Decizie CNSC 1173/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1173/C4/1034 Data: 08.06.2022 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 21915/29.04.2022, depusă de către SC TEAM FORCE SECURITY SRL, cu sediul în Bucureşti, şos. Sălaj nr. 420-424, bl. 9bis, etaj 9, ap. 74, sector 5, având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului J40/19585/2017 şi Cod Unic de Înregistrare 38524100, formulată împotriva procedurii proprii online privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecţie şi monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei”, organizată de către SPITALUL CLINIC COLŢEA, cu sediul în Bucureşti, b-dul Brătianu nr. 1, sector 3, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - anularea adresei nr. 7374/28.04.2022 privind comunicarea rezultatului procedurii, - obligarea autorităţii contractante să dispună măsurile de remediere în vederea restabilirii legalităţii în procedura de atribuire conform anunţului de participare nr. 6841/13.02.2022 publicat pe site-ul institutiei, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice şi în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligaţiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator şi declararea câştigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, respinge ca nefondată contestația depusă de SC TEAM FORCE SECURITY SRL, în contradictoriu cu SPITALUL CLINIC COLŢEA. Pagina 1 din 2

Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 21915/29.04.2022, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ..., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului ... şi Cod Unic de Înregistrare ..., formulată împotriva procedurii proprii online privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecţie şi monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei”, organizată de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - anularea adresei nr. 7374/28.04.2022 privind comunicarea rezultatului procedurii, - obligarea autorităţii contractante să dispună măsurile de remediere în vederea restabilirii legalităţii în procedura de atribuire conform anunţului de participare nr. 6841/13.02.2022 publicat pe site-ul institutiei, prin raportare la prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice şi în conformitate cu prevederile legale referitoare la respectarea obligaţiilor salariale de plată care sunt în sarcina oricărui angajator şi declararea câştigătoare dintre ofertele admisibile, cu respectarea criteriului de atribuire. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 21915/29.04.2022, SC ... SRL, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire în cauză, critică decizia autorităţii contractante de declarare a ofertei SC ... cu tariful orar de 17,02 lei/ora fără TVA, respectiv valoarea totală 969.118,80, iar pe locul doi, oferta SC ... SRL cu valoarea 1.021.722,60, pe care le consideră ca fiind netemeinice. Contestatoarea menţionează că în urma procesului de evaluare a ofertelor şi a aplicări criteriul de atribuire "preţul cel mai scăzut", oferta Pagina 1 din 25

declarată câştigătoare a fost ... cu tariful orar de 17,02 lei/ora fără TVA, respectiv valoarea totală 969.118,80 lei fără TVA, locul 2 ... SRL cu valoarea 1.021.722,60 -17,94 lei/ora, locul 3 ... SRL 1.026.190,20 lei - 18,02 lei/ora fără TVA. SC ... SRL menţionează că nu a avut acces la oferta operatorului economic declarat câştigător, autoritatea contractantă punându-i la dispoziţie doar oferta SC ... SRL, clasată pe locul 2, deşi în dosar se regăsea o declaraţie de confidenţialitate având acelaşi format ca al operatorului economic declarat câştigător, ..., fiind astfel incidente art. 49 din Legea nr. 98/2016. Conform procesului-verbal de evaluare a conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi factorii de evaluare nr. 7337/21.04.2022 au fost formulate trei solicitări de clarificări către SC ... SRL, SC ... SRL şi SC ... SRL. În cuprinsul acestor solicitări de clarificări, comisia de evaluare face precizarea că aceşti operatori economici nu au depus "Diplomă operator cu protecţia datelor cu caracter personal, termen de depunere 21.04.2022 ora 10:00", solicitată prin documentaţia de atribuire ca şi cerinţă de participare. SC ... SRL răspunde la această solicitare de clarificări depunând un contract de colaborare în vederea îndeplinirii cerinţei solicitate de către autoritatea contractantă şi anume de a prezenta o Diplomă operator cu protecţia datelor cu caracter personal, iar SC ...SRL aceasta a depus pentru ea, iar pentru subcontractant nefiind necesară. Conform Cap.VII.pct.2. din caietul de sarcini "Prestatorul trebuie să asigure paza bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor conform instrucţiunilor de pază primite de la reprezentanţii autorizaţi ai achizitorului şi să asigure integritatea acestora, cu respectarea consemnelor generale şi particulare, precum şi prezentarea calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal” Astfel, prezentarea calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal constituie parte integrantă a serviciilor de pază care fac obiectul contractului de servicii având în vedere interacţiunea agenţilor de securitate ce urmează a accesa aceste date cu caracter personal prin control-accesul pe care îl efectuează zilnic al pacienţilor ce tranzitează instituţia iar prestarea acestor servicii de către un alt operator economic constituie „subcontractare", conform următoarelor prevederi ale Legii nr.98/2016. Dat fiind că ... a ales să presteze o parte din serviciile ce fac obiectul prezentului contract printr-o altă societate comercială, avea obligaţia de a declara/depune pentru subcontractant, în cadrul procedurii de atribuire, această societate ca fiind subcontractant, situaţie în care societatea ce urma a presta serviciile GDPR avea obligaţia completării şi depunerii următoarelor conform condiţiilor de participare din anunţul de publicitate al autorităţii contractante: Pagina 2 din 25

- Acordul de subcontractare cu partea din contract ce urmează a fi îndeplinită de către acesta, proporţia din contract ce urmează a fi subcontractată; - Dovada neîncadrării în situaţiile prevăzute la art. 51, 59, 60, 164, 165, 167 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice; - Certificatele de atestare fiscală din care să reiasă că nu are datorii restante la momentul acestora la bugetul consolidat de stat, respectiv bugetul local; - Cazierul Judiciar pentru societate şi al membrilor conform ONRC; - Certificat ONRC; - Licenţe/diplome, precum şi deţinerea de către acesta a tuturor certificatelor ISO solicitate în procedură conform cap. III. CERINŢE SPECIFICE PRESTAŢIEI IMPUSE OFERTANTILOR, pct.3. "Dovada implementării sistemului de management al calităţii conform SR EN ISO 9001:2015, sistemului de management al sănătăţii şi securităţii în muncă ISO 45001:2018, sistemul de management al securităţii informaţiei ISO 27001:2013, certificat pentru recunoaşterea sistemului de management al serviciilor de pază BS7499:2020 sau echivalent, prin prezentarea unor certificate valabile emise de organisme de certificare acreditate sau alte probe/dovezi care confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii (pentru cazurile specifice prevăzute de lege)." La fel ca în cazul operatorului economic clasat pe primul loc ... şi operatorul clasat pe locul al doilea ... SRL pentru îndeplinirea cerinţelor de monitorizare/intervenţie/instalare sisteme de securitate a venit cu un subcontractant pentru care nu a depus toate documentele mai sus aratate. Astfel având în vedere cele antemenţionate, oferta ... şi ... SRL trebuiau a fi respinse ca fiind neconforme/inacceptabile conform art. 137 din HG nr. 395/2016. În ceea ce priveste propunerea financiară a operatorului SC ... SRL oferta declarată câştigătore cu tariful orar de 17,02 lei/ora fără TVA, contestatoarea apreciază că acesta şi-a redus artificial tariful minim legal care poate fi ofertat şi care poate fi fundamentat pentru prestarea serviciilor de pază umană, nerespectând în acest sens toate obligaţiile minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării având în vedere următoarele: Conform caietului de sarcini cap. VI. Propunerea tehnică şi financiară pct. 4 "Propunerea financiară va conţine în mod obligatoriu, fundamentarea tarifului orar/post, astfel: -salariu; -taxe salariu; -alte cheltuieli. Pagina 3 din 25

În cazul în care, ofertanţii beneficiază de ajutoare de stat/subvenţii, aceştia trebuie să prezinte convenţiile încheiate, aflate în curs de derulare, numărul de persoane încadrate în muncă, sumele ce urmează a fi încasate aferente acestora, precum şi dovada că aceste persoane mai sunt angajate/aflate în plată, declaraţie de disponibiltitate, dar şi alte documente care stau la baza acestora". Astfel ... având în vedere preţul ofertat, se presupune că a folosit subvenţii pentru diminuarea tarifului ofertat, respectiv avea obligaţia de a depune toate documentele solicitate prin documentaţia de atribuire. Practica asocierii ... este de a folosi aceleaşi subvenţii în toate procedurile, în acest sens, trebuie avut în vedere faptul că ofertanţii nu pot folosi Convenţiile pe care le încheie cu A.J.O.F.M. în toate procedurile de atribuire la care participă în justificarea unor preţuri neobişnuit de scăzute ofertate şi să se aibă în vedere faptul că societatea comercială obţine în baza Legii nr. 76/2002 un singur ajutor, valoare care justifică doar preţul tarifului contractului de pază unde prestează munca respectivul salariat. Aceste convenţii prin care statul oferă anumite facilităţi fiscale, nu pot constitui motiv de reducere a tarifelor orare pentru mai multe contracte care urmează a fi încheiate de operatori, având în vedere că acestea se acordă pentru anumite persoane care vor presta munca şi care nu pot încălca prevederile Codului Muncii. Astfel, Integra Guard a folosit următoarele subvenţii în contractele ce au fost încheiate în baza diminuării tarifelor ofertate după cum urmează: - Gradina Zoologică (SCN1097699) Dispoziţia/Convenţia nr. 102 din 04.11.2021 - 46 şomeri = personalul alocat contractului; - DGRFP BUCUREŞTI ce a făcut obiectul Dosarului nr. 3399/C2 unde Decizia a rămas definitivă, iar ... SRL a rămas câştigătoare în urma folosirii personalului subvenţionat; - Conventia nr. 61/26.10.2021 - 24 şomeri - Conventia nr. 45/19.10.2021 - 6 someri - Conventia nr. 36/15.10.2021 - 20 someri - Conventia nr. 33/15.10.2021 - 11 someri - UNIVERSITATEA NATIONALA DE MUZICA, ADV1272510 din data de 22.02.2022 publicat în SEAP, Decizia CNSC nr. ... din data 14.04.2022: 1. Convenţia nr. 145/01.09.2021 emisă de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Municipiului Bucureşti şi tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenţiei şi Dispoziţia nr. 145/01.09.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 2. Convenţia nr. 102/04.11.2021 emisă de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Municipiului Bucureşti şi tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenţiei şi Pagina 4 din 25

Dispoziţia nr. 102/04.11.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. 3. Convenţia 206/10.12.2021 emisă de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a Municipiului Bucureşti şi tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenţiei şi Dispoziţia nr. 206/10.12.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. - Achiziţie sectorială organizată de către POSTA ROMÂNĂ SA, Decizia CNSC nr. ... din 25.03.2022 câştigată prin folosirea următoarelor Convenţii: nr.166/26.11.2021; nr. 168/26.11.2021; nr. 172/26.11.2021; nr. 189/08.12.2021; nr. 194/08.12.2021. - ADMINISTRATIA SPITALELOR SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI, cnf. anunt nr.10522/12.04.2022 unde Integra Guard a câştigat procedura cu tariful 15,46 lei/ora/agent. În ceea ce priveste operatorul clasat pe locul 2 conform fundamentării tarifului prezentat pentru sporul de noapte la posturile permanente, mai exact diminuarea artificială a acestuia printr-un artificiu de calcul prevalându-se de o compensare conform art. 126.a), Codului Muncii, contestatoarea invederează următoarele: În vederea utilizării prevederilor Codului Muncii lit a), operatorul economic clasat pe locul 2 trebuia să ia în considerare ora liberă platită în cuantum de 15,239 lei/ora, mai exact totalul de ore rezultat pe întreaga perioadă, dar totodată şi utilizarea de personal suplimentar pentru acoperirea efectivului de pază. Rationamentul prezentat anterior se regăseşte în Decizia nr. 1096/22.09.2021 a Curţii de Apel Ploieşti. Astfel tariful orar corect pentru acordarea sporului de noapte era 1,27 lei/ora fără TVA ( 8 ore noapte x 365 zile x 3 posturi x 15,239 lei/ora x 25% : 26.280 ore). Totodată operatorii economici participanţi trebuiau să facă dovada sau să includă cheltuiala privind implentarea sistemelor de securitate solicitate prin documentaţia de atribuire. Cuprinderea sumei de 0,04 lei/ora, respectiv 0,02 lei/ora sunt cu mult subdimensionate pentru acoperirea acestora, sau mai mult decât atât în vederea acoperirii cheltuielilor privind logistica (echipamente/ registre /tomfe/ spray/ telefoane, combustibil etc) Contestatoarea apreciază că oferta operatorilor economici clasaţi pe locul 1 şi 2 şi-au redus artificial tariful minim legal care poate fi ofertat şi care poate fi fundamentat pentru prestarea serviciilor de pază umană, nerespectând în acest sens toate obligaţiile minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi de legislaţia în vigoare în domeniul salarizării precum şi prevederile în vigoare în materia achiziţiilor publice. Astfel, potrivit art. 133 alin. (1) şi (3) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât Pagina 5 din 25

din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, iar propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi să nu se afle în situaţia prevăzută la art. 210 din lege. Aceste obligaţii sunt în mod indiscutabil trasate de norma legală în sarcina autorităţii contractante, aceasta neputându-se eschiva de la îndatoririle sale sub pretextul bunei-credinţe a ofertanţilor. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare avea obligaţia, în situaţia în care constata că elementele de preţ ale ofertei sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, putând utiliza ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice privind evoluţia salariilor pe anumite categorii de profesii şi meserii să solicite în acest sens ofertantului/ofertanţilor explicaţii cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atribuire. Clarificările pe care comisia de evaluare le poate solicita ofertanţilor nu se pot limita doar la precizări cu privire la faptul că ofertantul poate beneficia de un ajutor de stat, ci, potrivit art. 210 din Legea nr. 98/2016, solicitările de clarificări pot face referire, printre altele, la fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la serviciile furnizate; detalii despre condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru prestarea serviciilor, precizări cu privire la reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin Acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică, ori autoritatea contractantă a încălcat cu bună ştiinţă aceste prevederi legale, ducând astfel la atribuirea unui contract fără respectarea prevederilor legale în materia achiziţiilor publice, etc. În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, iar în urma verificărilor se constată că oferta are în continuare un preţ neobişnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi prestat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini, comisia de evaluare, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (3) şi art.137 alin. (2) lit. g) din HG nr. 395/2016, era obligată să declare oferta ca inacceptabilă şi neconformă. Orice decizie a autorităţii contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, inclusiv verificarea conformităţii cu Pagina 6 din 25

propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică şi pe dovezi şi justificări concludente, şi nu pe elemente insuficiente, neclare sau incerte ce nu permit evaluarea obiectivă a ofertei. Anterior finalizării evaluării ofertelor şi aplicării criteriului de atribuire, autoritatea contractantă trebuia să stabilească cu exactitate dacă ofertele depuse sunt reale şi ferme putând astfel stabili realitatea şi corectitudinea formării tarifului. Preţul oferit de SC ... SRL în procedură a fost unul conform legislatiei în vigoare incluzând în preţul ofertat, cheltuieli administrative, în conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire. Autoritatea contractantă a depus în copie, dosarul achiziţiei anexat punctului de vedere nr. 7873/03.05.2022, înregistrat la Consiliu sub nr. 22717/04.05.2022, prin care solicită respingerea contestaţiei formulată de către SC ... SRL ca neîntemeiată. În principal, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiei obligatorii a depunerii cauţiunii în sumă de 13.010,088 lei conform dispoziţiilor art. 61 indice 1 din Legea nr. 101/2016, respectiv 2% din valoarea estimată a contractului, respectiv 650.504,40 lei. Cu privire la critica privind neîndeplinirea condiţiei existenţei unei persoane care să deţină diplomă operator cu protecţia datelor cu caracter personal, autoritatea contractantă solicită respingerea acestui argument ca neîntemeiat întrucât la dosarul cauzei câştigătorul procedurii a depus o astfel de dovadă, respectiv un contract de colaborare. Convenţiile de colaborare sunt posibile şi nu sunt de natură a afecta buna desfăşurare a contractului. Referitor la critica contestatoarei conform căreia câştigătoarea procedurii, SC ... SRL ar depune aceleaşi convenţii din care ar rezulta că beneficiază de ajutoare de stat/subvenţii, cu consecinţa promovării unei propuneri financiare nerealiste, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată întrucât contestatoarea nu a dovedit cele susţinute. Întrucât potrivit Codului de procedură civilă cu care se completează prevederile Legi nr. 101/2016 sarcina probei revine contestatorului, celui care a făcut susţinerea şi având în vedere că acesta nu a putut-o proba, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Consiliului nr. ... din 03.08.2021. Prin adresa nr.920/11.05.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 24443/12.05.2022, SC ... SRL formulează concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei, în care menţionează că deşi a transmis pentru celeritate, autorităţii contractante, contestaţia, în data de 29.04.2022 prin posta electronică, autoritatea contractantă a semnat contractul fără Pagina 7 din 25

a ţine cont de termenele legale de comunicare/contestare şi de faptul că la momentul semnării se promovase o contestaţie. Faţă de acest aspect, în conformitate cu art. 58 din Legea nr. 101/2016 contestatoarea solicită constatarea nulităţii absolute a contractului încheiat între ... şi SC ... SRL. Conform procesului-verbal al şedinţei de deschidere al ofertelor nr. 7261/20.04.2022, în tabelul de matrice de conformitate al documentelor depuse de fiecare operator economic, pag. 61-63 din dosar, la "Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale" punct nr. 8 din table "Diploma operator cu protecţia datelor cu caracter personal", în afară de SC ... SRL niciun operator economic nu a îndeplinit în totalitate această cerinţă, mai exact ... şi ... clasate pe primele două locuri nu îndeplinesc această cerinţă. În măsura în care cei doi operatori economici din speţa de faţă nu au solicitat clarificări cu privire la această cerinţă din documentaţia de atribuire şi nici nu a fost contestată cerinţa, aceasta rămâne obligatorie pentru toţi participanţii şi trebuie îndeplinită ca atare, astfel ofertele celor doi operatori economici trebuiau respinse ca fiind neconforme/ inacceptabile conform art. 215, alin. 4) al Legii nr. 98/2016. În ceea ce priveşte oferta financiară a operatorului economic declarat câştigător Integra Guard a utilizat Convenţii în vederea diminuării tarifului ofertat. Contestatoarea a identificat Conventia nr.102/04.11.2021 în speţa de faţă, precum şi în alte proceduri în care Integra Guard a câştigat procedura/semnat contractul sau încă nu au fost finalizate. - Gradina Zoologică (SCN1097699) Dispoziţia/Convenţia nr. 102 din 04.11.2021 - 46 şomeri = personalul alocat contractului. - UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ ADV1272510 din data de 22.02.2022, Decizia CNSC nr. 806/C9/714 din data 14.04.2022 Dispoziţia/Convenţia nr. 102 din 04.11.2021. Totodată având în vedere utilizarea personalului subvenţionat, în documentaţia de atribuire conform pct 4. „Propunerea financiară va conţine în mod obligatoriu, fundamentarea tarifului orar/post, astfel: -salariu; -taxe salariu; -alte cheltuieli. În cazul în care, ofertanţii beneficiază de ajutoare de stat/subvenţii, aceştia trebuie să prezinte convenţiile încheiate, aflate în curs de derulare, numărul de persoane încadrate în muncă, sumele ce urmează a fi încasate aferente acestora, precum şi dovada că aceste persoane mai sunt angajate/aflate în plată, declaraţie de disponibiltitate, dar şi alte documente care stau la baza acestora". Analizând documentele depuse de către operatorul declarat câştigător, nu se regasesc "declaraţiile de disponibilitate", comisia de Pagina 8 din 25

evaluare neglijând acest aspect deşi l-a solicitat prin documentaţia de atribuire. Personalul propus subvenţionat pe care acest operator economic este obligat să îl utilizeze pentru prestaţia efectivă a contractului, conform rapoartelor revisal, au domiciliu în Judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Argeş, Galaţi, Prahova, astfel pentru aceştia trebuiau alocate costuri cu deplasarea, precum şi cu diurna, cheltuielile cu deplasarea trebuie incluse în tarifele ofertate, conform Codului Muncii art.44, alin.2) "Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil." În cazul de faţă, persoanele subvenţionate sunt din alte judeţe, iar acestea nu beneficiază de cazare, s-ar înţelege că acestea se vor deplasa de la domiciliu (aflat la sute de km, care se vor parcurge în nr. ore), la locul de prestare a serviciului. În aceste condiţii, autoritatea contractantă trebuia să analizeze modul în care agenţii vor putea îndeplini contractul, sub aspectul capacităţii lor de a fi vigilenţi la obiectivele de pază, după nr. ore petrecute pe drum, dus-întors. Chiar dacă respectivii salariaţi nu vor fi detaşaţi şi nici cazaţi local, faptul că ei sunt mutaţi dintr-o localitate în alta, aflată la distanţă considerabilă, trebuia să li se aplice clauza de mobilitate, conform Codului Muncii: „Art. 25. - (1) Prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într- un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în bani sau în natură. 2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natură sunt specificate în contractul individual de muncă." Conform extraselor de revisal prezentate de ... ce face dovada domiciliului agenţilor subvenţionaţi din judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Argeş, Galaţi, Prahova, distanţa dintre judeţul de domiciliu şi locaţia de prestaţie este de ex. Iaşi-Bucureşti 383 km, Neamţ-Bucureşti 347 km, etc. Având în vedere faptul că operatorul economic declarat câştigător nu a inclus aceste cheltuieli se presupune că agentii de securitate vor suporta din propriul buzunar aceste cheltuieli deci, agenţii de pază vor trebui să plătească, din venitul net, de 1529 lei (aferent salariului brut declarat în ofertă, 2550 lei) cheltuieli cu transportul, diurna şi, eventual, cazare. Or, salariul reprezintă suma pe care o primeşte un angajat pentru munca prestată, conform definiţiei de la art. 159 din Codul Muncii: (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Pagina 9 din 25

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. Se deduce că agenţii vor presta activitatea de pază şi vor primi salariul doar dacă vor suporta toate costurile de deplasare (transport, cazare, diurnă). Întrucât agenţii vor aloca din salariu o sumă pentru cheltuieli ce trebuie suportate de ofertant, se deduce că salariaţii nu vor beneficia nici măcar de venitul minim pe economie, contrar dispoziţiei de la art. 164 din Codul Muncii: (1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. (2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară. (3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei. (4) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului. Toate costurile aferente deplasării unui agent de la judetul de domiciliu, Iaşi-Bucureşti 383 km, Neamţ-Bucureşti 347 km, etc. către obiectivul de pază, ar fi mai mari decât venitul net al agentului. Ceea ce înseamnă că agenţii ar presta benevol/voluntar activitatea de pază. Mai ales că, la rândul ei, ofertanta recuperează costurile aferente serviciilor de pază de la autoritatea contractantă. Mai mult, unii dintre agenţi ar fi obligaţi să parcurgă, zilnic aprox 383 km dus-intors ceea ce înseamnă că, timp de 10 ore, vor fi pe drum, dacă l-ar parcurge cu un mijloc auto de transport. Sub acest aspect, se ridică întrebarea privind posibilitatea prestării, zilnic, a 8/12 ore de pază, după 10 ore de drum, din 24 de ore ale unei zile. Or, comisia de evaluare nu a făcut nicio analiză nici sub acest aspect a propunerii tehnice. O astfel de oferta ar fi trebuit apreciata neconcludenta de comisia de evaluare, întrucât ofertantul arată lipsa de fermitate a propunerii sale financiare, iar oferta respinsă, ca neconformă, în baza art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Prin adresa nr. 948/17.05.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 25334/17.05.2022, SC ... SRL formulează concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei, precizând că potrivit documentelor regăsite la Pagina 10 din 25

dosar, autoritatea contractantă a solicitat operatorului economic declarat câştigător SC ... SRL să prezinte dovada calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. SC ... SRL a răspuns prin adresa nr. 1544/21.04.2022 unde face anumite trimiteri la aspecte legale privind GDPR, fără însă a preciza în mod clar cum se va desfăşura activitatea prin alt operator economic, prezentând totodată şi contractul nr. 13/10.01.2019 încheiat cu societatea SC ... SRL. Conform celor cuprinse în cadrul contractului nr. 13/10.01.2019, se constată următoarele: - Durata contractului este de 6 luni, iar data încheierii fiind 10.01.2019, cu posibilitatea prelungirii automate. Din acest contract nu se înţelege dacă mai este activ, având în vedere prevederile cap.III art.3: "Prezentul contract încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, neurmată de o prelungire a valabilitatii sale prin consimtamantul scris al pârtilor " Totodată, pentru sustenabilitatea acestui contract trebuia să facă dovada unor plăţi către ... SRL, conform cap.IV din contract. Analizand cap IV Preţul Contractului, art. 4-1 - "Preţul contractului aferent furnizării Serciviilor este de 300 (treisute euro)/luna". Un astfel un cost de aproximativ 1500 lei/luna, 18.000 lei/an nu este inclus în fundamentarea tarifului ofertat de către .... Cap.V art.5 1) Responsabilităţile Prestatorului "Prestatorul are obligaţia de a presta toate Serviciile ce fac obiectul prezentului Contract cu profesionalismul personal sau prin Subcontractanţi." În tot cuprinsul contractului antemenţionat nu reiese propriu-zis care este obiectul contractului sau ce urmează a presta. Mai mult decât atât, nici ... SRL nu prezintă această dovadă a calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal. În situaţia excepţională în care ar fi admisă o astfel de calificare prin ... SRL contestatoarea îşi menţine punctul de vedere privind declararea acestuia ca subcontractant, situaţie deja tardivă. În ceea ce priveste operatorul clasat pe locul 2 ...i s-a cerut de a prezenta dovada calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal pentru subcontractant, iar acesta prin răspunsul său a motivat că nu avea această obligaţie. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în valoare de 22.776 lei, prin recipisa de consemnare nr. 208027378/1/03.05.2022, emisă de CEC Bank, Sucursala Ploiești. Cauţiunea constituită se va restitui contestatoarei, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitivă a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată. Pagina 11 din 25

Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura proprie online privind atribuirea contractului având ca obiect „Servicii de pază, protecţie şi monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei”. În acest sens, a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat pe site-ul instituţiei anunţul de publicitate nr. 6841/13.04.2022, valoarea estimată a procedurii fiind de 1.138.800 lei. Ca urmare a publicării în SEAP a documentației de atribuire, au fost depuse în SEAP 5 oferte, iar în urma evaluării lor, oferta SC Integra Guard SRL s-a clasat pe primul loc, pe locul al doilea s-a clasat oferta Distryct Team Security, iar pe locul 3, contestatoarea SC ... SRL. În urma acestui rezultat, a formulat contestație SC ... SRL, criticând ofertele clasate înaintea sa, pe care le considera inacceptabile și neconforme. În ceea ce o privește pe ofertanta clasată pe locul al doilea, contestatoarea formulează o singură critică, respectiv nenominalizarea unui subcontractant calificat responsabil cu protecția datelor cu caracter personal. Aceeași critică se regăsește și cu privire la oferta clasată pe primul loc. Consiliul va analiza respectiva critică pentru ambele oferte clasate înaintea contestatoarei, având în vedere că argumentele sunt similare. Astfel, cerința invocată de contestatoare, prevăzută la Cap.VII.pct.2. din caietul de sarcini "Prestatorul trebuie să asigure paza bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor conform instrucţiunilor de pază primite de la reprezentanţii autorizaţi ai achizitorului şi să asigure integritatea acestora, cu respectarea consemnelor generale şi particulare, precum şi prezentarea calificării unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal”, se referă la instrucțiuni de prestare a serviciilor de pază, contractul netransformându-se într-unul de prelucrare a datelor cu caracter personal. În orice entitate există date cu caracter personal care trebuie protejate, cu atât mai mult într-un spital. În cazul procedurii de față, obiectul procedurii se referă la ,,Servicii de pază, protecție și monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracției’’, activitățile specifice de protecție a datelor fiind unele intrinseci serviciilor solicitate. Astfel, așa cum este prevăzută specificația a cărei neîndeplinire se invocă, aceasta se referă la faptul că în cadrul structurii operatorilor economici participanți la procedură trebuie să se regăsească un responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, nicidecum ca acest responsabil să fie nominalizat în cadrul acestui contract. În acest sens, sunt incidente dispozițiile Secțiunii 4, art. 37-39 din REGULAMENT nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei nr. Pagina 12 din 25

95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), care stabilește următoarele: ,,Secţiunea 4: Responsabilul cu protecţia datelor Art. 37: Desemnarea responsabilului cu protecţia datelor (1) Operatorul şi persoana împuternicită de operator desemnează un responsabil cu protecţia datelor ori de câte ori: a)prelucrarea este efectuată de o autoritate sau un organism public, cu excepţia instanţelor care acţionează în exerciţiul funcţiei lor jurisdicţionale; b)activităţile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în operaţiuni de prelucrare care, prin natura, domeniul de aplicare şi/sau scopurile lor, necesită o monitorizare periodică şi sistematică a persoanelor vizate pe scară largă; sau c)activităţile principale ale operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator constau în prelucrarea pe scară largă a unor categorii speciale de date în temeiul articolului 9 sau a unor date cu caracter personal referitoare la condamnări penale şi infracţiuni, menţionată la articolul 10. (2) Un grup de întreprinderi poate numi un responsabil cu protecţia datelor unic, cu condiţia ca responsabilul cu protecţia datelor să fie uşor accesibil din fiecare întreprindere. (3)În cazul în care operatorul sau persoana împuternicită de operator este o autoritate publică sau un organism public, poate fi desemnat un responsabil cu protecţia datelor unic pentru mai multe dintre aceste autorităţi sau organisme, luând în considerare structura organizatorică şi dimensiunea acestora. (4) În alte cazuri decât cele menţionate la alineatul (1), operatorul sau persoana împuternicită de operator ori asociaţiile şi alte organisme care reprezintă categorii de operatori sau de persoane împuternicite de operatori pot desemna sau, acolo unde dreptul Uniunii sau dreptul intern solicită acest lucru, desemnează un responsabil cu protecţia datelor. Responsabilul cu protecţia datelor poate să acţioneze în favoarea unor astfel de asociaţii şi alte organisme care reprezintă operatori sau persoane împuternicite de operatori. (5) Responsabilul cu protecţia datelor este desemnat pe baza calităţilor profesionale şi, în special, a cunoştinţelor de specialitate în dreptul şi practicile din domeniul protecţiei datelor, precum şi pe baza capacităţii de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 39. (6)Responsabilul cu protecţia datelor poate fi un membru al personalului operatorului sau persoanei împuternicite de operator sau poate să îşi îndeplinească sarcinile în baza unui contract de servicii. (7)Operatorul sau persoana împuternicită de operator publică datele de contact ale responsabilului cu protecţia datelor şi le comunică autorităţii de supraveghere. Art. 38: Funcţia responsabilului cu protecţia datelor Pagina 13 din 25

(1) Operatorul şi persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecţia datelor este implicat în mod corespunzător şi în timp util în toate aspectele legate de protecţia datelor cu caracter personal. (2)Operatorul şi persoana împuternicită de operator sprijină responsabilul cu protecţia datelor în îndeplinirea sarcinilor menţionate la articolul 39, asigurându-i resursele necesare pentru executarea acestor sarcini, precum şi accesarea datelor cu caracter personal şi a operaţiunilor de prelucrare, şi pentru menţinerea cunoştinţelor sale de specialitate. (3)Operatorul şi persoana împuternicită de operator se asigură că responsabilul cu protecţia datelor nu primeşte niciun fel de instrucţiuni în ceea ce priveşte îndeplinirea acestor sarcini. Acesta nu este demis sau sancţionat de către operator sau de persoana împuternicită de operator pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Responsabilul cu protecţia datelor răspunde direct în faţa celui mai înalt nivel al conducerii operatorului sau persoanei împuternicite de operator. (4)Persoanele vizate pot contacta responsabilul cu protecţia datelor cu privire la toate chestiunile legate de prelucrarea datelor lor şi la exercitarea drepturilor lor în temeiul prezentului regulament. (5)Responsabilul cu protecţia datelor are obligaţia de a respecta secretul sau confidenţialitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor sale, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern. (6)Responsabilul cu protecţia datelor poate îndeplini şi alte sarcini şi atribuţii. Operatorul sau persoana împuternicită de operator se asigură că niciuna dintre aceste sarcini şi atribuţii nu generează un conflict de interese. Art. 39: Sarcinile responsabilului cu protecţia datelor (1)Responsabilul cu protecţia datelor are cel puţin următoarele sarcini: a)informarea şi consilierea operatorului, sau a persoanei împuternicite de operator, precum şi a angajaţilor care se ocupă de prelucrare cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul prezentului regulament şi al altor dispoziţii de drept al Uniunii sau drept intern referitoare la protecţia datelor; b)monitorizarea respectării prezentului regulament, a altor dispoziţii de drept al Uniunii sau de drept intern referitoare la protecţia datelor şi a politicilor operatorului sau ale persoanei împuternicite de operator în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, inclusiv alocarea responsabilităţilor şi acţiunile de sensibilizare şi de formare a personalului implicat în operaţiunile de prelucrare, precum şi auditurile aferente; c)furnizarea de consiliere la cerere în ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra protecţiei datelor şi monitorizarea funcţionării acesteia, în conformitate cu articolul 35; d)cooperarea cu autoritatea de supraveghere; e)asumarea rolului de punct de contact pentru autoritatea de supraveghere privind aspectele legate de prelucrare, inclusiv consultarea prealabilă menţionată la articolul 36, precum şi, dacă este cazul, consultarea cu privire la orice altă chestiune. (2) În îndeplinirea sarcinilor sale, responsabilul cu protecţia datelor ţine seama în mod corespunzător de riscul asociat operaţiunilor de Pagina 14 din 25

prelucrare, luând în considerare natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării’’. Astfel, prezentarea unui responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal nu constituie parte integrantă a serviciilor de pază care fac obiectul contractului de servicii, asa cum susține contestatoarea, ci având în vedere interacţiunea agenţilor de securitate ce urmează a accesa aceste date cu caracter personal prin control-accesul pe care îl efectuează zilnic al pacienţilor ce tranzitează instituţia, reprezintă un indicator de calitate a serviciilor, respectiv înșușirea și respectarea regulilor aplicabile în materie de către personalul angajat, formarea profesională a acestora. Deci, responsabilul, așa cum s-a arătat, este angajat al organizației, și nu pe contractul respectiv, sau poate fi un prestator de servicii. Rezultă, astfel, că responsabilul în cauză nu prestează efectiv și direct servicii pentru beneficiar, ci îi instruiește pe agenții de pază în legătură cu obligațiile lor specifice, nefiind vorba, așa cum eronat susține contestatoarea, de activități prestate în cadrul contractului, ci activități prestate către operatorul economic, care se includ în cheltuieli indirecte, făcând parte din cheltuielile generale ale unui operator economic. Prin urmare, nu există obligația pentru operatorii participanți obligația de a desemna ca subcontractant un responsabil cu protecția datelor, ci este suficientă prezentarea unui contract de prestări servicii sau nominalizarea unui astfel de responsabil. În subsidiar, chiar dacă s-ar considera că activitatea depusă de responsabilul cu protecția datelor ar face parte din obiectul contractului, Consiliul are în vedere că Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, stabilește că nu se introduc cerințe referitoare la experți în documentația de atribuire, arătând că: ,,(4) Pentru tipurile de experţi menţionaţi la alin. (3), pentru care existenţa certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activităţile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă NU VA STABILI CRITERII DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective)’’. Tot în sensul instrucțiunii ANAP este și decizia nr. 1531/2017 pronunțată într-o speță de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Pagina 15 din 25

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, aceasta făcând distincție clară între obligația ofertanților ,,să dețină" personal de specialitate la data depunerii ofertelor și să ,,dispună" de personal de specialitate, la data îndeplinirii contractului, prima variantă fiind considerate restrictivă: ,,În motivarea recursului formulat, ministerul recurent a susţinut, în esenţă, următoarele critici: - în mod eronat s-a reţinut că, prin solicitarea ca ofertanţii să "deţină" personal de specialitate, la data depunerii ofertelor, iar nu,, să dispună" de personal de specialitate, la data îndeplinirii contractului, nu au fost respectate prevederile art. 188 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 şi, prin aceasta, au fost încălcate prevederile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006; - nu s-a urmărit în niciun moment încălcarea prevederii de la alin. (2) lit. c) a art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006, ci s-a solicitat în mod legal îndeplinirea de către ofertanţi a unei cerinţe minime în ceea ce priveşte personalul operatorilor economici; - instanţa de fond a reţinut în mod eronat că ministerul recurent a încălcat principiul tratamentului egal şi al proporţionalităţii prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. b) şi e) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a art. 2 din Directiva 2004/18/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului; - totodată, în cauză, nu a fost respectat principiul proporţionalităţii şi al gravităţii neregulii, a unor criterii adecvate la stabilirea reducerii procentuale. În concluzie, ministerul recurent a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în tot a sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. (…)potrivit prevederilor art. 188 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii: "(2) În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii". Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că personalul nu trebuie, în mod necesar, să fie angajat al ofertantului sau al unuia dintre membrii asocierii, în baza vreunui contract de muncă, de colaborare, etc., la data depunerii ofertei, ci aceştia trebuie să prezinte la momentul depunerii ofertelor doar o declaraţie de disponibilitate. Or, prin impunerea condiţiei ca ofertanţii să deţină, iar nu să dispună la data îndeplinirii contractului de personal de specialitate, nu au fost respectate prevederile art. 188 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederilor art. 178 alin. (2) potrivit cărora: Pagina 16 din 25

"(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire". Astfel, prin impunerea unor criterii de calificare restrictive, autoritatea contractantă a adus încălcări principiilor tratamentului egal şi proporţionalităţii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) şi lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, care sunt/reprezintă transpunerea dispoziţiilor art. 2 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Totodată, a mai rezultat că, potrivit Procesului-verbal al şedinţei de evaluare nr. x din 28 ianuarie 2013 comisia de evaluare a hotărât solicitarea de clarificări ofertanţilor. Astfel, prin Adresa nr. 98 din 29 ianuarie 2013 comisia de evaluare a solicitat ofertanţilor "specificarea unor perioade (ce pot fi susţinute cu documente care pot fi prezentate ulterior), care, însumate, să asigure existenţa unei experienţe specifice de cel puţin 3 ani în achiziţii publice pentru persoana propusă ca expert achiziţii publice." Cu Adresa nr. 100 din 01 februarie 2013 S.C. B. S.R.L. a răspuns următoarele: "Perioadele în care persoana propusă de S.C. B. S.R.L. ca expert achiziţii publice a deţinut atribuţii de expert achiziţii publice în cadrul contractelor încheiate de S.C. B. S.R.L. cu Autorităţi Contractante sau beneficiari privaţi sunt între 19.02.2010 - 24.12.2012"... "De asemenea, în perioada 2004-2005 expertul a lucrat în cadrul Ministerului Integrării Europene, fiind repartizat în cadrul Ministerul Finanţelor Publice, - OPCP, Serviciul licitaţii, având atribuţii în cadrul comisiilor de licitaţii, perioada respectivă putând fi asimilată ca experienţă în achiziţiile publice." Potrivit Procesului-verbal al şedinţei de evaluare nr. x/06.02.2013, oferta a fost respinsă ca fiind inacceptabilă, întrucât "perioada de activitate în calitate de consilier de integrare nu poate fi considerată ca experienţă specifică achiziţiilor publice" şi "deşi atestatul de expert achiziţii publice a fost eliberat la data de 19.09.2009, nu rezultă că expertul propus a început o activitate specifică relevantă din acel moment." Astfel, comisia de evaluare nu a mai solicitat clarificări cu privire la perioada lucrată în cadrul MFP, care să detalieze activitatea desfăşurată şi a respins oferta depusă S.C. B. S.R.L. ca fiind inacceptabilă. Beneficiarul a considerat că abia după absolvirea cursurilor de formare, persoana respectivă are experienţa necesară desfăşurării activităţii în cauză şi prin urmare, a considerat că certificatul CNFPA trebuia să acopere întreaga perioadă de 3 ani, solicitată pentru experienţa specifică. Totuşi, potrivit Procesului-verbal al şedinţei de evaluare nr. x din 28.01.2013 comisia de evaluare a considerat acceptabile ofertele depuse de S.C. C. S.R.L. - Certificat emis la data de 18.04.2011, S.C. D. S.R.L. - Certificat emis la data de 08.03.2010, S.C. A. S.R.L. - Certificat emis la data de 21.02.2011 şi S.C. E. S.R.L. - Certificat emis la data de 09.2008, rezultând că în cazul primelor trei oferte, niciunul dintre certificatele menţionate nu a fost eliberat cu cel puţin 3 ani înainte de data depunerii ofertelor. Pagina 17 din 25

Astfel, instanţa de fond a reţinut că autoritatea contractantă, prin modul în care a procedat, a încălcat/nu a respectat principiul tratamentului egal reglementat la art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data respectivă, neregulă care a atras o reducere procentuală de 10% din Contractul de servicii din 25.03.2013, în final rămânând o singură reducere procentuală de 10%, ca urmare a aplicării prevederilor art. 4 din Anexa - Normă metodologică, aprobată prin H.G. nr. 875/2011. Astfel fiind, instanţa de recurs a reţinut că este neîntemeiată şi critica autorităţii recurente cu privire la nerespectarea de către instanţa de fond, în ceea ce priveşte individualizarea măsurii, a principiului proporţionalităţii în stabilirea reducerii procentuale, care a fost limitată la 10%, deşi în cauză a fost vorba de două abateri/nereguli comise’’. În ceea ce priveşte problema dreptului operatorului economic de a-și determina organizarea şi relaţiile contractuale în cadrul ofertei sale, această problemă a fost deja tratată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, printre altele şi în hotărârea Pizzo. În timp ce cazul a tratat regimul în temeiul Directivei predecesoare 2004/18/CE, acelaşi raţionament se aplică şi în ceea ce priveşte directiva privind achiziţiile publice. Astfel, articolul 63 alineatul (1) din directiva privind achiziţiile publice prevede în mod expres că „un operator economic poate (...) să recurgă la capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea" în ceea ce priveşte criteriile prevăzute la articolul 58 alineatul (4) din directivă. Curtea a considerat că dreptul Uniunii nu impune ca, pentru a fi calificat ca operator economic într-o procedură, un operator care doreşte să încheie un contract cu o autoritate contractantă trebuie să fie capabilă să execute contractul direct, folosind resurse proprii. În plus, la fel ca şi în ceea ce priveşte articolul 47 alineatul (2) şi articolul 48 alineatul (3) din Directiva 2004/18, în discuţie în hotărârea Pizzo, articolul 63 din directivă nu prevede nicio interdicţie de principiu în ceea ce priveşte recurgerea de către un ofertant la capacităţile altor entităţi în plus fată de cele proprii pentru a îndeplini criteriile stabilite de autoritatea contractantă. După cum a subliniat Curtea de Justiţie în hotărârea Pizzo, singura condiţie impusă pentru exercitarea dreptului operatorului de a se baza pe capacităţile altor entităţi este ca acesta să furnizeze autorităţii contractante o dovadă că acesta (ofertantul) va avea la dispoziţie resursele necesare executării contractului, în baza articolului 63 alineatul (1) din directivă, „prezentarea unui angajament din partea respectivelor entităţi în acest sens" constituie o dovadă suficientă. Din acest motiv, excluderea din procedura de licitaţie a unui ofertant care nu a desemnat un operator ca subcontractant în scopul demonstrării respectării anumitor criterii referitoare la capacitatea tehnică şi profesională care decurg din prevederile unor legi speciale neprevăzute în contractul de achiziţie în cazul în care ofertantul în cauză a ales o altă formă contractuală de implicare a specialiştilor în contract, Pagina 18 din 25

adică un contract de furnizare/prestare de servicii sau a depus o declaraţie de disponibilitate din partea specialiştilor, ar fi contrară articolului 63 din directivă şi principiului proporţionalităţii. Consiliul consideră lipsită de relevanță si susținerea contestatoarei referitoare la nominalizarea unui asemenea responsabil și pentru subcontractant pentru operatorul .... SRL, în documentația de atribuire nefiind o atare cerință, în condițiile în care caietul de sarcini prevede pentru prestator o asemenea obligație, prestatorul fiind cel care semnează contractul cu autoritatea contractantă. Drept urmare, Consiliul va respinge critica referitoare la necesitatea nominalizării ca subcontractant a responsabilului cu protecția datelor, în ceea ce îi privește pe ofertanții ... și ... SRL, nefiind o activitate aferentă contractului, ci o cerință referitoare la funcționarea unui operator economic ce are calitatea de operator de date cu caracter personal. Deși ofertanta clasată pe locul al doilea este admisibilă, Consiliul va analiza și propunerea financiară a ofertantului clasat pe primul loc. Cu privire la propunerea financiară a operatorului economic declarat câștigător, ..., contestatoarea arată că această societate a folosit, în stabilirea prețului de 17,02 lei ora fără TVA, subvenții în temeiul art. 85 din Legea nr. 76/2002. Citând un paragraf din caietul de sarcini, respectiv cap. VI. Propunerea tehnică şi financiară pct. 4 "Propunerea financiară va conţine în mod obligatoriu, fundamentarea tarifului orar/post, astfel: -salariu; -taxe salariu; -alte cheltuieli. În cazul în care, ofertanţii beneficiază de ajutoare de stat/subvenţii, aceştia trebuie să prezinte convenţiile încheiate, aflate în curs de derulare, numărul de persoane încadrate în muncă, sumele ce urmează a fi încasate aferente acestora, precum şi dovada că aceste persoane mai sunt angajate/aflate în plată, declaraţie de disponibilitate, dar şi alte documente care stau la baza acestora", contestatoarea conchide că operatorul declarat câștigător a folosit aceleași subvenții la toate procedurile la care participă. Consiliul va respinge, ca nefondate, alegațiile contestatoarei, propunerea financiară a ofertantului câștigător cuprinzând toate informațiile referitoare la convenţiile încheiate, aflate în curs de derulare, numărul de persoane încadrate în muncă, sumele ce urmează a fi încasate aferente acestora, precum şi dovada că aceste persoane mai sunt angajate/aflate în plată. Astfel cum rezultă chiar din susținerile contestatoarei, Integra Guard beneficiază de un număr important de forță de muncă pentru care beneficiază de subvenții, după cum tot din susținerile sale rezultă că în contractele anterioare, a folosit un număr mic de astfel de angajați. Pagina 19 din 25

Astfel, în Decizia nr. ..., la care face trimitere contestatoarea, s-au reținut următoarele: ,,În probele de la dosarul cauzei, se regăsesc următoarele: Convenția 145/01.09.2021 emisă de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a Municipiului București și tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenției și Dispoziția nr. 145/01.09.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. Convenția 102/04.11.2021 emisă de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a Municipiului București și tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenției și Dispoziția nr. 102/04.11.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. Convenția 206/10.12.2021 emisă de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a Municipiului București și tabelul cu persoanele pentru care li s-a aprobat acordarea subvenției și Dispoziția nr. 206/10.12.2021 privind stabilirea drepturilor prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002. Din Nota de fundamentare tarif, Anexa nr. 9, parte integrantă din oferta financiară reiese faptul că societatea Integra Guard SRL a ofertat 14 agenți de pază din care 7 se regăsesc în Anexele de la Convențiile mai sus- menționate, dar în calculul pentru tariful ofertat nu se regăsește o detaliere a sumelor din subvenție care au stat la baza prețului final, iar autoritatea contractantă nu a solicitat acest lucru printr-o clarificare în procesul de evaluare’’. În ceea ce privește susținerea contestatoarei referitoare la utilizarea convențiilor nr. 61/26.10.2021, nr. 45/19.10.2021, nr. 36/15.10.2021 și nr. 33/15.10.2021, menționând decizia CNSC nr. .... 21.01.2022, în conținutul acesteia se menționează: ,,Pentru persoanele subvenționate au fost prezentate convențiile nr. 61 / 26.10.2021, 45 / 19.10.2021, 36 / 15.10.2021 și 33 / 15.10.2021, emise de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a Municipiului București, distincte de cele invocate de autoarea contestației, contrar aprecierilor acesteia că practica ... SRL este de a folosi aceleași subvenții în toate procedurile. (...)Câtă vreme a fost prezentată fundamentarea tarifului cu luarea în considerare a celor 19 posturi, lipsite de temei sunt și alegațiile contestatoarei pe seama acordului de subcontractare încheiat între ... SRL și ... SRL, cum că era necesară fundamentarea de către ambii operatori a tarifului ofertat’’. După cum rezultă din susținerile contestatoarei, cele 4 convenții invocate au un total de 60 persoane. În decizie nu se vorbește de numărul persoanelor din convenții care au fost menționate în prezentul contract, ci de numărul de posturi, Consiliul reținând în decizia citată suficiența dovezilor prezentate. În ceea ce privește convenția nr. 102/04.11.2021, menționată în cadrul contractului cu Grădina Zoologică, nici aici contestatoarea nu face Pagina 20 din 25

dovada utilizării tuturor celor 46 de persoane pentru care se încasează subvenție, astfel că susținerile sale rămân simple alegații. Consiliul reține că în oferta câștigătoare, Integra Guard prezintă 7 persoane pentru care beneficiază de subvenție, 3 în baza convenției nr. 102/04.11.2021, câte 1 în baza convenției nr. 172/25.11.2021, nr. 211/10.12.2021, nr. 384/29.12.2021, nr. 10/03.03.2022. În calculul prezentat tabelar ofertanta respectivă arată valoarea subvenției pe care o mai are de încasat pentru fiecare dintre acești angajați, arătând, totodată, data de sfârșit a fiecărei convenții. Astfel, ofertanta câștigătoare a dovedit cuantumul sumei folosite pentru cei 7 angajați, în condițiile în care totalul de angajați pentru care beneficiază de subvenții în baza convențiilor prezentate, este de 93 persoane. Astfel, prin documentele prezentate detaliat în cadrul ofertei, Integra Guard și-a dovedit sustenabilitatea ofertei din punct de vedere al subvenției primite. De asemenea, Consiliul reține că a fost luat în considerare sporul de noapte, exact în cuantumul indicat de contestatoare. Consiliul mai reține că totalul ofertei câștigătoare înaintea scăderii subvenției legal încasate este mai mare decât al contestatoarei, astfel că nu se pune problema unui preț aparent neobișnuit de scăzut, fiind incluse toate cheltuielile solicitate în documentație și în legislația aferentă. Potrivit art. 210 din Legea nr. 98/2016, ,,(1) În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă. (2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate; b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea

contractantă

evaluează

informaţiile

şi documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al Pagina 21 din 25

preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate la alin. (2). (4) Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile prevăzute la art. 51 alin. (1). (5) Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. (6) În cazul în care autoritatea contractantă respinge o ofertă pentru motivul prevăzut la alin. (5), va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei’’. În situația de față, operatorul economic a dovedit un ajutor de stat consistent, care justifică reducerea tarifului pentru perioada de valabilitate a contractului, neputându-se pune în discuție legalitatea acordării acestui ajutor. În ceea ce privește, însă, aprecierea unei oferte ca având un preț aparent neobișnuit de scăzut, legislația anterioară și practica au stabilit că această apreciere se realizează prin comparație cu valoarea estimată, dar și cu alte oferte aflate în competiție, iar actuala legislație, că prețurile se apreciază prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-se ca referinţa în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Așa cum s-a arătat mai sus, legislația incidentă, atunci când vorbește de ajutorul de stat, impune o singură condiție, ca acesta să fie obținut legal. A exclude posibilitatea folosirii respectivelor subvenții în raport cu statul, pentru contractele publice, sau solicitarea unui probatoriu negativ (că nu s-ar fi utilizat aceste convenții în alt contract), nu concordă nici cu spiritul legii și nici cu litera ei, ar echivala cu adăugarea unei obligații în sarcina ofertanților neprevăzută de lege. Bineînțeles că acest raționament nu poate fi condus la absurd, ci prețul ofertat trebuie să fie comparabil cu cel de pe piață, or în cazul de față acesta este unui comparabil, chiar și cu cel al ofertantei câștigătoare. Consiliul mai reține ca relevante și prevederile art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016, potrivit căruia ,,În sensul prevederilor art. 210 alin. (1) din Lege, o ofertă prezintă un preţ aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 80% din valoarea estimată a contractului respectiv’’, ori în cauză, nu se regăsește o atare situație. Consiliul consideră relevante considerentele reținute de CJUE în cauza C367/19 (Hotărârea CJUE din 10 septembrie 2020 (C- 367/19 Tax-Fin-Lex), menționată mai sus, respectiv ,,32 Astfel, de la alineatul (1) al acestui articol (n.n- articolul 69 din Directiva 2014/24) Pagina 22 din 25

reiese că, în cazul în care o ofertă pare anormal de scăzută, autoritățile contractante solicită ofertantului să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, aceste explicații putând, printre altele, să privească elementele prevăzute la alineatul (2) al articolului menționat. Explicațiile respective contribuie astfel la evaluarea fiabilității ofertei și ar permite să se demonstreze că, deși ofertantul propune un preț de 0 euro, oferta în cauză nu va afecta executarea corectă a contractului. 33 Astfel, în conformitate cu alineatul (3) al aceluiași articol, autoritatea contractantă trebuie să evalueze informațiile furnizate consultând ofertantul și nu poate respinge o asemenea ofertă decât dacă elementele de probă furnizate nu explică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse. 34 Evaluarea acestor informații trebuie, în plus, să fie efectuată cu respectarea principiilor egalității și nediscriminării între ofertanți, precum și ale transparenței și proporționalității, care se impun autorității contractante în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24. 35 Prin urmare, argumentul unui ofertant care a depus o ofertă la prețul de 0 euro potrivit căruia prețul propus în oferta sa se explică prin faptul că urmărește să obțină accesul la o nouă piață sau la referințe dacă această ofertă este acceptată trebuie apreciat în contextul unei eventuale aplicări a articolului 69 din Directiva 2014/24. 36 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că articolul 2 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că acesta nu constituie un temei juridic pentru respingerea ofertei unui ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice doar pentru motivul că prețul propus în ofertă este de 0 euro’’. Prin urmare, având în vedere considerentele reținute judicios de Curtea de Justiție Europeană, comisia de evaluare trebuie să aibă în vedere că un operator care dispune de resurse, inclusiv de subvenții, are posibilitatea scăderii unor tarife, pentru a câștiga contractul, atât timp cât dovedește că îl poate executa în condițiile de calitate solicitate. Aprecierea de către comisia de evaluare a relevanței calculelor ofertantului câștigător din prezenta cauză, este corectă, ofertantul demonstrând posibilitatea prestării serviciilor la prețul ofertat. În ceea ce privește criticile noi formulate în concluziile scrise, Consiliul reține caracterul lor inadmisibil, având în vedere prevederile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stabilește următoarele: ,,Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia’’. În acest sens, Consiliul reține relevanța considerentelor exprimate de Curtea Constituțională în DECIZIA nr. 190 din 18 martie 2021, Pagina 23 din 25

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, conform cărora ,,31. Accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Aceste condiţionări nu pot fi însă acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanţa sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim şi există un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite de legiuitor şi scopul urmărit de acesta (Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005), legiuitorul fiind ţinut să aducă anumite limitări orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului (Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004). 32. Or, aplicând considerentele de principiu în privinţa stabilirii anumitor condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, nu se poate reţine că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiţie prin faptul că a instituit interdicţia formulării unor noi motive de contestare şi/sau a formulării unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia, precum şi a altor motive în plângerea formulată împotriva actelor autorităţii contractante în afară de cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. 33. Cerinţa respectării unor termene pentru invocarea motivelor de contestaţie este una firească, ea asigurând celeritatea procedurii specifice în materia achiziţiilor publice’’. Pagina 24 din 25

Având în vedere cele constatate, Consiliul reține că SC ... SRL are clasate înaintea sa două oferte admisibile, astfel încât se impune respingerea contestației ca nefondată. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să respingă ca nefondată contestația depusă de SC ... SRL, în contradictoriu cu .... Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, respinge ca nefondată contestația depusă de SC ... SRL, în contradictoriu cu ... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ..... Redactată în 4 (patru) exemplare, conţine 24 (douăzeci și patru) pagini. .... Pagina 25 din 25