Decizie CNSC 3508/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 3508/C8/4206 Data: 19.11.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 74867/27.10.2025, formulată de NEOHEALTH MED SRL, cu sediul în Oradea, str. Calea Clujului nr. 207/A, județul Bihor, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J05/2780/2018, având CUI 40164010, împotriva documentației de atribuire ce vizează loturile 2, 4, 5, 6, 9 și 10, ale procedurii simplificate, organizată de SPITALUL CLINIC DE PSIHIATRIE ȘI NEUROLOGIE BRAȘOV, cu sediul în Brașov, str. Prundului nr. 7-9, județul Brașov, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii, pe loturi, a contractului având ca obiect „FURNIZARE UNIFORME ȘI ECHIPAMENTE”, cu referire exclusivă la lotul 2 „Costum medical (bluză + pantaloni)”, lotul 4 „Halat medical”, lotul 5 „Halat polar”, lotul 6 „Saboți medicali”, lotul 9 „Halat polar pacienți” și lotul 10 „Hanorac polar pacienți”, s-a solicitat: - admiterea contestației prin dispunerea măsurilor de remediere a documentației de atribuire, în sensul: • eliminării sau, în subsidiar, a reducerii ponderii factorului de evaluare „Lanțul de aprovizionare - L"; • eliminării cerinței privind declarațiile CE - sa fie conforme cu standardele europene aplicabile pentru echipamente de lucru și protecție si acceptarea unei declarații CE din partea producătorului cu privire la conformitatea cu legislația in vigoare privind regimul produselor și serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului si nu produc un impact negativ asupra mediului; • acceptării compoziției de material 65% poliester/35% bumbac pentru halatul medical clasic pentru Lot 4; - suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea fondului cauzei. Prin Încheierea nr. 3884C8/4206 din 03.11.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de NEOHEALTH MED SRL. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 3

Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepțiile formulate de autoritatea contractantă.

Respinge, ca nefondată contestația formulată de NEOHEALTH MED SRL, în contradictoriu cu SPITALUL CLINIC DE PSIHIATRIE ȘI NEUROLOGIE BRAȘOV LOT 2, 4, 5, 6, 9 şi 10. Respinge solicitarea contestatoarei NEOHEALTH MED SRL privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de juedecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Mirela-Cerasela RADU Redactată în 4 exemplare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. .... Data: 19.11.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 74867/27.10.2025, formulată de ..............., cu sediul în ...., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ......, având CUI ..... împotriva documentației de atribuire ce vizează loturile 2, 4, 5, 6, 9 și 10, ale procedurii simplificate, organizată de ......, cu sediul ......în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii, pe loturi, a contractului având ca obiect „.........”, s-a solicitat: - admiterea contestației prin dispunerea măsurilor de remediere a documentației de atribuire, în sensul: • eliminării sau, în subsidiar, a reducerii ponderii factorului de evaluare „Lanțul de aprovizionare - L"; • eliminării cerinței privind declarațiile CE - sa fie conforme cu standardele europene aplicabile pentru echipamente de lucru și protecție si acceptarea unei declarații CE din partea producătorului cu privire la conformitatea cu legislația in vigoare privind regimul produselor și serviciilor care pot pune în pericol viața, sănătatea, securitatea muncii și protecția mediului si nu produc un impact negativ asupra mediului; • acceptării compoziției de material 65% poliester/35% bumbac pentru halatul medical clasic pentru Lot 4; - suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea fondului cauzei. Prin Încheierea nr. 3884C8/4206 din 03.11.2025, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ..... CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația formulată, ......, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedură, critică o serie de cerințe din cadrul documentației de atribuire vizând lotul 2 – costum medical (bluză + pantaloni), lotul 4 – halat medical, lotul 5 – halat polar, lotul 6 – saboți medicali, lotul 9 – halat polar pacienți și lotul 10 – hanorac polar Pagina 1 din 23

pacienți, apreciind că acestea sunt discriminatorii și de natură a restricționa concurența între operatorii economici interesați de participarea la procedură și că se impune eliminarea sau, după caz, modificarea lor. Astfel, arată că atât în caietul de sarcini cât și în fisa de date autoritatea contractanta a solicitat ca factor de evaluare 2.2. - Lanțul de aprovizionare (L), după cum urmează: „Pentru livrările directe (de la producătorul original) se acordă 30 puncte; pentru un singur operator

economic implicat - 20 puncte; pentru doi operatori economici - 10 puncte; peste doi operatori - 0 puncte." Cu privire la cerința privind declarațiile CE, să fie conforme cu standardele europene aplicabile pentru echipamente de lucru si protecție precizează faptul ca produsele vizate în cadrul loturilor contestate reprezintă uniforme și halate destinate exclusiv igienei, confortului și asigurării unui aspect profesional. Produsele vizate - respectiv uniformele, halatele și costumele medicale - au rolul principal de a asigura igiena personalului, confortul în timpul activității și un aspect profesional unitar, specific mediului medical sau de îngrijire. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[.....] CONTESTATIE.pdf”, postat de autoritate în SEAP la data de 27.10.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație Prin punctul de vedere nr. 25605/29.10.2025, înregistrat la Consiliu cu nr. 75957/29.10.2025, ........ a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de ......, ca neîntemeiată. Autoritatea contractantă invocă lipsa de interes legitim arătând că autoarea contestației nu arată concret care ar fi pagubele ce le-ar suferi prin pretinsa descurajare a participării la procedura în cauză. Mai mult decât atât, arată că ...... s-a adresat autorității contractante cu solicitarea de clarificări nr. 25323/24.10.2025 cu o zi înainte de data limită de depunere a ofertelor (27.10.2025), fapt care a condus la imposibilitatea autorității contractante de a formula în termen un răspuns. Astfel, contestatoarea nu a uzat de acest drept, potrivit art. 160-161 din legea nr. 98/2016. De asemenea, autoritatea contractantă invocă excepția tardivității contestației având în vedere că termenul limită de depunere a ofertelor a fost 27.10.2025 și, totodată, invocă faptul că aceasta avea posibilitatea solicitării de clarificări, începând cu data publicării anunțului (17.10.2025). Menționează că solicitarea contestatoarei cu privire la eliminarea sau reducerea ponderii factorului de evaluare, respectiv „lanțul de aprovizionare- L” este nefondată câtă vreme aceasta respectă prevederile din anexa nr. 6 din Ordinul ANAP NR. 1946/2024. În ceea ce privește critica cu privire la marcajul CE, menționează că prin caietul de sarcini și fișa de date s-a specificat că cerința ca produsele livrate vor veni însoțite, printre altele, de declarații CE, în Pagina 3 din 23

acord cu standardele europene aplicabile pentru echipamentele de lucru și protecție. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 77735/05.11.2025, ........ a transmis documentul „Răspuns la punctul de vedere al autorității contractante”. Aceasta susține că a făcut dovada interesului legitim actual, în sensul că actele autorității contractante (documentația de atribuire și factorii de evaluare) afectează direct posibilitatea de participare la procedura de achiziție în condiții de egalitate și liberă concurență.

Prin instituirea unor factori de evaluare discriminatorii (precum „Lanțul de aprovizionare - L") și a unor cerințe tehnice excesive (declarația CE ), autoritatea contractantă restrânge nejustificat concurența, încălcând art. 2 și art. 187 din Legea nr. 98/2016. Jurisprudența constantă a CNSC confirmă că simpla imposibilitate de a participa în mod egal și nediscriminatoriu la procedură probează interesul legitim și potențiala vătămare. Așadar, apreciază că susținerea privind lipsa interesului este nefondată. Cu privire la pretinsa tardivitate a contestației arată că aceasta a fost depusă în termenul legal de 7 zile prevăzut de Legea nr. 101/2016, termen calculat de la data publicării documentaţiei dc atribuire în SICAP (17.10.2025). Astfel, apreciază că transmiterea contestației la data de 24.10.2025 se încadrează în termenul legal, astfel încât susţinerea privind tardivitatea este vădit nefondată. În continuare răspunde punctual aspectelor învederate de autoritatea contractantă. Consiliul constată că societatea ........, a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211800169/1 emisă de CEC Bank- Sucursala Oradea în data de 29.10.2025, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 7.205,00 lei. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......., în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură simplificată în vedere atribuirii, pe loturi, a contractului având ca obiect „.......”, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare ...., criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport-calitate preț”, data deschiderii ofertelor fiind stabilită pentru 27.10.2025, ora 15:00. Valoarea estimată a procedurii este de ....... lei, fără TVA, iar valoarea estimată a loturilor 2, 4, 5, 6, 9 și 10, care fac obiectul contestației, este după cum urmează: lotul 2 – costum medical (bluză + pantaloni) – 163, 308,8 lei, lotul 4 – halat medical - 13.261,18 lei, lotul 5 – halat polar – 57.848 lei, lotul 6 – saboți medicali – 63.022,5, lotul 9 – halat polar pacienți – 41.320 lei și lotul 10 - hanorac polar pacienți – 21.450 lei. Excepția lipsei interesului legitim Autoritatea contractantă a invocat excepția lipsei interesului legitim, arătând că ......... nu ar demonstra existența unei vătămări concrete, că ar formula critici generale, fără individualizarea unui prejudiciu real, și că nu ar fi împiedicată să participe la procedură, putând depune ofertă chiar și în ipoteza obținerii unui punctaj redus la factorul de evaluare contestat. Pagina 5 din 23

S-a mai susținut că operatorul economic nu ar indica în ce mod criteriul „Lanțul de aprovizionare” favorizează un anumit concurent și nici cum i-ar afecta situația sa particulară. Potrivit art. 8 din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 3 lit. f) și j) din același act normativ, interesul legitim privat constă în posibilitatea reală și efectivă a operatorului economic de a obține un avantaj sau de a evita o pierdere prin participarea la procedura de achiziție publică, iar persoană vătămată este acea persoană care are sau a avut interes în

legătură cu atribuirea contractului și care a suferit ori riscă să sufere o vătămare prin actul autorității contractante. În materia contestațiilor îndreptate împotriva documentației de atribuire, jurisprudența constantă a Consiliului și a instanțelor de control judiciar a statuat că interesul rezultă din simpla afectare sau din riscul real de afectare a posibilității contestatorului de a participa la procedură în condiții de egalitate cu ceilalți operatori economici. Nu este necesar ca vătămarea să fie deja consumată sau ca operatorul să fie exclus; este suficient caracterul iminent al pierderii șansei de a depune o ofertă competitivă. Or, în prezenta cauză, contestatoarea formulează critici directe și punctuale cu privire la factori esențiali ai documentației de atribuire – respectiv factorul de evaluare „Lanțul de aprovizionare”, cerința privind declarațiile CE și cerințele tehnice privind compoziția materialului la anumite produse –, susținând că acestea ar avea ca efect descurajarea participării sale și imposibilitatea de a concura în mod real pentru atribuirea contractului. Așadar, contestatoarea arată explicit că, în forma actuală a documentației, îi este afectată în mod concret și direct șansa de a formula o ofertă competitivă, ceea ce reprezintă în mod evident o vătămare în sensul Legii nr. 101/2016. Prin urmare, întrucât contestatoarea se încadrează în definiția persoanei vătămate prevăzută de art. 3 lit. j) din Legea nr. 101/2016, iar criticile sale evidențiază riscul real de a pierde posibilitatea de a participa în mod efectiv și competitiv la procedura de atribuire, Consiliul reține că excepția lipsei interesului legitim este nefondată și urmează a fi respinsă. Excepția tardivității contestației Autoritatea contractantă a invocat excepția tardivității contestației, arătând că termenul-limită pentru depunerea ofertelor era 27.10.2025, ora 15:00, iar contestatoarea ar fi formulat o cerere de clarificări la data de 24.10.2025, „nepermițând” autorității să răspundă în timp util. Pe acest temei, autoritatea susține că demersul contestatoarei ar fi fost tardiv, întrucât nu ar fi solicitat clarificări într-un termen rezonabil anterior datei-limită, iar contestația ar fi fost, în consecință, depusă peste termen. Consiliul constată că această excepție este neîntemeiată, autoritatea contractantă confundând termenele pentru formularea cererilor de clarificări cu termenele legale de contestare prevăzute de Legea nr. 101/2016. Potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, persoana vătămată poate sesiza Consiliul: în termen de 7 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii este sub pragurile de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În Pagina 7 din 23

cauză, procedura are valoare sub pragurile de publicare în J.O.U.E., iar documentația de atribuire a fost publicată în SEAP la data de 17.10.2025, moment din care curge termenul legal de 7 zile. Contestatoarea a transmis contestația către Consiliu la data de 24.10.2025, ora 18:13, prin e-mail, aceasta fiind ulterior înregistrată la Consiliu sub nr. 74867/27.10.2025. Prin urmare, contestația a fost formulată în termenul de 7 zile prevăzut de lege, respectiv în interiorul perioadei 18.10.2025–24.10.2025 inclusiv. Data înregistrării ulterioare la Consiliu nu influențează calculul termenului, acesta fiind

respectat prin transmiterea contestației în timpul util, conform practicii constante a Consiliului și a instanțelor de control judiciar. Argumentele autorității contractante referitoare la momentul formulării cererilor de clarificări sunt irelevante pentru analiza tardivității, întrucât legea nu condiționează dreptul de a contesta documentația de atribuire de exercitarea prealabilă a unui drept la clarificări și nici nu impune un termen minim înainte de depunerea ofertelor pentru solicitarea acestora. De asemenea, termenul de clarificări nu poate substitui termenul legal de contestare. În consecință, constatând că ...... a sesizat Consiliul în interiorul termenului legal de 7 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, excepția tardivității contestației urmează a fi respinsă ca nefondată. Excepția lipsei dovezii constituirii cauțiunii Autoritatea contractantă a invocat excepția lipsei dovezii constituirii cauțiunii, susținând că ........ nu ar fi făcut dovada depunerii cauțiunii prevăzute de art. 61 din Legea nr. 101/2016, motiv pentru care contestația ar fi lovită de nulitate și ar trebui anulată ca netimbrată. Potrivit art. 61 și art. 61^1 din Legea nr. 101/2016, cauțiunea constituie o condiție de admisibilitate a contestației, aceasta urmând a fi depusă în termenul legal și dovedită prin recipisa de consemnare emisă de instituția de credit la care s-a efectuat depunerea. În prezenta cauză, contestatoarea a depus în original recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ....., emisă de CEC Bank – Sucursala Oradea la data de 29.10.2025, în cuantum de ..... lei, sumă stabilită în conformitate cu art. 61^1 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Documentul doveditor a fost depus în termen legal, fiind anexat dosarului cauzei la momentul solicitării expres formulate de Consiliu în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de art. 29 din lege. Prin urmare, susținerile autorității contractante sunt contrazise de înscrisurile aflate la dosar, din care rezultă fără dubiu că obligația legală de constituire a cauțiunii a fost îndeplinită de către contestatoare. În consecință, excepția lipsei dovezii constituirii cauțiunii urmează va fi respinsă ca nefondată. Analizând conținutul criticilor din contestație aflată la dosarului cauzei, Consiliul constată că operatorul economic ........ este nemulțumit de anumite cerințe ale documentației de atribuire și solicită cele din partea introductivă. În soluționarea criticilor aduse documentației de atribuire, Consiliul are în vedere următoarele dispoziții din Legea nr. 98/2016: - art. 3 alin. (1) lit. rr): „specificații tehnice - cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”; Pagina 9 din 23

- art. 50: „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”; - art. 155 alin. (6): „(6) Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să

aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 156 alin. (1), (2) și (3): „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități: a) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale; d) prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispozițiile alin. (1); în aceste situații, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoțită de cuvintele "sau echivalent”, precum și pe cele ale art. 20 alin. (2) și (10) din HG nr. 395/ 2016: „(2) Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire” și „10 în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Totodată, Consiliul se raportează și la principiile statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special, principiile proporționalității și transparenței, precum și la dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora, caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie Pagina 11 din 23

descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Așadar, necesitatea sau oportunitatea achiziționării produselor, la un anumit nivel de performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016].

Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii de către autoritate a unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia sa de achiziție. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarele în prezenta cauza, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce pot împiedica o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a echipamentelor astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Prin urmare, contestatoarea, în susținerea demersului său la Consiliu, are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de probă pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității contractante pe caracteristicile produselor existente în portofoliul respectivului operator economic. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Critica I – Factorul de evaluare „Lanțul de aprovizionare –L” Contestatoarea ......... susține că factorul de evaluare „Lanțul de aprovizionare – L”, cu o pondere de 30%, este nelegal, întrucât nu are legătură cu calitatea produselor, produce o restrângere nejustificată a concurenței și privilegiază producătorii direcți în detrimentul distribuitorilor și importatorilor. Aceasta arată că o astfel de structură are ca efect diminuarea șanselor reale de atribuire, întrucât punctajul se acordă exclusiv în funcție de numărul de intermediari comerciali, fără nicio legătură cu performanța tehnică a ofertei. Pagina 13 din 23

Contestatoarea citează prevederile din fișa de date: „Pentru livrările directe (de la producătorul original), se acordă punctajul maxim de 30 puncte. Pentru un singur operator economic implicat în lanțul de aprovizionare, se acordă 20 puncte. Pentru doi operatori economici implicați în lanțul de aprovizionare, se acordă 10 puncte. Ofertele care propun mai mult de doi operatori economici implicați în lanțul de aprovizionare nu vor fi punctate.”

Contestatoarea susține că acest criteriu este un criteriu de calificare mascat, evaluând statutul operatorului economic, nu calitatea produselor. Se solicită:  eliminarea factorului; sau, în subsidiar,  diminuarea ponderii acestuia. Autoritatea contractantă arată că factorul este reglementat de Anexa nr. 6 la Ordinul ANAP nr. 1946/2024, fiind un model aplicabil procedurilor de achiziție publică. Susține că acest criteriu permite evaluarea trasabilității și responsabilității în lanțul de aprovizionare, iar implicarea unui număr redus de intermediari ar contribui la asigurarea calității și livrării în bune condiții. Autoritatea consideră că nu se produce nicio discriminare, întrucât punctajul se aplică uniform tuturor ofertanților și nu exclude nicio categorie de operatori de la participare. Consiliul constată că în fișa de date este prevăzut factorul de evaluare la capitolul II.2.5 din Fișa de date, criteriul „Cel mai bun raport calitate-preț” este structurat astfel: 1. Prețul ofertei – 40% 2. Propunerea tehnică – 60%, compusă din:  Termenul de livrare (T(L)) – 30%  Lanțul de aprovizionare (L) – 30% Pentru factorul „Lanțul de aprovizionare”, se prevede: „Pentru livrările directe (de la producătorul original), se acordă punctajul maxim de 30 puncte; Pentru un singur operator economic implicat în lanțul de aprovizionare, se acordă 20 puncte; Pentru doi operatori economici implicați în lanțul de aprovizionare, se acordă 10 puncte; Ofertele care propun mai mult de doi operatori economici implicați în lanțul de aprovizionare nu vor fi punctate. Nota: Operatorul economic care asigură servicii de transport nu va fi considerat intermediar.” Modalitatea de verificare: „Documente din care reiese calitatea ofertantului (producător, intermediar nivel 1, intermediar nivel 2).” Acest factor reprezintă 30% din punctajul tehnic și 30% din punctajul total al evaluării. Anexa 6 din Ordinul ANAP nr. 1946/2024 oferă exemple de factori de evaluare. În privința „Lanțului de aprovizionare”, aceasta prevede că acest criteriu poate fi utilizat numai dacă există o legătură directă între numărul intermediarilor și calitatea, trasabilitatea sau siguranța produsului. Consiliul reține că, potrivit art. 187 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă beneficiază de o largă marjă de apreciere în Pagina 15 din 23

stabilirea factorilor de evaluare, cu condiția ca aceștia să fie obiectivi, transparenți și publicați încă din etapa documentației de atribuire. Factorul „Lanțul de aprovizionare” este prezentat clar în fișa de date, cu modalități explicite de punctare și de verificare, fiind astfel previzibil și aplicabil uniform tuturor operatorilor economici interesați. Acordarea unui punctaj diferențiat în funcție de structura lanțului logistic nu reprezintă o restricție de participare, ci un criteriu obiectiv prin care autoritatea evaluează stabilitatea aprovizionării, trasabilitatea produselor și riscul de întrerupere a livrărilor pe durata contractului.

În speță, procedura privește un volum ridicat de articole de îmbrăcăminte și echipamente, iar continuitatea aprovizionării constituie o cerință esențială pentru buna desfășurare a activităților beneficiarului, astfel încât evaluarea modului concret de organizare a lanțului logistic este pe deplin justificată. Autoritatea poate în mod legitim să considere că un lanț de aprovizionare scurt reduce riscurile operaționale, facilitează controlul calității și asigură un flux de livrare constant și predictibil. Modelul factorului este de altfel în concordanță cu exemplele orientative din Anexa nr. 6 a Ordinului ANAP nr. 1946/2024, care permit utilizarea unor criterii privind modul de organizare a aprovizionării atunci când acestea au relevanță pentru execuția contractului. Simplul fapt că operatorii cu mai mulți intermediari acumulează un punctaj inferior nu poate fi asimilat unei discriminări, întrucât evaluarea privește modul efectiv de implementare a contractului și nu exclude nicio categorie de ofertanți de la participare. Legea nu garantează fiecărui operator dreptul de a obține punctaj maxim, ci doar dreptul de a concura în condițiile stabilite transparent și nediscriminatoriu de autoritate. În aceste condiții, Consiliul apreciază că factorul de evaluare este suficient justificat, proporțional și relevant pentru obiectul achiziției, iar critica formulată de contestatoare este nefondată. Critica II – Cerința privind declarațiile CE Contestatoarea susține că documentația impune în mod nejustificat prezentarea declarațiilor CE pentru toate articolele de îmbrăcăminte vizate de procedură, deși nu toate produsele ar intra în categoria echipamentelor individuale de protecție, conform Regulamentului (UE) 2016/425. Aceasta afirmă că cerința ar îngrădi accesul operatorilor economici care comercializează articole textile obișnuite, conforme cu standardele aplicabile, dar care nu necesită certificare CE. Prin urmare, solicită eliminarea cerinței sau înlocuirea acesteia cu o simplă declarație de conformitate a producătorului. Autoritatea arată că obligativitatea depunerii declarațiilor CE pentru produsele supuse achiziției rezultă din specificul utilizării acestora în mediul medical și din necesitatea asigurării unui nivel minim de protecție și conformitate. În opinia autorității, cerința este justificată de natura articolelor – uniforme, halate, pantaloni medicali, saboți – care intră în categoria echipamentelor de protecție sau a articolelor care vin în contact direct cu personalul medical, fiind necesară garantarea siguranței, a trasabilității și a verificării riguroase a materialelor folosite. Consiliul reține că autoritatea contractantă are dreptul, potrivit art. 156 alin. (1) și art. 187 din Legea nr. 98/2016, să stabilească cerințe tehnice și documente doveditoare care să asigure nivelul de calitate și siguranță necesar pentru îndeplinirea obiectului contractului, cu condiția ca acestea să fie proporționale și legate de natura achiziției. În speță, achiziția vizează articole de îmbrăcăminte utilizate exclusiv în activitatea Pagina 17 din 23

medicală, deci în contact direct cu pacienții și personalul, ceea ce justifică impunerea unor standarde superioare de conformitate. Declarația CE reprezintă un instrument tehnic standardizat prin care producătorul certifică respectarea unor cerințe europene aplicabile materialelor textile utilizate în mediile profesionale, precum compoziția, siguranța coloranților, rezistența la spălări și gradul de protecție. Cerința autorității nu excede cadrul legal, ci are ca scop garantarea calității și siguranței produselor, asigurând totodată trasabilitatea acestora.

De asemenea, documentația nu exclude posibilitatea ca operatorii să prezinte declarații CE specifice categoriei aplicabile produsului, iar nu un document unic pentru întreaga gamă de articole, aspect ce permite adaptarea dovezilor la natura fiecărui produs furnizat. Cerința este formulată în mod general, dar rațional, și nu poate fi considerată restrictivă atât timp cât producătorii de articole medicale comercializează uzual produse cu declarații CE, iar operatorii economici pot solicita aceste documente de la furnizorii lor autorizați. Simplul fapt că unii operatori comercializează articole textile fără certificare CE nu reprezintă o vătămare relevantă, întrucât autoritatea are libertatea de a solicita un nivel superior de calitate sau siguranță atunci când obiectul achiziției și mediul de utilizare o justifică. Legea nu garantează dreptul operatorilor de a participa cu orice tip de produs disponibil pe piață, ci doar dreptul de a concura în condițiile stabilite în mod transparent de autoritate. În consecință, cerința depunerii declarațiilor CE este proporțională cu obiectul achiziției, justificată prin natura mediului medical și corelată cu necesitatea asigurării unui nivel adecvat de protecție a personalului și pacienților. Aceasta nu restrânge nejustificat concurența și este aplicabilă în mod egal tuturor ofertanților. Critica este respinsă ca nefondată. Critica III – Compoziția materialului Lot 4 Contestatoarea susține că cerința autorității ca halatul medical clasic (Lotul 4) să fie realizat din material 100% bumbac este excesivă, întrucât materialele combinate, precum 65% poliester / 35% bumbac, sunt larg utilizate în industria medicală și oferă avantaje de confort, durabilitate și rezistență la spălări. Operatorul solicită eliminarea cerinței sau acceptarea materialelor mixte, considerând că impunerea bumbacului 100% ar restrânge nejustificat concurența și nu ar fi justificată tehnic. Autoritatea contractantă arată că specificațiile tehnice ale halatului medical clasic sunt prevăzute expres și integral în Caietul de sarcini, unde se stabilește în mod clar:  Material: bumbac 100%  Densitate material: min. 140 g/mp  Culoare: diverse (alb, albastru)  Rezistență la spălări multiple la min. 60°C  Croială unisex, lejeră, cu buzunare aplicate laterale  Lungime: până la genunchi  Închidere frontală (nasturi sau capse) Autoritate subliniază că aceste cerințe au fost publicate transparent în documentația procedurii, sunt parte integrantă din Caietul de sarcini și se aplică în mod identic tuturor operatorilor economici. Pagina 19 din 23

Consiliul reține că, potrivit art. 156 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să stabilească specificații tehnice precise, adaptate nevoilor proprii, cu condiția ca acestea să fie proporționale și legate de obiectul contractului. În speță, cerința referitoare la materialul 100% bumbac este o opțiune tehnică explicită a autorității, inserată în mod clar în Caietul de sarcini, fără ambiguități. Halatul medical clasic face parte din echipamentul purtat zilnic de personal, iar autoritatea este îndreptățită să solicite caracteristici specifice privind confortul, textura, comportamentul la spălări repetate și

compatibilitatea cu fluxurile interne de igienizare la temperaturi ridicate. În lipsa unei interdicții legale, stabilirea materialului exact din care trebuie confecționat produsul reprezintă o manifestare a marjei de apreciere tehnică a autorității contractante. Contestatoarea nu demonstrează existența unei restricții reale sau a unei imposibilități obiective de a furniza produse din bumbac 100%, materiale larg disponibile pe piața echipamentelor medicale și utilizate standard pentru articole destinate spălării la minimum 60°C. Faptul că operatorul preferă materiale mixte nu este de natură să afecteze legalitatea cerinței. Cerința se aplică uniform, este previzibilă și permite o evaluare clară a conformității produselor, fiind pe deplin în concordanță cu principiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, critica este nefondată. Faptul că operatorul economic contestator nu poate respecta toate cerințele stabilite de unitatea medicală nu înseamnă că achizitorul trebuie să modifice documentația după posibilitatea acestuia de a oferta. Așa cum s-a arătat în precedent, autoritatea contractantă este singura care poate stabili necesitatea sa, nu operatorii economici, în funcție de portofoliul lor de produse. Din analiza procesului-verbal privind evaluarea garanției de participare și a DUAE (transmis și înregistrat la CNSC cu nr.81899/19.11.2025) rezultă că ......... nu este un simplu operator interesat, ci a depus efectiv ofertă în cadrul procedurii, în termenul stabilit de autoritatea contractantă. Contestatoarea a formulat criticile sale la adresa documentației de atribuire, însă, în paralel, a decis să participe la procedură și să se supună regulilor acesteia, inclusiv factorilor de evaluare și cerințelor tehnice contestate. Depunerea ofertei confirmă în mod neechivoc că operatorul a acceptat condițiile procedurii și a considerat că poate concura în mod real, chiar în contextul criticilor formulate. Această conduită procesuală are relevanță în aprecierea interesului legitim, în sensul că operatorul nu a fost împiedicat să participe, nu a suferit o vătămare care să îl excludă de la competiție și a avut posibilitatea efectivă de a concura pentru atribuirea contractului. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ........, în contradictoriu cu ............. Pe cale de consecință, va respinge solicitarea contestatoarei ...... privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 21 din 23

Respinge excepțiile formulate de autoritatea contractantă. Respinge, ca nefondată contestația formulată de ....., în contradictoriu cu ....... Respinge solicitarea contestatoarei .... privind obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de juedecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.

Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ........ .......... ......... Redactat practicaua deciziei Mirela-Cerasela RADU Redactată în 4 exemplare. Pagina 23 din 23