Decizie CNSC 1235/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1235/C4/1156 Data: 15.06.2022 Prin contestaţia nr. 475/12.04.2022, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 25017/16.05.2022, depusă de către SC RINO GUARD SRL cu sediul în Slobozia, b-dul Unirii nr. 20, bloc U5A, scara A, etaj P, ap. 63, judeţul Ialomiţa, având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J21/266/2015 şi Cod Unic de Înregistrare 34844748, formulată împotriva procedurii proprii simplificate privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază pentru obiectivele compuse din imobile, terenuri şi construcţii ce aparţin Muzeului Judeţean Ialomiţa”, organizată de către MUZEUL JUDEŢEAN IALOMIŢA cu sediul în Slobozia, str. Matei Basarab nr. 30, judeţul Ialomiţa, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - anularea comunicării nr. 763/05.05.2022, precum şi a tuturor actelor subsecvente care au stat la baza emiterii acestor acte în cadrul procedurii, - obligarea autorităţii contractante la adoptarea de măsuri de remediere constând în reluarea procedurii. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC RINO GUARD SRL, în contradictoriu cu MUZEUL JUDEŢEAN IALOMIŢA și dispune anularea rezultatului procedurii și reevaluarea acestei oferte. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 1 din 1

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ... Prin contestaţia nr. 475/12.04.2022, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 25017/16.05.2022, depusă de către SC ... SRL cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., formulată împotriva procedurii proprii simplificate privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază pentru obiectivele compuse din imobile, terenuri şi construcţii ce aparţin Muzeului Judeţean Ialomiţa”, organizată de către ... cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - anularea comunicării nr. 763/05.05.2022, precum şi a tuturor actelor subsecvente care au stat la baza emiterii acestor acte în cadrul procedurii, - obligarea autorităţii contractante la adoptarea de măsuri de remediere constând în reluarea procedurii. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 25017/16.05.2022, SC ... SRL, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire în cauză, critică decizia autorităţii contractante de declarare a ofertei sale ca inacceptabilă. Contestatoarea menţionează că motivul autorităţii contractante de descalificare a ofertei sale a fost: "Respingerea ofertei a fost determinată de următoarele aspecte: 1. în propunerea financiară s-au menţionat un nr. de agenţi de 5 (obiectiv 4) şi 11 (obiectivele 1, 2, 3), însă pentru a nu se efectua ore suplimentare erau necesari 4,39 (obiectiv 4) şi 10,17 (obiective 1, 2, 3). 2. nu s-a exemplificat corect modul de calcul la fondul de handicap. Pagina 1 din 10

3. deşi s-a cerut menţionarea procentelor, în răspunsul la solicitarea de clarificări, acestea lipsesc la rândul privind fondul de handicap şi indemnizaţii concedii de odihnă, iar detalierea componenţei ofertei financiare totale şi modul de calcul este incompletă. 4. nu s-a transmis numărul persoanelor cu handicap angajate sau declaraţie că nu sunt angajate persoane cu handicap." În susţinerea acţiunii sale, contestatoarea invocă prevederile art. 215 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 precum şi prevederile art. 137 alin. (1) din HG nr. 395/2016, precizând, totodată, că şi-a îndeplinit obligaţiile, sens în care a făcut dovada conformităţii ofertei sale cu cerinţele din caietul de sarcini, astfel cum rezultă din anunţul de participare emis de către autoritatea contractantă. În răspunsul la clarificări, în ceea ce priveşte faptul că în propunerea financiară s-au menţionat un număr de agenţi de 5 (obiectiv 4) şi 11 (obiectivele 1, 2, 3), însă pentru a nu se efectua ore suplimentare erau necesari 4,39 (obiectiv 4) şi 10,17 (obiective 1.2.2), contestatoarea a justificat acest aspect prin aceea că deoarece, la 12 luni, practic costul concediului de odihnă pentru un agent de securitate se ridică la valoarea unui salariu brut. Deoarece SC ... SRL nu plăteşte ore suplimentare, aceasta foloseşte 5 agenţi, respectiv 11 agenţi pentru derularea contractului. În ceea ce priveşte fondul de handicap, acesta a fost conţinut în mod expres în răspunsul la clarificări, precizându-se că "Potrivit prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006, angajatorii care au peste 50 de angajaţi trebuie să aibă un număr de 4% dintre angajaţi persoane cu handicap. Dacă nu are această cotă de angajaţi îndeplinită atunci angajatorul are obligaţia să plătească "lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap”. Element Modul de calcul Sumă rezultată (în lei) Fond

Legea

nr. 448/2006 5 agenţi x 8 luni x 2.550 lei x 4% 4.080.000 Raportat la acest aspect, contestatoarea a justificat că nu se foloseşte de persoane cu handicap în derularea prezentului contract, astfel că nu trebuia să depună numărul persoanelor cu handicap angajate şi nici nu trebuia sau trebuie să depună declaraţie pe proprie răspundere că nu sunt angajate persoane cu handicap. Mai mult, această atribuire nu respectă principiul transparenţei şi egalităţii de tratament, principii obligatorii potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 procedurilor de achiziţie publică. Având în vedere aceste aspecte, contestatoarea consideră că decizia autorităţii contractante de a declara o ofertă inacceptabilă trebuie să fie schimbată, în caz contrar, menţinerea acestei soluţii este o decizie Pagina 2 din 10

anticoncurenţială şi vădit nelegală, nefiind garantată transparenţa decizională. Menţinerea deciziei comunicată în data de 05.05.2022 ar avea ca efect vătămarea directă a contestatoarei care avea şanse reale de a câştiga contractul. Contestatoarea invocă, de asemenea, prevederile art. 133 alin. (1), art. 134 alin. (1) şi (5) din HG 395/2016 şi conchide că procedura de atribuire este nelegală deoarece, a depus o ofertă mult mai avantajoasă ca preţ şi a răspuns detaliat clarificărilor solicitate, însă totuşi, autoritatea contractantă, în mod discriminatoriu a înţeles să nu respecte dispoziţiile legale şi a decis declararea drept inacceptabilă a ofertei. Autoritatea contractantă a depus dosarul achiziţiei în copie, anexat punctului de vedere nr. 856/17.05.2022, înregistrat la Consiliu sub nr. 25762/19.05.2022, prin care solicită respingerea contestaţiei formulată de către SC ... SRL ca inadmisibilă şi neîntemeiată. Pe excepţie, autoritatea contractantă solicită admiterea excepţiei de tardivitate a contestaţiei promovate de SC ... SRL conform art.26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 având în vedere data comunicării rezultatului procedurii de către autoritatea contractantă, transmisă în data de 05.05.2022, respectiv data înregistrării contestaţiei pe portalul CNSC 16.05.2022, împlinirea termenului de contestare fiind în data de 12.05.2022. Pe fond, se arată că în caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat 9 agenţi de pază pentru cele trei obiective (1, 2 şi 3). Numărul de ore suplimentare generat este de 1564 ore ( 167.33 ore x 8 luni x 9 agenţi= 12047) 13611 ore - 12047 ore = 1564 ore suplimentare, pe care le-ar acoperi al 10-lea agent de pază; 1564 ore : 167,33= 9,34 luni), respectiv 1,17% din numărul de ore total, iar ofertantul menţionează 11 agenţi, deşi erau necesari 10,17 agenţi. În caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat 3 agenţi de pază pentru obiectivul Popina Borduşani. Numărul de ore suplimentare generat este de 1864 ore ( 167.33ore x 8 luni x 3 agenţi= 4016) 5880 ore -4016 ore = 1864 ore suplimentare, pe care le-ar acoperi al 4-lea agent de pază; 1864 ore : 167.33= 11,14 luni), respectiv 1,39% din numărul de ore total iar ofertantul menţionează 5 agenţi, deşi erau necesari 4,39 agenţi. Analizand numărul de agenţi folosiţi de SC ... SRL, comisia de evaluare a constatat necorelarea între numărul de agenţi pe care îl menţionează contestatarul şi costurile necesare prevăzute în propunerea financiară pentru acoperirea acestui număr, cu privire la salarii, indemnizaţii pentru concediul de odihnă etc, în speţă fiind vorba de cheltuieli subdimensionate, după cum urmează: -Conform Hotârârii nr. 1071/2021, salariul minim pe economie este de 2550 lei/ lună pentru un program de 167,333 ore/luna, prin urmare în condiţiile în care contestatoarea foloseste 5 agenţi de pază pentru Pagina 3 din 10

obiectivul nr. 4, pentru a putea acoperi salariile agenţilor pentru o perioadă propusă de contractare trebuia inclusă suma 5 agenţi x 2550 lei x 8 luni = 102.000 lei SC ... SRL în formularul de calculaţie a tarifului unitar menţionează că foloseşte 5 agenţi dar la rubrica „Total salarii” menţionează 15,239 lei x 5880 ore = 89.605,32 lei, rezultând astfel o diferenţă între suma reală şi legală totodată necesară de a acoperi salariul minim pe economie 12.394,68 lei. Conform art. 150 din Codul muncii alin. (1) "Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă". SC ... SRL în formularul de calculaţie a tarifului unitar pentru acoperirea cheltuielilor privind concediul de odihnă include suma 7.467,11 lei, or calculul real trebuia prevăzut pentru cei 5 agenţi propuşi, 2550 lei : 12 luni = 212,50 lei/luna x 5 agenţi x 8 luni = 8.500 lei. La fel şi pentru obiectivele 1, 2, 3 unde se vor presta 13.611 ore, SC ... SRL prevede 11 agenţi, dar fără a acoperi costurile salariale 11 agenţi x 2550 lei x 8 luni = 224.400 lei, acesta prevede suma 13.611 ore x 15,239 lei = 207.418,03 lei. Deşi comisia de evaluare a cerut clarificări cu privire la numărul de agenţi utilizaţi, SC ... SRL nu a transmis răspunsuri concludente, iar conform celor de mai sus arătate reiese că nu au fost respectate toate obligaţiile minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării. Cu privire la modul de calcul al fondului de handicap s-au constatat următoarele greşeli: Conform art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, "autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într- un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi". Raportat la numărul total de salariaţi, operatorul SC ... SRL era obligat să aibă angajat un număr de 16 salariaţi cu handicap, număr care trebuia precizat în ambele anexe la formularul de ofertă întrucât numărul de salariaţi este acelaşi. Cu privire la fondul de handicap, în propunerea financiară, contestatarul a prevăzut cheltuieli mai mari decât erau necesare pentru acoperirea orelor din contract, deşi comisia de evaluare a solicitat clarificări privind această necorelare, contestatarul nu a răspuns concludent. Pagina 4 din 10

Deşi s-a cerut menţionarea procentelor, în răspunsul la solicitarea de clarificări, acestea lipsesc la rândul privind fondul de handicap şi indemnizaţii concedii de odihnă. Detalierea componentei ofertei financiare totale şi modul de calcul este incomplet, deşi în anexa la formularul de ofertă se solicită detalierea şi explicarea modului de calcul din care rezultă valorile totale înscrise în coloana nr. 3. Contestatarul era obligat să transmită documente din care rezultă numărul total de persoane cu handicap angajate sau declaraţie că nu sunt angajate persoane cu handicap, aşa cum era prevăzut în anexa la formularul de ofertă, autoritatea contractantă neavând cum să cunoască aceste detalii. Documentaţia acceptată implicit de contestatar, impunea să îi accepte cu stricteţe prescripţiile, sens în care dispune şi art. 123, alin. (1) din HG nr. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi art. 75 din Legea nr. 98/2016- ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanţii şi-au însuşit documentaţia de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, opozabile în cele mai mic detaliu. Art. 3 din Legea nr. 98/2016, defineşte documentaţia de atribuire ca fiind documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile; Conform art. 134 alin. (5) din H.G. 395/2016 şi literei e) de la punctul 9 din cap XIV din Procedura proprie „în cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”, prin urmare, având în vedere cele mai sus menţionate, autoritatea contractantă a respins oferta contestatarului. Autoritatea contractantă a derulat procedura în cauză cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2, alin. (2) din Legea 98/2016, şi anume, nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, asumarea răspunderii, solicitările de clarificări fiind trimise tuturor ofertanţilor în măsura în care comisia de Pagina 5 din 10

evaluare a considerat necesar, pentru o bună şi corectă desfăşurare a procedurii. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că a respins în mod corect oferta contestatarului, ca fiind inacceptabilă, răspunsul său la solicitarea de clarificări nr. 591/04.05.2022 fiind neconcludent, întrucât nu a răspuns tuturor cerinţelor solicitate în adresa nr. 733/03.05.2022. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în valoare de 9597,42 lei, prin recipisa de consemnare nr. 208068578/1/20.05.2022, emisă de CEC Bank, Sucursala Slobozia. Cauţiunea constituită se va restitui contestatoarei, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura proprie simplificată privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază pentru obiectivele compuse din imobile, terenuri şi construcţii ce aparţin Muzeului Judeţean Ialomiţa”. În acest sens a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunţul nr. ... la secţiunea „publicitate anunţuri”, valoarea estimată a procedurii fiind de 478.871 lei. Potrivit Raportului Procedurii nr. 762/05.05.2022, în cadrul procedurii au fost depuse 4 oferte, iar în urma evaluării lor, oferta contestatoarei SC ... SRL a fost exclusă ca inacceptabilă, fapt ce a determinat depunerea prezentei contestații. În ceea ce privește excepția tardivității contestației, invocată de autoritatea contractantă, aceasta arată că după cum rezultă din informațiile aflate pe site-ul Consiliului, aceasta afost înregistrată pe 16 mai 2022, dar trebuia depusă pe 12 mai. Consiliul va respinge excepția invocată, contestația fiind depusă, la poștă, cu scrisoare recomandată, în data de 12.05.2022, ori potrivit art. 183 din codul de procedură civilă, ,, (1) Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen’’. După cum rezultă din adresa de comunicare a rezultatului procedurii, motivele respingerii ofertei contestatoarei sunt următoarele: "Respingerea ofertei a fost determinată de următoarele aspecte: 1. în propunerea financiară s-au menţionat un nr. de agenţi de 5 (obiectiv 4) şi 11 (obiectivele 1, 2, 3), însă pentru a nu se efectua ore suplimentare erau necesari 4,39 (obiectiv 4) şi 10,17 (obiective 1, 2, 3). Pagina 6 din 10

2. nu s-a exemplificat corect modul de calcul la fondul de handicap. 3. deşi s-a cerut menţionarea procentelor, în răspunsul la solicitarea de clarificări, acestea lipsesc la rândul privind fondul de handicap şi indemnizaţii concedii de odihnă, iar detalierea componenţei ofertei financiare totale şi modul de calcul este incompletă. 4. nu s-a transmis numărul persoanelor cu handicap angajate sau declaraţie că nu sunt angajate persoane cu handicap." Analizând motivele invocate, Consiliul reține că dispozițiile legale stabilesc că respingerea ofertei, în situații cum sunt cele invocate de autoritatea contractantă, se face doar atunci când autoritatea contractantă constată existența unui preț aparent neobișnuit de scăzut, iar ofertantul nu este în măsură să îl justifice, ori în situația de față, tariful orar ofertat rezultat din propunerea financiară, este de 20,33 lei înainte de scăderea subvențiilor, iat după scăderea subvențiilor acesta ajunge la 14,20 lei. Cum tariful de 20,33 lei nu este unul neobișnuit de scăzut, ci unul obișnuit pe piața de profil, autoritatea contractantă trebuia să verifice lucrătorii subvenționați, respectiv legalitatea subvenției primite. În ceea ce privește primul motiv invocat de autoritatea contractantă, pentru respingerea ofertei contestatoarei, ,,în propunerea financiară s-au menţionat un nr. de agenţi de 5 (obiectiv 4) şi 11 (obiectivele 1, 2, 3), însă pentru a nu se efectua ore suplimentare erau necesari 4,39 (obiectiv 4) şi 10,17 (obiective 1, 2, 3)’’, Consiliul reține că acesta nu se întemeiază pe prevederi legale. Astfel, faptul că operatorul economic a rotunjit numărul de agenți de pază, nu dăunează în niciun fel procedurii, dimpotrivă, acesta are o rezervă de personal, respectiv în loc de 14,56 persoane, cât considera autoritatea contractantă că sunt necesari pentru cele 4 obiective de pază, acesta a prevăzut 16 persoane. De altfel, distanța dintre obiectivele de pază face nefezabilă ofertarea de personal calculat exact, pe fracțiuni, fiind mai prudentă modalitatea în care și-a conceput contestatoareea oferta. În același timp, autoritatea contractantă nu este vătămată în niciun fel de rotunjirea în plus a numărului personalului, în condițiile în care decontarea se realizează tot pe numărul de ore prestate pentru fiecare post. Dimpotrivă, existența unei rezerve de personal are un efect pozitiv, acoperind și eventualele perioade de incapacitate de muncă ale personalului, astfel încât salariații să nu fie puși în situația de a presta ore suplimentare. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv invocat, respectiv că ,,nu s-a exemplificat corect modul de calcul la fondul de handicap’’, Consiliul reține că rezultă cu evidență că acesta a fost calculat în cuantumul legal de 4%. Astfel, dacă pe acest contract sunt 16 posturi, pentru 4 % din ele ar trebui să existe personal cu handicap în acest contract sau în alte posturi ale angajatorului. Acesta, însă, declară că nu deduce din acest contract costuri pentru persoanele cu handicap. Cum salariații sin acest Pagina 7 din 10

contract sunt plătiți, conform ofertei, cu salariul minim pe economie, rezultă că și cheltuiala aferentă cu fondul stabilit este de 4% din cheltuielile cu salariile aferente acestui contract. Potrivit art. 78 alin.3 al Legii nr. 448/2006, autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau private care au cel puțin 50 de angajați sunt obligate să angajeze persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de salariați

. În caz contrar, pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) Să plătească lunar către bugetul de stat o suma reprezentând salariul de bază minim brut pe tara garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap

’’. Consiliul reține că sumele calculate de contestatoare sunt puțin mai mari față de cunatumul legal, aceasta luând în calcul salariul cu sporurile aferente, dar acest lucru nu reprezintă un motiv de respingere a ofertei, deoarece calculul prezentat nu reprezintă un decont de cheltuieli, ci o justificare a suficienței tarifului ofertat, ori legislația aferentă prevede la art. 210 din Legea nr. 98/2016, ,,(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alin. (2). (4) Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 51 alin. (1). Pagina 8 din 10

(5) Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. (6) În cazul în care autoritatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei’’. Deci, articolul în cauză prevede că în urma justificărilor, oferta este respinsă doar în situația în care operatorul nu justifică prețul, și nu dacă a prevăzut cheltuieli în plus. Prin urmare, faptul că operatorul nu a prezentat, detaliat, formula de calcul a fondului de handicap, nu poate fi motiv de respingere a ofertei, atât timp cât ofertantul respectiv nu justifică scăderea tarifului prin angajarea de persoane cu handicap. Doar într-o atare situație, prin care operatorul nu includea taxa respectivă, acesta trebuia să justifice scăderea tarifului. În situația în care acesta a calculat o sumă mai mare, nu este necesară justificare, o creștere a tarifului nefiind în beneficiul operatorului, din moment ce criteriul este cel mai scăzut preț. În ceea ce privește cel de-al treilea motiv, ,,deşi s-a cerut menţionarea procentelor, în răspunsul la solicitarea de clarificări, acestea lipsesc la rândul privind fondul de handicap şi indemnizaţii concedii de odihnă, iar detalierea componenţei ofertei financiare totale şi modul de calcul este incompletă’’, Consiliul reține că nici acesta nu este un motiv de respingere a ofertei, din moment ce procentul este ușor determinabil, prin simple operații aritmetice, și oricum acesta nu are nicio relevanță din punct de vedere a justificării prețului, din moment ce sumele aferente fondului de handicap şi indemnizaţiei de concediu sunt prevăzute în ofertă. O respingere a ofertei pe acest motiv, încalcă principiul proporționalității prevăzut în Legea nr. 98/2016. Cu privire la cel de-al patrulea motiv de respingere a ofertei, că ,,nu s-a transmis numărul persoanelor cu handicap angajate sau declaraţie că nu sunt angajate persoane cu handicap’’. Consiliul reține că în răspunsul la solicitările de clarificări (pag. 5 și pag. 7) ofertanta contestatoare arată că nu diminuează tariful cu fondul pentru handicap. Contestatoarea susține, pe bună dreptate, că nu folosește în acest contract diminuarea tarifului pentru angajarea de personal cu handicap, deci nu trebuie să depună nici lista cu persoanele respective, și nici declarație că nu are personal cu handicap. De altfel, însăși mențiunea respectivă reprezintă o declarație, mai cu seamă că nu există în documentație un formular expres în acest sens, în cadrul secțiunii de formulare standard. Așa cum s-a arătat mai sus, justificarea tarifului ofertat are un singur scop, respectiv acela că tariful ofertat nu Pagina 9 din 10

este neobișnuit de scăzut. În același timp, chiar dacă există posibilitea ca operatorul să aibă, la un moment dat, la cei aproximativ 500 de salariați, o persoană cu handicap, un asemenea contract de muncă nu schimbă cu nimic tariful în cauză, iar respingerea ofertei pe acest motiv este neproporțională. Se solicită dovezi și explicații operatorilor când aceștia nu cuprind această cheltuială în tarif, și nu atunci când o cuprind. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu .... și va dispune anularea rezultatului procedurii și reevaluarea acestei oferte. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite contestaţia formulată de SC ... SRL, în contradictoriu cu ... și dispune anularea rezultatului procedurii și reevaluarea acestei oferte. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 10 (zece) pagini. Pagina 10 din 10