Decizie CNSC 114/2023

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 114/C6/3076 Data: 16.01.2022 Prin contestația nr. 3098/14.12.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 61357/14.12.2022, formulată de către EM PRIME CONSTRUCT SRL, în calitate de lider al Asocierii EM PRIME CONSTRUCT SRL – CREATIVE ROAD DESIGN SRL, cu sediul în municipiul București, str. Luica nr. 35/A, bloc IV 1 a, scara 1, etaj 3, ap. 20, sector 4, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Jilava, Șoseaua Giurgiului nr. 35a, județul Ilfov, înmatriculată la ONRC sub nr. J40/10567/2006, având CUI 1849004, reprezentată legal de Alexandru Cernea, împotriva comunicării rezultatului procedurii de atribuire, respectiv adresa nr. 4009/07.12.2022, și a raportului procedurii, respectiv adresa nr. 4006 din 07.12.2022, documente emise de COMUNA CRÂNGENI, cu sediul în localitatea Crângeni, str. Principală nr. 40, județul Teleorman, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în comuna Crângeni, județul Teleorman”, cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), anunț de participare simplificat nr. SCN1114391/20.09.2022, s- au solicitat următoarele: „- Anularea adresei nr. 4009 din 07.12.2022 - ANEXA NR. 1 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a tuturor înscrisurilor care au stat la baza emiterii acesteia, precum si a celor subsecvente; - Anularea Raportului procedurii nr. 4006 din 07.12.2022 - ANEXA NR. 2. a actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum si a celor subsecvente;  - Anularea deciziei autoritatii contractante prin care oferta depusa de Asocierea EM PRIME a fost respinsa ca inacceptabila si neconforma; - Anularea deciziei autoritatii contractante prin care oferta depusa de Asocierea CRISTITA SRL - MIRUMAR SRL a fost desemnata admisibila si castigatoare; - Obligarea autoritatii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilitatii ofertei depuse de Asocierea Pagina 1 din 2

EM PRIME si a ofertei depuse de Asocierea CRISTITA SRL - MIRUMAR SRL”. De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a solicitat accesul pentru studierea dosarului cauzei. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de EM PRIME CONSTRUCT SRL, în calitate de lider al Asocierii EM PRIME CONSTRUCT SRL – CREATIVE ROAD DESIGN SRL, cu sediul în municipiul București, str. Luica nr. 35/A, bloc IV 1 a, scara 1, etaj 3, ap. 20, sector 4, în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA CRÂNGENI, cu sediul în localitatea Crângeni, str. Principală nr. 40, județul Teleorman și anulează raportul procedurii nr. 4006/07.12.2022, în partea ce privește evaluarea ofertei contestatoarei, și actele subsecvente acestuia, inclusiv adresa de comunicare nr. 4009/12.07.2022. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Asocierii EM PRIME CONSTRUCT SRL – CREATIVE ROAD DESIGN SRL, conform motivării aferente, în termen de 15 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile asupra ofertei depusă de către Asocierea CRISTITA SRL - MIRUMAR SRL. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: 16.01.2022 Prin contestația nr. 3098/14.12.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 61357/14.12.2022, formulată de către ..., în calitate de lider al Asocierii ... – ..., cu sediul în ..., având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna ..., înmatriculată la ONRC sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal de ..., împotriva comunicării rezultatului procedurii de atribuire, respectiv adresa nr. ..., și a raportului procedurii, respectiv adresa nr. ... din 07.12.2022, documente emise de ..., cu sediul în ..., ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în ..., ...”, cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), anunț de participare simplificat nr. .../20.09.2022, s-au solicitat următoarele: „- Anularea adresei nr. 4009 din 07.12.2022 - ANEXA NR. 1 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a tuturor înscrisurilor care au stat la baza emiterii acesteia, precum si a celor subsecvente; - Anularea Raportului procedurii nr. ... din 07.12.2022 - ANEXA NR. 2. a actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum si a celor subsecvente;  - Anularea deciziei autoritatii contractante prin care oferta depusa de Asocierea ... a fost respinsa ca inacceptabila si neconforma; - Anularea deciziei autoritatii contractante prin care oferta depusa de Asocierea ... - ... a fost desemnata admisibila si castigatoare; - Obligarea autoritatii contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilitatii ofertei depuse de Asocierea ... si a ofertei depuse de Asocierea ... - ...”. De asemenea, în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a solicitat accesul pentru studierea dosarului cauzei. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor Pagina 1 din 26

reține următoarele: Prin contestația nr. 3098/14.12.2022, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 61357/14.12.2022, ... ... critică adresa nr. ... privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire și raportul procedurii, respectiv adresa nr. ... din 07.12.2022, documente emise de ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în ..., ...”, cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), anunț de participare simplificat nr. .../ 20.09.2022, solicitând Consiliului cele menționate în partea introductivă. I. Cu titlu prealabil, contestatoarea prezintă un scurt istoric al situației de fapt, menționând datele de identificare a procedurii. De asemenea, arată că, prin adresa nr. 3810 din 14.11.2022 (ANEXA NR. 3), organizatoarea procedurii i-a solicitat clarificări, la care a răspuns cu adresa nr. 2915 din 17.11.2022 (ANEXA NR. 4), în cuprinsul căreia a reiterat informațiile din propunerea tehnică asupra cărora susține că existau neclarități din partea autorității contractante. În opinia sa, dând dovadă de un formalism excesiv și pe baza unei evaluări superficiale, realizată cu încălcarea principiului proporționalității, prin actul atacat, în temeiul dispozițiilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă i-a comunicat faptul că oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, întrucât răspunsul la clarificările solicitate este neconcludent, precum si ca neconformă, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (3) din același act normativ. Precizează că, prin același act atacat, i-a fost comunicat și faptul că oferta desemnată câștigătoare a fost cea a Asocierii ... - .... II. Motivând în fapt și în drept, afirmă că se impune admiterea contestației sale pentru următoarele motive: 1. Propunerea sa tehnică respectă cerințele documentației de atribuire, astfel că autorității contractante în ceea ce privește respingerea ofertei sale este netemeinică și nelegală, redând considerente din jurisprudența Consiliului și a instanțelor judecătorești. În opinia sa, raportat la „principiului proporționalității, trebuie ca actele instituțiilor să nu depășească limita a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite”. În acest sens, făcând trimitere la jurisprudența CJUE, afirmă că drepturile autorităților contractante nu trebuie privite precum o cauză de eliminare a tuturor celorlalți competitori și menținerea în cursă a unuia singur, scopul urmărit fiind acela de a asigura o competiție adecvată în cadrul procedurii. Pagina 2 din 26

În susținere, contestatoarea invocă și redă dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, precum și pe cele ale art. 49 din același act normativ. În considerarea celor deja prezentate, prin raportare la fiecare motiv de respingere, contestatoarea a prezentat următoarele argumente referitoare la nelegalitatea și netemeinicia deciziei autorității contractante: i) Referindu-se la răspunsul 2 la solicitarea de clarificări nr. 3810 din 14.11.2022, autoarea contestației redă cuprinsul acesteia, precum și pe cel al răspunsului, și afirmă că, în mod eronat, comisia de evaluare a considerat răspunsul său ca fiind neconcludent, motivat de faptul că au fost transmise informații contradictorii. Legat de acest aspect, contestatoarea afirmă că nu înțelege concluzia comisiei de evaluare, în condițiile în care, așa cum a fost transmis prin răspuns, pentru PAC s-a prevăzut o perioadă de 8 zile, iar pentru POE o perioadă de 2 zile calendaristice, fapt confirmat de graficul prezentat în propunerea tehnică. În opinia sa, contrar concluziei din adresa contestată, la o simplă analiză a propunerii tehnice se poate constata că, în cadrul graficului de prestare a serviciilor, activitățile de realizare POE și PAC au fost cumulate în etapa 1 de prestare a serviciilor, precizând că etapa 1 de prestare a serviciilor are prevăzute în grafic 10 zile calendaristice, iar din aceste 10 zile calendaristice, 2 zile calendaristice sunt pentru realizare POE și 8 zile calendaristice sunt pentru realizarea PAC. ii) Referindu-se la răspunsul 3 la solicitarea de clarificări nr. 3810 din 14.11.2022, susține că, prin întrebarea adresată, comisia de evaluare i-a solicitat să clarifice unde în propunerea tehnică privind serviciile de proiectare se regăsesc tratate și prezentate cerințele din caietul de sarcini privind analiza, verificarea și validarea proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice. Redând cuprinsul răspunsului formulat, contestatoarea susține că acesta a fost considerat neconcludent, organizatoarea procedurii reținând că la paginile indicate nu se regăsește nicio informație cu privire la analiza, verificarea și validarea proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice. De asemenea, arată că autoritatea contractantă a susținut că la pag. 7 din propunerea tehnică există o singură afirmație conform căreia verificarea și controlul activității se va realiza conform Planului Calității, dar nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită cerința privind verificarea și validarea proiectării, pentru că, în planul de management al calității se tratează la modul general controlul calității activității ofertantului și nu sunt tratate cerințele specifice de analiză, modul de verificare și validare a proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice. Totodată, consideră că cele comunicate de către autoritatea contractantă fac dovada unei evaluări formaliste, în condițiile în care, în Pagina 3 din 26

raport cu prevederile art. 123 din H.G. nr. 395/2016, în măsura în care propunerea tehnică era analizată ca un tot unitar, iar nu pe bucăți, se putea constata că asocierea sa a inclus și informațiile solicitate. Referitor la acest aspect, afirmă că, așa cum a arătat prin răspuns, pentru verificarea și controlul activității prevăzute în contract, prestatorul va aplica metodologia prevăzută în Sistemul de management al calității, care include și Planul de asigurare a calități pentru proiect, plan care va sta la baza procedurilor, precum și la monitorizarea și controlul beneficiarului asupra activităților și serviciilor realizate de către prestator, în vederea obținerii rezultatelor așteptate. Autoarea contestației subliniază că, suplimentar informațiilor de la pag. 7, 9-15 din propunerea sa tehnică, comisia de evaluare avea obligația verificării inclusiv a aspectelor de la pag. 906- 907 din același document (ANEXA NR. 5), unde susține că a tratat pct. 13. CONTROLUL MODIFICĂRILOR PROIECTULUI, sens în care redă aspectele care fac dovada îndeplinirii cerințelor caietului de sarcini. Așadar, contrar concluziilor din adresa de comunicare a rezultatului procedurii, contestatoarea susține că a inclus în propunerea sa tehnică informații referitoare la analiza, verificarea și validarea proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice, situație în care decizia de respingere a ofertei sale este una netemeinică și nelegală. iii) Referindu-se la răspunsul 12 la solicitarea de clarificări nr. 3810 din 14.11.2022, susține că, prin întrebarea adresată, comisia de evaluare i-a solicitat să clarifice unde în propunerea tehnică se regăsește descrierea soluțiilor ce urmează să fie utilizate în graficul activităților critice. Redând cuprinsul răspunsului formulat, contestatoarea susține că a fost considerat în mod nelegal neconcludent, organizatoarea procedurii reținând că în raportul descriptiv al graficului Gantt nu se regăsește nicio mențiune cu privire la soluțiile pe care ofertantul propune să le urmeze în cazul activităților critice, precum și că planul de evaluare a riscurilor indicat in răspuns nu conține nicio referire la activitățile critice definite în graficul Gantt. Contrar concluziilor comisiei de evaluare, autoarea contestației afirmă că toate informațiile prezentate și identificate în cadrul propunerii tehnice reprezintă etape esențiale în derularea contractului, afirmând că, privit ca un tot unitar, răspunsul la solicitarea 12 substituie prezentarea formală privind descrierea soluțiilor ce urmează a fi utilizate în cazul activităților critice. Enumerarea etapelor execuției privind organizarea lucrării și asigurarea unui management al contractului adecvat au scopul atingerii obiectivelor contractului, respectiv încadrarea în timp a activităților prezentate în drumul critic. De asemenea, menționează că, deși nu se menționează expresia „activități critice" în planul de management al riscurilor de la pagina 1344, acesta a fost adecvat Pagina 4 din 26

contractului de lucrări astfel încât posibilele inconveniente ce pot apărea pe parcursul lucrărilor să nu aibă un efect negativ asupra termenelor declarate în programul de execuție Gantt și al drumului critic. În opinia sa, autoritatea contractantă a încălcat principiului tratamentului egal, întrucât «în cadrul ofertei depuse de Asocierea ... la paginile 680-697 in (ale) raportului descriptiv se prezintă analiza drumului critic al proiectului IMPREUNĂ cu riscurile ce pot afecta perioada de execuție și component(ța) echipelor, lucru specificat de noi ca fiind „soluţie utilizata in cazul activitatilor critice" în răspunsul la clarificarea nr. 2901/16.11.2022”, răspuns pe care autoritatea l-a considerat neconcludent.» iv) Referindu-se la răspunsul 6 la solicitarea de clarificări nr. 3810 din 14.11.2022, contestatoarea susține că, prin întrebarea adresată, comisia de evaluare i-a solicitat să arate unde în propunerea tehnică a prezentat documente care să ateste forma de deținere a echipamentelor și softurile pentru proiectare. Autoarea contestației arată că, prin răspunsul transmis, a reiterat cele existente în cadrul propunerii tehnice, în sensul că, pentru serviciile de proiectare, s-au prezentat, la paginile 77 – 78, echipamentele deținute de ..., ce vor fi utilizate pentru prestarea serviciilor de proiectare și asistență tehnică din partea proiectantului, iar pentru a dovedi faptul că acestea sunt deținute de către societatea de proiectare odată cu răspunsul, au fost transmise comisiei de evaluare și documente justificative. În opinia sa, răspunsul a fost considerat neconcludent, comisia de evaluare reținând că s-a modificat propunerea tehnică, acesteia fiindu-i adăugate alte documente față de cele depuse în propunerea tehnică încărcată în SEAP. În acest sens, petenta face trimitere la dispozițiile art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, pe care le redă. Contrar concluziilor comisiei de evaluare, autoarea contestației afirmă că documentele transmise odată cu răspunsul la solicitarea de clarificare au avut rol de confirmare a situației echipamentelor deținute de proiectant, fără a se putea reține că a fost modificată propunerea tehnică, aceasta cu atât mai mult cu cât echipamentele și forma de deținere erau deja stipulate în ofertă. De asemenea, consideră că organizatoarea procedurii avea obligația să analizeze inclusiv posibila incidență a dispozițiilor art. 134 alin. (7) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu cele ale art. 135 alin. (3) din același act normativ, pe care le și redă. Așadar, contrar opiniei autorității contractante, contestatoarea susține că, chiar și într-o astfel de situație, în care documentația de atribuire conține sancțiunea respingerii ofertei pentru nedepunerea unuia/unora dintre documentele cerute, în situația în care omisiunea prezentării anumitor înscrisuri este susținută de sensul și conținutul altor informații existente în oferta depusă până la data limită stabilită de Pagina 5 din 26

autoritatea contractantă, cu respectarea prevederilor art. 134 alin. (7) lit. a) și art. 135 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare avea obligația de a solicita completarea acestora fără a se putea considera că i s-a creat un avantaj necorespunzător, aceasta fiind inclusiv sensul dispozițiilor art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, care obligă comisia să stabilească care sunt clarificările și completările de confirmare, necesare pentru evaluarea flecarei oferte. Reiterând argumentația legată de încălcarea proporționalității prin respingerea unei oferte pentru deficiențe minore, contestatoarea solicită admiterea contestației sale și anularea adresei atacate. v) Referindu-se la răspunsul 8 la solicitarea de clarificări nr. 3810 din 14.11.2022, contestatoarea susține că, prin întrebarea adresată, comisia de evaluare i-a solicitat să precizeze unde în ofertă a prezentat asigurările de răspundere civilă profesională pentru proiectanți. În opinia contestatoarei, deși prin răspunsul transmis a arătat că, dintr-o eroare umană, în cadrul propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare a fost prezentată doar asigurarea de răspundere civilă pentru DMC AREA SRL, nu și pentru ..., anexând asigurarea de răspundere civilă profesională a ..., prin adresa a cărei anulare o solicită comisia a reținut, similar celor de la punctul anterior, că s-a modificat propunerea tehnică. Autoarea contestației subliniază că, în condițiile în care concluzia autorității contractante este similară celor arătate la pct. iv), solicită să fie avute în vedere aceleași aspecte în analiza contestației, cu precizarea că excluderea din procedură, ca măsură sancționatorie aplicată pentru deficiențe minore, încalcă principiul proporționalității, sens în care se impune admiterea contestației, cu atât mai mult, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, proiectantul deținea asigurare de răspundere civilă profesională. 2. Oferta depusă de asocierea desemnată câștigătoare este inacceptabilă și neconformă. a) Ofertantul desemnat câștigător nu poate desfășura, în mod legal, activitățile care fac obiectul contractului Contestatoarea susține că, potrivit informațiilor din raportul procedurii, oferta depusă de Asocierea ... a fost desemnată câștigătoare, deși comisia de evaluare avea obligația de a o respinge ca inacceptabilă și neconformă. În acest sens, invocă și redă dispozițiile art. 75 din Legea nr. 98/2016 și pe cele ale art. 123 din H.G. nr. 395/2016, pe care le consideră relevante în cauză. Astfel, autoarea contestației susține că ofertantul depune propunerea în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției și, corelativ, autorității contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, fără a putea declara admisibilă o ofertă cu încălcarea cerințelor imperativ stabilite în documentația achiziției. Totodată, iterând presupunerea că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, petenta Pagina 6 din 26

menționează că, în procesul de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă poate solicita clarificări și completări formale sau de confirmare a informațiilor regăsite în ofertele prezentate, astfel fiind acceptate doar modificările care se încadrează în categoria abaterilor tehnice minore sau a viciilor de formă. Nu în ultimul rând, autoarea contestației afirmă că orice demers de clarificare trebuie să nu conducă la avantajarea incorectă a ofertantului în cauză, în raport de ceilalți participanți la procedură, solicitările de clarificare trebuind întreprinse cu respectarea principiilor transparenței și al tratamentului egal. În justificarea observațiilor sale, redă din cuprinsul paginilor 11 și 47 din caietul de sarcini și afirmă că, la pagina 37 din același document, autoritatea contractantă a adus la cunoștința participanților la procedura de atribuire că executantul lucrărilor va trebui să respecte întocmai documentația tehnică pusă la dispoziție „dupa ce aceasta PT a fost verificat de catre verificatorii de proiect si avizat”. De asemenea, contestatoarea subliniază că este prevăzută și obligația ca, la nivelul propunerii tehnice, în secțiunea dedicată personalului contractantului/resurse și organizare, ofertanții să prezinte o descriere a modului de acces la specialiștii atestați, care sunt strict necesari pentru îndeplinirea obiectului contractului, demonstrând, astfel, îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale, precum și a reglementărilor, standardelor și normelor aplicabile în domeniul din care face parte obiectul contractului. Precizează că ofertantul va include în oferta sa documente relevante pentru demonstrarea disponibilității și pregătirii profesionale, cum ar fi: Certificatele/Autorizațiile, Declarații disponibilitate/CIM, pentru specialiștii obligatorii incluși în contract. În acest sens, afirmă că la soluționarea contestației trebuie avut în vedere că verificarea proiectelor de către verificatorii atestați reprezintă o activitate ce face parte din obiectul contractului, fiind „delegata de autoritatea contractanta spre a fi îndeplinita de ofertanti”, sens în care invocă prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, pe care le și redă. Autoarea contestației menționează că, întrucât verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, în raport de legislația și jurisprudența din materia achizițiilor publice, îndeplinirea acestei sarcini poate să fie realizată doar de un asociat care nu elaborează proiectul sau de un subcontractant al ofertantului. Atunci când pentru o parte din activitățile ce fac obiectul contractului de achiziție publică, participantul știe de la bun început că nu le poate realiza decât prin intermediul unui subcontractant, acesta este obligat să arate partea ce urmează să fie executată de subcontractant, conchide contestatoarea. Făcând trimitere la dispozițiile art. 8 din regulamentul aprobat prin H.G. nr. 925/1995, contestatoarea subliniază că verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată de către același operator economic care Pagina 7 din 26

întocmește proiectul, astfel încât toți ofertanții trebuie să declare entitatea care va presta aceste servicii, în calitate de subcontractant, întrucât acesta urmează a realiza parți din obiectul contractului. În opinia sa, întrucât documentația ce trebuie depusă de proiectant trebuie să conțină și referatul verificatorului de proiect, întocmit de un verificator de proiecte independent, este evident că întocmirea acestui referat este o parte din contractul de achiziție publică și că aceasta trebuie făcută de un subcontractant al ofertantului, întrucât numai un subcontractant execută și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale lucrărilor sau îndeplinesc activități care fac parte din obiectul contractului de achiziție publică, în sensul art. 3 alin. (I) lit. yy) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, susține și faptul că, întrucât ofertantul/asociatul/ subcontractantul care realizează activitatea de întocmire a documentelor de proiectare nu poate realiza și activitatea de verificare tehnică a acestora, rezultă că serviciul din obiectul contractului este, în fapt, furnizat/prestat de către un terț, astfel că, în acord cu regulile care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publică, nu poate fi realizat decât prin subcontractare sau asociere, iar acest aspect trebuie menționat în cadrul documentelor de participare, respectiv în acordul de asociere sau acordul de subcontractare. Sintetizând, subliniază că, atunci când obiectul contractului presupune proiectare și verificare de proiect, legislația în domeniul calității în construcții impune ca între proiectant și verificator să existe o independență. Astfel, aplicând această regulă la specificul prezentei proceduri, respectiv la cerința autorități contractante conform căreia verificatorii de proiect sunt asigurați de ofertant prin verificatori tehnici independenți, atestați conform legislației specifice în vigoare, petenta apreciază faptul că entitatea care va executa o parte din contract poate avea calitatea doar de ofertant asociat sau subcontractant. Invocând înscrisurile de la dosarul cauzei, autoarea contestației arată că ofertantul câștigător l-a desemnat pentru poziția de verificator de proiecte pe Laurențiu Stelea, pentru care a prezentat declarație de disponibilitate. Prin urmare, afirmă că expertul nominalizat va presta serviciile în calitate de prestator, subordonat asocierii, în calitate de ofertant, deși activitatea verificatorului de proiect este specifică subcontractării/asocierii. În opinia sa, contrar legii, asocierea câștigătoare realizează activitatea de proiectare, cât si pe cea de verificare a acesteia, prin verificatorul de proiect atestat Laurențiu Stelea. Astfel, afirmând că se impunea nominalizarea ca subcontractant a expertului desemnat ca verificator de proiect, contestatoarea subliniază că asocierea câștigătoare nu poate realiza în mod legal activități ce fac parte din obiectul contractului, respectiv verificarea tehnică a proiectului, activitate solicitată prin documentația de atribuire, sens în care Pagina 8 din 26

reiterează succint cele deja prezentate. De asemenea, redând considerente din jurisprudența Consiliului și a instanțelor judecătorești, menționează că, prin nedeclararea subcontractanților la momentul depunerii ofertelor nu se respectă cerințele documentației de atribuire. Așadar, invocând prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, coroborate cu prevederile art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, contestatoarea conchide prin a afirma că oferta desemnată câștigătoare trebuia respinsă ca neconformă. b) Oferta depusă de asocierea desemnată câștigătoare nu a respectat cerințele minime ale caietului de sarcini. Contestatoarea susține că oferta câștigătoare trebuia respinsă deoarece la pag. 5 din Raportul de analiză nr. 3869/21.11.2022 se menționează: „tehnica de evaluare repetata a programului in forma grafica PERT", cerință care nu se regăsește în caietul de sarcini. Totodată, arată că, în raportul expertului nu se regăsesc mențiuni referitoare la Graficul Rețea solicitat prin caietul de sarcini la pagina 50 litera (f), situație în care oferta trebuie respinsă ca neconformă. Contestatoarea susține și faptul că, în același sens, „metodologie/ procedura de execuţie strat de nisip” nu se regăsește în Raportul expertului nr. 2787 ca fiind depusă în cadrul ofertei câștigătoare, deși, potrivit prevederilor caietului de sarcini, această cerință era obligatorie. În acest sens, petenta redă aspectele ce sunt necesar a fi cuprinse în cadrul propunerii tehnice pentru execuția lucrărilor. Totodată, afirmă că planul de organizare și schița pentru organizarea de șantier, de la pag. 938-946 din oferta câștigătoare, nu respectă cerința de la pag. 54 din caietul de sarcini, pe care o redă. În opinia sa, „ofertantul desemnat castigator nedepunand un plan de paza întocmit potrivit cerinţelor autoritatii contractante”. În opinia sa, prin caietul de sarcini, se solicită prezentarea zonelor de colectare și depozitare a reziduurilor și a materialelor nedorite, însă, conform informațiilor din raportul expertului cooptat, asocierea câștigătoare a prevăzut doar „evacuarea deşeurilor din incinta şantierului", fără ca în planul cu măsuri privind protecția mediului să se regăsească prezentate informații privitoare la reducere a prafului, programul de măsuri și lucrări necesare în vederea prevenirii poluării accidentale, măsurile adoptate în cazul producerii unor avarii la rețelele existente în zona șantierului, datorate execuției lucrărilor, modalități de colaborare între antreprenori, subantreprenori și lucrători independenți privind mediul, dotările împotriva scurgerilor accidentale și prezentarea modalității/traseelor de eliminare a deșeurilor. În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 101/2016, ... ... solicitând cele menționare în preambulul contestației. În drept, sunt invocate prevederile Legilor nr. 101/2016 și nr. 98/2016, precum și cele ale H.G. nr. 395/2016. Pagina 9 din 26

În probatoriu, înțelege să se raporteze la înscrisuri, precum și la orice alte mijloace de probă utile, pertinente și concludente soluționării contestației. Totodată, contestatoarea enumeră trei proceduri în care susține că a ofertat, în cadrul acestora figurând același consultant, și prezintă asocierile declarate câștigătoare. Prin adresa nr. ..., în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, Consiliul i-a solicitat contestatoarei să transmită dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 88.000 lei. Prin adresa nr. 4275/28.12.2022, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 63923/28.12.2022, autoritatea contractantă ... a formulat punct de vedere. În fapt, după ce prezintă datele de identificare a procedurii de atribuire, organizatoarea acesteia arată că printre cele trei oferte depuse se regăsește și oferta contestatoarei, care, după finalizarea procesului de evaluare, a fost respinsă, ca neconformă, în baza prevederilor art. 137 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, deoarece nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini, și ca inacceptabilă, în temeiul prevederilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, deoarece răspunsurile la solicitările de clarificări nu au fost concludente. Menționând că autoarea contestației a cerut analiza dosarului achiziției publice și ulterior a depus contestația ce face obiectul prezentei cauze, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, invocând art. 65 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, art. 133 alin. (1) și (2), art. 134 alin. (1) și (5) din același act normativ, „art. 34 din Hotărârea nr. 34/2016”, ale căror conținuturi le redă. Arată că, în urma solicitărilor de clarificări și analizei răspunsurilor contestatoarei, oferta acesteia a fost considerată inacceptabilă și neconformă pentru următoarele motive: 1. Oferta este inacceptabilă în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2026, sens în care, redând conținutul întrebării nr. 2 și al răspunsului oferit la aceasta, autoritatea contractantă susține că, la o simplă verificare a informațiilor de la paginile invocate în răspuns, se constată că, pentru elaborarea PAC (DTAC), în graficul de la pag. 79 sunt prevăzute activități din ziua 3 (03.11.2022) până în ziua 10 (10.11.2022), deci un total de 8 zile calendaristice. Prin răspuns, contestatoarea afirma că va realiza POE în 2 zile calendaristice, fapt infirmat de graficul de la pag. 79. Concluzionând, organizatoarea procedurii afirmă că, indiferent de susținerile din contestație, graficul de la pag. 79 demonstrează că pentru realizarea Proiectului de Organizare a Execuţiei (POE) ofertantul a prevăzut, inițial, 8 zile calendaristice, apoi, prin răspuns, a modificat aceste informații, astfel fiind indicată durata de două zile calendaristice. Referindu-se la întrebarea nr. 3, al cărei conținut îl redă alături de cel al răspunsului oferit de contestatoare, organizatoarea procedurii Pagina 10 din 26

opinează că autoarea contestației a prezentat la pagina 7 din propunerea tehnică o singură afirmație, conform căreia verificarea și controlul activității se va realiza conform Planului Calității. În acest sens, instituția susține că nu poate fi considerată ca fiind îndeplinită cerința privind verificarea și validarea proiectării, întrucât în planul de management al calității se tratează la modul general controlul calității activității ofertantului și nu sunt tratate cerințele specifice de analiză, verificare și validare a proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice. Autoritatea contractantă redă notele finale din cuprinsul caietului de sarcini, respectiv: "Informaţii sumare, incomplete sau neaplicabile sunt considerate informaţiile carora le lipsesc notele explicative si care au doar un caracter enunţiativ si/sau enumerativ, fara referinţa si identificări in proiectul propus, chiar daca sunt în conformitate cu legislatia în vigoare" / „(…) nu se vor lua în considerare doar afirmaţii declarative care nu sunt însoţite si de demonstrarea modului de îndeplinire a respectivelor activitati". Referindu-se la întrebarea nr. 12, al cărei conținut îl redă alături de cel al răspunsului oferit de contestatoare, autoritatea contractantă susține că petenta încearcă să abată atenția de la problema reală, anume că în propunerea sa tehnică, începând cu pagina 1131 și până la pagina 2016, în raportul descriptiv al graficului Gantt nu se regăsește nicio mențiune cu privire la soluțiile pe care aceasta și le propune să le urmeze în cazul activităților critice, astfel fiind regăsite doar definiții generale ale drumului critic (pag. 1143-1144). Reiterând notele finale din cuprinsul caietului de sarcini, organizatoarea procedurii afirmă că simplele definiții generale ale drumului critic al unui proiect nu pot fi luate în considerare. În opinia sa, enumerarea unor etape ale execuției nu se poate substitui prezentării soluțiilor aplicate pentru depășirea momentelor critice, așa cum s-a solicitat prin caietul de sarcini (pag. 49), iar la pag. 1188 „se declară timp de mobilizare pentru începerea contractului, deci timpul de mobilizare pana la începerea execuţiei nu are nicio relevanta in stabilirea soluţiilor de rezolvare a situatiilor critice din derularea contractului”. Totodată, menționează și faptul că, la paginile 275 și 390 sunt doar prezentate resursele umane și utilajele necesare, nefiind regăsite descrieri ale folosirii acestora în situații de activități critice. 2. Oferta este inacceptabilă, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2026, deoarece răspunsul la clarificări modifică propunerea tehnică depusă inițial. În acest sens, redând conținutul întrebării nr. 6 și al răspunsului oferit la aceasta, precum și pe cel al prevederilor cuprinse în documentația de atribuire, fișa de date a achiziției publice și în caietul de sarcini, autoritatea contractantă susține că depunerea ulterioară de noi documente conduce la declararea ofertei Pagina 11 din 26

ca fiind inacceptabilă, conform dispozițiilor legale indicate, întrucât, în conformitate cu „prevederile alin (9) litera e)”, modificarea vizează o parte din ofertă, pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații. Invocând jurisprudența Curții de Apel Ploiești, prevederile art. 134 alin. (9) lit. 5 din H.G. nr. 395/2016 și pe cele ale art. IV.4.3 din fișa de date, pe care le redă, autoritatea contractantă subliniază faptul că omisiunea de prezentare de documente distinct precizate în documentația de atribuire nu poate fi considerată abatere tehnică minoră de natură să atragă incidența în cauză a dispozițiilor art. 134 alin. (8) din H.G. 395/2016. Cu privire la întrebarea nr. 8, al cărei conținut îl redă alături de cel al răspunsului oferit de contestatoare, organizatoarea procedurii afirmă că, prin răspunsul respectiv, petenta a modificat propunerea tehnică. Astfel, redând conținutul prevederilor cuprinse în documentația de atribuire, fișa de date a achiziției publice și în caietul de sarcini, a căror relevanță o clamează, autoritatea contractantă susține că depunerea ulterioară de noi documente conduce la declararea ofertei ca fiind inacceptabilă, conform dispozițiilor prevederile art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2026, întrucât, în conformitate cu „prevederile alin (9) litera e)”, modificarea vizează o parte din ofertă, pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații. Invocând jurisprudența Curții de Apel Ploiești, prevederile art. 134 alin. (9) lit. 5 din H.G. nr. 395/2016 și pe cele ale art. IV.4.3 din fișa de date, pe care le redă, autoritatea contractantă subliniază faptul că omisiunea de prezentare de documente distinct precizate în documentația de atribuire nu poate fi considerată abatere tehnică minoră de natură să atragă incidența în cauză a dispozițiilor art. 134 alin. (8) din H.G. 395/2016. În opinia sa, dacă pe parcursul evaluării ofertelor o comisie de evaluare ar permite unui ofertant completarea ofertei după data limită stabilită pentru depunerea acesteia, s-ar încălca flagrant prevederile legislației în vigoare. În acest sens, organizatoarea procedurii prezintă prevederile art. 75 din Legea nr 98/2016, precum și pe cele ale art. 135 alin. (3) din H.G. nr 395/2016. În concluzie, autoritatea contractantă subliniază că oferta contestatoarei este și neconformă, în temeiul prevederilor art. 137 alin. (3) litera a) din H.G. nr. 395/2016, întrucât aceasta nu satisface în mod corespunzător cerințele din documentația de atribuire, în propunerea tehnică nefiind prezentate: 1. cerințele din caietul de sarcini privind analiza, verificarea și validarea proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice; Pagina 12 din 26

2. documente care să ateste forma de deținere a echipamentelor declarate; 3. asigurările de răspundere civilă profesională pentru proiectanți; 4. soluțiile pe care ofertantul intenționează să le utilizeze în cazul activităților critice. Organizatoarea procedurii afirmă că cerințele din documentația de atribuire sunt obligatorii atât pentru comisia de evaluare, cât și pentru ofertanți, ele nefiind contestate de către operatorii economici interesați, astfel fiind acceptate și însușite de către aceștia, motiv pentru care, potrivit art. 123 din H.G. nr. 395/2016, lor le incumba obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile respective. Afirmând că susținerile contestatoarei nu fac altceva decât să atragă atenția de la problema reală, anume că oferta acesteia este inacceptabilă și neconformă, autoritatea contractantă detaliază cu privire la critica legată de modul în care ofertantul declarat câștigător poate desfășura activitatea de verificare a proiectelor. Astfel, organizatoarea procedurii menționează faptul că, pentru aceasta activitate, ofertantul declarant câștigător a depus o declarație de disponibilitate din partea verificatorului de proiecte, document care este suficient în faza de evaluare a ofertelor. În plus, afirmă aceasta, legislația în domeniul achizițiilor publice permite subcontractarea ulterioara a unor părți din contract, chiar dacă nu au fost declarați inițial subcontractanții. Prevalându-se de prevederile art. 249 CPC, organizatoarea procedurii solicită eliminarea capetelor de cerere nedovedite. În drept, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației „ca fiind tardiva si nefondata in conformitate cu prevederile art. 26 alin (6) din Lega nr. 101/ 2016 si menţinerea deciziei comisiei de evaluare”. Dovada comunicării punctului de vedere către contestatoare a fost atașată la dosarul cauzei, relevantă în acest sens fiind adresa înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 63991/28.12.2022. În probațiune, prin adresa nr. 4276/28.12.2022, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 64260/29.12.2022, autoritatea contractantă a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, documente din dosarul achiziției publice, acestea fiind completate prin adresa înregistrată la CNSC. sub nr. 64334/ 29.12.2022. Totodată, prin adresa nr. 4286/29.12.2022, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 64334/29.12.2022, autoritatea contractantă ... a menționat că a îndreptat eroarea materială privind comunicarea rezultatului evaluării ofertei contestatoarei, respectiv adresa nr. 4009 din 07.12.2022. Prin adresa nr. 02/03.01.2023, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 119/ 03.01.2023, ... a comunicat faptul că renunță la solicitarea de studiere a dosarului, formulată în prezenta procedură. Prin adresa nr. 4031/19.12.2022, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 62246/19.12.2022, ... a transmis la dosarul cauzei, în original, recipisa Pagina 13 din 26

de consemnare nr. 208675361/1 din 19.12.2022, în valoare de 88.000,00 lei, emisă de CEC BANK, Sucursala Victoria. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, derulată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în ..., ...”, cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), prin publicarea, în S.E.A.P., a anunțului de participare simplificat nr. .../20.09.2022. La pct. II.1.5) Valoarea totală estimată, din cadrul anunțului de mai sus, se precizează cuantumul de 7.405.128,83 lei, fără TVA, iar la pct. II.2.5) criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Conform mențiunilor din raportului procedurii nr. .../07.12.2022, în cadrul procedurii de atribuire au fost depuse 3 oferte, respectiv cele aparținând Asocierii ... - ..., Asocierii ... ... - ..., precum și Asocierii ... - .... În urma evaluării propunerilor tehnice, au fost declarate inacceptabile/neconforme/

neadecvate

ofertele

depuse

de Asocierea ... ... - ..., respectiv de către Asocierea ... - .... În urma evaluării propunerilor financiare, oferta depusă de Asocierea ... - ... a fost declarată admisibilă. În urma aplicării criteriului de atribuire, oferta aparținând Asocierii ... - ... s-a clasat pe primul loc, iar în urma verificării documentelor suport DUAE, a fost declarată câștigătoare, aceasta având un preț ofertat de 7.250.414,69 lei, fără T.V.A. Decizia autorității contractante a fost transmisă prin adresa nr. ... către asocierea contestatoare, care, nemulțumită fiind, a formulat contestația care face obiectul prezentei cauze, solicitând cele redate în partea introductivă. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: Din analiza contestației, reiese că observațiile autoarei acesteia vizează modul în care autoritatea contractantă a decis, pe de o parte, respingerea ofertei sale ca inacceptabilă și neconformă, iar pe de altă parte, stabilirea ca fiind conformă a ofertei depusă de către Asocierea ... - ..., în opinia societății ... ..., asocierea în cauză „nu poate desfășura, în mod legal, activitățile ce fac obiectul contractului” și „nu a respectat cerințele minime ale caietului de sarcini”. Preliminar analizării aspectelor sesizate de contestatoare, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de achiziție, la care se adaugă clarificările aferente, prin faptul că au depus ofertă, au fost acceptate de către operatorii economici participanți, drept pentru care toate prevederile acesteia și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii Pagina 14 din 26

economici participanți la procedura de atribuire. Prin urmare, la acest moment nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de cerințele documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016. În adresa de comunicare nr. 4009/12.7.2022, se regăsesc următoarele motive de respinge a ofertei contestatoarei: «A. Oferta este inacceptabila in conformitate cu prevederile art. 134 alin (5) din HG nr. 395/2016 deoarece răspunsurile la solicitările de clarificari sunt neconcludente, (...). Oferta este inacceptabila in conformitate cu prevederile art. 134 alin (6) din HG nr. 395/2016 (...) C. Oferta este neconforma in conformitate cu prevederile art. 137 alin (3) litera a) din HG nr. 395/2016 deoarece nu satisface in mod corespunzător cerinţele din documentaţia de atribuire (...).» Consiliul constată că, în etapa de evaluare a propunerii tehnice, autoritatea contractantă, prin adresa nr. 3810/14.11.2022, a solicitat contestatoarei, un număr de 12 clarificări. Contestatoarea a răspuns cu adresa 2915/17.11.2022. Potrivit adresei de comunicare a rezultatului procedurii, menționată mai sus, autoritatea contractantă, în decizia de respingere ca inacceptabilă și neconformă a ofertei contestatoarei, a avut în vedere răspunsurile de la întrebările 2, 3, 6, 8 și 12. Din verificarea adresei nr. 3810/14.11.2022, Consiliul reține că, la punctele 3, 6, 8 și 12, autoritatea contractantă a folosit sintagmele: „unde în propunerea tehnică (...) regăsim (...)?”; „unde în oferta ați prezentat (...)?”. Analizând modul în care a înțeles să adresese o solicitare de clarificări contestatoarei, raportat la dispozițiile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/ candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare”, Consiliul constată că autoritatea nu s-a conformat acestei norme legale, deoarece, folosirea sintagmei „unde?” (la punctele 3, 6, 8 și 12 din adresa nr. 3810/ 14.11.2022), conduce cel mult la localizarea/indicarea paginii/ capitolului din ofertă și nu de a fi prezentate explicații care pot să lămurească anumite aspecte neclare. Or, modul imperativ prin care autoritatea contractantă a solicitat „unde?” s-ar regăsi anumite informații în propunerea tehnică a contestatoarei sau în oferta acesteia, nu poate fi încadrat în prevederile normei legale invocate anterior. Relevantă, pe acest aspect, este și Hotărârea civilă nr. 158/2019 a Curții de Apel Constanța, în conținutul căreia se precizează, printre altele: „În ce priveşte respingerea ofertei ca inacceptabilă, Curtea reţine Pagina 15 din 26

că autoritatea contractantă a aplicat în mod greşit prevederile art. 134 alin. 5 din HG nr. 395/2016, de vreme ce solicitarea adresată ofertantei - intimate prin adresa nr. 4407/11.06.2019 nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 134 alin. din HG nr. 395/2016, în sensul că solicitarea nu este clară şi detaliată. Aşa cum s-a arătat mai sus, solicitări de genul « unde se găseşte» tind la a afla locaţia chestiunilor în discuţie şi nu la a lămuri problema conformităţii propunerii tehnice cu documentaţia de atribuire.” Cu toate acestea, pe lângă indicarea paginii, contestatoarea a prezentat și explicații/informații care să susțină conținutul ofertei sale. De exemplu: - la întrebarea nr. 3, din adresa nr. 3810/14.11.2022: „Unde în propunerea tehnică privind serviciile de proiectare regăsim tratate și prezentate cerințele din caietul de sarcini privind analiza, verificarea și validarea proiectării, controlul modificărilor în proiectare și arhivarea documentației tehnice?”, alături de precizarea paginilor 7, 9-15 din propunerea tehnică, contestatoarea prezintă și alte informații, pe care autoritatea contractantă trebuia să le analizeze, raportat la cerințele din caietul de sarcini; - la întrebarea nr. 12: „Unde în propunerea tehnică ați prezentat descrierea soluțiilor pe care urmează să le utilizați în graficul activităților critice?”, contestatoarea a indicat paginile 1131, 1188, 1344, expunând și alte informații, pe care autoritatea contractantă nu le-a analizat; - la întrebarea nr. 6: „Unde în propunere tehnică ați precizat documente care să ateste forma de deținere a echipamentelor și softurilor pentru proiectare?”, contestatoarea a răspuns: „În cadrul propunerii tehnice pentru servicii de proiectare s-au prezentat la paginile 77-78 echipamentele deținute de SC ... (...). Pentru a dovedi faptul că acestea sunt deținute de către SC ... anexăm prezentului răspuns (...) documentele din care rezultă acest aspect”. Legat de această întrebare, Consiliul nu va reține ca întemeiată afirmația autorității contractante potrivit căreia, prin răspunsul dat, societatea contestatoare și-ar fi modificat propunerea tehnică, în sensul aplicării dispozițiilor art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016, respectiv a cerinței din fișa de date achiziției, deoarece, pe de o parte, în cadrul propunerii tehnice la paginile indicate de către societatea ..., la cap. 5 – Infrastructura care va fi utilizată în realizarea activităților în cadrul Contractului, se regăsesc, sub formă tabelară, informații cu privire la acest aspect, astfel că documentele care au fost comunicate de către contestatoare au rolul de confirmare a respectivelor informații, care trebuiau analizate de către autoritatea contractantă, iar pe de altă parte, cerința din fișa de date, la care face trimitere autoritatea, este menționată cap. IV.4.1) – Modul de prezentare a propunerii tehnice, astfel: „Nu este permisă completarea ulterioară a propunerii tehnice cu noi documente/informații (...). Or, în cazul de față, informațiile cu privire Pagina 16 din 26

la echipamentele și la apartenența lor existau, acestea trebuiau doar dovedite. Pe baza aceluiași raționament, ca în cazul întrebării și răspunsului de la punctul 6, Consiliul se va pronunța și asupra întrebării de la punctul 8, respectiv: „Unde în ofertă ați prezentat asigurările de răspundere civilă profesională pentru proiectant?”, contestatoarea prezentând următorul răspuns: „Dintr-o eroare umană (...) a fost prezentată doar asigurarea de răspundere civilă pentru ..., nu și pentru SC .... Anexat prezentului răspuns se regăsește asigurarea de răspundere civilă profesională a SC ...”, deoarece, pe de o parte, contestatoarea a depus deja asigurarea pentru ..., iar cea pentru SC ..., societatea care a fost precizată în cadrul propunerii sale tehnice, astfel că documentul în discuție nu poate fi considerat unul nou, ci unul care vine în completarea celui deja existent. Relevant, în acest caz, este și art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, potrivit căruia: „În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/ completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.” În ceea ce privește întrebarea nr. 1 din adresa nr. 3810/14.11.2022, respectiv: „La pag. 39 declarati o durata de realizare a POE de 3 zile, la pag. 25 declarati 10 zile, iar in graficul de la pag. 79 ati prevazut 12 zile. Va solicitam clarificati care este durata reala de prestare a serviciilor?”, contestatoarea a prezentat următorul răspuns: „ Mentionam ca durata de realizare a POE este de 2 zile calendaristice. In graficul de prestare a serviciilor de la pagina 79 este cumulata durata de realizare a POE cu cea de realizare a PAC, iar din durata totala de 10 zile calendaristice prevazuta in acesta, 2 zile calendaristice reprezinta perioada necesara realizarii POE si 8 zile calendaristice durata realizarii PAC. Dintr-o eroare umana la paginile 39 si 25 din cadrul propunerii tehnice fost mentionata o durata de realizare a serviciilor de proiectare faza POE de 3 zile, respectiv 10 zile.” Legat de răspunsul de mai sus, autoritatea contractantă, în punctul său de vedere nr. 4275/28.12.2022, înregistrat la CNSC cu nr. 63923/ 28.12.2022, afirmă următoarele: „(...) indiferent de susținerile din contestație graficul de la pag. 79 demonstrează că pentru realizarea Proiectului de organizare a Execuției (POE) ofertantul a prevăzut inițial 8 zile calendaristice, apoi prin răspuns modifică aceste informații și afirmă că d(u)rata de realizare a POE este de 2 zile calendaristice”. Față de cele expuse, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu prezintă argumente care să demonstreze eventualul impact deosebit Pagina 17 din 26

pe care l-ar produce eroarea recunoscută, de altfel, de către societatea contestatoarea. Or, simpla afirmație a autorității potrivit căreia ... a prevăzut inițial 8 zile calendaristice, apoi prin răspuns modifică aceste informații și afirmă că d(u)rata de realizare a POE este de 2 zile calendaristice”, fără a analiză a acestei modificări, raportat pe de o parte, la principiul proporționalității, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016, iar, pe de altă parte, la obiectul contractului de achiziție publică în cauză, respectiv „modernizare drumuri de interes local”, care nu presupune o complexitate ridicată. Mai mult, prin răspunsul dat, contestatoarea a menționat că „durata de realizare a POE este de 2 zile calendaristice”, iar, „în graficul de prestare a serviciilor de la pagina 79 este cumulata durata de realizare a POE cu cea de realizare a PAC, autoritatea contractantă neprezentând niciun/nicio argument/explicație asupra acestei afirmații, contrară concluziei sale. În consecință, în condițiile în care autoritatea contractantă are anumite nelămuriri cu privire la conținutul propunerii tehnice a contestatoarei, dispozițiile art.134 alin. (4) din HG nr. 395/2016, conform cărora: „Comunicarea transmisă în sensul alin. (1) către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare”, îi conferă acesteia dreptul să solicite clarificări, indicând, în mod clar, corespondența cu cerințele documentației de atribuire. Acest lucru este susținut chiar de dispozițiile art. 123 alin. (1) din același act normativ, care obligă ofertantul să „elaboreze oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire”. Astfel, față de cele reținute anterior, Consiliul stabilește că autoritatea contractantă nu a desfășurat în mod riguros procesul de evaluare a propunerii tehnice a contestatoarei, așa cum impun dispozițiile art. 127 alin (1) lit. f) din HG nr. 395/206: „Comisia de evaluare are următoare atribuţii: (...) f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini”, astfel că va dispune obligarea acesteia în a efectua o analiza concretă a informațiilor prezentate de ofertantă, iar acolo unde, eventual, există neconcordanțe, neclarități etc., să procedeze la aplicarea prevederilor art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În concluzie, Consiliul reține că etapa de verificare a propunerii tehnice aparținând Asocierii ... – ... nu este finalizată în conformitate cu normele legale susmenționate, astfel că va obliga autoritatea contractantă să efectueze o analiză concretă a conținutului documentelor prezentate de ofertanta de mai sus, indicând, în mod clar, cerințele din documentația de atribuire pe care oferta acesteia nu le-ar fi respectat, întrucât, așa cum ofertantul este obligat să întocmească oferta pe baza Pagina 18 din 26

documentației de atribuite, per a contrario, și autoritatea este obligată să evalueze ofertele doar pe baza aceleiași documentații. În evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a avea în vedere și dispozițiile art. 134 alin. (9) lit. a) din HG nr. 395/2016, care stabilesc: „O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei”, respectiv pe cele ale art. 135 alin. (1) și (3) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(1) În condiţiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia”, respectiv „(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.” În continuare, autoarea contestației critică oferta desemnată câștigătoare, depusă de către Asocierea ... - ..., pe care o consideră ca fiind „inacceptabilă și neconformă”. Contestatoarea afirmă că asocierea în discuție nu ar putea să desfășoare, în mod legal, activitățile care fac obiectul contractului, motivat de faptul că „expertul nominalizat ca verificator de proiect, Laurențiu Stelea, va presta serviciile în calitate de prestator, subordonat asocierii, în calitate de ofertant, deși”, în opinia sa, „activitatea verificatorului de proiect este specifică subcontractării/asocierii”. În soluționarea acestei criticii, Consiliul se va raporta caietului de sarcini, în conținutul căreia se precizează, printre altele: - la cap. 53 – Execuția lucrărilor: „(...) Executantul lucrărilor va trebui sa respecte întocmai documentaţia tehnica faza PT pusa la dispoziţie după ce aceasta a fost verificata de către verificatorii de proiect si avizata”; Totodată, în fișa de date a achiziției, la cap. IV.4.1 - Modul de prezentare al propunerii tehnice, se menționează, printre altele: „(...) Propunerea tehnica trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele. (...) 3. Grafic de tip Gantt de realizare a serviciilor ce fac obiectul prezentului contract, care va evidentia fiecare faza si subfaza, cu resursele folosite, inserand in acest grafic si activitatea de verificare a proiectelor, de către verificatori atestati, (...)”. Față de cele prezentate anterior, este evident că proiectul trebuie să fie verificat de un verificator de proiect atestat. Pagina 19 din 26

Din verificarea documentelor asocierii în discuție, Consiliul constată că, pentru poziția de verificator de proiect, este nominalizat Stelea Laurențiu, cu atribuțiile specifice acestuia, care a prezentat și Declarația de disponibilitate (Formularul nr. 3B), semnată în data de 04.10.2022 În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia ar fi trebuit să declare ca fiind subcontractant verificatorul de proiecte, deoarece, în opinia societății ..., „verificarea tehnică a proiectului nu poate fi realizată tot de către Asocierea ..., prin experții nominalizați”, respectiv că s-ar impune „nominalizarea ca subcontractant a expertului desemnat ca verificator de proiect”, Consiliul nu o va reține ca întemeiată. În stabilirea acestei finalități, Consiliul ține seama de dispozițiile art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 10/1995 potrivit cărora: „(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică. (2) Se interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în condițiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 alin. (2). (3) Verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea construcțiilor și a intervențiilor la construcțiile existente, pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire sau de desființare, este obligatorie și se efectuează de către investitori prin diriginți de șantier autorizați, angajați ai investitorilor și prin responsabili tehnici cu execuția autorizați, angajați ai executanților”. De reținut sunt și dispozițiile art. 8 din Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, aprobat prin HG nr. 925/1995, modificată prin HG nr. 742/2018, potrivit cărora: „În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1), coroborate cu art. 26 alin. (1) și art. 30 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu completările ulterioare, potrivit domeniului/domeniilor și/sau subdomeniului/subdomeniilor de construcții și/sau specialității/ specialităților pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care a fost atestat, verificatorul de proiecte: Pagina 20 din 26

a) nu poate verifica, semna și ștampila proiectul/proiectele întocmite de el, proiectul/proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectul/proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică; b) răspunde în mod solidar cu proiectantul în ceea ce privește asigurarea nivelului de calitate a construcției/construcțiilor pentru realizarea cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute în proiect, precum și pentru concordanța dintre soluția tehnică descrisă în memoriile tehnice pe specialități, tehnologia de execuție propusă pentru realizarea obiectivului de investiții și caietele de sarcini corespunzătoare, concordanță reflectată inclusiv în listele de cantități de lucrări din proiectul tehnic de execuție; c) efectuează verificarea, din punct de vedere tehnic, a unei documentații tehnice/proiect numai pentru domeniul/domeniile și/sau subdomeniul/subdomeniile de construcții și/sau specialitatea/ specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor, corespunzător cerinței/cerințelor fundamentale pentru care a fost atestat”, precum și cele ale art. 75 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, însoțită de documentele sau de documentul unic de achiziție european, în conformitate cu dispozițiile art. 193-197, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare stabilite de autoritatea contractantă.” Consiliul reține că nu poate fi invocat un eventual conflict de interese între persoanele fizice atestate ca verificatori de proiect și societatea angajatoare, aceasta din urmă putând stabili care sunt angajații care participă efectiv la realizarea proiectului și care sunt angajații (atestați conform legii) care să realizeze exclusiv partea de verificare de proiect. Prin urmare, dreptul de verificare a unui proiect se acordă unei persoane fizice și nu unei persoane juridice. În consecință, un operator economic se poate angaja în prestarea de servicii de verificare de proiecte dacă dispune de personal specializat atestat, în acest sens. Față de cele reținute, întrucât în documentația de atribuire autoritatea contractantă a prevăzut că obiectul contractului de achiziții, ce urmează a fi atribuit, constă și în verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestați, acest serviciu fiind în sarcina ofertanților, se consideră că ofertanții pot nominaliza persoane în acest sens. Totodată, în documentația de atribuire, nu se regăsesc precizări care să impună operatorilor economici un anumit mod de acces la Pagina 21 din 26

verificatorii de proiect, ci doar s-a precizat că executantul lucrărilor va trebui sa respecte întocmai documentaţia tehnică după ce a fost verificată de către verificatorii de proiect și avizată. Documentația de atribuire este în egală măsură obligatorie, operatorilor economici la întocmirea ofertei, cât și autorităților contractante la verificarea acestora. Mai mult, documentația de atribuire, sub aspectul asigurării serviciului de verificare a proiectelor nu a fost contestată, motiv pentru care, cerința impusă și-a consolidat caracterul obligatoriu. În susținerea celor evocate este Decizia Curții de Apel Ploiești nr. 890/27.08.2019, în conținutul căreia se menționează: „(...)O primă chestiune litigioasă invocată de către petentă se referă la modalitatea legală de realizate a activităţii de verificare tehnică a proiectului, respectiv acea dacă operatorii economici care realizează această activitate trebuie să aibă calitatea de subcontractori. In acest sens, Curtea constată că autoritatea contractantă nu a impus prin documentaţia de atribuire ca ofertanţii să realizeze partea din contract referitoare la verificarea tehnică a proiectului prin subcontractare către entităţi care să presteze acest serviciu. Potrivit dispoziţiilor art. 55 alin. 1) lit. a din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori în solicitarea de participare: a) partea/părţile din contract pe care intenţionează să o/le subcontracteze. Numai intr- o astfel de situaţie ofertanţii ar fi avut obligaţia de a declara verificatorul tehnic al proiectului ca subcontractant. (...) De asemenea, potrivit art. 5 din Regulamentul privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, aprobat prin HG nr. 925/1995, (...) Art. 8 din acelaşi regulament dispune că, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1), coroborate cu art. 26 alin. (1) şi ari. 30 din Legea nr. 10/1995, republicată, cu completările ulterioare, potrivit domeniului/domeniilor şi/sau

subdomeniului/subdomeniilor

de

construcţii

şi/sau specialităţii/specialităţilor pentru instalaţiile aferente construcţiilor pentru care a fost atestat, verificatorul de proiecte: (...) a) nu poate verifica, semna şi ştampila proiectul/proiectele întocmite de el, proiectul/proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectul/proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică; Pagina 22 din 26

b) răspunde în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate a construcţiei/construcţiilor pentru realizarea cerinţelor fundamentale aplicabile prevăzute în proiect, precum şi pentru concordanţa dintre soluţia tehnică descrisă în memoriile tehnice pe specialităţi, tehnologia de execuţie propusă pentru realizarea obiectivului de investiţii şi caietele de sarcini corespunzătoare, concordanţă reflectată inclusiv în listele de cantităţi de lucrări din proiectul tehnic de execuţie; c) efectuează verificarea, din punct de vedere tehnic, a unei documentaţii tehnice/proiect numai pentru domeniul/domeniile şi/sau subdomeniul/ subdomeniile de construcţii şi/sau specialitatea/specialităţile pentru instalaţiile aferente construcţiilor, corespunzător cerinţei/cerinţelor fundamentale pentru care a fost atestat. De asemenea, art. 16 din regulament interzice cumulul de activităţi, după cum urmează: persoana fizică atestată sau autorizată nu poate exercita, 1 a aceeaşi investiţie, decât una dintre următoarele activităţi: a)verificator de proiecte; b) expert tehnic; c) responsabil tehnic cu execuţia; d) diriginte de şantier. Insă, prevederile din regulamentul menţionat care interzic activităţile ce sunt de natură să afecteze independenţa verificatorilor de proiecte sunt de strictă interpretare şi nu se referă la situaţia invocată de petentă, aceea ca verificatorul de proiecte să-şi desfăşoare activitatea într-o altă entitate juridică decât cea care a întocmit proiectul, singura condiţie fiind aceea ca documentaţia tehnică/proiectul să nu fi fost întocmite de el, cerinţă respectată în cazul celorlalţi operatori economici participanţi la procedură. Astfel, o relaţie de angajare a verificatorului de proiecte în cadrul aceluiaşi operator economic, ce realizează activitatea de proiectare nu este prin ea însăşi de natură să conducă la concluzia lipsei independenţei persoanei autorizate să desfăşoare activităţi de verificare de proiecte, cu condiţia ca această persoană să aibă atestat de verificator de proiect, această concluzie fiind dc altfel întărită de prevederile art. 2 lit. b) din regulament care nu interzice relaţia de angajare. Totodată, nu se identifică nicio dispoziţie legală care să impună ca verificarea proiectelor să fie realizată în cadrul unei persoană juridică, alta decât cea care realizează proiectarea. În consecinţă, este neîntemeiată solicitarea de respingere ca inacceptabile a ofertelor depuse (...) pentru considerentul că serviciile de verificare tehnică nu sunt ofertate prin prezentarea relaţiei de subcontractare, în condiţiile în care o astfel de cerinţă nu a fost impusă de către autoritatea contractantă şi nici nu reiese imperativ din dispoziţii legale.” O altă critică a contestatoarei asupra ofertei desemnată câștigătoare se referă la faptul că în „Raportul de analiză nr. 3869/21.11.2022 al expertului cooptat”, s-ar regăsi, pe de o parte, o cerință inexistentă, respectiv „tehnica de evaluare a programului în Pagina 23 din 26

forma grafică PERT”, iar, pe de altă parte, în „Raportul expertului nr. 2787” nu s-ar regăsi cerința „metodologie/procedura de execuție strat de nisip”. Legat de acest aspect, Consiliul va respinge ca neîntemeiate afirmațiile de mai sus, deoarece autoarea contestației nu prezintă explicații care să conducă la vătămarea sa sau implicațiile negative care fie și adăugarea tehnicii de evaluare a programului în forma grafică PERT, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cu privire la faptul că nu s-ar regăsi, în raportul expertului, a anumită metodologie, nu indică în mod clar unde anume în caietul de sarcini s-a cerut distinct aceasta metodologie. Faptul că autoarea contestației face trimitere la o cerință generală din caietul de sarcini, fără a puncta, în mod concret, informațiile care să susțină observația sa, nu poate fi luat în considerare, fiind contrar prevederilor art. 249 - Sarcina probei din Codul de Procedură Civilă, conform cărora: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Referitor la critică societății ... ... potrivit căreia Asocierea ... - ... nu ar deține un plan de pază potrivit cerințelor din caietul de sarcini, în sensul că în „planul de organizare și în schița pentru organizarea de șantier” nu s-ar regăsi depus acest plan, Consiliul o va respinge ca neîntemeiată, întrucât, în propunerea tehnică a acestei asocieri, la pag. 945 se regăsesc informații cu privire la „Paza organizării de șantier”, fiind descrise activitățile aferente acesteia. Prin urmare, este îndeplinită cerința din caietul de sarcini, de la pag. 49, pct. 7: „(...) Autoritatea contractanta nu deţine alocare bugetara pentru a asigura paza santierului/lucrarii, ofertantul isi va va asuma paza şantierului prezentând in propunerea tehnica un plan de paza întocmit in conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003”. Ultima observație a contestatoarei asupra ofertei desemnată câștigătoare, pe care Consiliul o va respinge ca neîntemeiată, se referă la faptul că, în planul cu măsuri privind protecția mediului din „Raportul expertului cooptat nr. 3869” s-a prevăzut doar „evacuarea deșeurilor din incintă șantierului”, fără să se regăsească informații cu privire la: „reducerea prafului; programul de masuri si lucrări necesare in vederea prevenirii poluărilor accidentale; (...)”. În legătură cu acest aspect, Consiliul constată că, în caietul de sarcini, la pag. 49, pct. 8, se solicită: „Planul cu masurile privind protectia mediului adaptat la lucrare. Documentul va fi insotit de documente relevante pentru susţinerea masurilor propuse si trebuie sa conţină cel puţin: date de identificare a obiectivului; protectia asezarilor Pagina 24 din 26

umane, mediului social si calitatii vieţii; modalitati de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratori independenţi privind mediul; plan de monitorizare a mediului; lista de identificare a aspectelor de mediu si a impacturilor asociate generate de lucrare; masurile adoptate pentru controlul zgomotului si vibraţilor; masurile pentru reducerea prafului; managementul deşeurilor cu prezentarea modalitatii/traseeelor de eliminare a deşeurilor; programul de masuri si lucrări necesare in vederea prevenirii poluărilor accidentale; masurile adoptate in cazul producerii unor avarii la reţelele existente in zona şantierului datorate execuţiei lucrărilor; identificarea masurilor de limitare a impactului si dotările pentru controlul poluării, administrarea reziduurilor si dotările împotriva scurgerilor accidentale.” În justificarea concluziei de mai sus, pe acest aspect, Consiliul ține seama de faptul că, în cadrul propunerii tehnice a asocierii criticate, la paginile 792-816, se regăsește planul de management al protecției mediului, în conținutul căruia este menționată legislația aferentă acestui domeniu, precum și informații referitoare la: identificarea aspectelor de mediu, acțiuni pentru prevenirea situațiilor de urgență, gestionarea deșeurilor, evaluarea impactului asupra mediului etc. În concluzie, Consiliul constată că observațiile contestatoarei, asupra ofertei aparținând Asocierea ... - ... sunt neîntemeiate. Astfel, în contextul de fapt și de drept anterior expus, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele reținute, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de către societatea ..., în calitate de lider al Asocierii ... – ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și va anula raportul procedurii nr. .../07.12.2022, în partea ce privește evaluarea ofertei contestatoarei, și actele subsecvente acestuia, inclusiv adresa de comunicare nr. 4009/12.07.2022. Va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Asocierii ... – ..., conform motivării aferente. Va respinge, ca nefondate, criticile asupra ofertei depusă de către Asocierea ... - .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Pagina 25 din 26

Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ..., în calitate de lider al Asocierii ... – ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., cu sediul în ..., ... și anulează raportul procedurii nr. .../07.12.2022, în partea ce privește evaluarea ofertei contestatoarei, și actele subsecvente acestuia, inclusiv adresa de comunicare nr. 4009/12.07.2022. Obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei Asocierii ... – ..., conform motivării aferente, în termen de 15 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile asupra ofertei depusă de către Asocierea ... - .... Obligatorie. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. Președinte, Membru, Membru, ... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 25 (douăzecișicinci) pagini Pagina 26 din 26