Decizie CNSC 3305/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3305/C7/3837 Data: 04.11.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 67913/30.09.2025, formulată de către COMPANIA NAŢIONALĂ DE TRANSPORTURI AERIENE ROMÂNE TAROM S.A., cu sediul în Otopeni, Calea Bucureștilor nr. 224F, județul Ilfov, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J2003001298234, având CUI RO477647, reprezentată legal prin Director General - Costin lonuț Iordache şi convențional prin av. Claudia Hutina, împotriva raportului procedurii nr. 1475/17.09.2025, a comunicării rezultatului procedurii de atribuire nr. 1478/17.09.2025 și a actelor subsecvente, documente emise de către FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE GIMNASTICĂ, cu sediul în București, str. Vasile Conta nr. 16, sector 2, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire prin licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect „Servicii de transport aerian intern şi internațional de pasageri și bagaje de cală, și asigurări medicale de călătorie - 24 luni – Acord cadru”, inițiată prin publicarea SEAP a anunțului de participare nr. CN1083402 din data de 14.07.2025, s-au solicitat următoarele: - admiterea contestaţiei; - anularea raportului procedurii nr. 1475/17.09.2025 de evaluare a ofertelor depuse, prin care oferta depusă de contestator a fost declarată inacceptabilă, şi a comunicării rezultatului procedurii nr. 1478/17.09.2025; - obligarea autorităţii contractante să procedeze la reevaluarea ofertei contestatorului cu respectarea criteriilor din documentaţia de atribuire şi a legislaţiei aplicabile, şi continuarea procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofertele admise. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A., în contradictoriu cu autoritatea contractantă FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE GIMNASTICĂ. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat practicaua deciziei, Mirela Neicu Redactat în 4 exemplare originale, conține 27 pagini Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. (...), formulată de către (...), cu sediul în (...), înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin Director General - (...)şi convențional prin av. (...), împotriva raportului procedurii nr. 1475/17.09.2025, a comunicării rezultatului procedurii de atribuire nr. 1478/17.09.2025 și a actelor subsecvente, documente emise de către (...), cu sediul în (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire prin licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect „Servicii de transport aerian intern şi internațional de pasageri și bagaje de cală, și asigurări medicale de călătorie - 24 luni – Acord cadru”, inițiată prin publicarea SEAP a anunțului de participare nr. (...) din data de 14.07.2025, s-au solicitat următoarele: - admiterea contestaţiei; - anularea raportului procedurii nr. 1475/17.09.2025 de evaluare a ofertelor depuse, prin care oferta depusă de contestator a fost declarată inacceptabilă, şi a comunicării rezultatului procedurii nr. 1478/17.09.2025; - obligarea autorităţii contractante să procedeze la reevaluarea ofertei contestatorului cu respectarea criteriilor din documentaţia de atribuire şi a legislaţiei aplicabile, şi continuarea procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofertele admise. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...) După examinarea documentaţiei de atribuire, contestatorul a depus Propunerea Tehnică şi Financiară, arătând că oferta va rămâne valabilă pentru o perioadă de 120 de zile de la data depunerii ofertelor, respectiv până la 11.12.2025 inclusiv, şi că transmiterea acestei oferte îl va ţine răspunzător. Pagina 1 din 27

Prin adresa de clarificare nr. 1349/27.08.2025, autoritatea contractantă a solicitat, printre altele, documente justificative prin care să fie probată îndeplinirea cerinţei privind un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional, respectiv poliţa de asigurare eliberată de către o companie de asigurări privind garantarea sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/servicii de călătorie asociate, în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare, precum şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Contestatorul a răspuns acestor clarificări, arătând că, potrivit actelor normative în vigoare, respectiv Regulamentului (CE) nr. 785/2004 al Parlamentului şi Consiliului European, (...), în calitate de transportator aerian şi emitent al biletelor de avion pe curse interne şi externe, a pus la dispoziţia autorităţii contractante copia asigurării privind răspunderea faţă de pasageri, bagaje şi mărfuri, emisă în conformitate cu prevederile art. 6 şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004. Totodată, contestatorul a arătat că (...), prin agenţia (...)(...)– agenţie intermediară, deţinătoare a Licenţei de Turism nr. 1992/02.06.2021, poate oferi şi servicii conexe. Obligaţia de a deţine poliţa de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism revine exclusiv agenţiilor de turism organizatoare. Pe site-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, la rubrica Condiţiile şi obligaţiile agenţiilor de turism (https://turism.gov.ro/web/licenta-de-turism/) referitor la instrument de garantare există mențiunea expresă că această obligație apare doar pentru agențiile de turism organizatoare. Cu toate acestea, în cadrul procesului de evaluare a ofertelor, la analiza documentelor suport, Comisia de evaluare a considerat oferta (...)ca fiind inacceptabilă, în temeiul art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016, pe motiv că „ofertantul nu îndeplineşte criteriul de calificare privind nivelul corespunzător al asigurării de risc profesional (poliţă OMT 156/2019) stabilit în documentaţia de atribuire”. Declararea ofertei contestatorului ca inacceptabilă pe motiv de neîndeplinire a criteriului de calificare privind asigurarea de risc profesional este nefondată, astfel: (...)S.A., în calitate de transportator aerian şi emitent de bilete de avion pe curse interne şi externe, deţine asigurarea prevăzută de art. 6 şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004, emisă de (...) poliţele C24/TARO/0002(A) şi C24/TARQ/0003(A) Pentru operatorii de transport aerian, sunt incidente art. 4, art. 6 şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004. În raport cu aceste cerinţe, contestatorul a făcut dovada asigurării aplicabile ofertantului (...)S.A., respectiv un operator aerian, şi nu o agenţie de turism. Asigurarea C24/TARQ/0003(A) este emisă în baza art. 6 şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004, îndeplinind cerinţa privind răspunderea faţă de pasageri, bagaje şi mărfuri. Poliţa de asigurare prevăzută de OMT nr. 156/2019 este aplicabilă agenţiilor de turism, nu companiilor aeriene. Pagina 2 din 27

Prin argumentele prezentate în clarificări referitoare la Agenţia (...)TOURS, contestatorul a arătat motivele pentru care nu este necesară asigurarea emisă în baza OMT nr. 156/2019 pentru această agenţie. Astfel, având în vedere că o parte dintre servicii, respectiv emiterea de bilete, pot fi furnizate şi de Agenţia de Turism (...)TOURS, deţinătoare a Licenţei de turism nr. 1992/02.06.2021, aceasta fiind o agenţie intermediară, s-a arătat că nu este necesară poliţa de asigurare, obligaţia existând doar pentru agenţiile de turism organizatoare, potrivit art. 20 alin. (1): pentru obţinerea unei licenţe de turism valabile pentru activitatea de organizare, agenţia de turism organizatoare are obligaţia de a face dovada constituirii unui instrument de garantare în condiţiile art. 18 alin. (1). Conform art. 18 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, agenţiile de turism organizatoare stabilite pe teritoriul României oferă garanţii privind rambursarea plăţilor efectuate de către sau pe seama călătorilor, în măsura în care serviciile relevante nu sunt furnizate ca urmare a insolvenţei agenţiei de turism organizatoare, aceste garanţii fiind reprezentate de instrumente precum poliţe de asigurare, scrisori de garanţie bancară sau alte mecanisme de garantare legal constituite. Totodată, s-a subliniat că Agenţia (...)(...)reprezintă un dezmembrământ al societăţii (...)S.A., fapt atestat de certificatul constatator al societăţii. În conformitate cu art. 43 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, agenţiile, punctele de lucru sau alte asemenea sedii sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale. Aşadar, contestatorul arată că asigurarea de risc profesional pentru situaţia de faliment nu este aplicabilă Agenţiei (...)TOURS, întrucât riscul de insolvenţă nu există; Agenţia (...)(...)nu poate fi declarată în insolvenţă, întrucât nu este persoană juridică, aceasta fiind un dezmembrământ al persoanei juridice (...)S.A., iar un dezmembrământ al unei persoane juridice nu poate intra în insolvenţă. În continuare, faţă de aspectele semnalate de Comisia de evaluare cu privire la nedepunerea Acordului de asociere dintre (...)S.A. şi Agenţia (...)TOURS, contestatorul arată că s-a produs o înţelegere greşită în privinţa ofertantului. Oferta este depusă de (...)S.A. şi aceasta nu este în asociere cu altă entitate; Agenţia (...)(...)este un dezmembrământ al (...), aşa cum se poate observa în Certificatul constatator la pagina 9, la rubrica „Sedii secundare/puncte de lucru”, astfel încât este nefondată observaţia privind nedepunerea Acordului de asociere dintre (...)şi (...)TOURS. Faţă de aspectele detaliate mai sus, contestatorul a arătat: 1. că ofertantul este (...)S.A., având calitatea de transportator aerian şi emitent de bilete de avion pe curse interne şi externe; 2. că asigurarea (...)este conformă normelor în vigoare aplicabile operatorilor de transport aerian (Regulamentul nr. 785/2004); 3. că (...)(...)este o agenţie a companiei (...)(dezmembrământ, fără personalitate juridică); Pagina 3 din 27

Rezultă că observaţiile Comisiei de evaluare, potrivit cărora oferta contestatorului este inacceptabilă pe motiv de neîndeplinire a criteriului de calificare privind asigurarea de risc profesional, sunt nefondate. Pentru aceste motive, contestatorul solicită admiterea contestaţiei. Prin adresa nr. (...)înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea contestației ca inadmisibilă având în vedere următoarele considerente: I. Contextul procedurii şi situaţia de fapt 1. Obiectul procedurii Autoritatea contractantă a organizat o licitaţie deschisă pentru „Servicii de transport aerian intern şi internaţional de pasageri şi bagaje de cală, şi asigurări medicale de călătorie”, pe o durată de 24 de luni, cu acord-cadru (anunţ de participare nr. CN 1083402/10.07.2025). Valoarea estimată a acordului-cadru a fost de 2.000.000 lei (fără TVA). La procedură au depus oferte cinci operatori economici, inclusiv (...)S.A., niciunul dintre aceştia necontestând documentaţia de atribuire, iar nicio solicitare de clarificări nu a fost formulată anterior depunerii ofertelor. 2. Cerinţa de calificare contestată În Fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă a impus, în mod expres şi uniform pentru toţi ofertanţii, obligaţia de a prezenta un instrument de garantare emis în condiţiile Ordinului Ministrului Turismului nr. 156/2019, având o valoare minimă de 105.000 lei. Aceasta reprezintă poliţa de asigurare privind rambursarea sumelor achitate de călători şi/sau repatrierea acestora în caz de insolvenţă a agenţiei de turism organizatoare, instrument instituit prin Ordinul menţionat în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2018. Pragul de 105.000 lei a fost fundamentat ca echivalent al valorii celei mai mari comenzi subsecvente preconizate în cadrul acordului- cadru, pentru a acoperi riscul maxim aferent serviciilor contractate. Cerinţa a fost încadrată ca și criteriu de calificare referitor la capacitatea economică şi financiară a ofertanţilor (dovada deţinerii unei asigurări de risc profesional la un anumit nivel), condiţie permisă de lege şi proporţională cu obiectul contractului. Cerinţa ca operatorii economici participanţi să deţină o garanţie de rambursare a sumelor plătite de călători (poliţă de asigurare împotriva insolvenţei), în condiţiile Ordinului nr. 156/2019, cu acoperire de minimum 105.000 lei, este considerată legală şi justificată atât prin raportare la legislaţia achiziţiilor publice, cât şi la reglementările din turism. Legalitatea cerinţei în temeiul legislaţiei achiziţiilor publice: Această cerinţă reprezintă un criteriu de calificare privind capacitatea economico-financiară a ofertanţilor, permis de Legea nr. 98/2016. Conform articolelor 172 alin. (1) lit. b), 175 alin. (2) lit. c), 172 alin. (3) şi (5) din aceeaşi lege, autoritatea contractantă are dreptul să solicite dovada încheierii unei asigurări de risc profesional, cu condiţia ca cerinţa să fie legată de obiectul contractului şi proporţională cu acesta. Pagina 4 din 27

Garanţia solicitată este direct legată de obiectul contractului şi este dimensionată proporţional, pragul de 105.000 lei fiind stabilit în funcţie de expunerea maximă per comandă subsecventă. Justificarea cerinţei prin reglementările speciale din turism: Ordonanţa Guvernului nr. 2/2018 prevede obligativitatea ca orice organizator de pachete turistice să asigure protecţia sumelor achitate de călători, inclusiv garanţii financiare pentru rambursare şi repatriere în caz de insolvenţă. Ordinul Ministrului Turismului nr. 156/2019, emis în temeiul acestei ordonanţe, detaliază procedurile şi instrumentele de garantare – poliţă de asigurare de insolvenţă, scrisoare de garanţie bancară, fond de garantare – stabilind şi plafonul minim al acoperirii. Autoritatea contractantă a solicitat un minim de 105.000 lei pentru a acoperi scenariul maxim al sumelor potenţial achitate în avans. Cerinţa a fost inclusă transparent în documentaţia de atribuire, menţionându-se expres obligaţia prezentării poliţei „în condiţiile Ordinului nr. 156/2019” şi pragul de 105.000 lei. În strategia de contractare, autoritatea contractantă a fundamentat introducerea cerinţei, subliniind necesitatea unui nivel adecvat al acoperirii riscurilor aferente serviciilor contractate, în conformitate cu art. 175 din Legea nr. 98/2016. Extras din strategia de contractare: „Autoritatea Contractantă a inclus cerinţa privind prezentarea unei poliţe de asigurare de risc profesional în temeiul art. 175 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care permite solicitarea unui nivel adecvat de acoperire a riscurilor profesionale aferente prestării serviciilor ce fac obiectul contractului. Obiectul procedurii constă în furnizarea de servicii de transport aerian intern şi internaţional de pasageri şi bagaje de cală, precum şi servicii de asigurări medicale de călătorie. Având în vedere specificul acestor servicii, cu impact asupra siguranţei şi intereselor pasagerilor, precum şi asupra derulării în condiţii optime a deplasărilor oficiale finanţate din fonduri publice, Autoritatea Contractantă consideră necesară asigurarea unui cadru minim de garanţii în caz de neexecutare, anulare sau întrerupere a serviciilor ca urmare a insolvenţei prestatorului. Prin urmare, s-a solicitat ca ofertanţii să demonstreze deţinerea unei poliţe de asigurare emisă de o societate de asigurări autorizată, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Turismului nr. 156/2019. Valoarea minimă asigurată, de 105.000 lei, a fost stabilită raportat la valoarea celei mai mari comenzi subsecvente estimate în cadrul acordului-cadru, pentru a reflecta proporţional riscurile reale asociate obligaţiilor asumate prin contract. Cerinţa urmăreşte: - asigurarea continuităţii serviciilor contractate şi evitarea disfuncţionalităţilor cauzate de incapacitatea prestatorului; - protejarea interesului public şi a beneficiarilor finali ai serviciilor finanţate din fonduri publice; - verificarea capacităţii financiare şi profesionale a operatorilor economici de a gestiona corespunzător activităţile contractate, inclusiv obligaţiile legate de asigurarea călătorilor în regim naţional şi international”. 3. Situaţia ofertelor depuse În urma evaluării ofertelor, trei ofertanţi, inclusiv (...)S.A., au fost respinşi ca inacceptabili pentru neîndeplinirea cerinţei menţionate anterior, iar doi ofertanţi au fost desemnaţi câştigători. Pagina 5 din 27

Un alt ofertant, o agenţie de turism, a prezentat o poliţă emisă în condiţiile Ordinului Ministrului Turismului nr. 156/2019, însă cu o valoare sub cea minimă solicitată (100.000 lei faţă de 105.000 lei) şi a fost, de asemenea, respins ca inacceptabil. Acest fapt evidenţiază aplicarea unitară a cerinţei: orice ofertant care nu a făcut dovada poliţei solicitate a fost eliminat din procedură, fără excepţii sau tratamente preferenţiale. (...)S.A. a depus ofertă în nume propriu, fără a indica o asociere sau un terţ susţinător, oferta fiind însoţită de formularul DUAE, în care societatea a declarat că îndeplineşte toate cerinţele de calificare. În etapa de evaluare, comisia de evaluare a solicitat clarificări şi documente suplimentare pentru verificarea îndeplinirii cerinţei privind instrumentul de garantare. (...)S.A. a transmis clarificări şi documente justificative, în încercarea de a demonstra deţinerea unei garanţii conforme cerinţei, însă nu a făcut dovada existenţei unei poliţe emise în conformitate cu Ordinul nr. 156/2019, având valoarea de 105.000 lei, nici în nume propriu, nici printr-o altă entitate. Ca urmare, autoritatea contractantă a emis comunicarea rezultatului procedurii, prin care oferta (...)S.A. a fost declarată inacceptabilă, în temeiul art. 196 alin. (1) şi art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, precum şi art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016. În comunicarea oficială transmisă către (...)S.A., autoritatea contractantă a precizat expres că oferta a fost considerată inacceptabilă deoarece ofertantul nu a îndeplinit criteriul de calificare privind asigurarea de risc profesional, neprezentând poliţa conformă cu Ordinul nr. 156/2019, în valoare de minimum 105.000 lei. Au fost enumerate documentele depuse de (...)S.A. – inclusiv poliţele de răspundere civilă aeronautică emise de (...) şi licenţa (...) (...)– fiind subliniat faptul că acestea nu dovedesc existenţa garanţiei conforme cu Ordinul nr. 156/2019. De asemenea, s-a indicat că, potrivit legii, oferta este considerată inacceptabilă dacă a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte criteriile de calificare. II. Capetele contestației (...)S.A. și poziția Autorității 1. Susținerile contestatorului (...)S.A. a) Inaplicabilitatea OMT nr. 156/2019 la (...) Contestatorul afirmă că, fiind transportator aerian și nu agenție de turism, prevederile OMT nr. 156/2019 nu i s-ar aplica, astfel că nu ar fi obligat să dețină polița prevăzută de acest act. Poziția autorității contractante: cerința nu impune calitatea de agenție de turism, ci existența unui instrument de garantare cu acoperirea stabilită de OMT nr. 156/2019 (rambursare sume și, după caz, repatriere în caz de insolvență); cerința este una de capacitate economico-financiară permisă de Legea nr. 98/2016 (art. 172 alin. (1) lit. b), art. 172 alin. (3), art. 172 alin. (5), art. 175 alin. (2) lit. c)), calibrată pe riscul contractului. b) Așa-zisa echivalență a poliței prezentate Pagina 6 din 27

Contestatorul arată că a prezentat o poliță de răspundere civilă emisă conform Regulamentului (CE) nr. 785/2004 ((...)), pe care o consideră echivalentă cerinței de calificare. Poziția autorității contractante: Regulamentul (CE) nr. 785/2004 reglementează asigurarea răspunderii operatorilor aerieni față de pasageri, bagaje și terți (art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1)) și nu garantează rambursarea sumelor achitate și repatrierea în caz de insolvență; asigurările aeronautice depuse nu sunt echivalente funcțional instrumentului de garantare cerut prin OMT nr. 156/2019. c) Implicarea (...)(...)(structură internă) Contestatorul menționează că emiterea biletelor este derulată prin (...)(...)(fără personalitate juridică, aparținând (...)S.A.), susținând că ofertantul nu ar trebui să prezinte el însuși polița conform OMT nr. 156/2019. Contestatorul invocă existența licenței de agenție de turism (tip intermediar) pentru (...)(...)și faptul că aceasta nu poate intra în insolvență distinct de societatea-mamă, sugerând că garanția de insolvență nu ar fi necesară. 2. Poziţia autorităţii contractante a) Aplicabilitatea cerinţei pentru toţi ofertanţii, indiferent de statut Autoritatea contractantă arată că a solicitat în mod egal tuturor participanţilor dovada unui instrument de garantare echivalent (poliţă/garanţie financiară) pentru protejarea beneficiarului în caz de insolvenţă, condiţie pe care orice ofertant trebuia să o îndeplinească, conform documentaţiei. Faptul că (...), în calitate de transportator aerian, nu are obligaţia legală curentă din legislaţia turismului de a deţine o astfel de poliţă nu îl exonerează de prezentarea acesteia atunci când cerinţa a fost justificată şi introdusă în Fişa de date. Cerinţa derivă din necesitatea acoperirii unui risc specific obiectului contractului şi este încadrată în prevederile legale ale achiziţiilor publice (art. 172 şi art. 175 din Legea nr. 98/2016). Contestatorul nu poate invoca propriul statut pentru a ocoli o cerinţă impusă prin documentaţie. b) Lipsa echivalenţei poliţelor prezentate de (...) Autoritatea contractantă susţine că asigurările conforme Regulamentului (CE) nr. 785/2004 depuse de (...)S.A. acoperă alte riscuri (răspunderea transportatorului aerian faţă de pasageri, bagaje, mărfuri sau terţi în caz de incidente de zbor), în timp ce instrumentul de garantare cerut prin OMT nr. 156/2019 vizează riscul insolvenţei prestatorului de servicii de călătorie şi asigură rambursarea sumelor plătite de beneficiari sau repatrierea acestora în caz de faliment. Cele două tipuri de asigurări au beneficiari, evenimente asigurate şi regimuri juridice diferite; echivalenţa invocată este respinsă. c) Imposibilitatea eludării cerinţei prin invocarea (...)Tours Autoritatea contractantă arată că oferta a fost depusă de (...)S.A. în mod individual, fără declararea (...)(...)ca asociat sau terţ susţinător. (...)Tours, ca structură internă fără personalitate juridică, nu poate fi tratată ca operator economic distinct în procedură. Neexistând un acord de asociere şi un DUAE separat pentru (...)Tours, oferta nu poate fi reconsiderată ca fiind depusă în asociere, astfel că resursele sau eventualele poliţe ale (...)(...)nu pot fi avute în vedere. Nu a fost Pagina 7 din 27

prezentat niciun angajament de susţinere din partea unei terţe entităţi (art. 182 din Legea nr. 98/2016). În consecinţă, întreaga responsabilitate de îndeplinire a cerinţei revenea ofertantului (...)S.A.; la termenul-limită de depunere a ofertelor, acesta nu a făcut dovada instrumentului de garantare solicitat, situaţie calificată ca omisiune obiectivă a ofertantului. Faptul că (...)(...)este agent de turism intermediar nu schimbă situaţia: dacă nici societatea- mamă, nici entitatea afiliată nu deţin o poliţă de garantare a pachetelor turistice, cerinţa rămâne neîndeplinită. Argumentul privind inexistenţa riscului de insolvenţă la (...)(...)este respins, întrucât riscul de faliment există la nivelul ofertantului (...)S.A., iar absenţa personalităţii juridice a unui punct de lucru nu elimină necesitatea garanţiei pentru protecţia sumelor plătite de autoritatea contractantă în caz de incapacitate de plată a contractantului. Notă: Autoritatea contractantă precizează că, chiar dacă (...)(...)ar fi fost formal parte din ofertă – ceea ce nu este cazul – există îndoieli că aceasta ar fi putut, din punct de vedere juridic, să acopere cerinţa. (...) (...)este licenţiată doar ca agenţie de turism de tip intermediar, nu ca organizator, conform licenţei nr. 1992/2021. Potrivit reglementărilor din domeniul turismului, doar agenţiile organizatoare au obligaţia de a constitui garanţii de rambursare a plăţilor. Întrucât (...)(...)nu are calitatea de organizator, este posibil să nu deţină o poliţă de insolvenţă în cuantumul cerut, iar în clarificările transmise de (...)S.A. nu a fost prezentată nicio astfel de poliţă. Contestatorul a admis practic că (...)(...)nu deţine o astfel de garanţie, susţinând doar că „nu este necesară”. Autoritatea contractantă consideră că acest raţionament este eronat: dacă (...)(...)nu poate fi insolvabilă distinct, riscul de insolvenţă subzistă integral la nivelul (...)S.A., persoana juridică ce ar putea intra în faliment, ceea ce impunea cu atât mai mult ca (...)S.A. să prezinte propria garanţie de rambursare. III. Argumentația juridică a autorității contractante 1. Legalitatea și proporționalitatea cerinței de garantare Autoritatea contractantă susține că cerința privind prezentarea unei polițe de asigurare în condițiile OMT nr. 156/2019 (minimum 105.000 lei) reprezintă o exigență legitimă de calificare, întemeiată pe prevederile Legii nr. 98/2016 și direct corelată cu obiectul contractului. Se arată că, potrivit legii achizițiilor publice, autoritatea are dreptul de a stabili, prin documentația de atribuire, cerințe referitoare la situația economico-financiară a ofertanților, cu condiția ca acestea să fie necesare și proporționale (art. 172 alin. (1) lit. b) și art. 172 alin. (3) din Legea nr. 98/2016). De asemenea, se indică faptul că autoritatea poate solicita „dovada asigurării de risc profesional” la un anumit nivel, ca măsură de protecție împotriva riscurilor specifice activității contractate (art. 175 alin. (2) lit. c) și art. 177 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016). Autoritatea contractantă arată că serviciile achiziţionate implică organizarea de călătorii aeriene pentru personalul/beneficiarii săi pe parcursul a doi ani, expunând-o la riscul ca prestatorul să nu-şi poată îndeplini obligaţiile (inclusiv emiterea biletelor deja achitate) în Pagina 8 din 27

eventualitatea unei insolvenţe. Prin urmare, solicitarea unei garanţii financiare împotriva insolvenţei prestatorului este legală şi intrinsec legată de asigurarea bunei execuţii a contractului. Cerinţa a fost formulată clar, nediscriminatoriu şi proporţional. Toţi ofertanţii, indiferent de forma de organizare sau domeniul principal de activitate, au avut aceeaşi obligaţie: prezentarea unui instrument de garantare a rambursării sumelor în caz de insolvenţă, în cuantumul stabilit. Valoarea de 105.000 lei a fost justificată obiectiv, raportată la dimensiunea maximă a prestaţiilor subsecvente anticipate, evitând supra-solicitarea nejustificată a operatorilor economici. Niciunul dintre ceilalţi patru ofertanţi nu a contestat cerinţa şi nu a susţinut că aceasta ar fi neclară sau inadecvată. 2. Diferența dintre garanția OMT nr. 156/2019 și asigurarea conform Regulamentului (CE) nr. 785/2004 Autoritatea contractantă arată că susținerea contestatorului privind echivalența polițelor de asigurare aeronautică depuse ((...)) cu cerința din Fișa de date este eronată. Asigurările prezentate de (...)S.A. nu acoperă riscul vizat de cerința de calificare și, în consecință, nu o pot substitui. Regulamentul (CE) nr. 785/2004 impune transportatorilor aerieni încheierea de asigurări de răspundere civilă pentru daune survenite în cadrul operării aeriene (accidente de aviație, vătămarea pasagerilor, pierderea/deteriorarea bagajelor și mărfurilor, daune cauzate terților). Prin natura lor, aceste asigurări protejează terții doar în situația producerii unor evenimente asigurate și nu acoperă neexecutarea serviciului din motiv de insolvență a operatorului. Prin contrast, instrumentul de garantare reglementat de OMT nr. 156/2019 este conceput pentru riscul specific al insolvenței: garantează rambursarea sumelor plătite în avans de beneficiari pentru servicii de călătorie ori asigurarea repatrierii în cazul în care entitatea care a încasat banii devine insolvabilă. Garanția poate lua forma unei polițe de asigurare de insolvență, a unei scrisori de garanție bancară sau a unui fond de garantare, scopul fiind protecția sumelor achitate de client. În concluzie, asigurarea de răspundere civilă generală a (...)S.A. nu echivalează și nu se suprapune ca acoperire cu asigurarea de rambursare în caz de insolvență cerută prin OMT nr. 156/2019. Contestatorul a furnizat în clarificări un alt tip de poliță, încercând să compenseze lipsa garanției de insolvență cu o asigurare de natură diferită. Echivalența invocată este doar aparentă, întrucât beneficiarii și riscurile acoperite diferă radical: în timp ce polițele depuse acoperă răspunderea față de pasagerii care suferă vătămări sau pierderi în timpul zborului, o poliță în condițiile OMT nr. 156/2019 ar acoperi autoritatea contractantă și/sau personalul său călător în situația în care (...)S.A. nu și-ar mai putea onora obligațiile contractuale din motive financiare. Cele două instrumente corespund unor cadre legale diferite și nu se înlocuiesc reciproc. Acceptarea argumentului contestatorului ar goli de conținut cerința impusă, permițând înlocuirea garanției de insolvență cu asigurări generale obligatorii în domeniul aerian, fără a oferi protecția reală în ipoteza falimentului prestatorului. Pagina 9 din 27

Autoritatea contractantă concluzionează că respingerea ofertei (...)S.A. pentru neprezentarea garanției de insolvență a fost justificată, întrucât documentele depuse erau neconforme cerinței și nu acopereau riscul solicitat; autoritatea contractante a avut dreptul să refuze oferta care nu demonstra capacitatea financiară specifică cerută, iar argumentul echivalenței a fost corect înlăturat. 3. Dezmembrământul (...)(...)– irelevant pentru calificarea ofertantului Autoritatea contractantă arată că, din certificatul constatator ONRC, rezultă că (...)(...)este sediu secundar/punct de lucru al (...)S.A., deci dezmembrământ fără personalitate juridică (art. 43 alin. (3) din Legea nr. 31/1990). Un astfel de dezmembrământ nu are patrimoniu propriu, nu dobândește drepturi și obligații în nume propriu și nu poate intra în insolvență distinct de societatea-mamă. Oferta a fost depusă exclusiv de (...)S.A.; (...)(...)nu a fost declarat asociat, subcontractant sau terț susținător și nu există angajament ferm de susținere (art. 182–183 din Legea nr. 98/2016). În lipsa acestor calități formale, resursele dezmembrământului nu se pot agrega ofertei; calificarea se verifică strict la nivelul ofertantului ((...)S.A.). Distincția invocată de contestator (agenție intermediară, nu organizatoare) nu are impact asupra cerinței: Fișa de date a impus un instrument de garantare conform OMT nr. 156/2019, în cuantum minim 105.000 lei, ca standard de capacitate economico-financiară (art. 175 alin. (1) și alin. (2) lit. c), coroborat cu art. 172 alin. (3)–(5) din Legea nr. 98/2016). Cerința nu condiționează deținerea unei anumite licențe, ci obligă ofertantul să asigure acoperirea riscului de insolvență aferent serviciilor contractate la nivelul minim stabilit. Dacă (...)(...)ar fi deținut un astfel de instrument, ofertantul fie trebuia să participe în asociere, fie să declare terț susținător; nu a făcut-o. Faptul că un dezmembrământ nu poate intra în insolvență nu elimină riscul de insolvență al societății-mamă (ofertantul). În consecință, (...)S.A. trebuia să prezinte propria garanție/poliță conform OMT nr. 156/2019 de minimum 105.000 lei, cerință neîndeplinită. Invocarea dezmembrământului (...)(...)este juridic nerelevantă și nu acoperă lipsa instrumentului de garantare solicitat prin Fișa de date. Oferta rămâne inacceptabilă pentru neîndeplinirea criteriului de calificare, în temeiul art. 196 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; nedepunerea în termen a documentelor-suport solicitate atrage excluderea ofertantului. Corelativ, potrivit art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016 și art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, oferta devine inacceptabilă atunci când ofertantul nu îndeplinește criteriile de calificare stabilite. 4. Lipsa unui terţ susţinător sau a unei asocieri care să acopere cerinţa Autoritatea contractantă arată că o altă susţinere a contestatorului se referă la agenţia (...)Tours, entitate menţionată de (...)S.A. în adresa de clarificări. Se subliniază că oferta a fost depusă de (...)S.A. în mod individual, iar (...)(...)nu a fost indicată ca parte a ofertei, nici ca asociat, nici ca subcontractant şi nici ca terţ susţinător. Simpla menţiune în Pagina 10 din 27

clarificări că serviciile de turism „sunt derulate prin (...)Tours” a fost interpretată de comisia de evaluare drept o explicaţie a modului de operare internă al contestatorului, însă nu poate ţine locul asumării formale a cerinţei de către o entitate eligibilă. Conform legislaţiei achiziţiilor, dacă un ofertant nu îndeplineşte singur o cerinţă de participare, acesta poate participa în asociere cu un partener care deţine resursele necesare (cu acord de asociere şi DUAE separat pentru fiecare) sau poate apela la susţinerea unui terţ (nominalizat în DUAE, cu angajament ferm de susţinere), potrivit art. 182–183 din Legea nr. 98/2016. În absenţa acestor mecanisme formale, ofertantul rămâne exclusiv responsabil de îndeplinirea cerinţelor de calificare. (...)S.A. nu a utilizat niciuna dintre aceste opţiuni: nu a cooptat (...)(...)ca asociat (nu există acord de asociere sau DUAE pentru (...)Tours) şi nu a depus angajament de susţinere din partea unei terţe părţi. Prin urmare, evaluarea s-a raportat strict la capacităţile şi documentele prezentate de ofertantul unic, (...)S.A. Se arată că este, de altfel, discutabil dacă (...)(...)ar fi putut juridic să acopere cerinţa, întrucât este licenţiată doar ca agenţie de turism de tip intermediar, nu ca organizator (conform licenţei nr. 1992/2021). Reglementările din turism prevăd că doar agenţiile organizatoare au obligaţia de a constitui garanţii de rambursare a plăţilor. Neavând calitatea de organizator, este posibil ca (...)(...)să nu deţină o poliţă de insolvenţă în cuantumul cerut şi nici nu a fost prezentată o astfel de poliţă în clarificări. Contestatorul admite practic că (...)(...)nu are o astfel de garanţie, susţinând că „nu este necesară” pe motiv că (...)(...)nu poate intra în insolvenţă separat. Autoritatea contractantă consideră că acest raţionament este greşit: dacă (...)(...)nu poate fi insolvabilă distinct, riscul de insolvenţă subzistă integral la nivelul (...)S.A., persoana juridică ce ar putea intra în faliment. Cu atât mai mult, (...)S.A. trebuia să prezinte propria garanţie de rambursare, neavând acoperire prin vreo entitate separată. În concluzie, se reţine că ofertantul nu a demonstrat cerinţa minimă nici prin forţe proprii, nici sprijinit de alte entităţi. Lipsa unei asocieri sau a unui terţ susţinător valabil desemnat are ca efect menţinerea caracterului inacceptabil al ofertei (...)S.A. (neîndeplinirea unui criteriu de calificare), fără posibilitatea de agregare ex post a resurselor unei entităţi aferente. Toate resursele invocate trebuiau precizate şi probate până la termenul-limită de depunere a ofertei, nu ulterior. (...)S.A. nu poate eluda cerinţa de calificare invocând existenţa unui „dezmembrământ” intern ((...)Tours) în afara cadrului formal al procedurii de atribuire. Potrivit art. 196 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016 şi art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, oferta devine inacceptabilă atunci când ofertantul nu îndeplineşte criteriile de calificare stabilite. 5. Nerespectarea cerinţei minime la termenul-limită – ofertă inacceptabilă conform legii Autoritatea Contractantă arată că neîndeplinirea cerinţei privind instrumentul de garantare a condus corect la respingerea ofertei (...)S.A. ca „inacceptabilă”. Se indică faptul că, potrivit art. 137 alin. (2) lit. b) din Pagina 11 din 27

HG nr. 395/2016 şi art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, o ofertă este inacceptabilă când ofertantul nu îndeplineşte criteriile de calificare. În speţă, (...)S.A. nu a demonstrat calificarea necesară, neprezentând garanţia de risc profesional solicitată. Se menţionează că art. 196 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 permite solicitarea de documente-suport pe parcursul procedurii, iar nedepunerea în termen atrage excluderea ofertantului. (...)S.A. a fost solicitată să clarifice şi să prezinte dovada îndeplinirii cerinţei (poliţa conform OMT nr. 156/2019), însă documentele transmise (poliţele de asigurare aeronautică şi explicaţiile aferente) nu au confirmat îndeplinirea cerinţei minime. În temeiul art. 196 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, nedepunerea în termen a documentelor-suport solicitate atrage excluderea; corelativ, potrivit art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016 şi art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, oferta devine inacceptabilă atunci când nu sunt îndeplinite criteriile de calificare. Neprezentarea unei poliţe conforme OMT nr. 156/2019 (nici la depunerea iniţială, nici în termenul de clarificări) reprezintă o nerespectare a cerinţei de calificare ce nu a putut fi remediată, astfel că decizia de excludere este temeinică şi legală. Se precizează că nu este vorba despre un viciu de formă sau o omisiune minoră, ci despre lipsa unui document esenţial de calificare. Se invocă jurisprudenţa CNSC şi a instanţelor privind obligaţia ofertantului de a-şi dovedi calificarea până la expirarea termenului de depunere, neconformităţile materiale neputând fi acoperite ulterior fără încălcarea principiilor egalităţii de tratament. Se arată că posibilitatea completării ex post a unei cerinţe neîndeplinite (de exemplu, depunerea abia în contestaţie a unei poliţe de insolvenţă) ar echivala cu acordarea unei a doua şanse nelegitime contestatorului, în detrimentul celorlalţi competitori. Se invocă art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind principiul tratamentului egal. Se menţionează că, în etapa de soluţionare a contestaţiei, remedierea voluntară a ofertei nu mai este posibilă, Consiliul analizând contestaţia pe baza actelor din dosarul achiziţiei şi a legalităţii deciziei la momentul adoptării, fără completări ex novo ale documentaţiei de către contestator. Se concluzionează că oferta (...)S.A. a fost corect încadrată ca inacceptabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, ca urmare a omisiunii ofertantului de a-şi demonstra calificarea la termenul stabilit; excluderea din procedură a rezultat din aplicarea strictă a normelor legale şi a regulilor din documentaţie, fără disproporţie sau arbitrariu. 6. Proporţionalitatea măsurii adoptate şi tratament egal aplicat tuturor ofertanţilor Autoritatea contractantă arată că respingerea ofertei (...)S.A. nu reprezintă o sancţiune excesivă sau singulară, ci o consecinţă legală aplicată în mod egal tuturor ofertanţilor aflaţi în situaţii similare. S-a menţinut consecvenţa: orice ofertant care nu a făcut dovada poliţei solicitate a fost respins, iar în cazul (...)S.A. lipsa completă a instrumentului de garantare a constituit un motiv evident de excludere. Pagina 12 din 27

Nu s-au făcut derogări, excepţii sau tratamente preferenţiale; cerinţa a fost aplicată uniform, aceeaşi regulă fiind valabilă pentru toţi. Se susţine că măsura excluderii este proporţională cu gravitatea abaterii. Nedeținerea şi neprezentarea garanţiei de insolvenţă solicitate ar expune autoritatea la un risc major neacoperit, contrar scopului documentaţiei. Acceptarea unei astfel de oferte ar fi incompatibilă cu principiile legalităţii şi diligenţei în utilizarea fondurilor publice, ar încălca criteriile stabilite şi ar periclita asigurarea serviciilor contractate, generând un precedent periculos. Se subliniază că decizia de respingere nu a fost determinată de vicii ale documentaţiei de atribuire sau ale procedurii, ci exclusiv de nerespectarea cerinţei de către ofertant. Cerinţa a fost indicată clar în Fișa de date, toţi participanţii având şanse egale de a o îndeplini. Contestatorul nu a semnalat anterior vreo neclaritate sau disproporţie a cerinţei, ceea ce echivalează cu acceptarea regulilor. Omisiunea de conformare aparţine ofertantului şi nu poate fi imputată autorităţii contractante. În consecinţă, măsura excluderii este temeinică şi legală, rezultând din aplicarea nediscriminatorie a criteriilor anunţate. 7. Aspecte procedurale privind depunerea contestației (Legea nr. 101/2016). Autoritatea contractantă menționează obligația de publicare a contestației în SEAP. Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, aceasta are obligația de a publica în SEAP contestația în termen de o zi lucrătoare de la primirea ei. Contestatorul are obligația, conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, de a transmite contestația către autoritate până cel târziu la expirarea termenului legal de depunere, sub sancțiunea respingerii ca tardivă. În speță, autoritatea contractantă s-a conformat și a publicat contestația (...)S.A. în SEAP. Autoritatea contractantă arată că înțelege să coopereze deplin cu CNSC în procesul de soluționare și că a îndeplinit toate obligațiile legale de notificare în SEAP, precum și de înaintare a punctului de vedere și a dosarului achiziției către Consiliu, în termenele prevăzute de lege (art. 18 alin. (2)). IV. Concluzii și solicitare Autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de (...)S.A. ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de respingere a ofertei. Se arată că oferta contestatorului a fost obiectiv inacceptabilă, întrucât nu a îndeplinit o cerință esențială de calificare (neprezentarea instrumentului de garantare conform OMT nr. 156/2019, în valoare de minimum 105.000 lei). Cerința a fost introdusă legal, justificată prin prevederi normative și prin specificul contractului și a fost aplicată unitar tuturor participanților. Contestatorul nu a suferit un tratament inechitabil; i s-a oferit posibilitatea de a clarifica și de a-și susține oferta, însă nu a demonstrat deținerea calificării necesare în termenele prevăzute de lege. Se menționează că decizia de excludere a fost adoptată în strictă conformitate cu legea (art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016 și art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016), cu respectarea principiilor achizițiilor publice (legalitate, transparență, tratament egal). Orice Pagina 13 din 27

abatere de la aceste principii – precum acceptarea ulterioară a unui document de calificare lipsă – ar aduce atingere integrității procedurii și ar crea un precedent periculos. Autoritatea contractantă susține că a acționat corect și conform atribuțiilor legale, protejând interesul propriu și pe cel al beneficiarilor serviciilor de transport contractate. Autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei şi confirmarea soluţiei de respingere a ofertei (...)S.A. ca inacceptabilă, ca fiind pe deplin legală şi temeinică. Se arată că decizia este rezultatul aplicării stricte a legii şi a documentaţiei de atribuire, contestatorul fiind răspunzător de neîndeplinirea cerinţei care a condus la propria descalificare. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis răspuns la punctul său de vedere al autorității contractante (...), având în vedere următoarele considerente: Contestatorul subliniază argumentele pentru care poliţa de asigurare emisă în temeiul OMT nr. 156/2019 nu constituie instrument de garantare pentru serviciile prestate de companiile aeriene şi indică normele legale aplicabile în materia asigurării/garanţiei serviciilor prestate de aceste companii. În primul rând, (...)a solicitat societăților de asigurare transmiterea unei oferte pentru o poliţă emisă în temeiul OMT nr. 156/2019, însă răspunsul primit a fost că nu există un produs de asigurare conform acestei solicitări, întrucât produsele de acest tip se adresează exclusiv agenţiilor de turism organizatoare, conform prevederilor aceluiași act normativ. În continuare, contestatorul arată că, pentru companiile aeriene, sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) nr. 785/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind cerinţele de asigurare a operatorilor de transport aerian şi a operatorilor de aeronave. Potrivit art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004, operatorii de transport aerian şi operatorii de aeronave prevăzuţi la art. 2 trebuie să fie asiguraţi în conformitate cu acest regulament în ceea ce priveşte răspunderea specifică activităţii aeriene faţă de pasageri, bagaje, mărfuri şi părţi terţe. (...)S.A., în calitate de transportator aerian care operează curse interne și internaționale, deține asigurările prevăzute la art. 6 și art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind cerințele de asigurare a operatorilor de transport aerian și a operatorilor de aeronave, emise de societatea de asigurare (...), având numerele C24/TARQ/0001(A) și C24/TARQ/0003(A), respectiv, asigurarea privind răspunderea față de pasageri, bagaje și mărfuri și asigurarea privind răspunderea față de terțe părți. Așa cum rezultă din polița C24/TARQ/0003(A), aceasta este emisă în temeiul art. 6 și art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 785/2004, fiind astfel îndeplinită cerința referitoare la asigurarea de răspundere față de pasageri, bagaje și mărfuri. Pagina 14 din 27

Totodată, contestatorul menționează că sunt aplicabile și prevederile Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene, care reglementează acordarea licențelor transportatorilor aerieni europeni. Conform art. 9 alin. (1) din acest regulament, autoritățile competente din statele membre trebuie să suspende sau să revoce licența de operare a unui transportator aerian comunitar în cazul în care nu mai sunt convinse că acesta își poate îndeplini obligațiile existente și potențiale pe o perioadă de 12 luni. Potrivit art. 9 alin. (2), aceste autorități sunt obligate să efectueze o evaluare amănunțită a situației financiare a transportatorului și să revizuiască licența în cazul identificării unor probleme financiare sau al declanșării unor proceduri de insolvență ori proceduri similare. În consecință, acordarea licenței de operare pentru un transportator aerian reprezintă o garanție a capacității acestuia de a-și îndeplini obligațiile existente și potențiale pe o perioadă de 12 luni, în baza unei evaluări detaliate a situației sale financiare, evaluare efectuată, în cazul (...), de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Prin documentele anexate, emise în conformitate cu normele legale aplicabile companiilor aeriene, respectiv: (i) Acreditarea IATA; (ii) Certificatele de asigurare de răspunderi legale aeronautice ale C.N.T.A.R. (...)S.A., valabile în perioada 01.12.2024 – 30.11.2025, emise de societatea de asigurare (...) Vienna Insurance Group, respectiv fișierele „C24-TARQ-0001 – General Liabilities ((...))” și „C24-TARQ-0003 – EC 785 Liabilities ((...))”; (iii) Certificatul de asigurare „C24-TARQ-0003 – Montreal Convention ((...))”, prin care sumele asigurate corespund inclusiv limitelor de răspundere prevăzute de Convenția de la Montreal din 1999, ratificată de România, (...)face dovada garanției privind capacitatea de a presta serviciile care fac obiectul contractului. De asemenea, contestatorul precizează că, în cazul altor autorități contractante, documentele menționate au fost considerate ca îndeplinind cerința de garanție pentru prestarea serviciilor de transport aerian. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin licitație deschisă a acordului-cadru cu maxim 10 operatori economici, pe o durată de 24 de luni, având ca obiect „Servicii de transport aerian intern și internațional de pasageri și bagaje de cală, și asigurări medicale de călătorie - 24 luni”, cod CPV 60400000-2 (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. (...)/14.07.2025, stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la data de 11.08.2025, ora 15:00, criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”, valoarea estimată, fără TVA, între 10.000 și 2.000.000 lei, iar valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent fiind de 105.000 lei. Pagina 15 din 27

Așa cum rezultă din Declarația de participare publicată în SEAP la data de 11.08.2025 ora 15:19, în cadrul prezentei proceduri de atribuire au fost depuse cinci oferte. Prin Raportul procedurii nr. 1475/17.09.2025, Comisia de evaluare a stabilit următorul clasament intermediat (...) iar după verificarea documentelor suport DUAE a declarat inacceptabile trei oferte, respectiv cele depuse de: - (...); - (...); - (...), și a declarat câștigătoare ofertele depuse de: (…) Fiind nemulțumită de rezultatul procedurii de atribuire, (...) a sesizat Consiliul, în cadrul termenului legal, solicitând următoarele: - Anularea Raportului Procedurii nr. 1475/17.09.2025 de evaluare a ofertelor depuse, prin care oferta depusă de contestatoare a fost declarată inacceptabilă şi a Comunicării rezultatului procedurii nr. 1478/17.09.2025; - Obligarea autorităţii contractante să procedeze la reevaluarea ofertei contestatoarei cu respectarea criteriilor din documentaţia de atribuire şi a legislaţiei aplicabile, şi continuarea procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofertele admise. (...) a prezentat Consiliului, în original, dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata cauțiunii în sumă de 4.200 lei, constituită prin recipisa de consemnare nr. 211720902/1 data de 01.10.2025, emisă de CEC Bank – Sucursala Piața Victoriei. Recipisa de consemnare a cauțiunii se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cauzei, Consiliul reține următoarele: Prin adresa nr. 1443/15.09.2025, autoritatea contractantă a comunicat ofertantului (...) faptul că oferta depusă de aceasta a fost declarată inacceptabilă potrivit „art. 137 alin. (2) lit. b) și art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, coroborat cu art. 215 alin. (4) și cu art. 196 din Legea nr. 98/2016”. Verificând activitatea Comisiei de evaluare, Consiliul reține că prin adresa nr. 1349/27.08.2025, membrii acesteia au solicitat contestatoarei următoarele: „Conform art. 196 alin. (2) din Legea 98/2016, vă rugăm să transmiteți următoarele documente: - Certificatul Constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului - Extras ONRC privind beneficiarul real al fondurilor - Certificate constatatoare privind lipsa datoriilor la bugetul local și bugetul de stat, pentru sediul central; - Declarație pe propria răspundere pentru toate punctele de lucru unde există obligații de plată; Pagina 16 din 27

o Certificatele vor atesta „lipsa datoriilor restante la momentul depunerii acestora”; - Cazierul judiciar: o al operatorului economic, o al membrilor organului de administrare, conducere sau supraveghere o al persoanelor cu putere de reprezentare, decizie sau control, conform certificatului constatator emis de ONRC/actului constitutiv; - Cazierul fiscal: o al operatorului economic, - Documente justificative care probează îndeplinirea cerinței de experiență similară, în conformitate cu Fișa de Date; (..) - Documente justificative care probează îndeplinirea cerinței privind un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional, în conformitate cu Fișa de Date; Ofertantul (Operator Economic individual sau fiecare membru al asocierii) dovedește că deține o poliță de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Suma minimă asigurată împotriva insolvabilității sau a falimentului Operatorului Economic va fi raportată la valoarea de 105.000,00 lei, valoarea celei mai mari comenzi subsecvente”. (...) a răspuns acestei solicitări după cum urmează: „Referitor adresa de clarificare nr. 1349/27.08.2025, prin care solicitati documente justificative care probeaza indeplinirea cerintei privind un nivel corespunzator al asigurarii de risc profesional, respectiv polita de asigurare eliberata de catre o companie de asigurari privind garantarea sumelor platite de calatori in legatura cu pachetele de servicii de calatorie/servicii de calatorie asociate in cazul insolventei agentiei de turism organizatoare si procedurile de despagubire a calatorilor, precizam ca: - Potrivit actelor normative in vigoare, conform Regulamentului (CE 785/2004) al Parlamentului si Consiliului European, (...)in calitate de transportator aerian si emitent bilete avion pe curse interne si externe poate pune la dispozitia autoritatii contractante copia dupa asigurarea pentru pasageri, bagaje, cargo. - (...)prin agentia (...)(...)- agentie intermediara și nu organizatoare (Licenta de Turism nr. 1992/02.06.2021), poate oferi și servicii conexe; - Obligatia de a detine polita de asigurare eliberata de catre o companie de asigurari în cazul insolvabilității sau falimentului agentiei de turism, revine agentiilor de turism organizatoare. - Pe site-ul de mai jos se pot verifica conditiile si obligatiile agentiilor de turism. https://turism.gov.ro/web/licenta-de-turism/ Pagina 17 din 27

La pct c ref instrument garantare - aceasta obligatie apare doar pentru agentiile de turism organizatoare. 1. Eliberare licentă de turism pentru agentia de turism organizatoare/intermediară - operatorul economic solicită institutiei publice centrale responsabile în domeniul turismului eliberarea licentei de turism înainte de începerea desfășurării activității de organizare, ofertare, comercializare a serviciilor si/sau a pachetelor de servicii de călătorie în baza unei documentații cu următorul conținut; a) declarație standardizată dată pe propria răspundere conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice; b) în cazul instituțiilor publice, organizațiilor, asociațiilor, fundațiilor, cultelor religioase si altora asemenea - copia documentului de înființare (hotărâre de guvern, hotărâre instanță, etc), copia documentului de înregistrare fiscală, statutul sau documentul care atestă posibilitatea desfășurării activității de agenție de turism; c) dovada deținerii unui instrument de garantare în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2018 - numai în cazul agenției de turism organizatoare”. Analizând Fișa de date a achiziției, Consiliul reține că la punctul III.1.2) Capacitatea economică și financiară, autoritatea contractantă a menționat următoarea cerință: „Un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional Modalitatea de indeplinire: Ofertantul (Operator Economic individual sau fiecare membru al asocierii) dovedește că deține o poliță de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Suma minimă asigurată împotriva insolvabilității sau a falimentului Operatorului Economic va fi raportată la valoarea de 105.000,00 lei, valoarea celei mai mari comenzi subsecvente. Modalitatea de îndeplinire: Având în vedere prevederile art.193 alin (6) din Legea nr.98/2016, cu modificările și completările ulterioare, prin care autoritatea contractantă are obligația să selecteze în DUAE «a: indicația globală pentru toate criteriile de selecție», bifa va fi acționată și de operatorii economici la completarea DUAE. Operatorul economic va completa respectivul punct din partea IV fără să trebuiască să completeze nicio altă secțiune din partea IV, secțiunile A, B, C sau D. Ofertanţii vor demonstra îndeplinirea cerinţei prin completarea DUAE cu informaţiile aferente cerinţei solicitate. Ca dovadă preliminară pentru demonstrarea îndeplinirii cerinței minime, Ofertantul va completa informațiile aferente situației sale de fapt în cadrul formularului DUAE (răspuns). În cazul în care Ofertantul este o asociere de Operatori Economici, cerința minimă privind nivelul minim al sumei asigurate prin asigurarea de risc profesional trebuie îndeplinită de fiecare membru al asocierii. Pagina 18 din 27

La solicitarea expresă a Autorității Contractante și în aplicarea prevederilor art. 196 alin. (2) din Legea nr.98/2016, cu modificările și completările ulterioare, documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin DUAE urmează să fie prezentate doar de către ofertantul (Operator Economic individual sau fiecare membru al asocierii) clasat pe primul loc dupa aplicarea criteriului de atribuire până la data finalizarii evaluarii. Documentul suport pentru demonstrarea afirmațiilor din DUAE este polița de asigurare de risc profesional eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Suma minimă asigurată împotriva insolvabilității sau a falimentului Operatorului Economic va fi raportată la valoarea de 105.000,00 lei, valoarea celei mai mari comenzi subsecvente. În cazul în care, din orice motive, documentele justificative solicitate nu sunt în limba română, Operatorul Economic trebuie să prezinte Autorității Contractante versiunea tradusă a respectivelor documente în limba română”. Conform modelului de acord-cadru de servicii, parte integrantă din documentația de atribuire, art. 2, „Următoarele documente constituie acordul-cadru dintre Promitentul Achizitor şi Promitenții Prestatori şi fiecare dintre acestea vor fi considerate si aplicate ca făcând parte integrantă din Contract: - Anexa 1 - Caietul de Sarcini; - Anexa 2 – Propunerea Tehnică; - Anexa 3 - Propunerea Financiară; - Anexa 4 – Acte adiționale, dacă vor exista; - Anexa 5 - Acord de asociere, dacă este cazul; - Anexa 6 - Contracte cu subcontractanții și anexele acestora, dacă este cazul; - Anexa 7 - Angajamente de susținere de terță parte, dacă este cazul; - Anexa 8 - Polița de asigurare eliberată de o companie de asigurări în condițiile Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor, cu modificările și completările ulterioare, în perioada de implementare a acordului-cadru, pe toată durata oricărei comenzi subsecvente încheiate în executarea acordului-cadru. - Anexa - Anexa privind principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal”. În analiza prezentei cauze, Consiliul reține că Ordinul minstrului turismului nr. 156/2019 se aplică exclusiv agențiilor de turism organizatoare și vizează aprobarea procedurilor de garantare a sumelor Pagina 19 din 27

plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Ordinul nr. 156/2019 a fost emis în temeiul art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, precum şi pentru modificarea unor acte normative şi al art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările şi completările ulterioare. Ordonanţa nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, precum şi pentru modificarea unor acte normative prevede la Capitolul V (art. 18 – 22), Protecţia în caz de insolvenţă. Conform art. 18 alin. (1) din Ordonanţa nr. 2/2018: „Agenţiile de turism organizatoare stabilite pe teritoriul României oferă garanţii privind rambursarea tuturor plăţilor efectuate de către sau pe seama călătorilor, în măsura în care serviciile relevante nu sunt furnizate ca urmare a insolvenţei agenţiei de turism organizatoare. Aceste garanţii sunt reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare, fond de garantare a pachetelor de călătorie sau alte instrumente de garantare legal constituite, care pot funcţiona distinct sau asociat. În cazul în care în contractul privind pachetul de servicii de călătorie este inclus transportul de pasageri, agenţia de turism organizatoare asigură şi garanţii pentru repatrierea călătorilor. Se poate oferi continuarea pachetului”. Pe de altă parte, Procedurile de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor, aprobate prin Ordinul nr. 156/2019, prevăd următoarele: • „ARTICOLUL 2 Procedurile de garantare (1) Garanţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din OG nr. 2/2018 pot fi reprezentate de scrisori de garanţie bancară, poliţe de asigurare, contract de fiducie, fond de garantare a pachetelor de călătorie sau alte instrumente de garantare legal constituite. Acestea pot funcţiona distinct sau asociat. (2) Garanţiile se referă la toate plăţile efectuate de călători sau pe seama călătorilor cu privire la pachete, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 12 din OG nr. 2/2018. (3) Agenţia de turism organizatoare garantează plăţile efectuate de călători sau în numele călătorilor, indiferent dacă pachetele sunt comercializate direct călătorilor sau prin intermediul altor agenţii de turism. (4) În cazul în care în contractul privind pachetul de servicii de călătorie este inclus transportul de pasageri, garanţia prevăzută la alin. (1) include repatrierea călătorilor, indiferent dacă executarea pachetului este afectată de insolvenţa agenţiei de turism organizatoare sau călătorii se află în imposibilitatea întoarcerii la locul de plecare sau la locul convenit de părţi”. Pagina 20 din 27

• „ARTICOLUL 3 Poliţa de asigurare în caz de insolvenţă (1) În cazul prevăzut la art. 2 alin. (4), societatea de asigurare organizează în cel mai scurt timp posibil de la notificarea primită de la călător, dar nu mai mult de 12 ore, prin intermediul unui operator specializat, repatrierea călătorilor şi suportă cheltuielile de repatriere sau oferă servicii alternative corespunzătoare pentru continuarea derulării pachetului; în cazul schimbării cazării, prin servicii alternative corespunzătoare se înţelege oferirea cazării într-o unitate cât mai apropiată faţă de cea iniţială în privinţa condiţiilor de confort, în funcţie de disponibilitate. (2) În cazul în care călătorul suportă din fonduri proprii cheltuielile de repatriere, societatea de asigurare are obligaţia de a deconta costul repatrierii astfel cum este definit în prezentele proceduri. (3) Serviciile alternative corespunzătoare, oferite în conformitate cu prevederile alin. (1), sunt echivalente sau de mai bună calitate decât cele specificate în contract. (4) Călătorul poate notifica societatea de asigurare în vederea demarării procedurii de repatriere prin orice mijloc de comunicare, stabilit prin contractul de comercializare a pachetelor de servicii. (5) Poliţa de asigurare constă în garantarea de către societatea de asigurare a riscului de neplată de către agenţia de turism organizatoare a sumelor achitate de călători, cauzată de neexecutarea integrală sau parţială a contractelor de comercializare a pachetului de servicii de călătorie încheiate cu aceştia, în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare, şi, după caz, acoperirea costului repatrierii/repatrierea în situaţia în care călătorii se află în imposibilitatea întoarcerii la locul de plecare sau la locul stabilit de părţi şi în contractul de comercializare a pachetelor de servicii de călătorie este inclus transportul de pasageri”. Din aceste dispoziții, Consiliul constată că Ordinul nr. 156/2019 reglementează un instrument de garantare cu acoperire specifică, respectiv rambursarea sumelor plătite, și după caz, repatrierea călătorilor în caz de insolvență a agențiilor de turism organizatoare. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că, la pagina 19, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Alte cerințe aplicabile Ofertantului: Ofertantul deține și asigură pe toată durata oricărei comenzi subsecvente încheiat în executarea Acordului-Cadru, astfel cum rezultă din prezenta procedură: i. acreditarea I.A.T.A. sau echivalent validă; ii. Licența de turism validă, în cazul agențiilor de turism; iii. polița de asigurare eliberată de o companie de asigurări în condițiile Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare și procedurile de despăgubire a călătorilor”. Pagina 21 din 27

Din dispozițiile documentației de atribuire, Consiliul constată că polița de asigurare în discuție, a fost solicitată pentru toți ofertanții (nu doar pentru agențiile de turism organizatoare), la redactarea documentației de atribuire autoritatea contractantă luând în considerare faptul că la procedura de atribuire pot participa și ofertanți care nu sunt agenții de turism organizatoare. Edificatoare în acest sens sunt prevederile de la lit. ii) și iii) anterior reproduse precum și dipozițiile din Fișa de date, punctul III.1.2) Capacitatea economică și financiară, care se referă la ofertant [art. 3 alin. (1) lit. gg) din Legea nr. 98/2016: „ofertant” – „orice operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire”] :„Ofertantul (Operator Economic individual sau fiecare membru al asocierii) dovedește că deține o poliță de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Suma minimă asigurată împotriva insolvabilității sau a falimentului Operatorului Economic va fi raportată la valoarea de 105.000,00 lei, valoarea celei mai mari comenzi subsecvente”. Practic, prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a extins prevederi legale aplicabile doar agențiilor de turism organizatoare, la toți ofertanții, indiferent de calitatea acestora (agenție de turism intermediară/organizatoare sau nu, companii aeriere etc.), solicitând prezentarea de către ofertanți a unui instrument de garantare care să vizeze rambursarea sumelor plătite, și după caz, repatrierea călătorilor în caz de insolvență a ofertantului/operatorului economic (prin urmare, autoritatea contractantă a solicitat doar acoperirea riscului de insolvență), deoarece orice societate (nu doar agențiile de turism organizatoare), poate intra în insolvență. În speță, (...) a respectat principiul transparenței stipulat de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, aducând la cunoștința tuturor operatorilor interesați toate informațiile referitoare la aplicarea procedurii de atribuire. În cazul în care prevederile documentației de atribuire anterior menționate, nu erau clare pentru contestatoare aceasta avea posibilitatea de a solicita autorității contractante, conform dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire” sau putea chiar să conteste aceste dispoziții în cadrul termenului legal stipulat de art. 8 din Legea nr. 101/2016. Prevederile documentației de atribuire nu au fost contestate de către ofertanți în termenul legal avut la dispoziție, astfel că acestea și-au dobândit forța obligatorie atât pentru ofertanți, care aveau obligația de a prezenta ofertele în conformitate cu cerințele stabilite în documentația de atribuire, cât și pentru autoritatea contractantă, care avea obligația de a verifica ofertele prin raportare la cerințele expres stabilite în documentația de atribuire. Pagina 22 din 27

Încă de la publicarea în SEAP a documentației de atribuire, operatorii economici interesați au luat la cunoștință de faptul că ofertanții vor trebui să prezinte „o poliță de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 (...)”. Documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – „ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției”, precum și art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 – „ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire”. Prin depunerea ofertelor la procedură, ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate accepta nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel, cum un contract constituie legea părților și documentația de atribuire are aceeași valoare pentru ofertanți și autoritatea contractantă, iar niciuna dintre acestea nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Se impune a fi subliniat că, în concursul dintre clauzele documentației și clauzele legii, lato sensu, prevalează primele, în sensul că autoritatea contractantă este ținută să aplice mai întâi propria documentație de atribuire care guvernează licitația, rămasă definitivă prin neatacare, și în subsidiar normele legale. Dacă documentația de atribuire intra în conflict cu legea, acest conflict trebuia soluționat prin atacarea respectivei documentații în termenul stabilit de lege, iar nu la mult după expirarea lui, la sfârșitul licitației (de către un ofertant rămas în pasivitate). În cadrul concluziilor scrise, ofertanta contestatoare (transportator aerian și emitent de bilete de avion) susține că a solicitat „asiguratorilor transmiterea unei oferte pentru o poliță de asigurare emisă în temeiul OMT 156/2019, însă răspunsul primit a fost că nu au o soluție/un produs de asigurare conform solicitării (...), produsul companiilor de asigurare adresându-se exclusiv agențiilor de turism organizatoare, cum de altfel este precizat în OMT nr. 156/2019”, însă nu face dovada afirmațiilor sale, deși sarcina probei îi incumbă conform dispozițiilor art..249 din Codul de procedură civilă [„Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”]. Pe de altă parte, o astfel de dovadă ar fi fost relevantă în cazul formulării, în cadrul termenului legal stipulat de art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016], a unei contestații împotriva prevederilor documentației de atribuire, lucru care în speță nu s-a întâmplat. Analizând documentele de calificare și propunerea tehnică a ofertantului (...), Consiliul reține următoarele: - în cadrul documentelor de calificare, ofertantul contestator a inclus licența de turism nr. 1992/02.06.2021 a (...)TOURS, agenție de turism intermediară, a Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române (...)S.A.; - în cadrul propunerii tehnice, ofertantul contestator a menționat următoarele: Pagina 23 din 27

Ca urmare a solicitării de clarificări nr. 1349/27.08.2025, ofertanta contestatoare a prezentat, printre alte documente, și pe următoarele: - Certificatul constatator nr. 2859293/13.08.2025 al ofertantului (...) din care rezultă, următoarele informații (pagina 9): (...) - Certificatele de asigurare nr. C24/TARO/0003 și C24/TARO/0001 care nu vizează rambursarea sumelor plătite, și după caz, repatrierea călătorilor în caz de insolvență, prin urmare nu este acoperită situația neexecutării serviciului din motive de insolvență, astfel cum s-a solicitat prin documentația de atribuire ci doar situația producerii unor alte evenimente (accident, vătămare corporală, pierderea bagajelor etc.). Față de cele mai sus menționate, Consiliul apreciază ca fiind relevante susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere: „asigurarea de răspundere civilă generală a (...)S.A. NU echivalează şi nici nu se suprapune ca acoperire cu asigurarea de rambursare în caz de insolvenţă cerută prin OMT 156/2019. Contestatorul a furnizat în clarificări exact tipul greşit de poliţă, încercând să compenseze lipsa garanţiei de insolvenţă cu o asigurare de altă natură. Echivalenţa declarată de (...)este doar aparentă, întrucât beneficiarii/terţii despăgubiţi diferă radical: în timp ce poliţele (...) depuse acoperă răspunderea faţă de pasagerii care suferă vătămări sau pierderi în timpul zborului, o poliţă OMT 156/2019 ar acoperi autoritatea contractantă (şi/sau personalul acesteia călător) în situaţia mult mai gravă în care (...)S.A. ar înceta să-şi poată onora obligaţiile contractuale Pagina 24 din 27

din motive financiare. Cele două instrumente corespund unor cadre legale diferite şi nu se înlocuiesc reciproc. In plus, dacă s-ar accepta argumentul contestatorului, cerinţa impusă ar fi golită de conţinut, permiţând oricărui transportator aerian să invoce asigurările generale (pe care oricum legislaţia aeriană îl obligă să le aibă) în locul garanţiei de insolvenţă - ceea ce nu ar oferi nicio protecţie reală autorităţii contractante în ipoteza falimentului prestatorului”. În acest context, Consiliul apreciază că acceptarea ofertei (...)în condițiile în care acest ofertant nu a prezentat autorității contractante garanția de insolvență solicitată prin prevederile documentației de atribuire ar echivala cu o încălcare a dispozițiilor acesteia și ar expune autoritatea contractantă unui risc pe care aceasta a dorit să-l evite, riscul de insolvență al ofertantului. Consiliul nu poate reține susținerile contestatoarei referitoare la faptul că acordarea licenței de operare pentru un transportator aerian reprezintă garanția că acesta își poate îndeplini obligațiile existente și potențiale pe o perioadă de 12 luni, având în vedere evaluarea amănunțită a situației financiare realizată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având în vedere, pe de o parte, prevederile documentației de atribuire [„Ofertantul (Operator Economic individual sau fiecare membru al asocierii) dovedește că deține o poliță de asigurare eliberată de către o companie de asigurări în condițiile Ordinului Ministrului Turismului Nr. 156/2019 pentru aprobarea Procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenţei agenţiei de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor. Suma minimă asigurată împotriva insolvabilității sau a falimentului Operatorului Economic va fi raportată la valoarea de 105.000,00 lei, valoarea celei mai mari comenzi subsecvente”], obligatorii atât pentru autoritatea contractantă cât și pentru ofertanți, iar pe de altă parte durata prezentului acordul-cadru care este de 24 de luni Față de cele mai sus menționate, Consiliul apreciază ca fiind în acord cu prevederile documentației de atribuire respingerea ofertei depusă de (...) Răspunsul contestatoarei la solicitarea de clarificări nr. 1349/27.08.2025 este neconcludent deoarece, aceasta nu a prezentat polița de asigurare solicită prin documentația de atribuire. Este evident faptul că, în cazul în care ofertantul contestator considera că solicitarea de clarificări încalcă legislația în vigoare sau excedează dispozițiilor documentației de atribuire, acesta avea posibilitatea legală de atacare a ei, pe calea unei contestații formulată în baza dispozițiilor Legii nr. 101/2016. Faptul de a nu fi atacat în mod legal o astfel de cerere de clarificări primită din partea achizitoarei, are drept consecință directă respectarea obligației de a răspunde concludent la aceasta, sub sancțiunea expresă prevăzută de lege pentru cazul contrar, respectiv respingerea ca inacceptabilă a ofertei, conform art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Pagina 25 din 27

Consiliul stabilește că singura posibilitate legală de a înlătura efectul unei solicitări de clarificări a ofertei, în cazul în care aceasta nemulțumește destinatarul ei ofertant, este anularea ei pe calea unei contestații prin care este atacată. În acest context, este lipsită de relevanță și de efecte nemulțumirea ofertantului cu privire la clarificările ce îi sunt cerute, aduse la cunoștința autorității contractante prin intermediul răspunsului la solicitarea acesteia. Orice critică adusă pe această cale nu este de natură să înlăture caracterul obligatoriu al cererii primite și nici obligația de a răspunde concludent pe fondul aspectelor ofertei puse în discuție și necesar a fi lămurite pentru achizitoare, în raport de prevederile documentației de atribuire. Astfel, Consiliul observă că ofertanta contestatoare, contrar solicitării exprese și explicite primite de la autoritatea contractanta, nu a transmis acesteia polița de asigurare în discuție impusă prin dispozițiile documentației de atribuire, situație în care operează sancțiunea expresă prevăzută la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, respectiv respingerea ca inacceptabilă a ofertei. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de (...), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat practicaua deciziei, Mirela Neicu Redactat în 4 exemplare originale, conține 27 pagini Pagina 26 din 27

Pagina 27 din 27