Decizie CNSC 3230/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3230/C9/3660 Data: 27.10.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 64728/17.09.2025, depusă de DECO ROM SRL, cu sediul în Negreşti-Oaş, str. Rozelor nr. 29, județul Satu Mare, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J30/665/2004, având CUI RO16520395, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat Ţînţaş Monica-Dorina din Cluj-Napoca, P-ţa Ştefan cel Mare nr. 5, ap. 11, județul Cluj, privind procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect Execuție lucrări în cadrul proiectului “Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la clădirea Liceului Tehnologic Iernut, județul Mureș”, cod CPV 45321000-3 Lucrări de izolare termică (Rev.2), de ORAȘUL IERNUT, cu sediul în orașul Iernut, str. 1 Decembrie 1918 nr. 9, județul Mureș, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - anularea în parte a raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 în privinţa declarării drept conforme a ofertelor depuse de (i) MGC INSTAL CONSTRUCT SRL, (ii) KRONOS LIFE CONSTRUCT SRL şi (iii) AVRIL SRL şi în privinţa deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi, în mod subsecvent, a adresei nr. 14979/08.09.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii; - anularea în parte a Proceselor verbale intermediare, respectiv a (i) Procesului verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE si a documentelor care îl însoţesc nr. 13336/05.08.2025, (ii) Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 14348/25.08.2025, (iii) a Procesul verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformităţii acestora cu propunerile nr. 14618 /29.08.2025, precum şi (iv) a tuturor actelor subsecvente, în privinţa evaluării ofertelor depuse de (i) MGC INSTAL CONSTRUCT SRL, (ii) KRONOS LIFE CONSTRUCT SRL şi (iii) AVRIL SRL; - obligarea autorităţii contractante la măsuri de remediere, constând în reevaluarea ofertelor depuse de (i) MGC INSTAL Pagina 1 din 3

CONSTRUCT SRL, (ii) KRONOS LIFE CONSTRUCT SRL şi (iii) AVRIL SRL în cadrul procedurii de achiziţie publică menţionate, cu respectarea considerentelor avute în vedere la desfiinţarea deciziei atacate; - obligarea autorităţii contractante la măsuri de remediere, constând în reluarea procedurii de atribuire cu ofertanţii a căror ofertă a fost declarată admisibilă şi conformă şi emiterea unui nou Raport al procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofertele declarate admisibile și conforme; - în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, încuviinţarea accesului la documentele dosarului constituit la Consiliu; - în temeiul art. 186 Cod proc.civ, repunerea în termenul de formulare de motive noi de contestaţie, ulterior acordării accesului la documentele dosarului constituit la Consiliu; - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor efectuate cu ocazia prezentului demers judiciar, în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. 66603/24.09.2025, depusă de MGC INSTAL CONSTRUCT SRL, cu sediul în Târnăveni, judetul Mureș, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J26/1912/2006, având CUI RO19299613, reprezentată legal prin administrator Marian Gheorghe, privind aceeași procedură simplificată, intervenienta a solicitat admiterea cererii de intervenție în interesul autorității contractante și respingerea contestației ca nefondată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondate capetele de cerere referitoare la anularea, în parte, a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, în ceea ce privește oferta MGC INSTAL CONSTRUCT SRL și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestei oferte, și ca lipsite de interes, capetele de cerere referitoare la anularea în parte a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, în ceea ce privește ofertele clasate pe locurile 2 și 3 și obligarea autorității contractante la Pagina 2 din 3

reevaluarea acestor oferte, din contestația formulată de către DECO ROM SRL, în contradictoriu cu ORAȘUL IERNUT. În conformitate cu art. 64 Cod procedura civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de MGC INSTAL CONSTRUCT SRL și o admite. Respinge solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 5 exemplare originale, conține 56 pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. ..., depusă de ..SRL, cu sediul în ., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. ., cu sediul procesual ales la ., privind procedura simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect ..”, cod CPV 45321000-3 Lucrări de izolare termică (Rev.2), de .., cu sediul în .., ., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat: - anularea în parte a raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 în privinţa declarării drept conforme a ofertelor depuse de (i) ..SRL, (ii) ..SRL şi (iii) .. SRL şi în privinţa deciziei de stabilire a ofertei câştigătoare şi, în mod subsecvent, a adresei nr. 14979/08.09.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii; - anularea în parte a Proceselor verbale intermediare, respectiv a (i) Procesului verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE si a documentelor care îl însoţesc nr. 13336/05.08.2025, (ii) Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 14348/25.08.2025, (iii) a Procesul verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformităţii acestora cu propunerile nr. 14618 /29.08.2025, precum şi (iv) a tuturor actelor subsecvente, în privinţa evaluării ofertelor depuse de (i) ..SRL, (ii) ..SRL şi (iii) .. SRL; - obligarea autorităţii contractante la măsuri de remediere, constând în reevaluarea ofertelor depuse de (i) ..SRL, (ii) ..SRL şi (iii) .. SRL în cadrul procedurii de achiziţie publică menţionate, cu respectarea considerentelor avute în vedere la desfiinţarea deciziei atacate; - obligarea autorităţii contractante la măsuri de remediere, constând în reluarea procedurii de atribuire cu ofertanţii a căror ofertă a fost declarată admisibilă şi conformă şi emiterea unui nou Raport al procedurii de atribuire cu stabilirea ofertei câştigătoare dintre ofertele declarate admisibile și conforme; - în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, încuviinţarea accesului la documentele dosarului constituit la Consiliu; Pagina 1 din 63

- în temeiul art. 186 Cod proc.civ, repunerea în termenul de formulare de motive noi de contestaţie, ulterior acordării accesului la documentele dosarului constituit la Consiliu; - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor efectuate cu ocazia prezentului demers judiciar, în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. 66603/24.09.2025, depusă de ..SRL, cu sediul în ., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. ., reprezentată legal prin administrator .., privind aceeași procedură simplificată, intervenienta a solicitat admiterea cererii de intervenție în interesul autorității contractante și respingerea contestației ca nefondată. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ..SRL critică rezultatul procedurii, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. I. În fapt, contestatoarea arată că, potrivit raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, publicat în SEAP la data de 09.09.2025, în urma verificării condiţiilor de participare, toate ofertele au îndeplinit condiţiile de participare, conform Procesului verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE si a documentelor care îl însoţesc nr. 13336/05.08.2025. În urma evaluării propunerilor tehnice, toate ofertele au fost declarate conforme, îndeplinind cerinţele minime din Caietul de sarcini, conform Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 14348/25.08.2025. În urma evaluării propunerilor financiare, toate ofertele au fost declarate admisibile, conform Procesului verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformităţii acestora cu propunerile nr. 14618/29.08.2025, oferta depusă de ..fiind declarată câştigătoare. La data de 09.09.2025, a adresat autorităţii contractante o cerere de acces la dosarul de achiziţie publică, în temeiul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016. Prin adresa nr. 15108/09.09.2025 autoritatea contractantă i-a comunicat că-i asigură accesul la dosarul de achiziţie însă doar în ceea ce privesc actele ce nu au fost declarate confidenţiale de ofertanţi. La data de 10.09.2025, s-a prezentat la sediul autorității, fiindu-i comunicate doar Procesele verbale intermediare enumerate anterior și Pagina 2 din 63

solicitările de clarificări şi răspunsurile oferite de ceilalţi ofertanţi, acestea nefiind declarate confidenţiale prin declaraţiile depuse la dosarul de achiziţie publică. Contestatoarea precizează că își rezervă dreptul de a completa motivele contestaţiei, după ce va avea acces efectiv la dosarul achiziţiei publice, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016. II. Critici privind încălcarea de către autoritatea contractanta a principiului transparenţei Contestatoarea susține că autoritatea contractanta a refuzat furnizarea oricărei informaţii referitoare la ofertele depuse de ceilalţi participanţi la procedură, fiindu-i puse la dispoziţie doar PV intermediare și solicitările de clarificări/răspunsurile oferite. Refuzul autorității contractante de a-i acorda accesul la dosarul achiziţiei este nelegal din mai multe perspective: - a fost refuzat accesul la ofertele tehnice și financiare ale celorlalţi participanţi, în integralitatea lor; - caracterul confidenţial nu a fost dovedit de niciunul dintre ofertanţi, fiind depusă doar o simplă declaraţie de confidenţialitate. Admiterea confidenţialităţii unor documente fără o verificare riguroasă, ci doar pe baza unei simple declaraţii, creează riscul de a încălca principiul transparenţei şi deschide posibilitatea unor practici neloiale ori abuzuri. Concluzionând, petenta consideră că autoritatea contractantă a refuzat în mod nelegal accesul la dosarul de achiziţie publică, fiind încălcat principiul fundamental al transparenţei şi în acelaşi timp, lipsind de efectivitate calea de atac exercitată de societatea sa. III. Critici privind ofertele depuse de ceilalţi participanţi la procedură 1. Neconformitatea ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL și ..SRL). Încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (cap. III.1.1.b din fișa de date) Invocând prevederile documentației de atribuire, cu privire la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, contestatoarea precizează că autoritatea a solicitat că în cadrul contractului vor fi realizate toate activitățile indicate în Lista de cantități, în conformitate cu specificaţiile tehnice și descrierile de prețuri pentru aceste articole. Având obligaţia de a oferta valorile aferente categoriilor de lucrări amintite, este logic ca ofertantul, în vederea ofertării sumelor/valorilor în discuţie, să aibă la bază elemente sustenabile, viabile şi licite. Invocând prevederile art. 3 alin. (1) lit. jj) și lit. yy) din Legea nr. 98/2016, autoarea contestației menționează că pentru orice activitate care face parte din obiectul contractului de achiziţie publică îndeplinită de către un terţ, acesta va avea statutul juridic al unui subcontractant. Activităţile ce fac parte din obiectul contractului sunt activităţi ce se realizează de către operatori economici autorizaţi/specializaţi în Pagina 3 din 63

efectuarea respectivelor operaţiuni. În această din urmă privinţă, este relevant de subliniat că legislaţia specifică la care fac trimitere articolele din Listele de cantităţi aferente acestor activităţi specifice, prevede că astfel de operaţiuni pot fi derulate numai de către entităţi de specialitate, atestate şi/sau autorizate, fiind incidente următoarele dispoziţii: i. În ceea ce privesc lucrările de instalaţii de gaze naturale: Ordinul 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, emitent Autoritatea Naţionala de Reglementare in Domeniul Energiei, art. 1 alin. (3), ii. În ceea ce priveşte activitatea de lucrări de instalaţii electrice: Ordinul 134/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, emitent Autoritatea Naţională De Reglementare în Domeniul Energiei, art. 2 alin. (1) și (2), iii. În ceea ce privesc lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor (a) lucrări de ignifugare, (b) Lucrări de limitare şi stingere incendiu, (c) Lucrări de instalaţii de detecţie, semnalizare şi alarmare la incediu (IDSAI) şi (d) Lucrări de instalare si întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi (desfumare): Ordinul 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, Emitent: Ministerul Administraţiei și Internelor pentru aprobarea Metodologia de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, art. 1 alin. (1) și alin. (2) lit. b), d), g) și k) și art. art. 2 lit. a). Pe cale de consecinţă, particularitatea activităţilor enumerate mai sus - de a nu putea fi îndeplinite decât de societăţi autorizate - face ca ofertanţii să cunoască încă de la elaborarea ofertei, în funcţie de propriile resurse, dacă acestea vor fi executate fie de către ofertanţi (prin resurse proprii), fie de subcontractanţi, fiind incluse în obiectul contractului. În speţa de faţă, din economia cerinţelor fişei de date rezultă obligaţia operatorilor economici de a depune odată cu DUAE şi acordurile de subcontractare cu privire la activităţile şi tipurile specifice de lucrări mai sus identificate, în situaţia în care ofertantul nu deţine personalul propriu autorizat şi de specialitate prevăzut în Regulamentele specifice (respectiv regulamentele pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, instalaţiilor electrice şi în domeniul apărării împotriva incendiilor.) Obligaţia de a depune informaţiile cu privire la subcontractanţi are ca temei legal art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, precum şi fişa de date cap. IIII.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională. Proporţia de subcontractare, şi cap. III.1.1.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale - pentru ipoteza în care ofertantul îşi prefigurează subcontractarea - iar particularitatea activităţilor mai sus enumerate Pagina 4 din 63

(instalaţii de gaze naturale, instalatii electrice și lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor), de a nu putea fi îndeplinite decât de personal autorizat şi de specialitate, face ca ofertanţii să cunoască încă de la elaborarea ofertei, în funcţie de propriile resurse, dacă vor recurge la terţi subcontractanţi sau vor realiza aceste activităţi în regie proprie. În practica instanţelor s-a hotărât de numeroase ori că ofertanţii sunt obligaţi să îşi declare în ofertă subcontractanţii, sub sancţiunea neacceptării declarării ulterioare a lor, elocvente fiind, de pildă: - decizia nr. 1046 din 26 mai 2015 a Curții de Apel Bacău, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, - decizia civilă nr. 293 din 1 februarie 2010 a Curții de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, - decizia nr. 8066 din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel Craiova, Secţia contencios administrativ şi fiscal. Lipsa dovezilor privind îndeplinirea cerinţei referitoare la capacitatea de exercitare a activitatii profesionale de către ofertanţii clasaţi pe locul 1 si locul 2 Contestatoarea susține că ofertanţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 nu au dovedit că sunt autorizaţi să desfăşoare toate tipurile de lucrări ce fac obiectul investiţiei şi nici nu au declarat, aşa cum impunea fişa de date şi prevederile legale, subcontractanţi autorizaţi să realizeze aceste lucrări specifice. Cu privire la ofertantul ..SRL (clasat pe locul 1), conform informaţiilor publice, obiectul de activitate autorizat al acestui operator economic este CAEN 4322 - Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat. Acest cod CAEN acoperă exclusiv lucrări de instalaţii specifice şi nu include nici măcar lucrări de construcţii civile sau alte tipuri de lucrări absolut necesare pentru obiectul contractului supus licitaţiei (lucrări instalaţii electrice, instalaţii de gaze, protecţie incendiu etc.). În continuarea, petenta arată că ..SRL și ..SRL (locul 2) nu sunt autorizați să desfăşoare următoarele ucrări specifice din Listele de cantităţi, atașând în susținere extrase din tabelele în format excel afişate pe site-urile oficiale ce conţin informaţii cu operatorii autorizaţi, în ordine alfabetică şi/sau în funcţie de judeţul în care societăţile sunt înmatriculate: a. lucrări de instalaţii gaze, conform informaţiilor publice afişate pe site-ul ANRE, ., b. lucrări de instalaţii electrice, conform informaţiilor publice afişate pe site-ul ANRE h., c. lucrări de ignifugare, conform informaţiilor publice afişate pe site-ul . d. lucrări de limitare şi stingere incendiu, conform informaţiilor publice afişate pe site-ul . Pagina 5 din 63

e. lucrări de instalaţii de detecţie, semnalizare şi alarmare la incediu (IDSAI), conform informaţiilor publice afişate pe site-ul . f. lucrări de instalare si întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi (desfumare), conform informaţiilor publice afişate pe site-ul . În concluzie, petenta susține că ofertele operatorilor clasaţi pe locurile 1 şi 2 sunt neconforme și trebuiau a fi respinse, ţinând cont de faptul că: În speţa de faţă, obiectul contractului îl reprezintă lucrări complexe de construcţii şi instalaţii la o unitate de învăţământ - şcoală, ceea ce impune, în mod evident, respectarea cu stricteţe a cerinţelor legale şi tehnice, în vederea garantării siguranţei elevilor şi personalului şcolar. Orice derogare de la exigenţa ca lucrările să fie executate de operatori economici autorizaţi şi atestaţi echivalează cu un risc major la adresa securităţii clădirii şi a copiilor care o vor folosi. Deşi documentaţia de atribuire a prevăzut în mod expres obligaţia operatorilor economici de a demonstra, fie prin resurse proprii, fie prin subcontractanţi autorizaţi, capacitatea de a executa fiecare categorie de lucrări, operatorii economici clasaţi pe primele două locuri nu au respectat această obligaţie. Nu au prezentat dovezi privind autorizările necesare şi nici nu au declarat subcontractanţi pentru lucrările de instalaţii gaze, electrice sau de apărare împotriva incendiilor, încălcând astfel prevederile fişei de date şi ale art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Această situaţie conduce la o încălcare flagrantă a principiului tratamentului egal, în condiţiile în care alţi ofertanţi - inclusiv societatea sa - au respectat întocmai cerinţele, declarând subcontractanţii şi depunând documentele justificative solicitate. Mai mult, oferta financiară a operatorilor în cauză nu este sustenabilă, întrucât nu are la bază elemente reale şi licite pentru activităţi specializate care, în mod obligatoriu, presupun costuri aferente subcontractării unor operatori autorizaţi (aşa cum prevăd și dispozițiile art. 3 lit. jj) din Legea nr. 98/2016). Este evident că preţurile ofertate nu reflectă situaţia reală, ceea ce contravine jurisprudenţei constante a Consiliului, care a reţinut în cauze similare că „pentru autoritatea contractantă este de interes ca ofertantul să facă dovada că este abilitat să presteze activităţile amintite, indiferent de caracterul relaţiilor contractuale (subcontractare şi/sau asociere)", iar evaluarea ofertelor trebuie să fie temeinică, pe baza unor probe concludente, nu pe elemente incerte. 2. Neconformitatea ofertei depuse de .. SRL. Lipsa fişelor tehnice ale echipamentelor. Completarea nepermisă a propunerii tehnice prin răspunsurile la clarificări. Contestatoarea arată că potrivit HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice Pagina 6 din 63

aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, rolul fişelor tehnice este esenţial: Proiectantul completează şi răspunde pentru datele din coloana 1, aici fiind cuprinse „Specificaţii tehnice impuse prin caietul de sarcini". Ofertanţii au obligaţia de a completa coloanele 2 şi 3, în cadrul procedurii de achiziţie, pentru a arăta în concret caracteristicile echipamentelor ofertate, inclusiv furnizorul, şi corespondenţa acestora cu cerinţele caietului de sarcini. Aşadar, fişele tehnice nu sunt simple formulare de bifat, ci reprezintă instrumentul prin care autoritatea poate verifica în mod obiectiv dacă oferta tehnică și financiară a fost construită pe baze reale, şi dacă operatorul a înţeles cerinţele şi poate executa contractul în conformitate cu standardele solicitate. Petenta menționează că fişele tehnice solicitate prin documentaţia de atribuire reprezintă documente obligatorii, parte integrantă a propunerii tehnice. Acestea trebuiau depuse integral şi completate odată cu oferta, pentru a permite autorităţii contractante să verifice, la momentul evaluării iniţiale, conformitatea produselor/echipamentelor tehnice ofertate cu cerinţele caietului de sarcini. Regulile din documentaţia de atribuire sunt obligatorii şi nu formale, or acestea nu au fost contestate de către niciun operator economic interesat, inclusiv de către .. SRL, până la data-limită de depunere a ofertelor, astfel că, prin depunerea ofertelor la prezenta procedură, operatorii economici au acceptat şi şi-au însuşit condiţiile impuse de autoritatea contractantă. În fapt, contestatoarea susține că .. SRL nu a depus, odată cu oferta, nicio fişă tehnică completată. Astfel, conform solicitării de clarificare nr. 13859/14.08.2025 adresată de autoritate către .. SRL ”Având în vedere faptul că în cadrul propunerii tehnice prezentate de dvs. la pag. 1160-1221 ati prezentat Formularele FS-Fișele tehnice, în cadrul cărora, în coloana *Corespondența propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice impuse prin caietul de sarcint ati menţionat „Conform specificaţii din documentaţie de atribuire / caietul de sarcini", fără să completaţi cu specificaţiile tehnice ale utilajelor / echipamentelor ofertate, vă solicităm să clarificaţi și să prezentați formularele F5 cu specificaţiile tehnice ale utilajelor / echipamentelor ofertate." Practic, .. SRL a transmis, odată cu oferta iniţială, doar fișele tehnice puse la dispoziţie de autoritate, identice, conţinând inclusiv ştampila proiectantului şi cu menţiune generică „Conform specificaţiilor din documentaţia de atribuire/caietul de sarcini". Această formulare nu echivalează cu o completare şi nu poate demonstra conformitatea echipamentelor ofertate, astfel încât, în fapt, lipsa completării echivalează cu nedepunerea acestora. Nici măcar prin Răspunsul nr. 1860/18.08.2025 transmis la solicitarea de clarificare, .. SRL nu a remediat neconformităţile. Astfel, chiar şi după solicitare, în loc să prezinte fişe tehnice proprii, întocmite pe baza devizului şi a echipamentelor reale ofertate, .. SRL a recurs la aceeaşi metodă formală: a folosit exact aceleaşi fişe tehnice furnizate de Pagina 7 din 63

către autoritate (având aplicată inclusiv ştampila proiectantului) şi a introdus în coloana 2 fragmente copiate sau chiar „pozate" din specificaţiile proiectantului inserate în coloana 1. În orice caz, conform fişei de date, prezentarea tuturor fişelor tehnice completate era o cerinţă obligatorie, parte integrantă a propunerii tehnice iar transmiterea lor, ulterior, pe calea clarificărilor reprezintă o modificare a propunerii tehnice, fapt interzis de art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016 şi de Nota 5 din cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice. Or, neprezentarea, până la data limită de depunere a ofertelor, a tuturor fișelor tehnice completate cu specificaţiile tehnice ale echipamentelor proprii, ofertate în mod real de participanţii la procedură, aşa cum cerea documentaţia de atribuire, respectiv depunerea lor, pe calea răspunsurilor la solicitarea de clarificări (unele fiind depuse în continuare necompletate), încălcă în mod direct cerinţele obligatorii prevăzute în documentaţia de atribuire. Absenţa unei fişe tehnice sau prezentarea incompletă a acesteia (în cazul de faţă a tuturor fișelor tehnice) în sensul neconcordanţei cu cerinţele minime solicitate duce la declararea ofertei ca fiind neconformă, neputând fi folosite clarificări pentru corectarea acestei neconformităţi, întrucât clarificările nu pot fi folosite pentru completarea sau modificarea propunerii tehnice ori financiare. Completarea şi corectarea documentelor din cadrul propunerii tehnice nu se încadrează în categoria abaterilor tehnice minore sau a erorilor de formă aşa cum sunt ele definite de HG nr. 395/2016. Această concluzie este întărită şi de împrejurarea că, în condiţiile în care nu au fost indicate, după cum prevăd dispozițiile art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, alte documente prezentate iniţial din cuprinsul cărora să rezulte conformitatea specificaţiilor tehnice ale produselor ofertate cu cele solicitate prin documentaţia de atribuire, comisia de evaluare nu putea solicita prezentarea unor astfel de documente / informaţii noi. Prin această conduită, comisia de evaluare i-a creat un avantaj evident ofertantului .. SRL, în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de achiziţie publică în cauză. Practic, prin solicitarea de prezentare a tuturor fişelor tehnice, din care să reiasă toţi parametrii tehnici şi funcţionali pentru fişele tehnice, comisia de evaluare a dat posibilitatea acestui ofertant să-şi transforme o ofertă neconformă într-una conformă, aspect interzis de legislaţia în materia achiziţiilor publice, fiind încălcat atât principiul tratamentului egal, prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cât şi prevederile art.209 alin. (2) din acelaşi act normativ. Mai mult, atât cu ocazia depunerii lor iniţiale cât şi ulterior prin răspunsul la clarificări, .. SRL nu a respectat scopul fişelor tehnice - acela de a dovedi că oferta conţine echipamente reale, cu specificaţii clare, alese de ofertant, şi că propunerea financiară are o bază tehnică solidă. Pagina 8 din 63

Această conduită denotă o superficialitate evidentă în elaborarea propunerii tehnice şi financiare şi ridică dubii serioase asupra fundamentării ofertei financiare: dacă fişele tehnice nu sunt reale, atunci nici bugetarea echipamentelor nu poate fi considerată fundamentată. Practic, .. SRL nu a demonstrat că a înţeles cerinţele contractului şi nu a oferit garanţia că echipamentele bugetate şi preţurile propuse corespund în realitate celor solicitate. În concluzie, .. SRL nu a depus nicio fişă tehnică completată odată cu oferta, ci doar formularele reproduse din documentaţia de atribuire, iar ulterior a încercat să completeze prin clarificări ceea ce reprezintă, în fapt, documente noi. Documentele transmise nu pot fi considerate dovezi ale conformităţii tehnice şi financiare, ci simple copii ale fişelor autorităţi. Această conduită atrage caracterul neconform al ofertei, conform art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016 şi art. 2 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, prin acceptarea acestor completări, comisia de evaluare a conferit ofertantului un avantaj nepermis faţă de ceilalţi participanţi, încălcând principiul tratamentului egal şi transparenţei, motiv pentru care oferta trebuia respinsă de drept ca neconformă. 3. Neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi. Lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile, în formă autentică notarială. Invocând prevederile documentației de atribuire cu privire la semnarea autentică a anumitor documente, contestatoarea precizează că această cerinţă vizează o condiţie de formă a documentelor prin intermediul cărora se face dovada îndeplinirii cerinţelor din documentaţia de atribuire şi este stabilită în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin (2) din HG nr. 395/2016. Această formă de prezentare a documentelor a fost stabilită prin cerinţele documentaţiei de atribuire, în consecinţă cerinţa în cauză este obligatorie atât pentru ofertanţi cât şi pentru autoritatea contractantă care trebuia să analizeze ofertele inclusiv prin raportare la această cerinţă. În acest sens, în cazul în care un ofertant considera această cerinţă nelegală, avea dreptul legal de contesta documentaţia de atribuire. Or, în lipsa contestării şi prin depunerea unei oferte în cadrul procedurii de atribuire, ofertanţii şi-au asumat cerinţele documentaţiei de atribuire, precum şi elaborarea unei oferte în conformitate cu acestea. Mai mult, dacă cerinţa expresă din fişa de date nu a fost înţeleasă sau ofertanţii nu fuseseră de acord cu ea, aceştia au avut posibilitatea să transmită autorităţii contractante, în perioada de ofertare, o solicitare de clarificări. Astfel fiind, participanţii la procedura de atribuire aveau obligaţia depunerii unui astfel de angajament în formă autentică, conform solicitării. În acelaşi sens este și Decizia CNSC Nr. . din data de 05.10.2021, pe care o invocă. Pagina 9 din 63

Analizând documentele depuse de ceilalţi 3 ofertanţi şi având în vedere definiţia actului autentic ca fiind un „înscris care a fost întocmit de un notar public ori de altă autoritate competentă, care a fost citit, verificat şi atestat de către acesta în prezenţa părţilor, potrivit procedurii prevăzute de lege", se constată că niciunul nu a depus un astfel de document, fiind depusă o simplă declaraţie ca înscris sub semnătură privată. Astfel, având în vedere că art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 statuează că ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, rezultă că ofertanţilor le revenea obligaţia de a elabora oferta cu respectarea cerinţelor acesteia, respectiv prin prezentarea declaraţiei în forma solicitată de autoritatea contractantă, lipsa acesteia conducând la respingerea ofertelor ca neconformă. În plus, acceptarea unor simple declaraţii sub semnătură privată, în locul actelor autentice notariale expres cerute prin documentaţia de atribuire, contravine principiului tratamentului egal, consacrat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea susține că a respectat întocmai cerinţa documentaţiei şi a depus angajamentul în forma solicitată, pe când ceilalţi trei ofertanţi nu au făcut-o. A considera această cerinţă ca fiind „opţională" sau „neesenţială" ar lipsi de conţinut documentaţia de atribuire şi ar anula caracterul obligatoriu al regulilor impuse de autoritate. Dacă cerinţele nu ar fi obligatorii, atunci nu ar mai exista nicio garanţie de tratament egal între participanţi şi niciun sens în stabilirea unor reguli clare în procedură. 4. Neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi. Lipsa dovezii respectării ISO 10005/2007 pentru planul calităţii Invocând prevederile documntației de atribuire cu privire la planul calității, petenta susține că ofertele celor 3 participanţi la procedură nu dovedeşte că activităţile ce fac obiectul contractului vor fi realizate în conformitate cu standardul ISO 10005/2007, în lipsa depunerii Certificatului ISO eliberat de organismele competente. Această certificare şi aplicarea efectivă a standardului sunt esenţiale pentru garantarea calităţii lucrărilor şi siguranţei, mai ales în cadrul unui proiect de construcţie a unei unităţi de învăţământ, unde riscurile trebuie strict controlate. Prin urmare, Planul calităţii nu poate fi considerat conform cu cerinţele obligatorii din documentaţia de atribuire, iar ofertele trebuiau declarate neconforme, în sensul art. 2 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 98/2016 şi art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016. 5. Alte neconformităţi ce trebuiau sa conducă la respingerea ofertelor ca neconforme. 5.1.

Lipsa numirii RTE pentru domeniile (i) 8.1 (reţele electrice) de către toti cei 3 ofertanţi şi (ii) domeniul 8.4. (reţele de gaze naturale Pagina 10 din 63

combustibile) de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 1) şi ..SRL (ofertant clasat pe locul 2) Invocând prevederile documentației de atribuire cu privire responsabilii tehnici cu execuția (RTE), contestatoarea precizează că cei 3 ofertanţi nu au desemnat în ofertă RTE pentru domeniul 8.1. Reţele electrice, iar ofertanţii ..SRL şi ..SRL nu au desemnat nici RTE pentru domeniul 8.4. Reţele de gaze naturale combustibile. În mod evident nu au fost depuse dovezi în demonstrarea experienţei specifice. Această lipsă constituie o nerespectare directă a cerinţelor obligatorii din caietul de sarcini, cerinţe necontestate de vreun ofertant. Mai mult, autoritatea contractantă nici nu a solicitat clarificări cu privire la această lipsă, însă chiar şi în ipoteza în care ar fi solicitat, o asemenea intervenţie nu putea corecta situaţia. Potrivit art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016, prin clarificări nu pot fi completate documente esenţiale lipsă şi nu pot fi aduse elemente noi care să modifice propunerea tehnică. Întrucât ofertele celor 3 operatori economici nu conţin niciun fel de informaţii referitoare la persoanele care să acopere aceste două domenii, completarea ulterioară ar fi echivalat cu introducerea unor documente noi - ceea ce este interzis. În consecinţă, neprezentarea Responsabililor Tehnici cu Execuţia pentru domeniile menţionate atrage în mod inevitabil neconformitatea ofertelor depuse de cei 3 ofertanţi, acestea neîndeplinind cerinţele minime obligatorii impuse prin documentaţia de atribuire şi prin caietul de sarcini. 5.2.

Lipsa numirii unui manager de proiect calificat de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 2) Petenta arată că potrivit Standardului Ocupaţional manager proiect COR 242101, „ocupaţia manager proiect are în vedere toate persoanele care au responsabilitatea de a realiza şi implementa proiecte la nivel operaţional". Demonstrarea certificării privind competenţele de Manager de Proiect, conform Standardului Ocupaţional Manager Proiect - COR 242101, este permisă, conform îndrumarului ANAP cu privire la relevanţa certificatelor de management de proiect pentru a demonstra competenţa unui expert de a gestiona un proiect/contract, prin prezentarea: - certificatelor de absolvire a unor cursuri de perfecţionare autorizate, cu indicarea Standardului Ocupaţional Manager Proiect (COR 242101); - diplomei de absolvire de studii de învăţământ superior, care să-i dea dreptul, conform prevederilor Registrului Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior - RNCIS, să practice ocupaţia de manager de proiect. Conform PV de evaluare tehnică nr. 14348/25.08.2025, ofertantul ..SRL a numit în funcţia de Manager de proiect pe dl. ..., inginer (angajat) pentru care a prezentat, în ceea ce priveşte calificarea Pagina 11 din 63

profesională, urmatoarele: Diploma de licenţa inginerie mecanică nr. 1200/28.09.2010 şi Diploma de master inginerie industrială nr. 1472/26.03.2015. Din documentele prezentate nu rezultă că persoana desemnată deţine calificarea obligatorie pentru funcţia de Manager de proiect în construcţii, cu clasificarea ca ocupaţie în cadrul Clasificării ocupaţiilor din România (COR), sub codificarea COR 242101 - manager proiect. Diplomele prezentate (în domeniul mecanic şi industrial) nu sunt relevante şi nu acoperă cerinţa expresă de pregătire de specialitate necesară pentru conducerea şi coordonarea unui proiect de construcţii civile şi instalaţii - obiectiv de investiţii fiind o unitate de învăţământ (şcoală), unde cerinţele de siguranţă sunt imperative. Mai mult, experienţa invocată de ofertant, constând în deciziile de desemnare a persoanei ca Manager de proiect în cadrul altui contract, nu poate suplini lipsa calificării profesionale, întrucât desemnările prezentate nu dovedesc că persoana are pregătirea de specialitate necesară. În

lipsa

documentelor

justificative

privind

calificarea corespunzătoare a Managerului de proiect, propunerea tehnică a ofertantului ..SRL nu respectă cerinţele obligatorii din documentaţia de atribuire, fiind neconformă în sensul art. 2 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 98/2016 şi art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016. E. Solicitare de acces la dosarul achiziţiei publice Având în vedere refuzul nelegal şi nejustificat al autorităţii contractante de acces la dosarul achiziţiei publice, contestatoarea solicită, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, încuviinţarea accesului la documentele dosarului constituit la Consiliu. Consideră că cererea de acces la dosar este esenţială pentru asigurarea unui drept la apărare efectiv, având în vedere că un acces corespunzător la informaţiile relevante este fundamental pentru a putea evalua şi contesta legalitatea procedurii în cauză. F. Solicitare de repunere în termenul de completare a motivelor contestaţiei. Contestatoarea precizează că modalitatea în care autoritatea contractanta a înţeles să-i permită accesul la dosar, refuzând orice acces la dosarul achiziţiei, încalcă atât dreptul său la o cale de atac efectivă, cât și principiul transparenței procesului de evaluare în achiziţii publice. Cererea sa de solicitare acces la dosarul de achiziţie publică a fost respinsă, în ceea ce privesc ofertele celorlalţi 3 participanţi la procedură, pe motiv că informaţiile sunt confidenţiale. Coroborând aceasta conduită a autorităţii contractante cu dispoziţiile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016, a fost pusă, fără culpă, în imposibilitatea de a formula o motivare completă a contestaţiei, în condiţiile în care la acest moment derularea procesului de evaluare a ofertelor și conţinutul concret al acestora nu îi este cunoscut. Pagina 12 din 63

Din acest considerent, apreciază ca în speţă sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 186 din Codul de procedura Civilă, astfel că se impune admiterea cererii și repunerea în termenul de motivare a contestaţiei, termenul urmând să curgă de la data la care va avea un acces efectiv la documentele dosarului achiziţiei publice. În concluzie, pentru toate motivele expuse, contestatoarea solicită admiterea contestaţiei. Prin adresa nr. 15770/22.09.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 65920/22.09.2025, autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ..SRL. Autoritatea arată că, potrivit raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, publicat în SEAP la data de 09.09.2025, în urma verificării condiţiilor de participare, toate ofertele au îndeplinit condiţiile de participare, conform Procesului verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE și a documentelor care îl însoţesc nr. 13336/05.08.2025. În urma evaluării propunerilor tehnice, toate ofertele au fost declarate conforme, îndeplinind cerinţele minime din Caietul de sarcini, conform Procesului verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 14348/25.08.2025. În urma evaluării propunerilor financiare, toate ofertele au fost declarate admisibile, conform Procesului verbal privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformităţii acestora cu propunerile nr. 14618/29.08.2025, oferta depusă de ..fiind declarată câştigătoare. La data de 09.09.2025, contestatoarea i-a adresat o cerere de acces la dosarul de achiziţie publică, în temeiul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Prin adresa nr. 15108/09.09.2025, a comunicat contestatoarei că-i asigură accesul la dosarul de achiziţie. La data de 10.09.2025, contestatoarea s-a prezentat la sediul său, fiindu-i comunicate Procesele verbale intermediare, solicitările de clarificări şi răspunsurile oferite de ceilalţi ofertanţi, acestea nefiind declarate confidenţiale prin declaraţiile depuse la dosarul de achiziţie publică. În ceea ce privește critica privind accesul la dosarului achiziției publice, autoritatea arată că, autoritatea arată că .. SRL, ..SRL, ..SRL, ..SRL și contestatoarea și-au declarat ofertele confidențiale, iar refuzul de a acorda contestatoarei acces la dosarul achiziţiei este legal din mai multe perspective: - a fost refuzat accesul la ofertele tehnice și financiare ale celorlalţi participanţi, în integralitatea lor, - caracterul confidenţial a fost dovedit de toţi ofertanţii, fiind depusă anexă la declaraţia de confidenţialitate cu justificarea confidenţialităţii/clasificării/protejării de un drept de proprietate intelectuală a informaţiilor din ofertele prezentate; Pagina 13 din 63

- nu a fost încălcat principiul fundamental al transparenţei. Totodată, art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 limitează accesul operatorilor economici doar la documentele care nu afectează aceste drepturi. Astfel, principiul transparenţei (art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016) trebuie echilibrat cu protecţia secretelor comerciale (art. 57 din aceeaşi lege). Astfel, criticile privind încălcarea principiului transparenţei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal. 1. Referitor la criticile privind neconformitatea ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL şi ..SRL). Încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activitătii profesionale (cap. III.1.1.b din fişa de date). a) Autoritatea susține că în documentaţia de atribuire nu există o cerinţă expresă privind prezentarea acestor autorizări. Ofertantii ..SRL și ..SRL şi-au asumat execuţia tuturor lucrărilor care fac obiectul procedurii de atribuire, respectiv a contractului, în cadrul propunerii tehnice (descrierea generală pentru fiecare dintre obiectele contractului, categoriile şi subcategoriile de lucrări, descrierea proceselor de execuţie de la predarea amplasamentului şi până la recepţia la terminarea lucrărilor, prezentarea procedurilor tehnice de execuţie, descrierea utilajelor, echipamentelor şi ale dotărilor incluse în ofertă, precum şi a resurselor umane necesare finalizării investiţiei, prezentarea listelor de cantităţi de lucrări) şi financiare, conform proiectului tehnic. Lipsa prezentării respectivelor autorizări nu reprezintă un motiv de descalificare, ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. În consecinţă, lipsa unor autorizații punctuale la momentul depunerii ofertei nu afectează conformitatea, ci poate fi remediată ulterior. În plus, aplicarea principiului proporţionalităţii (art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016) impune ca respingerea unei oferte să nu fie dispusă pentru lipsuri minore care pot fi remediate. Mai mult de decât atât, ofertanţii ..SRL şi ..SRL au completat şi respectat prin DUAE cerinţa privind experienţa similară, pentru aceleaşi tipuri de lucrări complexe de construcţii şi instalaţii la o unitate de învăţământ - şcoală, asumându-și respectarea cu stricteţe a cerinţelor legale şi tehnice, în vederea garantării siguranţei elevilor şi personalului şcolar. b) În ceea ce priveşte declararea în DUAE a faptului că ofertanţii ..SRL şi ..SRL au bifat NU la proporţia de subcontractare, se referă la modul în care aceştia au depus oferta. Cu privire la susținerile contestatoarei, cu privire la ofertantul ..SRL (clasat pe locul I), că potrivit informaţiilor publice, obiectul de activitate autorizat al acestui operator economic este CAEN 4322 - Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat, iar acest cod CAEN acoperă exclusiv lucrări de instalaţii specifice şi nu include nici măcar lucrări de construcţii civile sau alte tipuri de lucrări absolut necesare pentru obiectul contractului supus licitaţiei (lucrări instalaţii electrice, Pagina 14 din 63

instalaţii de gaze, protecţie incendiu etc.), achizitoarea arată că, în cadrul etapei de îndeplinire DUAE, prin Procesul-verbal privind evaluarea documentelor-suport depuse de candidaţi/ofertanţi pentru demonstrarea informaţiilor din DUAE nr. 14953/05.09.2025, comisia de evaluare a consemnat că ofertantul clasat pe locul I a prezentat Certificat constatator eliberat de ONRC nr. 3066720/01.09.2025, în care se regăsește ca și activitate secundară codul CAEN 4120 - Lucrări de constructii a clădirilor rezidenţiale și nerezidențiale, dovedind astfel o formă de înregistrare în condiţiile legii din ţara de rezidenţă, din care reiese că operatorul economic este legal constituit, că nu se află în niciuna dintre situaţiile de anulare a constituirii, precum şi că are capacitatea profesională de a realiza activităţile care fac obiectul contractului. Astfel, comisia de evaluare a procedat în conformitate cu prevederile legale, admiţând cele 2 oferte (..SRL şi ..SRL), sub aspectele relatate anterior. În consecinţă, obiecțiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal. 2. Referitor la criticile privind neconformitatea ofertei depuse de .. SRL, respectiv lipsa fişelor tehnice ale echipamentelor, completarea nepermisă a propunerii tehnice prin răspunsurile la clarificări, faptul că .. SRL nu a depus nicio fişă tehnică completată odată cu oferta, ci doar formularele reproduse din documentaţia de atribuire, iar ulterior a încercat să completeze prin clarificări ceea ce reprezintă, în fapt, documente noi, iar documentele transmise nu pot fi considerate dovezi ale conformităţii tehnice şi financiare, ci simple copii ale fişelor autorităţi, autoritatea face următoarele precizări: Odată cu oferta, .. SRL a depus fişele tehnice din documentaţia de atribuire completate cu producătorul şi cu menţiunea „Conform specificaţii din documentaţie de atribuire/caietul de sarcini" în coloana "Corespondența propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice impuse prin caietul de sarcini", fişele tehnice fiind asumate de către .. SRL cu semnătura şi ştampila acestuia. Comisia de evaluare a solicitat clarificare referitoare la aspectul privind menţiunea „Conform specificaţii din documentaţie de atribuire/caietul de sarcini" prin adresa nr. 13859/14.08.2025, la care ofertantul .. SRL a răspuns prin prezentarea fişelor tehnice cu informaţii în coloana "Corespondența propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice impuse prin caietul de sarcini" corelate cu cerinţele din caietul de sarcini, acestea fiind de asemenea asumate de către ofertantul .. SRL cu semnătura şi ştampila acestuia, corectarea acestora încadrându-se în categoria abaterilor tehnice minore sau a erorilor de formă, aşa cum sunt ele definite de HG nr. 395/2016. Art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016 permite clarificarea şi remedierea abaterilor tehnice minore şi a erorilor materiale, dacă acestea nu afectează caracterul comparabil şi concurenţial al ofertelor. În plus, Pagina 15 din 63

aplicarea principiului tratamentului egal (art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016) demonstrează că toţi ofertanţii au fost evaluaţi după aceleaşi reguli. Nu este vorba nicidecum de lipsa fişelor tehnice din propunerea tehnică prezentată odată cu oferta de către ofertantul .. SRL, acestea regăsindu-se iniţial în propunerea tehnică la paginile 1160-1221 din fişierul tehnic IERNUT numerotat.pdf. În plus, toţi cei 4 ofertanţi (..SRL, ..SRL, ..SRL şi .. SRL) au completat fişele tehnice în coloana "Corespondența propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice impuse prin caietul de sarcini" cu exact aceleaşi valori din coloana "Specificaţii tehnice impuse" din documentaţia de atribuire. În consecinţă, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal. 3. Referitor la criticile privind neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi, respectiv lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile, în formă autentică notarială, faptul că ofertanţilor le revenea obligaţia de a elabora oferta cu respectarea cerinţelor acesteia, respectiv prin prezentarea declaraţiei în forma solicitată de autoritatea contractantă, lipsa acesteia conducând la respingerea ofertelor ca neconformă, autoritatea face următoarele precizări: Contestatoarea face referire eronată la lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile, în loc de execuţia lucrărilor, făcând confuzie între „servicii" şi „lucrări" . Această substituire deliberată a termenilor „servicii" şi „lucrări" de către contestatoare denaturează realitatea şi reprezintă un act de rea- credinţă, menit să inducă în eroare prin încercarea de a crea impresia unei neconformităţi, fiind vădit de rea-credinţă. Cerinţa privind prezentarea declaraţiei Angajament de a nu subcontracta execuţia lucrărilor ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări fără acceptul autorităţii contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fiind subcontractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la HG nr. 395/2016, document ce va fi semnat în forma autentică - Formularul nr. 11, s-a interpretat de către comisia de evaluare că documentul ce va fi semnat în forma autentică este acordul de subcontractare care se va prezenta în cazul subcontractării execuţiei lucrărilor de către ofertantul câştigător/contractant ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări cu acceptul autorităţii contractante către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fiind subcontractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la HG nr. 395/2016. În ceea ce privește susținerea contestatoarea potrivit căreia ceilalți ofertanţi nu ar fi depus Angajamentul în formă autentică, autoritatea precizează că nu este întemeiată, întrucât documentaţia nu impunea autentificarea la momentul depunerii ofertei, ci la momentul încheierii Pagina 16 din 63

contractului. Din cei patru ofertanţi, trei (..SRL, ..SRL şi .. SRL) au înţeles cerinţa în conformitate cu documentaţia, în timp ce contestatoarea ..SRL a interpretat-o în mod diferit, izolând propria percepţie asupra cerinţei. Prin urmare, se confirmă că modul de interpretare al contestatoarei este incorect şi izolat, nefiind bazat pe prevederile legale şi pe documentaţia de atribuire, ci pe o interpretare tendenţioasă, menită să creeze impresia unei neconformităţi inexistente. De asemenea, ofertanţii ..SRL, ..SRL şi .. SRL au prezentat Angajament de a nu subcontracta execuţia lucrărilor ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări fără acceptul autorităţii contractante. Lipsa prezentării acestora în forma autentică poate fi clarificată prin solicitarea unei clarificări referitoare la acest aspect, fapt care nu conduce la respingerea ofertelor ca neconforme, atâta timp cât Angajamentul de a nu subcontracta execuţia lucrărilor ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări fără acceptul autorităţii contractante există în cadrul propunerilor tehnice prezentate, odată cu oferta, de către cei 3 ofertanţi. Astfel, toţi ofertanţii au prezentat Angajamentele de a nu subcontracta execuţia lucrărilor, iar lipsa formei autentice la momentul depunerii ofertelor nu reprezintă o neconformitate, ci poate fi clarificată chiar şi la momentul semnării contractului, dacă va fi cazul. Având în vedere cele de mai sus: - cerinţa referitoare la Angajamentul de a nu subcontracta viza lucrările, nu serviciile; - angajamentele au fost prezentate şi respectă forma la momentul cerut de documentaţie; - contestatoarea a interpretat cerinţa eronat şi a încercat să creeze aparenţa unei neconformităţi inexistente; Autoritatea consideră că a acţionat corect, transparent şi în conformitate cu legea. În consecinţă, susţinerile contestatoarei sunt nefondate şi de rea- credinţă, mai mult, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal, iar autoritatea contractantă a respectat toate prevederile legale şi documentaţia de atribuire. 4. Referitor la criticile privind neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi, respectiv lipsa dovezii respectării ISO 10005/2007 pentru planul calităţii și faptul că planul calităţii nu poate fi considerat conform cu cerinţele obligatorii din documentaţia de atribuire, iar ofertele trebuiau declarate neconforme, autoritatea face următoarele precizări: Toţi ofertanţii au prezentat în cadrul propunerii tehnice Planul/Manualul calităţii specific lucrărilor care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, iar conform caietului de sarcini, cap. 6.1. Planul calităţii, ofertantul câştigător, în calitate de contractant, va executa toate activităţile din cadrul Contractului în conformitate cu Planul calităţii. Pagina 17 din 63

În acelaşi timp, lipsa depunerii Certificatului ISO 10005/2007 eliberat de organismele competente nu reprezintă un motiv de declarare a neconformităţii ofertelor, deoarece în documentaţia de atribuire nu există o cerinţă expresă privind prezentarea acestui certificat, ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. Mai mult, conform art. 135 alin. (1) din HG nr. 395/2016, anumite documente pot fi solicitate şi completate până la momentul semnării contractului. Mai mult, principiul recunoaşterii reciproce (art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016) garantează că nu pot fi impuse condiţii suplimentare care restrâng participarea operatorilor economici. În consecinţă, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun teniei legal. 5. Alte neconformităţi ce trebuiau să conducă la respingerea ofertelor ca neconforme: 5.1. Referitor la criticile privind lipsa numirii RTE pentru domeniile (i) 8.1 (reţele electrice) de către toţi cei 3 ofertanţi şi (ii) domeniul 8.4. (reţele de gaze naturale combustibile) de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 1) şi ..SRL (ofertant clasat pe locul 2), respectiv că neprezentarea Responsabililor Tehnici cu Execuţia pentru domeniile menţionate atrage în mod inevitabil neconformitatea ofertelor depuse de cei 3 ofertanţi, acestea neîndeplinind cerinţele minime obligatorii impuse prin documentaţia de atribuire şi prin caietul de sarcini, autoritatea face următoarele precizări: Toţi ofertanţii au nominalizat în cadrul propunerii tehnice Responsabili Tehnici cu Execuţia cunoscuţi la momentul ofertării, pentru care au prezentat documentele necesare/solicitate prin caietul de sarcini. Conform caietului de sarcini, cap. 5.4. Personalul Contractantului, pag. 25-28, autoritatea contractantă a solicitat numirea de Responsabili Tehnici cu Execuţie (RTE) pentru următoarele domenii: 6.1. Instalatii electrice, 6.3 Instalatii de gaze naturale combustibile, 8.1 Reţele electrice și 8.4 Reţele de gaze naturale combustibile şi prezentarea documentelor necesare pentru acestea de către ofertantul câştigător, care în calitate de Contractant, va prezenta informaţii despre responsabilii tehnici cu execuţia. Astfel, neprezentarea Responsabililor Tehnici cu Execuţia pentru domeniile menţionate nu atrage neconformitatea ofertelor depuse de cei 3 ofertanţi (..SRL, ..SRL şi .. SRL), ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. În consecinţă, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal. 5.2. Referitor la criticile privind lipsa numirii unui manager de proiect calificat de către ..SRL (OFERTANT CLASAT PE LOCUL 2), respectiv că în lipsa documentelor justificative privind calificarea corespunzătoare a Managerului de proiect - dl ..., inginer (angajat), Pagina 18 din 63

propunerea tehnică a ofertantului ..SRL nu respectă cerinţele obligatorii din documentaţia de atribuire, autoritatea arată că ..SRL a nominalizat în cadrul propunerii tehnice Manager de proiect pe dl. ..., inginer (angajat), pentru care a prezentat documentele necesare/solicitate prin caietul de sarcini, cap. 5.4. Personalul Contractantului, pag. 23, prin care a solicitat numirea de Responsabil contract/Manager contract, specializare inginer/economist, şi prezentarea documentelor necesare pentru acestea de către ofertantul câştigător, în calitate de Contractant: CV, contracte de lucrări, decizii de numire în funcţia de Responsabil contract/Manager contract, diplome studii şi specializări, Procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, Procese verbale recepţie finală, recomandări beneficiari etc. Astfel, neprezentarea certificatelor de absolvire a unor cursuri de perfecţionare autorizate, cu indicarea Standardului Ocupaţional Manager Proiect (COR 242101) sau a diplomei de absolvire de studii de învăţământ superior, care să-i dea dreptul, conform prevederilor Registrului Naţional al Calificărilor din învăţământul Superior - RNCIS, să practice ocupaţia de manager de proiect, nu atrage neconformitatea ofertei depuse de ..SRL, ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. În consecinţă, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe niciun temei legal. Autoritatea contractantă susține că a respectat principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică conform art. 2, alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, niciun operator economic nu a contestat documentaţia de atribuire în termenul legal prevăzut la art. 8 din Legea nr. 101/2016, ceea ce echivalează cu acceptarea tacită a condiţiilor procedurii de către toţi participanţii. În concluzie, solicită Consiliului să constate că sesizările contestatorului sunt nefondate, lipsite de temei legal şi tendenţioase şi pe cale de consecinţa să respingă contestaţia depusă ca fiind neîntemeiată, precum şi menţinerea adresei nr. 14979/08.09.2025 prin care a fost comunicat rezultatul procedurii de achiziţie publică şi a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 publicat în SEAP la data de 09.09.2025, precum şi a tuturor actelor subsecvente din cadrul procedurii. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. 66603/24.09.2025, ..SRL a solicitat admiterea cererii de intervenție în interesul autorității contractante și respingerea contestației ca nefondată. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 66859/25.09.2025, contestatoarea a formulat răspuns la punctul de vedere al autorității contractante. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 67186/25.09.2025, contestatoarea a formulat întâmpinare la cererea de intervenție. Pagina 19 din 63

Prin adresa nr. 15778/22.09.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 67122/25.09.2025, autoritatea contractantă a transmis documentele necesare soluționării contestației în format electronic, pe suport stick. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 67527/29.09.2025, intervenienta a formulat răspuns la întâmpinarea transmisă de contestatoare, prin care susține punctul de vedere al autorității contractante și solicită respingerea contestației. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 67658/29.09.2025, contestatoarea a formulat note scrise la răspunsul intervenientei. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 69623/06.10.2025, contestatoarea a formulat concluzii scrise. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: În vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect .”, cod CPV 45321000-3 Lucrări de izolare termică (Rev.2), .., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ./26.05.2025. Din informațiile anunțului de participare simplificat amintit, s-a reținut că valoarea estimată a contractului de lucrări este de 6.685.803,91 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate preț, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 28.07.2025, ora 15:00. Nemulțumită fiind de rezultatul procedurii de atribuire, ..SRL a depus contestația în analiză, solicitând cele precizate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a constituit cauțiunea în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. .., eliberată de CEC Bank – Sucursala Cluj, la data de 19.09.2025. În soluționarea cauzei, Consiliul are în vedere că, după depunerea contestației ..SRL, înregistrată la Consiliu sub nr. 64728/17.09.2025, ..SRL a formulat Cererea de intervenție, transmisă Consiliului, pe e-mail, la data de 23.09.2025, fiind înregistrată sub nr. 66603/24.09.2025. Cu privire la admiterea în principiu a cererii de intervenție formulată de ..SRL, Consiliul are în vedere că, în ceea ce o privește pe intervenientă, interesul acesteia este evident în condițiile în care oferta sa este declarată câștigătoare în cadrul procedurii de atribuire, conform Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, motiv pentru care, în conformitate cu art. 64 Cod procedura civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de ..SRL și o califică drept accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante cu privire la rezultatul procedurii de atribuire, intervenția vizează menţinerea ca fiind temeinice și legale a actelor autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta. Pagina 20 din 63

În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează: Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației, și având în vedere că autoritatea contractantă a publicat în SEAP contestația formulată de ..SRL, la data de 17.09.2025, Consiliul constată că cererea de intervenție, transmisă CNSC, contestatoarei și autorității contractante la 23.09.2025, prin mijloace electronice, a fost formulată în cadrul termenului legal anterior amintit. În conformitate cu art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Codul de Procedură Civilă, Consiliul va analiza cererea de intervenție depusă de ..SRL, împreună cu contestația formulată de ..SRL. În cele ce urmează, Consiliul se va pronunța asupra criticilor contestatoarei legate de modul de asigurare a accesului la dosarul achiziției de către autoritatea contractantă și de modul în care s-a asigurat accesul la dosarul constituit la Consiliu. Consiliul a luat în considerare prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora (1) La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară şi probează ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiţionat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice sau legislaţiei privind achiziţiile sectoriale ori legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil, ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi. Consiliul a admis solicitarea contestatoarei de studiere a dosarului cauzei. Potrivit art. 57 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: (1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Pagina 21 din 63

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu afectează obligaţiile autorităţii contractante prevăzute la art. 145 şi 215 în legătură cu transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire şi, respectiv, comunicarea rezultatului procedurii de atribuire către candidaţi/ofertanţi. (3) Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici anumite cerinţe în vederea protejării caracterului confidenţial al informaţiilor pe care aceasta le pune la dispoziţie pe durata întregii proceduri de atribuire. (4) Operatorii economici indică şi dovedesc în cuprinsul ofertei care informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost sunt confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informaţiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost ca fiind confidenţiale trebuie să fie însoţite de dovada care le conferă caracterul de confidenţialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1). La art. 217 din Legea nr. 98/2016 legiuitorul a prevăzut următoarele: „Art. 217: (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice pentru fiecare contract de achiziţie publică/acord-cadru încheiat, respectiv pentru fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat. (2) Dosarul achiziţiei publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu mai puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv. (3) În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la data anulării respectivei proceduri. (4) Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei publice are caracter de document public. (5) Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost au fost declarate şi probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidenţiale, potrivit legii. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. (7) Conţinutul dosarului achiziţiei publice se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.” Dispozițiile art. 123 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevăd următoarele: „(1) Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile.” În cadrul Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 autoritatea contractantă a consemnat următoarele aspecte vizavi de documentele declarate confidențiale de către ofertante: Pagina 22 din 63

2.4.7. Informaţii din cadrul ofertelor declarate declarate de ofertanti ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală (în sensul prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale) Ofertanţii au declarat în mod justificat că următoarele informaţii din ofertele prezentate trebuie tratate ca fiind confidenţiale/clasificate/protejate de un drept de proprietate intelectuală: 1) .. SRL: informaţiile cuprinse in propunerea tehnica considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: in totalitate, informaţiile cuprinse in propunerea financiara considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: in totalitate. 2) ..SRL: informaţiile cuprinse in propunerea tehnica considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: in totalitate, informaţiile cuprinse in propunerea financiara considerate afi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: in totalitate, informaţiile cuprinse in Solicitările şi răspunsurile la clarificări considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: in totalitate. 3) ..SRL: informaţiile cuprinse in propunerea tehnica considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: PROPUNEREA TEHNICA INTEGRAL, informaţiile cuprinse in propunerea financiara considerate afi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: PROPUNEREA TEHNICA INTEGRAL. 4) ..SRL: informaţiile cuprinse in propunerea tehnica considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: PROPUNEREA TEHNICA - IN TOTALITATE, informaţiile cuprinse in propunerea financiara considerate a fi confidenţiale sau clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, sunt urmatoarele: PROPUNEREA FINANCIARA - IN TOTALITATE. Așa cum rezultă din cele mai sus redate, Consiliul reține că cele 4 ofertante au depus declarații de confidențialitate, declarând în mod similar confidențiale propunerea tehnică și propunerea financiară. Luând act de documentele aflate la dispoziția sa și susținerile părților, Consiliul a decis să nu pună la dispoziţia contestatoarei care și-a manifestat dorința de a studia dosarului cauzei, documentele declarate confidențiale ale contracandidatelor acesteia. Conduita achizitoarei de a nu pune la dispoziția contestatoarei documentele declarate confidențiale ale contracandidatelor reclamate (propunerea tehnică și propunerea financiară) se înscrie în dispozițiile legale incidente. În schimb, în ceea ce privește documentele întocmite de autoritatea contractantă respectiv procesele-verbale de evaluare, acestea au fost puse la dispoziția autoarei contestației atât de autoritatea contractantă cât și de Consiliu. Referitor la criticile aduse de contestatoare privind neprobarea de către ofertantele contracandidate a caracterului confidențial al propunerii tehnice și al propunerii financiare, Consiliul reține temeinicia celor susținute de achizitoare, respectiv: Pagina 23 din 63

Toţi cei 4 ofertanţi au ataşat la Declaratia privind confidenţialitatea ofertei depuse justificarea confidenţialităţii/clasificării/protejării de un drept de proprietate intelectuală a informaţiilor din ofertele prezentate, astfel încât autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, întrucât la solicitarea contestatoarei de a avea acces la dosarul de achiziţie, autoritatea contractantă a refuzat furnizarea oricărei informaţii referitoare la ofertele depuse de ceilalţi participanţi la procedură, în conformitatate cu art. 57 din Legea nr. 98/2016. Ca atare, refuzul autoritatii contractante de a acorda contestatoarei acces la dosarul achiziţiei este legal din mai multe perspective : (i) A fost refuzat accesul la ofertele tehnice si financiare ale celorlalţi participanţi, in integralitatea lor, (ii) Caracterul confidenţial a fost dovedit de toţi ofertanţii, fiind depusă anexă la declaraţia de confidenţialitate cu justificarea confidenţialităţii/clasificării/protejării de un drept de proprietate intelectuală a informaţiilor din ofertele prezentate, (iii) Nu a fost încalcat principiul fundamental al transparenţei. De asemenea, Consiliul are în vedere și jurisprudența europeană, cauza C-54/21 Antea Polska, potrivit căreia Curtea a stabilit că legislația națională nu poate impune ca ofertele depuse de operatorii economici să fie publicate integral, sens în care face vorbire de transmiterea informațiilor într-o formă rezumată, deci acele informații vor fi comunicate, ori acestea au fost deja comunicate contestatoarei, procesele-verbale de evaluare elaborate de membrii comisiei de evaluare fiind puse la dispoziția ofertantelor în integralitate. Relevant este și faptul că legislația națională, în concordanță cu legislația comunitară, nu stabilește o obligație de comunicare integrală a ofertelor către operatorii economici din procedură, dar permite accesul la informații, către operatori comunicându-se un rezumat și reține că dispozitivul hotărârii de mai sus stabilește o marjă de apreciere largă pentru autoritățile contractante de a decide ce documente divulgă contracandidaților, în niciun caz neputând fi vorba de o comunicare integrală a ofertelor de către autoritatea contractantă celui care solicită acest lucru. Totodată, Consiliul va lua în considerare și faptul că jurisprudența europeană (cauza C-927/19) stabilește că ”obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora”. Contrar celor susținute de autoarea contestației vizavi de neprobarea de către ofertantele contracandidate a caracterului confidențial al propunerii tehnice și al propunerii financiare, Consiliul face apel la informațiile cuprinse în pagini de internet oficiale ale Uniunii Europene: -.. potrivit cărora se precizează: Secretele comerciale: Practica păstrării confidențialității asupra informațiilor comerciale („know-how”) are o tradiție seculară. În multe țări există instrumente legale pentru a proteja secretele comerciale, Pagina 24 din 63

fie că sunt sau nu definite ca parte a DPI. Nivelul de protecție acordat informațiilor confidențiale nu poate fi comparat cu alte domenii ale dreptului proprietății intelectuale, cum sunt brevetele, drepturile de autor și mărcile, dar poate, în principiu, să se aplice pe termen nelimitat, mai degrabă decât pentru o perioadă limitată. Protecția secretelor comerciale diferă de la un stat la altul mai mult decât alte domenii ale dreptului proprietății intelectuale și poate fi chiar mai avantajoasă și mai ieftină decât solicitarea protecției oficiale a brevetelor. Din 2016, a existat un cadru juridic al UE, și anume Directiva (UE) 2016/943 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale. Secretele comerciale pot include o cantitate vastă de informații și cunoștințe care nu sunt protejabile sau care nu pot fi protejate corespunzător prin brevete, ca de exemplu: -invenții aflate în faze incipiente -procese de fabricație -liste de furnizori și clienți Informațiile protejate de secrete comerciale pot fi strategice pe termen lung (de ex., rețete sau compuși chimici) ori pe termen scurt (de ex. rezultatele unui studiu de marketing, o denumire de marcă, prețul și data lansării unui produs nou sau prețul oferit în cadrul unei licitații). Punerea la dispoziția societăților competitoare a unor informații cu privire la resursele umane şi/sau tehnice, informaţii privind managementul costurilor, furnizori, colaboratori, oferte şi discount-uri, date bancare etc., afectează interesele comerciale ale societății, prin divulgarea secretului comercial. Astfel, o dată luate la cunoștință asemenea informații de către competitorii săi, aceștia vor dobândi un avantaj evident în privința elaborării și depunerii ofertelor în cadrul unor proceduri de atribuire viitoare cu obiect similar, pe această cale fiind afectate inclusiv principiile tratamentului egal, promovării concurenței între operatorii economici și al asigurării integrității desfășurării procesului de achiziție publică. Potrivit jurisprudenței CJUE (Hotărârea Curții din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, Varec SA c. Etat belge, în prezenta Diehl Remscheid GmbH & Co), în etapa căilor de atac, obligația de respectare a confidențialității informațiilor se transmite de la autoritatea/entitatea contractantă către organismul responsabil cu soluționarea respectivei căi de atac – C.N.S.C., acesta din urmă fiind obligat să asigure menținerea unei concurențe loiale, precum și protecția intereselor legitime ale operatorilor economici. Orice decizie și motivare contrară din partea C.N.S.C. ar crea precedente cu privire la scopul pentru care unii operatori economici ar promova calea contestației, de la scopul imediat - de a încerca eliminarea celorlalți participanți din procedură, prin efectuarea unei evaluări paralele - până la distorsionarea gravă a concurenței prin participarea la anumite proceduri și promovarea contestațiilor exclusiv pentru a afla anumite informații sau date confidențiale cu privire la concurenții de pe piață (ex. informații cu privire la resursele umane și/sau tehnice, informații privind managementul costurilor, furnizori, colaboratori, oferte și discount-uri, date bancare etc). Jurisprudența a demonstrat că atât timp cât organismul responsabil cu soluționarea căii de atac – C.N.S.C., dispune de informațiile necesare Pagina 25 din 63

pentru a se putea pronunța în cunoștință de cauză, acesta are posibilitatea de a cenzura dreptul de acces la toate informațiile referitoare la procedura de atribuire, astfel încât să fie asigurată menținerea concurenței loiale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât calea de atac este formulată împotriva actului autorității contractante, ofertantul, ale cărui informații sunt în pericol a fi dezvăluite, fiind un terț față de litigiul respectiv. Nu există repere obiective și dispoziții neechivoce în legislația română în materie față de care să se poată aprecia punctul de echilibru între contradictorialitate/transparență și confidențialitate, practica fiind singura care va stabili o anumită predictibilitate a acestor situații. În stabilirea acestei finalități, Consiliul a avut în vedere că potrivit art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, accesul persoanelor la aceste informații se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. În lumina celor reţinute, după cum s-a arătat mai sus, nu se putea permite ofertantei contestatoare să studieze documentele declarate confidențiale de ofertantele concurente. Sunt relevant de redat considerentele reținute de Consiliu cu ocazia pronunțării Deciziei nr. . din 28.05.2024: [Așadar, Consiliul a asigurat reclamantei accesul la documentele dosarului achiziției publice care nu au fost declarate confidențiale de către ofertanți, în speță existând la dosarul cauzei declarația expresă a . SRL că propunerea tehnică și propunerea financiară, inclusiv răspunsurile de clarificare a lor, au caracter confidențial, pentru a nu îi prejudicia interesele legitime în ceea ce privește secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală. Așadar, Consiliul a asigurat reclamantei accesul la documentele dosarului achiziției publice care nu au fost declarate confidențiale de către ofertanți. Confidențialitatea este susținută și prin argumentele aduse de . SRL pe calea intervenției, tocmai pentru a întări protecția dată de acest caracter. Inclusiv DUAE prezintă caracter confidențial, întrucât se referă la experiența prealabilă a societății și la date cu caracter personal, între altele. Însuși formularul amintit constituie o probă în sine, suficientă pentru a condiționa accesul la informații de acordul celui care l-a emis. A nu se omite că inclusiv societatea reclamantă a atenționat că informațiile din oferta sa sunt confidențiale, iar o derogare în ceea ce privește concurenta sa ar reprezenta tocmai un dublu standard din partea Consiliului. În documentul referință „Declaratie privind partea/părțile din propunerea tehnică și propunerea financiară care au caracter confidential” (pag. 1 și 2 din „oferta financiară”), . SRL a precizat ca fiind confidențiale, în integralitate, ambele propuneri, precum și eventuale clarificări ale lor. Reprezintă o dovadă de rea-credință procesuală din partea Integra Guard SRL solicitarea de acces la toate actele societății concurente bizuită pe argumentația nedovedirii confidențialității, în contextul în care Integra Guard SRL însăși a prezentat o declarație de confidențialitate similară câștigătoarei și nu a anexat acesteia nicio dovadă în sprijinul caracterului declarat. „Nimic din conţinutul acestor elemente ale ofertei în acest domeniu (tehnice sau financiare) nu presupune confidenţialitate.” – sunt cuvintele îngroșate și subliniate la pct. 43 din contestație de Integra Guard SRL, reluate în aceeași formă în finalul cererii din 10.05.2024, prin care astfel „uită” ceea ce ea însăși a declarat sub semnătură. Divulgarea informațiilor ce o privesc pe câștigătoare ar constitui un „dublu standard”, inadmisibil și în contradicție cu egalitatea în fața legii, principiu consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Pagina 26 din 63

Mutatis mutandis în privința ofertanților, „un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice.” - Decizia Curții Constituționale nr. 32 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018, paragraful 60. După cum a statuat și Curtea Constituțională, se impune ca autoritățile contractante, Consiliul și instanțele de judecată să nu divulge informații care ar putea denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri ulterioare. Există o prezumție generală potrivit căreia accesul la oferte aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale ale ofertanților. Procedura din fața Consiliului nu poate fi transformată într-un mijloc care să aibă drept scop consultarea de către contestator a înscrisurilor din ofertele concurenților, întrucât ar rupe echilibrul și ar crea avantaje concurențiale incorecte. Ține de interesul privat faptul că accesul la documentele declarate confidențiale s-ar putea dovedi necesar pentru formularea apărării în cadrul unei acțiuni și nu poate constitui un interes public superior care să justifice divulgarea informațiilor. Aceste aprecieri aparțin Curții în Decizia nr. 610 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.184 din 14 decembrie 2021. Se cuvine a fi punctat că dispozițiile procedurale ale art. 19 din legea remediilor: Art. 19. - (1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți. nu obligă forul administrativ-jurisdicțional să permită accesul părților cauzei la totalitatea documentele dosarului constituit la Consiliu, cererea putând fi admisă sau respinsă, în tot sau în parte, motivat, asemenea oricărei cereri dată în competența sa de soluționare. De asemenea, art. 19 nu stabilește un termen pentru asigurarea accesului, după cum nu interzice nici posibilitatea ca accesul să fie permis după adoptarea deciziei de soluționare a contestației. În plus, părțile nu pot abuza de dispozițiile precitate pentru a forța Consiliul să se antepronunțe asupra contestației prin permiterea accesului chiar la documentele al căror caracter confidențial face obiectul disputei litigioase. De exemplu, prin Decizia nr. ./ 03.04.2023, „[î]ntrucât s-a admis cererea contestatoarei de obligarea a autorității contractante la punerea la dispoziție a ofertelor criticate, cu respectarea celor din motivare și a dispozițiilor legale, nu s-a mai considerat necesară invitarea contestatoarei la studiul dosarului la sediul Consiliului”, așadar cererea de studiu a fost respinsă, acesta nefiind util Consiliului în soluționarea cauzei.] Aceeași abordare a fost reținută de Consiliu și cu ocazia pronunțării Deciziei nr. . din data de 14.07.2023, fiind de interes considerentele reținute, respectiv: Consiliul va respinge, ca nefondată critica având în vedere că atât autoritățile contractante, cât și „organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac prevăzute la articolul 1 alineatul (1) (notă: DIRECTIVA 2007/66/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 11 decembrie 2007) menționat trebuie să garanteze confidențialitatea și dreptul la respectarea secretelor comerciale cu privire la informații conținute în dosarele care îi sunt comunicate de către părțile la litigiu, în special de către autoritatea contractantă, organismul respectiv având totuși dreptul să cunoască el însuși aceste informații și să le ia în considerare. Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților în litigiu Pagina 27 din 63

și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil” (cauza C 450/06 Varec împotriva État belge). În același timp, SC M.. SRL și-a declarat, la rândul său, confidențială oferta, prin urmare, atâta timp cât solicită protecție pentru oferta sa, nu poate justifica încălcarea aceleiași protecții pentru contracandidatul său, acest lucru echivalând cu susținerea inegalității în drepturi între ofertanți. Consiliul mai reține, în acest sens, și considerentele din cauza C 927/19 din 07.09.2021, „Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras” UAB, în care Marea Cameră a stabilit următoarele: „în cadrul unei căi de atac referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 51). Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat în esență la punctul 121 din prezenta hotărâre în contextul obligațiilor care revin în această privință autorităților contractante, obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a i garanta dreptul la o cale de atac eficientă trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. 130: În consecință, instanța națională competentă trebuie să verifice, ținând seama pe deplin atât de necesitatea de a proteja interesul public privind menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, cât și de aceea de a proteja informațiile cu adevărat confidențiale și îndeosebi secretele comerciale ale participanților la procedura de cerere de ofertă, că autoritatea contractantă a considerat în mod întemeiat că informațiile pe care a refuzat să le comunice solicitantului erau confidențiale. În acest scop, instanța națională competentă trebuie să efectueze o examinare completă a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. De aceea, trebuie să poată dispune în mod necesar de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 53). 131: Presupunând că instanța menționată consideră de asemenea că informațiile în cauză au un caracter confidențial care se opune din acest motiv divulgării lor către concurenții operatorului în cauză, trebuie amintit că, astfel cum a statuat Curtea, deși principiul contradictorialității implică, în general, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de probele și de observațiile prezentate în fața instanței și de a le discuta, în anumite cazuri, poate fi necesar să nu comunice anumite informații părților în vederea conservării drepturilor fundamentale ale unui terț sau pentru a proteja un interes public important (Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 47). 132 Or, printre drepturile fundamentale care pot fi astfel protejate figurează dreptul la respectarea vieții private și a comunicațiilor consacrat de articolul 7 din cartă, precum și dreptul la protecția secretelor comerciale care a fost recunoscut de Curte ca principiu general de drept al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctele 48 și 49). 133 Așadar, având în vedere importanța protecției informațiilor confidențiale, evidențiată în special la punctele 131 și 132 din prezenta hotărâre, organismul responsabil cu soluționarea căii de atac în domeniul atribuirii unui contract de achiziții publice trebuie să poată decide, dacă este cazul, că anumite informații cuprinse în dosarul de care dispune nu trebuie să fie transmise părților și avocaților acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 43)”. Prin urmare, Consiliul va reține că autoritatea contractantă a procedat în mod corect, având în vedere că a asigurat aceeași protecție și contestatoarei, care nu se poate plânge de vreo încălcare a dreptului său. În aceeași direcție acționează și instanțele de judecată relevantă fiind Hotărârea nr. 354/2021 din data de 08.03.2021 emisă de Curtea de Apel Ploiești, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal care a reținut următoarele: Pagina 28 din 63

”In ceea ce privește critica referitoare la asigurarea accesului la întregul dosar al cauzei (în principal) sau cel puțin la înscrisurile care nu au fost declarate confidențiale de către Supercom la momentul depunerii ofertei (în subsidiar), petenta a susținut că solicitarea sa a fost respinsă atât de către autoritatea contractantă cât și de către CNSC, fără temei și fără argumente credibile/întemeiate, pe motiv că ofertele criticate sunt confidențiale în integralitate deoarece ofertanții le-au declarat confidențiale. învederează petenta că acest refuz a determinat încălcarea dreptului la apărare și a accesului la probele care urmau a fi analizate de către CNSC, încălcarea principiul transparentei și al echității ("egalității armelor), petenta fiind în mod evident într-o poziție inferioară față de autoritatea contractantă, încercând să dovedească o situație de fapt și de drept fără a avea acces concret la dosarul de achiziție publică. Curtea constată că, în mod neîntemeiat, petenta susține că se află într-o poziție de inferioritate față autoritatea contractantă, esențială este asigurarea principiului egalității de tratament între ofertanți și nu în raport cu autoritatea contractantă. Principiul egalității de tratament între ofertanți a fost respectat având în vedere faptul că toți ofertanții au depus declarații de confidențialitate în aceleași condiții. Pe de altă parte, autoritatea contractantă a avut acces la întregul dosar al achiziției publice, la fel și Consiliul. (...) În sprijinul celor antemenționate este și Hotărârea din 14 februarie 2008 a Curții Justiție a Uniunii Europene, cauza C-450/06, Varec SA împotriva État belge, în considerentele căreia s-a statuat: ”34 Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C-26/03, Rec., p. I-1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 În plus, atât prin natura acestora, cât și potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt fondate pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul procedurii de atribuire, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi. 37 Pentru aceste motive, articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 prevede că autoritățile contractante au obligația de a respecta caracterul confidențial al tuturor informațiilor puse la dispoziție de acești furnizori. 38 În cadrul specific al comunicării către un candidat sau un ofertant respins a motivelor respingerii candidaturii sau a ofertei acestuia, precum și în cel al publicării anunțului de atribuire a unui contract, articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă recunosc autorităților contractante posibilitatea de a nu comunica anumite informații, în cazul în care divulgarea acestora ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre furnizori.” De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T-363/14, s-au reținut următoarele: ”46 În cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare îi este cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acel document ar putea să aducă atingere concret și efectiv Pagina 29 din 63

interesului protejat de o excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 pe care această instituție o invocă. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Cu toate acestea, este permis instituției în cauză să se întemeieze în această privință pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, EU:T:2013:38, punctul 90). 47 Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, EU:T:2013:38, punctul 95). 48 Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată. Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, EU:T:2013:38, punctul 100). 49 Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T-339/10 și T-532/10, EU:T:2013:38, punctul 101). 50 Trebuie subliniat însă că prezumția generală menționată la punctul 49 de mai sus nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document a cărui divulgare este solicitată nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior care justifică divulgarea (Hotărârea din 28 iunie 2012, Comisia/Éditions Odile Jacob, C-404/10 P, EU:C:2012:393, punctul 126). 51 Prezenta cauză trebuie examinată în lumina acestor principii. 52 În primul rând, trebuie arătat că, în speță, reclamantei i-a fost refuzat accesul la oferta depusă de ofertantul reținut, din care fac parte borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ. În plus, anexa I.A la contract, la care Comisia a refuzat de asemenea accesul în întregime, cuprinde și borderoul de prețuri al ofertei ofertantului reținut. În ceea ce Pagina 30 din 63

privește anexa II la contract, la care a fost refuzat de asemenea accesul, aceasta conține oferta ofertantului reținut. Prin urmare, este vorba despre exact același tip de documente ca cele avute în vedere de Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA (T-339/10 și T-532/10, EU:T:2013:38). Contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate deduce din această hotărâre că privește numai o cerere de acces la ansamblul ofertelor ofertanților, iar nu o cerere de acces doar la oferta ofertantului reținut. 53 Astfel, este evident că documentele avute în vedere de prezenta cerere de acces, prin natura lor, pot conține elemente tehnice și economice confidențiale ale ofertantului reținut, printre care și informații cu privire la competențele și la metodele de lucru ale acestuia, la know-how-ul său, la organizarea sa internă, la costurile sale și la prețurile propuse. 54 În aceste împrejurări, comisia a statuat în mod întemeiat, în deciziile atacate, că oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri, anexa I.A la contract, care conține borderoul de prețuri, și anexa II la contract, care conține oferta ofertantului reținut, erau acoperite de o prezumție generală potrivit căreia divulgarea lor ar aduce atingere, în principiu, protecției intereselor comerciale. 55 Pe de altă parte, trebuie subliniat că, tocmai în scopul de a menține confidențialitatea acestor informații comerciale sensibile, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu prevede comunicarea ofertei ofertantului reținut către ofertanții respinși și stabilește chiar că este posibilă omiterea comunicării anumitor elemente dacă aceasta ar aduce atingere intereselor comerciale legitime sau ar putea denatura concurența loială. 56 În al doilea rând, trebuie să se constate că, în nicio etapă a procedurii, reclamanta nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus. 57 În ceea ce privește borderoul de prețuri în ansamblul său, reclamanta susține că divulgarea acestui document nu ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului reținut, întrucât anunțul de atribuire indica nivelul prețurilor din oferta acestuia. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât borderoul de prețuri este un document mult mai detaliat care indică, la fiecare rubrică, prețul serviciilor propuse, în timp ce anunțul de atribuire se limitează să indice în mod global valoarea contractului atribuit. 58 Situația este aceeași în cazul borderoului de prețuri recapitulativ care figurează în anexa la ofertă. Trebuie să se constate că acest document conține de asemenea informații referitoare la prețul serviciilor propuse, care sunt mai detaliate decât informația divulgată prin anunțul de atribuire. Prin urmare, borderoul recapitulativ intră de asemenea în domeniul de aplicare al prezumției menționate mai sus. 59 În consecință, Comisia era îndreptățită să considere că documentele în discuție, și anume oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ, și anexele I.A și II la contract erau acoperite de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale, fără a proceda la examinarea lor concretă și individuală, după cum pretinde reclamanta. 60 În ceea ce privește argumentele reclamantei referitoare la existența unui presupus interes public superior care justifică divulgarea, acestea vor fi examinate mai jos, în cadrul celui de al patrulea aspect. 61 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia informațiile care i-au fost furnizate de Comisie cu privire la prețul ofertei reținute nu îndeplinesc cerințele Pagina 31 din 63

articolului 113 din Regulamentul financiar, chiar dacă s-ar presupune că sunt admisibile, este necesar să se constate că, contrar celor sugerate de reclamantă, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu impune obligația de a comunica ofertantului respins, cu titlu de caracteristici și de avantaje ale ofertei reținute, informații detaliate privind prețurile.” În aceeași cauză Varec, C-450/06, în referire la modul de acțiune al organismului responsabil cu soluționarea căilor de atac, s-au stabilit următoarele: ”39 Desigur, aceste dispoziții vizează conduita autorităților contractante. Totuși, se impune să se recunoască faptul că efectul util al acestora ar fi grav compromis dacă, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, toate informațiile privind această procedură de atribuire ar trebui, fără nicio limitare, puse la dispoziția autorului acestei acțiuni și chiar a altor persoane, precum intervenienții. 40 Într-un asemenea caz, simpla introducere a unei căi de atac ar da acces la informații care ar putea fi utilizate pentru a denatura concurența sau pentru a aduce atingere intereselor legitime ale operatorilor economici care au participat la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în discuție. O astfel de posibilitate ar putea chiar stimula operatorii economici să introducă acțiuni doar în simplul scop de a obține acces la secretele comerciale ale concurenților lor. 41 În cadrul unei asemenea acțiuni, pârâtul este autoritatea contractantă, iar operatorul economic ale cărui interese pot fi lezate nu este în mod necesar parte la litigiu și nici nu este chemat în cauză pentru a-și apăra aceste interese. Pentru acest motiv, este cu atât mai important să se prevadă mecanisme care garantează în mod corespunzător interesele unor astfel de operatori economici. 42 Obligațiile prevăzute în Directiva 93/36 în ceea ce privește respectarea confidențialității informațiilor de către autoritatea contractantă sunt asumate, în cadrul unei căi de atac, de către organismul responsabil cu procedura privind căile de atac. Cerința unor căi de atac eficiente prevăzută la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665 coroborat cu articolul 7 alineatul (1), cu articolul 9 alineatul (3) și cu articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 impune, prin urmare, acestui organism să ia măsurile necesare pentru a garanta efectul util al dispozițiilor menționate și, prin aceasta, să asigure menținerea unei concurențe loiale, precum și protecția intereselor legitime ale operatorilor economici respectivi. 43 În consecință, în cadrul exercitării unei căi de atac în materie de atribuire a unui contract de achiziții publice, organismul responsabil cu această procedură trebuie să poată decide că informațiile conținute în dosarul referitor la o astfel de procedură de atribuire nu se transmit părților și avocaților acestora dacă acest lucru este necesar pentru a asigura protecția concurenței loiale sau a intereselor legitime ale operatorilor economici impusă de dreptul comunitar. (…) 51 Rezultă astfel că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. Pagina 32 din 63

52 Principiul protecției informațiilor confidențiale, precum și a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerințele unei protecții juridice efective și cu respectarea dreptului la apărare al părților în litigiu (a se vedea, prin analogie, Hotărârea din 13 iulie 2006, Mobistar, C-438/04, Rec., p. I-6675, punctul 40) și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, astfel încât să se asigure respectarea faptului că procedura, în ansamblul său, respectă dreptul la un proces echitabil. 53 În acest scop, organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac trebuie în mod necesar să poată dispune de informațiile necesare pentru a se putea pronunța în cunoștință de cauză, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale (a se vedea, prin analogie, Hotărârea Mobistar, citată anterior, punctul 40). 54 Având în vedere prejudiciul extrem de grav care ar putea rezulta din comunicarea ilegală a anumitor informații către un concurent, organismul menționat trebuie ca, înainte de a comunica aceste informații unei părți la litigiu, să dea posibilitatea operatorului economic vizat să invoce caracterul confidențial sau de secret comercial al acestora (a se vedea, prin analogie, Hotărârea AKZO Chemie și AKZO Chemie UK/Comisia, citată anterior, punctul 29). 55 Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 1 alineatul (1) din Directiva 89/665, coroborat cu articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36, trebuie interpretat în sensul că organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac prevăzute la articolul 1 alineatul (1) menționat trebuie să garanteze confidențialitatea și dreptul la respectarea secretelor comerciale cu privire la informații conținute în dosarele care îi sunt comunicate de către părțile la litigiu, în special de către autoritatea contractantă, organismul respectiv având totuși dreptul să cunoască el însuși aceste informații și să le ia în considerare. Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil.” Consiliul va respinge, ca nefondată critica privind nelegalitatea acordării accesului la documentele declarate confidențiale de către ofertantele contracandidate, având în vedere că atât autoritățile contractante, cât și „organismul responsabil cu procedurile privind căile de atac prevăzute la articolul 1 alineatul (1) (notă: DIRECTIVA 2007/66/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 11 decembrie 2007) menționat trebuie să garanteze confidențialitatea și dreptul la respectarea secretelor comerciale cu privire la informații conținute în dosarele care îi sunt comunicate de către părțile la litigiu, în special de către autoritatea contractantă, organismul respectiv având totuși dreptul să cunoască el însuși aceste informații și să le ia în considerare. Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților în litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil” (cauza C450/06 Varec împotriva État belge). Modul de a proceda al Consiliului este în acord cu principiul tratamentului egal și se circumscrie celor reținute la pct. 55 din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE, a cărei acțiune Pagina 33 din 63

principală a avut ca obiect dreptul la protecția informațiilor confidențiale, prin care Curtea a reținut că: (...) Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil. Într-o atare situație, Consiliul respinge, ca neîntemeiate, criticile contestatoarei ..SRL vizavi de punerea la dispoziție a informațiilor din propunerea tehnică și financiară declarate confidențiale de ofertantele contracandidate, motivate de pretinsa nedovedire a caracterului confidențial de către acestea, constatându-se că, în exercitarea atribuțiilor legale, autoritatea contractantă și Consiliul au ținut seama de solicitarea formulată de ofertante privind respectarea caracterului confidențial al documentelor declarate confidențiale, conform celor menționate anterior în considerentele expuse, dat fiind dispozițiile legiuitorului, care a prevăzut la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: „În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți”. Un astfel de acord din partea ofertantelor contracandidate nu a fost pus la dispoziția societății contestatoare. Cum s-a arătat anterior, au fost puse la dispoziție procesele- verbale de evaluare și raportul procedurii, comunicările privind rezultatul procedurii, nefiind asigurat accesul la propunerile tehnice și propunerile financiare. În raport de cele anterior reținute constatându-se că, în exercitarea atribuțiilor legale, autoritatea contractantă și Consiliul au ținut seama de solicitarea formulată de ofertantă privind respectarea caracterului confidențial al documentelor declarate confidențiale, cererea contestatoarei de repunere în termenul de motivare a contestaţiei motivat de refuzul autorităţii contractante de a-i asigura accesul la documentele declarate confidențiale de ofertantele concurente este neîntemeiată. Potrivit Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 oferta depusă de ..SRL, s-a clasat pe locul al patrulea, iar ofertele clasate pe locurile 1-3 sunt cele depuse de ..SRL, ..SRL şi .. SRL, astfel cum este consemnat: Nr. crt. OfertantTotal punctaj obţinut în urma aplicării factorilor de evaluare de natură tehnică si financiară Clasament 1 ..SRL 100 I 2 ..SRL 95,10 II 3 .. SRL 92,67 III 4 ..SRL 89,43 IV Pagina 34 din 63

Analizând criticile formulate de autoarea contestației ..SRL, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de modalitatea de evaluare a ofertelor depuse de cele 3 ofertante clasate înaintea ofertei contestatoarei, respectiv ..SRL, ..SRL şi .. SRL, evaluare pe care o reclamă ca fiind netemeinică invocând în esență: - neconformitatea ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL și ..SRL) motivat de încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (cap. III.1.b din fisa de date); - neconformitatea ofertei depuse de .. SRL, motivat de lipsa fişelor tehnice ale echipamentelor, completarea nepermisă a propunerii tehnice prin răspunsurile la clarificări; - neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi, motivat de lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile, în formă autentică notarială; - neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi, motivat de lipsa dovezii respectării ISO 10005/2007 pentru planul calităţii; - lipsa numirii RTE pentru domeniile (i) 8.1 (reţele electrice) de către toti cei 3 ofertanţi şi (ii) domeniul 8.4. (reţele de gaze naturale combustibile) de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 1) şi ..SRL (ofertant clasat pe locul 2); - lipsa numirii unui manager de proiect calificat de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 2). Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de societatea contestatoare, Consiliul găseşte util expunerea câtorva elemente din cadrul documentaţiei de atribuire, menite să înlesnească înţelegerea ei, cât şi să îi circumstanţieze soluţionarea. Obiectul supus procedurii de atribuire îl constituie execuția lucrărilor în cadrul proiectului “Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la clădirea Liceului Tehnologic Iernut, județul Mureș”, finanțat prin AFM. Prin prezenta lucrare se propune eficientizarea energetică corpurilor de clădire C1 și C3. Sunt relevant de redat și următoarele precizări din cuprinsul caietului de sarcini: 3.1 Informaţii despre beneficiile anticipate de către Autoritatea Contractantă Prin realizarea lucrărilor propuse se va urmări îmbunătăţirea fondului construit printr-o abordare integrată a eficienţei energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu şi a tranziţiei către clădiri verzi şi inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică şi calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanţelor fondului construit şi asigurarea capacităţii tehnice pentru implementarea investiţiilor. Autoritatea contractantă îşi propune să obţină urmatoarele beneficii: -îmbunătăţirea condiţiilor de derulare a activităţilor în şcoala ce face obiectul intervenţiei Crearea unui mediu de învăţare mai confortabil Creşterea gradului de eficienţă energetică -reducerea consumului anual de energie primară şi emisiilor de gaze cu efect de seră Creşterea gradului de satisfacţie şi siguranţă a elevilor Schema de finanţare va asigura o eficienţă energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu minim 40% în comparaţie cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare. - prin intermediul prezentei investiţii va fi realizată execuţia lucrărilor de reabilitare termică a clădirii publice situată pe str. ., in cadrul proiectului „Creşterea eficienţei energetice Pagina 35 din 63

şi gestionarea inteligentă a energiei Ia clădirea . , finanţai in cadrul AFM - Prin prezenta lucrare se propune eficientizarea energetică corpurilor de clădire CI şi C3. - beneficiarii direcţi ai investiţiei vor fi persoanele care isi desfasoara activitatea in interiorul acestei clădiri. PRINCIPALELE LUCRĂRI DE INTERVENTIE: • Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii; • Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum; • Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie; • Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare, ventilare naturală şi ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior; • Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalaţiilor de iluminat în clădiri. (...). Sunt relevant de redat și prevederile din fișa de date, vizavi de modalitatea de elaborare a propunerii tehnice: IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini (art. 133 alin. (2) din HG 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare). Cerinţele impuse în caietul de sarcini sunt considerate minimale, nerespectarea acestora duce la respingerea ofertei ca neconformă. Ofertantul va elabora propunerea tehnică în conformitate cu cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire şi trebuie să includă informaţii şi detalii suficiente pentru a permite evaluarea ofertei. Propunerea tehnică va fi elaborată astfel încât să rezulte că sunt îndeplinite în totalitate cerinţele solicitate în caietul de sarcini. Prin oferta tehnică depusă, ofertantul are obligaţia de a face dovada conformităţii activităţilor care urmează a fi prestate cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini. Propunerea tehnica trebuie sa demonstreze ca Ofertantul a înțeles corect cerințele din caietul de sarcini. Propunerea tehnică va fi elaborată de ofertant în conformitate cu Formularul de propunere tehnică și va respecta în totalitate cerințele prevăzute în fișa de date a achiziției și în caietul de sarcini. Propunerea tehnică va cuprinde următoarele: 1. Formularul de propunere tehnică – Formularul nr.7; 2. Termenul de garanție acordat pentru lucrările executate – Formularul nr. 8; Acesta va fi însoțit de un memoriu justificativ din care să rezulte argumentele în favoarea garanției acordate (materiale utilizate, tehnologii de lucru etc.) 3. Declarație privind acceptarea clauzelor contractuale – Formularul nr. 9 sau modelul de contract insusit. Astfel, daca un operator economic considera ca anumite clauze îi sunt in defavoare, va solicita, motivat, autorității contractante clarificări in perioada de depunere a ofertelor (inclusiv modificarea lor) astfel încât daca aceste clauze vor fi amendate/modificate ele sa fie aduse la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați, înainte de data limita de depunere a ofertelor; 4. Ofertantul (ofertant unic, asociați, subcontractanți) vor prezenta o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că se vor respecta condițiile de mediu, sociale și cu privire la relațiile de muncă pe toată durata de îndeplinire a contractului de lucrări, care sunt in vigoare in Romania, precum si că le respecta in vederea implementării contractului – Formular nr. 10. (...) 5. Angajamentul ofertantului de a nu subcontracta subcontracta execuția lucrărilor ulterior emiterii dispoziției de începere lucrări fără acceptul autorității contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizați ca fiind subcontractanți de specialitate în cadrul ofertei în alte condiții decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, document ce va fi semnat în forma autentică – Formularul nr. 11; 6. Declaratie privind confidentialitatea ofertei depuse - Formular nr. 12; Pagina 36 din 63

7. Declaraţie privind respectarea aplicării principiilor DNSH în implementarea proiectului, respectiv în execuția lucrărilor – Formular nr. 13. Ofertantul poate să viziteze amplasamentul pentru a obține datele necesare pentru elaborarea ofertei, împreună cu o persoană desemnată din partea Autorității Contractante. Planificarea vizitei se va face la tel: Tel: +40 265471410; Fax: +40 265471376, e-mail: iernut@cjmures.ro . Potențialii ofertanți care intenționează să viziteze amplasamentul, trebuie să înștiințeze autoritatea contractantă cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru vizita amplasamentului. Nota 1: In situația in care, in scopul verificării conformității Propunerii Tehnice cu cerințele caietului de sarcini, Autoritatea Contractanta solicita clarificări/completări, atât solicitarea cat si răspunsul ofertantului se transmit in SEAP in format electronic, semnate cu semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Nota 2: In situația in care, in Specificațiile tehnice cuprinse in Caietul de sarcini si anexele la Caietul de sarcini, puse la dispoziție, care indica o anumita sursa, marca de fabrica sau de comerț, pentru un anumit produs sau/si producător nu sunt impuse in mod prohibit, Autoritatea contractanta va accepta si alte specificații tehnice ECHIVALENTE, dar cu respectarea parametrilor tehnici din documentație si care nu trebuie sa duca la modificarea soluțiilor tehnice din proiectul tehnic. Nota 3: Propunerea tehnica elaborata de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute in Caietul de sarcini. In documentația de atribuire, orice trimitere/referire la Caietul de sarcini reprezintă trimiteri și referiri la documentele tehnice publicate in SICAP anexe la Caietul de sarcini si anume: Proiect tehnic (piese scrise și piese desenate). Nota 4: Nu este permisa la ofertare modificarea soluției tehnice generale aprobata prin indicatorii tehnici ai obiectivului de investirii si/sau a cantităților a fi ofertate prezentate la nivelul Proiectului tehnic ca parte a documentației de atribuire, excepție făcând modificările aduse de către autoritatea contractanta in perioada de depunere a ofertelor prin clarificările aduse la cunoștința tuturor ofertanților postate in SICAP. Nota 5: Nu este permisa, in perioada de evaluare a ofertelor, înlocuirea documentelor prezentate inițial si/sau completarea ulterioara a documentelor din propunerea tehnica cu documente care au fost solicitate si trebuiau prezentate pana la data limita de depunere a ofertelor sub sancțiunea respingerii ofertei ca inacceptabila (art. 134 alin. 6) din HG 395/2016). Nota 6: Cu excepția eventualelor constrângeri de natură tehnică și/sau legală, în cazul în care vor exista limitări, condiționări sau restricții impuse de ofertant în raport cu cerințele caietului de sarcini, oferta va fi declarată ca fiind neconformă. Specificațiile tehnice aferente caietului de sarcini reprezintă cerințe minimale referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performantă, scop în care soluțiile ofertate în cadrul propunerii tehnice pot face referire la atingerea unor niveluri superioare. Nu se admit oferte alternative. În raport de cadrul general anterior expus Consiliul determină că autoritatea contractantă a elaborat documentaţia de atribuire, pentru a asigura ofertanţilor o informare corectă, completă şi precisă cu privire la cerinţele obiectului contractului și la modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei sectoriale, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire). ..SRL a formulat critici atât cu privire la oferta ..SRL, clasată pe locul 1, cât și critici față de ofertantele ..SRL şi .. SRL (locurile 2 și 3). Consiliul va analiza, criticile legate de oferta ..SRL câștigătoare situată pe locul 1 în clasament și în măsura în care acestea se vădesc nejustificate și se va menține clasamentul rezultat în urma aplicării criteriului de Pagina 37 din 63

atribuire, nu va mai proceda și la verificarea aspectelor legate de ofertele ..SRL şi .. SRL (locurile 2 și 3), în condițiile în care contestatoarea ..SRL nu ar mai avea interes, pentru că ofertanta nu ar mai putea accede la primul loc în clasament și implicit la câștigarea contractului de achiziției publică. Referitor la prima critică formulată se are în vedere că aceasta vizează pretinsa neconformitate a ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL și ..SRL) motivat de încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (cap. III.1.b din fisa de date). În concret ceea ce se reclamă vizează aprecierea contestatoarei vizavi de neconformitatea celor două ofertante pe considerentul că nu dovedesc capacitatea tehnică de a efectua parte din lucrările necesare executării contractului, respectiv: lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor (a. lucrări de ignifugare, b. Lucrări de limitare şi stingere incendiu, c. Lucrări de instalaţii de detecţie, semnalizare şi alarmare la incediu (IDSAI) şi (d) Lucrări de instalare si întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi -desfumare) Argumentele aduse de autoarea contestației în favoarea criticilor se bazează pe următoarele aspecte: - activităţile sus menţionate, ce fac parte din obiectul Contractului, sunt activităţi ce se realizează de către operatori economici autorizaţi / specializaţi în efectuarea respectivelor operaţiuni. în această din urmă privinţă, este relevant de subliniat că legislaţia specifică la care fac trimitere articolele din Listele de cantităţi aferente acestor activităţi specifice, prevede că astfel de operaţiuni pot fi derulate numai de către entităţi de specialitate, atestate şi/sau autorizate, fiind incidente următoarele dispoziţii: i. în ceea ce privesc lucrările de instalaţii de gaze naturale: Ordinul 132/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, emitent Autoritatea Naţionala de Reglementare in Domeniul Energiei, Art. 1 „(3) Pentru desfăşurarea de activităţi de proiectare, execuţie sau exploatare a obiectivelor/sistemelor/instalaţiilor din domeniul gazelor naturale, operatorii economici trebuie să deţină autorizaţii în conformitate cu prevederile prezentului regulament. (4) Autorizaţiile prevăzute la alin. (2) sunt emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, conform tabelului nr. 1." ii. în ceea ce priveşte activitatea de lucrări de instalaţii electrice: Ordinul 134/2021 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută şi verifică instalaţii electrice, emitent Autoritatea Naţională De Reglementare în Domeniul Energiei „Articolul 2 (1) Activităţile de proiectare, executare şi verificare a instalaţiilor electrice se realizează de către operatori economici care deţin atestate/decizii de confirmare emise în condiţiile prezentului regulament. potrivit competenţelor acordate de fiecare tip de atestat sau, după caz, potrivit competenţelor stabilite prin decizia de confirmare, cu respectarea prevederilor legii şi ale reglementărilor în vigoare. (2) Solicitarea acordării şi vizării atestatelor în domeniul energiei electrice este responsabilitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de proiectare, executare şi verificare de instalaţii electrice, care trebuie să acţioneze, în acest sens, conform prevederilor prezentului regulament." Pagina 38 din 63

iii. în ceea ce privesc lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor (a) lucrări de ignifugare, (b) Lucrări de limitare şi stingere incendiu, (c) Lucrări de instalaţii de detecţie, semnalizare şi alarmare la incediu (IDSAI) şi (d) Lucrări de instalare si întreţinere a sistemelor şi instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi (desfumare): Ordinul 87/2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor, Emitent: Ministerul Administraţiei si Internelor pentru aprobarea Metodologia de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor (...); - ofertanţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 nu au dovedit ca sunt autorizaţi să desfăşoare toate tipurile de lucrări ce fac obiectul investiţiei şi nici nu au declarat, aşa cum impunea Fişa de date şi prevederile legale, subcontractanţi autorizaţi să realizeze aceste lucrări specifice; -nu au prezentat dovezi privind autorizările necesare şi nici nu au declarat subcontractanţi pentru lucrările de instalaţii gaze, electrice sau de apărare împotriva incendiilor, încălcând astfel prevederile Fişei de date şi ale art. 193 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Această situaţie conduce la o încălcare flagrantă a principiului tratamentului egal, în condiţiile în care alţi ofertanţi - inclusiv subscrisa - au respectat întocmai cerinţele, declarând subcontractanţii şi depunând documentele justificative solicitate; -mai mult, oferta financiară a operatorilor în cauză nu este sustenabilă, întrucât nu are la bază elemente reale şi licite pentru activităţi specializate care, în mod obligatoriu, presupun costuri aferente subcontractării unor operatori autorizaţi (aşa cum prevăd si disp. art. 3 lit. jj) din Legea nr. 98/2016). Este evident că preţurile ofertate nu reflectă situaţia reală, ceea ce contravine jurisprudenţei constante a Consiliului, care a reţinut în cauze similare că „pentru autoritatea contractantă este de interes ca ofertantul să facă dovada că este abilitat să presteze activităţile amintite, indiferent de caracterul relaţiilor contractuale (subcontractare şi/sau asociere)", iar evaluarea ofertelor trebuie să fie temeinică, pe baza unor probe concludente, nu pe elemente incerte. Contestatoarea a adăugat faptul că deşi documentaţia de atribuire a prevăzut în mod expres obligaţia operatorilor economici de a demonstra, fie prin resurse proprii, fie prin subcontractanţi autorizaţi, capacitatea de a executa fiecare categorie de lucrări, operatorii economici clasaţi pe primele două locuri nu au respectat această obligaţie. Concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că ofertele operatorilor clasaţi pe locurile 1 şi 2 sunt neconforme si trebuiau a fi respinse, ţinând cont de faptul că în speţa de faţă, obiectul contractului îl reprezintă lucrări complexe de construcţii şi instalaţii la o unitate de învăţământ - şcoală, ceea ce impune, în mod evident, respectarea cu stricteţe a cerinţelor legale şi tehnice, în vederea garantării siguranţei elevilor şi personalului şcolar, iar orice derogare de la exigenţa ca lucrările să fie executate de operatori economici autorizaţi şi atestaţi echivalează cu un risc major la adresa securităţii clădirii şi a copiilor care o vor folosi. Pagina 39 din 63

Se vor reține și precizările achizitoarei în replică la cele reclamate, respectiv faptul că în documentaţia de atribuire nu există o cerinţă expresă privind prezentarea acestor autorizări. Achizitoarea a adăugat că ofertantele ..SRL și ..SRL şi-au asumat execuţia tuturor lucrărilor care fac obiectul procedurii de atribuire, respectiv a contractului, în cadrul propunerii tehnice (descrierea generală pentru fiecare dintre obiectele contractului, categoriile şi subcategoriile de lucrări, descrierea proceselor de execuţie de la predarea amplasamentului şi până la recepţia la terminarea lucrărilor, prezentarea procedurilor tehnice de execuţie, descrierea utilajelor, echipamentelor şi ale dotărilor incluse în ofertă, precum şi a resurselor umane necesare finalizării investiţiei, prezentarea listelor de cantităţi de lucrări) şi financiare, conform proiectului tehnic. Așadar problema care se impune a fi dezlegată vizează dacă documentația de atribuire impunea prezentarea autorizaţiilor/atestatelor pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor. Din examinarea documentației de atribuire Consiliul achiesează la susținerile achizitoarei și ale autoarei intervenției, potrivit cărora nicăieri în documentația de atribuire nu există cerinţa ca ofertanţii să prezinte autorizaţii/atestate pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice. Contrar celor susținute de contestatoare în cuprinsul documentației de atribuire nu a fost impusă nicio cerinţă de calificare cu privire la capacitatea tehnica de a efectua parte din lucrările necesare executării contractului respectiv pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor, care să poată conduce la pretinsa neconformitate. În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere că dispoziţiile la care contestatoarea face referire în susţinerea criticilor sale, indicate explicit, sunt reprezentate de anumite prevederi ale documentației de atribuire care, în concret în caietul de sarcini se referă la obligaţii necesar a fi respectate de către contractant/antreprenor (aşadar, în etapa de derulare/executare a contractului), astfel la cap. 10 Responsabilităţile Contractantului 10.1 Responsabilităţile cu caracter general: În raport cu obiectivele anticipate pentru Contract, responsabilităţile Contractantului sunt: i. Asigurarea planificării resurselor pe toată perioada derulării Contractului pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de Autoritatea Contractantă; (ii) Asigurarea valabilitatii tuturor autorizaţiilor si certificatelor deţinute (atât pentru organizaţia sa, cat si pentru personalul propus pentru executarea lucrărilor), care sunt necesare (conform legislaţiei in vigoare) pentru executarea lucrărilor"; (...); -Contractantul este responsabil pentru deţinerea tuturor autorizaţiilor şi certificatelor necesare conform legislaţiei în vigoare pentru execuţia de lucrări într-o formă actualizată (în Pagina 40 din 63

vigoare pe toată perioada derulării activităţilor), atât pentru organizaţia sa, cât şi pentru personalul propus. Așadar cerinţele minime revin contractantului/antreprenorului, iar nu ofertantului. În raport de prevederile anterior redate, Consiliul determină că niciunde în cuprinsul anunţului de participare şi nici în cel al fișei de date, autoritatea contractantă nu a inserat vreo menţiune cu privire la prezentarea autorizaţiilor/atestatelor pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice. Totodată nicio altă cerinţă a documentaţiei de atribuire (caiet de sarcini

etc.)

nu

prevede

obligativitatea

prezentării autorizaţiilor/atestatelor pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice pentru operatorul economic care va realiza lucrările de instalații electrice/instalații de gaze naturale sau alte autorizări specifice după cum, de altfel, nu este indicată nici vreo categorie a autorizării persoanei care va realiza aceste activităţi. Este de amintit în acest sens Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Eurpene (CJUE), pronunţată în cauza ..(S.C. ..SRL împotriva Judeţului ..) care aduce o serie de lămuriri, inclusiv asupra unui aspect similar, şi anume că principiile proporţionalităţii şi transprenţei trebuie interpretate în sensul că documentele achiziţiei nu pot fi completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale , care nu au fost prevăzute în documentaţia de atribuire. În considerarea celor antemenționate sunt relevante precizările autoarei intervenției potrivit cărora: În Fişa de date nu s-a regăsit o cerinţă expresă privind prezentarea acestor autorizaţii la momentul depunerii ofertei. Caietul de sarcini menţionează doar obligaţiile contractantului în etapa de execuţie. ..(SC ..SRL vs. Judeţul ..): „Documentele achiziţiei nu pot fi completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale care nu au fost prevăzute în aceste documente." Aşadar, critica este nefondată. - Respingerea ca inacceptabilă a unei oferte presupune constatarea că aceasta nu respectă criterii legale, tehnice, financiare sau de eligibilitate prevăzute în documentaţia de atribuire şi în legislaţie (Directiva 2014/24/UE transpusă în legislaţia naţională, precum şi Legea nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016). - Într-o situaţie asemănătoare, într-un dosar din România (2908/107/2024), instanţa a constatat că: • În măsura în care autoritatea contractantă ar fi respins ca inacceptabile candidaturile unor societăţi (similar locurilor 1 şi 2 din cazul nostru) pentru neindicarea subcontractanţilor în ofertă, s-ar fi adus o atingere nepermisă legislaţiei comunitare (Directiva 2014/24/UE, art. 63 alin. 1). • Subcontractarea nu era prevăzută în documentaţia de atribuire ca cerinţă obligatorie aferentă capacităţii tehnice. • Chiar dacă ar fi fost prevăzută, neindicarea subcontractanţilor în etapa de evaluare nu poate constitui motiv de respingere a candidaturii unui ofertant. Pagina 41 din 63

In ceea ce priveste autorizarea ofertantilor, CJUE a stabilit urmatoarele: - articolul 58 din Directiva 2014/24/UE privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE (Directiva 2014/24/UE) coroborat cu principiile proportionalitatii si transparentei garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24/UE trebuie interpretat in sensul ca autoritatea contractanta are posibilitatea de a impune drept criterii de selectie obligatii rezultate din reglementari speciale aplicabile unor activitati care sunt susceptibile sa trebuiasca sa fie realizate in cadrul executarii unui contract de achizitii publice si care nu au o importanta semnificativa; - principiile proportionalitatii si transparentei trebuie interpretate in sensul ca documentele achizitiei nu pot fi completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementari speciale aplicabile unor activitati legate de contractul ce urmeaza sa fie atribuit care nu au fost prevazute in aceste documente si pe care autoritatea contractanta nu a intentionat sa le impuna operatorilor economici in cauza; - articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24/UE trebuie interpretat in sensul ca un ofertant nu poate sa fie exclus de la o procedura de atribuire a unui contract pentru motivul ca nu a desemnat subcontractantul caruia intentioneaza sa ii incredinteze executarea unor obligatii rezultate din reglementari speciale aplicabile activitatilor legate de contractul in cauza si care nu sunt prevazute in documentele achizitiei CJUE a clarificat, asadar, faptul ca: -autoritatea contractanta nu poate sanctiona ofertantii pentru neprezentarea unor autorizatii prevazute de legislatia speciala in cazul in care aceasta obligatie nu era mentionata in mod expres in documentatia de atribuire in cauza; -ofertantul nu poate fi sanctionat pentru faptul ca nu a nominalizat un subcontractant caruia intentioneaza sa ii incredinteze executarea unor obligatii rezultate din legislatia speciala si care nu sunt prevazute in documentatia de atribuire. Constatându-se faptul că nicio cerinţă de calificare şi/sau subsumată abilităţii legale a ofertantului privind abordarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale, lucrărilor de instalaţii electrice și lucrărilor din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice nu a fost impusă prin documentaţia de atribuire, pretinsa neconformitate şi/sau inacceptabilitate a ofertantelor reclamate ..SRL și ..SRL neputându-se stabili în baza unor cerinţe neprecizate în documentație motiv pentru care se constată caracterul nefondat al criticilor aduse de autoarea contestației. Așadar, mai întâi, este de observat că sunt aduse critici care vizează aspecte legate de derularea contractului (în sarcina antreprenorului) și nu sunt incidente ofertanților la momentul depunerii ofertelor, ci dimpotrivă, după cum s-a arătat, conținutul documentației de atribuire se referă la obligații ale

antreprenorului, respectiv o obligație pe care operatorul declarat câștigător o va urmări în etapa execuției lucrărilor, cum justificat apreciază Comisia Europeană în documentul menționat și CJUE în numeroase spețe, exemplu fiind cauza C-295/20 Sanresa UAB împotriva Aplinkos Apsaugos departamentas prie Aplinkos ministerijos CJUE menționează expres că „Articolul 70 din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca oferta unui ofertant să fie respinsă pentru simplul motiv că acesta nu face dovada, la momentul depunerii ofertei sale, că îndeplinește o Pagina 42 din 63

condiție de executare a contractului în discuție”. În același sens s-a pronunțat Consiliul și prin decizia nr. . din 03.12.2024. Respectiva cerință pretinsă a fi neîndeplinită vizează activități care intră în sarcina antreprenorului, fiind o condiție de executare a contractului, astfel cum a fost precizat în caietul de sarcini. În acest sens, CJUE s-a pronunțat, în 8 iulie 2021, în cauza C- 295/20, „Sanresa” UAB: 62 În plus, în temeiul articolului 58 din Directiva 2014/24, un ofertant este obligat, pentru a putea fi admis să participe la o procedură de atribuire a unui contract, să demonstreze că îndeplinește, la momentul depunerii ofertei sale, criteriile calitative de selecție enumerate la articolul 58 alineatul (1) primul paragraf literele (a)-(c) din această directivă. În schimb, el poate aștepta să i se atribuie contractul pentru a face dovada că îndeplinește condițiile de executare a contractului. Astfel, criteriile calitative de selecție permit autorității contractante să nu admită să participe decât operatori economici ale căror capacități tehnice și profesionale, întemeiate pe experiența lor recentă, lasă să se înțeleagă că vor fi în măsură să execute contractul în discuție, obținând, dacă este nevoie, autorizațiile sau logistica necesare. În plus, a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă, așadar, să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței, garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată. 63 În aceste condiții, trebuie să se răspundă la a treia întrebare că articolul 70 din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că se opune ca oferta unui ofertant să fie respinsă pentru simplul motiv că acesta nu face dovada, la momentul depunerii ofertei sale, că îndeplinește o condiție de executare a contractului în discuție

. Totodată, pentru a se pronunța asupra celor reclamate, Consiliul are în vedere că documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice potrivit căruia Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei, însoţită de documentele sau de documentul unic de achiziţie european, în conformitate cu dispoziţiile art. 193-197, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare stabilite de autoritatea contractantă precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, în condiţiile art. 57 alin. (4) din Lege. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții șiau însușit documentația de atribuire fără rezerve (elocvente în acest sens sunt, ex multis, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7g222g79, decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6e77d24g, decizia nr. 3.891 din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 72792223d, decizia civilă nr. 176 din 21 august 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 985333e48, decizia nr. 1.738 din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g8e8223g8, și decizia civilă Pagina 43 din 63

nr. 288 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 597ee7239), raționament valabil și în speța curentă – participând cu ofertă la competiție, ofertanții au acceptat regulile de participare publicate de autoritatea contractantă. Așa cum a fost anterior reținut, niciunde în cuprinsul anunţului de participare şi nici în cel al fișei de date, autoritatea contractantă nu a inserat vreo menţiune cu privire la autorizațiile a căror pretinsă lipsă este reclamată, fapt pentru care critica adusă se bazează, de fapt, pe o cerinţă neprevăzută în documentație. Autoarea contestației susține prin concluziile scrise formulate Contrar celor afirmate de autoritate, nu am contestat un simplu aspect formal, ci lipsa capacităţii ofertanţilor de a executa lucrările pentru care legea impune autorizări specifice, împrejurare ce conduce la neconformitatea ofertelor depuse de aceştia. și Nu am susţinut că trebuiau depuse autorizaţiile în sine a momentul ofertării, ci am arătat că în Fişa de date existau două obligaţii clare: -dovedirea capacităţii de exercitare a activităţii profesionale la momentul depunerii ofertei (cap. III.1.1.b); -obligaţia expresă de a nominaliza subcontractanţii şi de a depune acordurile de subcontractare odată cu oferta (cap. III.1.3.a). Însă, tot prin concluziile scrise reclamă Totodată, fundamental greşită este şi afirmaţia „lipsa autorizărilor poate fi remediată ulterior, pe parcursul derulării contractului". Dacă s-ar accepta ca lipsa autorizaţiilor să fie „remediată ulterior", întreaga procedură de atribuire şi scopul existenţei Fişei de date şi al Caietului de sarcini ar fi golite de conţinut. (...) Astfel, simpla asumare a executării tuturor lucrărilor, fără dovada resurselor şi autorizărilor cerute, încalcă cerinţele exprese ale documentaţiei şi conduce la o ofertă neconformă. Potrivit art. 65 alin. (2) și art. 133 alin. (1) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. De asemenea, în baza art. 127 alin. (1) lit. f) din același act normativ, comisia de evaluare are atribuția verificării conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini. De asemenea, art. 137 alin. (2), lit. b) din normele metodologice stabilește că oferta este considerată inacceptabilă dacă a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire. Evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele (sau la aceleași, însă diminuate ori majorate). Pe de altă parte, dispozițiile coroborate ale Legii nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, stabilesc în sarcina autorităților contractante obligația ca, în evaluarea ofertelor, să aplice propria documentație de atribuire care guvernează licitația, documentație rămasă definitivă prin neatacare. Pagina 44 din 63

O astfel de interpretare a fost în mod constant subliniată de jurisprudența CJUE, aceasta statuând că „în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit” (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39)". Totodată, conform considerentelor expuse în cauza Pippo Pizzo „principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență - care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată)”. În Hotărârea din 14 iunie 2017, Medipac - Kazantzidis, C-6/05, EU:C:2007:337, CJUE a precizat că obligația de transparență „interzice autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de ofertă întemeindu-se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte” (punctul 54). Deosebit de relevantă va fi reținută concluzia Curții de Justiție a Uniunii Europene regăsită în Hotărârea din 16 aprilie 2015, cauza C- 278/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Alba Iulia, în procedura SC . SRL împotriva Spitalului . Articolul 23 alineatul (8) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1251/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011, nu este aplicabil unui contract de achiziții publice a cărui valoare nu atinge pragul de aplicabilitate prevăzut de această directivă. În cadrul unui contract de achiziții publice care nu intră sub incidența directivei menționate, dar care prezintă un interes transfrontalier cert, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, normele fundamentale şi principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament şi nediscriminării, precum şi obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplineşte cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat. Aceeași instanță de la Luxemburg a statuat că obligația de transparență are ca scop în special să garanteze că este înlăturat riscul de arbitrar din partea autorității contractante (Hotărârea Curții de Justiție Pagina 45 din 63

a Uniunii Europene în cauza SAG ELV Slovensko şi alții, C-599/10, EU:C:2012:191, punctul 25, precum şi jurisprudența acolo citată). În Hotărârea pronunțată la data 26.01.2023 în cauza ..având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, CJUE s-a pronunțat astfel: „68 Astfel cum reiese din răspunsul dat la prima întrebare, pentru a nu a lipsi de substanță larga putere de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili criteriile de selecție pe care intenționează să le impună operatorilor economici drept condiții de participare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții, obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. 69 Prin urmare, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză”. Curtea a decis astfel: (…) 2) Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 3) Articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printro convenție de subcontractare. Nefiind prevăzută la nivelul documentației de atribuire o cerință în sensul prezentării unor autorizaţii/atestate pentru lucrările de instalaţii de gaze naturale, lucrările de instalaţii electrice și lucrările din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice pentru operatorul economic în această etapă a procedurii de atribuire, sunt neîntemeiate criticile contestatoarei, Pagina 46 din 63

decizia autorității contractante fiind luată cu respectarea propriei documentații de atribuire. Fără îndoială că lucrările trebuie executate cu respectarea dispozițiilor legislației specifice, însă aceste aspecte țin de derularea contractului, achizitoarea asumându-și răspunderea de a nu solicita și, implicit, de a nu verifica, la momentul evaluării ofertelor, autorizarea operatorilor economici pentru realizarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale, lucrărilor de instalaţii electrice și lucrărilor din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări pentru care sunt necesare autorizări specifice. Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și în ceea ce privește pretinsa lipsă a declarării subcontractanților ca cerinţă obligatorie aferentă capacităţii tehnice, în același sens sunt și cele reținute de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 2328/2022 din 07.10.2022, în care s-a reținut, între altele, că dispozițiile legale privind necesitatea declarării subcontractanților nu sunt aplicabile în speță, necesitatea prezentării autorizațiilor neconstituind un criteriu de calificare sau o cerință privind capacitatea de exercitare a activității/capacității tehnice și/sau profesionale ca părți ale documentației de atribuire (fișa de date și/sau anunțul de participare). Cu titlu jurisprudențial sunt și considerentele Deciziei nr. . a Înaltei Curți de Casației și Justiție (care poate fi accesată la h.), aceasta reținând că «personalul nu trebuie, în mod necesar, să fie angajat al ofertantului sau al unuia dintre membrii asocierii, în baza vreunui contract de muncă, de colaborare etc, la data depunerii ofertei, ci aceștia trebuie să prezinte la momentul depunerii ofertei, doar o declarației de disponibilitate». Astfel, Consiliul reține că practica nouă tinde să se alinieze în sensul interpretării legislației spre dezideratul promovării concurenței și al proporționalității, și nu în sensul restricționării artificiale a competiției prin interpretări secvențiale ale legislației. Decizia instanței de judecată citată a dat câștig de cauză petentului, arătând că legislația nu impune ca specialiștii deținători de autorizații să aibă o anumită calitate în contract, nici chiar aceea de prestator, fiind suficientă, la momentul depunerii ofertei, o declarație de disponibilitate. Cu titlul de practică jurisdicțională recentă în sensul expus, prezintă relevanță în cauză: - Decizia nr. . În condițiile în care s-ar admite raționamentul autorității contractante că pentru orice activitate trebuie să se regăsească subcontractantul de specialitate aferent, înseamnă, pe de o parte, că sarcina administrativă nu s-a ușurat, iar pe de altă parte, că în lege există numeroase dispoziții inaplicabile, inutile, lipsite de sens, aspect inadmisibil în drept. Cum regulamentele sunt acte juridice definite în articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), având aplicabilitate generală, fiind obligatorii în toate elementele sale și având aplicare directă în toate țările Uniunii Europene (UE), a admite teza contrară că este obligatorie declararea tuturor subcontractanților încă din etapa depunerii ofertelor încalcă normele citate. (...) Pagina 47 din 63

În speța supusă analizei Consiliului, situația este mult mai favorabilă ofertantei contestatoare, aceasta demonstrând că are acces la personal autorizat/atestat, în baza unor contracte de furnizare cu montaj inclus, ori la momentul depunerii ofertei, astfel de dovezi sunt suficiente. Față de toate aceste argumente, Consiliul reține că este lipsit de orice relevanță juridică faptul că nu ofertanta, în mod nemijlocit, va executa lucrările la ascensoare, la instalațiile electrice și la instalațiile de gaze, acestea fiind în sarcina operatorilor economici ., și că niciunul dintre acești operatori economici nu a fost declarat subcontractant, în condițiile în care atât documentația de atribuire, cât și legislația invocată nu obligă ofertanta la declararea ca subcontractanti a operatorilor economici care vor executa aceste lucrări. - Decizia nr. . Așa cum a subliniat Comisia Europeană, excluderea din procedura de licitaţie a unui ofertant care nu a desemnat un operator ca subcontractant în scopul demonstrării respectării anumitor criterii referitoare la capacitatea tehnică şi profesională care decurg din prevederile unor legi speciale neprevăzute în contractul de achiziţie în cazul în care ofertantul în cauză a ales o altă formă contractuală de implicare a specialiştilor în contract, adică un contract de furnizare/prestare de servicii sau a depus o declaraţie de disponibilitate din partea specialiştilor, ar fi contrară articolului 63 din directivă şi principiului proporţionalităţii. De asemenea, articolul 63 alineatul (1) din directiva privind achiziţiile publice prevede în mod expres că „un operator economic poate (...) să recurgă la capacităţile altor entităţi, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea" în ceea ce priveşte criteriile prevăzute la articolul 58 alineatul (4) din directivă, existând, astfel, posibilitatea pentru ofertanți să numească inclusiv prestatori de servicii pentru astfel de activități cu pondere minoră. - Decizia nr. . Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și vizavi de susținerea precum că ..S.R.L. nu deţine un laborator autorizat, respectiv o autorizație valabilă pentru acesta, nici subcontractanții acestuia, și chiar dacă ar deţine un laborator autorizat în condiţii de legalitate, nu ar putea sa desfasoare activitatile de analiza și încercări, tinand cont de principiile de imparţialitate reglementate de Ordinul MDLPA nr. 838/2021 (contestatoarea apreciază că doar un subcontractant (iar nu un simplu furnizor) ar fi putut îndeplini această solicitare din documentaţia de atribuire. În stabilirea acestei finalități se are în vedere faptul că serviciile laboratorului autorizat pentru teste nu fac parte din obiectul contractului de achiziţie, sens în care acestea pot fi realizate de furnizori și nu de subcontractanți, fiind relevantă invocarea autoarei intervenției a Notificării cu privire la interpretarea calității de furnizor și subcontractant în contractul de achiziție publică/sectorial, publicată în 12.05.2022, fiind de interes de redat următoarele: ”Din analiza prevederilor art. 3 alin. (1) lit. w) și lit. yy) din Legea nr. 98/2016 și respectiv, ale art. 3 alin. (1) lit y) și zz) din Legea nr. 99/2016, rezultă că furnizorul este entitatea care furnizează produse/prestează servicii către contractant, iar subcontractantul execută anumite părţi sau elemente ale lucrărilor/serviciilor, răspunzând de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop. Prin urmare, subcontractantul îndeplineşte activităţi care fac parte din obiectul contractului încheiat între contractantul principal și autoritatea contractantă, fiind implicat în procesele tehnologice/specifice de îndeplinire a obiectului contractului. De asemenea, textul de lege precizează în mod explicit că punerea la dispoziţie a unui utilaj sau furnizarea de materiale/bunuri în cadrul unui contract de achiziţie publică nu este considerată subcontractare în sensul prezentei legi. Spre deosebire de subcontractant, furnizorul doar pune la dispoziția contractantului principal sau chiar subcontractantului produse sau servicii, după caz, fără a interveni în desfășurarea unor etape din acel contract, nefiind astfel implicat direct în executarea contractului de achiziţie publică. Totodată, spre deosebire de furnizor, subcontractantul e considerat participant în procedura de atribuire (art. 53 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 66 alin. (1) din Legea nr. 99/2016), fiindu-i aplicabile, pe cale de consecință, inclusiv dispozițiile legale ce reglementează conflictul de interese. (...). Pagina 48 din 63

Astfel, demarcația dintre cele două calități este dată de următorul aspect : în cazul furnizorului, accentul cade pe punerea la dispoziție a produselor/serviciilor, acceptat fiind și că furnizorul le poate instala ori amplasa (ori prestează servicii către contractant, potrivit art. 3 lit. w) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 lit. y) din Legea nr. 99/2016), pe când în cazul subcontractantului acesta furnizează/prestează/execută în mod direct produse/servicii/lucrări, activități care sunt parte din obiectul contractului de achiziție publică. În ceea ce-l privește pe subcontractant (dar nu și pe furnizor), pot apărea situații potențial generatoare de conflict de interese, de aceea autoritatea/entitatea contractantă este obligată să asigure publicitatea datelor de identificare ale subcontractantului propus în aceleași condiții în care este obligată să asigure publicitatea datelor ofertantului.” (...) Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și cu privire la pretinsa subcontractare care se impunea vizavi de nominalizarea unor subcontractanți care să fie autorizați, în cazul în care ofertanta nu deține autorizațiile/atestatele reclamate. În stabilirea acestei finalități se are în vedere că în ceea ce privește ofertanta ..S.R.L., Consiliul reține că aceasta a dovedit că are acces la specialiști autorizați, nefiind necesar a nominaliza acești operatori drept subcontractanți. Nu se poate admite raționamentul autoarei contestației precum că pentru orice activitate trebuie să se regăsească subcontractantul de specialitate aferent. Cum la capitolul aferent cerințelor de exercitare a activității profesionale nu există solicitate astfel de autorizații, iar caietul de sarcini nu face referire la obligativitatea indicării în această etapă a specialiștilor respectivi, drept subcontractanți se acoperă pe deplin cerințele legale incidente. În mod similar instanțele de judecată au avut aceeași abordare, prezentând relevanță Decizia nr. 2026 din 28 iulie 2022 a Curții de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ şi fiscal, cod ReJust 599829d37, din care cităm: [...] cerința referitoare la prezentarea autorizațiilor indicate de intimată, nefiind o cerință a documentației de atribuire, nu poate constitui motiv de respingere a ofertelor. [...] argumentul potrivit căruia ″nu pot fi eludate dispozițiile imperative ale legii într-o procedură de achiziții publice″ nu se confirmă, în condițiile în care nu se neagă necesitatea deținerii acestor autorizații la momentul implementării obiectivului de investitiții, ci doar că dovada deținerii acestora nu se impune la momentul evaluării ofertelor, aşa încât nu poate constitui motiv de excludere a ofertantului. (...) Prestarea unor servicii care nu fac parte din obiectul contractului, ci sunt activităţi auxiliare/conexe acestora, necesare în derularea contractului pentru respectarea prevederilor legale incidente (este vorba de legislaţia privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice; Instalarea si întreţinerea sistemelor si instalaţiilor de limitare si stingere a incendiilor; proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale şi cea de proiectare a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei) nu face obiect al prezentei proceduri pentru a fi obligatorie subcontractarea acestor servicii, fiind suficientă prestarea acestor servicii pe baza unui contract de prestării servicii. Aşa încât, corect a reţinut Consiliul că evaluarea ofertei contestatoarea s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale şi a documentaţiei de atribuire. De altfel, jurisprudenţa CNSC şi a instanţelor, este constantă în sensul că deşi este la latitudinea operatorilor economici de a declara o companie care prestează servicii pe un contract de achiziţie drept subcontractor sau furnizor, această posibilitate este legată în mod direct, şi deci limitată, de specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini. In cazul în care terţa companie nu acoperă cerinţe minime de calificare, nu este necesar a fi declarat subcontractant sau terţ susţinător. Ca atare, afirmaţia petentei, în sensul că exista obligaţia de a declara respectiva societate ca fiind subcontractant, este neîntemeiată, în condiţiile în care aceasta din urmă are doar calitatea de furnizor de servicii, fiind corect invalidată de Consiliu. Pagina 49 din 63

In lumina celor expuse, constatând legalitatea şi temeinicia deciziei contestate, Curtea urmează să respingă plângerea formulată de autoritatea contractantă, ca nefondată.” Este de amintit și Hotărărea Curții (Camera a treia) din 26 ianuarie 2023 în cauza C-403/21, prin care s-a statuat: Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară: 1) Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 2) Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 3) Articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr-o convenție de subcontractare. În același sens este de amintit și Hotărârea nr. 487/09.07.2025 pronunțată de Curtea de Apel Alba–Iulia, Secția de Contencios, Administrativ și Fiscal, invocată de autoarea intervenției. Niciuna dintre părți nu tăgăduiește necesitatea respectării, în derularea contractului, a legislației specifice, însă litigiul dintre părți a privit modul de aplicare, în etapa de evaluare a ofertelor, a unor cerințe care nu au fost prevăzute în documentația de atribuire, concluzia fiind că întrucât nu au fost solicitate (nefiind prevăzută la nivelul documentației de atribuire o cerință în sensul declarării în cadrul ofertei a unui operator economic autorizat pentru realizarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale, lucrărilor de instalaţii electrice și lucrărilor din domeniul apărării împotriva incendiilor sau pentru alte lucrări care sunt necesare autorizări specifice, o ofertă nu poate fi respinsă ca neconformă pentru o cerinţă care nu este prevăzută explicit în documentaţia de atribuire, în special în anunţul de atribuire/fișa de date. În raport de cele anterior reținute se constată caracterul nefondat al criticii aduse. Pagina 50 din 63

O altă critică aduse de contestatoare vizează pretinsa neconformitate a ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi, motivat de lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile, în formă autentică notarială. Argumentul decisiv adus de contestatoare în favoarea criticii formulate se bazează pe faptul că analizând documentele depuse de ceilalţi 3 ofertanţi şi având în vedere definiţia actului autentic ca fiind un „înscris care a fost întocmit de un notar public ori de altă autoritate competentă, care a fost citit, verificat şi atestat de către acesta în prezenţa părţilor, potrivit procedurii prevăzute de lege", apreciază că niciunul nu a depus un astfel de document, fiind depusă o simplă declaraţie ca înscris sub semnătură privată. Contestatoarea a adăugat că acceptarea unor simple declaraţii sub semnătură privată, în locul actelor autentice notariale expres cerute prin documentaţia de atribuire, contravine principiului tratamentului egal, consacrat de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Cerința a cărei pretinsă neîndeplinire este reclamată se regăsește astfel formulată la nivelul fișei de date, la secțiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice: Propunerea tehnică va cuprinde următoarele: (...) 5. Angajamentul ofertantului de a nu subcontracta execuția lucrărilor ulterior emiterii dispoziției de începere lucrări fără acceptul autorității contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizați ca fiind subcontractanți de specialitate în cadrul ofertei în alte condiții decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, document ce va fi semnat în forma autentică – Formularul nr. 11; Achizitoarea a explicat că cerinţa privind prezentarea declaraţiei Angajament de a nu subcontracta execuţia lucrărilor ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări fără acceptul autorităţii contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fund sub contractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, document ce va fi semnat în forma autentică - Formularul nr. 11, s-a interpretat de către comisia de evaluare că documentul ce va fi semnat în forma autentică este acordul de subcontractare care se va prezenta în cazul subcontractării execuţiei lucrărilor de către ofertantul câştigător/contractant ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări, cu acceptul autorităţii contractante către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fiind subcontractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Deopotrivă de valide sunt și apărările aduse chiar de societatea câștigătoare intervenientă care a susținut următoarele: Nu se menţionează expres „notarială", care este un element adus in plus de catre Contestatar . Legea nr. 455/2001, art. 25 alin. (1): „Înscrisul în formă electronică, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe certificat calificat şi generată prin dispozitiv securizat, este asimilat înscrisului autentic." Pagina 51 din 63

Subscrisa a prezentat documente cu semnătură electronică certificată, respectând integral cerinţa. Critica constatatoare cu privire la neconformitatea ofertelor depuse de către ceilalţi trei ofertanţi, respectiv lipsa angajamentului de a nu subcontracta serviciile în formă autentică notarială, transmitem că cerinţa, aşa cum a fost prezentată în fişa de date, se referă la: ”Angajamentul ofertantului de a nu subcontracta subcontracta execuţia lucrărilor ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări fără acceptul autorităţii contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fiind subcontractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, document ce va fi semnat în forma autentică - Formularul nr. 11;" , nespecificându-se nicăieri sintagma autentică notarială. O semnătură autentică este o expresie care se referă la o semnătură electronică validă, deşi în mod uzual se folosesc termenii de semnătură electronică simplă, avansată şi calificată pentru a descrie diferite niveluri de securitate şi valoare juridică. Semnătura autentică, în acest context, garantează că un document este legal, nu a fost modificat şi provine de la o sursă de încredere, prin utilizarea unui certificat digital şi a infrastructurii cu cheie publică. În cadrul procedurii, documentele au fost semnate, cel puţin de către subscrisa, cu semnătură electronică certificată, furnizată de un furnizor certificat. O semnătură electronică este considerată autentică atunci când: Asigură autenticitatea sursei: Garantează că documentul provine de la persoana care a semnat. Asigură integritatea documentului: Verifică că documentul nu a fost modificat după semnare. Identifică semnatarul: Permite identificarea unică a persoanei care a aplicat semnătura. Nu permite negarea (nerepudierea): Semnatarul nu poate respinge ulterior faptul că a semnat documentul. Din examinarea ofertei depusă de oferta declarată câștigătoare ..SRL Consiliul reține că ofertanta a depus Formularul 11 respectiv: ANGAJAMENT Subsemnatul ..domiciliat (...) in calitate de reprezentant al Ofertantului SC ..SRL la procedura pentru atribuirea contractului de Execuț ie lucrări în cadrul proiectului “. și gestionarea inteligentă a energiei la clădirea ., mă angajez să nu subcontractez execuția lucrărilor care fac obiectul procedurii de achiziție în cauză, ulterior emiterii dispoziției de începere lucrări, fără acceptul autorității contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizați ca fiind subcontractanți de specialitate în cadrul ofertei în alte condiții decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Data 24.07.2025 Reprezentant legal Ofertant unic SC ..SRL Administrator ... Scopul procedurii și al îndeplinirii contractului nu se poate face altfel decat în condiții legale. Angajamentul la care se face referire, sub orice formă ar fi depus și intocmit, se supune legii. Documentul reclamat este un angajament prin care ofertanta ..SRL transmite: "(...) mă angajez să nu subcontractez execuţia lucrărilor care fac obiectul procedurii de achiziţie în cauză, ulterior emiterii dispoziţiei de începere lucrări, fără acceptul autorităţii contractante, către operatori economici care nu au fost nominalizaţi ca fiind subcontractanţi de specialitate în cadrul ofertei în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 219 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 151 din Anexa la H.G. nr. 395/2016". Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea prevede la art. 4 - Efecte juridice în funcţie de tipul de semnătură electronică următoarele: Pagina 52 din 63

(1) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, în condiţiile art. 25 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Semnătura electronică calificată produce aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografă. (2) Documentul electronic emis de către o autoritate sau o instituţie publică sau de către o persoană în exercitarea şi în limitele atribuţiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată sau care are aplicat un sigiliu electronic calificat este asimilat unui înscris autentic. (3) În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplineşte această cerinţă dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condiţiile prezentei legi, produce aceleaşi efecte precum semnătura olografă. (4) În cazul în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă a unui act juridic, documentul electronic îndeplineşte această cerinţă dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată, o semnătură electronică avansată sau cu o semnătură electronică simplă în condiţiile alin. (9). (5) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri: a) actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituţie publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat; b) documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligaţiilor care s-au născut din documentul electronic; c) părţile au agreat în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Părţile confirmă prin acelaşi act faptul că au înţeles riscurile şi sarcina probei privind semnătura electronică avansată. În cazul raporturilor juridice în care ambele părţi sunt profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înscrisul distinct se poate semna şi cu semnătură electronică avansată. (6) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată, emis de o persoană juridică de drept privat, şi utilizată într-un sistem închis produce în acel sistem închis aceleaşi efecte juridice ca şi un înscris semnat cu o semnătură olografă. (7) În interacţiunea dintre utilizatorii unui sistem electronic închis, membrii sistemului pot agrea valoarea şi efectele juridice pentru orice tip de semnătură electronică. (8) Prevederile alin. (7) sunt aplicabile pentru orice sistem electronic în care toţi participanţii sunt identificaţi cu un nivel de asigurare ridicat sau substanţial, în conformitate cu punctele 2.1.2 şi 2.1.3 din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1.502 al Comisiei din 8 septembrie 2015 de stabilire a unor specificaţii şi proceduri tehnice minime pentru nivelurile de asigurare a încrederii ale mijloacelor de identificare electronică în temeiul art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă. Aceste sisteme electronice sunt supuse unui proces de auditare, care va trebui repetat cel puţin o dată la doi ani şi care vizează cel puţin securitatea datelor şi garantarea trasabilităţii tuturor acţiunilor utilizatorilor din sistem ce vizează autentificarea şi semnarea electronică. Prin ordinul prevăzut la art. 10 alin. (4) se vor stabili obiectivele concrete ale procesului de auditare şi procedura prin care autoritatea de supraveghere şi control în domeniu menţine evidenţa acestor audituri. (9) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă produce aceleaşi efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă, în oricare dintre următoarele cazuri: a) în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani, cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului; b) înscrisul semnat cu o semnătură electronică simplă este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoaşterea putând să rezulte şi din faptul neechivoc al executării în tot sau în Pagina 53 din 63

parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligaţiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică; c) în cazul în care ambele părţi sunt profesionişti în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea au agreat în mod expres, printr-un înscris semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe. Părţile confirmă prin acelaşi act că au înţeles riscurile şi sarcina probei privind semnătura electronică simplă. (10) În sensul art. 309 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele juridice în care una dintre părţi este profesionist pot fi probate şi fără a exista un înscris în formă electronică semnat. În cazul în care se încheie un înscris în formă electronică, proba acestuia poate fi făcută prin orice tip de semnătură electronică aplicată pe acesta. (11) Dacă legea impune încheierea unui act juridic prin înscris autentic, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară autentificarea potrivit dispoziţiilor legale aplicabile, dispoziţiile prezentei legi nefiind aplicabile în acest caz. Față de cele anterior precizate Consiliul determină că formularul depus respectă rigorile documentației de atribuire. Chiar și în condițiile în care s-ar aprecia că respectivul înscris reprezintă o declaraţie sub semnătură privată fiind necesară depunerea unui act autentic notarial, așa cum a susținut și intervenienta măsura de a descalifica un ofertant pentru forma de prezentare a unui document, care nu ar satisface anumite cerinte de prezentare ar fi vadit disproporționată în raport cu scopul contractului deoarece, acesta ar putea oricând, la o solicitare de clarificari să prezinte documentul în orice altă formă, atata timp cat inforamtiile transmise nu se modifica, nu ar aduce nici un element nou, in cadrul ofertei deja depuse si ar putea fi in cel mai rau caz decat un viciu de forma. În sensul Legii nr. 98/2016, un viciu de formă este o eroare sau o omisiune într-un document care poate fi corectată sau completată în mod clar, fără a fi aducător de avantaj incorect pentru ofertant sau a modifica sensul documentului. Consiliul constată că cerința astfel cum a fost explicitată de autoritatea contractantă și autoarea intervenției respectă principiul proporționalității, astfel că nu poate fi sancționată pretinsa neîndeplinire a acesteia în baza aprecierilor contestatoarei. Consiliul face apel la principiile statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, principii printre care se regăsește și acela al proporționalității, înțeles ca fiind egală măsură între ceea ce se cere și ceea ce se oferă, respectiv între ceea ce se face și cum se sancționează. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curții din 5 mai 1998, National Farmers' Union și alții, C-157/96, pct. 60). O măsură de respingere a ofertei ..SRL, motivat de cele susținute de contestatoare ar fi disproporționată și netemeinică, atâta vreme cât așa cum a fost anterior reținut a fost prezentat angajamentul - Formularul 11, cu semnătură electronică certificată. Pagina 54 din 63

În raport de cele anterior reținute se constată caracterul nefondat al criticii aduse. O altă critică adusă de contestatoare vizează pretinsa neconformitatea ofertelor depuse de ceilalţi 3 ofertanţi motivat de lipsa dovezii respectării ISO 10005/2007 pentru planul calităţii. Argumentul decisiv adus de contestatoare în favoarea criticii se bazează pe faptul că oferta celor 3 participanţi la procedură nu dovedeşte că activităţile ce fac obiectul contractului vor fi realizate în conformitate cu standardul ISO 10005/2007, în lipsa depunerii Certificatului ISO eliberat de organismele competente. Astfel concluzia la care ajunge contestatoarea este aceea că planul calităţii nu poate fi considerat conform cu cerinţele obligatorii din documentaţia de atribuire, iar ofertele trebuiau declarate neconformă, în sensul art. 2 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 98/2016 şi art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Se vor reține și argumentele aduse de autoritatea contractantă în replică la cele reclamate, respectiv: Toţi ofertanţii au prezentat în cadrul propunerii tehnice Planul/Manualul calităţii specific lucrărilor care fac obiectul prezentei proceduri de atribuire, iar conform Caietului de Sarcini, cap. 6.1. Planul calităţii, ofertantul câştigător, în calitate de Contractant, va executa toate activităţile din cadrul Contractului în conformitate cu Planul calităţii. In acelaşi timp, lipsa depunerii Certificatului ISO 10005/2007 eliberat de organismele competente nu reprezintă un motiv de declarare a neconformităţii ofertelor, deoarece în documentaţia de atribuire nu există o cerinţă expresă privind prezentarea acestui certificat, ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. Considerentele anterior reținute de Consiliu vizavi de pretinsa neconformitate a ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL și ..SRL) motivat de încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (cap. III.1.b din fisa de date) rămân valabile și în acest caz. Așa cum s-a reținut anterior evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele (sau la aceleași, însă diminuate ori majorate). Cerințele privind modul de întocmire a ofertelor, prezentarea documentelor de calificare nu trebuie să depindă de modul în care sunt înțelese la un moment dat de către o societate ofertantă, dincolo de exprimarea din documentația de atribuire, fiind imperativ ca autoritatea să asigure operatorilor economici o înțelegere/interpretare unitară, decurgând din informarea lor completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Consiliul are în vedere că dispoziţiile la care contestatoarea face referire în susţinerea criticilor sale, indicate explicit, sunt reprezentate de anumite prevederi ale documentației de atribuire care, în concret în caietul de sarcini se referă la obligaţii necesar a fi respectate de către contractant/antreprenor (aşadar, în etapa de derulare/executare a contractului), astfel la capitolul 6.1 „Planul Calităţii" sunt menționate următoarele: Pagina 55 din 63

6 Managementul calităţii şi managementul documentelor 6.1 Planul calităţii Contractantul va executa toate activităţile din cadrul Contractului în conformitate cu Planul calităţii, care trebuie redactat în conformitate cu standardul SR EN ISO 9001:2015 sau echivalent şi cu respectarea instrucţiunilor standardului SR ISO 10005:2007 "Linii directoare pentru planurile calităţii" şi în conformitate cu reglementările în materie de sistem de management al calităţii în construcţie (inclusiv, clar fară a se limitata la conţinutul Anexei 2 clin I1G 766/1997. cu modificările şi completările ulterioare). Așadar cerinţele minime revin contractantului/antreprenorului, iar nu ofertantului. Și față de susținerile contestatoarei, autoarea intervenției formulează apărări pe care Consiliul le apreciază concludente: Contestatarul invocă lipsa dovezii respectării ISO 10005/2007 si ISO9001/2015 Caietul de sarcini, cap. 6.1 „Planul Calităţii": „Contractantul va executa toate activităţile în cadrul contractului în conformitate cu Planul Calităţii, care trebuie redactat în conformitate cu standardul ISO 9001/2015 sau echivalent şi în respectarea instrucţiunilor standardului ISO 100005/2007." Această cerinţă este adresată contractantului. Documentaţia de atribuire nu a solicitat prezentarea certificatelor ISO la ofertare. ( pe care de altfel subscrisa le deţine şi le poate prezenta oricând. ) În raport de prevederile anterior redate, Consiliul determină că niciunde în cuprinsul anunţului de participare şi nici în cel al fișei de date, autoritatea contractantă nu a inserat vreo menţiune cu privire la prezentarea dovezii respectării ISO 10005/2007 pentru planul calităţii. În raport de cele anterior reținute se constată caracterul nefondat al criticii aduse. Aceeași concluzie de netemeinicie va fi reținută de Consiliu și în ceea ce privește lipsa numirii RTE pentru domeniile (i) 8.1 (reţele electrice) de către toti cei 3 ofertanţi şi (ii) domeniul 8.4. (reţele de gaze naturale combustibile) de către ..SRL (ofertant clasat pe locul 1) şi ..SRL (ofertant clasat pe locul 2). În stabilirea acestei finalități Consiliul are în vedere faptul că argumentele pe care se bazează contestatoarea în favoarea criticii aduse sunt următoarele: - Conform Caietului de Sarcini, paginile 26-28, autoritatea contractantă a solicitat numirea de Responsabili Tehnici cu Execuţie (RTE) pentru următoarele domenii: 6.1. Instalatii electrice, 6.3 Instalatii de gaze naturale combustibile, 8.1 Reţele electrice si 8.4. Reţele de gaze naturale combustibile. Totodată, documentaţia de atribuire a prevăzut în mod expres obligaţia de a demonstra experienţa persoanelor desemnate prin prezentarea CV-urilor şi a deciziilor de numire în cadrul contractelor indicate drept experienţă similară; - Cei 3 ofertanţi nu au desemnat în ofertă RTE pentru domeniul 8.1. Reţele electrice iar ofertanţii ..SRL şi ..SRL nu au desemnat nici RTE pentru domeniul 8.4. Reţele de gaze naturale combustibile. În mod evident nu au fost depuse dovezi în demonstrarea experienţei specifice. Această lipsă constituie o nerespectare directă a cerinţelor obligatorii din caietul de sarcini, cerinţe necontestate de vreun ofertant. În punctul său de vedere autoritatea contractantă a combătut acuzele din partea contestatoarei explicând următoarele: Pagina 56 din 63

Toţi ofertanţii au nominalizat în cadrul propunerii tehnice Responsabili Tehnici cu Execuţia cunoscuţi la momentul ofertării, pentru care au prezentat documentele necesare/solicitate prin Caietul de sarcini. Conform Caietului de Sarcini, cap. 5.4. Personalul Contractantului, pag. 25-28, autoritatea contractantă a solicitat numirea de Responsabili Tehnici cu Execuţie (RTE) pentru următoarele domenii: 6.1. Instalatii electrice, 6.3 Instalatii de gaze naturale combustibile, 8.1 Reţele electrice si 8.4 Reţele de gaze naturale combustibile, şi prezentarea documentelor necesare pentru acestea de către ofertantul câştigător, care în calitate de Contractant, va prezenta informaţii despre responsabilii tehnici cu execuţia. Astfel, neprezentarea Responsabililor Tehnici cu Execuţia pentru domeniile menţionate nu atrage neconformitatea ofertelor depuse de cei 3 ofertanţi (..SRL, ..SRL şi .. SRL), ofertanţii fiind obligaţi să asigure respectarea cerinţelor legale şi tehnice pe parcursul derulării contractului. În consecinţă, obiecţiunile contestatoarei sunt fără obiect, nefiind bazate pe nici un temei legal. În mod similar și autoarea intervenției a explicat următoarele: Contestatarul reclamă lipsa numirii responsabililor tehnici cu execuţia (RTE) categoriile 8.1 si 8.3 Caietul de sarcini, pag. 26-28: „Contractantul are obligaţia de a numi personal responsabil tehnic cu execuţia pentru domeniile de specialitate implicate." Legea nr. 10/1995, art. 13 alin. (2): „Executantul este obligat să numească responsabili tehnici cu execuţia, autorizaţi în condiţiile legii." Această obligaţie revine contractantului, după atribuirea contractului, şi nu ofertantului în etapa de ofertare. De asemenea - asa cum considera si CNSC - . la pagina 21 - "Obligaţia de utilizare a unui personal calificat şi atestat reprezintă o obligaţie legală prezumat a fi respectată de orice operator economic în activitatea curentă. Consiliul apreciază că verificarea de elemente ce exced prevederilor documentaţiei de atribuire şi se referă la obligaţii stabilite prin legislaţie, ar conduce la un formalism excesiv din partea autorităţii contractante, fiind încălcate astfel principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, enunţate la art. 2 din Legea nr. 98/2016. Consiliul reţine, în soluţionare, faptul că autoritatea contractantă are obligaţia de a analiza o ofertă din punctul de vedere al respectării cerinţelor documentaţiei de atribuire, orice element suplimentar urmând a fi investigat numai în cazul în care se dovedeşte a fi necesar pentru a confirma îndeplinirea unei cerinţe exprimat expres, fiind prezumată buna credinţă a fiecărui ofertant la întocmirea ofertei sale ". Considerentele anterior reținute de Consiliu vizavi de pretinsa neconformitate a ofertelor depuse de primii 2 ofertanţi (..SRL și ..SRL) motivat de încălcarea cerinţei privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (cap. III.1.b din fisa de date) rămân valabile și în acest caz. Consiliul are în vedere că dispoziţiile la care contestatoarea face referire în susţinerea criticilor sale, indicate explicit, sunt reprezentate de anumite prevederi ale documentației de atribuire care, în concret în caietul de sarcini se referă la obligaţii necesar a fi respectate de către contractant/antreprenor (aşadar, în etapa de derulare/executare a contractului), astfel la capitolul 5.4. Personalul Contractantului, pag. 25- 28, Contractantul va prezenta informaţii despre responsabilii tehnici cu execuţia. Acesta trebuie să prezinte sarcinile şi responsabilităţile acestuia aşa cum sunt ele prevăzute la ari. 50, 51 şi 52 din Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 1895/2016, adaptate specificului contractului, ca de exemplu: (...) Pagina 57 din 63

Contractantul va numi un Responsabil Tehnic cu Execuţia pentru fiecare specialitate din cadrul proiectului. Experienţa Responsabililor Tehnici cu Execuţia se va demonstra prin prezentarea CV- urilor si a deciziilor de numire in funcţia de RTE in cadrul contractelor prezentate ca experienţa similara. Personalul Contractantului care desfăşoară activităţi pe şantier trebuie să aplice toate regulamentele generale şi specifice precum şi orice alte reguli, regulamente, ghiduri şi practici pertinente comunicate de Autoritatea Contractantă. Așa cum a susținut și achizitoarea, potrivit caietului de sarcini s-a solicitat numirea de Responsabili Tehnici cu Execuţie (RTE) pentru următoarele domenii: 8.1 Reţele electrice si 8.4 Reţele de gaze naturale combustibile, şi prezentarea documentelor necesare pentru acestea de către ofertantul câştigător, care în calitate de contractant, va prezenta informaţii despre responsabili tehnici cu execuţia. Așadar cerinţele minime revin contractantului/antreprenorului, iar nu ofertantului. În raport de cele anterior reținute se constată caracterul nefondat al criticii aduse. Recapitulând față de ansamblul considerentelor mai sus amintite, Consiliul nu poate reține încălcarea vreunor obligații legale în ceea ce privește modul de evaluare a ofertei depusă de ..SRL, motiv pentru care constată netemeinicia criticilor aduse în acest sens. Dat fiind că s-a reținut caracterul nefondat al criticilor aduse ofertantei declarată câștigătoare, care s-a clasat pe locul 1, înaintea ofertei depusă de autoarea contestației (locul 4 în clasament), Consiliul va analiza prioritar, conform art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, excepția lipsei de interes în analiza criticilor aduse ofertantelor clasate pe locurile 2 și 3. Raportat la excepția lipsei de interes, Consiliul constată că sunt incidente următoarele dispoziții legale: - art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. - art. 3 alin. (1) lit. f) din același act normativ, potrivit cărora: f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. (2) Termenii şi expresiile definite la alin. (1) se completează în mod corespunzător cu termenii şi expresiile definite în legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale, respectiv legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz. - art. 3 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 stabilește că: În sensul alin. (1) lit. f) pct. (i) se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat şi Pagina 58 din 63

fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanţă, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. Totodată, Consiliul apreciază că sunt relevante, în cauză, dispozițiile art. 32 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care dispune că: „Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia (….) d) justifică un interes” și dispozițiile art. 33 din Codul procedură civilă, care prevăd că: „Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual (….)”. Din dispozițiile legale invocate, rezultă că persoana care se adresează Consiliului cu o contestație, pentru a avea calitatea de persoană vătămată, trebuie să aibă sau să fi avut un interes legitim în legătură cu procedura şi să fi suferit, să sufere sau să rişte să sufere un prejudiciu urmare a unui act emis de către autoritatea contractantă cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, iar interesul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Raportat la acest aspect, este avut în vedere că, deşi nici Legea nr. 101/2016 şi nici codul de procedură civilă nu definesc interesul, în doctrină s-a arătat că, prin acesta, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Exerciţiul dreptului de a formula o acţiune în justiţie, precum şi o contestaţie ca cea de faţă, cere o justificare, prin impunerea condiţiei interesului urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să fie legitim, personal şi direct, să fie născut şi actual. Aplicând aceste considerente doctrinare la speţa analizată, Consiliul constată că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care să îndeplinească condiţiile expuse anterior. În stabilirea acestei finalități, Consiliul are în vedere că ..SRL în ceea ce privește ofertele clasate pe locurile 2 și 3 nu are un interes legitim de a formula contestație în promovarea criticilor formulate din considerentele mai jos expuse. În materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, art. 2 din Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, recunoaşte dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară. În speța de față, criticile contestatoarei împotriva evaluării ofertelor clasate pe locurile 2 și 3 sunt lipsite de interes, întrucât din perspectiva textelor mai sus redate se constată lipsa unui interes personal în formularea criticilor amintite care implică și lipsa calităţii procesuale Pagina 59 din 63

active a contestatoarei, de vreme ce nu ar mai putea accede la primul loc în clasament, interesul legitim necesar deținerii calității de persoană vătămată, astfel cum se prevede la art. 3 lit. f) din Legea nr. 101/2016. Contestația nu poate servi ca mijloc de blocare a investiției autorității contractante sau ca prilej de dezbateri teoretice pe marginea legalității actelor întreprinse de autoritatea contractantă. Totodată, prin declanşarea demersului jurisdicţional trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese ale contestatoarei, nu interesul general de respectare a legii ori interesul altor operatori economici de a avansa în clasament. Interesul reprezintă folosul urmărit de către cel care a pus în mişcare acţiunea şi el trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie legitim, să fie născut şi actual, să fie personal şi direct. Interesul este legitim atunci când nu contravine legii şi normelor sociale; născut şi actual atunci când există în momentul în care se exercită acţiunea şi pe întreg parcursul exercitării acesteia; este personal şi direct atunci când folosul practic îl vizează pe cel care recurge la această formă procedurală şi nu pe altcineva. Folosul urmărit prin cerere trebuie să aparţină titularului acesteia, prin aceasta justificându-se caracterul de interes direct şi personal, admiţându-se unanim că prin declanşarea unui demers procesual trebuie să se urmărească asigurarea propriilor interese şi nu interesul general de respectare a legii ori al altor persoane, străine de cauză. În Hotărârea din 19 iunie 2003, cauza C-249/01, având ca obiect o cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesvergabeamt, în procedura Werner Hackermüller împotriva Bundesimmobiliengesellschaft

mbH

(BIG)

şi

Wiener Entwicklungsgesellschaft mbH für den Donauraum AG (WED), Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a statuat că, în conformitate cu art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665, statele membre sunt obligate să se asigure că procedurile de revizuire stabilite de directivă sunt disponibile "cel puţin" oricărei persoane care are sau a avut un interes în obţinerea unui anumit contract public şi care a fost sau riscă să fie lezată de o presupusă încălcare a dreptului comunitar privind contractele de achiziţii publice sau normele interne de aplicare a legii. Este, aşadar, evident că prevederea nu obligă statele membre să instituie căile de atac disponibile pentru orice persoană care doreşte să obţină un contract de achiziţie publică, ci le permite să solicite ca persoana în cauză să fi fost sau să rişte să fie lezată de încălcarea pe care o invocă. Prin urmare, art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca respectivele căi de atac să fie disponibile pentru persoanele care doresc să obţină un anumit contract public numai dacă au fost sau riscă să fie lezate de încălcarea pe care o invocă. Aplicând aceste considerente doctrinare la speţa analizată, Consiliul constată că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care îndeplineşte condiţiile expuse anterior, în ceea ce privește Pagina 60 din 63

criticile privind ofertantele clasate pe locurile 2 și 3, câtă vreme s-a reținut caracterul neîntemeiat al criticilor aduse ofertantei clasată pe locul 1. Admiterea contestației față de ofertantele clasate pe locurile 2 și 3, înaintea ofertantei contestatoare, care s-a clasat pe locul 4, nu ar conduce la îndepărtarea din competiţie a ofertei clasată pe locul 1. Cu alte cuvinte, demersul contestatoarei nu poate să îi aducă un folos practic. Chiar și în ipoteza în care s-ar admite contestația și s-ar aprecia că ofertele situate pe locurile 2 și 3 vizavi de aspectele reclamate, contestatoarea nu ar obține niciun folos practic, dat fiind că a fost menținută decizia vizavi de ofertanta declarată câștigătoare care s-a clasat pe locul 1. Condiția interesului se verifică la momentul soluționării contestației, or, la acest moment, este lipsită de interes analiza criticilor aduse ofertantelor de pe locurile 2 și 3 în clasament, în condițiile în care ofertanta de pe locul 1 a fost în mod corect evaluată. Recapitulând ansamblul considerentelor anterior expuse, Consiliul nu poate reține încălcarea vreunor obligații legale în ceea ce privește modul de evaluare, de către comisia de evaluare, a ofertei prezentată de ..SRL motiv pentru care respinge, ca nefondate, criticile formulate de autoarea contestației în acest sens și va menține rezultatul procedurii stabilit prin Raportul procedurii nr. 14975/08.09.2025 În atari condiţii, Consiliul constată că nu se mai impune o reevaluare a ofertelor, în etapa de evaluare a ofertelor autoritatea contractantă respectând prevederile legale aplicabile şi asumându-şi răspunderea asupra deciziilor luate în cadrul procedurii de atribuire, rezultatele evaluărilor efectuate fiind consemnate în procesele-verbale intermediare de evaluare şi fiind luate în considerare în decizia de atribuire a contractului de achiziţie publică, potrivit Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025. Analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, s-a efectuat prin prisma motivelor invocate de societatea contestatoare, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului [art. 26 alin. (2) partea introductivă din legea remediilor și art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. Cu privire la aspectele care nu au format obiectul contestației, răspunderea juridică pentru declararea câștigătoare a unei anumite oferte revine autorității contractante, ținută de lege să verifice și să stabilească modul de îndeplinire de către ofertant/ofertă a tuturor cerințelor de calificare și specificațiilor tehnice stabilite în documentația de atribuire. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu Pagina 61 din 63

respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic/financiar. În consecință, pentru motivele reținute anterior, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge, ca nefondate capetele de cerere referitoare la anularea, în parte, a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025 în ceea ce privește oferta ..SRL și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestei oferte, și ca lipsite de interes, capetele de cerere referitoare la anularea în parte a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, în ceea ce privește ofertele clasate pe locurile 2 și 3 și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestor oferte, din contestația formulată de către ..SRL, în contradictoriu cu ... Față de cele reținute mai sus cu prilejul soluționării contestației depusă de ..SRL, Consiliul va admite cererea de intervenție depusă de ..SRL, privitor la aceasta. Cât privește cheltuielile de judecată solicitate de contestatoare, acestea vor fi respinse ca nefondate, având în vedere soluția de respingere pronunțată pe fondul cauzei. Mai mult se reține faptul că aceste cheltuieli nici nu au fost probate, nefiind depuse documente justificative în susținere. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondate capetele de cerere referitoare la anularea, în parte, a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, în ceea ce privește oferta ..SRL și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestei oferte, și ca lipsite de interes, capetele de cerere referitoare la anularea în parte a Raportului procedurii nr. 14975/08.09.2025, în ceea ce privește ofertele clasate pe locurile 2 și 3 și obligarea autorității contractante la reevaluarea acestor oferte, din contestația formulată de către ..SRL, în contradictoriu cu ... În conformitate cu art. 64 Cod procedura civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de ..SRL și o admite. Respinge solicitarea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. Pagina 62 din 63

Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 5 exemplare originale, conține 56 pagini. Pagina 63 din 63