Decizie CNSC 1539/2021

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. «101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.1539/C10/1461 Data:15.07.2021 Prin contestația nr. 510/11.06.2021, înregistrată la CNSC cu nr. 30668/14.06.2021, MEDOS CONSTRUCT & CONSULTING SRL, cu sediul laşi, str. Neculau nr. 11 A, jud. laşi, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J22/1720/2008, CUI RO 23983830, reprezentată legal de Administrator Peterca Cecilia, privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii unui contract de servicii având ca obiect „Contract de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie «IAŞI INDUSTRIAL PARK»", cod CPV 71520000- 9, de către JUDEȚUL IAȘI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în laşi, str. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 69, județul Iași, s-a solicitat: „Să obligaţi Autoritatea contractantă să anuleze procedura de atribuire și să reia procedura de achiziţie publică, ținând cont de următoarele: 1. Revizuirea valorii estimate întrucât aceasta este subestimată și nu respectă dispoziţiile cu privire la salariul minim brut în ramura construcţiilor și nu este corelată cu cerinţele Caietului de sarcini și nu asigură condiţiile ducerii la bun sfârșit a contractului; 2. Să se constate caracterul abuziv al criteriului de atribuire «preţul cel mai scăzut» din documentaţia de atribuire, prin urmare Pagina 1 din 2

înlocuirea cu criteriul de atribuire «cel mai bun raport calitate-preț», cu factori de evaluare de natură să asigure o competiție corectă între ofertanţi; 3. Obligarea autorității contractante la efectuarea de remedieri în documentaţia de atribuire cu privire la următoarele: a. Introducerea plafonului valoric în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3, pentru cerinţele din Fișa de date Cap. III. 1.3.A) Capacitatea tehnică și sau profesională; b. Eliminarea clauzei 5.1 (Revizuirea prețurilor) din Modelul de Contract Clauze Specifice, întrucât este neîntemeiată și nelegală; Obligarea Autorității contractante de a proceda la refacerea fișei de date a achiziției și a documentaţiei de atribuire, conform celor indicate în cuprinsul contestației, prin eliminarea, modificarea cerinţelor/clauzelor abuzive și disproporţionate”. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, respinge excepția lipsei de interes în formularea contestației, invocată de autoritatea contractantă. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin.(6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de SC MEDOS CONSTRUCT & CONSULTING SRL în contradictoriu cu JUDEȚUL IAȘI, în calitate de autoritatea contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. «101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr..... Data:... Prin contestația nr. 510/11.06.2021, înregistrată la CNSC cu nr. ..., ......... SRL, cu sediul ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ........., CUI RO ........., reprezentată legal de ........., privind procedura simplificată, organizată în vederea atribuirii unui contract de servicii având ca obiect „Contract de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie «......... ", cod CPV 71520000-9, de către ........., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în......., s-a solicitat: „Să obligaţi Autoritatea contractantă să anuleze procedura de atribuire și să reia procedura de achiziţie publică, ținând cont de următoarele: 1. Revizuirea valorii estimate întrucât aceasta este subestimată și nu respectă dispoziţiile cu privire la salariul minim brut în ramura construcţiilor și nu este corelată cu cerinţele Caietului de sarcini și nu asigură condiţiile ducerii la bun sfârșit a contractului; 2. Să se constate caracterul abuziv al criteriului de atribuire «preţul cel mai scăzut» din documentaţia de atribuire, prin urmare înlocuirea cu criteriul de atribuire «cel mai bun raport calitate-preț», cu factori de evaluare de natură să asigure o competiție corectă între ofertanţi; Pagina 1 din 36

3. Obligarea autorității contractante la efectuarea de remedieri în documentaţia de atribuire cu privire la următoarele: a. Introducerea plafonului valoric în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3, pentru cerinţele din Fișa de date Cap. III. 1.3.A) Capacitatea tehnică și sau profesională; b. Eliminarea clauzei 5.1 (Revizuirea prețurilor) din Modelul de Contract Clauze Specifice, întrucât este neîntemeiată și nelegală; Obligarea Autorității contractante de a proceda la refacerea fișei de date a achiziției și a documentaţiei de atribuire, conform celor indicate în cuprinsul contestației, prin eliminarea, modificarea cerinţelor/clauzelor abuzive și disproporţionate”. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ......... SRL reclamă documentația de atribuire și răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări transmis prin adresa nr. 19818/11.06.2021, considerându-le nelegale. În fapt, contestatorul arată că, la data de 04.06.2021 a fost publicat de către Autoritatea Contractantă Judeţul …, anunţul de participare simplificat …, iar în data de 10.06.2021 a transmis solicitarea de clarificări la documentaţia de aribuire, iar autoritatea a transmis, prin adresa nr. 19818/11.06.2021, răspuns consolidat la solicitarea de clarificări. Contestatorul arată că, societatea sa are calitate de potențial ofertant,

real

și

serios

care

activează

în

domeniul consultanței/supervizării/ dirigenției de şantier a lucrărilor de construcții, astfel că prezintă un interes legitim real în procedura în cauză și se consideră prejudiciat sub aspectul prevederilor documentaţiei de atribuire, pe care le consideră ca fiind neconforme principiilor care guvernează materia achiziţiilor publice, instituindu-se premise similare ale unor ingerinţe ale relaţiei de transparență și egalitate competițională între ofertanţi, cu privire la următoarele: 1. Având în vedere cerințele/activitățile complexe și personalul necesar pentru echipa de diriginți, precum și Durata Contractului din documentaţia de atribuire, fără a mai ține cont de perioada de garanție/notificare a defectelor, perioada care deși nu este bugetată, echipa de diriginți va răspunde solicitărilor Beneficiarului ori de câte ori este necesar în acestă perioadă, precum și de eventualele prelungiri care nu se datoarează culpei Prestatorului, contestatorul învederează faptul că, valoarea estimată pentru serviciile de supraveghere prin diriginți de şantier este subestimată. Astfel, calculând valoarea contractului, respectiv 113,595,86 lei fără TVA la durata contractului (24 de luni) și la numărul de specialisti (7 diriginți), contestatorul arată că, rezultă o medie Pagina 2 din 36

lunară de 676.16 lei/lună per expert, fără TVA, fără a lua în calcul și cheltuielile administrative (birotica, secretariat, cazare, transport). Aşadar, contestatorul se întreabă cum sunt respectate dispoziţiile O.U.G nr. 114/2018 care la art. 17 preved: „Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe țară garantat, fără a include sporuri și alte adaosuri la suma de 3000 lei lunar?". Mai mult, contestatorul arată că, în Caietul de Sarcini Cap. 7 Condiţii pentru ofertanţi pentru capacitatea tehnică și profesională se prevede: „Dirigintele de şantier îşi va adapta programul său de lucru în conformitate cu programul de lucru al Antreprenorului, pe specialităţi. Astfel, dacă se execută concomitent lucrări de construcţii, instalaţii, amenajări, drumuri, reţele etc, pe şantier vor fi prezenţi diriginți de specialitate atestaţi în domeniul respectiv pe parcursul derulării lucrărilor respective. Diriginţii pe domenii şi specialităţi îşi vor desfăşura activitatea la punctul de lucru min. 5 ore pe zi şi în conformitate cu oferta depusă." Astfel, contestatorul arată că, deși la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a transmis răspunsul consolidat prin adresa nr. 19818 din 11.06.2021, menţionând că „Conform Caietului de sarcini: Diriginţii pe domenii și specialități își vor desfășura activitatea la punctul de lucru min. 5 ore pe zi și în conformitate cu oferta depusei. Nu este necesară prezenta tuturor diriginților pe şantier în acelaşi timp. De exemplu, prezența dirigintelui de şantier specializarea Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu va fi necesară doar atunci cand lucrările pentru realizarea drumului sunt demarate și doar pe perioada de execuţie a acestuia, idem pentru specializările Reţele electrice, reţele de gaze naturale. De asemenea, conform caietului de sarcini, O persoană poate cumula mai multe din specializările necesare (...)", totuşi, din acest răspuns nu rezultă că ar fi acoperită diferenţa dintre valoarea rezultată per expert de 676.16 lei/luna brut și valoarea impusă prin prevederile legale de 3000 lei brut, ceea ce însemnă că ar trebui să se reducă activitatea experţilor de 5 ori, și nu cum a prevăzut autoritatea la 5 ore/zi, aceste condiţii fiind dezavantajoase ofertantului. Așadar, chiar dacă un expert poate cumula mai multe poziţii, acesta tot defășoară activitățiile domeniilor respective și va trebui să fie în permanență la dispoziţia Beneficiarului, ceea ce îl împiedică să mai desfășoare alte activități.Mai mult, contestatorul menționează faptul că, chiar dacă ar lucra un singur specialist pentru toate poziţiile, practic ar deţine toate cele 7 specializări solicitate prin documentaţia de atribuire, și ar presta activități cât pentru 7 specialiști, acesta ar fi retribuit cu o sumă de 4733 lei brut, unde se includ și cheltuieli adiacente, ceea ce, înseamnă un tarifar cu mult subestimat pentru o persoană cu asemenea calificări. Aşadar, contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să revizuiască preţul contractului astfel încât să se respecte minim prevederile din O.U.G nr. 114/2018 cu privire la salariul minim Pagina 3 din 36

brut în domeniul construcţiilor cu atât mai mult cu cât un expert cu experienţa solicitată nu poate fi plătit cu minimum legal prevăzut, fie să oblige autoritatea contractantă să revizuiască/adapteze cerinţele din documentaţia de atribuire (referitoare la prezența pe şantier a diriginților doar când se desfășoară lucrări în domeniul de atestare). 2. Cu toate că, pentru atribuirea acordului-cadru s-a stabilit criteriul „preţul cel mai scăzut", având în vedere complexitatea serviciilor solicitate, a personalului specializat solicitat la cap. 11 - din Caietul de sarcini ce impune prezenta a 7 categorii de specialisti atesati conform Ordinului 1496/2011, cât şi caracteristicile lor speciale prezentate la cap.8 din Caietul de sarcini, contestatorul consideră că acest criteriu este inadecvat. Astfel, contestatorul solicită să se ia măsuri de remediere prin înlocuirea criteriului „preţul cel mai scăzut" cu criteriul „cel mai bun raport calitate preţ", cu factori de evaluare de natură să asigure o competiţie corectă între ofertanţi." Mai mult, contestatorul arată că, chiar dacă la nivel naţional, i se oferă autorităţii contractante posibilitatea utilizării criteriul preţului cel mai scăzut, aceste prevederi nu se pot interpreta exclusiv, ci restrictiv, doar prin coroborare cu dispoziţiile art. 209 alin. (8) care impun ca, în materia contractelor de servicii „care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat", să nu poată stabili criteriul economic prin prisma preţului cel mai scăzut. Astfel, contestatorul consideră că, deşi legea permite adoptarea criteriului „preţul cel mai scăzut", cazurile în care poate fi aplicat sunt de strictă interpretare. Or, potrivit principiului de drept, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare, exceptio strictissimae interpretationis et aplicationis est înseamnă că „prețul cel mai scăzut" este un criteriu care se aplică numai în mod excepţional, pentru produse, servicii şi lucrări care se pretează la aplicarea acestui criteriu, cu predilecţie în materia produselor standardizate, mai ales specifice acelor contracte care privesc bunuri de gen. În cazul dat, contestatorul menționează că, este vorba de un serviciu care presupune un personal calificat, cerut chiar prin caietul de sarcini cap. 11 din Caietul de sarcini, bine organizat, care să asigure calitate şi sustenabilitatea, caracterul continuu al acestui serviciu, astfel că, toate elemente determină calitatea finală a serviciului prestat, cu consecinţe directe în privinţa interesului public. Așadar, contestatorul precizează faptul că, scopul unei autorităţi, când urmăreşte să obţină oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, nu este acela de a obţine preţul cel mai scăzut, ci acela de a obţine cel mai bun raport calitate preţ, iIar prin aplicarea criteriului preţul cel mai scăzut se poate obţine cel mai bun raport calitate preţ doar atunci când este vorba de bunuri de gen, fungibile etc. În mod particular, în cazul dat, contestatorul susține că criteriul „preţul cel mai scăzut" nu corespunde scopurilor în care sunt achiziţionate serviciile care fac obiectul viitorului contract. Mai mult, prestarea de servicii de supraveghere a lucrărilor în scopul asigurării unui nivel calitativ și cantitativ Pagina 4 din 36

corespunzător cu documentaţia, într-un oraş de asemenea dimensiune reprezintă, în opinia contestatorului, un proiect destul de complicat, dacă este abordat cu seriozitate. Totodată, contestatorul învederează că, în cadrul proiectului sunt implicaţi, conform caietului de sarcini, foarte mulţi experţi, organizaţi pe echipe și ierarhic. Cu toate că, organizarea serviciului presupune un nivel de pregătire şi experienţă în domeniu, iar programarea şi organizarea este esenţială în acest context, ele putând constitui nişte factori de evaluare relevanţi ai ofertelor, contestatorul subliniază faptul că, caietul de sarcini descrie la modul general și lapidar serviciile care urmează a fi prestate, fără să intre în detaliile legate de programul individual, programul echipelor de lucru, organizarea acestora. Modul de organizare şi de prestare a serviciului, în detaliu, ar trebui să constituie o propunere a ofertantului, care îşi asumă nişte obligaţii concrete şi se obligă să le ducă la îndeplinire. Astfel, contestatorul arată că, dacă aceste obligaţii constituie factori importanţi în evaluarea ofertelor, atunci, pentru a obţine punctaje cât mai mari la aceşti factori de evaluare, ofertanţii vor căuta să elaboreze propuneri tehnice cât mai detaliate, care să demonstreze un nivel de calitate cât mai ridicat. Interesul ofertanţilor se va muta către o competiţie pozitivă, în sensul că, prin ofertele pe care le vor face vor căuta să îşi demonstreze competenţa profesională şi capacitatea de a presta servicii de înalt nivel. Astfel, contestatorul consideră/constată că preţul cel mai scăzut este expresia adecvată a celui mai bun raport calitate preţ şi, implicit, a ofertei cele mai bune din punct de vedere economic strict în cazurile în care obiectul achiziţiei este format din produse servicii sau lucrări standardizate ori generice, care pot fi definite prin specificaţii exacte, de la care un ofertant nu se poate abate pentru a afecta nivelul calitativ al acestora. Însă, contestatorul precizează că, în cazul serviciilor de diriginție de şantier care presupun condiții de calitate care să satisfacă interesele generale, publice, nu se poate aplica criteriul „preţului cel mai scăzut" decât în situații extrem de rare. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 187 din Legea nr. 98/2016 „(8): Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: (1) a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri- cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale si care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat; b) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de lucrări sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.” 3.a Referitor la Cap.III.1.3.A)„Capacitatea tehnică și sau profesională” din Fișa de Date, contestatorul arată că, la cerinţa privind experianța similară se menționează: „Oferantul trebuie să demonstreze că a prestart și a dus la bun sfârșit în ultimii 3 ani servicii similare la nivelul a cel puţin unui contract”, astfel că, prin solicitarea de clarificări, a Pagina 5 din 36

solicitat introducerea unui plafon valoric în conformitate cu prevederile art. 3 din Instrucţiunea nr. 2/2017, care prevede: „(1) Atunci când stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie referitoare la experienţa în implementarea/ realizarea unui/unor contract/contracte sau unor activităţi similare, autoritatea/entitatea contractantă trebuie să ofere repere suficiente operatorilor economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei în cauză, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate prevăzute de caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. (2) în sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă: a) va preciza ce înţelege prin produse/servicii/lucrări similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru, făcându-se trimitere la informaţii ce privesc domeniul/tipologia în care se încadrează acestea şi/sau corelându-se cu scopul la care sunt utilizate; b) va stabili plafonul valoric/cantitativ şi numărul de contracte prin care se poate atinge acest plafon”. Totuşi, contestatorul învederează faptul că, prin răspunsul consolidat Autoritatea contractantă a precizat „Conform cerinţei privind experienţa similara a ofertantului din fisa de date a achiziţiei, autoritatea contractanta nu a solicitat un plafon valoric pentru serviciile similare prestate si duse la bun sfarsit la nivelul a cel puţin unui contract." Astfel, contestatorul consideră că cerinţa nu oferă niciun fel de reper pentru a determina ce anume intră în sfera produselor similare și nu stabilește un plafon valoric/cantitativ și nu ţine cont de complexitatea, volumul și valoarea contractului de achiziţie publică ce face obiectul procedurii. De asemenea, contestatorul consideră că prin introducerea unui plafon valoric nu se încalcă principiul discriminării, ci dimpotrivă atrage ofertanţi lipsiţi de experienţă la nivelul cerinţelor obiectivului în discuţie, astfel încât prin introducerea plafonului nu se restrânge concurenţa între operatorii economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, respectiv nediscriminarea şi tratamentul egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016. 3.b Referitor la menţiunea din Modelul de Contract Clauze Specifice art. 5.1 Revizuirea prețurilor, în care se menționează: „Preţul contractului poate fi ajustat cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică la 31 decembrie, în plus sau în minus, numai dacă valoarea indicelui prețurilor de consum are o variaţie mai mare de 5%", contestatorul consider că aceata este o clauză abuzivă, neîntemeiată și nelegală, întrucât prin răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări, Autoritatea face referire la art. 164 din HG nr. 395/2016 prin care justifică introducerea pragului de 5% care condiţionează revizuirea preţului contractului, totuşi în mod eronat aceasta înțelege clauzele Pagina 6 din 36

contractuale, întrucât introducerea unui prag de 5%, nu este regementată prin dispoziţiile legale, în art. 164 fiind în realitate vorba „de modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utiiizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri", respectiv prin art. 164 se face referire la formula de calcul prin care are loc revizuirea. Astfel, contestatorul susține că „autoritatea încearcă o păgubire a ofertantului” prin impunerea unor condiţii restrictive care deși nu sunt prevăzute prin dispoziţii legale, le introduce în clauzele contractuale ceea ce lezează în mod direct interesele legitime ale ofertantului. Totodată, contestatorul consideră că este încălcat principiul echilibrului contractual care porneşte de la ideea că un contract este o realitate juridică ce implică, în mod esenţial, un parteneriat, o situaţie bi- echitabilă, iar contractul trebuie văzut ca un ansamblu de drepturi şi obligaţii astfel configurate încât asigură un câştig ambelor părţi. Astfel, chiar dacă autoritatea contractantă are o poziţie privilegiată în cadrul contractului de achiziţie publică, contestatorul susține că interesul public nu poate constitui temei de încălcare al unor prevederi legale, precum dispoziţiile art. 15 „Abuzul de drept” din Noul Cod Civil, conform căruia: „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credinte." În opinia contestatorului, aceste condiţii dezechilibrate, abuzive și ilegale determină ofertanţii fie să nu participe, fie să depună o contestație. În concluzie, având în vedere cele de mai sus arătate, contestatorul solicită obligarea autorității contractante la anularea procedurii de atribuire și „să reia procedura de achiziție publică, ținând cont de următoarele: 1. Revizuirea valorii estimate întrucât aceasta este subestimată și nu respectă dispozițiile cu privire la salariul minim brut în ramura construcţiilor; 2. Să se constate caracterul abuziv al criteriului de atribuire «preţul cel mai scăzut», prin urmare înlocuirea cu criteriul de atribuire «cel mai bun raport calitate-preţ», cu factori de evaluare de natură să asigure o competiție corectă între ofertanţi; 3. Obligarea autorității Contractante la efectuarea de remedieri în documentaţia de atribuire cu privire la următoarele: c. Introducerea plafonului valoric în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3, pentru cerinţele din Fișa de date Cap. III. 1.3.A) «Capacitatea tehnică și sau profesională»; d. Eliminarea clauzei 5.1 (Revizuirea prețurilor) din Modelul de Contract Clauze Specifice, întrucât este neîntemeiată și nelegală; Obligarea Autorității contractante de a proceda la refacerea fișei de date a achizitei și a documentaţiei de atribuire, conform celor indicate în cuprinsul contestației, prin eliminarea, modificarea cerinţelor/clauzelor abuzive și disproporţionate.” Pagina 7 din 36

În drept, se invocă prevederile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Codul civil. Cu adresa nr. 20571/18.06.2021, înregistrată la CNSC cu nr. 31743/18.06.2021, autoritatea contractantă, ......... a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă SC ......... SRL, prin care a solicitat: - admiterea excepţiei lipsei de interes, şi respingerea contestaţiei ca fiind lipsită de interes, în temeiul art. 26 alin (6) din Legea nr. 101/2016, - în situaţia în care se va considera că nu sunt întrunite condiţiile pentru excepţia invocată, respingerea contestaţiei ca nefondată, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, În fapt, Judeţul laşi - Consiliul Judeţean laşi arată că a iniţiat procedura de atribuire - procedura simplificată într-o singură etapă, online în SEAP, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie „.........", prin publicarea anunţului de participare simplificat nr. ..., la care a ataşat documentaţia de atribuire, valoarea estimată a achiziţiei fiind de 113.595,86 lei, iar criteriul de atribuire ales fiind «preţul cel mai scăzut». Termenul limită de depunere a ofertelor a fost stabilit, conform anunţului de participare simplificat, pentru data de 17.06.2021, ora 15.00. De asemenea, autoritatea contractantă menționează faptul că, în data de 11.06.2021, a fost publicat Răspunsul consolidat nr. 198181/ 11.06.2021 la solicitările de clarificări transmise de operatorii economici interesaţi de participarea la procedura de atribuire. Totodată, autoritatea contractantă precizează că, până la termenul limită de depunere a ofertelor, 17.06.2021, ora 15.00, S.C. ......... S.R.L, contestatorul în prezenta cauză, a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire sus menţionate. Astfel, raportat la : -definiţia noţiunii de ofertă, conform Legii nr. 98/2016 prevăzută la art. 3 alin. (1), pct. 34.hh): „ofertă - actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire” - prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.” -prevederile art. 123 şi art 124 din HG 395/2016 cu privire la oferta și documentele însoţitoare: „Art 123 (1) Ofertantul elaborează oferta în Pagina 8 din 36

conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile. (2)Operatorul economic depune oferta, DUAE, documentele de calificare, răspunsurile la solicitările de clarificări numai prin mijloace electronice atunci când participă la o procedură de atribuire care se desfăşoară prin intermediul SEAP. (3)Documentele prevăzute la alin. (2) se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, reprezentând documente originale. (4)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul să solicite în original orice document cu regim special a cărui valabilitate este condiţionată de prezentarea în această formă. Art. 124 (1) Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi asumată de ofertant. (2)Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul/invitaţia de participare şi în documentaţia de atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la momentul încheierii contractului/acordului-cadru”, autoritatea contractantă consideră că, prin depunerea ofertei, contestatorul a acceptat condiţiile şi cerinţele prevăzute în cuprinsul documentaţiei de atribuire, inclusiv criteriul de atribuire şi valoarea estimată a acesteia, solicitând admiterea excepţiei şi respingerea contestaţiei ca lipsită de interes, în temeiul art. 26 alin (1) și alin. (6) din Legea nr. 101/2016, iar în situația în care se va respinge excepţia lipsei de interes a contestaţiei, solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, pentru motivele expuse în continuare: Referitor la critica de la punctul 1: „(...)solicităm Consiliului să oblige autoritatea contractantă să revizuiască preţul contractului astfel încât să se respecte minim prevederile din O.U.G nr. 114/2018 cu privire la salariul minim brut în domeniul construcţiilor cu atât mai mult cu cât un expert cu experienţa solicitată nu poate fi plătit cu minimum legal prevăzut, fie să oblige autoritatea contractantă să revizuiască/adapteze cerinţele din documentaţia de atribuire (referitoare la prezenta pe şantier a diriginţilor doar când se desfășoară lucrări în domeniul de atestare)", autoritatea contractantă consideră această critică nefondată, întrucât: Autoritatea contractantă arată că, prin Caietul de sarcini nr. 1775/26.05.2021 - pag. 14 parte a documentaţiei de atribuire, a solicitat ca serviciile de Dirigenţie de şantier să fie furnizate de către personal autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii în domeniile: - Construcţii civile, industriale şi agricole - minim categoria de importantă C; Pagina 9 din 36

- Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean; - Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii electrice; - Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii sanitare, termoventilaţii; - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii gaze naturale; - Reţele electrice; - Reţele de gaze naturale, conform Ordinului 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, autoritatea învederează faptul că, este precizat în mod expres faptul că o persoană poate cumula mai multe din specializările necesare. În acelaşi timp, autoritatea contractantă menționează că, în Caietul de sarcini la pag. 9, s-a precizat că Dirigintele de şantier îşi va adapta programul său de lucru în conformitate cu programul de lucru al Antreprenorului, pe specialităţi, iar dacă se execută concomitent lucrări de construcţii, instalaţii, amenajări, drumuri, reţele etc, pe şantier vor fi prezenţi diriginţi de specialitate atestaţi în domeniul respectiv pe parcursul derulării lucrărilor respective. De asemenea, se precizează şi faptul că diriginţii pe domenii şi specialităţi îşi vor desfăşura activitatea la punctul de lucru min. 5 ore pe zi şi în conformitate cu oferta depusă. Prin Răspunsul consolidat nr. 198181/11.06.2021 - Răspuns nr. 2, autoritatea contractantă a reconfirmat faptul că nu este necesară prezenţa tuturor diriginţilor pe şantier în acelaşi timp şi a exemplificat modul în care aceştia vor fi prezenţi, astfel: „De exemplu, prezenţa dirigintelui de şantier specializarea Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu va fi necesară doar atunci cand lucrările pentru realizarea drumului sunt demarate şi doar pe perioada de execuţie a acestuia, idem pentru specializările Reţele electrice, reţele de gaze naturale, precum şi faptul că o persoană poate cumula mai multe din specializările necesare (...)". Astfel cum rezultă din cele două documente ale achiziţiei, autoritatea contractantă arată că a solicitat prezenţa diriginţilor de şantier numai când se desfăşoară lucrări în domeniul de atestare, respectiv a precizat în clar faptul că nu va fi necesară prezenţa diriginţilor de şantier zilnic, iar atunci când prezenţa acestora este necesară, aceasta a solicitat minim 5 ore pe zi, de unde rezultă că, în restul timpului, persoanele respective îşi pot desfăşura activitatea în cadrul altor angajamente de muncă sau contracte. Autoritatea contractantă apreciază că a dat posibilitatea ofertantului ca o persoană să poată cumula mai multe din specializările necesare solicitate prin Caietul de sarcini. Mai mult, în Caietul de sarcini - cap. 3. Puncte de referinţă si termene calculate pentru atingerea fiecărui punct de referinţă, autoritatea contractantă arată că a precizat şi punctele de referinţă şi termenele calculate pentru atingerea fiecărui punct de referinţă, după cum urmează: Pagina 10 din 36

- Finalizarea organizării de şantier - 30 de zile de la emiterea Ordinului de începere Lucrări; - Finalizarea lucrărilor amenajare teren - 6 luni de la finalizarea organizării de şantier; - Finalizare reţele utilități - 3 luni de la Ordinul de începere lucrări. - Finalizarea lucrărilor de rezistență - 6 luni de la finalizarea lucrărilor de amenajare teren; - Finalizarea lucrărilor de arhitectură și instalații - 4 luni de la finalizarea lucrărilor de rezistență; - Finalizare drum și împrejmuire - 3 luni de la finalizare clădire administrativă; - Finalizarea lucrărilor de amenajare mediu - 4 luni de la finalizare drum și împrejmuire, astfel că, un operator economic cu experienţă în domeniu trebuie încă din faza de ofertare să fie în măsură să realizeze un Plan de lucru (grafic de prestare a serviciilor) ce trebuie să conţină resursele planificate pentru realizarea activităţilor din care să rezulte şi modul în care vor fi implicate resursele umane alocate, conform cerinţelor din fişa de date a achiziţiei - cap. IV.4.1 „Modul de prezentare al propunerii tehnice”, şi având în vedere că formularul de propunere tehnică include şi un Planul de lucru (grafic de prestare a serviciilor). Având în vedere valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit respectiv 113,595,86 lei fără TVA, și prevederile Caietului de sarcini - cap. 3. „Puncte de referinţa și termene calculate pentru atingerea fiecărui punct de referinţă”, autoritatea contractantă precizează că, fiecărui expert îi este alocată suma de 16.227,98 lei (113.595,86 lei/ 7diriginți), astfel: - Specializarea Construcţii civile, industriale şi agricole - minim categoria de importanță C 16.227,98 lei/6 luni, rezultă suma de 2.704,66 lei/luna pentru un program de 5 ore/zi - Specializarea Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean; 16.227,98 lei/3 luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; - Specializarea Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii electrice; 16.227,98 lei/4 luni, rezulta suma de 4.056,99 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; - Specializarea Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii sanitare, termoventilații 16.227,98 lei/4 luni, rezultă suma de 4.056,99 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; - Specializarea Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii gaze naturale 16.227,98 lei/4 luni, rezultă suma de 4.056,99 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; Pagina 11 din 36

- Specializarea Reţele electrice 16.227,98 lei/3 luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; - Specializarea Reţele de gaze naturale 16.227,98 lei/3 luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi. Așadar, autoritatea contractantă susține că, media lunară de 676,16 lei/lună per expert, fără T.V.A. rezultată prin raportarea valorii estimate a contractului (113.595,86 lei fara T.V.A) la 24 de luni (durata contractului de lucrări) şi la numărul de experţi (7), calculată de contestatoare, nu este corectă, având în vedere cele mai sus prezentate privind prezenţa pe şantier a diriginţilor de şantier pe domenii de specializare. Astfel, autoritatea contractantă arată că, valoarea estimată a contractului de servicii a fost stabilită având în vedere Devizul general actualizat al investiţiei. Mai mult, se arată că, conform devizului general capitolul 4. „Cheltuieli pentru investitia de baza”, cap. 4.1. Construcții și instalații” valoarea este 6.015.534,45 lei fără T.V.A., astfel încât valoarea estimată a contractului de servicii reprezintă aprox. 1,88% din valoarea cap. 4.1. sau 1,73% din total valoare cap.4 „Cheltuieli pentru investiția de bază” (6.558.563,45 lei). De regulă, autoritatea contractantă arată că, în elaborarea devizului general al unei investiţii, procentele avute în vedere pentru servicii de dirigenţie de şantier sunt între 1% şi max. 3% din capitolul 4. Cheltuieli pentru investiția de bază. De asemenea, având în vedere durata contractului de achiziţie publică, de la data semnării acestuia de ambele părţi contractante şi până la data recepţiei finale, după cum urmează: - pe perioada execuţiei lucrărilor care au o durată estimată de 24 luni. - pe perioada garanţiei lucrărilor de construcţii de minim 3 ani, de la data recepţiei la terminarea lucrărilor până la recepţia finală, Autoritatea contractantă precizează că, a prevăzut în documentaţia de atribuire posibilitatea de ajustare a preţului contractului, în conformitate cu prevederile art. 164 din HG 395/2016 şi ale Instrucţiunii ANAP nr. 1/2021. Pe cale de consecinţă, autoritatea contractantă solicită respingerea motivelor de contestaţie de la punctul 1, ca nefondate. Referitor la critica de la punctul 2: „Pentru atribuirea acordului-cadru s- a stabilit criteriul «prețul cel mai scăzut». Având în vedere complexitatea serviciilor solicitate, a personalului specializat solicitat la cap. 11 - din Caietul de sarcini ce impune prezența a 7 categorii de specialiști atestați conform Ordinului nr. 1496/2011, cât şi caracteristicile lor speciale prezentate la cap.B din Caietul de sarcini, acest criteriu este inadecvat. Astfel, autoritatea contractantă solicită să se ia măsuri de remediere prin înlocuirea criteriului «preţul cel mai scăzut» cu criteriul «cel mai bun raport calitate preţ», cu factori de evaluare de natură să asigure o Pagina 12 din 36

competiție corectă între ofertanți”, autoritatea contractantă solicită respingerea acestora ca nefondate, având în vedere următoarele : În conformitate cu prevederile art. 187 alin (31) din Legea nr. 98/2016 actualizată, autoritatea contractantă poate utiliza criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1). De asemenea, conform art. 187, alin. (8) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat; Astfel, având în vedere că valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este de 113.595,86 lei fără TVA, sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, precum și faptul că autoritatea contractantă nu consideră contractul de achiziţie publică de servicii ce urmează a fi atribuit, ca fiind un contract ce presupune activităţi cu nivel de complexitate ridicat, specificaţiile tehnice fiind clar definite prin Caietul de sarcini, în care sunt precizate principalele atribuţii ale dirigintelui de şantier, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţii „ ...", aceasta a stabilit criteriul de atribuire - preţul cel mai scăzut. Contrar celor afirmate de contestatoare, privind faptul că inclusiv prevederile legale referitoare la posibilitatea utilizării criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut" sunt restrictive, autoritatea contractantă susține că, criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut" nu se aplică în mod excepţional, ci în conformitate cu prevederile legale, respectiv art. 187 alin (31) din Legea nr. 98/2016, atât pentru produse, servicii cât şi pentru lucrări. Referitor la menţiunea contestatoarei „Caietul de sarcini, descrie la modul general şi lapidar serviciile care urmează să fie prestate, fără să intre în detaliile legate de programul individual, programul echipelor de lucru, organizarea acestora", autoritatea contractantă face precizarea că în conformitate cu prevederile art. 20, alin. (10) din Legea nr. 98/2016, caietul de sarcini conţine în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit Fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că programul individual, programul echipelor de lucru şi organizarea acestora intră în sarcina ofertantului, acesta fiind singurul în măsură să-şi gestioneze viitorul contract în funcţie de personalul de care dispune. De asemenea, se arată că, conform Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017, numai în cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu Pagina 13 din 36

nivel de complexitate ridicat, situaţie în care calitatea personalului are un impact semnificativ asupra calităţii executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat; în acest caz, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preţ- calitate/cost-calitate. Totodată, se arată că, conform art. 3 alin. (4) din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2017, pentru tipurile de experţi pentru care existenţa certificării specifice, emisă de un organism abilitat conform prevederilor legale incidente domeniului în cauză, reprezintă condiţia necesară şi suficientă pentru a putea duce la îndeplinire activităţile ce fac obiectul respectivelor certificări, autoritatea/entitatea contractantă nu va stabili criterii de calificare şi selecţie, ci va solicita ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective), în această categorie fiind incluşi și diriginţii de şantier în conformitate cu legislaţia incidenţă în domeniul construcţiilor. Astfel, autoritatea contractantă arată că, a solicitat prin Caietul de sarcini ca „Serviciile de Dirigenţie de şantier să fie furnizate de către personal autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii în domeniile: - Construcţii civile, industriale şi agricole - minim categoria de importantă C; - Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean; - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii electrice; - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii sanitare, termoventilaţii; - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii gaze naturale; - Reţele electrice; - Reţele de gaze naturale, conform Ordinului nr. 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare.” Autoritatea contractantă menționează faptul că, conform art. 8 din Ordinul 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare, experienţa profesională minimă necesară pentru autorizarea diriginţilor de şantier în domeniile solicitate prin caietul de sarcini este următoarea: (3)Prin experienţă profesională se înţelege durata exercitării efective și legale a activităţii de proiectare, execuţie și/sau consultanță în construcţii în domeniile/subdomeniile de autorizare prevăzute la alin. (4). Pagina 14 din 36

(4)Domeniile/Subdomeniile în care se autorizează diriginţii de şantier, cerinţele obligatorii privind studiile, respectiv domeniul şi specializările, precum şi experienţa profesională minimă necesară sunt prezentate în tabelul de mai jos: - Construcţii civile, industriale si agricole - minim categoria de importantă C - experienţa profesională minimă 5 ani, astfel: "Cod domeniu/ subdomenlu de autorizare Domeniul/subdomeniui tie autorizare Studii universitare Experienta profesionala minimă Domeniul Specializarea 2.2. Construcţii civile, industriale șl agricole - categoria de importanţă C Inginerie civili Construcții civile, industriale şi agricole Inginerie civila Inginerie urbană şi dezvoltare regională Căi ferate, drumuri şt poduri Amenajări şi constructii hidrotehnice 5 ani Inginerie şi management Inginerie economică în construcţii Arhitectura Arhitectură - Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean - experienţa profesională minimă 5 ani, astfel: "Cod domeniu/ subdomeniu de autorizare Domeniul/subdomeniut de autorizare Studii universitare Experienţa profesională minimă Domeniul Specializarea 3.2. Drumuri, peduri, tunele, piste de aviaţie, transport pe cablu - de interes judeţean Inginerie civilă Căi Ferate, drumuri și poduri Ingirerie urbană şi dezvoltare regională Infrastructura transporturilor metropolitane Corstrucţii civile, industriale şi agricole Ingirerie civilă Amenajări şi construcţii hidrotehnice Construcţii miniere 5 ani - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii electrice - experienţa profesională minimă 5 ani - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii sanitare, termoventilaţii - experienţa profesională minimă 5 ani - Instalaţii aferente construcţiilor - Instalaţii gaze naturale - experienţa profesională minimă 5 ani - Reţele electrice - experienţa profesională minimă 5 ani - Reţele de gaze naturale - experienţa profesională minimă 5 ani Având în vedere experienţa profesională solicitată pentru autorizarea diriginţilor de şantier, respectiv durata exercitării efective şi legale a activităţii de proiectare, execuţie şi/sau consultanţă în construcţii în domeniile/subdomeniile de autorizare prevăzute, autoritatea contractantă consideră că deţinerea unei experienţe profesionale suplimentare nu reprezintă un avantaj calitativ ce poate fi punctat. Mai mult, solicitarea unei experienţe profesionale suplimentare în vederea punctării ar putea conduce, în opinia autorității, la restricţionarea artificială a participării operatorilor economici la prezenta procedură de atribuire. Având în vedere că durata contractului de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie „......... ...." este în directă legătură cu durata contractului de achiziţie publică de execuţie a lucrărilor pentru realizarea parcului industrial „.........", respectiv de 24 de luni, autoritatea contractantă susține că nu ar fi obţinut niciun avantaj calitativ nici din utilizarea factorului de evaluare - componentă tehnică - grafic de prestare sau metodologie de lucru. Pagina 15 din 36

Autoritatea contractantă precizează faptul că, Metodologia de lucru invocată de către contestatoare este solicitată a fi prezentată în formularul de propunere tehnică, plecând de la cerinţele caietului de sarcini, inclusiv cap. 8. „Principalele atribuţii ale dirigintelui de şantier”. De asemenea, având în vedere că serviciile de dirigenţie de şantier ce urmează a fi atribuite sunt în corespondenţă directă cu metodologia şi planul de lucru ale executantului lucrărilor pentru realizarea parcului industrial „.........", care va trebui sa respecte aceleaşi puncte de referinţă şi termene calculate pentru atingerea fiecărui punct de referinţă, autoritatea contractantă arată că nu a considerat că poate obţine un avantaj calitativ din punctarea metodologiei de lucru propusă de ofertant. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că a stabilit criteriul de atribuire - preţul cel mai scăzut, în conformitate cu prevederile legale în materie de achiziţii publice, şi în concordanţă cu necesităţile acesteia, respectiv achiziţionarea unor servicii de calitate, conform cerinţelor din Caietul de sarcini, la un preţ competitiv. În opinia autorității, relevant în speţă este faptul că, în prezent are în derulare un număr de cel puţin 4 (patru) contracte de servicii similare încheiate cu contestatoarea, S.C. ......... S.R.L., atribuite în ultimii 3 ani, proceduri ce au avut acelaşi criteriu de atribuire, respectiv „preţul cel mai scăzut”. Având în vedere susţinerile mai sus prezentate, autoritatea contractantă solicită respingerea motivelor invocate de contestator la punctul 2, ca nefondate. Referitor la critica contestatorului de la punctul 3.a: „Referitor la Cap. III. 1.3.A) Capacitatea tehnică și sau profesională din Fișa de Date, la cerinţa privind experiența similară se menționează «Ofertantul trebuie să demonstreze că a prestat și a dus la bun sfârșit în ultimii 3 ani servicii similare la nivelul a cel puţin unui contract» prin solicitarea de clarificări, a solicitat introducerea unui plafon valoric în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3 (...). Totuşi Autoritatea contractantă prin răspunsul consolidat a precizat «Conform cerinţei privind experienţa similară a ofertantului din fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă nu a solicitat un plafon valoric pentru serviciile similare prestate şi duse la bun sfârşit la nivelul a cel puţin unui contract.» Astfel, considerăm că cerinţa nu oferă niciun reper pentru a determina ce anume intră în sfera produselor similare şi nu stabileşte un plafon valoric/cantitativ şi nu ţine cont de complexitatea, volumul şi valoarea contractului de achiziţie publică ce face obiectul procedurii. De asemenea, considerăm că prin introducerea unui plafon valoric nu se încalcă principiul discriminării ci dimpotrivă atrage ofertanți lipsiţi de experienţă la nivelul cerinţelor obiectivului în discuţie, astfel încât prin introducerea plafonului nu se restrânge concurența între operatorii economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, respectiv nediscriminarea și tratamentul egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) Ut. a) și b) din Legea nr. 98/2016”, Pagina 16 din 36

autoritatea contractantă solicită respingerea acestor critici ca nefondate având în vedere următoarele: Autoritatea contractantă precizează că a stabilit criteriile privind capacitatea ofertantului, cu respectarea prevederilor art. 172, art. 178 alin. (2) și art. 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Astfel, Autoritatea contractantă arată că are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de capacitate referitoare la: a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; b) situaţia economică şi financiară; c) capacitatea tehnică şi profesională. Cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin raportare la contractele executate în trecut. Mai mult, operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii 3 ani, cu indicarea valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de 3 ani în urmă. Autoritatea contractantă menționează că a solicitat prin fişa de date a achiziţiei - secţiunea III.1.3.a) „Capacitatea tehnică şi/sau profesională”, îndeplinirea de către ofertanţi a următoarei cerinţe de calificare: „Cerinţa - experienţa similară - Ofertantul trebuie să demonstreze că a prestat şi a dus la bun sfârşit*) în ultimii 3 ani**) servicii similare ***) la nivelul a cel puţin unui contract.” şi a specificat inclusiv ce înţelege prin servicii similare, astfel: *)Conform instrucţiunii ANAP nr. 2/2017, prin servicii duse la bun sfârşit se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/ activităților ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; b) servicii recepţionate la sfărșitul prestării; sfarsitul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie, respectiv a perioadei de notificare a defectelor în cadrul contractelor de tip FIDIC. **) ultimii 3 ani se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017 (art. 13). ***) în sensul prezentelor cerinţe, prin servicii similare se înţelege servicii de supervizare/dirigenție de şantier, respectiv activitatea desfăşurată în cadrul unei firme/echipe angajată de către Beneficiar/ Investitor, prin care a fost asigurată supravegherea/verificarea lucrărilor Pagina 17 din 36

executate sau a activităţilor îndeplinite de către Antreprenor, în scopul certificării conformităţii calitative şi cantitative a acestora cu contractul, documentaţia de execuţie şi reglementările tehnice şi legislative în vigoare. Autoritatea contractantă subliniază faptul că, nu a impus un plafon valoric pentru această cerinţă, având în vedere că, contractul ce urmează a fi atribuit nu este de complexitate ridicată. Mai mult, prin Caietul de sarcini autoritatea contractantă arată că a solicitat ca serviciile de dirigenţie să fie furnizate de către personal autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii în domeniile: - Construcţii civile, industriale şi agricole - minim categoria de importantă C; - Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean; - Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii electrice; - Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii sanitare, termoventilaţii; - Instalaţii aferente construcţiilor- Instalaţii gaze naturale; - Reţele electrice; - Reţele de gaze naturale, conform Ordinului 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o condiţie suficientă şi asiguratorie că viitorul contract va fi îndeplinit la nivelul cerinţelor de calitate impuse de obiectivul de investiţie ce face obiectul acestuia. Autoritatea contractantă susține că, a stabilit cerinţa minimă de calificare privind experienţa similară a ofertanţilor, în corelare cu principiul proporţionalităţii, cu scopul de a obţine o confirmare că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şi experienţa necesară pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit. De altfel, aceasta subliniază faptul că, cerinţele de calificare reprezintă un drept conferit autorităţii contractante, potrivit art. 172 din Legea nr. 98/2016 și nu o obligaţie. Afirmaţia contestatoarei precum că cerinţa astfel cum a fost formulată de către autoritatea contractantă atrage ofertanţi lipsiţi de experienţă la nivelul cerinţelor obiectivului în discuţie, este lipsită de fundament, atât timp cât prin caietul de sarcini s-a solicitat ca serviciile de dirigenţie să fie furnizate de către personal autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii în anumite domenii, conform Ordinului nr. 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, se arată că, însuşi contestatoarea consideră că este vorba de un „serviciu care presupune un personal calificat, cerut chiar prin Caietul de sarcini cap. 11, bine organizat, care să asigure calitatea, sustenabilitatea şi caracterul continuu al acestui serviciu,” şi nu plafonul valoric al experienţei anterioare a ofertantului. Pagina 18 din 36

Ca urmare, autoritatea contractantă susține că a stabilit cerinţa minimă de calificare necesară şi adecvată pentru a se asigura că viitorul prestator are competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de achiziţie publică care urmează să fie atribuit, aceasta fiind în strânsă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică şi proporţională prin raportare la obiectul și complexitatea acestuia. Totodată, autoritatea contractantă învederează faptul că, stabileşte cerinţele minime de calificare în funcţie de necesităţile proprii, cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziţii publice. Pe cale de consecinţă autoritatea contractantă solicită respingerea motivelor de contestaţie de la punctul 3.a, ca nefondate. Referitor la critica de la punctul 3.b: „Referitor la menţiunea din Modelul de Contract Clauze Specifice art. 5.1 Revizuirea prețurilor, în care se menționează: «Preţul contractului poate fi ajustat cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică la 31 decembrie, în plus sau în minus, numai dacă valoarea indicelui prețurilor de consum are o variaţie mai mare de 5 %», aceasta este o clauză abuzivă, neîntemeiată și nelegală întrucât prin răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări, Autoritatea face referire la art. 164 din HG nr. 395/2016 prin care justifică introducerea pragului de 5 % care condiţionează revizuirea preţului contractului, totuşi în mod eronat aceasta înțelege clauzele contractuale, întrucât introducerea unui prag de 5%, nu este reglementată prin dispoziţiile legale, în art. 164 fiind în realitate vorba de modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri», respectiv prin art.164 se face referire la formula de calcul prin care are loc revizuirea. Astfel autoritatea încearcă o pagubire a ofertantului prin impunerea unor condiţii restrictive care deși nu sunt prevăzute prin dispoziţii legale, le introduce în clauzele contractuale ceea ce lezează în mod direct interesele legitime ale ofertantului. Totodată este încălcat principiul echilibrului contractual care porneşte de la ideea ca un contract este o realitate juridică ce implică, în mod esenţial, un parteneriat, o situaţie bi-echitabilă, iar contractul trebuie văzut ca un ansamblu de drepturi și obligaţii astfel configurate încât asigură un câştig ambelor părţi. Chiar dacă Autoritatea Contractantă are o poziţie privilegiată în cadrul contractului de achiziţie publică, interesul public nu poate constitui temei de încălcare al unor prevederi legale, precum dispoziţiile art.15 Abuzul de drept din Noul Cod Civil conform căruia: «Art. 15. - Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.» Aceste condiţii dezechilibrate, abuzive și ilegale Ofertanţii fie să nu participe, fie să depună o contestație."; autoritatea contractantă solicită respingerea motivelor de contestaţie de la punctul 3.b ca nefondate, având în vedere următoarele: Pagina 19 din 36

Conform art. 164 alin. (8) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, în conformitate cu prevederile alin. (3), numai pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 24 luni, iar potrivit art. 12 din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2021, se defineşte durata de derulare a contractului după cum urmează: „(2) în scopul aplicării acestei clauze, prin durata de derulare a contractului se înţelege durata de furnizare a bunurilor/prestare a activităţilor contractului/execuţie a lucrărilor, fără a se lua în considerare eventualele perioade de garanţie incluse în contract”. Durata prezentului contract este compusă, după cum se arată, din: - 24 luni - perioada de execuţie a lucrărilor, în care se vor face toate plăţile aferente acestui contract, și - 3 ani - perioada garanţiei lucrărilor de construcţii de la data recepţiei la terminarea lucrărilor până la recepţia finală. Așadar, autoritatea contractantă apreciază că, rezultă, în mod evident, faptul că, nu avea obligaţia legală de a include clauze de ajustare a preţului. Totuşi, având în vedere variaţia continuă a preţurilor, pentru a face contractul de achiziţie publică cât mai competitiv, pentru a atrage un număr mai mare de ofertanţi, pentru a stimula concurenţa, autoritatea contractantă a prevăzut în documentaţia de atribuire posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică. Autoritatea contractantă consideră că, a precizat în mod clar, atât în fişa de date a achiziţiei - secţiunea II.3 „Ajustarea preţului contractului”, cât şi în „Proiectul de contract” - Condiţii specifice - clauza 5.1., modul de ajustare a preţului contractului, astfel: „Contractul va fi ajustat după următoarea metodă: Preţul contractului poate fi ajustat cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică la 31 decembrie, în plus sau în minus, numai dacă valoarea indicelui preţurilor de consum are o variaţie mai mare de 5%. Formula de calcul pentru ajustarea restului de decontat, utilizând Indicele Prețurilor de Consum (exprimat procentual) A = valoare rezultată în urma ajustării restului de decontat, folosind indicele prețurilor de consum total: A= (Rest de decontat * IPC TOTAL)/100 Sursa informaţiilor cu privire la evoluţia Indicelui Prețurilor de Consum: http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipc1&lang=ro”. De asemenea, autoritatea contractantă precizează faptul că, formula de ajustare a contractului a fost stabilită în concordanţă cu prevederile art. 164 din HG nr. 395/2016 și în conformitate cu Instrucţiunea ANAP nr. 1/2021 art. 12 alin. (7) lit.c ), unde sunt precizate următoarele : Art. 164 din HG 395/2016: „(1) În condiţiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/ Pagina 20 din 36

diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. (2)Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. (3)Autoritatea contractantă precizează atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Art. 12 alin. (7) lit.c ) din Instrucţiunea ANAP nr. 1/2021: (7)Alegerea indicilor utilizaţi pentru ajustare dintre cei calculaţi în statistici oficiale naţionale trebuie să respecte următoarea procedură/ următorii paşi: c)în cazul în care nu se pot identifica indici relevanţi conform celor prezentate la paşii prevăzuţi la lit. a) şi b) se va utiliza, de exemplu, indicele preţului producţiei industriale pentru domeniul construcţiilor, indicele preţului de consum pentru servicii, după caz, sau indicele preţului de consum pentru mărfuri/produse; alternativ, autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza în vederea ajustării, în această situaţie, evoluţia indicelui prețurilor de consum (general) sau a ratei inflaţiei între data de referinţă și momentul ajustării; pentru ajustarea unor valori utilizând indicele prețurilor de consum (IPC), formula poate fi A = suma iniţială de actualizat x IPC/100 sau B = suma iniţială de actualizat x rata inflaţiei + suma iniţială de actualizat; în cazul utilizării altor indici decât indicele preturilor de consum (IPC), formula se va ajusta corespunzător. Autoritatea contractantă subliniază faptul că a stabilit un procent rezonabil de 5% al acestei variaţii ţinând cont de modul în care se calculează şi rata inflaţiei respectiv: Rata Inflaţiei = IPC - 100, indicând sursa informaţiilor cu privire la evoluţia Indicelui Preţurilor de Consum. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că, procentul de 5% al variaţiei indicelui preţului de consum - IPC TOTAL a fost stabilit având în vedere durata şi natura contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit, având în vedere experienţa anterioară a autorităţii contractante, precum şi exemplele oferite de ANAP în modelele de documentaţii standardizate publicate pe pagina de internet .... Astfel, în modelul de documentaţie standardizată pentru servicii intelectuale - secţiunea fişa de date - cap. 11.4.1.„Ajustarea preţului contractului”, sunt indicate, următoarele cu privire la posibilitatea de ajustare: „Dacă DA, se va preciza modul de ajustare a preţului contractului (în ce condiţii, când, cum, formula de ajustare aplicabilă). Cu luarea în considerare a clauzelor contractuale incluse în Documentaţia de Atribuire, preţul Contractului poate fi revizuit în plus sau în minus, în cazul în care o astfel de revizuire este solicitată de către Pagina 21 din 36

una dintre părţi, în scris, şi în condiţiile în care ambele părţi constată o deviere de +/- (%) din preţurile incluse în Propunerea Financiară pentru elementele principale ale ofertei. (...)” Totodată, autoritatea contractantă învederează faptul că, conform prevederilor clauzei 3.1.3.„Obligaţii privind plăţile”, din Proiectul de contract „Condiţii specifice”, plăţile aferente contractului de servicii de dirigenţie de şantier se fac lunar, prin aplicarea unui procent din valoarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii realizate de constructor, conform situaţiilor de plată verificate şi semnate de contractant în luna respectivă. Valoarea facturilor va fi proporţională cu stadiul fizic executat al lucrărilor, exprimat procentual, calculat la valoarea lucrărilor executate din totalul valoric al lucrărilor, astfel: Valoare factură n = (a n — a m)%* Valoare contract servicii a n = stadiul fizic executat at lucrărilor la momentul aprobării situaţiei de lucrări n a m = stadiul fizic executat al lucrărilor la momentul aprobării situaţiei de lucrări m, moment în care a fost emisă factura precedentă. Prin urmare, având în vedere perioada execuţiei lucrărilor cu o durată estimată de 24 luni, autoritatea contractantă susține că, rezultă faptul că preţul contractului de servicii va fi plătit în cele 24 de luni, pe perioada garanţiei lucrărilor de construcţii de minim 3 ani, de la data recepţiei la terminarea lucrărilor până la recepţia finală, nefăcându-se plăţi. Așadar, autoritatea consideră că, ajustarea contractului se poate face atât în plus (în avantajul contractantului) dar şi în minus (în dezavantajul contractantului), dacă valoarea indicelui preţurilor de consum - IPC TOTAL are o variaţie mai mare de 5% (în plus sau în minus). Având în vedere cele mai sus expuse, autoritatea contractantă consideră că va utiliza o formulă de calcul pentru ajustarea preţului contractului în conformitate cu prevederile legale în materie de achiziţii publice, care nu conduce la dezavantajarea niciuneia dintre părţile contractante. Pe cale de consecinţă autoritatea contractantă solicită respingerea motivelor de contestaţie de la punctul 3.b, ca nefondate. Având în vedere că autoritatea contractantă - Judeţul laşi - Consiliul Judeţean laşi derulează un proces de achiziţie publică cu respectarea integrală a prevederilor legale, inclusiv a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, autoritatea contractantă consideră toate criticile şi solicitările contestatoarei ca fiind nefondate. În raport de considerentele expuse, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei formulată de SC ......... SRL, ca nefondată. În drept, se invocă dispoziţiile: - Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, actualizata, - H.G. nr. 395/2016 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Pagina 22 din 36

- INSTRUCŢIUNII ANAP nr. 1 din 8 ianuarie 2021 privind modificarea contractului de achiziţie publică/contractului de achiziţie sectorială/ acordului-cadru, - INSTRUCŢIUNII ANAP nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, - INSTRUCŢIUNII ANAP nr. 2 din 19 aprilie 2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, - Legea nr. 101/2016. Cu adresa nr. ..., Consiliul a solicitat contestatorului punct de vedere cu privire la excepția lipsei de interes în formularea contestației invocate de autoritatea contractantă, prin punctul de vedere nr. 20571/18.06.2021, înregistrat la CNSC cu nr. 31743/ 18.06.2021. Prin adresa nr. 552/25.06.2021, înregistrată la CNSC cu nr. 33105/28.06.2021, în replică la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă, contestatorul a învederat următoarele: Cu privire la invocarea de către Autoritatea contractanta a excepţiei privind lipsa de interes a contestației, contestatorul menționează că: legitimitatea interesului presupune că persoana care formulează o pretenţie trebuie să justifice legătura între pretenţia concretă formulată şi dreptul subiectiv civil afirmat ori situaţia juridică. Astfel, contestatorul invocă următoarele dispoziții legale -art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit căruia „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”; - art. 3 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ, conform căruia „în sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: (...) f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţiim contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire"; -Directiva nr. 66/2007 din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte Pagina 23 din 36

ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţiilor publice, potrivit căruia „Se consideră că ofertanţii sunt interesaţi dacă nu au fost încă excluşi definitiv. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată ofertanţilor interesaţi şi fie a fost considerată legală de un organism independent

responsabil de soluţionarea căilor de atac, sau nu mai poate face obiectul unei căi de atac". Deşi nici Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi nici codul de procedură civilă nu definesc interesul, contestatorul învederează că, în doctrină s-a arătat că, prin acesta, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să fie legitim, personal şi direct, să fie născut şi actual, or, contestatorul susține că, prin participarea în calitate de ofertant a demostrat tocmai interesul legitim, întrucât societatea sa este un ofertant, real și serios care activează în domeniul consultanței/supervizării/ dirigenției de şantier a lucrărilor de construcții, care prin prisma faptului că are deja semnate 4 contracte cu Achizitoarea, toate celelalte contracte având acelaşi tip de clauze abuzive, fără a avea dreptul/posibilitatea de a le negocia, se consideră îndreptățit să formuleze contestația în cauză, prin care dorește înlăturarea clauzelor și cerinţelor abuzive ale Achizitoarei, pe care le consideră ca fiind neconforme principiilor care guvernează materia achiziţiilor publice. Totodată, contestatorul arată că, dacă ar fi să acţioneze după principiile Achizitoarei prin care o dată depusă ofertă, înseamnă că s-au acceptat și clauzele/cerinţele abuzive și neconforme principiilor care guvernează materia achiziţiilor publice, ar trebui să nu mai participe la niciuna din procedurile de achiziţie care conţin clauze abuzive, astfel ar trebui să schimbe obiectul de activitate al societății, întrucât nu ar mai avea proceduri de achiziţie întocmite și gestionate de autoritatea contractantă - Judeţul lași la care să participe, or art. 2 alin.1 din Legea nr. 101/2016, i dă dreptul legitim de a se îndrepta pe cale administrativ-jurisdicțională pentru apărarea dreptului vătămat. De asemenea, contestatorul apreciază că Contractul trebuie văzut ca un ansamblu de drepturi şi obligaţii astfel configurate încât asigură un câştig ambelor părţi. Mai mult, chiar dacă Autoritatea Contractantă are o poziţie privilegiată în cadrul contractului de achiziţie publică, interesul public nu poate constitui temei de încălcare al unor prevederi legale, precum dispoziţiile art.15 „Abuzul de drept” din Noul Cod Civil conform căruia: „Art. 15. - Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe." Astfel, contestatorul arată că, prin participarea sa în calitate de ofertant deși nu are siguranţa că va fi declarat câștigător prin simpla participare la procedura de achiziţie, totuşi în cazul în care ar fi declarat câștigător, dorește să semneze un contract care să respecte principiile achiziţiilor publice, iar prin faptul că la solicitarea de clarificări, Pagina 24 din 36

Autoritatea a transmis prin adresa nr. 19818/11.06.2021, răspuns prin care cu rea credinţă a ignorat atenționările/solicitările sale în a revizui documentaţia de atribuire în acord cu dispoziţiile legale transmițând răspunsuri de genul: „...rezultă că nu este posibilă constituirea garanţiei de bună execuţie prin reţineri succesive conform art. 40 alin....",

„Autoritatea contractuală menţine clauza asfel cum a fost formulată la clauza 5.3.."„...autoritatea nu a impus un obiect al lucrărilor supraveheate...", „autoritatea nu a solicitat un plafon valoric ..", fără a întemeia legal răspunsul, ceea ce, în opinia sa, „ne face întreptățiți să ne îndreptăm cu prezenta contestaţie, având interes legitim în acest sens”. Totuşi, prin invocarea faptului că depunerea ofertei echivalează cu acceptarea condiţiilor și cerinţelor, aspect menționat în sprijinul respingerii constestației ca lipsită de interes, solicitată de Achizitoare, contestatorul precizează că invocarea acestei excepţii este lipsită de sens, interesul fiind dovedit tocmai prin participarea sa la procedura de achiziţie, prin solicitarea de clarificări, într-o astfel de situație ipotetică însă nerealistă, apreciind că s-ar fi putut invoca lipsita de obiect a cererii, ceea ce nu este cazul în prezenta contestație. Prin urmare, contestatorul solicită Consiliului să respingă excepţia lipsei de interes a contestației, pentru motivele anterior menționate. Referitor la răspunsurile pe fond aleautorității contractante, contestatorul precizează următoarele: 1. În ceea ce priveşte critica din contestație privind subevaluarea valorii estimate, contestatorul arată că, deși achizitorul își întemeiază răspunsul, prin argumente precum faptul că o persoană poate cumula mai multe specializări, dar și faptul că dirigintele de şantier își va adapta programul său de lucru în conformitate cu programul de lucru al Antreprenorului, cu precizarea că se impune un program de lucru de minim 5 ore pe zi, totuşi acesta dovedeşte lipsa de profesionalism și lipsa de înţelegere a mecanismului de formare a preţului și consideră valoarea estimată ca salariu brut, întrucât nu ține cont de faptul că din structura ofertei cel puţin 40% reprezintă Cheltuieli materiale (transport,birotica, secretariat,amortizari,consumabile etc), iar estimările pe domenii sunt în majoritate sub salariul minim pentru ramura de construcții pentru personalul necalificat fără să ia în considerare salariul mediu bugetar. Mai mul, contestatorul arată că, chiar și mergând pe modalitatea de calcul al Achizitorului însă prin raportarea clară la salariul net ce revine fiecărui expert după eliminarea cheltuielilor administrative, se observă în mod clar subevaluarea, după cum urmează: - Specializarea Construcții civile, industriale și agricole — minim categoria de importanța C 16.227,98 lei/6 luni, rezultă suma de 2.704,66 lei/luna pentru un program de 5ore/zi; în realitate rezultă o sumă netă de 1.622,8 lei (2.704,66-40%x2.704,66=1.622,8) Pagina 25 din 36

- Specializarea Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu - minim de interes judeţean; 16.227,98 lei/3luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă brută de 3.245,6 lei (5.409,32- 40%x5.409,32=3.245,6)

- Specializarea Instalații aferente construcţiilor-Instalatii electrice; 16.227,98 lei/4luni, rezultă sumă de 4.056,99 lei/lună pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă brută de 2.434,2 lei (4056,99-40%x4056,99=2.434,2) - Specializarea Instalații aferente construcţiilor-Instalații sanitare, termoventilații 16.227,98 lei/4luni, rezultă suma de 4.056,99 lei/lună pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă bruta de 2.434,2 lei (4056,99-40%x4056,99=2.434,2) - Specializarea Instalații aferente construcțiilor-Instalații gaze natural 5 16.227,98 lei/4luni, rezultă suma de 4.056,99 lei/lună pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă brut de 2.434,2 lei (4056,99-40%x4056,99=2.434,2) - Specializarea Reţele electrice 16.227,98 lei/ 3luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă brut de 3.245,6 lei (5.409,32- 40%x5.409,32=3.245,6) - Specializarea Reţele de gaze naturale 16.227,98 lei/3luni, rezultă suma de 5.409,32 lei/luna pentru un program de 5 ore pe zi; în realitate rezultă o sumă brut de 3.245,6 lei (5.409,32- 40%x5.409,32=3.245,6). Se observa astfel că în realitate, majoritatea sumelor brute lunare nu respectă cerinţele salariului minim pe ramura construcţiilor, aferente unui personal necalificat, și nu a unui personal cu cerinţele și specializările necesare pentru îndeplinirea contractului (7 tipuri de specializări diferite). Astfel, contestatorul arată că, chiar dacă există o personă care ar putea să cumuleze toate cele 7 specializări/domenii, însemnă că este o persoană supraspecializată, cu experienţă, care ar presta activități cât pentru 7 specialiști, fiind retribuit cu o sumă de 4733 lei brut (113.595,86: 24luni), respectiv 2.839,8 lei/ luna salariul brut (4733- 40%x4733), ceea ce înseamnă un tarifar cu mult subestimat pentru o persoană cu asemenea calificări. Pe de altă parte, contestatorul precizează faptul că dirigintele trebuie să își adapteze programul său de lucru în conformitate cu programul de lucru al Antreprenorului, nu reprezintă, în opinia sa, un avantaj cum îl consideră Achizitorul, dirigintele neavând predictibilitate fiind mereu ținut de programul Antreprenorului, astfel încât nu ar avea cum să își asume alte angajamente de muncă sau contracte. Pagina 26 din 36

Aşadar, contestatorul solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă să revizuiască preţul contractului astfel încât să se respecte minim prevederile din O.U.G nr. 114/2018 cu privire la salariul minim brut în domeniul construcţiilor, cu atât mai mult cu cât un expert cu experienţa solicitată nu poate fi plătit cu minimum legal prevăzut.  2. Referitor la răspunsul achizitorului de la punctul 2, contestatorul arată că nu înţelege cum „autoritatea contractantă nu consideră contractul de achiziţie publică de servicii ce urmează a fi atribuit, ca fiind un contract ce nu presupune activități cu nivel de complexitate ridicat”, și totuşi solicită 7 tipuri de specialități diferite, respectiv diriginți care să prezinte specializări complexe. Mai mult, contestatorul arată că, deşi legea permite adoptarea criteriului „preţul cel mai scăzut", cazurile în care poate fi aplicat sunt de strictă interpretare. Or, contestatorul susține că potrivit principiului de drept, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare, exceptio strictissimae interpretationis et aplicationis est înseamnă că „preţul cel mai scăzut" este un criteriu care se aplică numai în mod excepţional, pentru produse, servicii şi lucrări care se pretează la aplicarea acestui criteriu, cu predilecţie în materia produselor standardizate, mai ales specifice acelor contracte care privesc bunuri de gen. În cazul dat, contesatorul învederează că este vorba de un serviciu care presupune un personal calificat, cerut chiar prin caietul de sarcini cap.11 din Caietul de sarcini, bine organizat, care să asigure calitate şi sustenabilitatea, caracterul continuu al acestui serviciu. Mai mult, toate aceste elemente determină calitatea finală a serviciului prestat, cu consecinţe directe în privinţa interesului public. Contestatorul menționează faptul că, scopul unei autorităţi, când urmăreşte să obţină oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, nu este acela de a obţine preţul cel mai scăzut, ci acela de a obţine cel mai bun raport calitate preţ, iar prin aplicarea criteriului preţul cel mai scăzut se poate obţine cel mai bun raport calitate preţ doar atunci când este vorba de bunuri de gen, fungibile etc. Aşadar, contestatorul consideră aplicabilă prevederea Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017 „numai în cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestații intelectuale care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat, situație în care calitatea personalului are un impact semnificativ asupra calității executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională și/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. În acest caz, calificarea, experienţa profesională și/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preț calitate/cost-calitate". Întrucât Achizitorul face o paralelă cu Ordinul 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginților de şantier, justificând prin faptul că, autorizarea unui diriginte de şantier presupune deja o experienţa Pagina 27 din 36

profesională minimă, contestatorul consideră că acesta paralelă este nepotrivită, întrucât după acestă logică achizitorul nu ar mai trebui să fie solicitată ofertanţilor nici experienţa similară în ultimii 3 ani și nici să nu puncteze eventuala experință similară a personalului autorizat întrucât se presupune că aceştia deja o au, fiind obligaţi conform Ordinului nr. 1496/2011.  Pe de altă parte, referitor la argumentul autorității care menționează că societatea sa are în derulare un număr de cel puţin 4(patru) contracte de servicii similare, contestatorul precizează că tocmai în urma pierderilor și experienţei dobândite în cele 4 contracte cu achizitoarea, a hotărât să formuleze contestația în cauză, fiind un motiv conex răspunsului primit la solicitarea de clarificări prin adresa nr.19818/11.06.2021, întrucât prin acesta achizitoarea a păstrat în continuare clauzele abuzive și contrare legislaţiei achiziţiilor, doar pentru că se află într-o poziţie superioară, însă constată că, mergând pe estimările și condiţiile achizitorului are sanse apreciabile să sufere pierderi care să-l conducă în situația imposibilităţii continuării contractului și a activității. 3.a contestatorul menționează faptul că, observă contradicţia între cerinţele prezentate în documentația de atribuire impuse de către Achizitoare, astfel că, deși aceasta consideră că, obiectul contractului ce urmează a fi atrbuit nu este de o complexitate ridicată, iar conform Ordinului nr. 1496/2011 diriginții au deja experienţa necesară, fără a conta și calitatea serviciilor prestate, și totuşi nu vedem cum se verifică cerinţa din Caietul de sarcini cap. 11, a personalului bine organizat, care să asigure calitatea, sustenabilitatea și caracterul continuu al acestui serviciu, aceasta revine și impune „cerinţa-experienţa similară-Ofertantul trebuie să demonstreze că a prestat și a dus la bun sfărșit în ultimii 3 ani, servicii similare, la nivelul a cel puţin unui contract", aşadar, nu întelege motivul pentru care s-a solicitat demostrarea experienţei la nivelul unui contract, dat fiind faptul că obiectul contractului nu este unul complex. Contestatorul arată că își menţine punctul de vedere din contestație, apreciind că prin introducerea unui plafon valoric nu se încalcă principiul discriminării ci dimpotrivă atrage ofertanţi lipsiţi de experienţă la nivelul cerinţelor obiectivului în discuţie, astfel încât, prin introducerea plafonului nu se restrânge concurenţa între operatorii economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, respectiv nediscriminarea şi tratamentul egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016. 3.b Referitor la condiţia impusă de autoritate conform căreia ajustarea prețurilor, numai dacă valoarea indicelui prețurilor de consum are o variaţie mai mare de 5%, ca și răspuns la critica adusă acesteia prin contestație, Achizitoarea a făcut referire la prevederi legislative din materia achiziţiilor publice, dar cu toate acestea niciuna din prevederile invocate nu prevăd acest prag de 5%, acesta fiind introdus în mod Pagina 28 din 36

arbitrar și abuziv de către autoritatea contractantă. Astfel, contestatorul subliniază faptul că, introducerea unui prag de 5%, nu este reglementată prin dispoziţiile legale, în art. 164 fiind, în realitate, vorba „de modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri”, respectiv prin art. 164 se face referire la formulă de calcul prin care are loc revizuirea. Or, contestatorul susține că o astfel de formulă devine inaplicabilă în situația când crește valoarea contractului de lucrări pe parcurs fără să crească și valoarea contractului de servicii, aspect întâlnit în derularea celor 4 contracte cu achizitoarea, ba mai mult, a fost în situația de a nu putea încasa nici măcar valoarea contractului stabilită iniţial, fiind nevoiţi să se adresese instanței pentru a obţine valoarea contractată. Contestatorul apreciază că afirmaţia Achizitorului „ajustarea contractului se poate face atât în plus (în avantajul contractantului) dar și în minus (în dezavantajul contractantului)..." induce o falsă idee de protecţie oferită prestatorului, întrucât nu a existat în ultimii 30 de ani o scădere a prețurilor, ori acest prag de 5% este creat artificial pentru a face prezenta clauză de ajustare a prețurilor inaplicabilă în detrimentul prestatorului. Cu privire la termenul 24 luni perioada de execuţie a lucrărilor, contestatorul arată că, este de notorietate că la Autoritatea contractantă Judeţul lași, la toate contractele de lucrări acesta durează mai mult și nu din culpa Prestatorului de servicii, iar 24 de luni este un termen iluzoriu, iar prestatorul, indiferent de creşterile prețurilor, a termenului de execuţie a lucrărilor, deși nu este din culpa sa, este nevoit să presteze serviciile ce îi afectează în mod grav interesele legitime și chiar îi pot aduce în situația de faliment. Astfel, contestatorul susține că, autoritatea încearcă o păgubire a ofertantului prin impunerea unor condiţii restrictive care deși nu sunt prevăzute prin dispoziţii legale, le introduce în clauzele contractuale, ceea ce, lezează în mod direct interesele legitime ale ofertantului. Având în vedere cele de mai sus prezentate, contestatorul solicită ca, prin decizia ce se va pronunţa, să: „Obligaţi Autoritatea contractantă să anuleze procedura de atribuire și să reia procedura de achiziţie publică, ținând cont de următoarele: 1. Revizuirea valorii estimate întrucât aceasta este subestimată și nu respectă dispoziţiile cu privire la salariul minim brut în ramura construcţiilor; 2. Să se constate caracterul abuziv al criteriului de atribuire «preţul cel mai scăzut», prin urmare înlocuirea cu criteriul de atribuire «cel mai bun raport calitate-preţ», cu factori de evaluare de natura să asigure o competiție corectă între ofertanţi; 3. Obligarea Autorității Contractante la efectuarea de remedieri în documentaţia de atribuire cu privire la următoarele: Pagina 29 din 36

a. Introducerea plafonului valoric în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3, pentru cerinţele din Fișa de date Cap. III. 1.3.A) Capacitatea tehnică și sau profesională;  b. Eliminarea clauzei 5.1 (Revizuirea prețurilor) din Modelul de Contract Clauze Specifice, întrucât este neîntemeiată și nelegală; Obligarea Autorității contractante de a proceda la refacerea fișei de date a achiziției și a documentaţiei de atribuire, conform celor indicate în cuprinsul contestației, prin eliminarea, modificarea cerinţelor/clauzelor abuzive și disproporționate”. În drept, se invocă prevederile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Codul civil. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire prin procedură simplificată, în vederea atribuirii unui contract de servicii având ca obiect „Contract de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie «......... ", cod CPV 71520000-9. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificat nr. ..., criteriul de atribuire stabilit fiind „prețul cel mai scăzut”, iar ședința de deschidere a ofertelor stabilită pentru 17.06.2021. Împotriva documentației de atribuire și a răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări transmis prin adresa nr. 19818/11.06.2021, SC ......... SRL a depus contestația în cauză ce formează obiectul dosarului nr. .... Potrivit procesului-verbal al ședinței de vizualizare a ofertelor nr. 20602/18.06.2021, autoritatea contractantă a consemnat depunerea unei oferte, respectiv a contestatorului SC ......... SRL. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a contestatorului invocată de autoritatea contractantă, Consiliul constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, care stipulează următoarele: Art. 2. - (1) „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”. Art. 3. - (1) „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: (...) Pagina 30 din 36

- f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire”. În contextul celor antemenționate, Consiliul apreciază că pentru introducerea unei contestații, ca și pentru exercitarea oricărei acțiuni civile, se cer îndeplinite cumulativ patru condiții și anume: drept, interes, capacitate procesuală și calitate procesuală. Cu privire la interes, Consiliul reține că acesta reprezintă folosul practic pe care un operator economic îl urmărește prin introducerea unei contestații, astfel că ... SRL, prin obținerea documentației de atribuire în scopul elaborării unei oferte și participării la procedură, îndeplinește condiția de a fi persoană vătămată în condițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, având în vedere că aspectele contestate ce țin de conținutul documentației de atribuire îi pot produce contestatorului un prejudiciu. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge excepția lipsei de interes a contestatorului ...SRL invocată de autoritatea contractantă. Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să respingă ca nefondată contestația formulate de SC ......... SRL, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Referitor la critica contestatorului privind cuantumul valorii estimate a contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit, pe motiv că aceasta ar fi subestimată, Consiliul o apreciază ca fiind neîntemeiată. Potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că obiectul contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit este, potrivit anunțului de participare simplificat nr. ..., „Contract de achiziţie publică de servicii de dirigenţie de şantier pentru obiectivul de investiţie «......... ". Totodată, Consiliul reține că valoarea estimată a contractului de servicii a fost stabilită având în vedere Devizul general actualizat al investiţiei. Mai mult, conform devizului general capitolul 4. „Cheltuieli pentru investitia de baza”, cap. 4.1. Construcții și instalații” valoarea este 6.015.534,45 lei fără T.V.A., astfel încât valoarea estimată a contractului de servicii reprezintă aprox. 1,88% din valoarea cap. 4.1. sau 1,73% din total valoare cap.4 „Cheltuieli pentru investiția de bază” (6.558.563,45 lei). Pagina 31 din 36

De regulă, în elaborarea devizului general al unei investiţii, procentele avute în vedere pentru servicii de dirigenţie de şantier sunt între 1% şi max. 3% din capitolul 4. Cheltuieli pentru investiția de bază. Consiliul nu apreciază ca fiind întemeiate alegațile contestatorului referitoare la cuantumul salariilor diriginților de șantier solicitați în prezenta procedură. Prin Răspunsul consolidat nr. 198181/11.06.2021 - Răspuns nr. 2, autoritatea contractantă a reconfirmat faptul că nu este necesară prezenţa tuturor diriginţilor pe şantier în acelaşi timp şi a exemplificat modul în care aceştia vor fi prezenţi, astfel: „De exemplu, prezenţa dirigintelui de şantier specializarea Drumuri, poduri tunele, piste de aviaţie transport pe cablu va fi necesară doar atunci cand lucrările pentru realizarea drumului sunt demarate şi doar pe perioada de execuţie a acestuia, idem pentru specializările Reţele electrice, reţele de gaze naturale, precum şi faptul că o persoană poate cumula mai multe din specializările necesare (...)". Prin urmare, autoritatea contractantă a solicitat prezenţa diriginţilor de şantier numai când se desfăşoară lucrări în domeniul de atestare, respectiv a precizat în clar faptul că nu va fi necesară prezenţa diriginţilor de şantier zilnic, iar atunci când prezenţa acestora este necesară, aceasta a solicitat minim 5 ore pe zi. Astfel, media lunară de 676,16 lei/lună per expert, fără T.V.A. rezultată prin raportarea valorii estimate a contractului (113.595,86 lei fara T.V.A) la 24 de luni (durata contractului de lucrări) şi la numărul de experţi (7), calculată de contestator, nu este corectă, având în vedere modalitatea în care s-a solicitat prezenţa pe şantier a diriginţilor de şantier pe domenii de specializare.

În ceea ce privește criticile aduse de contestator referitoare la alegerea criteriului de atribuire în prezenta procedură, respectiv „prețul cel mai scăzut”, Consiliul, de asemenea le apreciază ca fiind neîntemeiate.

În conformitate cu dispozițiile art. 187 alin (31) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate utiliza criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut numai în situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1). Având în vedere că valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este de 113.595,86 lei fără TVA, sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, Consiliul reține că alegerea criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut este în concordanță cu dispozițiile legale anterior citate”. Potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: Pagina 32 din 36

a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri- cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat; Potrivit Instrucţiunii ANAP nr. 1/2017, numai în cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat, situaţie în care calitatea personalului are un impact semnificativ asupra calităţii executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat; în acest caz, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preţ- calitate/cost-calitate. Ori, în speță, în aprecierea Consiliului, serviciile de dirigenție de șantier nu includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat. Având în vedere experienţa profesională solicitată pentru autorizarea diriginţilor de şantier, respectiv durata exercitării efective şi legale a activităţii de proiectare, execuţie şi/sau consultanţă în construcţii în domeniile/subdomeniile de autorizare (potrivit Ordinului 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier), deţinerea unei experienţe profesionale suplimentare nu reprezintă un avantaj calitativ ce poate fi punctat. Mai mult, solicitarea unei experienţe profesionale suplimentare în vederea punctării ar putea conduce, în opinia Consiliului, la restricţionarea artificială a participării operatorilor economici la prezenta procedură de atribuire. În ceea ce privește solicitarea contestatorului de modificare a documentației de atribuire în sensul introducerii unui plafonului valoric „în conformitate cu prevederile Instrucţiunii nr. 2/2017 art. 3, pentru cerinţele din Fișa de date Cap. III. 1.3.A) Capacitatea tehnică și sau profesională”, Consiliul o apreciază ca fiind neîntemeiată. În fişa de date a achiziţiei - secţiunea III.1.3.a) „Capacitatea tehnică şi/sau profesională”, autoritatea contractantă a solicitat îndeplinirea de către ofertanţi a următoarei cerinţe de calificare: „Cerinţa - experienţa similară - Ofertantul trebuie să demonstreze că a prestat şi a dus la bun sfârşit*) în ultimii 3 ani**) servicii similare ***) la nivelul a cel puţin unui contract.” şi a specificat inclusiv ce înţelege prin servicii similare, astfel: *)Conform instrucţiunii ANAP nr. 2/2017, prin servicii duse la bun sfârşit se înţelege: a) servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca specificul contractului/ activităților ce reprezintă experienţa similară să permită elaborarea unui livrabil care să poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent; Pagina 33 din 36

b) servicii recepţionate la sfărșitul prestării; sfarsitul prestării nu presupune expirarea perioadei de garanţie, respectiv a perioadei de notificare a defectelor în cadrul contractelor de tip FIDIC. **) ultimii 3 ani se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017 (art. 13). ***) în sensul prezentelor cerinţe, prin servicii similare se înţelege servicii de supervizare/dirigenție de şantier, respectiv activitatea desfăşurată în cadrul unei firme/echipe angajată de către Beneficiar/ Investitor, prin care a fost asigurată supravegherea/verificarea lucrărilor executate sau a activităţilor îndeplinite de către Antreprenor, în scopul certificării conformităţii calitative şi cantitative a acestora cu contractul, documentaţia de execuţie şi reglementările tehnice şi legislative în vigoare. În opinia Consiliului, faptul că autoritatea contractantă nu a impus un plafon valoric pentru această cerinţă nu încalcă nicio dispoziție legală în materia achizițiilor publice, ci dimpotrivă, permite participarea la procedură a mai multor operatori economici. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia cerinţa astfel cum a fost formulată de către autoritatea contractantă ar atrage ofertanţi lipsiţi de experienţă la nivelul cerinţelor obiectivului în discuţie, este lipsită de fundament, atât timp cât prin caietul de sarcini s-a solicitat ca serviciile de dirigenţie să fie furnizate de către personal autorizat de Inspectoratul de Stat în Construcţii în anumite domenii, conform Ordinului nr. 1496/2011 privind procedura de autorizare a diriginţilor de şantier, cu modificările şi completările ulterioare. Și solicitarea formulată de contestator referitoare la eliminarea clauzei 5.1 (Revizuirea prețurilor) din Modelul de Contract Clauze Specifice, în opinia Consiliului apare ca neîntemeiată. În „Proiectul de contract” - Condiţii specifice - clauza 5.1., modul de ajustare a preţului contractului, autoritatea contractantă a precizat următoarele: „Contractul va fi ajustat după următoarea metodă: Preţul contractului poate fi ajustat cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică la 31 decembrie, în plus sau în minus, numai dacă valoarea indicelui preţurilor de consum are o variaţie mai mare de 5%. Formula de calcul pentru ajustarea restului de decontat, utilizând Indicele Prețurilor de Consum (exprimat procentual) A = valoare rezultată în urma ajustării restului de decontat, folosind indicele prețurilor de consum total: A= (Rest de decontat * IPC TOTAL)/100 Sursa informaţiilor cu privire la evoluţia Indicelui Prețurilor de Consum: http://statistici.insse.ro/shop/?page=ipc1&lang=ro”. Potrivit dispozițiilor art. 164 din HG nr. 395/2016, „(1) În condiţiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piaţă au apărut anumite Pagina 34 din 36

condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/ diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. (2)Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. (3)Autoritatea contractantă precizează atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. În conformitate cu Instrucţiunea ANAP nr. 1/2021 art. 12 alin. (7) lit.c ), „(7)Alegerea indicilor utilizaţi pentru ajustare dintre cei calculaţi în statistici oficiale naţionale trebuie să respecte următoarea procedură/ următorii paşi: c)în cazul în care nu se pot identifica indici relevanţi conform celor prezentate la paşii prevăzuţi la lit. a) şi b) se va utiliza, de exemplu, indicele preţului producţiei industriale pentru domeniul construcţiilor, indicele preţului de consum pentru servicii, după caz, sau indicele preţului de consum pentru mărfuri/produse; alternativ, autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza în vederea ajustării, în această situaţie, evoluţia indicelui prețurilor de consum (general) sau a ratei inflaţiei între data de referinţă și momentul ajustării; pentru ajustarea unor valori utilizând indicele prețurilor de consum (IPC), formula poate fi A = suma iniţială de actualizat x IPC/100 sau B = suma iniţială de actualizat x rata inflaţiei + suma iniţială de actualizat; în cazul utilizării altor indici decât indicele preturilor de consum (IPC), formula se va ajusta corespunzător. Faptul că autoritatea contractantă a precizat a un procent mai mare de 5% al acestei variaţii nu apare ca fiind excesiv, procentul de 5% al variaţiei indicelui preţului de consum - IPC TOTAL fiind stabilit având în vedere durata şi natura contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit, ajustarea contractului putându-se face atât în plus (în avantajul contractantului) dar şi în minus (în dezavantajul contractantului), dacă valoarea indicelui preţurilor de consum - IPC TOTAL are o variaţie mai mare de 5% (în plus sau în minus). Pe cale de consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestaţia formulată de SC ......... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 35 din 36

În temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, respinge excepția lipsei de interes în formularea contestației, invocată de autoritatea contractantă. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin.(6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ........., în calitate de autoritatea contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... .........

.... Pagina 36 din 36