Decizie CNSC 954/2021

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 954/C7/837 Data: 10.05.2021 Prin contestația înregistrată la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 18651/12.04.2021, formulată de către TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A., cu sediul în București, P-ța Presei Libere nr. 3-5, Clădirea City Gate, Turnul de Nord, et. 7-18, sector 1, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/8926/1997, având CUI 427320, reprezentată convențional prin SCA Tuca, Zbârcea & Asociații, cu sediul în București, Șos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, America House, Aripa de Vest, et.8, sector 1, împotriva rezultatului licitației publice organizată de către MINISTERUL APĂRĂRII – UNITATEA MILITARĂ 02415 BUCUREȘTI, cu sediul în București, Str. Drumul Taberei nr. 7-9, sector 6, în cadrul procedurii de licitație deschisă, împărțită pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare având ca obiect ”Acord cadru de furnizare Switchuri diverse tipuri – 6 loturi”, pentru Lotul nr. 2 ” Switch 24 porturi FO”, se solicită suspendarea procedurii până la soluționarea definitivă a contestației, anularea raportului procedurii, a comunicării privind rezultatul procedurii, precum și a tuturor actelor ce au stat la baza comunicărilor rezultatului procedurii, precum și a actelor ce au stat la baza raportului și comunicărilor rezultatului procedurii, obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în sensul reevaluării ofertelor clasate pe locurile 1 și 2, cu consecința stabilirii caracterului inadmisibil al acestora și declararea ofertei TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. ca fiind câștigătoare, iar, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Asupra capătului de cerere privind suspendarea procedurii, Consiliul s-a pronunțat prin încheiere. Pagina 1 din 2

Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: ........................................................................................... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației, invocată de MINISTERULUI APĂRĂRII – UNITATEA MILITARĂ 02415 BUCUREȘTI. Admite, în parte, contestația formulată de către TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A., cu sediul în București, P-ta Presei Libere nr. 3-5, Clădirea City Gate, Turnul de Nord, et. 7-18, sector 1, în contradictoriu cu MINISTERUL APĂRĂRII – UNITATEA MILITARĂ 02415 BUCUREȘTI, cu sediul în București, Str. Drumul Taberei nr. 7-9, sector 6. Anulează procesul verbal de verificare propuneri tehnice lot 2, înregistrat cu nr. A-1731 din 01.03.2021, procesele verbale de testare privind compatibilitatea echipamentului ofertat cu cel existent în rețeaua beneficiarului, înregistrate cu nr. A-2172/17.03.2021 și nr. A- 2209/18.03.2021. Anulează, în parte, procesul verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A-2247/19.03.2021, procesul verbal final privind evaluarea propunerilor financiare, înregistrat cu nr. A- 2428/26.03.2021, raportul proceduri nr. A-2492/29.03.2021 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunilor din cuprinsul acestora referitoare la ofertele prezentate de S.C. UNIVERSAL CARD SYSTEM S.A. și S.C. MARCTEL S.I.T. S.R.L. Obligă MINISTERUL APĂRĂRII – UNITATEA MILITARĂ 02415 BUCUREȘTI ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de S.C. UNIVERSAL CARD SYSTEM S.A. și S.C. MARCTEL S.I.T. S.R.L., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare.

Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. de obligare a MINISTERULUI APĂRĂRII – UNITATEA MILITARĂ 02415 BUCUREȘTI la declararea ofertei sale ca fiind câștigătoare a lotului 2. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

Str. Stavropoleos nr. 6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980, Tel. +40-21-3104641, Fax. +40-21-3104642, Fax. +40-21-8900745, e-mail: office@cnsc.ro, www.cnsc.ro, http://portal.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestația înregistrată la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 18651/12.04.2021, formulată de către ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CUI ...., reprezentată convențional prin ..., cu sediul în ..., împotriva rezultatului licitației publice organizată de către ..., cu sediul în ..., în cadrul procedurii de licitație deschisă, împărțită pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare având ca obiect ”Acord cadru de furnizare Switchuri diverse tipuri – 6 loturi”, pentru Lotul nr. 2 ” Switch 24 porturi FO”, se solicită suspendarea procedurii până la soluționarea definitivă a contestației, anularea raportului procedurii, a comunicării privind rezultatul procedurii, precum și a tuturor actelor ce au stat la baza comunicărilor rezultatului procedurii, precum și a actelor ce au stat la baza raportului și comunicărilor rezultatului procedurii, obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în sensul reevaluării ofertelor clasate pe locurile 1 și 2, cu consecința stabilirii caracterului inadmisibil al acestora și declararea ofertei ... ca fiind câștigătoare, iar, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Asupra capătului de cerere privind suspendarea procedurii, Consiliul s-a pronunțat prin încheiere. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Pagina 1 din 32

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de faţă, prin care ..., critică rezultatul procedurii, solicitând anularea raportului procedurii, a comunicării privind rezultatul procedurii, precum și a tuturor actelor ce au stat la baza comunicărilor rezultatului procedurii, obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în sensul reevaluării ofertelor clasate pe locurile 1 și 2, cu consecința stabilirii caracterului inadmisibil al acestora și declararea ofertei sale ca fiind câștigătoare, iar, în subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Prin considerații preliminare, contestatorul invocă decizia CNSC nr. 52/C7/2716/11.01.2021, citând din precizările Consiliului, considerate esențiale pentru înțelegerea modului în care este necesar a fi abordată și tratată documentația de atribuire, precum și a modului în care este necesar a se derula procesul de evaluare a ofertelor astfel încât să fie îndeplinită exigența respectării dreptului pozitiv și dezideratul salvgardării, în cel mai înalt grad, a interesului public, astfel cum a fost acesta identificat de către autoritatea contractantă și reflectat în documentele achiziției: ” Se reține și faptul că prevederile documentației de atribuire, anterior precizate, așa cum au fost modificate prin clarificarea din 15.04.2020, nu au fost contestate, acestea consolidându-și caracterul obligatoriu, atât pentru ofertanți care, potrivit prevederilor art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cât și pentru comisia de evaluare care, în conformitate cu art. 133 alin. (1) și (2) din același act normativ, are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică, în condițiile în care propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. Prin urmare, se reține că prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții si-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (relevantă în acest sens este decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal). Astfel cum un contract constituie legea pârților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părţi, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În aceeași direcție, Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în decizia nr. 2204 din 21 septembrie 2012 că cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă. Raportat la obiectivul general constând în Pagina 2 din 32

prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziţie publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. (...) introducere de subliniere a importanței respectării întru totul a regulilor impuse de achizitoare în documentația de atribuire (...).” Prin urmare, autoritatea contractantă nu are dreptul legal de a schimba regulile jocului în timpul jocului, având obligația legală de a face evaluarea pe baza cerințelor prevăzute în cadrul documentației de atribuire, publicate, odată cu anunțul de participare, în mod transparent, în SEAP, prin coroborare cu răspunsurile la solicitările de clarificare și eventualele erate. Toate aceste documente (documentația de atribuire inițială, clarificările, eratele) au același grad de transparență faţă de toți operatorii economici interesați, fiind publicate, transparent și nediscriminatoriu, în SEAP. Ca urmare a consultării documentelor puse la dispoziție de către autoritatea contractantă, operatorii economici decid participarea sau neparticiparea lor la respectiva procedură de atribuire. Modificarea acestor cerințe/criterii de către autoritatea contractantă ulterior depunerii ofertelor, mai ales în sensul permiterii și considerării drept conforme a altor echipamente/specificații decât cele comunicate prin documentele achiziției, ar denatura grav scopul respectivei proceduri, întrucât ar fi atras și alți participanți la procedura de atribuire. Cu atât mai mult, în virtutea principiului tratamentului egal, autoritatea contractantă are obligația de a evalua ofertele depuse prin raportare la conținutul documentației de atribuire, care nu poate suferi modificări ulterior depunerii ofertelor; orice astfel de modificare având drept consecință directă anularea procedurii de atribuire, apreciază contestatorul. Este semnalat de către contestator faptul că efectuarea evaluării pe alte criterii decât cele comunicate de către autoritatea contractantă conduce la atribuirea nelegală a contractului de achiziţie publică, acesta urmând a fi încheiat, de facto, pentru o altă achiziţie, una pentru care autoritatea contractantă nu a aplicat dispozițiile legale imperative, nu a derulat o procedură de atribuire, si, în special, nu a respectat principiul transparenței prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Gravitatea deosebită a acestui aspect face ca, într-o astfel de circumstanță, însuși scopul legislației achizițiilor publice, prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 să nu fie respectat. În consecință, prevederile documentației de atribuire sunt „opozabile în cel mai mic detaliu" atât operatorilor economici, cât și comisiei de evaluare, respectarea întru totul a regulilor impuse de achizitoare în documentația de atribuire având o importantă capitală, conchide contestatorul. În continuare, contestatorul argumentează faptul că ofertele depuse de ... și ... nu respectă documentația de atribuire, iar autoritatea contractantă a efectuat evaluarea pe alte baze decât cerințele publicate de aceasta, încălcând flagrant dispozițiile normative aplicabile. Pagina 3 din 32

1. Referitor la faptul că autoritatea contractantă consideră protocoalele HSRP și VRRP similare ca funcționalitate, contestatorul, invocând prevederile art.16 alin.(1) și (2) din Legea nr. 98/2016, precizează că, operatorii economici au adresat întrebări de clarificare, iar autoritatea contractantă a răspuns „în mod clar și complet" prin intermediul documentului „RĂSPUNS CONSOLIDAT LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICĂRI LA DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE" (denumit în continuare „Răspuns consolidat") nr. A3532 din 14.04.2020, în sensul că „Având în vedere necesitatea interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia, toate cerințele tehnice sunt minime și obligatorii. Implicit se aplică întocmai prevederile legale în vigoare, orice trimitere la o serie de protocoale și standarde brevetate, patentate și securizate de către un anumit producător se va interpreta ca fiind însoțite de mențiunea «sau echivalent»" Prin urmare, autoritatea contractantă precizează cu deplină claritate în ce condiții recunoaște echivalența, și anume în condițiile asigurării interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia. Or, cele două protocoale de comunicație (HSRP - solicitat de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, și VRRP, ofertat de operatorul economic) NU respectă cerința sine qua non de asigurare a interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia întrucât cele două protocoale de comunicație sunt diferite și nu interoperează între ele, susține contestatorul. În condițiile în care infrastructura existentă se bazează pe protocolul de comunicație HSRP, utilizarea protocolului VRRP, care nu doar că este diferit de cel existent, solicitat de autoritatea contractantă (HSRP), dar nici nu interoperează cu acesta, cerința clară și expresă a autorității contractante de asigurare a interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia nu poate fi respectată deoarece integrarea, în cadrul infrastructurii existente, a unui echipament bazat pe protocolul VRRP (ofertat de operatorul economic) nu doar că necesită modificări ale infrastructurii existente, dar aceste modificări sunt substanțiale. Ținând cont de opinia autorității contractante exprimate în cadrul punctului de vedere transmis cu ocazia contestației anterioare: „Diferența între cele două protocoale este că HRSP folosește UDP pentru comunicație între echipamente, iar VRRP folosește TCP.", rezultă, în mod clar și fără putință de tăgadă, că cele două protocoale nu sunt interoperabile, ele folosind protocoale de transport diferite (unul, TCP, iar, celălalt, UDP). În consecința, pentru activarea VRRP s-ar impune activarea și configurarea de la zero a protocolului VRRP pe echipamentele existente, documentația de atribuire neprevăzând informații cu privire la echipamentele/serviciile existente, în acest moment, în cadrul infrastructurii autorității contractante, ci doar cerința de a interoperabilitate cu protocolul HSRP, solicitat în documentația de atribuire. Pagina 4 din 32

În concluzie, implementarea protocolului VRRP nu se poate efectua cu respectarea cerinței de „asigurare a interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă”, fără a aduce modificări asupra acesteia, subliniază contestatorul. Prin urmare, acceptând, în cadrul procesului de evaluare, echivalența protocolului de comunicație VRRP cu cerințele documentației de atribuire, citite în lumina clarificărilor publicate de către autoritatea contractantă, aceasta din urmă încalcă flagrant chiar propria opinie, obligatorie, exprimată cu deplină claritate în răspunsurile la întrebările de clarificare: „Având în vedere necesitatea interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia, toate cerințele tehnice sunt minime și obligatorii". Astfel, contestatorul învederează Consiliului că autoritatea contractantă a efectuat evaluarea ofertei ... cu nerespectarea flagrantă a documentației de atribuire, așa cum a fost clarificată prin răspunsurile la solicitările de clarificare, cu ignorarea prevederilor exprese și imperative ale art. 123 din Anexa 1 la HG nr. 395/2016, conform cărora „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire", ceea ce nu s-a întâmplat în prezentul caz. 2. Referitor la protocoalele EIGRP și OSPF, contestatorul susține că singura asemănare dintre OSPF și EIGRP constă în faptul că ambele sunt protocoale de rutare dinamică, ceea ce nu conduce însă la concluzia că ar fi și echivalente, , cu atât mai mult cu cât există și alte protocoale de rutare dinamică, precum RIP, ISIS, BGP, etc. fără a se putea considera că ar exista o echivalență între toate aceste protocoale întemeiată pe simplul și unicul fapt că toate sunt protocoale de rutare dinamică. Dimpotrivă, fiecare are particularitățile și necesitățile specifice de arhitectură și implementare. Totodată, așa cum rezultă cu claritate din documentația de atribuire, autoritatea contractantă a indicat în mod neechivoc necesitatea separării funcționale între diferitele protocoale de rutare, precum și necesitatea asigurării suportului pentru toate acestea. În ceea ce privește funcționalitatea solicitată EIGRP-stub, aceasta implică existența într-o altă zonă a rețelei a cel puțin unui alt echipament ce utilizează protocolul EIGRP cu care echipamentul solicitat trebuie să se interconecteze. EIGRP-stub nu poate fi configurat de sine stătător, ci este imperios necesar să se interconecteze cu încă (cel puțin) un echipament ce rulează EIGRP (nu OSPF), afirmă contestatorul. Sunt indicate ca relevante precizările producătorului CISCO ” Stub routing is commonly used în hub-and-spoke network topologies. în a hub- and- spoke network, one or more end (stub) networks are connected to a remote device (the spoke) that is connected to one or more distribution devices (the hub) [...] When using the EIGRP stub routing feature, you need to configure the distribution and remote devices to use EIGRP and configure only the remote device as a stub.” Astfel, folosirea OSFP în loc de EIGRP-stub determină obligativitatea reconfigurării acelui alt echipament pentru activarea și parametrizarea protocolului de rutare OSPF, fapt ce reprezintă în mod clar o modificare a Pagina 5 din 32

infrastructurii existente și contravine cerinței autorității contractante prezentată în Răspuns consolidat nr. A3532 din 14.04.2020. Prin urmare, nu este respectată cerința expresă a autorității contractante (si anume necesitatea interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia). Cele două protocoale (EIGRP și OSPF) nu sunt echivalente din punct de vedere tehnic, iar cerința expresă a autorității contractante este de „asigurare a interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia”. ... prezintă în continuare principalele elemente diferențiatoare ale celor două protocoale, care determină lipsa echivalenței acestora: OSPF EIGRP Tipul de protocol OSPF este un protocol Link State. EIGRP este un protocol Distance Vector. Arhitectura OSPF are nevoie de o arhitectură de rețea ierarhică împărțită în arii. EIGRP nu are limitările OSPF. Sistemul de calcul al metricii OSPF folosește un cost bazat doar pe lățimea de bandă. EIGRP folosește o metrică bazată pe 5 parametri ce rezultă într-o formulă complexă. Stocare și procesare OSPF necesită resurse mai mari de stocare și procesare deoarece: • folosește un algoritm de tip SPF (Dijkstra) pentru determinarea celei mai bune rute; • necesită menținerea topologiei complete

a

rețelei

în

memoria echipamentului. EIGRP necesită resurse mai mici de stocare și procesare decât OSPF deoarece nu are limitările OSPF. Comunicații: mesajele de comunicație a celor două protocoale NU sunt interoperabile OSPF nu poate înțelege mesajele de comunicație ale EIGRP EIGRP nu poate înțelege mesajele de comunicație ale OSPF Timpul de convergență a rețelei OSPF are un timp de convergență a rețelei mai mare decât EIGRP deoarece OSPF nu menține în permanență o rută de back-op pentru orice destinație, așa cum se întâmplă în cazul EIGRP. EIGRP are un timp de convergență a rețelei mai mic decât OSPF deoarece EIGRP menține în permanență o rută de back-op pentru orice destinație. În consecință, nu se poate accepta echivalența celor două protocoale (EIGRP și OSPF) în condițiile documentației de atribuire aferente prezentei Pagina 6 din 32

proceduri. Singura asemănare dintre OSPF și EIGRP constă în faptul că ambele sunt protocoale de rutare dinamică, ceea ce nu conduce însă la concluzia că ar fi și echivalente, fiecare având particularitățile și necesitățile specifice de arhitectură și implementare. 3. Referitor la protocolul DVMRP, contestatorul învederează că autoritatea contractantă a solicitat, prin documentația de atribuire, ofertarea DVMRP, iar ofertele depuse de ofertanții ... și ... nu respectă documentația de atribuire, întrucât nici unul dintre ofertanții menționați anterior nu a ofertat DVMRP. ... precizează, pentru claritate, că autoritatea contractantă nu a renunțat la DVMRP, neexistând nicio clarificare sau erată în acest sens. Cu referire la dispozițiile art. 3 alin.(1) lit. z) și art. 154 din Legea nr. 98/2016 și ale art.20 alin.(1) și (2) și art.123 alin.(1) din HG nr. 395/2016, ofertantul avea obligația legală de a își elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, iar, prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă a solicitat DVMRP, însă acesta nu a fost ofertat de ofertanți. În ceea ce privește tehnologia DVMRP vs IGMP Proxy și static multicasting (rutare statică) ofertate de ..., situație în care autoritatea contractantă a conchis că ambele ar satisface sensul cerinței de rutare a traficului multicast, contestatorul face următoarele precizări: Cu privire la echivalența dintre DVMRP, pe de o parte, și IGMP Proxy și static multicasting, pe de altă parte, vă menționăm că cele două tehnologii nu sunt echivalente, deci nu este respectată cerința expresă a autorității contractante („Având în vedere necesitatea interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia, toate cerințele tehnice sunt minime și obligatorii"). ... prezintă principalele elemente diferențiatoare, care determină lipsa echivalenței acestora: - DVMRP este un protocol de rutare dinamic pentru multicast. Acesta ar putea fi, eventual, echivalat cu protocolul mai nou PIM (Protocol Independent Multicast), așa cum a transmis autoritatea contractantă prin punctul de vedere din cadrul primei contestații și care se regăsește în oferta UCS, însă acel aspect ar implica reconfigurarea întregii rețele a clientului, - Protocolul IGMP are ca rol facilitarea apartenenței unui „host" la un anumit grup de multicast. Funcționalitatea IGMP Proxy poate sa facă această cerere în numele „host-ului" - prin urmare, nu își are locul în respectarea cerinței, - Funcționalitatea de „static multicast" oferită de către echipamentul X930-28GSTX nu poate fi echivalată cu DVMRP întrucât nu reprezintă un protocol de rutare multicast, ci doar posibilitatea de scriere de reguli manuale statice de rutare multicast. O astfel de echivalare dintre „static multicast cu DVMRP ar avea consecințe absurde și neconforme cu prevederile documentației de atribuire, precum echivalarea oricărui protocol de rutare dinamică IPv4/IPv6 (ex: RIP, OSPF, BGP, etc.) cu rutarea statică, ceea ce nu poate fi primit Pagina 7 din 32

4. Referitor impactului asupra rețelelor, în sensul mențiunii autorității contractante că nu ar exista switch-uri care folosesc EIGRP sau OSPF, contestatorul reiterează faptul că EIGRP a fost solicitat în mod expres de către autoritatea contractantă, aceasta fiind o cerință expresă în cadrul documentației de atribuire. Se arată și că, autoritatea contractantă a precizat, în cadrul răspunsului la solicitările de clarificare, în ce condiții recunoaște echivalența, și anume în condițiile asigurării interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia. Având în vedere că infrastructura existentă se bazează pe EIGRP, contestatorul semnalează faptul că mențiunea autorității contractante potrivit căreia nu există switch-uri care folosesc EIGRP sau OSPF vine în contradicție cu propria documentație de atribuire. În aceste condiții, s-ar putea conchide inclusiv că autoritatea contractantă nu are o imagine clară asupra propriei tehnologii și nici a nevoilor sale pentru a căror satisfacere a fost organizată prezenta procedură de atribuire, și, pe cale de consecință, nu au fost respectate prevederile normative pentru elaborarea, cel puțin, a criteriilor de calificare și a cerințelor caietului de sarcini, apreciază contestatorul. Indicând ca dispoziții normative relevante art. 20 alin.(2) și (10) și art. 31 din HG nr. 395/2016, contestatorul afirmă că autoritatea contractantă nu a respectat principiul transparenței prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Gravitatea deosebită a acestui aspect face ca, într-o astfel de circumstanță, însuși scopul legislației achizițiilor publice, prevăzut la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 să nu fie respectat. Mai mult, contestatorul distinge faptul că autoritatea menționează switch-uri, în condițiile în care, în cadrul documentației de atribuire, a solicitat „modul". Or, formularea „modul" presupune posibilitatea ca o componentă să fie extrasă din echipament si, dacă este necesar, să fie mutată într-un alt echipament compatibil, în funcție de necesitățile autorității contractante, aspect care NU s-a regăsit în ofertele ... și ..., și care a fost ignorat de către autoritatea contractantă în prezenta evaluare. În consecință, sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 212 din Legea nr. 98/2016 de anulare a procedurii de atribuire. 5. Ofertantul ... nu a respectat cerințele autorității contractante prevăzute în documentația de atribuire și a procedat la modificarea repetată a ofertei depuse, contestatorul afirmând că ... a ofertat inițial AT- SPSX în loc de AT-SPEX. Ca urmare a solicitării de clarificare adresată de către autoritatea contractantă, ofertantul a menționat că, dintr-o eroare de tehnoredactare, s-a menționat AT-SPSX în loc de AT-SPEX. A fost anexată răspunsului și Fișa tehnica (Anexa 1) din care reiese faptul ca modulul AT-SPEX îndeplinește cerința solicitată la C10 a), și anume SFP 1000 Base-FX cu 1300nm. Ulterior, autoritatea contractantă a solicitat un echipament identic pentru testate, ofertantul răspunzând că va pune la dispoziția acesteia un astfel de echipament. Pagina 8 din 32

Testarea avut loc în data de 17.03.2021 și s-a încheiat cu Procesul- verbal nr. A2172/17.03.2021, care a fost semnat de membrii comisiei de evaluare, de managerii de rețea cooptați pentru recomandări, cât și de reprezentantul din partea ... În cadrul acestui Proces-verbal este detaliat echipamentul ofertat care a fost pus la dispoziție, una dintre mențiunii fiind cea potrivit căreia echipamentul AT-X930-28GSTX este echipat cu AT- SPFX/2. Analizând aspectele prezentate mai sus, reiese cu putere de evidentă că ... nu a ofertat conform cerințelor documentației de atribuire, iar, de la depunerea ofertei și până la echipamentul pus la dispoziție pentru testare, pentru cerința C10 a), ofertantul a indicat 3 (trei) modele de SFP- uri diferite (AT-SPSX, AT-SPEX și A T-SPFX/2), fiind vădită modificarea nepermisă a propunerii tehnice și intenția de inducere în eroare a autorității contractante prin diverse pretexte (precum eroare de tehnoredactoare) și chiar înlocuirea efectivă a SFP-urilor, probabil în speranța că autoritatea contractantă nu va observa diferența de denumire. Concluzionând, ... apreciază oferta depusă de ... ca inadmisibilă. 6. Ca și alte aspecte, contestatorul arată că: a) solicitarea echipamentelor pentru testare nu a fost prevăzută în cadrul documentației de atribuire. Conform dosarului achiziției publice, autoritatea contractantă a solicitat celor doi ofertanți prezentarea unor echipamente identice cu cele ofertate, în vederea testării. ... precizează că în cadrul documentației de atribuire, nu a fost prevăzută o etapă de tip sesiune demonstrativă (testare), iar, potrivit legislației: „Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire." Prin urmare, testarea excede prevederilor documentației de atribuire, nefiind legală, conchide contestatorul. b) Oferta ... are un preț aparent neobișnuit de scăzut, drept pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a se asigura, conform art. 210 din Legea nr. 98/2016, că ofertantul va putea îndeplini contractul de achiziţie publică cu prețul ofertat. c) Concluzia autorității contractante referitoare la admisibilitatea ofertelor depuse de ... și ... nu poate fi susținută, întrucât ofertele acestora nu respectă cerințele autorității contractante prevăzute în cadrul documentației de atribuire, „în cel mai mic detaliu", iar o potențială echivalență operațională, ca rol, a echipamentelor ofertat cu cele solicitate de autoritatea contractantă nu poate conduce la conformitatea acestora în condițiile în care autoritatea contractantă a precizat cu deplină claritate, în cadrul „RĂSPUNS CONSOLIDAT LA SOLICITĂRILE DE CLARIFICĂRI LA DOCUMENTAŢIA DE ATRIBUIRE" nr. A3532 din 14.04.2020, că „Având în vedere necesitatea interoperabilității tehnologice și operaționale cu infrastructura existentă, fără a aduce modificări asupra acesteia, toate cerințele tehnice sunt minime și obligatorii.” Pagina 9 din 32

Prin adresa cu nr. A3048/15.04.2021, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 20127/19.04.2021, autoritatea contractantă ... a formulat punct de vedere asupra contestației formulată de ..., prezentând următoarele considerentele la criticile aduse de contestator. Referitor la Lotul nr. 2, autoritatea contractantă precizează succint că procedura s-a finalizat inițial în data de 23.11.2020, iar rezultatul procedurii a fost contestat de .... Prin decizia CNSC 52/C7/2716/11.01.2021 s-a dispus reevaluarea ofertelor ... și ... pe unele aspecte tehnice unde ofertanții nu au detaliat corespunzător echivalența unor produse sau parametrii ai produselor ofertate. În consecință, autoritatea contractantă arată că a reluat procesul de evaluare

a

ofertelor

tehnice,

primind

de

la

ofertanți justificările/fundamentările necesare stabiliri conformității ofertelor. Mai mult, pentru asigurarea comisiei de evaluare privind corectitudinea celor prezentate de ofertanții a căror conformitate a ofertelor a contestat-o ..., s-a efectuat o testare a echipamentelor ofertate privind interoperabilitatea cu echipamente proprietate ..., testare făcută cu acceptul respectivilor ofertanți. Rezultatul a determinat menținerea deciziei privind conformitatea celor două oferte și recontestarea rezultatului de către ... 1. Sub un prim aspect, autoritatea contractantă apreciază contestația ca fiind tardivă având în vedere data comunicării rezultatului procedurii în SICAP – 30.03.2021, termenul legal de contestare raportat la valoarea procedurii de achiziție – 10 zile de la comunicare, precizând faptul că ... trebuia să trimită contestația la CNSC și la autoritatea contractantă până cel târziu la data de 09.04.2021 ora 24:00. Autoritatea contractantă apreciază că este obligația contestatarului să se asigure că a transmis contestația în termenul legal, având în vedere prevederile art. 16 aliniat 5 din Legea 101/2016 care prevede: “(5) Toate actele procedurale se transmit prin posta, fax și/sau mijloace electronice, cu confirmare de primire”. În acest sens, autoritatea contractantă învederează faptul că ... a transmis contestația, prin email, în data de 12.04.2021 ora 08:55, după termenul legal de contestare. Conform celor menționate în email, avocatul care reprezintă contestatorul menționează: ”Retransmit contestația (...)”. Legat de acest aspect, autoritatea contractantă observă lipsa vreunei justificări a motivului de retransmitere a contestației în condițiile în care aceasta nu avea cunoștință de aceasta și nici nu a solicitat retransmiterea. O explicație ar fi că ... a avut o informare generată de sistemul de comunicații privind nereușita transmiterii contestației, consideră autoritatea contractantă, apreciind că pot fi multe cauze care pot genera netransmiterea unui email, drept pentru care s-a procedat la retransmiterea ei. În email-ul de retransmitere se poate observa că în “cc” în data de 09.04.2021 ora 06:05 PM a fost înscrisă și adresa de email a autorității contractante, însă aceasta susține că nu a primit nicio comunicare de la ... în data de 09.04.2021, fiind obligația acestuia de a se asigura de transmiterea contestației prin solicitarea confirmării de primire. Pagina 10 din 32

Dacă este reală încercarea nereușită de transmitere a contestației în data de 09.04.2021, autoritatea contractantă menționează că în anunțul de participare este prevăzut numărul de fax și adresa de internet a autorității contractante (adresă site http://cci.....ro) iar ... avea posibilitatea să identifice toate punctele de contact necesare transmiterii contestației și primirii confirmării de primire, mai ales că autoritatea contractantă este unitate militară cu serviciul de permanență. În considerarea celor menționate, autoritatea contractantă precizează că ... nu a transmis contestația la autoritatea contractantă în termenul legal, cunoscând acest fapt și a retransmis contestația în data de 12.04.2021. Conform prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, ... trebuia să se asigure că s-a înaintat contestația la autoritatea contractantă, respectiv să dețină confirmarea de primire, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. În consecință, în conformitate cu prevederile art.16 aliniat 1 din Legea 101/2016, autoritatea contractantă apreciază că trebuie respinsă contestația ca fiind tardivă. 2. Asupra considerațiilor contestatorului, care sugerează că autoritatea contractantă ”a schimbat regulile în timpul jocului”, acestea sunt apreciate de către autoritatea contractantă ca neadevărate, fiind criticată admisibilitatea unor oferte care în opinia contestatorului sunt neconforme, aspecte argumentate de către autoritatea contractantă în continuare. 3. Legat de critica nr.1 (pagina 4 din contestație), contestatorul critică faptul că autoritatea contractantă a stabilit ca fiind echivalente protocoalele HSRP (proprietar CISCO) și VRRP (disponibil la mai mulți producători), conform definiției dată de autoritatea contractantă în clarificări la documentația de atribuire (interoperabilitate tehnologică și operațională cu infrastructura existentă fără a aduce modificări asupra acesteia). La acest punct, ... susține că echivalența stabilită de autoritatea contractantă nu este corectă deoarece aduce modificări în infrastructura autorității contractante. Însă, contestatorul se contrazice el însuși prin cele afirmate chiar prin textul contestației, astfel: - La pagina 5 din contestație la aliniatul 3 contestatorul menționează: “Documentația de atribuire neprevăzând informații cu privire la echipamentele/serviciile existente……” - La aceeași pagină în primul aliniat menționează: “În condițiile în care infrastructura existenta se bazează pe protocolul de comunicație HSRP……” Nefiind prevăzute informații cu privire la echipamente, autoritatea contractantă se întreabă de unde știe contestatorul că infrastructura existentă se bazează pe HSRP? În fapt, autoritatea contractantă afirmă că atribuie un acord cadru pe necesitatea întregului minister, în ... existând evident o multitudine de rețele, separate intre ele și evident aceste rețele (infrastructuri de comunicații) se vor upgrada sau dezvolta cu switch-uri care corespund, adică switch-uri care sunt interoperabile cu ceea ce există în rețele respective. Pagina 11 din 32

A. În consecință chiar din criticile formulate de contestator, rezultă o certitudine: Nu s-a prevăzut în documentație care este infrastructura autorității contractante, niciun ofertant nu cunoaște această informație, deci este improbabil ca un participant la procedură să poată constata ce modificări trebuie făcute în infrastructura dacă se introduc switch-uri cu protocol HSRP sau VRRP. La acest capitol, contestatorul subliniază că nu există echivalența intre protocoalele respective menționând că în conformitate cu definirea autorității contractante privind echivalența/acceptarea protocolului echivalent presupune modificarea de infrastructură. ... precizează că modificările de infrastructură (substanțiale cum afirmă el) constau în “activarea și configurarea de la zero a protocolului VRRP” . Autoritatea contractantă subliniază că activarea și configurarea unui protocol, nu este modificare de infrastructura, sens în care nu se aduce niciun echipament suplimentar în infrastructură, nu se impune schimbarea unor echipamente existente din infrastructură, nu sunt costuri suplimentare în infrastructură ci doar realizarea unor setări și configurări. În consecință, întreaga contestație a ... se bazează pe inducerea ideii eronate că setarea/configurarea unui echipament este modificare de infrastructură. B. Toate echipamentele IT în momentul în care se introduc într-o rețea se configurează conform cerințelor rețelei respective. Nu există echipament IT pe care doar îl conectezi la rețea fără setări și configurări, potrivit autorității contractante. Chiar și echipamentul ofertat de ... (care are protocolul EIGRP) trebuie configurat, așa cum precizează însuși ... în contestație citând chiar producătorul CISCO (“when using the EIGRP stub routing feature, you need to configure the distribuition and remote device to use EIGRP and configure only the remote device as stub”). C. ... critică faptul că protocoalele considerate echivalente “sunt diferite și nu operează între ele”, contestatorul apreciind în multiple rânduri că protocoalele echivalente sunt diferite de cele enunțate în specificație. Autoritatea contractantă remarcă cum chiar contestatorul afirmă că ”introducerea echipamentelor în infrastructura este posibilă prin activarea și configurarea protocolului echivalent”. Prin urmare, contestatorul dovedește echivalența pe interoperabilitate tehnologică și operațională, acest lucru realizându-se prin configurări. De fapt toate protocoalele pe care ... consideră că nu au echivalent, sunt protocoale proprietar CISCO (din acest motiv în documentație s-a menționat sau echivalent), însă echipamentele de switch-ing chiar dacă au un protocol proprietar au și protocoale “open source” utilizabile de marea majoritate a tipurilor de switch-uri, permițându-le să fie utilizate în infrastructuri care au setate protocoale “open source”. 4. Legat de critica 2 (pag. 6-8) ... critică faptul că s-a acceptat protocolul OSFP. În opinia autorității contractante, este de neînțeles această critică, atât timp cât în caietul de sarcini la cerința C14 b) și d)(anexa 4 la prezentul document)s-a prevăzut și OSPF. Pagina 12 din 32

Protocolul OSFP (protocol utilizabil de o multitudine de switch-uri) este solicitat prin caiet de sarcini fiind considerat de autoritatea contractantă ca echivalent al EIGRP care este un protocol proprietar CISCO. A critica această echivalență stabilită prin caiet de sarcini după deschiderea ofertelor este în primul rând tardivă și nefondată după cum se arăta în continuare. A considera că switch-ul ofertat trebuie să utilizeze atât protocolul OSFP (protocol “open source”) cât și cel proprietar CISCO (EIGRP), așa cum probabil interpretează contestatorul, ar conduce obligatoriu doar către switch-ul CISCO, ceea ce ar fi în contradicție cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. În concluzie, interpretarea corectă este că autoritatea contractantă prin caiet de sarcini a nominalizat varianta de protocol echivalent al celui proprietar. Să acestei critici referitoare la protocoalele EIGRP și OSFP sunt aplicabile concluziile autorității contractante de la pct.3, subpunctele A, B și C. 5. Referitor criticii 3 (pag. 8-9 din contestație), contestatorul critică acceptarea de protocoale echivalente DVMRP, însă și de această dată ... menționează chiar în contestație că ”acesta ar putea fi echivalat cu protocolul mai nou (…) însă acest aspect implică reconfigurarea întregii rețele a clientului”. Așa cum rezultă din documentația de atribuire completată cu răspunsuri la clarificări autoritatea contractantă a menționat că se acceptă orice echivalent al protocoalelor menționate în caietul de sarcini. În consecință chiar ... reține că există echivalente ale DVMRP însă trebuie realizate configurări. Autoritatea contractantă reiterează că realizarea de configurări într-o rețea nu înseamnă sub nicio formă modificarea infrastructurii de comunicații, configurări se realizează indiferent de echipamentul IT achiziționat. Mai mult pe acesta critică a contestatorului face referire la oferta ..., ca în finalul criticii să ceară respingerea și a ofertei ..., ofertă care include DVMRP, remarcă autoritatea contractantă. ... a încărcat în cadrul ofertei tehnice și un document, extras din site-ul oficial al producătorului Juniper, prin care demonstrează că la produsul ofertat există și se configurează protocolul DVMRP, prezentat ca anexă de către autoritatea contractantă. Și la această critică, autoritatea contractantă consideră aplicabile concluziile menționate anterior la pct. 3 subpunctele A, B și C. DVMRP este un protocol dinamic de construcție a arborilor multicast într-o rețea rutata L3, protocol de tip distante vector bazat pe RIP folosind mecanisme de broadcast pentru a construi arbori multicast. IGMP Proxy reprezintă o metoda de a transfera un stream multicast dintr-un VLAN în altul pe switch-urile multilayer, deci este o soluție tehnică echivalentă DVMRP, precizează autoritatea contractantă. Totodată, așa cum reiese din adresa nr. Re-A-N273 din 25.02.2021, și managerul de rețea considera ca protocoalele DVMRP și IGMP Proxy și rutare statică satisfac ambele sensul cerinței de rutare a traficului multicast. În consecință nu poate fi respinsă o oferta ce include o soluție tehnică echivalentă celei menționate în caietul de sarcini adică satisface Pagina 13 din 32

necesitatea menționată în caietul de sarcini, în acest sens autoritatea contractantă anexând un extras de pe site-ul CISCO în care menționează că protocolul IGMP este un echivalent al DVMRP. 6. Legat de critica 4 (pag. 9-10 din contestație) în care contestatorul susține că ”infrastructura existentă se bazează pe EIGRP, mențiunea autorității contractante potrivit căreia nu există switch-uri care folosesc EIGRP sau OSFP vine în contradicție cu propria documentație de atribuire”, autoritatea contractantă precizează că procedura vizează atribuirea unui acord-cadru, iar switch-urile din respectivul acord-cadru se vor utiliza într-o multitudine de rețele de complexitate și amploare diferite. Așadar, nu există o singură infrastructură, ofertanții nu au nicio informație despre cum arată infrastructurile din ..., au doar informații privind parametrii tehnici pe care trebuie să le îndeplinească switch-urile ofertate. Precizarea privind faptul că “nu există switch-uri care folosesc EIGRP sau OSFP” vine dintr-o comunicare a unei structuri (...) care managerială unele rețele importante din ..., dar nicidecum toate rețelele, afirmă autoritatea contractantă. În raportul procedurii la pagina 5 se menționează că această informație este luată din comunicarea structurii respective înregistrată de autoritatea contractantă la nr. A1675/26.02.2021. În consecință, autoritatea contractantă nu consideră justificată critica ... și o apreciază ca fiind lipsită de interes, cât și în legătură cu necesitatea anulării procedurii de achiziție. 7. Cu privire la critica 5 (pag. 11 din contestație) prin care contestatorul critică faptul că ... a prezentat la testare un echipament dotat cu un alt tip de SFP față de cel menționat în ofertă și prin acest lucru modifică propunerea tehnică, autoritatea contractantă menționează că testarea nu era prevăzută în documentația de atribuire, fiind solicitată suplimentar urmare a contestației la prima comunicare a rezultatului procedurii de atribuire. Această testare are rol de a convinge comisia de evaluare de echivalenta echipamentelor ofertate, ofertanții chemați la testare au răspuns din buna credință, fără existența vreunei reglementări care să-i oblige în acest sens. În aceste condiții, ... s-a prezentat cu produsul pe care îl deținea (același tip de switch dar unul dintre SFP-uri de alt tip dar din aceeași categorie). Faptul că a fost utilizat SFP AT-SPFX/2 în loc de AT- SPEX nu influențează niciun fel rezultatul testării, care a constat în verificarea interoperabilității switch-ului ofertat cu un switch din dotarea .... Ambele SFP-uri, atât AT-SPFX/2 cat și AT-SPEX, așa cum reiese și de pe site-ul oficial al producătorului ..., sunt pentru același tip de fibră (MMF), același tip de conector (LC), maxim de distanță (2 km) și respectiv pentru același parametru solicitat , lungimea de undă, respectiv 1310 nm. Cele doua SFP-uri prezintă diferențe la alți parametrii care nu influențează interoperabilitatea cu SFP-urile existente în rețea. În consecință autoritatea contractantă apreciază critica nefondată. 8. Legat de critica 5, lit. a) de la pag. 11-12 din contestație cu privire la testarea echipamentelor deși nu era prevăzută această testare, autoritatea contractantă o consideră lipsită de interes, deoarece rolul ei a Pagina 14 din 32

fost tocmai acela de a verifica aspectele sesizate de ... în contestarea primului rezultat al procedurii de achiziție. 9. Legat de critica 5, lit. b) de la pag. 11-12 din contestație prin care contestatorul critică faptul că autoritatea contractantă nu s-a asigurat că ofertantul câștigător poate îndeplini contractul la prețul ofertat care este aparent neobișnuit de scăzut, autoritatea contractantă o consideră ca tardivă, motivat de faptul că la momentul când ... a contestat primul rezultat al procedurii care este identic cu actualul rezultat a cunoscut prețul ofertat de ofertantul câștigător însă nu a contestat acest fapt. Totodată critica este nefondată, deoarece așa cum rezultă chiar din procesul verbal de analiză a ofertelor financiare, autoritatea contractantă a solicitat justificări privind prețul aparent neobișnuit de scăzut și a decis admiterea ofertei după primirea și analiza respectivelor justificări. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 20600/21.04.2021, contestatorul ... a depus concluzii scrise prin care formulează apărări împotriva excepției tardivității contestației invocată de autoritatea contractantă. Astfel, ... consideră că a depus contestația în termenul legal, invocând prevederile art. 5 din Legea nr. 101/2016: ”(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului (2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare.", și prevederile art. 16 alin. (1) și (5) din același act normativ: ”(1) Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. (5) Toate actele procedurale se transmit fie prin posta, fie prin fax, fie prin mijloace electronice, cu confirmare de primire." În acest sens, contestatorul arată că prin adresa transmisă către Consiliu în data de 14.04.2021, a făcut dovada transmiterii contestației în același timp, prin același e-mail, atât către Consiliu cât și către autoritatea contractantă, în data de 09.04.2021, ora 18:04, așadar cu respectarea termenului legal. Totodată, contestatorul recunoaște că după transmiterea e-mail-ului a primit un mesaj automat prin care era informat de faptul că „Cutia poștală (electronică) a destinatarului este plină și nu mai poate primi mesaje acum.(...)". Totuși, aceasta este adresa de e-mail pusă la dispoziție de către autoritatea contractantă pentru comunicări, conform anunțului de participare aferent procedurii de atribuire, și autoritatea contractantă trebuie să asigure în orice moment funcționarea acesteia la parametri optimi, consideră contestatorul. în aceste condiții, apărările formulate de către autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere exprimat în ceea ce privește Pagina 15 din 32

aspectele de potențială tardivitate sunt pe deplin invalidate de adagiul latin „nemo auditur propriam turpitudinem allegans". Autoritatea contractantă nu-și poate invoca propria culpă pentru a justifica o eventuală tardivitate în transmiterea contestației de către ... Atâta timp cât contestația a ajuns la Consiliu în termenul legal și dat fiind că prin același e-mail aceasta a fost transmisă și către autoritatea contractantă, în mod evident culpa pentru eventuala neprimire a acesteia este exclusiv a autorității contractante. Mai mult, o eventuală achiesare la argumentele autorității contractante ar însemna că aceasta, prin propria voință, ar putea face inaplicabile dispozițiile de ordine publică prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 mai sus citat, potrivit cărora „Termenele procedurale (...) se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului", autoritatea contractantă determinând, prin setările poștei sale electronice, imposibilitatea de primire a e-mailului trimis în timpul util, în cadrul ultimei zile a termenului, opinează contestatorul. Totodată, contestatorul consideră aplicabile și relevante și cele reținute prin Decizia ICCJ nr. 45/2020 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform căreia: ” în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen". Totodată, demn de menționat este că scopul „confirmării de primire" prevăzute la art. 5 din Legea nr. 101/2016 este de a dovedi îndeplinirea formalității de trimitere, procedura fiind îndeplinită și în cazul în care, din motive imputabile destinatarului, nu poate avea loc primirea efectivă de către acesta, aspect care, în cazul transmiterii prin posta, se consemnează de către factorul poștal pe recipisa respectivă („AR"), echivalent mesajului primit de subscrisa prin posta electronică în data de 09.04.2021. Contestatorul precizează că, pentru a da dovadă în continuare de maximă diligență și bună - credință, subscrisa am retransmis contestația către autoritatea contractantă, atât prin pe e-mail cât și prin poștă în următoarea zi lucrătoare, în timpul programului de lucru al autorității contractante. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a înțeles să combată tocmai buna - credință a subscrisei, acționând astfel contrar principiilor bunei - credinței și situându-se în sfera abuzului de drept prevăzut atât de dispozițiile art. 15 din Codul civil, potrivit cărora "Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.", cât și de dispozițiile art. 12 cod procedură civilă potrivit cărora "(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost Pagina 16 din 32

recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi." Având în vedere cele expuse, contestatorul solicită constatarea depunerea contestației în termenul legal și, pe cale de consecință, respingerea excepției tardivității invocate de către autoritatea contractantă. Prin adresa cu nr. A3207/21.04.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. 20835/22.04.2021, autoritatea contractantă formulează note scrise la concluziile scrise depuse de către contestator cu privire la detaliile și opiniile referitoare la excepția tardivității contestației, învederând: - ... recunoaște că nu a reușit transmiterea contestației către autoritatea contractantă în termenul legal de contestare. Motivează cu faptul că a primit o comunicare conform căreia cutia autorității contractante de posta electronică este plină și nu mai poate primi mesaje acum (nu prezintă dovezi, respectiv comunicarea primită). - Se subliniază faptul că ... deși avea cunoștință că nu a transmis contestația, nu a utilizat celelalte facilități de comunicare puse la dispoziție de autoritatea contractantă. Nu a comunicat prin fax contestația deși în anunțul de participare este comunicat numărul de fax și un operator de comunicații de talia ... are implementată această posibilitate de comunicare. Nu a accesat site-ul autorității contractante (adresa fiind disponibilă în anunţ) pentru eventuale alte adrese oficiale de email. Nu a contactat telefonic autoritatea contractantă, deși este numărul menționat în anunţ, pentru a comunica că dorește să transmită contestația. Nu a depus la sediul autorității contractante o copie de pe contestație, sediul fiind în același oraș cu sediul contestatorului, iar la autoritatea contractantă, ca la orice unitate militară, există serviciul de permanență și se pot primi documente nonstop. - Având în vedere că legislația impune ca documentele să fie transmise cu confirmare de primire, apreciem că este în responsabilitatea expeditorului să se asigure de primirea de către destinatar al documentului în cauză. Nu considerăm corectă aprecierea precum că „(...) scopul confirmării de primire prevăzute de art. 5 din legea nr. 101/2016 este de a dovedi îndeplinirea formalității de trimitere (...)”. - Totodată, în anunțul de participare sunt menționate mai multe posibilități de comunicare (email, fax, telefon, cale acces site autoritate contractantă care include la rândul său, la puncte de contact, alte posibilități de comunicare), în consecință apreciem incorectă susținerea ... conform căreia este responsabilitatea autorității contractante dacă la un anumit moment o cale de comunicare nu este funcțională. Mai mult ... este unul din principalii operatori de comunicații electronice din țară deci are toată expertiza necesară de a utiliza toate căile de comunicații menționate în anunțul de participare.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat o procedură de licitație deschisă, desfășurată online, divizată pe loturi, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare având ca obiect ”Acord Pagina 17 din 32

cadru de furnizare Switchuri diverse tipuri – 6 loturi”, pentru Lotul nr. 2 ” Switch 24 porturi FO”, cod CPV ..., prin publicarea în SICAP a anunțului de participare nr. .... Potrivit anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar valoarea totală estimată a acordului-cadru privind furnizarea este de ..., fără T.V.A. Se are în vedere că autoritatea contractantă a divizat contractul supus procedurii de atribuire în cauză în 6 loturi, astfel cum este menționat la pct. II.1.6. din cadrul fișei de date a achiziției, iar prezenta contestație vizează numai lotul nr. 2, cu o valoare estimată de ..., fără TVA. Conform raportului procedurii nr. A11110/23.11.2020, pentru lotul nr. 2 ”Switch 24 porturi FO”, oferta ... s-a clasat pe primul loc, totalizând un număr de 100 puncte, pe locul al doilea oferta ..., totalizând 32,94 puncte, pe locul al treilea oferta contestatorului ... cu un total de 29,55 puncte, urmata de alți trei ofertanți cu punctaje mai mici. Împotriva raportului procedurii nr. A11110/23.11.2020, a adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. A11111/23.11.2020, ... a formulat contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 53319/04.12.2020. Prin decizia C.N.S.C. nr. 52/C7/2716, 1835 din 11.01.2021, Consiliul a admis, în parte, contestația formulată de către ..., obligând autoritatea contractantă la reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... pentru lotul 2. Potrivit raportului procedurii nr. A2494/29.03.2021, pentru lotul nr. 2 ”Switch 24 porturi FO”, în urma reevaluării, atât clasamentul cât și punctajul obținut s-au menținut. Împotriva raportului procedurii nr. A2494/29.03.2021, a adresei comunicării privind rezultatul procedurii, ... a formulat prezenta contestație înregistrată la Consiliu cu nr. 53319/04.12.2020, solicitând obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire în sensul reevaluării ofertelor clasate pe locurile 1 și 2, cu consecința stabilirii caracterului inadmisibil al acestora. Procedând la soluționarea contestației formulate de ..., Consiliul are în vedere invocarea de către autoritatea contractantă a excepției tardivității formulării contestației, motiv pentru care Consiliul se va pronunța cu prioritate asupra acestei excepții, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din legea nr. 101/2016 potrivit cărora „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, cu încadrarea în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1), iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”. Astfel, Consiliul reține că, raportat la tipul contractului de achiziție publică ce urmează a fi încheiat(furnizare) și valoarea estimată a acestuia (..., fără T.V.A. – mai mare decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016), termenul legal de contestare a actelor autorității contractante considerate nelegale este cel prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, respectiv de 10 zile de la data luării la cunoștință a actului considerat nelegal. Sub acest aspect, Consiliul are în vedere că ... a formulat contestația ce face obiectul prezentei cauze împotriva rezultatului procedurii de Pagina 18 din 32

atribuire, comunicat către operatorul economic în cauză în data de 30.03.2021, rezultând că termenul limită pentru depunerea contestației s-a împlinit în termen de 10 zile, respectiv în data de 09.04.2021. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ... a transmis contestația prin e-mail, în data de 09.04.2021, ora 18.04, atât către C.N.S.C. cât și către autoritatea contractantă, la adresa de e-mail ..., indicată în cuprinsul anunțului de participare nr. .... Având în vedere recepționarea de către ... a unui mesaj automat prin care se atăta faptul că „cuta poștală (electronică) a destinatarului este plină și nu mai poate primi mesaje”, operatorul economic în cauză a retransmis contestația, în data de 12.04.2021, la aceiași adresă. În acest context, Consiliul constată că ... a transmis contestația în termen și neprimirea acesteia de către autoritatea contractantă se datorează unei culpe a acesteia, respectiv cutia postașă (electronică) de la adresa indicată pentru comunicare a fost plină, fapt ce a constat în imposibilitatea recepționării unor mail-uri transmise în cadrul prezentei proceduri de atribuire. Având în vedere că mesajul automat privind imposibilitatea recepționării mail-ului conținând contestația nu a fost recepționat în timp util de către ..., acest operator economic nu a avut posibilitatea de a transmite contestația și prin alte metode. Într-o atare situație, Consiliul constată că ... a transmis contestația către autoritatea contractantă în termen, motiv pentru care respinge, ca nefondată excepția tardivității contestației, invocată de .... Analizând pe fond contestația formulată de ..., Consiliul constată că aceasta vizează rezultatul procedurii de atribuire pentru lotul 2 – „Switch 24 porturi FO”, stabilit prin raportul procedurii nr. A2492/29.03.2021, fiind formulate critici cu privire la modul în care autoritatea contractantă a pus în executare cele dispuse prin Decizia C.N.S.C. nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021, respectiv cu privire la modul de evaluare a propunerilor tehnice prezentate de ... și ... pentru lotul 2. Raportat la acest aspect, Consiliul are în vedere că prin Decizia C.N.S.C. nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021 s-a precizat că „în ceea ce privește modul de evaluare a propunerii tehnice prezentate de ... pentru lotul 2, Consiliul are în vedere că, referitor la modul de îndeplinire a Cerinței C13 subpunctul d), în cuprinsul Anexei 15 la procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, înregistrat cu nr. A-9495 din 08.10.2020, este prevăzut că „Echipamentul ofertat dispune de suport pentru protocoalele: (...) d) Echipamentul îndeplinește cerința prin folosirea protocolului alternativ VRRP”, deși prin caietul de sarcini s-a solicitat „Hot Standby Router Protocol (HSRP)”. Cu privire la acest aspect, Consiliul nu reține în soluționare susținerile autorității contractante, exprimate în cuprinsul punctului de vedere nr. 55153/14.12.2020 potrivit cărora „Protocoalele (VRRP și HSRP – nota Consiliului) sunt echivalente”, întrucât are în vedere prevederile art. 156 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 care stabilesc faptul că „În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu Pagina 19 din 32

respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice”. Astfel, Consiliul constată că, în măsura în care ... a ofertat un protocol diferit de cel solicitat prin caietul de sarcini, ofertantul în cauză avea obligația de a demonstra, prin orice mijloace, echivalența celor două protocoale. Or, sub acest aspect, Consiliul constată că nu a fost precizat decât faptul că „Echipamentul îndeplinește cerința prin folosirea protocolului alternativ VRRP”, fără a fi prezentate dovezi în acest sens. Aceleași considerații sunt reținute de Consiliu și în ceea ce privește modul de îndeplinire a Cerinței 14 punctul b), în condițiile în care prin caietul de sarcini s-a solicitat „Switch-ul trebuie să ofere următoarele facilități de rutare IP: (...) b) protocoale de rutare dinamică a traficului IPv4: RIPv1, RIPv2, EIGRP-Stub și OSPF”, iar ... a precizat în propunerea tehnică faptul că „Echipamentul oferă suport pentru: (...) RIP v1/v2 și OSPF”, fără a fi făcute precizări cu privire la protocolul EIGRP-stub și fără a fi demonstrată, de către ofertantul în cauză, echivalența dintre protocoalele EIGRP și OSPF,așa cum, în mod eronat, sugerează autoritatea contractantă în cuprinsul punctului de vedere nr. 55153/14.12.2020. În ceea ce privește modul de îndeplinire a cerinței 14, subpunctul c), Consiliul constată că, deși prin documentația de atribuire s-a solicitat „Switch-ul trebuie să ofere următoarele facilități de rutare IP: (...) c) suport pentru protocoale de rutare dinamică a traficului IPv4: BGP, EIGRP, PIM (moduri sparse, dense și sparse-dense), DVMRP, prin upgrade software ulterior”, ... a precizat în cuprinsul propunerii tehnice că „Echipamentul oferă suport pentru BGP, PIM, DVMRP incluse în licența ofertată în complet”, fără a preciza dacă echipamentul ofertat suportă și protocolul EIGRP, așa cum s-a solicitat prin documentația de atribuire și fără a demonstra echivalența acestuia cu unul dintre protocoalele menționate la acest subpunct din propunerea tehnică. Aceleași considerații sunt reținute de Consiliu și cu privire la modul de îndeplinire a cerinței 14 subpunctul d) întrucât deși s-a solicitat ca „Switch-ul trebuie să ofere următoarele facilități de rutare IP: (...) d) suport pentru rutare IPv6 și protocoale de rutare dinamică a traficului IPv6: RIP, OSPF și EIGRP, prin upgrade ulterior al software-ului”, se constată că ... a ofertat „Suport RIF și OSFP incluse în licența ofertată în complet”, fără a oferta și EIGRP și fără a demonstra echivalența acestuia cu unul dintre protocoalele ofertate la acest subpunct. (...) Cu privire la modul de îndeplinire de către ... a cerințelor 9, 10 și 11 , Consiliul constată că prin acestea s-a solicitat, pe de o parte, ca „Switch-ul trebuie să dispună minim de: a) 24 porturi GE SFP”, iar pe de altă parte, „Ofertantul trebuie să livreze: a) 26 tranceivere SFP tip 100 Base-FX Multi Mode (1300 nm)”, respectiv „Ofertantul trebuie să livreze 26 patch-corduri duale de fibră optică 50/125 cu lungimea minim 1 ml, care să permită conectarea switch- ului la o cablare structurată cu ODF-uri ce folosesc conectori de fibră optică tip SC”. De asemenea, Consiliul are în vedere că în cadrul clarificărilor postate în SICAP în data de 15.04.2020, înregistrată la autoritatea contractantă cu nr. A3532/14.04.2020, la întrebarea formulată de un operator economic interesat de participarea la prezenta procedură de atribuire, potrivitt căreia „În documentul «3.1 Specificații tehnice switchuri.pdf», în «SPECIFICAȚIE TEHNICĂ PENTRU ACHIZIȚIE – Switch 24 porturi FO», la paragraful 3, subparagraful 3.2.3, cerința Pagina 20 din 32

10 se menționează «26 tranceivere SFP tip 100Base-FX Multi-Mode (1300 nm)». Vă rugăm să ne confirmați că cerința C10 este satisfăcută de către 24 tranceivere SFP tip 100Base-FX Multi-Mode (1300 nm), așa cum este specificată cantitatea la cerința C1”, autoritatea contractantă a formulat următorul răspuns: „În cuprinsul cerinței C10 a apărut o eroare materială de editare (s-a redactat 26 în loc de 24). Produsele ofertate care vor respecta parametrul definit la C10...24 tranceivere 100Base-FX Multi-Mode (1300 nm) sunt conforme”. Analizând conținutul matricei de conformitate prezentată de ... în cadrul propunerii sale tehnice, Consiliul constată că acesta a precizat că „... livrează: a) 24 trancivere SFP de tip 100Base-SX Multi-Mode: AT-SPSX conform cu răspunsul la clarificare nr. A3532 din 14.04.2020; b) 2 trancivere SFP+ de tip 10 GBase-SR: AT-SP10SR; c) 2 trancivere SFP de tip 1000 Base-LX/LH: AT-SPLX10; d) 2 trancivere SFP de tip 1000Base-SX: AT-SPSX. Toate modulele SFP/SFP+ ofertate sunt de la același producător, ..., condiție indispensabilă ca toți parametrii de funcționare declarați de către producător să poată fi îndepliniți (consum, stabilitate în timp, funcționare în mediu guvernamental fără blocări și resetări de echipamente). Această condiție, ca toate elementele componente ale switch-ului să aparțină aceluiași producător este impusă ca fiind obligatorie de orice producător”, respectiv că „... livrează 24 de patch-corduri duale de fibră optică 50/125 cu lungimea minim 1 ml, care să permită conectarea switch-ului la o cablare structurată cu ODF-uri ce folosesc conectori de fibră optică tip SC, conform cu răspunsul la solicitarea de clarificare nr. A3532 din 14.04.2020”. Astfel, pe de o parte, Consiliul constată că ofertantul în cauză nu a făcut nicio mențiune cu privire la îndeplinirea cerinței referitoare la lungimea de undă de 1300 nm, așa cum s-a solicitat prin documentația de atribuire, nici în cuprinsul matricei de conformitate și nici în tabelul cu detalii producător (pag. 493 din dosarul achiziției), motiv pntru care admite criticile formulate de ... sub acest aspect. (...) Cu privire la modul de îndeplinire de către ... a cerinței C14, subpunctul c), prin care s-a solicitat ca „Switch-ul trebuie să ofere următoarele facilități de rutare IP: (...) c) suport pentru protocoale de rutare dinamică a traficului IPv4: BGP, EIGRP, PIM (moduri sparse, dense și sparse-dense), DVMRP, prin upgrade software ulterior”, Consiliul constată că în cuprinsul matricei de conformitate prezentată de acest ofertant se precizează că „Switch-ul trebuie să ofere următoarele facilități de rutare IP: (...) c) Suport pentru protocoale de rutare dinamică a traficului IPv4: BGP, EIGRP compatibility mode prin OSPF, PIM (moduri sparse, dense și sparse-dense), DVMRP compatibility mode prin IGMP Proxy și static multicast routing, prin upgrade software ulterior”. Astfel, Consiliul are în vedere considerațiile reținute anterior în soluționarea criticilor referitoare la oferta prezentată de ... și constată că ofertantul în cauză avea obligația de a demonstra, prin orice mijloace, echivalența protocoalelor, respectiv EIGRP cu OSPF și DVMRP IGMP Proxy

și static multicast routing, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (4) din legea nr. 98/2016, chiar și în situația în care prin clarificarea nr. A3532 din 14.04.2020, autoritatea contractantă a precizat că „Produsele ofertate echivalente funcțional sunt conforme”. Or, în măsura în care nu ofertantul în cauză nu a demonstrat echivalența respectivelor protocoale, membrii comisiei de evaluare nu puteau stabili Pagina 21 din 32

conformitatea ofertei prezentate de acesta, motiv pentru care Consiliul constată caracterul întemeiat al criticilor formulate de contestator sub acest aspect. În ceea ce privește îndeplinirea cerinței C35, Consiliul constată că ... s-a angajat că va îndeplini această cerință fără însă a prezenta vreun document emis de producătorul echipamentelor ofertate pentru lotul 2 din care să rezulte că acesta va asigura înlocuirea echipamentelor hardware ce se vor defecta în perioada de garanție, așa cum s-a solicitat la punctul IV.4.1 „Modul de prezentare al propunerii tehnice” din fișa de date a achiziției unde s-a precizat că „Propunerea tehnică, la fiecare lot in parte, va contine, "Matricea de conformitate"- formularul TH, Formularul Detalii Producător și va fi însoțită de foi de catalog/similare emise de producătorul echipamentelor ofertate din care să rezulte cu ușurință specificațiile tehnice ale produselor ofertate precum și, corespondența acestora cu cerințele tehnice din caietul de sarcini (fișa de produs)”. Astfel, Consiliul a constatat că evaluarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... pentru lotul 2 a înregistrat abateri de la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice, motiv pentru care s-au dispus următoarele: „Anulează, în parte, procesul verbal de evaluare a conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare, înregistrat cu nr. A-9495/08.10.2020, raportul procedurii nr. A-11110/23.11.2020 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile referitoare la ofertele prezentate de ... și ... pentru lotul 2. Anulează procesele verbale de evaluare a propunerilor financiare, înregistrate cu nr. A-10507/05.11.2020 și A-10791/12.11.2020. Anulează, în parte, procesul verbal al ședinței de verificare a documentelor suport/dovezilor aferente celor declarate în DUAE, înregistrat cu nr. A- 11078/20.11.2020, respectiv a mențiunilor referitoare la lotul 2. Anulează, în parte, raportul procedurii nr. A-11110/23.11.2020 și actele subsecvente acestuia, respectiv a mențiunilor referitoare la ofertele prezentate de ... și ... pentru lotul 2. Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... pentru lotul 2, cu luarea în considerare a celor precizate în motivare”. Analizând documentele din cadrul dosarului achiziției, transmis de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul constată că în vederea punerii în aplicare a celor dispuse prin Decizia nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021, comisia de evaluare a întocmit procesul verbal nr. A-539/21.01.2021 din cuprinsul căruia rezultă că a stabilit necesitatea transmiterii unor solicitări de clarificări ofertanților ... și ..., în vederea stabilirii conformității propunerilor tehnice prezentate de cei doi ofertanți pentru lotul 2, sub aspectele indicate în cuprinsul deciziei anterior emise. Astfel, Consiliul reține că prin adresele nr. A546/22.01.2021 și nr. A547/22.01.2021, autoritatea contractantă a solicitat clarificări ofertanților în cauză, după cum urmează: Ofertantului ... i s-a solicitat să clarifice modul de îndeplinire a cerințelor C10 și C14, prin formularea următoarelor întrebări: „În cadrul ofertei dumneavoastră, la cerința C10 subpunctul a) nu se regăsește nicio mențiune cu privire la îndeplinirea cerinței referitoare la lungimea de undă de 1300nm. Vă rugăm să demonstrați îndeplinirea acestei cerințe”, Pagina 22 din 32

respectiv „În cadrul ofertei dumneavoastră, la cerința C14 subpunctul c) nu se regăsește nicio mențiune cu privire la demonstrarea echivalenței protocoalelor EIGRP și OSPF respectiv DVMRP și IGMP Proxy și static multicast routing” Ofertantului ... i s-a solicitat să clarifice modul de îndeplinire a cerințelor C13 și C14, astfel: „Pentru îndeplinirea cerinței C13 subpunctul d), vă rugăm să demonstrați echivalența între cele două protocoale: între cel solicitat Hot Standby Router Protocol (HSRP) și respectiv cel ofertat de către dumneavoastră, VRRP”, respectiv „Pentru îndeplinirea cerinței C14: - subpunctul b) vă rugăm să demonstrați dacă echipamentul ofertat suportă protocolulEIGRP-Stub, acesta nefiind menționat în cadrul ofertei; - subpunctul c) vă rugăm să demonstrați dacă echipamentul ofertat suportă protocolul EIGRP, acesta nefiind menționat în cadrul ofertei, implicit și suport prin upgrade ulterior de software; - subpunctul d) vă rugăm să demonstrați dacă echipamentul ofertat suportă protocolul EIGRP, acesta nefiind menționat în cadrul ofertei, implicit și suport prin upgrade ulterior de software”. Se reține că ofetanții în cauză au răspuns prin adresele nr. 225/27.01.2021, respectiv nr. 18/27.01.2021, după cum urmează: ... a precizat că referitor la cerința C10 a) „dintr-o eroare de tehnoredactare s-a menţionat AT-SPSX în loc de AT- SPEX. Anexat găsiţi fişa tehnică (Anexa 1) din care reiese faptul că modulul AT-SPEX îndeplineşte cerinţa solicitată C10, subpunctul a) „24 trancivere SFP de tip 1000Base-FX Multi-Mode (1300nm)", respectiv „referitor EIGRP vs OSPF - Vă precizam faptul că echipamentul ofertat suportă nativ protocoalele de routing solicitate: rute statice, protocoale de rutare dinamică a traficului (IPv4, RIPv 1, RIPv2, OSPF, BGP, PIM) aşa cum se poate vedea din datasheet-ul oficial al produsului (Anexa 2): https://www.alliedtelesis.com/en/datasheet/x930-series”. Referitor la protocolul EIGRP (Enhanced Interior Gateway Routing Protocol) vă precizăm faptul că este un protocol de rutare dinamic proprietar, specific doar echipamentelor Cisco. Oferta noastră include cel mai apropiat protocol de rutare dinamică ce este definit ca standard. Acesta este OSPF (RFC 2328, RFC 2740, etc), un protocol de tip IGP ce permite rutarea între clase diferite, cu masca variabilă, fară pericolul de a forma bucle de rutare. Funcţionalitatea mulţi zonă a OSPF (Open Shortest Path First) îl face mai scalabil decât EIGRP iar posibilitatea de filtrare a rutelor între zone, mai eficient. Este posibil ca timpii de reacţie ai EIGRP sa fie mai rapizi, dar acest comportament depinde de reţeaua în cauză. În plus, sistemul de metrici mai complex, folosit de EIGRP, este un efort suplimentar asupra procesorului echipamentelor, iar avantajele unei metrici mai complexe sunt discutabile în cazul reţelelor de tip enterprise, fară a menţiona complexitatea extremă a configurării unei reţele stabile. (fiind prezentată o comparație sumară între OSPF și EIGRP – nota Consiliului) Nu în ultimul rând, fiind un protocol standard, OSPF permite interconectarea mai multor echipamente, de la mai mulţi vendori, inclusiv Cisco. Protocolul propus (OSPF) este dezvoltat de întreaga comunitate, fiind controlat de organismele internaţionale de standardizare - IETF (Internet Engineering Task Force). Un protocol proprietar, cum este EIGRP, împiedică dezvoltarea reţelei beneficiarului cu echipamente furnizate de alţi producători, creînd o dependenţă totală faţă de un anumit producător, cu toate consecinţele Pagina 23 din 32

ce decurg din acest fapt. Dezvoltarea si actualizarea protocolului respectiv depind în totalitate de capacitatea şi dorinţa producătorului în cauză de a face acest lucru”. Referitor DVMRP vs IGMP

Proxy și static multicast routing - DVMRP (RFC 1075) este un protocol dinamic de constructie a arborilor multicast într-o reţea rutată L3. Este un protocol de tip distance vector bazat pe RIP ce foloseste mecanisme de broadcast pentru a construi arbori multicast. Echipamentul oferit include suport pentru PIM (RFC 3973, RFC 4601), un protocol de routing multicast mai nou şi mai eficient. IGMP Proxy (RFC 4605) este o metodă de a transfera un stream multicast dintr-un VLAN în altul pe switch-urile multilayer. Are avantajul de a avea o configuraţie statică, mult mai simplu de controlat și este per total o metodă de management a multicastului mult mai bine adaptată rețelelor formate din switch- uri multilayer. În plus, protocolul DVMRP este bazat pe un standard vechi, depreciat, care nu mai satisface cerințele rețelelor în prezent, problema primară constând în scalabilitatea acestora la apariția unor noi host-uri în topologie, fiind chiar eliminat de vendoriprecum Juniper începând cu Junos OS16.1”. ... a precizat următoarele: Referitor la modul

de îndeplinire a cerinței C13 subpunctul d) – „Cerinţa C13 se referă la asigurarea disponibilităţii ridicate la nivel de legătură de reţea. Utilizarea protocolului VRRP în reţea asigură aceeaşi funcţionalitate ca și protocolul proprietar HSRP, oferind însă mai multe avantaje inclusiv datorită faptului că VRRP este un protocol de tip "Open standard". Utilizarea protocolului VRRP în reţea realizează acelaşi obiectiv ca și protocolul proprietar HSRP, acela de a oferi un protocol de redundanță la nivel de IP, prin crearea unui IP virtual ataşat mai multor echipamente fizice cu roluri de maşter și stand-by. Folosirea protocolului VRRP bazat pe standarde deschise în loc de protocolul proprietar HSRP, asigură compatibilitatea între echipamentele mai multor producători, oferind aceeaşi funcţionalitate ca și protocolul proprietar fără a crea însă o situație de tip „Vendor-Lock". Conform RFC 5798 pag. 4 „VRRP provides a function similar to the proprietary protocols "Hot Standby Router Protocol (HSRP)" [RFC2281] and "IP Standby Protocol" [1PSTB].", cele două protocoale oferă funcţii similare protocolului proprietar Cisco HSRP. Link document IETF: https://tools.ietf.org/pdf/rfc5798.pdf. Document: "RFC 5798 - Virtual Router Redundancy Protocol (VRRP) Version 3 for IPv4 and IPv6.pdf' - vezi ataşament. Concluzii: Cele două protocoale VRRP și HSRP oferă posibilitatea de a crea redundanță la nivel de legătură de reţea într-o manieră asemănătoare, astfel încât soluția propusă îndeplinește într-un mod echivalent cerinţa definită prin specificaţia tehnică. Având în vedere suportul pentru acest protocol pe echipamentele CISCO, asigurarea funcționalității protocolului VRRP între echipamentele CISCO și Juniper cât și alți vendori se va face fără costuri adiţionale”. Referitor la modul de îndeplinire a cerinței C14 subpunctul b) – „Soluţia echivalentă ofertată pentru protocolul proprietar EIGRP și sub-modulul EIGRP-STUB este protocolul OSPFv2 și sub-modulul OSPF-STUB. Pagina 24 din 32

Ambele protocoale, atât cel proprietar EIGRP și sub-modulul EIGRP-STUB cât și protocolul OSPF și sub- modulul OSPF-STUB sunt protocoale de tip IP Interior Gateway Protocols. Aceste două protocoale îndeplinesc acelaşi scop, acela de a instala în mod automat rute pe echipamentele din reţea și de a limita propagarea acestor rute pe alte echipamente - conform cerinţelor administratorului de reţea. Protocolul EIGRP este un protocol proprietar CISCO, disponibil exclusiv pe echipamente produse de un anumit producător (CISCO) și protejat de CISCO - vezi White Paper „OSPF versus EIGRP: The Case for Open Standards-based Routing". Protocolul OSPF este bazat pe un standard deschis, suportat de multipli producători de echipamente, inclusiv de CISCO, oferind capacitatea de integrare a altor echipamente ce folosesc acest protocol, fără posibilitatea de a crea o reţea de tip "Vendor Lock". Utilizarea protocolului OSFP oferă cea mai uşoara cale de integrare a altor echipamente pentru extensiile unor reţele bazate pe standarde și protocoale deschise oferind module de tip "Stub areas" ce îndeplinesc aceleaşi funcţii cu modulul EIGRP-STUB. Utilizarea sub-modulului OSPF-STUB oferă mai mult control asupra propagării rutelor pe elementele dintr-o arie de tip Stub, după cum admite inclusiv CISCO. Link documentaţie: https://www.cisco.eom/c/en/us/support/docs/ip/open-shortest-path-first- ospf/13703-8.html Document: „Cisco OSPF.pdf'; OSPF este unul din cele mai folosite protocoale de tip Interior Gateway din industrie, datorită capabilităților de separare a zonelor în „areas", astfel oferind suport pentru reţele mult mai mari față de protocolul proprietar CISCO, EIGRP. Concluzii: • Echipamentele Cisco suportă de asemenea protocolul OSPF, astfel interoperabilitatea dintre Juniper și CISCO nu necesită investiții adiţionale pentru echipamentele din reţeaua existentă. • Utilizarea protocolului OSPF oferă posibilitatea de a include orice alt vendor pentru viitoarele extensii ale reţelelor fără blocarea reţelelor cu echipamente CISCO. • Cele două sub-module, EIGRP-STUB și OSPF-STUB îndeplinesc aceeaşi funcţionalitate de a limita propagarea rutelor coform cerinţelor administratorului de reţea, astfel încât soluţia propusă bazată pe OSPF-STUB îndeplineşte într-un mod echivalent cerinţa definită prin specificaţia tehnică. • Soluţia ofertată include licenţa necesară pentru folosirea protocolului OSPF și a sub-modulului OSPF-STUB în reţele IPv4 si IPv6”. Referitor la modul de îndeplinire a cerinței C14 subpunctul c) – „Soluţia echivalentă ofertată pentru protocolul proprietar EIGRP este protocolul OSPFv2. Ambele protocoale, atât cel proprietar EIGRP cât și protocolul OSPF sunt protocoale de tip IP Interior Gateway Protocols. Aceste două protocoale îndeplinesc acelaşi scop, acela de a instala în mod automat rute pe echipamentele din reţea. Protocolul EIGRP este un protocol proprietar CISCO, disponibil exclusiv pe echipamente produse de un anumit producător (CISCO) și protejat de CISCO. Protocolul OSPF este bazat pe un standard deschis, suportat de multipli producători de echipamente inclusiv CISCO, oferind capacitatea de integrare a altor echipamente ce folosesc acest protocol, fără posibilitatea de a crea o reţea de tip "Vendor Lock". Utilizarea protocolului OSFP oferă cea mai uşoară cale de integrare a altor echipamente pentru extensiile unor reţele bazate pe standarde și protocoale deschise. În ofertă este inclusă de altfel licența necesară pentru folosirea protocolului OSPF pentru reţele bazate pe IPv4 cât și IPv6. Pagina 25 din 32

Utilizarea protocolului OSPF oferă mai mult control asupra propagării rutelor pe elementele dintr-o arie față de protocolul proprietar CISCO. Link documentaţie: https://www.cisc0.c0m/c/en/us/supp0rt/d0cs/i

p/open- shortest- path-first-ospf/l3

703-8.html Document: „Cisco OSPF.pdf”. OSPF este unul din cele mai folosite protocoale de tip Interior Gateway din industrie, datorită capabilităților de separare a zonelor în „areas", astfel oferind suport și management granular pentru reţele mult mai mari față de protocolul proprietar EIGRP. Concluzii: • Având în vedere scopul comun al ambelor protocoale EIGRP și OSPF, acela de a instala într-un mod automat rute pe echipamentele dintr-o reţea, și de a le recalcula în cazul apariţiei unei defecţiuni în reţea, soluţia propusă bazată pe OSPF îndeplineşte într-un mod echivalent cerinţa definită prin specificaţia tehnică. • Echipamentele Cisco suportă de asemenea protocolul OSPF. • Utilizarea protocolului OSPF oferă posibilitatea de a include orice alt vendor pentru viitoarele extensii ale reţelelor evitând blocarea reţelelor in modul „Vendor-Lock" cu echipamente CISCO. • Având in vedere cerinţa C14 subpunctul C: „ Suport pentru protocoale de rutare dinamică a traficului IPv4: prin

upgrade

software ulterior:", întelegem că în acest moment utilizarea echipamentelor ofertate nu este condiţionată de suportul pentru protocolul proprietar CISCO EIGRP și astfel implementarea protocolului echivalent ofertat asigură interoperabilitatea tehnologică și operaţională cu infrastructura existentă”. Referitor la modul de îndeplinire a cerinței C14 subpunctul d) – „Soluţia echivalentă ofertată pentru protocolul proprietar EIGRP este protocolul OSPFv3. Ambele protocoale, atât cel proprietar EIGRP cât și protocolul OSPF sunt protocoale de tip IP Interior Gateway Protocols. Aceste două protocoale îndeplinesc acelaşi scop, de a instala în mod automat rute pe echipamentele din reţea. Protocolul EIGRP este un protocol proprietar CISCO, disponibil exclusiv pe echipamente produse de un anumit producător (CISCO) și protejat de CISCO. Protocolul OSPF este bazat pe un standard deschis, suportat de multipli producători de echipamente inclusiv CISCO, oferind capacitatea de integrarea a altor echipamente ce folosesc acest protocol, fără posibilitatea de a crea o reţea de tip "Vendor Lock". Utilizarea protocolului OSFP oferă cea mai uşoară cale de integrare a altor echipamente pentru extensiile unor reţele bazate pe standarde și protocoale deschise. În ofertă este inclusă de altfel licenţa necesară pentru folosirea protocolului OSPF pentru reţele bazate pe IPv4 cât și IPv6. OSPF este unul din cele mai folosite protocoale de tip Interior Gateway din industrie, datorită capabilităților de separare a zonelor în „areas", astfel oferind suport pentru reţele mult mai mari față de protocolul proprietar EIGRP. Document: „CISCO OSFP.pdf”. Concluzii: • Având în vedere scopul comun al ambelor protocoale EIGRP și OSPF, acela de a instala într-un mod automat rute pe echipamentele dintr-o reţea, și de a le recalcula în cazul apariţiei unei defecţiuni în reţea, soluţia propusă bazată pe OSPF îndeplinește într-un mod echivalent cerinţa definită prin specificaţia tehnică. • Echipamentele Cisco suportă de asemenea protocolul OSPF. Pagina 26 din 32

• Utilizarea protocolului OSPF oferă posibilitatea de a include orice alt vendor pentru viitoarele extensii ale reţelelor evitând blocarea reţelelor în modul „Vendor-Lock" cu echipamente CISCO. • Având în vedere cerinţa C14 subpunctul d): „d. Suport pentru rutare IPv6 si protocoale de rutare dinamică a traficului IPv6: prin upgrade ulterior al software-ului;", întelegem că în acest moment utilizarea echipamentelor ofertate nu este condiționată de suportul pentru protocolul proprietar CISCO EIGRP și astfel implementarea protocolului echivalent ofertat asigură interoperabilitatea tehnologică și operațională cu infrastructura existentă”. Consiliul are în vedere că răspunsurile formulate de ... și ... au fost analizate de către membrii comisiei de evaluare în cadrul ședinței de evaluare din data de 01.03.2021, în cuprinsul procesului verbal nr. A-1731 din 01.03.2021, încheiat cu această ocazie, fiind consemnat că „Prin răspunsurile primite, ofertanții au demonstrat echivalența ca rol a protocoalelor echivalente celor solicitate. Este necesar a se cunoaște dacă acceptarea protocoalelor echivalente celor solicitate presupune modificări asupra infrastructurii existente a beneficiarului. Pentru aceasta, Autoritatea contractantă, prin adresa nr. A756SCE/17.02.2021, a solicitat sprijinul structurii care manageriază rețelele, în vederea stabilirii dacă produsele declarate de ofertanți ca echivalente, îndeplinesc în realitate aceste cerințe de echivalent cât și dacă acceptarea protocoalelor echivalente celor solicitate presupune modificări asupra infrastructurii existente a beneficiarului. Prin adresa cu nr. Re-A-N273/25.02.2021, înregistrată de autoritatea contractantă sub nr. A1675/26.02.2021, managerul de rețea a transmis următorul răspuns: „Urmare la documentul menţionat în rubrica referinţe, specialiştii CApC au analizat specificaţia tehnică transmisă şi suntem în măsură să vă informăm următoarele: 1. Protocoale  HSRP (Hot Standby Routing Protocol) şi VRRP (Virtual Route Redundancy Protocol) sunt protocoale similare ca funcţionalitate, existând doar diferenţe de abordare şi implementare. Considerăm cerinţa C13 d) îndeplinită de ambele protocoale.  EIGRP vs OSPF - cele două protocoale folosesc algoritmi diferiţi şi există multe diferenţe între ele. Considerăm că sensul cerinţei CI4 c) a fost de a oferi suport pentru rutare de nivel 3 printr-un protocol de tip EIGRP sau echivalent, în eventualitatea în care echipamentele de tip switch vor trebui folosite cu aceste facilităţi. Cât timp se intenţionează utilizarea ca echipamente de layer 2 sau ca echipamente de tip layer 3 în reţele cu rutare bazată pe OSPF, considerăm că switch-urile ofertate satisfac cerinţa C14 c) în sensul ei original.  Considerăm că protocoalele DVMRP şi combinaţia de IGMP Proxy şi rutare statică satisfac ambele sensul cerinţei de rutare a traficului multicast. 2. Impactul asupra reţelelor beneficiarului  În acest moment nu există switch-uri care să folosească protocoale dinamice de rutare, de tip EIGRP sau OSPF, astfel încât din acest punct de vedere nu va exista niciun impact asupra reţelelor beneficiarului.  pentru determinarea compatibilităţii la nivelul 1, este necesară testarea prealabilă a interoperabilităţii directe între SFP-urile compatibile cu echipamentele Cisco şi SFP-urile oferite de ceilalţi doi producători. în acest sens, solicităm demonstrarea de către ofertanţi a compatibilităţii SFP- urilor oferite pentru fiecare model cu următoarele modele existente la beneficiar: Pagina 27 din 32

o GLC-FE-100FX o GLC-GE-100FX o GLC-SX-MMD o GLC-LH-SM o SFP-10G-SR  în situația în care compatibilitatea la nivel SFP este asigurată pentru toate cele 5 produse menționate anterior, considerăm că switch-urile ofertate nu prezintă probleme la integrarea în rețelele beneficiarului, fără a necesita modificări semnificative în rețelele proprii”. Astfel se reține că în urma adresei transmise de către managerul de rețea, autoritatea contractantă a transmis o nouă solicitare de clarificări către ... și ..., având conținut identic, respectiv: „Pentru determinarea compatibilității la nivelul 1 este necesară testarea prealabilă a interoperabilității directe între SFP-urile compatibile cu echipamentele Cisco și SFP-urile oferite de dumneavoastră. În acest sens vă solicităm să demonstrați compatibilitatea SFP- urilor ce echipează echipamentul oferit, cu următoarele modele existente la beneficiar: - GLC-FE-100FX - GLC-GE-100FX - GLC-SX-MMD - GLC-LH-SM - SFP-10G-SR Pentru a demonstra cele solicitate mai sus, vă rugăm să puneți la dispoziția autorității contractante, în vederea efectuării acestei testări, un echipament identic cu cel ofertat”. Consiliul constată că în urma derulării testării echipamentelor ofertate de ... și ..., autoritatea contractantă a întocmit procesul verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A-2247/19.03.2021, în cuprinsul căruia a preczat, între altele, faptul că „Pe baza tuturor informațiilor prezentate mai sus, comisia de evaluare decide că echipamentele ofertate de către ... și ... pentru Lotul 2 – Switch 24 porturi PO, sunt compatibile cu echipamentele existente în rețeaua beneficiarului. Protocoalele de rutare dinamică, multicast și cele de redundantă agateway-ului din rețea existente (OSPF, VRRP, IGMP proxy, static multicast routing) pe echipamentul AlliedTelesis, respectiv pe echipamentul Juniper, sunt interoperabile din punct de vedere al funcționalităților cu echipamentele deja existente în retea iar în urma testării s-a constatat că nu necesită modificări în rețeaua beneficiarului pentru ca acestea să fie integrate cu echipamentele deja existente. Comisia recertifică faptul că ofertele operatorilor economici ... și ... sunt conforme”. Analizând modul în care autoritatea contractantă a pus în aplicare cele dispuse de C.N.S.C. prin Decizia nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021 și modul în care comisia de evaluare a reanalizat propunerile tehnice prezentate de ... și ..., prin raportare la prevederile documentației de atribuire și la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice, Consiliul constată că, în mod eronat, membrii comisiei de evaluare au stabilit conformitatea propunerilor tehnice prezentate de cei doi ofertanți, având în vedere considerentele prezentate în cele ce urmează. Pagina 28 din 32

Astfel, Consiliul reține ca fiind relevante în soluționare prevederile art. 156 alin. (4) din legea nr. 98/2016 potrivit cărora „În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează

în oferta sa

, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice”. Prin urmare, Consiliul are în vedere că, în măsura în care ofertanții în cauză au ofertat protocoale echivalente cu cele solicitate, în mod expres, de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, se impunea ca aceștia să facă dovada, prin orice mijloace, că soluțiile propuse îndeplinesc în mod echivalent cerințele solicitate de autoritatea contractantă, în cuprinsul propunerilor tehnice prezentate la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor și nu ca urmare a unor solicitări de clarificări formulate de comisia de evaluare. Este adevărat că în cuprinsul Deciziei nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021, la pag. 25, s-a precizat că „Prin urmare, Consiliul constată caracterul întemeiat al majorității criticilor formulate de contestator, impunându-se reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... pentru lotul 2 prin raportare la prevederile documentației de atribuire și la prevederile legale aplicabile, și, eventual, solicitarea de clarificări în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către acești operatori economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente din cadrul ofertelor”, însă eventualele solicitări de clarificări se impuneau a fi formulate cu respectarea prevederilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Or, sub acest aspect, Consiliul constată că deși comisia de evaluare a solicitat, în mod corect, clarificări cu privire la modul de îndeplinire a cerințelor C13 și C14 de către ... și ..., acceptarea răspunsurilor formulate de către acești operatori economici a condus la avantajarea evidentă a acestor ofertanți, în condițiile în care demonstrarea caracterului echivalent a protocoalelor ofertate se impunea a fi realizată potrivit înscrisurilor cuprinse în cadrul propunerilor tehnice prezentate inițial și nu ca urmare a solicitărilor de clarificări, fiind astfel încălcate principiile nediscriminării și tratamentului egal, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, în vederea stabilirii caracterului echivalent a protocoalelor ofertate și a compatibilității acestora cu cele existente în rețeaua sa, Consiliul constată că autoritatea contractantă a organizat o sesiune de testare, în condițiile în care în cuprinsul documentației de atribuire nu a fost prevăzut un astfel de demers în vederea stabilirii conformității ofertelor, fapt ce a condus la încălcarea principiului transparenței prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Raportat la acest aspect, Consiliul are în vedere că reevaluarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... se impunea a fi efectuată prin Pagina 29 din 32

raportare la prevederile documentației de atribuire și la prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice, fără a fi acceptate documente și informații suplimentare din care să rezulte echivalența protocoalelor ofertate cu cele solicitate de autoritatea contractantă, în condițiile în care ofertele prezentate inițial nu au cuprins referiri la protocoale echivalente cu cele solicitate prin documentația de atribuire. Astfel, Consiliul constată că prin demersurile efectuate, comisia de evaluare a acceptat completarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ... prin prezentarea, ca urmare a solicitării de clarificări, a unor documente și informații ce se impuneau a fi prezentate în cuprinsul ofertelor prezentate inițial pentru lotul 2, fapt ce a condus la transformarea celor două oferte, respectiv din oferte neconforme, așa cum a stabilit Consiliul în cuprinsul Deciziei nr. 52/C7/2716 din 11.01.2021, în oferte conforme, așa cum a stabilit comisia de evaluare în cuprinsul procesului verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A- 2247/19.03.2021. Într-o atare situație, Consiliul constată caracterul întemeiat al criticilor formulate de contestator cu privire la faptul că ... și ... nu au respectat cerințele autorității contractante prevăzute în cuprinsul caietului de sarcini pentru lotul 2, impunându-se anularea procesului verbal de verificare propuneri tehnice lot 2, înregistrat cu nr. A-1731 din 01.03.2021, anularea proceselor verbale de testare privind compatibilitatea echipamentului ofertat cu cel existent în rețeaua beneficiarului, înregistrate cu nr. A-2172/17.03.2021 și nr. A-2209/18.03.2021 și anularea, în parte, a procesului verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A-2247/19.03.2021, a procesului verbal final privind evaluarea propunerilor financiare, înregistrat cu nr. A-2428/26.03.2021 și a raportului proceduri nr. A-2492/29.03.2021 și actelor subsecvente acestuia, respectiv a mențiunilor referitoare la ofertele prezentate de ... și ... În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că oferta ... are un preț aparent neobișnuit de scăzut, iar autoritatea contractantă nu a făcut aplicarea prevederilor art. 210 din Legea nr. 98/2016, Consiliul constată caracterul tardiv al acestora, în condițiile în care contestatorul ... a avut cunoștință despre prețul ofertat de acest ofertant din cuprinsul adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. A-11111 din 23.11.2020. De asemenea, Consiliul are în vedere că ... a luat cunoștință despre demersurile efectuate de autoritatea contractantă în virtutea prevederilor art. 210 din Legea nr. 98/2016 cu ocazia studierii dosarului achiziției în data de 03.12.2020. În ceea ce privește solicitarea ... de obligare a autorității contractante la desemnarea ofertei sale ca fiind câștigătoare a procedurii de atribuire pentru lotul 2, Consiliul constată caracterul inadmisibil al acesteia în condițiile în care acest aspect figurează între atribuțiile comisiei de evaluare, prevăzute la art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, iar Consiliul nu poate substitui comisia de evaluare. Pagina 30 din 32

Acestea fiind, în contextul de fapt și de drept anterior expus, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 98/2016, Consiliul admite, în parte, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu .... Anulează procesul verbal de verificare propuneri tehnice lot 2, înregistrat cu nr. A-1731 din 01.03.2021, procesele verbale de testare privind compatibilitatea echipamentului ofertat cu cel existent în rețeaua beneficiarului, înregistrate cu nr. A-2172/17.03.2021 și nr. A- 2209/18.03.2021. Anulează, în parte, procesul verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A-2247/19.03.2021, procesul verbal final privind evaluarea propunerilor financiare, înregistrat cu nr. A- 2428/26.03.2021, raportul proceduri nr. A-2492/29.03.2021 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunilor din cuprinsul acestora referitoare la ofertele prezentate de ... și ... Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ..., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea de obligare a ... la desemnarea ofertei ... ca fiind câștigătoare a procedurii de atribuire pentru lotul 2. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestației, invocată de .... Admite, în parte, contestația formulată de către ..., cu sediul în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în .... Anulează procesul verbal de verificare propuneri tehnice lot 2, înregistrat cu nr. A-1731 din 01.03.2021, procesele verbale de testare privind compatibilitatea echipamentului ofertat cu cel existent în rețeaua beneficiarului, înregistrate cu nr. A-2172/17.03.2021 și nr. A- 2209/18.03.2021. Anulează, în parte, procesul verbal final de verificare propuneri tehnice Lot 2, înregistrat cu nr. A-2247/19.03.2021, procesul verbal final privind evaluarea propunerilor financiare, înregistrat cu nr. A- 2428/26.03.2021, raportul proceduri nr. A-2492/29.03.2021 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunilor din cuprinsul acestora referitoare la ofertele prezentate de ... și ... Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să procedeze la reanalizarea propunerilor tehnice prezentate de ... și ..., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare. Respinge, ca inadmisibilă, solicitarea ... de obligare a ... la declararea ofertei sale ca fiind câștigătoare a lotului 2. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Pagina 31 din 32

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 32 din 32