Decizie CNSC 1982/2021

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1982/C5/1664 Data: 06.09.2021 Prin contestația datată 06.07.2021, depusă în original, înregistrată la Consiliu sub nr. 34675/06.07.2021, AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul în municipiul Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița, având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în comuna Aninoasa, satul Viforâta, str. Mihai Viteazu nr. 3, județul Dâmbovița, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J15/530/1992, având CIF RO 917713, reprezentată legal prin Stancu Ioan, în calitate de administrator și convențional, prin avocat Simona- Elena Stoicuț, a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul procedurii de atribuire „simplificată”, on-line, fără etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Execuție lucrări aferente proiectului «Modernizare și eficientizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna Vinderei, județul Vaslui», cod CPV 45310000-3 (Rev.2), organizată de COMUNA VINDEREI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în comuna Vinderei, str. Principală nr. 1, județul Vaslui și a solicitat obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, precum și obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost soluționată prin Încheierea nr. 1840/C5/1664/19.07.2021, în sensul că aceasta a fost respinsă, ca rămasă fără obiect. CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Admite, în parte, contestația formulată de AMIRAS C&L IMPEX SRL, în contradictoriu cu COMUNA VINDEREI, în calitate de autoritate contractantă și obligă autoritatea contractantă la clarificarea/remedierea documentației de atribuire, potrivit considerentelor deciziei, măsuri corective care vor fi publicate în SEAP în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, aceasta va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea AMIRAS C&L IMPEX SRL cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației și obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoarea AMIRAS C&L IMPEX SRL a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației. Respinge cererea contestatoarei AMIRAS C&L IMPEX SRL de obligare a autorităţii contractante la plata sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli disproporţionate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1982/C5/1664 Data: 06.09.2021 Prin contestația datată 06.07.2021, depusă în original, înregistrată la Consiliu sub nr. 34675/06.07.2021, ..., cu sediul în municipiul ..., având sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal prin ..., în calitate de administrator și convențional, prin avocat ..., a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul procedurii de atribuire „simplificată”, on-line, fără etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică având ca obiect „Execuție lucrări aferente proiectului «Modernizare și eficientizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna Vinderei, județul Vaslui», cod CPV 45310000-3 (Rev.2), organizată de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ... și a solicitat obligarea autorității contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale, suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, precum și obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost soluționată prin Încheierea nr. 1840/C5/1664/19.07.2021, în sensul că aceasta a fost respinsă, ca rămasă fără obiect. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: În conținutul contestației, ... susține că, prin modalitatea de redactare a documentației de atribuire, au fost încălcate principiile tratamentului egal, al transparenței și al proporționalității. Pagina 1 din 29

O primă critică adusă de către contestatoare vizează specificația tehnică din cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat (AIL), în care se solicită „Eficiență luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă): minim 160 lm/W”, cerință pe care o consideră eronată, întrucât AIL trebuie să corespundă în totalitate cerinţelor din punct de vedere luminotehnic, rezultate din Dialux, conform standardului 13201:2015 pentru fiecare categorie de drum. Contestatoarea consideră că autoritatea contractantă trebuie să solicite orice aparat de iluminat care nu depăşeşte o anumită putere, dar care să se încadreze pe o categorie de drum specificată în proiectul tehnic, iar ofertantul trebuie să prezinte simulările în softuri specializate care să dovedească încadrarea cu un anumit aparat de iluminat, de o anumită putere, în categoria de drum. Contestatoarea observă că, în breviarul de calcul luminotehnic din proiectul tehnic, la fişa de date privind produsul „Corp de iluminat 22W”, este menționat faptul că „fluxul luminos al sursei de lumină LED (Diodă emiţătoare de lumină)” este de 3520 lm, însemnând că, pentru o putere de 22W, eficienţa LED-urilor este de 160 lm/W, aceeaşi eficienţă, în mod greşit, fiind păstrată şi pentru eficienţa luminoasă a întregului corp de iluminat (aceeaşi situaţie este regăsită şi pentru corp de iluminat 53W). În acest caz, contestatoarea menționează că este vorba de eficienţa aparatului/corpului de iluminat care, în mod eronat, a fost trecută ca şi cum eficienţa surselor de lumină este egală cu eficienţa aparatului/corpului de iluminat, însemnând o eficienţă de 100%, care nu se regăseşte tehnologic şi practic în acest moment. În continuare, contestatoarea prezintă, sub formă tabelară, documentaţii tehnice ale lentilelor fabricate de mai mulţi lideri mondiali în domeniul optic în iluminatul cu LED-uri. Față de aceste aspecte, ... consideră că se impune ca autoritatea contractantă să solicite un flux luminos conform standardului SR EN13201 și SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum. A doua critică a contestatoarei vizează fișele tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, prin care se solicită următoarele: „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” și consideră că autoritatea contractantă trebuia să respecte standardele SR EN 13201 și SR EN 60598. Comparând fişele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde autoritatea contractantă solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară şi securizată, cu prevederile standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598, contestatoarea constată că Ghidul aferent Programului privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, nu impune astfel de cerinţe, motiv pentru care fişele tehnice conţin cerinţe restrictive cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. Astfel, se artă că sticla are rolul de a etanşa compartimentul optic şi de a corespunde la testul de praf şi apă conform standardului SR EN 60529:1995. Fiind o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri, foarte mulţi producători au renunţat la folosirea sticlei cu rol de etanşare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens” prevăzută cu Pagina 2 din 29

garnitură din cauciuc siliconic care asigură în acelaşi timp dispersia luminii conform cerinţelor de SR EN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă. Soluţia de compartiment optic formată din lentila „multilens” este mai eficientă din punct de vedere optic deoarece se foloseşte tehnologia TIR (Total Internal Reflection), unde eficienţa optică este de peste 92%. Faţă de cele de mai sus, contestatoarea solicită eliminarea acestei cerințe sau reformularea în sensul următor: „compartimentul optic să fie protejat cu sticlă, policarbonat, cauciuc siliconic transparent sau alte materiale folosite ca dispersor în tehnologia iluminatului cu LED-uri, toate tratate UV”. În continuare, ... critică specificațiile tehnice „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” și „Compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; Nu se acceptă aparate de iluminat pentru care dispersorul este lipit de carcasă” din cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat și învederează că, în standardul SR EN 60598-1, secţiunea II.3 intitulată „Condiţii speciale Corpuri de iluminat pentru iluminat public” și standardul SR EN 60598-2, -3, nu menționează soluţii de proiectare şi „contracţie” a aparatului de iluminat, respectiv cum şi în ce fel trebuie să se deschidă compartimentul accesorii. Contestatoarea precizează că accesul la compartimentul de accesorii al aparatului de iluminat, unde se regăsesc circuitele electrice, ar trebui să nu fie facil deschiderii de către orice persoană, existând pericol de electrocutare, pentru operaţiile de mentenanţă nefiind necesar accesul în compartimentul accesorii. Mentenanţa la un aparat de iluminat cu LED-uri presupune, conform standardelor europene, curăţarea de praf a compartimentului optic, degajarea crengilor din imediata apropiere a aparatelor de iluminat, îndepărtarea oricăror corpuri străine ce se afla pe aparatul de iluminat (cuiburi de păsări, etc). În situaţia în care trebuie să se intervină la compartimentul electronic, acest lucru nu mai reprezintă mentenanţă, ci reparaţie. Având în vedere cele mai sus prezentate, contestatoarea solicită eliminarea acestor cerințe. O altă specificație tehnică contestată din cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat se referă la „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)”, fiind o restricție cu privire la designul aparatului de iluminat prin falsul argument al disipării de căldură şi acumularea de murdărire pe aparat. Astfel, contestatoarea subliniază că problemele de murdărie care apar pe corpurile de iluminat stradale sunt probleme vechi, inclusiv la corpurile clasice cu tehnologie Mercur, Sodiu sau orice altă tehnologie Pagina 3 din 29

folosită, iar din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striaţii, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ţinut cont de aceste aspecte, astfel încât eficienţa corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striaţii, cu decupaje sau plan - fără striaţii - va menţine pe suprafaţa superioară puţină mizerie care nu afectează eficienţa corpului de iluminat, indiferent de design. Totodată, contestatoarea aduce la cunoștință că, este cunoscut în studiile de specialitate, că pasările şi mizeria naturală se depun indiferent de forma constructivă. Din acest motiv, producătorul a căutat propria soluţie ca acest aspect să nu îi afecteze răcirea corpului de iluminat, iar solicitarea ca acesta să nu prezinte striaţii sau decupaje este doar o limitare a participanţilor la licitaţie. ... critică specificația tehnică din fișele tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, potrivit căreia „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal” și solicită ca autoritatea contractantă, în măsura în care insistă cu privire la această bulă montată pe lampă, să achiziţioneze şi dispozitive de vedere la distanţă, întrucât bula nu are mai mult de 2-3 cm, nu se poate vedea cu ochiul liber de la nivelul solului până la înălţimea de 8-10 m unde este lampa cu bulă. Astfel, contestatoarea consideră cerinţa ca fiind restrictivă și solicită eliminarea acesteia, întrucât nu se justifică având în vedere modalitatea de stabilirea a poziţiei orizontale prin nivelă. În continuare, contestatoarea învederează că autoritatea contractantă a solicitat în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, prezentarea unor mostre funcționale, fără să precizeze clar când și în ce mod se vor prezenta acestea și de către cine, apreciind că este normal ca mostrele funcţionale să fie prezentate doar de cel clasat pe primul loc. De asemenea, se mai arată că, în fișele tehnice 2, 3 și 4, autoritatea contractantă solicită „ca hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena”, considerând această solicitare ca fiind restrictivă, întrucât sistemul de control fără fir al aparatului de iluminat se poate monta şi pe carcasa aparatului de iluminat într-un modul care conţine şi antena de comunicaţie, iar acest modul corespunde criteriilor de IP şi IK. O altă neclaritate rezultă și din sintagma „se va monta în exterior”, fără a se preciza şi detalia al cui exterior solicitând modificarea cerinței în sensul că „Echipamentul care permite controlul de la distanţă al aparatului de iluminat se poate monta atât în interiorul aparatului cât şi în exterior pe corpul aparatului de iluminat cu respectarea gradului de protecţie şi rezistenţă la impact solicitat pentru aparatul de iluminat”. O altă critică vizează specificația tehnică „Reţeaua locală RF va asigura o cale redundantă de comunicare cu serverul. În cazul în care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directă cu serverul, un alt echipament va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontală și le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticală către serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar dacă datele și funcţionarea este asigurată prin acest mod, defecțiunea va fi Pagina 4 din 29

vizibilă în Interfaţa utilizator. Comunicarea dintre modulul central de Interfaţă si echipamentele din teren se realizează exclusiv prin protocoale de comunicaţie radio (LoRa sau echivalent)”, din cadrul fișei tehnice nr. 4, în care autoritatea contractantă face referire, în prima parte la comunicație GSM/LTE/NBIoT, iar în a doua parte, la protocoale de comunicaţie LoRa sau echivalent. Astfel, contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă trebuie să decidă ce sistem de comunicaţie doreşte a se folosi, respectiv: comunicaţie GSM/GSM şi radio (LoRa sau echivalent) sau orice tip de comunicaţie, enunţul aferent solicitării fiind neclar şi lăsând loc de interpretări. ... critică și cerința „capturi de ecran pentru demonstrarea cerinţelor” din cadrul fișelor tehnice nr. 4 și 5, considerând că autoritatea contractantă solicită accesul neautorizat în sistemul de telegestiune a unei terţe localităţi. Prin urmare, având în vedere clauzele de confidențialitate aferente sistemului de telegestiune implementat în localități, acest acces nu poate fi permis. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui obligată să solicite aceste capturi de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune doar ofertantului clasat pe locul unu şi doar după semnarea unui acord de confidenţialitate. Se mai contestă și specificația tehnică „Sistem de operare: Linux x 86_64” din fișa tehnică nr. 4, cap. „Server de backup și redundanţă”, unde autoritatea contractantă face referire la o anumită marcă, fără a menţiona „sau echivalent”. De asemenea, se mai arată că în fișa tehnică nr. 4, se solicită ca „Sistemul de telemanagement /.../ să fie compatibil TALQ /.../ se acceptă platforme similare TALQ /.../”, respectiv, „Sistemul de telegestiune propus este compatibil TALQ. Se va prezenta certificat/confirmare membru TALQ iar producătorul sistemului va apărea pe pagina de internet a consorţiului TALQ în lista membrilor asociaţi. https://www.talq-consortium.org/”, contestatoarea susținând că introducerea cerinţei ca sistemul de telegestiune să fie certificat TALQ are drept efect crearea unui obstacol nejustificat pentru ofertanţi, restrângând astfel concurenţa şi încălcând principiile achiziţiilor publice. Astfel, contestatoarea învederează că această certificare se obţine comercial, prin achitarea unei cotizaţii de membru, fiind absurd ca autoritatea contractantă să solicite şi să impună tuturor ofertanţilor să achite aceste cotizaţii înainte de semnarea unui contract doar pentru a se califica în procedură şi a depune oferta, prin urmare, solicitând eliminarea dispoziţiilor cu privire la certificarea TALQ. În continuare, autoarea contestației face trimitere și la fișele tehnice nr. 4 și 5, în care se solicită „afişare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută in curent continuu” și solicită eliminarea cerinței, întrucât majoritatea echipamentelor utilizate pentru această aplicaţie folosesc metode de afişare şi semnalizare diferite: afişaj TFT, afişaj LCD, afişaj LED, afişaj OLED, afişaj alfanumeric, sau altele. Alegerea tipului de afişaj nu trebuie să fie restrictivă - fiecare producător îşi alege o tehnologie de fabricaţie şi nu trebuie să fie influenţat în procesul de fabricaţie de Pagina 5 din 29

diferite caracteristici introduse doar cu rolul de a exclude un anumit produs ofertat. Astfel, contestatoarea solicită eliminarea cerinței și înlocuirea cu următoarea: „Sistemul va avea în componenţa sa un echipament ce va trebui să asigure afişare și control prin intermediul unui afișaj TFT/afișaj LCD/afișaj LED/afișaj OLED/afișaj alfanumeric, sau altele”, acordând operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu ori de restrângere artificială a concurenţei, solicitând eliminarea aceste cerințe înlocuind-o cu „Sistemul va avea în componenţa sa un echipament ce va trebui să asigure afişare si control prin intermediul unui afișaj TFT/afișaj LCD/afișaj LED/afișaj OLED/afișaj alfanumeric, sau altele”. Ultima specificație tehnică contestată vizează cerința „ca punctele de aprindere pe fiecare linie electrică în parte să fie controlate ON-OFF fără conexiune la GSM sau internet” din fișa tehnică nr. 5, contestatoarea considerând-o nerealizabilă, întrucât nu poate fi făcută o comandă de la distanţă a unui dispozitiv fără o conexiune la GSM sau internet. Dacă autoritatea contractantă doreşte controlul dispozitivelor fără conexiune la GSM sau internet, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă va trebui să menționeze care este modalitatea de a controla de la distanţă un dispozitiv fără a utiliza conexiune GSM sau internet. În final, ... subliniază că susținerile sale din contestație sunt întărite de Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară realizat de expertul tehnic dr. ing. Ionel Marcel, de punctul de vedere emis de Comitetul National Român de Iluminat, precum și de o serie de extrase din decizii CNSC similare. În dovedire, ... a depus la dosarul cauzei, în copie, un set de înscrisuri. Prin adresa nr. 35087/1664/C5/07.07.2021, Consiliul a solicitat contestatoarei să depună la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii în cuantum de 17.282,85 lei. Prin adresa depusă în original, înregistrată la Consiliu sub nr. 34948/07.07.2021, ... a depus, în original, Recipisa de consemnare nr. 207311572/1 din 02.07.2021, eliberată de CEC Bank – Sucursala Târgoviște, în sumă de 17.300 lei. Prin corespondența transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 37024/19.07.2021, reprezentantul convențional al contestatoarei a remis dovada cheltuielilor de judecată, respectiv, Factura seria SS nr. 134/12.07.2021, în sumă de 1000 lei și dovada plății. Consiliul a solicitat autorității contractante ..., prin adresele nr. 38674/1664/C5/27.07.2021 și nr. 41103/1664/C5/ 06.08.2021, înaintarea dosarului achiziției publice, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 18/2016, precum și dovezi privind publicarea în SEAP a contestației și transmiterea punctului de vedere către contestatoare. ... a răspuns la solicitarea CNSC nr. 41103/1664/ C5/06.08.2021, prin adresa nr. 4193/10.08.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 41751/11.08.2021, prin care a precizat faptul că nu a primit contestația formulată de .... Pagina 6 din 29

Prin corespondența transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 42494/13.08.2021, autoritatea contractantă a remis punctul de vedere referitor la contestație, însoțit de o parte din dosarul achiziției publice. În punctul de vedere, ... susține că autoritățile contractante au obligația de a achiziţiona produse, servicii şi lucrări la nivelul de performanţă bazată pe necesitate şi oportunitate și nu pe ce au unii comercianți de vânzare. De asemenea, se invocă și jurisprudența Consiliului. În ceea ce privește prima critică referitoare la „Eficienţă luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă): minim 160 Im/W”, autoritatea contractantă arată că eficiența luminoasă a unui aparat de iluminat (exprimată în Lm/W - lumeni/watt) este un parametru de calitate care influențează în mod direct consumul de energie electrică. Cu cât eficienţa luminoasă este mai mică, cu atât puterea instalată a aparatului de iluminat (implicit şi consumul aparatului de iluminat) trebuie să fie mai mare, astfel că, a fost solicitat un aparat de iluminat cu o înaltă eficiență luminoasă. Contrar susţinerilor contestatorului, autoritatea contractantă menționează că eficienţa luminoasă de 160 Lm/W a fost solicitată pentru întregul aparat de iluminat şi nu pentru sursa de lumină (LED-ul). Cu privire la presupusa eficienţă de 100% care ar fi fost solicitată prin documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă învederează că aceasta nu există, cerinţa fiind clară şi orientată către eficienţa aparatului de iluminat, eficienţa LED-ului (a sursei de lumină). În cazul aparatelor de iluminat cu LED-uri fluxul luminos se determină prin încercări fotometrice efectuate în laboratoare specializate pentru aparatul de iluminat ca un sistem format din sursă de lumină (modul LED), elementul optic (dispersor şi lentile) şi elementul electronic (driver). Referitor la documentația prezentată de contestatoare cu privire la lentilele fabricate de mai mulţi lideri mondiali, se arată că eficienţa face referire la gradul de transmisie luminoasă a lentilei în comparaţie cu sursa LED de la diferiţi producători, ... confundând eficienţa unui element component al aparatului de iluminat cu randamentul luminos al acestuia. În ceea ce privește critica referitoare la cerința „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată”, autoritatea contractantă subliniază că, solicitarea privind dispersorul din sticlă are la bază condiţia de durabilitate în timp a echipamentului, obligatorie pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă asumaţi. Se arată că, în raport cu sticla, policarbonatul sau orice alt material plastic, de regulă, prezintă o serie de dezavantaje de ordin tehnico-economic, respectiv, nu este un material inert din punct de vedere chimic, poate prezenta, în timpul exploatării, microfisuri, are un grad mai ridicat de încărcare electrostatică, ajunge la o opacizare mai rapidă faţă de sticlă, cu o influenţă negativă asupra performanţelor luminotehnice ale aparatului de iluminat, acestea conducând la o durată de viață mai redusă. Pagina 7 din 29

Autoritatea contractantă face trimitere și la Standardul SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat, potrivit căruia „utilizarea excesivă a durelor şi influenţele dăunătoare diminuează rezistenţa la îmbătrânire”. Totodată, se face trimitere și la punctele de vedere ale președintelui Comitetului Naţional Român pentru Iluminat și ale Electric Products Certification Independent Body (OICPE), cel mai consacrat laborator de încercări pentru produsele electrice. Având în vedere critica referitoare la „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operațiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” și „Compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; Nu se acceptă aparate de iluminat pentru care dispersorul este lipit de carcasă”, ... învederează că o componentă foarte importantă este mentenanţa post garanţie a aparatelor, de aceea, compartimentele optice trebuie să poată fi deschise fără deteriorarea componentelor. Compartimentul accesorii electrice (aparataj) va trebui să permită deschiderea lui fără unelte, pentru scurtarea timpilor de intervenție în caz de defecțiune ce presupune înlocuirea unor părţi componente, în condiţiile în care reparaţiile vor fi executate la poziţie. Timpii de intervenţie scurtaţi duc la minimizarea riscului de blocare a traficului şi eficientizează consumurile de resurse umane şi utilaj şi, implicit, costurile intervenţiei. Compartimentul optic va trebui să permită deschiderea acestuia cu sau fără unelte, având în vedere că reparaţiile vor fi executate la sol sau în atelier. Autoritatea contractantă menționează că, la introducerea acestei specificații tehnice s-a avut în vedere şi respectarea prevederilor standardului SR EN 60598-1 - Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale şi încercări, Secţiunea 4 — Construcție. Față de cele prezentate, ... consideră că cerința este argumentată din punct de vedere tehnic şi necesară autorităţii contractante pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat. Referitor la critica privind „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf şi frunze)”, autoritatea contractantă susține că s-a optat pentru o soluţie care să-i vină în sprijin şi care să limiteze cât mai mult din efectele acestor probleme. Având în vedere zona de montaj, este necesar ca aparatele de iluminat să nu aibă striaţii sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care să stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos şi implicit neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliţi de standardele specifice. Se arată că un aparat de iluminat cu striaţii duce la încercări statice ridicate şi are ca efect deformări permanente ale fixării sau rotaţie în jurul punctului de fixare, iar aceste efecte duc la neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliţi la nivelul proiectului tehnic. Pagina 8 din 29

În ceea ce privește critica referitoare la „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”, autoritatea contractantă menționează că echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor şi a costurilor de intervenție, cât şi la reducerea riscului de blocare a traficului. Se mai arată că, există pe piaţa liberă bule de nivel autoadezive, anexabile oricărui tip de aparat de iluminat, contestatoarea încercând, în mod abuziv, să adapteze cerinţele autorităţii contractante la produsele pe care le are acesta de vânzare. Având în vedere critica privind prezentarea mostrelor, autoritatea contractantă apreciază faptul că este normal ca mostrele funcționale să fie prezentate doar de cel clasat pe primul loc, susținând că, este evident, din modul de formulare, că nu este obligatorie prezentarea de mostre funcţionale, autoritatea contractantă rezervându-și dreptul, dacă este cazul pe timpul evaluării ofertelor, să le solicite în mod punctual. Referitor la critica autoarei contestației, potrivit căreia „hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena”, autoritatea contractantă face precizarea că s-a ales varianta controlerului cu montaj în interiorul aparatului de iluminat deoarece variantele cu montaj în exterior printr-o priză universală de tip Nema sau Zhaga nu oferă aceeași protecție împotriva șocurilor mecanice. În plus, se arată că această solicitare vine în completarea cerinţei privind lipsa utilizării de striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului pentru evitarea acumulării de praf şi frunze sau a depunerilor de zăpadă. Astfel hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului, iar antena acestuia se va monta în partea inferioară a aparatului de iluminat. Totodată, este precizat faptul că antena se va monta în exteriorul carcasei aparatului. Cu privire la critica referitoare la „Reţeaua locală RF va asigura o cale redundantă de comunicare cu serverul. În cazul în care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directă cu serverul, un alt echipament va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontală şi le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticală către serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar dacă datele şi funcţionarea este asigurată prin acest mod, defecţiunea va fi vizibilă în Interfaţa utilizator. Comunicarea dintre modulul central de Interfaţă şi echipamentele din teren se realizează exclusiv prin protocoale de comunicaţie radio (LoRa sau echivalent)”, autoritatea contractantă opinează că autoarea contestației nu precizează concret aspectele restrictive ale cerinţei. De asemenea, este menționat faptul că, nicăieri în cadrul fişei tehnice nr. 4, nu se face referire la comunicaţie GSM/LTE/NBIoT. În ceea ce priveşte protocolul de comunicaţie solicitat pentru sistemul de telegestiune în punct de aprindere, autoritatea contractantă susține că acesta este clar definit în cadrul fişei tehnice, respectiv protocol de comunicaţie radio (LoRa sau echivalent). Cu privire la critica, potrivit căreia, s-au solicitat, în mod restrictiv, „capturi de ecran pentru demonstrarea cerințelor” sistemului de telegestiune a iluminatului public - monitorizare şi control punct de aprindere, respectiv monitorizare şi control punct luminos, autoritatea Pagina 9 din 29

contractantă aduce la cunoștință că, în ceea ce priveşte capturile de ecran şi contul demo, orice producător de softuri pune la dispoziţia clienţilor fie un astfel de cont pentru testare funcţiuni, fie întreg softul în varinta „trial” pentru un număr limitat de zile. Această solicitare are scopul de a se verifica realitatea funcţiunilor aplicaţiei şi corespondenţa dintre funcţionalităţile aplicaţiei de telegestiune cu cerinţele fişei tehnice. O captură de ecran reprezintă, în fapt, o imagine, o interfață a utilizatorului, autoritatea contractantă neavând acces la vreun cod, sursă a aplicaţiei, algoritmi sau, cu atât mai puţin, acces neautorizat în sistemul de telegestiune a unei terţe localităţi. Sub acest aspect, se face trimitere la jurisprudența CNSC. Referitor la specificația tehnică „Sistem de operare: Linux x 86_64” din fișa tehnică nr. 4, cap. „Server de backup și redundanţă”, unde autoritatea contractantă face referire la o anumită marcă, fără a menţiona „sau echivalent”, se arată că în fișa de date a achiziției se regăsește următoarea precizare: „Precizăm că orice denumire de marcă, proveniență, etc. existentă în caietul de sarcini este însoțită de sintagma «sau echivalent»”. Denumirea este folosită în descrierea serverului pentru sistemul de telegestiune, Linux fiind un sistem de operare care este cunoscut, în principal, pentru utilizarea sa ca server. Referitor la solicitările „Sistemul de telemanagement /.../ să fie compatibil TALQ /.../ se acceptă platforme similare TALQ /.../”, respectiv, „Sistemul de telegestiune propus este compatibil TALQ. Se va prezenta certificat/confirmare membru TALQ iar producătorul sistemului va apărea pe pagina de internet a consorţiului TALQ în lista membrilor asociaţi: https://www.talq-consortium.org/”, autoritatea contractantă precizează că această cerință se referă la certificarea calității produsului și respectarea standardelor de calitate minimale din domeniu, iar ca urmare a certificării TALQ, se obține o listă de capabilități a produsului și rezultatele testelor efectuate, pe baza cărora se va avea certitudinea că sistemul de telegestiune ofertat va îndeplini cerințele tehnice, funcționale și dezvoltarea ulterioară, solicitate prin documentația de atribuire. Referitor la critica privind specificația tehnică „afişare şi control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, ... aduce la cunoștință că cerința este impusă cu scopul ca informaţiile referitoare la sistem să apară pe ecranul echipamentului, nefiind necesară conectarea unui terminal (tabletă, laptop, etc), operatorul putând accesa, modifica şi programa sistemul de pe ecranul tactil al dispozitivului direct la locul de amplasare al acestuia (pe stâlp, în punctul de aprindere, etc). Ecranul tactil trebuie să interacţioneze cu operatorul şi prin utilizarea unui stylus (touch pen) sau a ustensilelor din dotare (de exemplu: şurubelniţă, pix, etc.). Față de cele prezentate, autoritatea contractantă susține că cerinţa respectă dispoziţiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Cu privire la critica privind specificația tehnică „ca punctele de aprindere pe fiecare linie electrică în parte să fie controlate ON-OFF fără conexiune la GSM sau internet”, autoritatea contractantă arată că această cerință se referă la lipsa unei comunicaţii bazate pe trafic de Pagina 10 din 29

date care generează costuri (GSM sau internet), comunicațiile putând fi realizate prin orice altă metodă, care nu generează costuri (de exemplu radio, LoRa sau echivalent). În final, autoritatea contractantă invocă practica CNSC și a instanțelor de judecată. Prin adresa nr. 4230/13.08.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 42584/16.08.2021, autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere privind prezenta contestație, în original, însoțit de copia dosarului achiziției publice. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire „simplificată”, online, fără etapă finală de licitație electronică, on-line, a contractului de achiziție publică de lucrări, având ca obiect „Execuție lucrări aferente proiectului «Modernizare și eficientizarea sistemului de iluminat public stradal în comuna Vinderei județul Vaslui»” cod CPV 5232150-8 (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1088360/26.06.2021, stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la 14.07.2021 și valoarea estimată, fără TVA, de 864.142,88 lei. Nemulțumită de anumite prevederi ale documentației de atribuire, ... a depus contestația care face obiectul prezentei cauze. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 207311572/1 din 02.07.2021, eliberată de CEC Bank – Sucursala Târgoviște, în sumă de 17.300,00 lei. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Din conținutul contestației rezultă faptul că, aspectele criticate de contestatoare vizează următoarele specificații tehnice: - „Eficiența luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă): minim 160 lm/W”, din fișele tehnice 1, 2 și 3, solicitând modificarea acesteia prin solicitarea unui flux luminos conform standardelor SR EN 13201 și SR EN 60598 aferente fiecărei categorii de drum; - „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” din fișele tehnice 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, considerând că autoritatea contractantă trebuia să respecte standardele SR EN 13201 și SR EN 60598 și solicitând eliminarea acesteia sau reformularea astfel: „compartimentul optic să fie protejat cu sticlă, policarbonat, cauciuc siliconic transparent sau alte materiale folosite ca dispersor în tehnologia iluminatului cu LED-uri, toate tratate UV”; - „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat” și „Compartimentul optic trebuie să permită Pagina 11 din 29

deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; Nu se acceptă aparate de iluminat pentru care dispersorul este lipit de carcasă” din cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat; - „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)” din cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat; - „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal” din fișele tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, solicitând eliminarea acesteia; - prezentarea mostrelor funcționale, solicită în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2, 3 și 4; - „hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena” din fișele tehnice 2, 3 și 4, solicitând modificarea în sensul că „Echipamentul care permite controlul de la distanţă al aparatului de iluminat se poate monta atât în interiorul aparatului cât şi în exterior pe corpul aparatului de iluminat cu respectarea gradului de protecţie şi rezistenţă la impact solicitat pentru aparatul de iluminat”; - „Reţeaua locală RF va asigura o cale redundantă de comunicare cu serverul. În cazul în care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directă cu serverul, un alt echipament va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontală și le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticală către serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar dacă datele și funcţionarea este asigurată prin acest mod, defecțiunea va fi vizibilă în Interfaţa utilizator. Comunicarea dintre modulul central de Interfaţă și echipamentele din teren se realizează exclusiv prin protocoale de comunicaţie radio (LoRa sau echivalent)” din cadrul fișei tehnice nr. 4, solicitând clarificarea enunțului;

- „capturi de ecran pentru demonstrarea cerinţelor” din cadrul fișelor tehnice nr. 4 și 5; - „Sistem de operare: Linux x 86_64” din fișa tehnică nr. 4, cap. „Server de backup și redundanţă”; - „Sistemul de telemanagement /.../ să fie compatibil TALQ /.../ se acceptă platforme similare TALQ /.../”, respectiv, „Sistemul de telegestiune propus este compatibil TALQ. Se va prezenta certificat/ confirmare membru TALQ iar producătorul sistemului va apărea pe pagina de internet a consorţiului TALQ în lista membrilor asociaţi. https://www.talq-consortium.org

/”, solicitând eliminarea acestei cerințe; - „afişare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu” din fișele tehnice nr. 4 și 5, solicitând eliminarea cerinței prin înlocuirea cu „Sistemul va avea în componența sa un echipament ce va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui afișaj TFT/afișaj LCD/afișaj LED/afișaj OLED/afișaj alfanumeric sau altele”; Pagina 12 din 29

- „punctele de aprindere pe fiecare linie electrică în parte să fie controlate ON-OFF fără conexiune la GSM sau internet” din fișa tehnică nr. 5. Din conținutul documentației de atribuire rezultă că descrierea lucrărilor de instalații electrice care urmează să fie executate și caracteristicile echipamentelor care urmează să fie montate se regăsesc în Proiectul tehnic publicat în SEAP, în anexa anunțului de participare simplificat, relevant în soluționarea prezentei fiind tabelul nr. 4 aflat la pag. 18 din proiectul tehnic, în care se menționează că vor fi montate următoarele 5 categorii de echipamente: - Aparat de iluminat LED cu autodimare preprogramată 22 W – 554 buc.; - Aparat de iluminat LED cu autodimare preprogramată 53 W – 97 buc.; - Aparat de iluminat LED cu telegestiune în punct luminos 53W – 50 buc; - Sistem de telemanagement al iluminatului public în punct luminos – 1 buc; - Sistem de telemanagement pentru un număr de 8 puncte de aprindere – 1 buc. În anexa proiectului tehnic anterior menționat, autoritatea contractantă a atașat documentației de atribuire, fișe tehnice elaborate de proiectant, după cum urmează: - Fișa tehnică nr. 1 – aparat de iluminat cu autodimare preprogramată LED 22W; - Fișa tehnică nr. 2 – aparat de iluminat cu autodimare preprogramată LED 53W; - Fișa tehnică nr. 3 – aparat de iluminat 53W cu telegestiune în punct luminos; - Fișa tehnică nr. 4 – sistem de telegestiune a iluminatului public – monitorizare și control punct de aprindere; - Fișa tehnică nr. 5 – sistem de telegestiune a iluminatului public – monitorizare și control punct luminos. Analizând critica autoarei contestației referitoare la specificația tehnică „Eficiență luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursă): minim 160 lm/W”, prevăzută în fișele tehnice 1, 2 și 3, Consiliul constat că aceasta este întemeiată, așa cum rezultă din considerentele care urmează: Din conținutul Proiectului tehnic pus dispoziția potențialilor ofertanți în vederea elaborării ofertelor, rezultă că proiectantul a precizat că soluția a fost proiectată utilizând, printre altele, rezultatul calculelor luminotehnice efectuate în conformitate cu standardele aplicabile, calculele luminotehnice indicate de proiectant în Breviarul de calcul iluminotehnic fiind puse la dispoziția operatorilor economici interesați (pag. 59-91 din fișierul Proiect tehnic publicat în SEAP). Cu titlu de exemplu, Consiliul reține că pentru corpul de iluminat cu putere de 22W, au fost luate în considerare fluxul luminos al lămpii (ΦLampă) de 3520 lm, fluxul luminos al corpului de iluminat (ΦCorp de iluminat) de 3520 lm și randamentul (η) de 100% (pag. 66 din fișierul cu Pagina 13 din 29

proiectul tehnic respectiv pag. 63 conform numerotării autorității contractante). Situația este similară și pentru corpul de iluminat cu putere de 53W pentru care s-a menționat în calculul luminotehnic fluxul lămpii 8480 lm, fluxul corpului de iluminat 8479 lm și randamentul de 99,99%. În această situație Consiliul apreciază drept pertinente susținerile contestatorului potrivit cărora din cuprinsul documentației de atribuire rezultă că autoritatea contractantă a impus în mod eronat ca întregul corp de iluminat să aibă aceeași valoare a fluxului luminos ca și sursa de lumină LED deoarece această modalitate de calcul nu ține cont de atenuarea luminii în straturile de materiale diverse (plastic, policarbonat, sticlă) care intră în compoziția sistemului optic (lentile, difuzor, sticlă de protecție). Consiliul va reține drept relevant faptul că, la punctul 2 din contestație, SC ... a reprodus datele tehnice aferente mai multor tipuri de lentile în care este evidențiat gradul de transmisie luminoasă a lentilei în comparație cu sursa LED, acesta fiind cuprins între 94% și 97%. Cu alte cuvinte, din probele depuse de SC ... și care nu au fost negate de autoritatea contractantă rezultă că elementele optice din componența corpurilor de iluminat (lentile, dispersor etc.) atenuează într-o anumită măsură lumina produsă de sursa LED, aspect care rezultă din transmisibilitatea de 94% - 97% a lentilelor exemplificate de contestator, spre deosebire de calculele luminotehnice aferente prezentei investiții, în care proiectantul a luat în considerare cazul ideal al transmisibilității cu randament de 100%. Pe de altă parte, Consiliul reține că în punctul de vedere autoritatea contractantă precizează explicit atât faptul că eficiența de 160 lm/W este solicitată pentru aparatul de iluminat în ansamblul său (nu pentru sursa LED) cât și faptul că ar fi lipsită de relevanță eficiența LED-ului motivat de faptul că încercările de laborator se determină pentru întreg aparatul de iluminat format din sursa de lumină LED, elementul optic (dispersor și lentile) și elementul electronic (driver). Faptul că proiectantul a luat în considerare în calculele luminotehnice din proiectul tehnic cazul ideal al unor lentile fără atenuare optică (cu randament 100%) apare ca fiind justificat din perspectiva respectării tratamentului egal și imparțialității raportat la produsele existente pe piață deoarece o astfel de modalitate de proiectare nu pare să avantajeze un anumit producător. Cu toate acestea, simpla atașare la documentația de atribuire a unor calcule luminotehnice efectuate în condiții ideale fără precizări explicite din care să rezulte care din elementele ofertate trebuie să aibă eficiența luminoasă de 160 lm/W (sursa LED sau corpul de iluminat în ansamblul său) nu întrunește rigorile prevăzute la art. 154 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire” motivat de faptul că, analizând conținutul calculelor luminotehnice publicate în SEAP, Pagina 14 din 29

operatorii economice interesați pot trage concluzia eronată că trebuie să oferteze corpuri de iluminat care să funcționeze în aceleași condiții ideale, respectiv fără atenuare în elementele optice. Față de cele de mai sus, Consiliul va admite critica autoarei contestației privind eficiența luminoasă, urmând să oblige autoritatea contractantă la clarificarea modalității de îndeplinire a respectivei cerințe. În ceea ce privește critica autoarei contestației, referitoare la specificația tehnică „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată”, menționată în fișele tehnice 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, (contestatoarea solicitând eliminarea acesteia sau reformularea în „compartimentul optic să fie protejat cu sticlă, policarbonat, cauciuc siliconic transparent sau alte materiale folosite ca dispersor în tehnologia iluminatului cu LED-uri, toate tratate UV”), Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, așa cum rezultă din următoarele considerente: Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”. Caietul de sarcini conține, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Aceste prevederi legale dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În speță, autoritatea contractantă a justificat (în cadrul punctului de vedere), în mod pertinent, importanța acestei specificații tehnice, invocând durabilitatea în timp a echipamentului solicitat, policarbonatul sau orice alt material plastic prezentând o serie de dezavantaje față de Pagina 15 din 29

sticlă, dezavantaje care pot conduce la o durată de viață mai redusă, un cost de utilizare, exploatare și mentenanță al sistemului public de iluminat mai ridicat (exemple: nu este un material inert din punct de vedere chimic; poate prezenta microfisuri în timpul exploatării; are grad mai ridicat de încărcare electrostatică; ajunge la o opacizare mai rapidă cu influență negativă asupra performanțelor iluminotehnice ale aparatului; are regim de reciclare mai redus). De altfel, în sensul celor menționate de autoritatea contractantă este și mențiunea existentă în documentul atașat contestației chiar de contestatoare, respectiv adresa emisă de Comitetul Național Român de Iluminat, potrivit căruia „Nu există similitudine între policarbonat și sticlă. Policarbonatul poate fi superior ca rezistență la lovituri, dar proprietățile optice sunt inferioare sticlei şi se degradează în timp”. În aceste condiții, Consiliul constată că specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, singura responsabilă de sistemul care urmează să fie instalat, cerința impusă fiind, în mod pertinent, justificată. În legătură cu acest aspect, practica CNSC și a instanțelor este majoritară în sensul celor anterior reținute. Cenzurarea sau modificarea performanțelor ori caracteristicilor tehnice impuse de autoritatea contractantă pot face obiectul contestării de către operatorii economici interesați în situația încălcării de către autoritatea contractantă a ipotezei art. 155 alin. (2) și (6) și din Legea nr. 98/2016, în speță, însă, contestatoarea nefăcând o astfel de dovadă, critica privind acest aspect fiind neîntemeiată. În ceea ce privește critica autoarei contestației privind cerințele menționate în Fișele tehnice nr. 1, 2 și 3, potrivit cărora „Com deschid

sa p e n . Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într- un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat”

și „Com p a rt m ă. Pentru a facilita operațiile de mentenanță, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; N s accept a c a rcasă”, Consiliul constată următoarele: Accesul la compartimentul de accesorii al aparatului de iluminat unde se găsesc circuite electrice nu ar trebui să fie facil de deschis de către orice persoană, mentenanța unui aparat presupunând curățarea de Pagina 16 din 29

praf, îndepărtarea oricăror corpuri străine, intervenția la compartimentele electric și optic făcându-se în cazul reparației. În analiza sa, Consiliul constată că, deși autoritatea contractantă invocă necesitatea accesului facil la compartimentul de accesorii electrice, cerința deschiderii fără unelte nu prezintă relevanță din perspectiva performanței elementelor ce compun sistemul de iluminat. Din explicațiile autorității contractante (timpi de intervenție scurtați care conduc la minimizarea riscului de blocare a traficului și eficientizarea consumurilor de resurse umane și utilaj) se constată că aceasta dorește calități superioare pentru produsele ce compun sistemul de iluminat. Ori, o astfel de cerință nu se subscrie unor astfel de exigențe fiind un obstacol nejustificat în calea concurenței, în dezacord cu dispozițiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 [„(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”], critica privind acest aspect fiind întemeiată, situație în care se impune reformularea acesteia pentru a se înlătura caracterul restrictiv. Pe de altă parte, însă, Consiliul constată ca fiind nesusținută critica autoarei contestației referitoare la cerința potrivit căreia „Nu se acceptă aparate de iluminat pentru care dispersorul este lipit de carcasă”, în condițiile în care autoarea contestației nu a formulat niciun fel de susțineri/critici în legătură cu acest aspect. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la specificația tehnică impusă în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, potrivit căreia „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf și frunze)”, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, așa cu rezultă din considerentele următoare: Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar potrivit art. 155 alin. (1) și (6) din același act normativ „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”, respectiv „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”. Caietul de sarcini conține, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Aceste prevederi legale dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să Pagina 17 din 29

aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În legătură cu cerința criticată, contestatoarea susține că producătorii „au propriile lor metode pentru aparatul de iluminat dezvoltat ca aceste mizerii/murdării să fie îndepărtate pe cât posibil în mod natural de ploaie şi vânt - cu toate acestea, nicio soluţie nu este 100% eficientă, fiind necesară intervenţia umană pentru îndepărtarea mizeriei din punct de vedere vizual”, precum și că „din punct de vedere termic, indiferent dacă aparatul de iluminat prezintă sau nu striaţii, prezintă sau nu decupaje, producătorul a ţinut cont de aceste aspecte, astfel încât eficienţa corpului să nu fie afectată. În egală măsură, un aparat de iluminat cu striaţii, cu decupaje sau plan - fără striaţii - va menţine pe suprafaţa superioară puţină mizerie care nu afectează eficienţa corpului de iluminat, indiferent de design”. Ori, în speță, proiectantul a stabilit, prin fișele tehnice, că managementul termic să se realizeze fără ca aparatele de iluminat să aibă striații sau radiatoare externe pentru a se evita acumularea de praf sau frunze, care să stânjenească evacuarea căldurii, lucru care ar duce la deprecierea fluxului luminos și, implicit, neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliți de standardele specifice cât și lipsa unei justificări pertinente a caracterului restrictiv al cerinței. În aceste condiții, Consiliul constată că specificația tehnică criticată reprezintă o caracteristică care acoperă necesitatea autorității contractante, contestatoarea nefăcând dovadă încălcării de către autoritatea contractantă a dispozițiilor art. 155 alin. (2) și (6) și din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, Consiliul va respinge și această critică. Referitor la critica privind specificația tehnică „Corpurile de iluminat vor fi dotate cu bulă de nivel încorporată în aparatul de iluminat pentru a asigura instalarea corectă în plan orizontal”, din fișele tehnice nr. 1, 2 și 3 ale aparatelor de iluminat, Consiliul constată netemeinicia ei. Astfel, așa cum s-a mai reținut în prezenta decizie, dispozițiile legale privind achizițiile publice dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul Pagina 18 din 29

asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându- se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În speță, în legătură cu cerința criticată, autoritatea contractantă a justificat menținerea acesteia, Consiliul reținând ca pertinente argumentele acesteia potrivit cărora aparatele de iluminat își pot pierde poziția de planeitate orizontală, datorită acțiunii vântului, a zăpezii, cât și a vibrațiilor. În cadrul operațiunilor de mentenanță post garanție, beneficiarul trebuie să fie capabil să verifice, în orice moment, planeitatea echipamentului, prin verificarea bulei de nivel montată pe aparatul de iluminat. Echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel conduce la scurtarea timpilor și a costurilor de intervenție, cât și la reducerea riscului de blocare a traficului în timpul intervenției. Astfel, Consiliul constată că cerința privind echiparea aparatelor de iluminat cu bulă de nivel privește performanțele produsului ce se dorește a fi achiziționat, fiind expresia necesității autorității contractante. Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea satisfac interesele sale, iar contestatoarea nu face dovada existenței unor încălcări legale, respectiv a caracterului restrictiv al acestei cerințe. Consiliul constată faptul că autoarea contestației nu a făcut dovada faptului că cerința criticată are un caracter restrictiv și poate fi îndeplinită doar de un anumit ofertant, situație în care concurența ar fi fost afectată deși, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă. În ceea ce privește critica autoarei contestației privind solicitarea, în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2, 3 și 4, a prezentării mostrelor funcționale, constestatoarea invocând neclaritatea acesteia, respectiv cine și când va depune mostre, considerând că acestea ar trebui să fie prezentate doar de ofertantul clasat pe primul loc, Consiliul constată că aceasta este în parte întemeiată, așa cum rezultă din considerentele care urmează: Pagina 19 din 29

Analizând conținutul celor 4 fișe tehnice indicate de contestatoare, Consiliul constată că, într-adevăr, în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3, autoritatea contractantă a stabilit, la pct. 4 – Alte condiții cu caracter tehnic, cerința potrivit căreia „Se va prezenta mostră funcțională”, o astfel de cerință neregăsindu-se, însă, în cadrul fișei tehnice nr. 4. În aceste condiții, Consiliul va analiza critica în discuție prin raportare la fișele tehnice nr. 1, 2 și 3, critica privind fișa tehnică nr. 4 fiind nedovedită. Astfel, în ceea ce privește solicitarea, în cadrul fișelor tehnice nr. 1, 2 și 3, a prezentării mostrelor funcționale, Consiliul constată următoarele: Potrivit informațiilor din fișa de date a achiziției, pct. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, „Pentru echipamentele prezentate în fișele tehnice aferente documentului Lista de cantități, ofertanții trebuie să prezinte în propunerea tehnică următoarele: - certificatele de conformitate din partea producătorului semnate și avizate de către acesta; - fișele tehnice avizate de producător; - Rapoartele de încercări pentru aparatele de iluminat cu LED-uri din care să rezulte minim caracteristicile specificate în caietul de sarcini semnate și avizate de producător; Documentația tehnică (pliante, prospecte, manuale de utilizare, etc.) și documentele emise de instituții/organisme din țara în care ofertanții străini sunt rezidenți, vor fi prezentate în limba română”. Consiliul apreciază că membrii comisiei de evaluare vor avea la îndemână suficiente documente prin care să verifice îndeplinirea specificațiilor tehnice iar în situația în care nu ar fi lămuriți ar putea solicita mostre punctual, astfel încât cerința în discuție se impune a fi clarificată în acest sens. De altfel, în cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă a și precizat că „Este evident din modul de formulare, că nu este obligatorie prezentarea de mostre funcționale autoritatea contractantă rezervându-și dreptul, dacă este cazul pe timpul evaluării ofertelor, să le solicite în mod punctual”, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul constată că în cauză, mostra nu s-a solicitat în fișa de date a achiziției, în dovedirea capacității tehnice, ci s-a solicitat prin fișele tehnice anterior menționate, în dovedirea îndeplinirii specificațiilor tehnice. O mostră solicitată în aceste condiții poate fi păstrată și ca etalon, pentru livrările ulterioare, până la finalizarea contractului. Analizând critica autoarei contestației referitoare la cerința prevăzută în „fișele tehnice nr. 2, 3 și 4”, potrivit căreia „hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena” din fișele tehnice 2, 3 și 4, în legătură cu care contestatoarea solicită modificarea în „Echipamentul care Pagina 20 din 29

permite controlul de la distanţă al aparatului de iluminat se poate monta atât în interiorul aparatului cât şi în exterior pe corpul aparatului de iluminat cu respectarea gradului de protecţie şi rezistenţă la impact solicitat pentru aparatul de iluminat”, Consiliul constată următoarele: Analizând conținutul celor 3 fișe tehnice indicate de contestatoare, rezultă că această cerință se regăsește doar în cadrul fișei tehnice nr. 3, o astfel de cerință, contrar susținerilor contestatoarei, neregăsindu-se în cadrul fișelor tehnice nr. 2 și 4. În aceste condiții, Consiliul va analiza critica în discuție prin raportare la fișa tehnică nr. 3, critica privind fișele tehnice nr. 2 și 4 fiind nedovedită. Pe de altă parte, în ceea ce privește solicitarea, în cadrul fișei tehnice nr. 3, potrivit căreia „hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena”, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, așa cum rezultă din următoarele considerente: Așa cum s-a mai reținut în prezenta decizie, dispozițiile legale privind achizițiile publice dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându- se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În speță, în legătură cu cerința criticată, autoritatea contractantă a justificat menținerea acesteia, Consiliul reținând ca pertinente argumentele acesteia potrivit cărora cerința „are corespondență cu restul cerințelor privind caracteristicile ce trebuie îndeplinite de aparatul de iluminat. A fost aleasă varianta controlerului cu montaj în interiorul aparatului de iluminat, deoarece variantele cu montaj în exterior printr-o priză universală de tip Nema sau Zhaga nu oferă aceeași protecție împotriva șocurilor mecanice. În general, controlerele de tip Nema sau Zhaga au indicele de protecție împotriva șocurilor mecanice cuprins între IK06 şi IK08, grad inferior aparatului de iluminat, respectiv IK10. Astfel, având în vedere zona de montaj în care este prezentă vegetație, un controler de iluminat cu montaj în exterior şi grad de protecție IK06- IK08 ar fi expus loviturilor crengilor ca urmare a unor furtuni sau vânturi puternice. (...), această solicitare vine în completarea cerinței privind lipsa utilizării de striații sau decupaje pe exteriorul aparatului pentru Pagina 21 din 29

evitarea acumulării de praf şi frunze sau a depunerilor de zăpadă. (...) Cu privire la menţiunea (...) referitoare la neprecizarea în exteriorul cui se va monta antena, având în vedere toate cerinţele din fişa tehnică (...) se deduce că se va monta în exteriorul carcasei aparatului”. Astfel, Consiliul constată că cerința privind „hardware-ul sistemului de telegestiune se va monta în interiorul aparatului. În exterior se poate monta antena”, privește performanțele produsului ce se dorește a fi achiziționat, fiind expresia necesității autorității contractante. Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea satisfac interesele sale, iar contestatoarea nu face dovada existenței unor încălcări legale, respectiv a caracterului restrictiv al acestei cerințe. Consiliul constată faptul că autoarea contestației nu a făcut dovada faptului că cerința criticată are un caracter restrictiv și poate fi îndeplinită doar de un anumit ofertant, situație în care concurența ar fi fost afectată deși, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acționat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica analizată anterior va fi respinsă. În ceea ce privește critica privind cerința „Reţeaua locală RF va asigura o cale redundantă de comunicare cu serverul. În cazul în care unui modul de telegestiune i se va întrerupe comunicaţia directă cu serverul, un alt echipament va prelua datele acestuia prin reţeaua de comunicaţie pe orizontală și le va trimite prin propria reţea de comunicaţie verticală către serverul aplicaţiei de telegestiune. Chiar dacă datele și funcţionarea este asigurată prin acest mod, defecțiunea va fi vizibilă în Interfaţa utilizator. Comunicarea dintre modulul central de Interfaţă si echipamentele din teren se realizează exclusiv prin protocoale de comunicaţie radio (LoRa sau echivalent)” din cadrul fișei tehnice nr. 4, a cărei clarificare este solicitată prin contestație, în legătură cu care contestatoarea critică faptul că „autoritatea face referire în prima parte la comunicaţie GSM/LTE/NBIoT, iar în a doua parte la protocoale de comunicaţie LoRa sau echivalent. Autoritatea contractantă trebuie să decidă ce sistem de comunicaţie doreşte a se folosi, respectiv: comunicaţie GSM/GSM şi radio (LoRa sau echivalent) sau orice tip de comunicaţie. Enunţul aferent solicitării este neclar şi lasă loc de interpretări”, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care, comunicația GSM/LTE/NBIoT, la care face referire contestatoarea în cuprinsul criticii, nu se regăsește în cerința criticată. Referitor la critica privind cerințele menționate în cadrul fișelor tehnice nr. 4 și 5 privind „capturi de ecran pentru demonstrarea cerințelor” Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care prezentarea de capturi/poze de ecran are menirea de a verifica realitatea funcțiilor aplicației și corespondența dintre cerințele aplicației Pagina 22 din 29

de telegestiune și fișa tehnică. În speță, autoritatea contractantă nu a solicitat codul, sursa sau algoritmii de proiectare a aplicației, astfel încât să poată fi reținută teza contestatoarei privind confidențialitatea, ci doar capturi după interfața utilizatorului. Astfel, capturile de ecran reprezintă, în prezent, un instrument clasic de evaluare a oricărei aplicații software, în cazul de față urmând a ajuta autoritatea contractantă la analizarea modului în care ofertanții respectă dispozițiile 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire (...)”. În aceste condiții nu se poate susține că, prin menținerea cerinței criticate, s-ar încălca dreptul de proprietate intelectuală, în speță, fiind vorba doar de capturi ale interfeței utilizatorului, nefiind divulgate date de substanță privind aplicația, critica urmând să fie respinsă. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la cerința prevăzută în cadrul fișei tehnice nr. 4, referitoare la „Sistem de operare: Linux x 86_64”, contestatoarea menționând că se precizează un singur producător, Consiliul constată că, într-adevăr, această mențiune face referire la un anumit producător însă, în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice, autoritatea contractantă a menționat următoarele: «Precizăm că orice denumire de marcă, proveniență, etc. existentă în caietul de sarcini este însoțită de sintagma „sau echivalent”», critica fiind, în aceste condiții, neîntemeiată. Analizând

critica

privind

cerințele

„Sistemul

de telemanagement /.../ să fie compatibil TALQ /.../ se acceptă platforme similare TALQ /.../”, respectiv, „Sistemul de telegestiune propus este compatibil TALQ. Se va prezenta certificat/confirmare membru TALQ iar producătorul sistemului va apărea pe pagina de internet a consorţiului TALQ în lista membrilor asociaţi. https://www.talq-consortium.org

/”, Consiliu constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care, contrar susținerilor contestatoarei, în cadrul fișei tehnice nr. 4 nu se regăsește mențiunea „Se va prezenta certificat/ confirmare membru TALQ iar producătorul sistemului va apărea pe pagina de internet a consorţiului TALQ în lista membrilor asociaţi. https://www.talq- consortium.org/”, indicată de contestatoare. Astfel, în cadrul fișei tehnice nr. 4, în referire la sintagma TALQ, se regăsesc următoarele informații: - pag. 129 din fișierul conținând proiectul tehnic publicat în SEAP: „Sistemul de telemanagement trebuie să fie compatibil TALQ pentru a permite dezvoltări ulterioare pentru soluţii de smart-city furnizate de diverşi furnizori, astfel încât să poată fi înglobate într-un sistem unic de management. Se acceptă platforme similare TALQ în sensul că platforma utilizată pentru implementarea soluţiei de telemanagement trebuie să suporte integrarea altor produse necesare soluţiilor viitoare tip smart- city, produse de diverse alte companii, astfel încât să nu poate fi limitată dezvoltarea ulterioară de tip smart-city la un singur furnizor sau la un număr limitat de furnizori de soluţii de tip city management şi smart- city.”; Pagina 23 din 29

- pag. 137 din același fișier: „Sistemul de telegestiune propus este compatibil TALQ sau similar. Se va prezenta orice document emis de o terţă parte din care să reiasă compatibilitatea TALQ”. În aceste condiții, critica privind acest aspect va fi respinsă. În ceea ce privește critica privind cerința menționată în fișa tehnică nr. 4 și fișa tehnică nr. 5, „afişare și control prin intermediul unui ecran color de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W) și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu” în legătură cu care contestatoarea solicită eliminarea prin înlocuirea cu „Sistemul va avea în componența sa un echipament ce va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui afișaj TFT/afișaj LCD/afișaj LED/afișaj OLED/ afișaj alfanumeric, sau altele”, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”. Caietul de sarcini conține, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Aceste prevederi legale dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În speță, autoritatea contractantă a justificat (în cadrul punctului de vedere), în mod pertinent, necesitatea menținerii acestei specificații tehnice, prin faptul că „TFT (Thin Film Transistor) reprezintă o tehnologie actuală de afișaj care conferă o calitate mai mare a imaginii şi un timp de răspuns mai bun, fără a consuma excesiv bateria. Necesitatea cerinței are scopul ca informațiile referitoare la sistem să apară pe ecranul Pagina 24 din 29

echipamentului, nefiind necesară conectarea unui terminal (tableta, laptop, etc.), operatorul putând accesa, modifica şi programa sistemul de pe ecranul tactil al dispozitivului direct la locul de amplasare al acestuia (pe stâlp, în punctul de aprindere, etc). Ecranul tactil trebuie să interacţioneze cu operatorul şi prin utilizarea unui stylus (touch pen) sau a ustensilelor din dotare (de exemplu: surubelniţă, pix, etc)”. Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, atâta timp cât acestea satisfac interesele sale, iar contestatoarea nu face dovada existenței unor încălcări legale, respectiv a caracterului restrictiv al acestei cerințe. Consiliul constată faptul că autoarea contestației nu a făcut dovada faptului că cerința criticată are un caracter restrictiv și poate fi îndeplinită doar de un anumit ofertant, situație în care concurența ar fi fost afectată deși, conform dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). În ceea ce privește critica autoarei contestației privind cerința ca „punctele de aprindere pe fiecare linie electrică în parte să fie controlate ON-OFF fără conexiune la GSM sau internet”, menționată în fișa tehnică nr. 4 și nu în fișa tehnică nr. 5, cum eronat susține contestatoarea, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, aspect care rezultă din următoarele considerente: Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității autorității contractante”, iar potrivit art. 155 alin. (1) din același act normativ „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”. Caietul de sarcini conține, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Aceste prevederi legale dovedesc faptul că autoritatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, conform căruia autoritatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Consiliul apreciază că necesitatea sau oportunitatea achiziționării de anumite produse precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în Pagina 25 din 29

funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 și art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016], nicio prevedere legală neopunându-se dreptului autorității contractante de a achiziționa produse și servicii care răspuns intereselor și exigențelor sale. În speță, cerința criticată reprezintă o funcționalitate a aplicației mobile, în condițiile în care, în cadrul aceleași fișe tehnice autoritatea contractantă a solicitat, printre altele, ofertarea unei aplicații care să fie instalată pe telefonul mobil și care să permită vizualizarea și modificarea unor parametri ai dispozitivelor aflate în proximitatea respectivului telefon mobil fără utilizarea conexiunii la GSM sau internet. Ori, în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă a justificat în mod pertinent menținerea acestei specificații tehnice, respectiv necesitatea evitării costurilor de conectare la internet sau a abonamentului GSM, iar autoarea contestației nu a făcut dovada caracterului restrictiv al acestei cerințe. În acest sens, Consiliul reține că în partea introductivă a fișei tehnice nr. 4, la secțiunea „Funcționalități generale ale sistemului de telegestiune”, autoritatea contractantă a menționat că „Sistemul de telegestiune are rolul de a monitoriza, comanda și controla de la distanță aparatele de iluminat, prin intermediul punctelor de aprindere, respectiv sistemul de iluminat in ansamblul său”, iar „Comunicarea dintre modulul central de Interfața si echipamentele din teren se realizează exclusiv prin protocoale de comunicație radio (LoRa sau echivalent)”, rezultând, astfel, că produsele care fac obiectul prezentei proceduri trebuie să comunice prin protocoale de comunicație radio cum este cel exemplificat de autoritatea contractantă (LoRa) sau alte variante alese de ofertant în funcție de protocoalele radio suportate de tehnologia ofertată (Zigbee, z- wave etc.). Prin urmare, în funcție de tehnologia aleasă de producător, tipurile de produse ofertate și modalitatea de comunicație radio suportată de acestea, ofertanții vor trebui să identifice o modalitate de interfațare a telefonului mobil (pe care este instalată aplicația mobilă) cu respectiva rețea radio astfel încât respectivul telefon mobil și, implicit, aplicația instalată pe acesta, să aibă posibilitatea de control a echipamentelor din teren direct prin protocolul de comunicație radio, critica privind acest aspect fiind neîntemeiată. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului. Pagina 26 din 29

(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experţilor judiciari şi a specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micşorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, precum şi plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea ..., motiv pentru care Consiliul apreciază că în speță se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 1.000 lei și reprezintă onorariu aferent serviciilor de asistență juridică prestate de avocat Simona Elena Stoicuț, facturate cu factura seria SS nr. 134 din data de 12.07.2021 și achitată online, la data de 13.07.2021, prin serviciul de internet banking al BCR. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 250 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că în speță nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Pagina 27 din 29

Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat Simona Elena Stoicuț, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă este nepotrivit de mare în raport de munca depusă de avocat dar și de complexitatea cauzei (numai 3 din 13 din criticile contestatoarei au fost admise). Astfel fiind, raportat la gradul relativ scăzut de complexitate a aspectelor reclamate în această cerere și la volumul de muncă pe care l-a presupus redactarea ei, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 250 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii și proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 1.000 lei, la suma de 250 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv complexitatea cauzei, critica admisă și, nu în ultimul rând, munca depusă de avocat, în condițiile art. 451 Cod procedură civilă contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În considerarea celor evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația ... și va obliga autoritatea contractantă la clarificarea/remedierea documentației de atribuire, potrivit considerentelor de mai sus, măsuri corective care vor fi publicate în SEAP în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, aceasta va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Pagina 28 din 29

În temeiul art. 26 alin. (9) din același act normativ, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoare cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluţionarea contestaţiei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorităţii contractante la plata sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli disproporţionate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ..., în calitate de autoritate contractantă și obligă autoritatea contractantă la clarificarea/remedierea documentației de atribuire, potrivit considerentelor deciziei, măsuri corective care vor fi publicate în SEAP în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii. Totodată, aceasta va stabili o nouă dată-limită de depunere a ofertelor în acord cu dispozițiile art. 153 din Legea nr. 98/2016. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea ... cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației și obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoarea ... a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației. Respinge cererea contestatoarei ... de obligare a autorităţii contractante la plata sumei de 750 lei reprezentând cheltuieli disproporţionate, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... .. Redactat în 4 exemplare originale, conține 29 pagini. Pagina 29 din 29