioare inclusiv cerinţelor impuse experţilor principali. Mai exact, Expertul Instituțional este singurul expert (atât dintre cei principali, cât și dintre cei secundari) pentru care se solicită Experiența Profesională specifică constând în „Participarea în cadrul unui contract similar...”, care la pag. 23/35 este definit ca fiind „... contractul în cadrul căruia a fost elaborat și ulterior aprobat un document de planificare a gestionării deşeurilor LA NIVEL NAȚIONAL”. Coroborând aceste informaţii cu faptul că la nivel naţional există doar Contractul nr. 34.374/25.04.2016, rezultă nu doar caracterul Pagina 24 din 36

restrictiv al acestei cerinţe, ci chiar caracterul exclusivist în ceea ce priveşte singura persoană care îndeplineşte această cerinţă, la nivel național. În opinia contestatoarei, răspunsul autorităţii contractante din punctul de vedere nu este în măsură să justifice, sub nicio formă, această cerinţă, iar pretinsa necesitate de a se „...asigura că expertul instituţional are toate cunoştinţele cu privire la instituţiile centrale și locale, precum și relaţiile dintre acestea, în vederea identificării unei posibile nefuncţionalităţi instituţionale..." nu răspunde, sub nicio formă, criticilor clare și pertinente. În consecinţă, petenta solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţei constând în „Participarea în cadrul unui contract similar, în calitate de expert instituţional sau pe o poziţie similară" pentru expertul secundar Expert Instituțional, urmând ca aceasta să fie corelată cu cerinţele impuse tuturor celorlalţi experţi solicitaţi, și anume „participarea în cadrul unui contract de elaborare a unui plan de gestionare a deșeurilor”. Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 208692647/1 din 22.12.2022, în valoare de 34.000 lei, emisă de CEC Bank – Sucursala Piaţa Alba Iulia, la data de 23.12.2022. Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Servicii pentru revizuirea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul de participare nr. CN1050037/07.12.2022, valoarea estimată a întregii proceduri este de 1.698.385 lei, fără TVA. Împotriva prevederilor documentației de atribuire a formulat contestație SC ... SRL prin care solicită obligarea autorității contractante la modificarea prevederilor documentației de atribuire cu luarea în considerare a motivelor și argumentelor legate de caracterul nelegal sau contradictoriu al anumitor cerințe/criterii de atribuire/factori de evaluare criticați iar în cazul în care cererea de suspendare a procedurii de atribuire va fi respinsă sau nu va fi soluționată în timp util raportat la data depunerii ofertelor, să se dispună anularea procedurii de atribuire în vederea remedierii aspectelor nelegale ce sunt invocate prin contestație, în conformitate cu dispozițiile art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Pagina 25 din 36

În soluționarea criticilor formulate, Consiliul reține în prealabil că autoritatea contractantă a menționat prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei cu adresa nr. 897/06.01.2023, că este de acord cu publicarea în SEAP a unei Clarificări din oficiu prin care înțelege să lămurească unele dintre aspectele criticate de contestatoare, exprimându- și totodată și punctul de vedere cu privire la acestea, punct de vedere cu care SC ... SRL nu este întru-totul de acord. Consiliul constată că după primirea punctul de vedere al autorității contractante, contestatoarea a comunicat cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. 2046/12.01.2023 că nu au fost luate măsuri de remediere în sensul dispozițiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 în termen de maxim 3 zile, în condițiile în care procedura de atribuire este suspendată, însă, apreciază că autoritatea contractantă a confirmat prin punctul de vedere caracterul temeinic al criticilor pe la punctele 1, 2, 3 și 4 motiv pentru care solicită admiterea lor și obligarea acesteia la adoptarea măsurilor de remediere necesare. Verificând susținerile contestatoarei, Consiliul constată că într- adevăr autoritatea contractantă, deși arată prin punctul de vedere că va transmite o Clarificare din oficiu cu privire la primele 4 puncte din contestației, un astfel demers nu a fost intreprins până la data pronunțării prezentei decizii, procedura fiind nesuspendată, fiind posibilă, astfel, publicarea de clarificări. Or, având în vedere achiesarea autorității contractante la solicitările contestatoarei și intenția acesteia de a clarifica aspecte aduse în discuție prin contestație, Consiliul va admite criticile și va dispune obligarea autorității contractante de a publica în SEAP informațiile necesare elaborării ofertelor, astfel: 1. Discrepanţele cu privire la durata de valabilitate a ofertelor Se va publica în SEAP informația potrivit căreia „Valabilitatea ofertei este de 4 luni, respectiv 120 de zile” 2. Contradicţia dintre cerinţele impuse Expertului Financiar Pentru Expertul Financiar în cuprinsul caietului de sarcini, Cap. 6.2 și Cap. 8 cerința minimă va fi de „Cel puțin 3 ani în domeniul gestionării deșeurilor”. 3. Necesitatea raportării exclusiv la legislaţia în vigoare la momentul publicării documentaţiei de atribuire. În Caietul de sarcini la Cap. 6.2 – Experți principali – coordonator proiect și Cap. 8 – Criterii de atribuire – Coordonator proiect, cerința prin care se solicită „Participarea la cel puțin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deșeurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, care ulterior a fost aprobat, în calitate de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manager Proiect și/sau Lider de Echipă, funcții cu atribuții de coordonare”, va fi înlocuită și va avea următorul conținut: Pagina 26 din 36

„Participarea la cel puțin 1 proiect de elaborare a unui plan de gestionare a deșeurilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, care ulterior a fost aprobat, în calitatea de Coordonator Proiect și/sau Director Proiect și/sau Manger Proeict și/sau Lider de Echipă, funcții cu atribuții de coordonare”. 4. Necesitatea corelării/corectării informaţiilor contradictorii cu privire la Durata contractului Se va publica o Erată prin care se vor modifica prevederile din fișa de date, Secțiunea II.2.7 – „Durata contractului, cesiunii, a acordului- cadru sau a sistemului dinamic de achiziții Durata în luni:10” și art. 5.1 din contract „Durata prezentului contract începe de la data intrării în vigoare și se finalizează la data de 15.12.2023” astfel încât să rezulte că durata contractului este de 8 luni. 5. Neconcordanţele din cuprinsul documentaţiei de atribuire cu privire la Garanţia de Bună Execuţie Consiliul constată că prin contestație, SC ... SRL solicită corelarea următoarelor prevederi: - cele menţionate în fișa de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de buna execuţie: „Cuantumul GE este de 10% din valoarea fără TVA a contractului încheiat şi se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării acestuia. Acest termen poate fi prelungit la solicitarea justificată a contractantului, fără a depăşi 15 zile de la data semnării contractului. GE va respecta toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar. GE va respecta preved art. 154 din Legea 98/2016 și art. 39 art. 42 din HG nr. 395/2016"; și - cele menţionate în proiectul de contract art. 10.2 alin. (2): „Garanţia de bună execuţie se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o institutie de credit din România sau dintr-un alt stat sau de o societate de asigurări, în condiţiile legii și devine anexă la contract, în condiţiile art. 40 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 ..." Contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante să procedeze la corelarea art. 10.2 alin. (2) din proiectul de contract cu prevederile legale în vigoare (art. 154 alin. (3) din Legea 98/2016)precum și ale Fișei de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de bună execuţie, și revizuirea articolului 10.2 alin. (2), astfel: „Garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; Pagina 27 din 36

(ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei fără TVA şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie; e) combinarea a două sau mai multe dintre modalităţile de constituire prevăzute la lit. a)-c), în cazul garanţiei de bună execuţie”. Consiliul va analiza critica 5 din contestație cumulată cu critica 6 având în vedere că acestea sunt în strânsă legătură, respectiv prevederi referitoare la garanția de bună execuție. Consiliul constată că referitor la garanția de bună critica 6 din contestație, vizează: 6. Necesitatea eliminării menţiunilor restrictive din fișa de date cu privire la Garanţia de Bună Execuţie, care ar impune constituirea acesteia exclusiv sub forma unei Scrisori de Garanţie Bancară (SGB) Consiliul reține că SC ... SRL face trimitere la prevederea din fișa de date Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de bună execuţie: „Cuantumul GE este de 10% din valoarea fără TVA a contractului încheiat şi se constituie în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării acestuia. Acest termen poate fi prelungit la solicitarea justificată a contractantului, fără a depăşi 15 zile de la data semnării contractului. GE va respecta toate condiţiile de formă și de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar. GE va respecta preved art. 154 din Legea 98/2016 și art. 39 art. 42 din HG nr. 395/2016” și solicită eliminarea prevederii „GE vor respecta toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar", având în vedere dispozițiile art. 154 alin. (3) din Legea 98/2016. Consiliul constată că prin punctul de vedere autoritatea contractantă a comunicat faptul că în prezenta speță sunt relevante dispozițiile art. 154 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. (1) și alin. (2) și ale art. 36 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă precizează de Pagina 28 din 36

asemenea că a ținut să clarifice faptul că vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți bancare ori societăți de asigurări și nu vor fi acceptate instrumente de garantare emise de societăți financiare nebancare. În soluționarea criticilor, Consiliul reține că dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016 stabilesc următoarele: „(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita contractantului constituirea garanţiei de bună garanţiei de bună execuţie în cuantum de maximum 10% din preţul contractului, fără TVA. Cu excepţia contractelor de servicii de proiectare şi a contractelor de lucrări, a căror valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1), precum şi în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie. (4) Garanţia de participare sau, după caz, garanţia de bună execuţie trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi se constituie prin: a) virament bancar; b) instrumente de garantare emise în condiţiile legii astfel: (i) scrisori de garanţie emise de instituţii de credit bancare din România sau din alt stat; (ii) scrisori de garanţie emise de instituţii financiare nebancare din România sau din alt stat pentru achiziţiile de lucrări a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 40.000.000 lei, fără TVA, şi respectiv pentru achiziţiile de produse sau servicii a căror valoare estimată este mai mică sau egală cu 7.000.000 lei fără TVA; (iii) asigurări de garanţii emise: - fie de societăţi de asigurare care deţin autorizaţii de funcţionare emise în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene şi/sau care sunt înscrise în registrele publicate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară, după caz; - fie de societăţi de asigurare din state terţe prin sucursale autorizate în România de către Autoritatea de Supraveghere Financiară; c) depunerea la casierie a unor sume în numerar dacă valoarea este mai mică de 5.000 lei; d) reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale, în cazul garanţiei de bună execuţie; e) combinarea a două sau mai multe dintre modalităţile de constituire prevăzute la lit. a)-c), în cazul garanţiei de bună execuţie". Prin urmare, autoritatea contractantă nu poate limita modalitatea de constituire a garanției de bună execuție doar la instituții bancare așa cum susține prin punctul de vedere, ci este obligată să stabilească cerințe în conformitate cu prevederile legale, inclusiv la modalitățile de constituire, acesta fiind un aspect criticat de altfel. Eliminarea sau adăugarea unor cerințe contrar prevederilor legale conduce la restricționarea participării la Pagina 29 din 36

procedura de atribuire a cât mai multor operatori economici, și nu în ultimul încălcarea acestor prevederi. Având în vedere prevederile legale citate anterior este necesară eliminarea din fișa de date a achiziției, Secţiunea III.1.6.b) Garanţie de bună execuţie, a cerinței „GE vor respecta toate condiţiile de formă şi de fond impuse de legislaţia specifică în domeniul financiar bancar". Consiliul reține în acest sens că este necesară modificarea art. 10.1 alin. (2) din proiectul de contract prin punerea acestuia în corelare cu prevederile art. 154 alin. (3) și alin. (4) din Legea 98/2016, modificări pe care autoritatea contractantă va fi obilgată să le publice în SEAP. Pentru aceste motive criticile vor fi admise. 7. Necesitatea eliminării condiţiilor suplimentare de restituire a GBE, care exced prevederilor legale în vigoare; corelarea documentelor parte integrantă a documentaţiei de atribuire Consiliul constată că situația este similară cu cea analizată la punctele 1-4 din contestație, când autoritatea contractantă este de acord cu solicitarea contestatoarei cu promisiunea că va dispune măsuri de remediere, fără ca acestea să fie luate până la pronunțarea prezentei decizii, motiv pentru care va admite critica și va obliga ... la publicarea în SEAP a următoarei modificări: - prevederea din proiectul de contract de la art. 10.5 „Achizitorul se obligă să restituie garanția de bună execuție în termen de maxim 14 zile de la îndeplinirea obligațiilor asumate, în urma unei solicitări scrise din partea prestatorului” va fi modificată și înlocuită cu prevederea „Achizitorul va elibera/restitui garanția de bună execuție în cel mult 14 zile de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea data pretenții asupra ei”. 8. Necesitatea înlăturării caracterului ambiguu al prevederilor caietului de sarcini din cuprinsul Cap. 6.3 - Experţi secundari Cu privire la critica 8 Consiliul constată că SC ... SRL a afirmat că renunță la aceasta, motivând că autoritatea contractantă a răspuns obiectului criticii prin mențiunea „nu este necesară prezentarea unei liste nominale (cu numele și prenumele) a experților secundari), situație în care aceasta nu mai subzistă în continuare. 9. Încălcarea dispoziţiilor „art. 129” alin. (1) din HG nr. 395/2016 În susținerea acestei critici contestatoarea arată că potrivit prevederilor proiectului de contract, autoritatea contractantă a stabilit la art. 7.3 că „În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini", însă, potrivit prevederilor „art. 129” alin. (1) din HG nr. 395/2016 „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire" dar și că potrivit art. 143 alin. (3) „În condiţiile art. 228 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: Pagina 30 din 36

a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini". Față de prevederile evocate de contestatoare, aceasta solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea art 7.3 din proiectul de contract, ţinând cont de faptul că depunerea unei propuneri tehnice ce conţine elemente inferioare sau necorespunzătoare cerinţelor caietului de sarcini este considerată ofertă neconformă. Consiliul constată că autoritatea contractantă a arătat prin punctul de vedere că prevederile art. 7.3 din proiectul de contract rămân nemodificate motivat de faptul că este vorba de două etape, respectiv cea de atribuire și cea de implementare, etapă de atribuire guvernată de Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, atunci când oferta este declarată conformă de comisia de evaluare și etapa de implementare, guvernată de contract și documentele sale, când serviciile sunt acceptate sau nu de comisia de recepție. Preliminar analizei criticii, Consiliul constată că prin contestație sunt indicate în mod greșit cele două articole, fiind vorba în realitate de art. 123 alin. (1) în loc de 129 alin. (1) și art. 143 alin. (3) în loc de art. 137 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Astfel, potrivit art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire (…)” iar potrivit art. 137 din același act normativ, invocat în susținerea criticii de contestatoare, „Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme. (3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini” Consiliul va respinge ca nefondată critica având în vedere că o astfel de prevedere este uzuală în contractele de achiziție publică fiind menită să protejeze

autoritatea

contractantă

de

eventuale

evaluări necorespunzătoare a ofertei în etapa de evaluare și asigură execuția contractului la parametrii impuși prin documentația de atribuire. O astfel de prevedere vizează etapa de execuție a contractului când este necesar ca în cazul în care se constată că propunerea tehnică nu corespunde întocmai cerințelor caietului de sarcini. Relevante în soluționare sunt și susținerile autorității contrcatante potrivit cărora este vorba de două etape diferite, etapa de atribuire și etapa de implementare. Etapa de atribuire este guvernată de Legea nr. 98 și de Normele de aplicare ale acesteia, atunci când oferta este declarată conformă de comisia de evaluare. Etapa de implementare, guvernată de contract și documentele sale, când serviciile sunt acceptate sau nu de comisia de recepție, motiv pentru care această prevedere, în mod corect, a fost menținută de către autoritatea contractantă. Pagina 31 din 36

B. Caracterul nelegal și restrictiv al cerințelor minime impuse ofertanților (și experților propuși de către aceștia), al criteriilor de atribuire și factorilor de evaluare, prin prisma încălcării principiilor

nediscriminării,

tratamentului

egal

și

al proporționalității: 1. Nelegalitatea impunerii cerinţei studiilor absolvite exclusiv cu diploma de master sau echivalent; caracterul arbitrar și nejustificat al categoriilor de experţi pentru care s-a impus aceasta cerinţă minimă: În soluționarea criticii Consiliu constată că autoritatea contractantă a achiesat la solicitarea contestatoarei și a comunicat prin punctul de vedere că va modifica cerințele conform tabelului prezentat, demers pe care nu l-a făcut, motiv pentru care critica este menținute și obligarea autorității contractante la adoptarea măsurii de remediere. Față de cele constatate, Consiliul va admite critica și va oblige autoritatea contractantă al publicarea în SEAP a modificărilor aduse conform celor transmise la dosarul cauzei prin punctul de vedere. 2. Caracterul vădit restrictiv al cerinţei impuse în vederea dovedirii experienţei similare de către ofertanţi, limitată la «serviciile de elaborare planuri de gestionarea deşeurilor». În susținerea criticilor contestatoarea invocă pevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 ca având importanță pentru speţă, inclusiv exemplele de practică defectuoasă identificate de ANAP în cuprinsul aceleiaşi instrucţiuni, exemple care se circumscriu cerinţei criticate. In acest sens, contestatoarea arată că în cadrul prezentei proceduri s-a prevăzut ca aceste servicii să fi fost prestate inclusiv la nivel judeţean sau regional, însă caracterul restrictiv rezidă atât din numărul limitat al acestor contracte, cât și limitarea la „(...) cel mult 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor”. În acest context, contestatoarea arată că în vederea garantării unui mediu concurenţial real, nerestricţionat în mod artificial și cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în materie, solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea acestei cerinţe privind experienţa similară, astfel: „Prin servicii similare se înţeleg inclusiv servicii de elaborare a unei aplicaţii de finanţare în domeniul gestionării deşeurilor municipale, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, Analiză Cost Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra Mediului, Raport privind impactul schimbărilor climatice, Analiza Instituţională, Strategia/Plan de achiziţii), aprobată de finanțator”. Consiliul constată că prin punctul de vedere autoritatea contractantă a comunicat faptul că va aduce la cunoștința operatorilor economici, printr-o erată, că va lua în considerare servicii relevante prestate cu mai mult de 6 ani în urmă, perioadă care coincide cu perioada de evaluare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor realizat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, însă, cu precizarea că studiul de fezabilitate Pagina 32 din 36

este fundamental diferit de procesul de planificare utilizat în elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor. Prin concluzii scrise contestatoarea arată că își menține critica invocând faptul că autoritatea contractantă nu a răspuns solicitării sale criticând faptul că susținerea autorității contractante potrivit căreia un Studiu de Fezabilitate ar reprezenta doar „implementarea măsurilor din documentele de planificare” sau că ar fi inferior unui plan de gestionare a deșeurilor nu poate fi reținută ca una serioasă, pertinentă și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea acesteia și obligarea autorității contractante la modificarea cerinței cu textul precizat în contestație. Consiliul reține în soluționare faptul că în ceea ce privește caracterul restrictiv al cerinței „(...) cel mult 3 ani până la data limită de depunere a ofertelor”, autoritatea contractată a arătat prin punctul de vedere că va lua în considerare serviciile relevante prestate cu mai mult de 6 ani în urmă, situație în care va obliga autoritatea contractantă la publicarea unei clarificări în SEAP în acest sens. În soluționarea criticii privind caracterul restrictiv al cerinței referitoare la experiența similară, Consiliul constată că în fișa de date a achiziției, la Cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, autoritatea contractantă a stabilit că „Prin servicii similare se înțeleg servicii de elaborare planuri de gestionare a deșeurilor (județene, regionale, naționale)”. Consiliul va reține ca relevente prevederile Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 potrivit cărora „(1) Nu se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului". Or, autoritatea contractantă a stabilit ca în dovedirea îndeplinirii cerinței ofertantul să fi prestat servicii identice cu cele care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, cerință prin care se restricționează participarea la procedura de atribuire a operatorilor economici care nu a prestat astfel de servicii. Susținerile autorității contractante potrivit cărora documentele indicate de către contestatoare sunt diferite de cele avute în vedere în elaborarea planurilor de gestionare a deșeurilor vor fi respinse de Consiliu ca nefondate având în vedere că din documentele pe care ofertanții urmează a le depune trebuie să rezulte că aceștia au prestat activități similare și nicidecum identice, o astfel de situație fiind contrară prevederilor legale, Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017. Consiliul va reține, de asemenea, ca relevante prevederile 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „(5) Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie Pagina 33 din 36

proporţionale prin raportare la obiectul acestuia” coroborate cu cele ale art. 31 din HG nr. 395/2016 „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor criterii minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit”. Astfel, Consiliul admite critica și stabilește că este necesară modificarea prevederii privind experiența similară în sensul acceptării și a unor servicii similare celor de elaborare planuri de gestionarea deşeurilor și nu identice cu acestea, precum servicii de același gen. 3. Caracterul vădit restrictiv al cerinţei impuse în vederea dovedirii experienţei profesionale specifice de către ofertanţi pentru poziţia de expert principal - coordonator adjunct proiect, prin care se elimină în mod nejustificat experienţa dobândită la nivel naţional („...exclusiv România”). Consiliul constată că este criticată cerința pentru poziţia expertului principal Coordonator Adjunct Proiect pentru care s-a impus, în vederea dovedirii experienţei profesionale specifice „Experienţa specifică în elaborarea documentelor de planificare din alte ţări UE (exclusiv România) - responsabil cu coordonarea planificării/planificarea a cel puţin doua categorii de deşeuri, altele decât deseurile municipale”. Despre această cerință contestatoarea susține că nu poate fi calificată decât ca o cerinţă abuzivă, care restrânge nejustificat numărul eventualilor participanţi la această procedură cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor art. 31 din HG nr. 395/2016, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la eliminarea acesteia prin corelarea experienței profesionale specifice solicitată tuturor celorlalți experți principali. Prin punctul de vedere autoritatea contractantă a justificat impunerea unei astfel de cerințe motivat de faptul că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor ce urmează a fi revizuit este unul singur, iar prin impunerea unei astfel de cerințe a urmărit obținerea unei experiențe cât mai mari din alte state membre deoarece măsurile care ar trebui să fie incluse în planurile naționale de gestionare a deșeurilor ale statelor membre trebuie să fie corelată pentru a stabili o rețea națională integrată în cea comunitară, adecvată, de unități de eliminare a deșeurilor și de instalații de valorificare a deșeurilor municipal mixte colectate din gospodăriile populației astfel încât să permită Uniunii Europene să asigure prin mijloace proprii eliminarea deșeurilor, precum și valorificarea deșeurilor municipal colectate din gospodăriile populației. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată că deși autoritatea contractantă prezintă o justificare în menținerea cerinței, aceasta nu înlătură caracterul restrictiv al acesteia. Prin urmare, cerința de a se face dovada experienței similare pentru Coordonator Adjunct Proiect din oricare țară europeană cu excepția României are un Pagina 34 din 36

caracter restrictiv având în vedere că la această procedură de atribuire nu pot participa experți români, încălcându-se astfel principiul nediscriminării statuat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 4. Nelegalitatea impunerii unei experienţe profesionale specifice constând în participarea în cadrul unui contract de planificare a gestionării deşeurilor la nivel naţional exclusiv în cazul EXPERTULUI SECUNDAR EXPERT INSTITUȚIONAL. Cu privire la poziţia de expert secundar - Expert Instituțional, contestatoarea susține că acesta beneficiază de cerinţe aferente unui profil profesional cu totul aparte, superioare inclusiv cerinţelor impuse experţilor principali, acesta fiind singurul expert (atât dintre cei principali, cât și dintre cei secundari) pentru care se solicită Experiența Profesională Specifică constând în „Participarea în cadrul unui contract similar...”, care la pag. 23/35 este definit ca fiind „contractul în cadrul căruia a fost elaborat și ulterior aprobat un document de planificare a gestionarii deşeurilor LA NIVEL NAȚIONAL.” Contestatoarea invocă caracterul restrictiv și exclusivist al cerinței în ceea ce priveşte singura persoană care îndeplineşte această cerinţă la nivel national, având în vedere că la acest nivel există doar contractul nr. 34.374/25.04.2016 încheiat între SC ... SRL (fosta ...SRL) și Ministerul Fondurilor Europene, având ca obiect elaborarea PNGD, și solicită obligarea autorităţii contractante la eliminarea cerinţei constând în „Participarea în cadrul unui contract similar, în calitate de expert instituţional sau pe o poziţie similară" pentru expertul secundar Expert Instituțional, urmând ca aceasta să fie corelată cu cerinţele impuse tuturor celorlalţi experţi, și anume „Participarea în cadrul unui contract de elaborare a unui plan de gestionare a deşeurilor”. Consiliul constată că autoritatea contractantă și-a menținut cerința precizând că un Plan Național acoperă întreg teritoriul, motiv pentru care experiența profesională trebuie să fie suficientă și că prin impunerea acestei cerințe s-a asigurat că expertul instituțional are toate cunoștințele cu privire la instituțiile centrale și locale, precum și relațiile dintre acestea, în vederea identificării unei posibile nefuncționalități instituționale și a formula acțiuni de remediere. Și în acest caz, Consiliul constată că autoritatea contractantă, deși a prezentat o justificare în vederea menținerii cerinței criticate, acesta are un caracter restrictive, interzicând de această data participarea experților străini la procedura de atribuire, împiedicând astfel participarea la procedura de atribuire a unui număr concurențial de participați. Consiliul reține că prin impunerea unei astfel de cerințe este încălcat și principiul recunoașterii reciproce statuat de Directiva 2014/24/UE. Pentru toate aceste motive, având în vedere caracterul fondat al unor critici, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite contestația depusă de SC ... SRL, în Pagina 35 din 36

contradictoriu cu ... și dispune remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu considerentele de mai sus. În acest sens, autoritatea contractantă va publica în SEAP măsurile de remediere dispuse de Consiliu, în termen de 15 zile de la primirea deciziei și va proceda la declararea termenului de depunse a ofertei cu o perioadă corespunzătoare pentru elaborarea ofertelor. În ceea ce privește cererea de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată de către ... către contestatoare, Consiliul constată că la dosarul cauzei nu au fost depuse documente în justificarea cerererii, motiv pentru care o va respinge ca nedovedită. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite contestația depusă de SC ... SRL, în contradictoriu cu ... și dispune remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu considerentele prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă să publice în SEAP măsurile de remediere dispuse de Consiliu, în termen de 15 zile de la primirea deciziei, cu decalarea corespunzătoare a termenului de depune a ofertelor. Respinge cererea privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată de către ... contestatoarei, ca nedovedită. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată în 4 exemplare, conţine 34 (treizecișipatru) pagini. Pagina 36 din 36