Decizie CNSC 1788/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.1788/C10/1603 Data:16.08.2021 Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 33694/30.07.2021, depusă de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL, cu sediul social în Târgoviște, str. Constantin Brâncoveanu nr. 66, județul Dâmbovița și sediul procesual ales pentru comunicarea actelor în sat Viforîta, comuna Aninoasa, str. Mihai Viteazu nr. 3, județul Dâmbovița, având Cod Unic de Înregistrare RO917713 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J15/530/1992, reprezentată legal prin administrator Stancu Ioan și convențional prin Cabinet de Avocat Stoicuț Simona-Elena, privind procedura simplificată, online, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI A PROIECTULUI DE INVESTITII „Modernizarea sistemului de iluminat public în oraș Flămânzi, județul Botoșani prin programul derulat de AFM privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”, cod CPV 45316000-5, organizată de ORAȘUL FLĂMÂNZI, cu sediul în Orașul Flămânzi, str. Dumitru Iov nr. 284, jud. Dâmbovița, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. Obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale ce vor fi indicate mai jos şi suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei 2. Obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată. Pagina 1 din 2

Prin Încheierea nr. 1739/C10/1603/06.07.2021, Consiliul s-a pronunțat asupra solicitării de suspendare a procedurii de atribuire din cadrul contestației formulate de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL, pe care a respins-o, ca rămasă fără obiect. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL în contradictoriu cu ORAȘUL FLĂMÂNZI. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune modificarea documentației de atribuire conform celor cuprinse în motivarea prezentei decizii la punctele 1,2,5,6,8 precum și publicarea modificărilor în SEAP, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. Dispune stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea în SEAP a modificărilor dispuse prin prezenta decizie. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) teza I din Cod procedură civilă, obligă autoritatea contractantă ORAȘUL FLĂMÂNZI la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC AMIRAS C&L IMPEX SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. / Data: Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. , depusă de SC ......... SRL, cu sediul social în ........., str. , județul ......... și sediul procesual ales pentru comunicarea actelor în sat , str. județul ........., având Cod Unic de Înregistrare

și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin administrator ......... și convențional prin Cabinet de Avocat , privind procedura simplificată, online, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI A PROIECTULUI DE INVESTITII „Modernizarea sistemului de iluminat public în oraș , județul ......... prin programul derulat de AFM privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”, cod CPV 45316000-5, organizată de ........., cu sediul în ........., str. ........., jud. ........., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. Obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale ce vor fi indicate mai jos şi suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei 2. Obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată. Pagina 1 din 40

Prin Încheierea nr. Consiliul s-a pronunțat asupra solicitării de suspendare a procedurii de atribuire din cadrul contestației formulate de SC ......... SRL, pe care a respins-o, ca rămasă fără obiect. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestație. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ......... SRL reclamă documentația de atribuire, solicitând cele de mai sus. Contestatorul susține că urmăreşte clarificarea/remedierea unor cerinţe nelegale regăsite în documentaţia publicată de autoritate, considerând că prin modalitatea de redactare a documentaţiei s-au încălcat o serie de principii susţinute de legislaţia privind achiziţiile publice, respectiv principiul tratamentului egal, al transparenţei şi al proporţionalităţii. În cele ce urmează, contestatorul prezintă succint fiecare aspect ce se doreşte a fi corectat sau eliminat din înscrisurile Autorităţii: 1.Funcţionare la fluctuaţii de tensiune 90 - 305 Vca În fişa tehnică nr. 1 a aparatului de iluminat, se solicită „Funcţionare la fluctuaţii de tensiune: 90 - 305 Vca", cu toate că autoritatea contractantă menţionează că tensiunea de alimentare este de 23oVca/5oHz. De asemenea, în proiectul tehnic la pag. 24, ca cerinţă a consumatorului privind calitatea energiei electrice se precizează ca alimentarea echipamentelor să aibă tensiunea nominală: Un= 230 (-i5+ +io%)V.c.a., valori de tensiune conform standardelor. Pentru a restricţiona accesul anumitor participanţi, autoritatea contractantă, în fişa tehnică impune ca aparatele de iluminat să funcţioneze „la fluctuaţii de tensiune 90-305 Vca." Astfel, contestatorul arată că, conform standardului European Armonizat SR EN 50160/2011 privind caracteristicile tensiunii în reţelele electrice publice de distribuţie se defineşte, descrie şi se specifică caracteristicile principale ale tensiunii în punctele de furnizare a energiei electrice la utilizatorii reţelelor electrice publice de distribuţie de tensiune alternativă, de joasă tensiune, de medie tensiune şi de înaltă tensiune în condiţii normale de funcţionare. Acest standard indică limitele sau valorile caracteristicilor de tensiune care pot fi atinse în fiecare punct de furnizare a energiei electrice din reţeaua electrică de interes public din Europa. În România, serviciul de distribuţie a energiei electrice este reglementat de către ANRE, iar Calitatea energiei este reglementată prin Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, emis de ANRE prin ordinul nr.11 din 30.03.20216. Pagina 2 din 40

De asemenea, se arată că, conform art. 25 alin. (1) din acest Standard „în PD (punctul de distribuţie), la JT (joasă tensiune), în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare nu trebuie să aibă o abatere mai mare de 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de +10%/ -15% din tensiunea nominală." Redând prevederile art. 24 alin. (1) și (2) și art. 25 alin.(1) și (2) din Standard, contestatorul arată că, în ipotezele prezentate, plaja de tensiune acceptată în reţelele de joasă tensiune este cuprinsă între 195.5 ~ 253 VCA. Așadar, contestatorul susține că această cerinţă este introdusă pentru a favoriza aparatele de iluminat produse în China, care au această caracteristică, întrucât sunt comercializate în întreaga lume, respectiv ţări în care reţeaua funcţionează la tensiunea de 110 Vca. Contestatorul precizează că, aparatele de iluminat produse în UE şi/sau pentru utilizarea în UE sunt produse la standardele menţionate mai sus şi nu se pot solicita în mod abuziv şi nejustificat alte tensiuni de funcţionare din punct de vedere tehnic. Astfel, contestatorul menționează faptul că, autoritatea are dreptul, dar şi obligaţia să ceară furnizorului de energie electrică, iar acesta din urmă este obligat să furnizeze tensiune conform standardelor naţionale. Mai mult, contestatorul consideră că autoritatea trebuie să înţeleagă că nu este obligat să producă aparate de iluminat care să funcţioneze la tensiuni care sunt în afara standardelor naţionale şi internaţionale. de asemenea, contestatorul arată că aceeaşi situaţie se regăsește şi în fişa tehnică nr. 3, unde se solicită la punctul 2.2, ca funcţionarea sistemului de telegestiune să se facă cu o tensiune nominală cuprinsă între 1oo-24o Vac. Faţă de cele de mai sus arătate, contestatorul solicită Consiliului să dispună reformularea în sensul următor: „Funcţionare la fluctuaţii de tensiune 230 (±1o%) V.c.a., respectiv, Tensiune nominală 230 (±1o%) V.c.a." 2. În fişa tehnică nr. 1 se solicită „Eficienţă luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 Im/W". Contestatorul consideră că această cerinţă eronată şi nu este relevantă impunerea unei eficienţe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W. Aceste AIL trebuie să corespundă în totalitate cerinţelor din punct de vedere luminotehnic, rezultate din Dialux, conform standardului 13201:2015 pentru fiecare categorie de drum. Aparatul de iluminat trebuie să corespundă pe baza calculelor luminotehnice în funcţie de categoria de drum pe care este amplasat. Autoritatea trebuie să ceară orice aparat de iluminat care nu depăşeşte o anumită putere, dar care să se încadreze pe o categorie de drum specificată în proiectul tehnic - iar Pagina 3 din 40

ofertantul trebuie să prezinte simulările în softuri specializate care să dovedească încadrarea cu un anumit aparat de iluminat, de o anumită putere, în categoria de drum. Astfel, din analiza calculelor luminotehnice făcute de proiectant, în breviarul de calcul luminotehnic paginile 3-31 din proiectul tehnic, la Fişa de date privind produsul „corp iluminat 22W', autoritatea afirmă că „fluxul luminos a sursei de lumină LED (Dioda emiţătoare de lumină)" este de 3520 lm. Aceasta înseamnă că pentru o putere de 22W, eficienţa LED-urilor este de 160 lm/W. Aceeaşi eficienţă, în mod greşit o păstrează şi pentru eficienţa luminoasă a întregului corp de iluminat (sistem optic). Aceeaşi situaţie o regăsim, după cum se arată, şi pentru aparatul de iluminat stradal 40W prezentat în fişa tehnică numărul 2. În acest caz, contestatorul apreciază că trebuie menţionat că este vorba de eficienţa aparatului/corpului de iluminat, care în mod eronat a fost trecută ca şi cum eficienţa surselor de lumină este egală cu eficienţa aparatului/corpului de iluminat, ceea ce, ar însemna o eficienţă de 100%, caz ideal, dar care nu se regăseşte tehnologic şi practic în acest moment. Așadar, pentru a demonstra acest fapt, contestatorul ataşează documentaţii tehnice ale lentilelor fabricate de mai mulţi lideri mondiali în domeniul optic în iluminatul cu LED-uri, putând fi verificate aspectele pe site-urile acestora. De asemenea, contestatorul solicită ca, în situația în care proiectantul sau autoritatea au găsit un producător care să garanteze eficienţa de 1oo% a sistemului optic, să-i facă dovada. Mai mult, autoritatea solicită ca sistemul optic al aparatului de iluminat să fie protejat suplimentar de un geam de sticlă care ar scădea eficienţa până la 85%. Întrucât Proiectantul/autoritatea contractantă a impus criterii de selecţie privind eficienţa luminoasă a aparatului/corpului de iluminat de 100%, situaţie imposibil de realizat tehnologic în momentul de faţă în industria aparatelor de iluminat cu LED-uri, contestatorul apreciază că se impune ca autoritatea să solicite un flux luminos conform standardului SR EN13201 şi SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum. Standardele au stabilit fluxul luminos pentru fiecare categorie de drum pentru a se evita poluarea luminoasă, iar Abaterea de la cerinţele standardului conduce la o poluare luminoasă pe timpul nopţii, poluare care face obiectul unor studii de specialitate care au constatat că pasările cu activitate nocturnă mor din cauza înfometării întrucât nu pot vâna pe lumină, iar iluminatul nocturn al anumitor oraşe se poate observa din spaţiu. 3. În fişa tehnică nr. 1 se solicită eronat şi restrictiv „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată" Contestatorul susține că, prin această specificaţie, autoritatea se abate de la Ghid şi impune această condiţie în afara prevederilor standardelor privind iluminatul public. Astfel, contestatorul învederează Pagina 4 din 40

faptul că, conform Ghidului aferent Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public derulat în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, singurele standarde ce trebuie respectate conform art.10, lit. c) sunt SR EN 13201 și SR EN 60598. De vreme ce Ghidul impune înscrierea în prevederile standardelor SR EN 13201 şi SR EN 60598, raportând fişele tehnice ale aparatelor de iluminat cu LED, unde autoritatea contractantă solicită compartimentul optic cu dispersor din sticlă plană, clară şi securizată, cu prevederile standardelor SR EN 13201 şi SR EN 60598, contestatorul arată că, se constată că Ghidul nu impune astfel de cerinţe, motiv pentru care fişele tehnice conţin cerinţe restrictive cu efectul de a înlătura concurenţii de la licitaţie. Contestatorul menționează faptul că, la aparatele de iluminat cu tehnologie LED, sticla nu are rol de dispersor, ci Sticla are rolul de a etanşa compartimentul optic şi de a corespunde la testul de praf şi apă conform standardului SR EN 60529:1995. Noile tehnologii folosesc lentilele atât pentru dispersia luminii cât şi pentru dirijarea pe suprafaţa care trebuie iluminată, respectiv calea de rulare - drum, alee pietonală, etc. De asemenea, contestatorul arată că, sticla, care nu are rol de a dirija şi dispersa lumina, este o tehnologie veche apărută la începutul iluminatului cu LED-uri. De aceea, în prezent, foarte mulţi producători au renunţat la folosirea sticlei cu rol de etanşare, fiind înlocuită cu lentilă tip „multilens" prevăzută cu garnitură din cauciuc siliconic care asigură în acelaşi timp dispersia luminii conform cerinţelor de SR EN 13201-1:2015 pentru calea de rulare respectivă, această lentilă fiind o structură monobloc din material plastic transparent (uzual policarbonat tratat UV) care include toate lentilele asociate fiecărui LED. Mai mult, fiind din policarbonat, se asigură un grad de protecţie de IP67 conform SR EN 60529:1995 şi rezistenţă la impact de minim IK10 conform SR EN 62262:2004, toate aceste performanţe fiind superioare soluţiei cu lentile şi geam din sticlă securizată şi tratată termic. În plus, contestatorul arată că soluţia de compartiment optic formată din lentila „multilens" este mai eficientă din punct de vedere optic deoarece se foloseşte tehnologia TIR (Total Internai Reflection), unde eficienţa optică este de peste 92%, spre deosebire de soluţia cu două compartimente optice, unde geamul din sticlă securizată termic introduce pierderi de minim 10%, în funcţie de grosimea sticlei, din cauza reflexiilor de la suprafaţa acesteia, astfel eficienţa optică totală fiind de maxim 83%. Astfel, se arată că, niciun aparat de iluminat cu LED care foloseşte sticla transparentă tratată termic şi securizată comercializat în România pentru iluminatul stradal nu rezistă la impact IK10. De asemenea, contestatorul precizează faptul că sticla nu asigură dispersia luminii pe calea de rulare conform SR EN 13201. Pagina 5 din 40

Cu toate că, producătorii aparatelor de iluminat cu LED-uri folosesc în procesul de producere al acestora mai multe tehnologii pentru protecţia compartimentului optic şi împotriva prafului şi al apei, respectiv pentru rezistenţă la impact conform standardului SR EN 62262:2004, tehnologii dintre care se indică policarbonatul transparent, respectiv cauciucul siliconic transparent, toate tratate UV, contestatorul consideră că, în situaţia în care autoritatea solicită doar sticlă clară plană şi securizată cu rol împotriva prafului şi al apei, o face strict pentru a restricţiona accesul mai multor ofertanţi, astfel încât un singur ofertant/producător să îndeplinească toate aceste caracteristici, ceilalţi ofertanţi neavând posibilitatea să oferteze un produs cu caracteristici care corespund integral cerinţei şi ca atare să fie descalificaţi din punct de vedere tehnic. Mai mult, contestatorul arată că, în fişa tehnică nr. 2, punctul 1.18, „aparat de iluminat stradal LED 40W...", se impune ca materialul folosit să fie PMMA, astfel că, autoritatea contractantă cunoaşte că în locul sticlei pot fi folosite şi alte materiale şi acceptă performanţele aparatului de iluminat cu utilizarea acestora din urmă. Faţă de cele de mai sus arătate, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerinţe eronate şi restrictivă sau să dispună reformularea în sensul următor: „compartimentul optic să fie protejat cu sticlă, policarbonat, cauciuc siliconic transparent sau alte materiale folosite ca dispersor în tehnologia iluminatului cu LED-uri, toate tratate UV.” În completarea argumentelor anterioare, contestatorul ataşează şi un punct de vedere al Comitetului Naţional Român de Iluminat afiliat la Comisia Internaţională de iluminat. 4. În fişa tehnică nr. 1, autoritatea solicită la punctul 2.2 „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare pentru elementele de conectică utilizate în interiorul corpului de iluminat ce va confirma respectarea standardului SR 60998-1." Contestatorul consideră că această cerinţă este inadecvată, întrucât tot aparatul de iluminat este certificat şi testat pentru respectarea standardelor în domeniul iluminatul public, în opinia sa fiind absurd şi fără o justificare tehnică să se ceară certificate sau rapoarte şi pentru subansamble/piesele/componentele care fac parte dintr-un produs finit care este testat şi certificat. 5.Autoritatea contractantă trebuie să precizeze clar când, cine, în ce mod va prezenta mostre funcţionale, contestatorul apreciind că este corect ca mostrele funcţionale să fie prezentate doar de cel clasat pe primul loc. Astfel, contestatorul își pune întrebarea cum ar arăta sediul autorităţii contractante dacă toţi participanţii ar prezenta mostrele funcţionale la corpurile de iluminat, în situaţia în care un aparat de iluminat are dimensiunile de i4oox4oox5omm şi greutatea de i2kg. Pagina 6 din 40

6. În fişa tehnică nr. 2, la punctul 1.22, se solicită „Dimensiuni maxime: 1400X400X50mm", iar la punctul 1.23 „Greutatea: max. 21.0 kg". Astfel, contestatorul se întreabă cum a fost stabilită această dimensiune maximă şi greutate şi care este temeiul legal, neînțelegând de ce sunt relevante dimensiunea maximă şi greutatea în comparaţie cu design-ul şi forma? Contestatorul menţionează că producătorii de aparate de iluminat cu LED-uri tind să crească eficienţa aparatelor de iluminat, deci acestea din urmă trebuie să permită o bună răcire pentru a corespunde acestei cerinţe. Eficienţa aparatului de iluminat este strict legată de mărimea suprafeţei de răcire. Astfel, în opinia sa, nu se poate solicita o eficienţă ridicată şi un aparat de iluminat cu dimensiuni maxime admise, aceste cerinţe fiind introduse doar pentru a restricţiona accesul mai multor ofertanţi. Totodată, se arată că, legislaţia naţională, prin dispoziţiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, a statuat că „Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici acces egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici." În acest sens, contestatorul consideră că trebuie eliminate specificaţiile de dimensiune şi greutate pentru toate aparatele de iluminat stradal. 7. În fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, se solicită ca aparatul de iluminat să respecte printre altele: „Standardele EN 61000-4-2:2009, EN 61000- 4- y.2oo6+Ai:2oo8+A2:2oio, EN 61000-4-4:2012, EN 61000-4-5:2014, EN 61000-4- 6:2014, EN 61000-4-8:2010, EN 61000-4-11:2004" care nu fac obiectul directivei de compatibilitate electromagnetică; aceste standarde menţionează metodele de măsură a parametrilor produselor care se referă la compatibilitate electromagnetică. În acest sens, contestatorul solicită Consiliului să dispună eliminarea din fişa tehnică nr. 2 a acestor standarde: EN 61000-4- 2:2009, EN 61000-4-3:2006+AI:2OO8+A2:2oio, EN 61000-4-4:2012, EN 61000-4- 5:2014, EN 61000-4-6:2014, EN 61000-4-8:2010, EN 61000- 4-11:2004. 8.În fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, autoritatea contractantă solicită „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (RoHS) care atestă conformitatea cel puţin cu directiva 2011/65/EU". Contestatorul solicită Consiliului obligarea autorității contractante să elimine această cerinţă întrucât este neclară, ambiguă şi lasă loc de interpretări, apreciind că, în situația în care autoritatea ar fi solicitat certificat/declaraţie RoHS, astfel cum a cerut în fişa tehnică nr. 1, ar fi fost clară solicitarea. Pagina 7 din 40

În situaţia indicată la acest punct, contestatorul arată că însă nu ştie care sunt acele substanţe periculoase din echipamentele electrice, la ce anume să se facă raport de testare, deci dacă trebuie să se facă raport de testare la anumite substanţe nu ştie care sunt acelea. 9. În fişa tehnică nr. 3, autoritatea solicită „capturi de ecran pentru demonstrarea cerinţelor" a sistemului de telegestiune a iluminatului public Contestatorul consideră că, prin această cerinţă, autoritatea solicită accesul neautorizat în sistemul de telegestiune a unei terţe localităţi, însă, având în vedere clauzele de confidenţialitate aferente sistemului de telegestiune implementat în localităţi, acest acces nu poate fi permis. În opinia contestatorului, solicitarea unor capturi de ecran pentru a demonstra îndeplinirea specificaţiilor sistemului de telegestiune, cu toate că ofertantul declară şi demonstrează prin documente funcţionalitatea sistemului conform cerinţelor solicitate, este lipsită de temei legal şi nu are o susţinere tehnică. Astfel, contestatorul consideră că autoritatea ar trebui obligată să solicite aceste capturi de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune doar ofertantului clasat pe locul unu şi doar după semnarea unui acord de confidenţialitate. 10. În fişa tehnică nr. 3, la punctul 1 „Sistem de operare: Linux x86_64", autoritatea precizează un anumit producător, face referire la o anumită marcă fără a menţiona „sau echivalent", ceea ce, în opinia contestatorului, va avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. 11. În fişa tehnică nr. 3, autoritatea precizează în mod eronat, la punctul „1.1 -3. Comandă" şi la punctul „1.1 -7. Alte facilităţi", că aparatele de iluminat sunt echipate cu modul de telegestiune în punct luminos cu toate că sistemul de telegestiune al iluminatului public este în punct de aprindere, contestatorul apreciind că aceste neconcordanţe pot duce/ induce în eroare ofertanţii, astfel, solicită obligarea autorității la eliminarea din fişele tehnice a oricăror referiri la controlul iluminatului public prin punct luminos. Având în vedere cele menţionate, contestatorul solicită: 1. Obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale ce au fost indicate în cuprinsul contestaţiei şi suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei, 2. Obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată. În drept, se invocă dispoziţiile Legii nr. 101/2016, Legea nr. 98/2016 şi celelalte menţionate în cuprinsul contestaţiei. În probaţiune au fost depuse, în copie, înscrisuri. Prin adresa nr.17.638/06.07.2021, înregistrată la CNSC cu nr. 34600/06.07.2021, autoritatea contractantă formulează Punct de vedere Pagina 8 din 40

cu privire la contestația depusă de SC ......... SRL, învederând următoarele: Cu privire la critica nr. 1 – „Funcţionare la fluctuaţii de tensiune 90 - 305 Vca”, autoritatea contractantă arată că cerinţa "Funcţionare la fluctuaţii de tensiune: 90-305 Vca" se modifică şi se va citi "Funcţionare la fluctuaţii de tensiune: 195,5 - 253 Vca" cu respectarea Ordinului ANRE nr. 11/2016, potrivit căruia, plaja de tensiuni acceptată în reţelele de joasă tensiune este cuprinsă între 195,5 - 253 Vca. Cu privire la critica nr. 2 - în fişa tehnică nr. 1 se solicită „Eficienţă luminoasă aparat de iluminat (alimentare, sistem optic, sursa): minim 160 lm/W", autoritatea contractantă arată, cu titlu preliminar, că la întocmirea Proiectului Tehnic de Execuţie, au fost respectare toate standardele şi normativele specifice domeniului, implicit standardele SR EN 13201 şi SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum la care face referire contestatorul. În plus, autoritatea arată că Proiectul Tehnic de Execuţie elaborat în baza H.G. 907/2017 a fost verificat de către un verificator tehnic atestat. Cu titlu subsidiar, autoritatea contractantă invocă jurisprudenţa CNSC, respectiv decizia nr. 1332/C7/1185 care este uniformă în respingerea unor critici de tipul celor formulate mai sus: „a)caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii; Montarea de aparate de ¡luminat stradale cu LED-uri eficiente din punct de vedere energetic si lummotehnicfminim 160 Im/W), pe toţi stâlpii existenţi repartizate pe cateaorii de putere, după cum urmează:. a.Aparat de iluminat cu autodimare preprogramata 22 W- 551 bucăţi; b.Aparat de iluminat cu autodimare preprogramata 70 W - 99 bucăţi (...)" şi în cadrul fiecărei fişe tehnice aferente categoriilor de drum este precizat: "Clasă intensitate luminoasă Valorile intensităţii luminoase în [cd/klm] pentru calculul clasei intensităţii luminoase se referă la fluxul luminos al corpului de iluminat, conform EN 13201:2015." Contrar celor susţinute de autoarea contestaţiei, precum că "în acest caz, trecute menţionat că este vorba de eficienta aparatului/corpului de iluminat, care in mod eronat a fost trecută în aşa fel încât eficienţa surselor de lumină este egală cu eficienţa aparatului/corpului de iluminat, Consiliul reţine că proiectantul a specificat că valorile intensităţii luminoase în [cd/klm] pentru calculul clasei intensităţii luminoase se referă la fluxul luminos al corpului de iluminat, conform EN 13201:2015. Consiliul reiterează faptul că achizitoarea este singura în măsura să îşi stabilească nevoile şi necesităţile pentru care organizează procesul de achiziţie publică, iar ofertanţii pot critica doar cerinţele/condiţiile/situaţiile Pagina 9 din 40

care le lezează interesele. Ori, în speţă, contestatoarea nu arată cum îi sunt lezate interesele. în speţă, caracteristica contestată reprezintă o specificaţie tehnică stabilită de elaboratorul proiectului tehnic amintit. Constatând că nu există elemente care să conducă la formarea convingerii Consiliului în sensul că autoritatea contractantă a acţionat cu încălcarea vreunei prevederi legale, critica va fi respinsă. Astfel, autoritatea contractantă menționează că criticile la care face referire contestatorul sunt cele referitoare la eficienţa/randamentul luminos al aparatelor. Eficienţa/randamentul luminos este, după cum se arată, raportul dintre puterea de iluminare emisă Φ [lm] faţă de unitatea de putere electrică consumată P [W] şi se măroară în [lm/W]. Aceasta este o mărime ce caracterizează eficienţa procesului de transformare a energiei electrice în energia iradierii optice. Se apreciază prin raportul lm/W - câţi lumeni se produc la consumul cu puterea de un Watt. Astfel, o eficienţă luminosă mai ridicată presupune un consum de energie mai scăzut raportat la acelaşi flux luminos. Contrar susţinerii contestatarului că această cerinţă privind impunerea unei eficienţe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W nu este relevantă, autoritatea contractantă aduce în susţinere însăşi ghidul de finanţare al Programului privind sprijinirea eficienţei energetice şi a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public care are ca obiectiv principal creşterea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat public. Articolul 2: „Obiectivul, scopul şi indicatorii de performanţă ai Programului (1) Obiectivul Programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice a sistemelor de iluminat public. (2) Scopul Programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea unor corpuri de iluminat cu LED care să determine o eficienţă energetică ridicată.” Figura nr. 1 - Extras din ghidul de finanţare. Astfel, pentru a respecta obiectivele şi indicatorii de performanţă ai Programului, autoritatea contractantă menționează faptul că, proiectantul a propus aparate de iluminat LED cu eficienţă luminoasă ridicată, respectiv minim 160 lm/W, astfel încât, ofertarea unor aparate de iluminat cu o eficienţă mai mică ar duce la neîncadrarea indicatorii de performanţă stabiliţi la nivelul documentaţiei şi aprobat de finanţator, respectiv Agenţia Fondului pentru Mediu ce derulează proiecte şi programe de creştere a eficienţei energetice. Referitor la calculelor luminotehnice pentru efectuarea acestora, autoritatea preciează că se foloseste un fişier care descrie caracteristicile aparatelor de iluminat folosit în acel calcul (Figura nr. 2 - Extras din calculul luminotehnic). Pagina 10 din 40

Astfel, autoritatea contractantă arată că sunt întâlniți următorii parametrii: Randamentul luminos - face referire la randamentul luminos al unui aparat de iluminat ca un sistem format din sursă de lumina (LED, lămpi clasice cu descărcări, becuri cu incandescenţă, etc), elementul optic (dispersor, lentile, etc) și elementul electric/electronic (driver, droser/ etc); se calculează ca fiind raportul dintre fluxul luminos al sursei surselor de lumina (modul LED, lămpi clasice cu descărcări, becuri cu incandescenţă, etc.) şi fluxul luminos al aparatului de iluminat ca un sistem. Mai mult, se arată că acest parametru este specific aparatelor de iluminat cu surse clasice de lumină (lămpi clasice cu descărcări, becuri cu incandescenţă, etc), astfel că, producătorii de aparate de iluminat efectuau un singur test fotometric prin care determinau pierderile fluxului luminos prin elementul optic (dispersor, lentile, etc), urmând ca mai apoi să aplice acest randament luminos pentru toate tipurile de surse clasice de lumină (exepmlu: sursa 50W, 70W, 100W, 150W, 250W, etc). Fluxul luminos al lămpii este măsura pentru întreaga putere de iluminare, care este emisă în toate direcţiile de o sursă luminoasă (LED, lămpi clasice cu descărcări, becuri cu incandescenţă, etc). Fluxul luminos al corpului de iluminat este măsura pentru întreaga putere de iluminare, care este emisă în toate direcţie de un corp de iluminat. În cazul aparatelor de iluminat cu LED-uri fluxul luminos se determină prin încercări fotometrice efectuate în laboratoare specializate pentru aparatul de iluminat ca un sistem format din sursă de lumina (modul LED), elementul optic (dispersor şi lentile) şi elementul electronic (driver)(Figura nr. 3 - Aparat de iluminat LED supus testării fotometrice). Autoritatea contractantă arată că, conform standardului SR EN 13032-1- Măsurarea şi prezentarea rezultatelor fotometrice ale lămpilor şi aparatelor de iluminat Partea 1: Măsurarea şi prezentarea datelor, se poate observa clar, chiar din denumirea acestuia, diferenţierea dintre lampă (sursă) şi aparat de iluminat. Lampa (lămpile) trebuie să fie măsurată şi trebuie să respecte cerinţele din publicaţia CEI corespunzătoare. Dacă nu există publicaţii corespunzătoare, lampa (lămpile) trebuie să respecte cât mai mult posibil specificaţiile nominale ale producătorului lămpii. Când sunt încercate aparatele de iluminat şi lămpile simple, trebuie să se utilizeze balastul încorporat în aparatul de iluminat. în cazul în care aparatul de iluminat supus încercării nu are balast încorporat, tipul de balast trebuie să fie cel permis de producătorul aparatului de iluminat şi pentru încercarea aparatului de iluminat şi a lămpilor simple trebuie să fie utilizat acelaşi balast. Figura nr. 4 - Extras din standardul SR EN 13032-1 Referitor la documentaţia prezentată de contestator cu privire la lentilele fabricate de mai mulţi lideri mondiali, autoritatea contractantă învederează că, în acest caz, eficienţa face referire la gradul transmisie luminoasă a lentilei în comparaţie cu sursa LED de la diferiţi producători. Astfel, autoritatea susține că contestatarul confundă eficienţa unui Pagina 11 din 40

element component al apararatului de iluminat cu randamentul luminos al acestuia. În ceea ce privește critica nr. 3 - în fişa tehnică nr. 1 se solicită eronat şi restrictiv „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată", autoritatea contractantă arată, cu titlu preliminar, că la întocmirea Proiectului Tehnic de Execuţie, au fost respectare toate standardele şi normativele specifice domeniului, implicit standardele SR EN 13201 şi SR EN 60598, aferent fiecărei categorii de drum la care face referire contestatorul. În plus, se arată că, Proiectul Tehnic de Execuţie elaborat în baza H.G. 907/2017 a fost verificat de către un verificator tehnic atestat. Cu titlu subsidiar, autoritatea contractantă invocă jurisprudenţa CNSC, prin decizia nr. 1332/C7/1185 practica fiind uniformă în respingerea unor critici de tipul celor formulate mai sus: „Din contextul prezentat anterior, Consiliul constată nefondată solicitarea contestatoarei potrivit căreia autoritatea contractantă a stabilit «eronat» cerinţa «compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară plană, securizată» indicată în cadrul fișelor tehnice ale echipamentelor de iluminat 1, 2 și 4 motivat de faptul că doar un singur ofertant ar putea să le îndeplinească, în măsura în care nu a dovedit caracterul restrictiv al acestei cerințe”. Autoritatea contractantă arată că articolul menţionat de contestator, respectiv art. 10 lit. c) din Ghidul de finaţare precizează: „respectă prevederile standardelor din seria SR EN 13201 pentru iluminat public şi ale standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat asumate prin cererea de finanţare", Articolul 10 stabilind criteriile de eligibilitate a proiectului.(Figura nr. 5 - Extras din ghidul de finanţare). De asemenea, autoritatea menționează că acelaşi ghid de finanţare prevede la articolul 5 care sunt obligaţiile beneficiarului, respectiv: „Articolul 5 Obligaţiile Beneficiarului Beneficiarul are următoarele obligaţii: 1. să depună cererile de decontare potrivit art. 3 pct. 3, fără a depăşi durata de Implementare a proiectului; 2.să folosească finanţarea numai în scopul şi în condiţiile în care a fost acordată; 3. să asigure contribuţia proprie pentru realizarea proiectului; 4. să asigure executarea proiectului cu diligenţa necesară şi eficienţă, în conformitate cu prezentul contract, precum şi cu legislaţia în vigoare şi standardele de mediu aplicabile; 5. să respecte prevederile legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice, pentru achiziţionarea de bunuri, servicii sau lucrări din finanţarea acordată; 6.să fie singurul răspunzător în faţa Autorităţii pentru implementarea proiectului; 7.să nu înstrăineze sau să nu greveze cu sarcini terenul aferent investiţiei din cadrul Programului în perioada de valabilitate a Pagina 12 din 40

contractulul/să îl păstreze în administrare, în situaţia în care Beneficiarul are calitatea de administrator la data aprobării proiectului; 8.să menţină funcţională investiţia realizată în cadrul Programului pentru o perioadă de cel puţin 3 ani de la data depunerii raportului de finalizare; 9.să furnizeze şi să transmită Autorităţii orice Informaţie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate în mod rezonabil de către aceasta, în termen de maximum 7 zile de la cerere;” (Figura nr. 6 - Extras din ghidul de finanţare). Aşadar, SR EN 13201 şi SR EN 60598 nu sunt singurele standarde ce trebuie respectate, autoritatea contractantă trebuie să indeplinească cumulativ toate criteriile de eligibilitate a proiectului dar şi prevederile legislaţiei în vigoare specifice obiectivului de investiţii. Autoritatea contractantă menționează că întroducerea acestei specificaţii tehnice referitoare la dispersorul din sticlă clară, plană, securizată a fost necesară deoarece, pentru aceste aparate de iluminat, policarbonatul, de regulă, prezintă o serie de dezavantaje de ordin tehnico-economic şi anume: -nu este un material inert din punct de vedere chimic, aşa cum este sticla; - poate prezenta, în timpul exploatării, microfisuri care vor permite intrarea de umezeală şi particule ce vor modifica regimul de performanţă luminotehnică al aparatului de iluminat( Figura nr. 7 - Microfisurare de suprafaţă a policarbonatului indusă de intemperii); -fiind un produs pe bază de polimer (material plastic), are un grad mai ridicat de încărcare electrostatică (cauzat de curenţii de aer), ce conduce la atragerea de praf şi alte particule ce vor influenţa performanţele luminotehnice, conducând la costuri de mentenanţă ridicate;(Figura nr. 8 - Aparat de iluminat cu dispersor din policarbonat acoperit de praf şi alte particole ca urmare a gradului ridicat de încărcare electrostatică) -este un produs un grad de uzură mai ridicat faţă de sticlă, ajungând la o opacizare mai rapidă faţă de sticlă, cu o influenţă negativă asupra performanţelor luminotehnice ale aparatului de iluminat.(Figura nr. 9 -Aparat de iluminat cu dispersor din policarbonat îngălbenit/opacizat) Toate aspectele mai sus precizate, care caracterizează majoritatea aparatelor de iluminat dotate cu difuzor realizat din policarbonat, conduc la o durată de viaţă mai redusă, un cost de utilizare, exploatare şi mentenanţă al sistemului de iluminat public mai ridicat, fapt ce este în dezavantajul autorităţii contractante. Mai mult decât atât, dat fiind faptul că policarbonatul este un produs sintetic, pe bază de produse petroliere, autoritatea contractantă arată că aparatele de iluminat public vor avea un regim de reciclare mai redus, cu impact mai mare asupra mediului în comparaţie cu cele cu dispersor din sticlă (sticla fiind un produs 100% reciclabil). În plus, autoritatea contractantă arată că standardul SR EN 60598-1 - Corpuri de ilumiant. Partea 1: prescripţii generale şi încercări, Anexa L - Pagina 13 din 40

Ghid de bune practici în proiectarea corpurilor de iluminat, capitolul L.2 - Materiale plastice în corpul de iluminat, menţioneză: „Aplicaţiile relative la utilizarea normală a corpurilor de iluminat determină durata normală de funcţionare (îmbătrânire) a acestor părţi din plastic. Utilizarea excesivă a durelor şi influenţele dăunătoare diminuează rezistenţa la îmbătrânire". Montare necorespunzătoare Decolorare Radiaţii UV Lămpi de înaltă presiune dozate cu mercur, cu componente UV excesive Lămpi germicide îngălbenire Fragilizare Substanţe agressive Solvenţi (plastifianţi) Curaţare incorectă (cu mijloace de dezinfectare) Fisurare Rezistenţă redusă Deteriorarea suprafeţei exterioare Tabelul nr. 1 - Influenţe dăunătoare asupra materialelor plastice În confirmarea celor menţionate anterior, autoritatea contractantă a ataşat un extras din standardul SR EN 60598-1 - Corpuri de ilumiant. Partea 1: prescripţii generale şi încercări (Figura nr. 10 - Extras din standardul SR EN60598-1). Aşadar, autoritatea contractantă susține că contestatarul nu a analizat în întregime standardele menţionate, pentru motivele anterior enunţate considerând justificată specificaţia tehnică referitoare la dispersorul din sticlă clară. Mai mult, pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, autoritatea contractantă prezintă un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa europeană, ce au caracteristici similare. Informaţiile sunt publice şi pot fi verificate (Tabelul nr. 2 – Lista produse cu caracteristici similare). În plus, autoritatea contractantă arată că însăsi contastatorul dispune în gama sa de produse de un aparat de iluminat cu dispersor din sticlă (https://amiras.ro/produse/iluminat-exterior/corpuri-de-iluminat- stradal-cu-led-uri-seria-alss-xxx/)(Figura nr. 11 - Corp de iluminat Amiras seria ALSS cu dispersor din sticlă) Critica nr. 4 - în fişa tehnică nr. 1, autoritatea solicită la punctul 2.2 „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare pentru elementele de conectică utilizate în interiorul corpului de iluminat ce va confirma respectarea standardului SR 60998-1." Ţinând seama de durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de 24 de ani la o durata medie de funcţionare de 4150 de ore/an, autoritatea contractantă arată că aparatul de iluminat format din elementele sale componente, inclusiv elementele de conectică utilizate în interiorul corpului de iluminat trebuie să ofere siguranţă în exploatare pe toată durata sa de viaţă. În contextul prezentat, autoritatea consideră că este perfect justificabilă solicitarea certificatului de conformitate şi a raportului de testare pentru elementele de conectică care să confirme respectarea cerinţelor specifice acestora, modalitate prin care autoritatea se asigură de achiziţionarea unui produs conform şi care să ofere siguranţă în exploatare pe toată durata sa de viaţă. Pagina 14 din 40

În ceea ce privește critica nr. 5 – „Autoritatea contractantă trebuie să precizeze clar când, cine, în ce mod va prezenta mostre funcţionale. Apreciem că este corect ca mostrele funcţionale să fie prezentate doar de cel clasat pe primul loc.”, autoritatea contractantă precizează că ofertanţii vor fi programaţi în timpul evaluării pentru prezentarea monstrelor funcţionale. În ceea ce privește critica nr. 6 – în fişa tehnică nr. 2, la punctul 1.22, se solicită „Dimensiuni maxime: 1400x400x50mm", iar la punctul 1.23 „Greutatea: max. 21.0 kg", autoritatea contractantă consideră că, Dimensiunea aparatului de iluminat şi greutatea acestuia nu sunt restrictive, fiind stabilit un prag maxim valoric pentru acestea, orice dimensiuni sub pragul stabilit fiind acceptate. Având în vedere că este un proiect de modernizare iar aparatele de iluminat se vor monta pe stâlpii existenţi, autoritatea contractantă arată că cerinţele privind dimensiunile şi greutatea maximă au fost impuse pentru a limita încărcările dar şi eforturile şi deplasările suportate de stâlpii existenţi. Critica nr. 7 - în fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, se solicită ca aparatul de iluminat să respecte printre altele: „Standardele EN 61000-4-2:2009, EN 61000-4-3:2006+Al:2008+A2:2010, EN 61000-4-4:2012, EN 61000- 4-5:2014, EN 61000-4-6:2014, EN 61000-4-8:2010, EN 61000-4- 11:2004" care nu fac obiectul directivei de compatibilitate electromagnetică. Aceste standarde menţionează metodele de măsură a parametrilor produselor care se referă la compatibilitate electromagnetică. Autoritatea contractantă arată că, standardele menţionate de contestator şi pentru care s-a solicitat certificat de conformitate şi raport de testare, sunt standarde care precizează cerinţele de imunitate care trebuie îndeplinite de echipamentele electrice, nu doar metodele de încercare: - SR EN 61000-4-2:2009 Compatibilitate electromagnetică(CEM). Partea 4-2: Tehnici de încercare şi măsurare. Încercare de imunitate la descărcări electrostatice Standardul se referă, după cum se arată, la cerinţele de imunitate şi metodele de încercare pentru echipamente electrice şi electronice supuse la descărcări de electricitate statică produse direct de la operatori şi de la alte persoane la obiecte din apropierea echipamentului. În plus, standardul defineşte niveluri de încercare care corespund la diferite condiţii de mediu şi instalare şi stabileşte proceduri de încercar, Scopul acestui standard fiind acela de a stabili o bază comună şi reproductibilă pentru evaluarea performanţelor echipamentelor electrice şi electronice când sunt supuse la descărcări electrostatice. De asemenea, standardul include descărcările electrostatice care pot apărea între operatori şi obiectele din apropierea unui

echipament

vital. (Sursa: https://magazin.asro.ro/ro/standard/ 176605); - SR EN 61000-4-3:2006 Pagina 15 din 40

Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 4-3: Tehnici de încercare şi măsurare. Încercări de imunitate la câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă, radiate Această parte a CEI 61000-4 se referă, după cum se arată, la imunitatea echipamentelor electrice şi electronice la energia electromagnetică radiată. Ea stabileşte nivelurile de încercare şi procedurile de încercare necesare, scopul acestui standard fiind acela de a stabili o referinţă comună pentru evaluarea imunităţii echipamentelor electrice şi electronice când sunt supuse câmpurilor electromagnetice de radiofrecvenţă, radiate. Metoda de încercare documentată în această parte a CEI 61000-4 descrie o metodă coerentă pentru evaluarea imunităţii unui echipament sau sistem faţă de un fenomen definit. Această parte tratează încercările de imunitate referitoare la protecţia împotriva câmpurilor electromagnetice RF, indiferent de sursa din care provin, o atenţie deosebită fiind acordată protecţiei împotriva emisiilor la frecvenţe radio provenind de la radiotelefoanele digitale şi de la alte dispozitive

de

emisie

RF.

(Sursa: https://magazin.asro.ro/ro/standard/116306): - SR EN 61000-4-4:2013 Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 4-4: Tehnici de încercare şi măsurare. încercări de imunitate la trenuri de impulsuri rapide de tensiune Acest standard se referă, după cum se arată, la imunitatea echipamentelor electrice şi electronice la fenomene tranzitorii rapide, repetitive. Specifică cerinţele de imunitate şi procedurile de încercare referitoare la trenuri de impulsuri rapide de tensiune. Indică, totodată, domeniile nivelurilor de încercare şi stabileşte procedurile de încercare (sursa https://magazin.asro.ro/ro/standard/218493); - SR EN 61000-4-6:2014 Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 4-6: Tehnici de încercare şi măsurare. încercări de imunitate la perturbaţii conduse, induse de câmpuri de radiofrecvenţă Aceast standard se referă la cerinţe de imunitate ale echipamentelor electrice şi electronice la perturbaţii electromagnetice conduse care provin de la emiţătoare dedicate de radiofrecvenţă (RF), în domeniul de frecvenţe de la 150 kHz până la 80 MHz. (Sursa: https:// magazin.asro.ro/ro/standard/227021); - SR EN 61000-4-8:2010 Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 4-8: Tehnici de încercare şi măsurare. încercare de imunitate la câmp magnetic de frecvenţa reţelei Această standard tratează cerinţele de imunitate a echipamentelor, numai în condiţiile de utilizare, împotriva perturbaţiilor magnetice la frecvenţele de 50 Hz şi 60 Hz în legătură cu localuri rezidenţiale şi comerciale, instalaţii industriale şi centrale electrice şi staţii de medie şi înaltă tensiune. (Sursa: https://magazin.asro.ro/ro/standard/186075); Pagina 16 din 40

- SREN 61000-4-11:2005 Compatibilitate electromagnetică (CEM). Partea 4-11: Tehnici de încercare şi de măsurare. încercări de imunitate la scăderi de tensiune, întreruperi de scurtă durată şi variaţii de tensiune. Standard de bază în CEM Aceasta parte a CEI 61000 defineşte metodele de încercare a imunitatii și domeniul nivelurilor de încercare preferenţiale pentru scăderi de tensiune, întreruperi de scurtă durată și variaţii de tensiune, pentru echipamentele electrice și electronice conectate la reţelele de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune. Acest standard se aplică echipamentelor electrice și electronice având un curent absorbit nominal care nu depăşeşte 16 A pe fază, destinate conectării la reţelele de curent alternativ de 50 Hz sau 60 Hz. El nu se aplică echipamentelor electrice și electronice destinate conectării la reţelele de curent alternativ de 400 Hz. încercările pentru aceste reţele vor fi acoperite de viitoare standarde CEI. Scopul acestui standard este de a stabili o referinţă comună pentru evaluarea imunității echipamentelor electrice și electronice atunci când sunt supuse la scăderi de tensiune, întreruperi de scurtă durata și variaţii de tensiune. (Sursa: https://magazin.asro.ro/ro/standard/107695). Critica nr. 8 - în fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, autoritatea contractantă solicită „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (RoHS) care atestă conformitatea cel puţin cu directiva 2011/65/EU" Autoritatea contractantă considerăm cerinţa clar definită, rezultând astfel, clar şi fară echivoc, necesitatea prezentării de către ofertanţi a unui certificat de conformitate însoţit de un raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice. Afirmaţia contestatarului prin care menţionează că nu ştie care sunt acele substanţe periculoase din echipamentele electrice, este, în opinia autorității „îngrijorătoate” având în vedere că acesta este şi producător de aparate de iluminat - firma ......... SRL [...] are ca obiect principal de activitate codul CAEN2740 - Fabricarea de echipamente electrice de iluminat (sursa: https://termene.ro/firma/.........- -SRL). Astfel, autoritatea precizează faptul că Directiva 2011/65/EU a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice(Sursa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/ ? uri =celex%3A32011L0065), defineşte la articolul 7 care sunt obligaţiile producătorilor. Astfel, autoritatea arată că principala obligaţie este ca atunci când introduc EEE pe piaţă, producătorii se asigură că acestea au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele stabilite la articolul 4, articol care precizează: „Statele membre se asigură că EEE introduse pe piaţă, inclusiv cablurile şi piesele de schimb pentru repararea sau Pagina 17 din 40

reutilizarea acestora ori pentru îmbunătăţirea funcţiilor sau mărirea capacităţii acestora, nu conţin substanţele enumerate în anexa II.” Mai mult, autoritatea arată că, în Anexa II se precizează: „Substanţe restricţionate menţionate la articolul 4 alineatul (1) şi valorile concentraţiilor maxime din greutate tolerate în materialele omogene: Plumb (0,1 %) Mercur (0,1 %) Cadmiu (0,01 %) Crom hexavalent (0,1 %) Bifenil-polibromuraţi (PBB) (0,1 %) Eteri de difenilpolibromuraţi (DEPB) (0,1 %). Astfel, autoritatea contractantă susține că, în conformitate cu Directiva 2011/65/EU, producătorii au obligaţia de a respecta valorile concentraţiilor maxime ale substanţelor restricţionate, obligaţie din care, în opinia sa, se deduce şi necesitatea informării în prealabil despre aceste cerinţe şi obligaţii, însă, acest aspect nu poate fi aplicat şi contestatarului care, nu le cunoaşte, motiv pentru care dă naştere unor suspiciuni privind capacitatea acestuia de a oferta produse conforme în condiţiile în care nu cunoaşte legistaţia aplicabilă domeniului în care activează. Așadar, autoritatea contractantă învederează faptul că, necesitatea cerinţei privind prezentarea de către ofertanţi a unui certificat de conformitate însoţit de un raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice a fost necesară având în vedere complexitatea produsului şi elementele sale componente. Astfel, aparatul de iluminat stradal tip all in one echipat cu panou fotovoltaic, acumulator şi surse LED, descris în fişa tehnică nr. 2 are în componenţa sa şi un acumulator, iar pentru ca autoritatea contractantă să se asigure că valorile concentraţiilor maxime pentru substanţele restricţionate nu sunt depăşite, a fost necesară solicitatea acestor documente. Cu privire la critica numărul 9, autoritatea contractantă precizează faptul că, capturile de ecran au fost solicitate pentru demonstrarea îndeplinirii funcţionalităţilor solicitate în cadrul fişelor tehnice, sistemul de telegestiune a unei localităţi fiind coloana vertebrală a investiţiei în vederea creării unui Smart City. În ceea ce priveşte capturile de ecran şi contul demo, autoritatea arată că, orice producător de softuri pune la dispoziţia clienţilor fie un astfel de cont pentru testare funcţiuni, fie întreg softul în varinta "trial" pentru un număr limitat de zile. Raportat la alegaţia contestatarului care precizează că prin această cerinţă, autoritatea solicită accesul neautorizat în sistemul de telegestiune a unei terţe localităţi, aceasta este total eronată, având în vedere că, solicitarea ca ofertanţii să prezinte capturi de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune nu aduce atingere drepturilor de autor, ci are doar scopul de a se verifica realitatea funcţiunilor aplicaţiei şi corespondenţa dintre funcţionalităţile aplicaţiei de telegestiune cu cerinţele fişei tehnice. O captură de ecran reprezintă, în fapt, o imagine, o interfată a utilizatorului, autoritatea contractantă neavând acces la vreun cod, sursă a aplicaţiei, algoritmi sau, cu atât mai puţin, acces neautorizat în sistemul Pagina 18 din 40

de telegestiune a unei terţe localităţi. Şi în acest caz, autoritatea contractantă arată că jurisprudenţa CNSC este uniformă, invocând, cu titlu de exemplu: -Decizia CNSC nr.3707/195/213/C7 din 19.03.2021, care statuează: „Mai mult, dat fiind specificul achiziţiei de faţă, care va implica implemenarea unui proiect complex, este dreptul autoritătii contractante de a impune o astfel de sesiune, în condiţiile în care orice producător de aplicaţii oferă un cont «demo» sau o perioadă «trial» pentru testarea functionaltăţilor, iar pentru realizarea capturilor fiind suficiente capturi care să prezinte facilităţile aplicaţiei şi nu accesul în telegestiunea unei localităţi, relevante în acest sens fiind susţinerile achizitoarei conform cărora «Solicitarea impusă este de a fi prezentate aceste capturi în format print-screen şi nu prin acces la contul respectivei localităţi, fiind de acord să semneze un NDA cu proprietarul platformei, în cazul in care acest lucru este necesar»". - Decizia CNSC nr.1110/C4/986 din 28.05.2021, care statuează: „Referitor la critica identificată la punctul 3 al contestaţiei, cum că autoritatea trebuie să refacă documentaţia şi să renunţe la solicitarea din fişa tehnică nr. 3 de a prezenta capturi/poze de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune, pe motiv că aplicaţiile, modul de funcţionare, documentaţia de producere sunt protejate de dreptul de proprietate intelectuală, Consiliul nu va achiesa la astfel de argumente în justificarea celor obiectate, întrucât prezentarea de capturi/poze de ecran are menirea de a verifica realitatea funcţiilor aplicaţiei şi corespondenţa dintre cerinţele aplicaţiei de telegestiune şi fişa tehnică. Nu s-au solicitat codul, sursa sau algoritmii de proiectare a aplicaţiei, astfel încât să poată fi reţinută teza contestatoarei, ci doar capturi după interfaţa utilizatorului. Stabilind că solicitarea de capturi de ecran are drept scop probarea corespondenţei cu cerinţele tehnice minimale, Consiliul nu îi impune să elimine o astfel de solicitare, critica fiind nefondată.” - Decizia CNSC nr.1081/C2/970 din 25.05.2021, care statuează: „Potrivit punctului 3 din contestaţie, autoritatea contractantă trebuia să refacă documentaţia de atribuire şi să renunţe la solicitarea din fişele tehnice nr. 5 şi nr. 6 de a prezenta capturi/poze de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune. Legat de acest aspect contestatoarea consideră că pentru a nu fi copiate de către concurenţă aceste aplicaţii, mod de funcţionare, documentaţia de producere, pentru care fiecare producător are interes a şi le proteja, ar fi necesar ca numai ofertantul clasat pe locul 1 să prezinte capture/poze de ecran cu aplicaţia sitemului. Cu privire la această solicitare a contestatoarei Consiliul constată caracterul nefondat al acesteia, luând în considerare ca pertinente şi susţinerile autorităţii contractante din punctul de vedere potrivit cărora prin solicitarea ca ofertanţii să prezinte capturi de ecran cu aplicaţia sistemului de telegestiune în cazul Fişei tehnice nr. 5 - Sistem de telegestiune a iluminatului public - monitorizare şi control punct de Pagina 19 din 40

aprindere şi Fişa tehnică nr. 6 - Sistem de telegestiune a iluminatului public - monitorizare şi control punct luminous, nu aduce atingere drepturilor de autor ci are doar scopul de a se verifica realitatea funcţiilor aplicaţiei şi corespondenţa dintre cerinţele aplicaţiei de telegestiune cu cerinţele fişei tehnice. O captură de ecran reprezintă, în fapt, o imagine, o interfaţă a utilizatorului, autoritatea contractantă neavând astfel acces la vreun cod, sursă a aplicaţiei, algoritmi de proiectare ai aplicaţiei, împrejurare faţă de care cererea de eliminare a acestor prevederi din fişa tehnică nr. 5 şi nr. 6 se dovedeşte a fi nefondată.” Critica nr. 10 - în fişa tehnică nr. 3, la punctul 1 „Sistem de operare: Linux x86_64", autoritatea precizează un anumit producător, face referire la o anumită marcă fără a menţiona „sau echivalent", ceea ce va avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Autoritatea contractantă arată că, în Fişa de Date este menţionat „Precizăm că orice denumire de marcă, provenienţă, etc. existență în caietul de sarcini este însoțită de sintagma «sau echivalent»", denumirea fiind folosită în descrierea serverului pentru sistemul de telegestiune; Linux este un sistem de operare care este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server. În ceea ce privește critica nr. 11 - în fişa tehnică nr. 3, autoritatea precizează în mod eronat, la punctul „1.1 - 3. Comandă" şi la punctul „1.1 -7. Alte facilităţi", că aparatele de iluminat sunt echipate cu modul de telegestiune în punct luminos cu toate că sistemul de telegestiune al iluminatului public este în punct de aprindere. Aceste neconcordanţe pot duce induce în eroare ofertanţii, autoritatea contractantă arată că, nicăieri în fişa tehnică nr. 3 nu se face menţionează că aparatele de iluminat sunt echipate cu modul de telegestiune în punct luminos. Mai mult, menţiunile din fişa tehnică nr. 3 cu privire la cuvântul "modul" se referă la elementele componente ale sistemului de telegestiune la nivel de punct de aprindere care este format din mai multe module hardware: modul de comandă şi testare, modul de comunicaţie, modul de măsură şi modul de comunicaţie. Referitor la înscrisurile ataşate şi depuse în dosarul achiziţiei publice, respectiv jurisprudenţa reprezentată prin decizia nr. 1252/C3/1299 din 11.06.2021, autoritatea contractantă face precizarea că nu a formulat răspunsuri punctuale asupra criticilor, astfel, Consiliul s- a pronunţat reţinând doar criticile şi punctul de vedere al contestatarului; Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. , contestatorul a depus Factura seria SS nr. , emisă de Cabinet de Avocat , în valoare de lei, reprezentând onorariu avocat. Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. , contestatorul a formulat „note scrise” prin care a solicitat admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată, menţionând, de asemenea, că în sprijinul contestaţiei și a Pagina 20 din 40

principalelor critici susţinute, a ataşat și un raport de expertiză extrajudiciară. 1. În ceea ce priveşte critica legată de fluctuaţiile de tensiune. Contestatorul arată că nu va relua argumentele deja expuse în contestaţie, practica CNSC fiind clară în această situaţie, motivările sale fiind admise. 2. În ceea ce priveşte critica legată de eficienţa luminoasă aparat de iluminat: minim 160 lm/W Fără a relua argumentele expuse în contestaţie, contestatorul subliniază faptul că, din analiza calculelor luminotehnice făcute de proiectant, în breviarul de calcul luminotehnic paginile 3 - 31 din proiectul tehnic, la Fişa de date privind produsul „corp iluminat 22W", autoritatea afirmă că „fluxul luminos a sursei de lumină LED (Dioda emiţătoare de lumină)" este de 3520 lm, ceea ce înseamnă că pentru o putere de 22W, eficienţa LED-urilor este de 160 lm/W. Aceeaşi eficienţă, în mod greşit o păstrează şi pentru eficienţa luminoasă a întregului corp de iluminat (sistem optic), situaţie ce se regăsește şi pentru aparatul de iluminat stradal 40W prezentat în fişa tehnică numărul 2. Dincolo de aceste contradicţii, contestatorul arată că autoritatea face confuzii grave între eficienţa luminoasă (luminozitate excesivă) şi eficienţa energetică (consum mic de energie - aspect vizat şi de Ghidul aferent achiziţiei). Mai mult, autoritatea nu aduce explicaţii tehnice concludente, având în vedere că, creşterea eficienţei energetice a sistemului de iluminat public prin programul aferent licitaţiei presupune scăderea consumului de energie electrică şi nu creşterea fluxului luminos şi a eficienţei luminoase mai mult decât este necesar pentru fiecare categorie de drum în parte. Autoritatea, însă, cere eficienţă minimă şi flux minim şi nu face decât să promoveze un iluminat al localităţilor peste necesarul categoriei de drum şi care duce la o poluare luminoasă şi disconfort pentru participanţii la trafic. 3. În ceea ce priveşte critica legată de „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată" Contestatorul precizează că, materialul din care este realizat dispersorul nu este o caracteristică ce defineşte performanţele de realizare a iluminatului public, ci conduce spre un anumit procedeu de realizare, ceea ce, în opinia sa, contravine art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, performanţele tehnice ale aparatului de iluminat pot fi asigurate şi cu alte materiale. În punctul său de vedere, autoritatea adaugă câteva fotografii cu aparate de iluminat cu dispersor din policarbonat care este îngălbenit, opacizat, acoperit de praf şi alte particule, fără a preciza datele de identificare ale aparatelor şi o concluzie a unor specialişti în domeniu care să certifice din ce cauză aceste aparate au ajuns în starea prezentată. Astfel, autoritatea a prezentat nişte imagini care în opinia contestatorului, nu sunt relevante în această cauză - nu ştim dacă aparatele respective sunt certificate şi testate conform standardelor SR EN 60598-1, SR EN Pagina 21 din 40

60598-2-3, nu ştim dacă este utilizat policarbonat tratat UV, vopsit cu lac protector, dacă este folosit în condiţii de mediu extreme, dacă produsul pe care este montat policarbonatul şi-a depăşit perioada de viaţă, dacă este un policarbonat optic tratat UV folosit la aparate de iluminat cu tehnologie LED sau alt tip de policarbonat. Autoritatea mai susţine şi că ar exista microfisuri de suprafaţă ale policarbonatului – contestatorul arată că este corectă informaţia conform căreia microfisuri pot apărea la orice tip de material, de la metal până la sticlă, dar acestea se pot vedea doar la microscop sau cu ochiul liber în anumite condiţii. Atâta timp cât aparatele de iluminat sunt omologate şi au toate rapoartele la teste (Figura ), realizate de către un laborator autorizat, contestatorul consideră că nu se poate motiva prin nişte poze ale unor aparate de iluminat de pe internet că nu ar corespunde cerinţelor – societatea sa deţine aceste rapoarte (Figura 1 Cerinţa din fişele tehnice ale aparatelor de iluminat). Orice aparat de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminatul stradal are în componenţa sa, după cum se arată, lentile din policarbonat (PC), PMMA optic sau orice alt material siliconic, iar sticla este un mediu optic suplimentar la care au optat cei care nu pot să asigure un grad de protecţie IP şi IK doar prin lentile. Cu privire la standardul la care autoritatea face referire, respectiv SR EN 60598-1, contestatorul menționează că acesta se referă la „Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescripţii generale şi încercări", fiind un standard general, deci, în opinia sa, nu este suficient să fie făcută trimitere la acesta, considerând că Standardul la care ar trebui să se facă referire este SR EN 60598-2-3 - este despre „Corpuri de iluminat. Partea 2-3: Condiţii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul public." De asemenea, contestatorul susține că tabelul indicat de autoritate este irelevant pentru aparate de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminatul stradal, pietonal, parcări, pasaje, etc., deoarece Tabelul are în vedere aparate de iluminat cu tehnologie veche - cu becuri cu descărcări în gaze (sodiu, mercur). Deși autoritatea contractantă susţine că: Influenţe dăunătoare Cauză Efecte Funcţionare la temperaturi ridicate Tensiunea de funcţionare este prea mare Temperatura ambientală este prea ridicată Montare necorespunzătoare Deformare Fragil izare Decolorare contestatorul arată că, Temperatura de funcţionare a aparatelor de iluminat cu tehnologie LED, conform fişelor tehnice, este de -40^+55°^, iar acestea trebuie să aibă protecţie la temperaturi ridicate conform aceloraşi fişe tehnice, astfel aşa - zisa influenţă dăunătoare indicată de autoritate nu se aplică aparatelor de iluminat cu tehnologie LED, sens în care, cauzele şi efectele asupra aparatului sunt eliminate. În opinia contestatorului, nu sunt relevante eventualele motive ale apariţiei acestor probleme pentru că: aparatele de iluminat cu tehnologie LED nu sunt Pagina 22 din 40

influenţate de tensiunea de funcţionare (intrare) prea mare, acestea având în componenţa lor un dispozitiv electronic de control (driver) care are şi funcţie de protecţie în caz de supratensiune, astfel nu se poate depăşi tensiunea de funcţionare normală de 230V±10%. * Protecţie la temperaturi ridicate prin reducerea puterii in funcţie de temperatura de funcţionare si revenire ia funcţionare normală cand temperatura * De asemenea, menţiunea din tabel legată de „Montare necorespunzătoare" nu este aplicabilă, deoarece montarea/instalarea aparatelor de iluminat se va face de personal calificat, conform documentaţiei de montaj, specificată şi în proiectul tehnic. Figura 2 Cerinţă conform fişelor tehnice 1 şi 2 Mai mult, se arată că, autoritatea contractantă mai susţine (în acelaşi tabel) că: Lămpi de înaltă presiune dozate cu mercur, cu componente UV excesive Lămpi germicide ingălbenire Radiaţii UV Fragilizare contestatorul arată că aceste cauze/influenţe sunt specifice doar aparatelor de iluminat cu descărcări în gaze, deoarece aparatele de iluminat cu tehnologie LED pentru iluminat stradal cu temperatură de culoare 4oooK±1o% (temperatura de culoare solicitată de autoritate) nu emit radiaţii UV. În demonstrarea acestei cerinţe, autoritatea solicită a se prezenta rapoarte fotometrice emise de un laborator acreditat, rapoarte în care se regăseşte şi graficul distribuţiei spectrale a luminii, care scoate în evidenţă că aparatul de iluminat nu emite radiaţii UV. Figura 3 Cerinţă privind testare fotometrică Totodată, contestatorul arată că Autoritatea contractantă (în acelaşi tabel) susţine că: Fisurare Solvenţi (plastifianţi) Rezistenţă redusă Substanţe agressive Curaţare incorectă (cu mijloace de dezinfectare) Deteriorarea suprafeţei exterioare Tabelul nr, 1 - Influenţe dăunătoare asupra materialelor plastice Zona de funcţionare a aparatelor de iluminat stradal cu tehnologie LED este, după cum se arată, o zonă publică, un mediu fără solvenţi plastifianţi, astfel că, pentru operaţiile de mentenanţă se vor utiliza materiale şi proceduri conform documentaţiei producătorului care nu deteriorează aparatele de iluminat (metoda de curăţare, substanţele folosite şi substanţele interzise). Pagina 23 din 40

Contestatorul arată că, pentru a justifica că dispersorul de sticlă este întâlnit la mai mulţi producători, autoritatea a prezentat instanţei o listă cu aparate de iluminat care au în componenţa lor sticlă, pentru etanşarea compartimentului optic, dar a omis să precizeze următoarele aspecte: • Producători consacraţi/neconsacraţi, chiar indicaţi de autoritate, au în ofertă şi aparate de iluminat fără sticlă, care are rolul de etanşare; • Toate modelele de aparate de iluminat cu sticlă prezentate de autoritate care au compartimentul optic protejat cu geam din sticlă au caracteristici tehnice inferioare celor solicitate în fişele tehnice 1 şi 2 (grad de protecţie minim IK10 şi IP67 şi eficienţă luminoasă minim 160lm/W), după cum se observă şi în tabelul de mai jos. Cu referire la cele 21 de link-uri cu aparate de iluminat stradale cu sticlă prezentate de autoritate, contestatorul face precizarea că în compartimentul optic al acestor aparate de iluminat se regăsesc mai multe lentile din policarbonat sau PMMA care au rol de dirijare a luminii pe calea de rulare, iar sticla are doar rolul de etanşare a compartimentului optic asigurând un grad de protecţie conform tabelului şi prin comparaţie se poate observa că au caracteristici tehnice inferioare solicitate de autoritatea contractantă: Contestatorul redă tabelul autorităţii cu cele 21 de exemple, de data aceasta însoţite de informaţii complete (preluate de pe site - urile producătorilor), respectiv şi de datele tehnice impuse prin fişele tehnice şi indicate in paragraful anterior, rezultând clar că nu sunt îndeplinite de niciun aparat dintre cele indicate, indicând, la rândul său şi exemple de aparate de iluminat care au compartimentul optic format doar din lentile (fără geam de protecţie din sticlă): Referitor la susținerea autorității contractante: „în plus, însăsi contastatarul dispune în gama sa de produse un aparat de iluminat cu dispersor din sticlă (https://amiras.ro/produse/iluminat-exterior/corpiiri- de-iluminat-stradal-cu- led-uri-seria-alss-xxx/)...(Figura nr. 11- Corp de iluminat seria ALSS cu dispersor din sticlă)”, contestatorul precizează că aparatul de iluminat prezentat de către autoritate este scos din fabricaţie de societatea sa din 2018, acesta fiind înlocuit de alte aparate de iluminat în cazul cărora a renunţat la protecţia compartimentului optic cu sticlă clară, plană şi securizată, întrucât pe piaţă a apărut optică mai performantă care nu mai necesită protecţie suplimentară cu geam din sticlă, având un randament mai ridicat al întregului aparat de iluminat. Pagina 24 din 40 Date tehnice minime impuse de IK10 IP67 Eficienţă autoritatea contractantă prin fişele luminoasă tehnice minim 160lm/W

4. În ceea ce priveşte critica legată de compartimentul accesorii electrice, contestatorul arată că autoritatea prezintă în continuare tabele eronate la fel ca în cazul criticii anterior indicate, aceiaşi producători având şi aparate la care se intervine cu unelte sau aparate la care nu se intervine cu unelte, dar care nu îndeplinesc celelalte cerinţe din fişele tehnice. Pentru a-şi susţine cu adevărat punctul de vedere, contestatorul consideră că aceasta ar trebui să ataşeze dovezi de pe site - urile producătorilor, însă acest lucru n-ar fi posibil având în vedere că informaţia este prezentată trunchiat. 5. În ceea ce priveşte critica legată de striaţii sau decupaje, contestatorul consideră că solicitarea autorităţii încalcă art. 156 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Din punct de vedere al montajului, întreţinerii, reparării şi fabricării de aparate de iluminat stradal, contestatorul arată că a constatat că pe toate tipurile de formă constructivă a aparatelor de iluminat, cu striaţii sau fără acestea există posibilitatea colmatării cu praf, frunze, pământ şi alte materiale pe timpul verii, iar pe timpul iernii, depunerile de zăpadă pe aparatele de iluminat cu striaţii conduce la un management termic mai bun. Așadar, contestatorul subliniază faptul că, autoritatea a înţeles doar o parte din importanţa managementului termic. Astfel, majoritatea aparatelor de iluminat cu tehnologie LED utilizează ca mod de răcire modul pasiv, realizat prin intermediul radiatoarelor, iar îmbunătăţirea managementului termic pentru aparatele de iluminat cu tehnologie LED este realizat fie prin mărirea suprafeţei de răcire prin intermediul striaţilor, fie mărirea suprafeţei radiatorului prin mărirea carcasei aparatului de iluminat fără striaţii, care duce la creşterea dimensiunilor respectiv a greutăţii acestuia, implicit un consum foarte mare de aluminiu. Prin utilizarea striaţiilor, modul de răcire este prin convecţie, care este cu atât mai eficientă cu cât suprafaţa este mai mare. La aparatele de iluminat fără striaţii, metoda de răcire este prin conducţie şi efectul de răcire este mai lent. Mai mult, contestatorul arată că, autoritatea omite să menţioneze că, prin utilizarea tehnologiei cu striaţii pentru aparatele de iluminat cu tehnologie LED, se identifică următoarele avantaje: — Se reduc dimensiunile de gabarit al carcasei aparatului de iluminat — Creşte randamentul termic — Creşte durata de viaţă a LED-urilor — Scade suprafaţa critică supusă la încercarea de încărcare statică. Astfel, dimensiunile sale (lungime, lăţime, înălţime şi greutate), fiind inferioare aparatelor de iluminat stradal fără striaţii, aparatul de iluminat stradal cu striaţii rezistă la încercarea de încărcare statică şi nu duce la deformări permanente a fixării sau rotaţiei în jurul punctului de fixare, astfel, se evită neîncadrarea în parametrii luminotehnici stabiliţi la Pagina 25 din 40

nivelul proiectului tehnic pe toată perioada de viaţă a aparatului de iluminat (Figura 1 Model de aparat de iluminat cu striaţii (Schreder). Mai mult, contestatorul arată că, autoritatea mai susţine că: „Pentru a demonstra că această cerinţă nu duce la restricţionare anumitor ofertanţi, prezentăm un tabel cu aparate de iluminat ale unor producători consacraţi pe piaţa europeană, ce au caracteristici similare. Informaţiile sunt publice şi pot fi verificate:... Tabelul nr. 4 - Listă produse cu caracteristici similar”. Contestatorul apreciază că, prin prezentarea acestui tabel, autoritatea induce în eroare prin indicarea doar a unor produse ale unor producători consacraţi care nu au striaţii, întrucât aceasta nu a precizat că aceiaşi producători au şi aparate de iluminat cu striaţii şi decupaje şi că diferenţele dintre cele două tipuri sunt printre altele şi greutatea, iar aparatele menţionate de autoritate, au o greutate peste cea maximă cerută de aceasta prin fişele tehnice, deci nu se poate face o comparaţie. Mai mult, contestatorul arată că, în situația în care ar fi vrut să prezinte o informaţie completă şi corectă, autoritatea trebuia să indice aparate de iluminat fără striaţii care se încadrează în cerinţele din fişele tehnice referitoare la dimensiuni, greutate, flux luminos, grad de protecţie IP şi IK etc. În continuare, contestatorul prezintă şi o serie de exemple de aparate de iluminat fără striaţii, dar care nu se încadrează în cerinţele autorităţii contractante din fişele tehnice - pentru a observa că autoritatea omite să ofere informaţia completă legată de cerinţele din fişele tehnice, precum și şi câteva exemple de aparate de iluminat cu striaţii/decupaje pe exteriorul acestora, fabricate de producători de renume, aceiaşi despre care autoritatea a menţionat că au aparate de iluminat fără striaţii. 6. În ceea ce priveşte critica referitoare la culoarea RAL, contestatorul arată că autoritatea omite să menţioneze faptul că orice culoare va putea fi solicitată oricând de către beneficiar, adică de însăşi autoritate - deci stabilirea culorii nu este la latitudinea ofertantului şi nici momentul prezentării ei nu este stabilit concret. 7. În ceea ce priveşte critica referitoare la bula de nivel, contestatorul precizează faptul că, montarea aparatelor de iluminat de către personal autorizat cu respectarea specificaţiilor de montaj ale producătorului garantează că aparatele de iluminat, sub acţiunea vântului, zăpezii şi a vibraţiilor nu îşi vor pierde poziţia de planeitate orizontală. Producătorul garantează aceste lucruri în baza testelor efectuate în laboratoare acreditate, fiind emise rapoarte de încercări în acest sens conform standardului SR EN 60068-2-6:2008 (raport pe care subscrisa în deţine şi pe care îl ataşează prezentei întâmpinări). de asemenea, contestatorul precizează faptul că autoritatea a solicitat în fişele tehnice prezentarea acestui raport de încercări - deci afirmaţia autorităţii legată de faptul că în cazul vibraţiilor aparatele de iluminat îşi pot pierde poziţia de planeitate pe orizontală, solicitând în acest sens în Pagina 26 din 40

mod abuziv, excesiv şi restrictiv, montarea unei bule de nivel, nu are fundament tehnic. • Se va prezenta raport de testare pentru verificarea rezistenţei la vibraţii, ce va confirma respectarea următoarelor standarde - SR EN 60068-2-6:2008, emis de un laborator acreditat Totuşi, în situația în care s-ar admite că această cerinţă nu este restrictivă, abuzivă şi că nu este avută în vedere favorizarea anumitor produse, contestatorul arată că, bula de nivel trebuie montată pe compartimentul optic şi nu pe aparatul de iluminat, pentru că la montare se stabileşte planeitatea compartimentului optic faţă de calea de rulare şi nu a întregului aparat de iluminat cum greşit vrea autoritatea.  Montarea bulei de nivel pe aparatul de iluminat astfel cum doreşte autoritatea nu aduce nicio îmbunătăţire a parametrilor tehnici. De asemenea, contestatorul susține că este pusă greşit pe aparatul de iluminat pentru că acesta are forme neregulate (rotunde), singura zonă perfect plană fiind compartimentul optic, care trebuie să fie montat corespunzător conform calculelor luminotehnice. astfel, contestatorul își pune întrebarea de ce autoritatea contractantă solicită această bulă de nivel, cu toate că însăşi proiectantul precizează în documentaţie că stabilirea planeităţii aparatului de iluminat se face cu nivela cu bulă pusă sub compartimentul accesorii. Astfel cum autoritatea a încercat (în mod eşuat) să demonstreze că pe piaţă există la producători consacraţi aparate de iluminat fără striaţii şi cu sticlă, contestatorul apreciază că în acelaşi fel trebuia să indice aparate de iluminat ale unor producători care au încorporată bula de nivel. 8. În ceea ce priveşte critica legată de mostrele funcţionale – contestatorul apreciază că verificările din partea autorităţii pot fi efectuate şi în alt mod, nu prin prezentarea din partea oricărui ofertant de mostre funcţionale, apreciind ca fiind normal ca mostrele funcţionale să fie prezentate doar de cel clasat pe primul loc. Contestatorul arată că, pentru criticile nr. 9-11 rămân valabile cele precizate deja în cuprinsul contestaţiei. Având în vedere cele menţionate, contestatorul solicită: 1. Obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor corective care se impun, în sensul refacerii documentaţiei de atribuire prin înlăturarea cerinţelor nelegale ce au fost indicate în cuprinsul contestaţiei şi suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei. 2. Obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată. În drept: dispoziţiile Legii nr. 101/2016, Legea nr. 98/2016 şi celelalte menţionate în cuprinsul contestaţiei. În probaţiune: înscrisurile deja depuse în dosar şi raportul de expertiză extrajudiciară ataşat (tot sub formă de înscris). Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , autoritatea contractantă a răspuns, în replică la „Notele scrise” formulate de Pagina 27 din 40

contestatorul ......... SRL, depunând „concluzii scrise”, prin care a învederat următoarele: 1. Cu privire la critica legată de fluctuaţiile de tensiune Nefiind aduse argumente suplimentare, autoritatea contractantă arată că își menţine punctul de vedere formulat cu privire la contestația depusă. 2. Cu privire la critica legată de solicitarea „Eficienţa luminoasă aparat de iluminat: minim 160 Im/W" Astfel cum a susținut și în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă consideră că, contestația depusă reprezintă o repetată confuzie între termenii tehnici, cât și între prevederile normativelor și prescripţiilor tehnice în vigoare. În fapt, autoritatea contractantă arată că eficiența luminoasă a aparatelor de iluminat este tratată de Comisia Europeană prin Documentul de lucru JRC115406-494, care menționează faptul că, începând cu anul 2022 (anul viitor) eficacitatea luminoasă a aparatelor de iluminat ar trebui să ajungă până la 165 Lm/W. (Pagina 39 a documentului anexat, în probațiune). De asemenea, autoritatea contractantă arată, după cum a sustinut și în punctul de vedere, că eficiența luminoasă este una dintre principalele caracteristici de calitate ale unui aparat de iluminat, în clarificarea situației de fapt, invocându-se, Raportul de expertiză tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de Expertul tehnic ANRE, Domnul Ing. Constantin Zetu, care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentaţia de proiectare și care afirmă, în mod motivat: „Ținând seama de toate acestea, este evident că eficiența luminoasă a unui aparat de iluminat este un parametru de calitate al acestuia. Consider, aşadar, pentru toate cele expuse mai sus, că stabilirea unui prag minim pentru paramentrul eficiența luminoasă de 160 LmA/V este pertinentă și în acord cu prescripţiile, normativele și recomandările în vigoare." 3. Cu privire la critica legată de solicitarea „Compartimentul optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată" Faţă de cele susţinute în Contestaţia depusă, autoritatea arată că, contestatorul recunoaşte faptul că acesta a avut în producţie aparate echipate cu dispersoare din sticlă, dar că acestea au fost eliminate din producţie şi înlocuite cu altele "mai performante". În opinia autorității este, evident, în afara atribuțiilor autorității contractante de a urmări politica din punct de vedere comercial a contestatorului, dar, învederează faptul că, acesta nu încearcă să adapteze produsele la necesitățile autorității contractante, ci să o forţeze pe aceasta să cumpere ce are contestatorul de vânzare, aspect ce contravine legislaţiei achiziţiilor publice și principiilor eficienței cheltuirii a fondurilor publice. Astfel cum a arătat și în Punctul de vedere la Contestației, autoritatea contractantă precizează faptul că, motivarea acestei Pagina 28 din 40

caracteristici tehnice rezidă dintr-o necesitate de durabilitate îndelungată a echipamentelor achiziţionate, fiind o caracteristică de calitate. În susţinerea punctului de vedere formulat, autoritatea invocă, în probațiune, Punctul de vedere al Preşedintelui Comitetului Național Român pentru Iluminat, Domnul Prof. Dr. Ing. Cătălin Galațanu, din care amintește: „Nu există similitudine între policarbonat și sticlă. Policarbonatul poate fi superior ca rezistența la lovituri, dar propietățile optice sunt inferioare sticlei și se și degradează în timp". De asemenea, autoritatea invocă, în probațiune, și Raportul de expertiză tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de Expertul tehnic ANRE, Domnul Ing. Constantin Zetu, care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentaţia de proiectare și care afirmă, în mod motivat: "[...] Aşadar, ținând seama de toate acestea, consider că utilizarea unui dispersor de protecție a elementelor optice este o caracteristică de calitate superioară a aparatelor de iluminat". Mai mult, legat de confuziile repetate ale contestatorului din cadrul Contestației, autoritatea consideră relevant și punctul de vedere al Electric Products Certification Independent Body (OICPE), cel mai consacrat laborator de încercări pentru produsele electrice, pe care îl anexează prezentului set de concluzii scrise. Ţinând cont de cele prezentate, autoritatea consideră că solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate şi relevanţă şi, pe cale de consectinţă, solicită respingerea acesteia, ca fiind nefondată. 4. Cu privire la critica legată de solicitarea „Compartimentul accesorii electrice va trebui să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă, fără utilizarea de unelte. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat;" şi „Compartimentul optic trebuie să permită deschiderea sa pentru operaţii de mentenanţă. Pentru a facilita operaţiile de mentenanţă, acesta trebuie să poată fi deschis într-un interval scurt de timp, fără deteriorarea componentelor aparatului de iluminat; nu se acceptă aparate de iluminat pentru care dispersorul este lipit de carcasă", autoritatea contractantă arată că, contestatorul nu vine cu argumente suplimentare în susţinerea acestui capăt de cerere, de aceea, ţinând cont de argumentele prezentate la nivelul Punctului de vedere, consideră că cerinţa este argumentată din punct de vedere tehnic şi necesară autorității pentru o bună exploatare a sistemului de iluminat, iar solicitarea contestatorului este total lipsită de seriozitate şi relevanţă şi, pe cale de consecinţă, solicită respingerea acesteia, ca nefondată. 5. Cu privire la Critica legată de solicitarea „Managementul termic se va realiza fără a utiliza striaţii sau decupaje pe exteriorul aparatului (pentru evitarea acumulării de praf şi frunze)", autoritatea contractantă susține, astfel cum a arătat și în Punctul de vedere la Contestație, că aceasta caracteristică este justificată tehnic, raportat la necesitățile sale. astfel, autoritatea arată că nu achiesează la susţinerile contestatorului, Pagina 29 din 40

cum că aparatele de iluminat ce prezintă striații și/sau decupaje sunt superioare celorlalte, care nu prezintă astfel de deformări și învederează faptul că, că argumentaţia contestatorului este formată din simple afirmaţii nedovedite, fără acoperire tehnică şi legală. Totodată, autoritatea consideră că este necesar şi obligatoriu, ţinând seama de necesităţile sale, ca aparatele de iluminat să nu prezinte striaţii sau decupaje. Pe cale de consecinţă, autoritatea solicită respingerea acestei critici, ca nefondată. De asemenea, autoritatea contractantă invoc în susținere și Raportul de expertiză tehnică de calitate și extrajudiciară, emis de Expertul tehnic ANRE, Domnul Ing. Constantin Zetu, care tratează caracteristicile tehnice specificate în documentaţia de proiectare și care afirmă, în mod motivat: „În concluzie, consider că lipsa striațiilor, a decupajelor sau radiatoarelor la nivelul capacului superior al aparatului de iluminat este o caracteristică de calitate superioară a acestuia și, ținând seama de zona de montaj, consideră cerinţa ca fiind pertinentă și justificată". 6. Cu privire la critica referitoare la bula de nivel, autoritatea contractantă susține, și de această dată, că contestatorul vrea să diminueze nivelul de echipare minim al aparatelor de iluminat, pentru simplul motiv că acesta nu le are de vânzare. Nefiind aduse argumente suplimentare, autoritatea solicită a se constata atât lipsa de temeinicie a criticii, cât şi necesitatea echipării cu bulă de nivel (dispozitiv de verificare a planeității) a aparatelor de iluminat şi, pe cale de consecinţă, respingerea solicitării, ca fiind nefondată. 7. Cu privire la documentul intitulat, fără niciun fundament, „raport de expertiză tehnica", autoritatea contractantă anexează punctul de vedere al Expertului Tehnic autorizat MLPAT (MDLPA) care abordează susţinerile documentului prezentat în susţinerea contestației. Fără a pune la îndoială cunoștințele și expertiza domnului Ionel Marcel, autoritatea contractantă consideră că susţinerile acestuia sunt simple afirmaţii, fără acoperire tehnică și necorespunzător formulate și argumentate. Achiesează, astfel, la opinia Domnului Ing. Expert Tehnic autorizat Jan Ignat, în sensul în care documentul prezentat de contestator ca „raport de expertiză tehnică" este un simplu documentul cu un caracter profund tendențios și comercial, departe de poziţia sobră, tehnică, în susţinerea adevărului științific, pe care un raport de expertiza ar trebui să îl aibă. Pentru toate considerentele prezentate, autoritatea contractantă solicită Consiliu ca, prin decizia pe care o va pronunţa, să dispună respingerea contestaţiei formulată de ......... SRL. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, online, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI A PROIECTULUI DE INVESTITII „Modernizarea sistemului de iluminat public în oraș , județul ......... prin Pagina 30 din 40

programul derulat de AFM privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public”, cod CPV 45316000-5. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. , criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț”, termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind 09.07.2021. Împotriva prevederilor documentației de atribuire, SC ......... SRL a formulat contestația care formează obiectul dosarului nr. . Prin Încheierea nr. , Consiliul s-a pronunțat asupra solicitării de suspendare a procedurii de atribuire din cadrul contestației formulate de SC ......... SRL, pe care a respins-o, ca rămasă fără obiect, ca urmare a suspendării de către autoritatea contractantă a procedurii în cauză. În cuprinsul contestației, SC ......... SRL aduce critici privind documentația de atribuire elaborată de autoritatea contractantă, după cum urmează: 1.În ceea ce privește neconcordanțele invocate de către contestatoare, Consiliul constată că într-adevăr acestea există așa cum au fost descrise, iar prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei autoritatea contractantă este de acord cu remedierea lor prin publicarea unei clarificări, respectiv cerinţa "Funcţionare la fluctuaţii de tensiune: 90-305 Vca" se modifică şi se va citi "Funcţionare la fluctuaţii de tensiune: 195,5 - 253 Vca" cu respectarea Ordinului ANRE nr. 11/2016, potrivit căruia, plaja de tensiuni acceptată în reţelele de joasă tensiune este cuprinsă între 195,5 - 253 Vca. Prin urmare, Consiliul va admite critica și va obliga autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a modificărilor aduse documentației de atribuire. 2. În fişele tehnice nr. 1, 2, 3 şi 4 ale aparatului de iluminat se solicită „Eficienţa luminoasă aparat de iluminat: minim 160 Im/W." Contestatorul apreciază că această cerinţă este eronată şi nu este relevantă impunerea unei eficienţe luminoase pentru AIL de minim 160 lm/W, deoarece în opinia sa se impune ca autoritatea să solicite un flux luminos conform standardelor SR EN13201 şi SR EN 60598, având în vedere că standardele au stabilit fluxul luminos pentru fiecare categorie de drum pentru a se evita poluarea luminoasă. Consiliul apreciază drept pertinente susținerile contestatorului potrivit cărora din cuprinsul documentației de atribuire rezultă că autoritatea contractantă a impus în mod eronat ca întregul corp de iluminat să aibă aceeași valoare a fluxului luminos ca și sursa de lumină LED, deoarece această modalitate de calcul nu ține cont de atenuarea luminii în straturile de materiale diverse care intră în compoziția sistemului optic (lentile, difuzor, sticlă de protecție). Cu alte cuvinte, din probele depuse de SC ......... SRL rezultă că elementele optice din componența corpurilor de iluminat (lentile, dispersor etc.) atenuează într-o anumită măsură lumina produsă de sursa LED, aspect care rezultă din transmisibilitatea de 94% - 97% a Pagina 31 din 40

lentilelor exemplificate de contestator, spre deosebire de calculele luminotehnice aferente prezentei investiții, în care proiectantul a luat în considerare cazul ideal al transmisibilității cu randament de 100%. Faptul că proiectantul a luat în considerare în calculele luminotehnice din proiectul tehnic cazul ideal al unor lentile fără atenuare optică (cu randament 100%) apare ca fiind justificat din perspectiva respectării tratamentului egal și imparțialității raportat la produsele existente pe piață deoarece o astfel de modalitate de proiectare nu pare să avantajeze un anumit producător. Cu toate acestea, simpla atașare la documentația de atribuire a unor calcule luminotehnice efectuate în condiții ideale, fără precizări explicite din care să rezulte care din elementele ofertate trebuie să aibă eficiența luminoasă de 160 lm/W (sursa LED sau corpul de iluminat în ansamblul său) nu întrunește rigorile prevăzute la art. 154 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire” motivat de faptul că, analizând conținutul calculelor luminotehnice publicate în SEAP operatorii economic interesați pot trage concluzia eronată că trebuie să oferteze corpuri de iluminat care să funcționeze în aceleași condiții ideale, respectiv fără atenuare în elementele optice. În cauza C 27/15, CJUE s-a pronunțat astfel: „36 În această privință, trebuie amintit, pe de o parte, că principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. Pagina 32 din 40

Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica contestatorului privind eficiența luminoasă, urmând că oblige autoritatea contractantă la clarificarea modalității de îndeplinire a respectivei cerințe, cu luarea în considerare a standardelor aplicabile. 3. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței „compartiment optic echipat cu dispersor din sticlă clară, plană, securizată” din fișa tehnică 1, Consiliul constată netemeinicia ei, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, conform cărora: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, contestatorul avea obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă. Simpla solicitare de eliminare a acestora nu reprezintă o motivare validă, nereieșind de nicăieri temeinicia acestei solicitări, precum și faptul că un singur ofertant ar putea să îndeplinească caracteristicile criticate. Totodată, potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Or, necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Având în vedere dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/ 2016, autoritatea contractantă a urmărit descrierea echipamentelor astfel încât să corespundă necesităților sale, respectiv a urmărit achiziționarea unor produse cu un nivel înalt calitativ, tehnic și de performanță. Prin urmare, critica va fi respinsă ca nefondată. 4. În ceea ce privește critica contestatorului nr. 4, respectiv faptul că, în fişa tehnică nr. 1, autoritatea solicită la punctul 2.2 „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare pentru elementele de conectică utilizate în interiorul corpului de iluminat ce va confirma respectarea standardului SR 60998-1”, Consiliul apreciază că aceasta este nefondată, sens în care, vor fi reținute ca relevante în soluționare și argumentele autorității contractante din punctul de vedere potrivit cărora, durata de viaţă solicitată, de 100.000 ore, care reprezintă o medie de 24 de ani la o durată medie de funcţionare de 4150 de ore/an, aparatul de iluminat format din elementele sale componente, inclusiv elementele de conectică utilizate în interiorul corpului de iluminat trebuie să ofere siguranţă în exploatare pe toată durata sa de viaţă, apreciind perfect justificabilă solicitarea certificatului de conformitate şi a raportului de testare pentru elementele de conectică care să confirme respectarea Pagina 33 din 40

cerinţelor specifice acestora, modalitate prin care se asigură de achiziţionarea unui produs conform şi care să ofere siguranţă în exploatare pe toată durata sa de viaţă. Prin urmare, solicitarea autorității contractante ca aparatul de iluminat să respecte printre altele standardul se dovedește a fi justificată, situație în care Consiliul va respinge ca nefondată cererea contestatoarei. 5. În ceea ce privește critica contestatorului privind prezentarea mostrelor, urmează să fie admisă deoarece potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, rolul solicitării mostrelor este dovedirea îndeplinirii cerințelor de calificare privind capacitatea tehnică și profesională, și nu demonstrarea conformității propunerilor tehnice, pe cale de consecință, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă să elimine cerința cu privire la prezentarea mostrelor. 6.În ceea ce privește critica contestatorului nr. 6 privind fişa tehnică nr. 2, unde la punctul 1.22, se solicită „Dimensiuni maxime: 1400x400x50mm", iar la punctul 1.23 „Greutatea: max. 21.0 kg", Consiliul consideră întemeiată solicitarea contestatorului, întrucât indicarea cu exactitate a cotelor tridimensionale nu permite nicio abatere de la cele din fișa tehnică. Prin urmare, urmează a admite critica. 7. Potrivit punctului 7 al contestației, autoritatea contractantă ar trebui să renunțe la standardele din fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, unde se solicită ca aparatul de iluminat să respecte printre altele: „Standardele EN 61000-4-2:2009, EN 61000-4-3:2006+Al:2008+A2:2010, EN 61000- 4-4:2012, EN 61000-4-5:2014, EN 61000-4-6:2014, EN 61000-4- 8:2010, EN 61000-4- 11:2004" întrucât aceste standarde nu fac obiectul directivei de compatibilitate electromagnetică ci menţionează metodele de măsură a parametrilor produselor care se referă la compatibilitate electromagnetică. Consiliul va respinge ca nefondată solicitarea contestatoarei, având în vedere că acestea sunt aplicabile aplicației de telegestiune solicitată prin documentația de atribuire. În acest sens vor fi reținute ca relevante în soluționare și argumentele autorității contractante din punctul de vedere potrivit cărora, standardele menţionate precizează cerinţele de imunitate care trebuie îndeplinite de echipamentele electrice, nu doar metodele de încercare. Prin urmare, solicitarea autorității contractante ca aparatul de iluminat să respecte printre altele cele 7 standarde se dovedește a fi justificată, situație în care Consiliul va respinge ca nefondată cererea contestatoarei. 8. Referitor la critica de la pct. 8 privind faptul că, în fişa tehnică nr. 2, la pct. 2, autoritatea contractantă solicită „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice Pagina 34 din 40

(RoHS) care atestă conformitatea cel puţin cu directiva 2011/65/EU", Consiliul constată următoarele: În cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă a concluzionat că, necesitatea cerinţei privind prezentarea de către ofertanţi a unui certificat de conformitate însoţit de un raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice a fost necesară având în vedere complexitatea produsului şi elementele sale componente, întrucât aparatul de iluminat stradal tip all in one echipat cu panou fotovoltaic, acumulator şi surse LED, descris în fişa tehnică nr. 2 are în componenţa sa şi un acumulator, iar a se asigura că valorile concentraţiilor maxime pentru substanţele restricţionate nu sunt depăşite, a fost necesară solicitatea acestor documente. În raport de critica analizată, Consiliul constată că în speță sunt incidente dispozițiile Directivei 2011/65/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice. În România, HG nr. 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, transpune directiva anterior menționată, iar acest act normativ stipulează la art. 1 următoarele: „Prezenta hotărâre stabileşte norme privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice, denumite în continuare EEE, contribuind astfel la protecţia sănătăţii umane şi a mediului, inclusiv la recuperarea şi eliminarea ecologică a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice”. Anexa 1 HG nr. 322/2013, prevede categoriile de EEE cărora li se aplică actul normativ, printre acestea regăsindu-se, la poz. 5 echipamente de iluminat, iar anexa nr. 2 prevede LISTA cu substanţele restricţionate prevăzute la art. 4 alin. (1) din hotărâre şi valorile concentraţiilor maxime din greutate admise în materialele omogene Relevante în soluționarea acestei critici, sunt următoarele dispoziții din HG nr. 322/2013: - Art. 4: „(1) Pot fi introduse pe piaţă EEE, inclusiv cablurile şi piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora sau pentru îmbunătăţirea funcţiilor sau mărirea capacităţii acestora doar dacă nu conţin substanţele prevăzute în anexa nr. 2”. - Art. 7: „(1) Producătorii introduc pe piaţă doar EEE care au fost proiectate şi fabricate în conformitate cu cerinţele stabilite la art. 4. (2) Producătorii întocmesc documentaţia tehnică necesară şi aplică procedura de evaluare a conformităţii prin controlul intern al producţiei prevăzută în anexa nr. 5 sau contractează efectuarea acesteia. (3) În cazul în care s-a demonstrat conformitatea EEE cu cerinţele aplicabile din prezenta hotărâre prin procedura prevăzută la alin. (2), Pagina 35 din 40

producătorii întocmesc declaraţia de conformitate UE şi aplică marcajul CE pe produsul finit. (...) (5) Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate UE timp de 10 ani după ce EEE a fost introdus pe piaţă. (...) (8) Producătorii au obligaţia de a întocmi şi păstra un registru cu EEE neconforme şi rechemările produselor şi informează distribuitorii cu privire la aceasta. (9) Producătorii trebuie să se asigure de faptul că EEE au inscripţionate tipul, lotul sau numărul de serie sau alt element de identificare, iar dacă dimensiunea sau natura EEE nu permite acest lucru, producătorii se asigură că informaţiile respective sunt furnizate pe ambalaj sau într-un document care însoţeşte EEE. (...)”; - Art. 9: „(1) Importatorii au obligaţia de a introduce pe piaţă numai EEE conforme cu prevederile prezentei hotărâri. (2) Înainte de introducerea unui EEE pe piaţă, importatorii trebuie să se asigure că a fost efectuată de către producător procedura corespunzătoare de evaluare a conformităţii. (3) Importatorii trebuie să se asigure că producătorul a întocmit documentaţia tehnică, că EEE poartă marcajul de conformitate CE, este însoţit de documentele prevăzute şi că producătorul a respectat cerinţele prevăzute la art. 7 alin. (8) şi (9). (...)”; - Art. 13: „(1) Declaraţia de conformitate UE precizează că a fost demonstrată îndeplinirea cerinţelor specificate la art. 4. (2) Modelul declaraţiei de conformitate UE şi elementele acesteia sunt prevăzute în anexa nr. 4 şi se actualizează în situaţia în care intervin modificări. (...) (5) Producătorul sau reprezentantul său autorizat, după caz, întocmesc o singură documentaţie tehnică. (6) Prin redactarea declaraţiei de conformitate UE, producătorul îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea EEE cu prevederile prezentei hotărâri”; - Art. 14: „Marcajul CE este supus principiilor generale prevăzute la art. 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93”; - Art. 15: „(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil şi într-o formă care să nu permită ştergerea, pe EEE sau pe plăcuţa cu date a EEE. Pagina 36 din 40

(2) În cazul în care marcajul CE nu poate fi aplicat potrivit prevederilor alin. (1) justificat din considerente ţinând de natura EEE, marcajul se aplică pe ambalaj şi pe documentele de însoţire. (3) Marcajul CE se aplică înainte ca EEE să fie introdus pe piaţă”; - Art. 16: „(1) EEE care poartă marcajul CE, în absenţa unor dovezi indicând contrariul, se prezumă că sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri. (2) Materialele, componentele şi EEE care au fost supuse unor teste şi măsurători care demonstrează conformitatea cu cerinţele prevăzute de art. 4 sau care au fost evaluate în conformitate cu standardele armonizate, ale căror specificaţii au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră a fi conforme cerinţelor din prezenta hotărâre”; Analizând prevederile fișei tehnice nr. 2, pct. 2, Consiliul constată că se solicită „Se va prezenta certificat de conformitate şi raport de testare privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (RoHS) care atestă conformitatea cel puţin cu directiva 2011/65/EU". Astfel, în raport de dispozițiile art. 16 alin. (1) din HG nr. 322/2013 care stipulează următoarele: „EEE care poartă marcajul CE, în absenţa unor dovezi indicând contrariul, se prezumă că sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri”, solicitarea certificării RoHS constituie o condiție nejustificată și restrictivă, impusă operatorilor economici, de vreme ce HG nr. 322/2013 nu face referire la acest document solicitat prin Caietul de sarcini. În acest context, se are în vedere că marcajul CE este o condiție obligatorie, prealabilă, de liberă circulație a produselor, vizând sănătatea sau siguranța publică, iar, prin aplicarea acestuia, producătorul indică faptul că își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu toate cerințele aplicabile prevăzute de legislația comunitară de armonizare relevantă. Având în vedere cele mai sus menționate, Consiliul apreciază ca fiind întemeiată această critică a contestatoarei. 9. În ceea ce privește critica contestatorului cum că autoritatea trebuie să refacă documentația și să renunțe la solicitarea din fișa tehnică nr. 3 de a prezenta capturi/poze de ecran cu aplicația sistemului de telegestiune, Consiliul apreciază că solicitarea de capturi de ecran are drept scop probarea corespondenței cu cerințele tehnice minimale. Prin urmare, critica contestatorului va fi respinsă ca nefondată. 10. În ceea ce privește critica contestatorul cum că în fişa tehnică nr. 3, autoritatea contractantă a solicitat, la punctul 1 : „Sistem de operare: Linux x86_64”, astfel că precizează un anumit producător, face referire la o anumită marcă, fără a menţiona „sau echivalent", având ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Pagina 37 din 40

Se reține că în fişa de date cap. IV.4.1 pct. 6 și în caietul de sarcini s-a prevăzut că: „...orice denumire de marcă, proveniență, etc. existentă în caietul de sarcini este însoțită de sintagma «sau echivalent»”. Denumirea este folosită în descrierea serverului pentru sistemul de telegestiune. Linux este un sistem de operare care este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, acceptarea sistemelor echivalente fiind clar specificată în documentația de atribuire - atât în cap. IV.4.1 al fișei de date cât și în caietul de sarcini. Prin urmare, critica va fi respinsă ca nefondată. 11. Prin ultima sa critică, cu numărul 11, contestatorul se referă la faptul că în fişa tehnică nr. 3, autoritatea contractantă solicită în mod eronat, la punctul „1.1 -3. Comandă" şi la punctul „1.1 -7. Alte facilităţi", că aparatele de iluminat sunt echipate cu modul de telegestiune în punct luminos cu toate că sistemul de telegestiune al iluminatului public este în punct de aprindere”, în opinia sa, aceste neconcordanţe putând duce/induce în eroare ofertanţii, sens în care solicită obligarea autorității la eliminarea din fişele tehnice a oricăror referiri la controlul iluminatului public prin punct luminos. Cu toate acestea, contestatorul, în susținerea propriei opinii, nu este în măsură să furnizeze vreun motiv pentru care, spre exemplu, cerința de la „1.1 -3. Comandă" din fișa tehnică nr. 3 ar fi restrictivă, aspect contrar dispozițiilor art. 249 – Sarcina probei din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Prin definiție, fluxul luminos, reprezintă un parametru al sursei de iluminare, fiind un element principal al determinării nivelului de iluminare. În cazul de față, stabilirea unui nivel minim subsumându-se obiectivelor principale ale proiectului în cauză. În același sens, sunt și explicațiile autorității contractante din cadrul punctului de vedere în sensul că, nicăieri în fişa tehnică nr. 3 nu se susține că aparatele de iluminat sunt echipate cu modul de telegestiune în punct luminos, menţiunile cu privire la cuvântul "modul" referindu-se la elementele componente ale sistemului de telegestiune la nivel de punct de aprindere care este format din mai multe module hardware: modul de comandă şi testare, modul de comunicaţie, modul de măsură şi modul de comunicaţie. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge această critica ca nefondată. În ceea ce privește solicitarea contestatorului privind acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei contestații, Consiliul, în baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) teza I din Cod procedură civilă, obligă autoritatea contractantă ......... la plata sumei de 500 lei din totalul de 1.000 lei, conform facturii fiscale seria SS nr. 130/29.06.2021 către SC ......... SRL. Pagina 38 din 40

În consecință, având în vedere cele mai sus reținute, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu 130/29.06.2021. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va dispune modificarea documentației de atribuire conform celor cuprinse în motivarea prezentei decizii la punctele 1,2,5,6,8 precum și publicarea modificărilor în SEAP, in termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. Totodată, Consiliul va dispune stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea în SEAP a modificărilor dispuse prin prezenta decizie. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu .......... În temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, dispune modificarea documentației de atribuire conform celor cuprinse în motivarea prezentei decizii la punctele 1,2,5,6,8 precum și publicarea modificărilor în SEAP, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. Dispune stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea în SEAP a modificărilor dispuse prin prezenta decizie. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) teza I din Cod procedură civilă, obligă autoritatea contractantă ......... la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate celelalte critici formulate de SC ......... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... Pagina 39 din 40

Pagina 40 din 40