Decizie CNSC 253/2021

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 253 / C2 / 2971 Data: 04.02.2021 Prin contestația nr. 1803/30.12.2020, înregistrată la Consiliu sub nr. 58246/30.12.2020, formulată de PROTECT NPG INTERVENȚII SRL, în calitate de lider al asocierii PROTECT NPG INTERVENȚII – PROTECT NPG PAZA, cu sediul în Craiova, str. Tabaci nr. 5, biroul 26, județul Dolj, având CUI RO 33736748, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J16/1671/2014, reprezentată de Gageatu Viorica, administrator, împotriva raportului procedurii nr. 9232/23.12.2020, emis de către REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA RA prin DIRECȚIA SILVICĂ ARGEȘ, cu sediul în Pitești, str. Trivale nr. 82, județul Argeș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Servicii de pază la SPL Domnești și camera de armament – D.S. Argeș”, cod CPV 79713000-5 Servicii de paza (Rev.2), s-a solicitat admiterea contestației, anularea raportului procedurii, a actelor subsecvente, declararea ofertei sale drept câștigătoare, conform criteriului de atribuire stabilit prin documentația de atribuire și în conformitate cu prevederile legale în materie. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația formulată de PROTECT NPG INTERVENȚII, în contradictoriu cu REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA RA prin DIRECȚIA SILVICĂ ARGEȘ, în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... / .... / .... Data: ...... Prin contestația nr. ...../30.12.2020, înregistrată la Consiliu sub nr. ...../30.12.2020, formulată de ......... SRL, în calitate de lider al asocierii ......... – ........., cu sediul în ........., ......., județul ........., având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., reprezentată de ........., administrator, împotriva raportului procedurii nr. ...../23.12.2020, emis de către ....... ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „Servicii de pază la SPL ...... și camera de armament – D.S. .........”, cod CPV 79713000-5 Servicii de paza (Rev.2), s-a solicitat admiterea contestației, ........., a actelor subsecvente, declararea ofertei sale drept câștigătoare, conform criteriului de atribuire stabilit prin documentația de atribuire și în conformitate cu prevederile legale în materie. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL critică raportul procedurii nr. ...../23.12.2020, solicitând cele menționate în partea introductivă. 1

......... SRL arată că, în data de 23.12.2020, autoritatea contractantă a comunicat raportul procedurii din care rezultă faptul că societatea contestatoare s-a clasat pe locul II iar ofertantul ...... SRL a fost desemnat câștigător. Contestatoarea consideră că oferta prezentată de societatea ....... este neconformă, întrucât conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu au fost rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate, încălcându-se astfel prevederile Legii nr. 98/2016 și ale HG nr. 395/2016. Acceptând un astfel de preț neobișnuit de scăzut, în opinia contestatoarei, autoritatea contractantă încurajează ofertanții să nu respecte legislația în vigoare în domeniul achizițiilor publice și în domeniul muncii, fiind încălcate prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea susține că, din cuprinsul raportului procedurii menționat, nu a rezultat modul în care societatea ....... a justificat prețul ofertat, respectiv cum a calculat sporurile și indemnizațiile, iar autoritatea contractantă nu a cerut clarificări, având în vedere faptul că oferta operatorului economic clasat pe primul loc reprezintă mai puțin de 80% din valoarea estimată a contractului. Astfel, contestatoarea susține că autoritatea contractantă avea obligația analizării sustenabilității ofertei. Într-o primă etapă, autoritatea contractanta apreciază că o ofertă are un preț sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție publică care urmează a fi atribuit. În acest caz, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului clarificări cu privire la prețul sau costul propus. În a doua etapă, autoritatea contractantă decide, pe baza clarificărilor primite, dacă oferta prezintă un preț sau cost neobișnuit de scăzut sau nu. ......... SRL consideră că autoritatea contractantă nu a analizat elementele pe care s-a întemeiat prețul ofertat de către ...... Invocând prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2019, contestatoarea susține că autoritatea contractantă avea obligația de a clarifica legalitatea fiecărui preț suspect, numai în acest fel putând trage o concluzie obiectivă cu privire la faptul că ofertele sunt conforme, ori aceasta a luat în calcul doar prețul cel mai mic. În continuare, se arată că, pe lângă costurile menționate de ofertanți, trebuie luate în considerare și alte cheltuieli necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a contractului, cum ar fi: dotarea agenților de securitate cu uniforme de iarnă, mijloace de autoapărare, registre de control etc., conform Legii nr. 333/2003, precum și cheltuieli indirect și profit. Autoritatea contractantă, susține contestatoarea, este cea care constată care dintre elementele de preț sau cost ale unei oferte sunt 2

aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la preturile pieței. În acest sens, se utilizează ca referințe informații cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare urmând să solicite ofertantului în cauză explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. În continuare, contestatoarea susține că raportul procedurii nu respectă în totalitatea prevederile Ordinului președintelui ANAP nr. 302/2011, în sensul că nu se menționează dacă se aplică prevederile Legii nr. 98/2016 sau Legii nr. 99/2016, criteriul de atribuire aplicat, capitolul referitor la solicitarea sau nu a clarificărilor și detalierea îndeplinirii cerințelor autorității contractante de către ofertanți. Totodată, supune atenției faptul că nu i s-a adus cunoștință procesul-verbal al ședinței de deschidere. În final, ......... SRL subliniază faptul că autoritatea contractantă a intitulat documentul publicat în SEAP, la lista proceselor verbale, rapoartelor intermediare și finale, „proces-verbal nr. 4 raportul procedurii”, creând confuzie între procesul verbal de evaluare a ofertelor și raportul procedurii. Legea prevede obligativitatea publicării raportului procedurii în SEAP, considerând că autoritatea contractantă a îndeplinit parțial această cerință de formă, eludând dispozițiile art. 216 alin. (11) din Legea nr. 98/2016 Având în vedere cele mai sus precizate, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă nu a evaluat corect ofertele, nu a cerut clarificări suplimentare și nu a stabilit corect ofertantul câștigător, solicitând astfel, admiterea contestației așa cum aceasta a fost formulată. În dovedirea contestației, ......... SRL a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri. Cu adresa nr. ....... din 04.01.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. ..... din 04.01.2021, ...... ......... a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația depusă de ......... SRL, solicitând respingerea acesteia ca nefondată. Prezentând un scurt istoric al procedurii, autoritatea contractantă precizează că, la data de 23.12.2020 a elaborat raportul procedurii nr. ...... și a comunicat tuturor ofertanților rezultatul evaluării ofertelor depuse. Astfel, societății ......... SRL i s-a transmis adresa nr. ...... prin care a fost informat că oferta sa nu a fost declarată câștigătoare, având un preț mai mare decât al ofertei câștigătoare. Comisia de evaluare a efectuat temeinic şi efectiv toate verificările impuse de art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016 şi aplicabile prezentei proceduri, după cum a rezultat din documentele produse de către comisia de evaluare pe parcursul evaluării ofertelor şi care sunt parte a 3

dosarului achiziției. Verificările au fost realizate în egală măsură pentru toți ofertanții. Astfel, contrar celor susținute de contestatoare, au fost verificate în mod corespunzător atât conținutul propunerilor tehnice cât şi financiare, depuse de ofertanți în cadrul procedurii, fiind clarificate toate aspectele ce necesitau a fi clarificate. Referitor la „considerăm că oferta prezentată de societatea ........ este neconformă, deoarece conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe şi care nu pot fi justificate, încălcându-se astfel prevederile Legii 98/2016 şi ale HG 395/2016”, autoritatea contractantă face precizarea că, contestatoarea nu a solicitat acces la conținutul dosarului achiziției, în temeiul art. 217 alin. (4), alin. (5), alin. (6) din Legea nr. 98/2016, în consecință consideră că toate aprecierile făcute, în necunoștință de cauză, la adresa modului de evaluare şi a constituirii ofertelor de către contracandidați au fost pure speculații nefondate. În urma analizării ofertelor autoritatea contractantă a constatat că oferta societății ........ a respectat fundamentarea economică a unui tarif orar minim, post permanent 24/24, cu respectarea tuturor obligațiilor minime şi imperative stabilite în sarcina oricărui angajator de Legea nr. 53/2003 - codul muncii şi de legislația în vigoare în domeniul salarizării. Astfel, autoritatea contractantă arată că la calculul salariului societății ........ a plecat de la valoarea de 2.230 lei, salariul minim brut în plată la data ofertării. În ceea ce privește sporul de ore de noapte, ........ s-a prelevat de art. 126 lit. a) din codul muncii, fiind un calcul perfect legal. În ceea ce privește sporul pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă și duminică, de 1% din salariul de încadrare conform ....... și acesta este corect având în vedere art. 137 din Codul muncii. Totodată, referitor la sporul pentru orele lucrate în zilele de sărbători legale, se arată că societatea ........ a calculat corect acest spor, valoarea de 91,69 lei corespunzând pentru un calcul de 15 zile libere legale plătite cu un spor de 100%. Societatea ......... a prevăzut și costurile cu concediul de odihnă la valoarea minimă a contractului colectiv de muncă. Societatea declarată câștigătoare a ofertat un tarif orar de 16,56 lei/oră (total brut salariu lunar 2.623,53 lei și contribuții datorate statului 148,23 lei), comparativ cu asocierea ......... SRL care a ofertat un tarif orar de 16,13 lei/oră (total brut ofertat pentru 36 luni 414.564,02 și o valoare a contribuțiilor pe 36 luni de 9.327,69 lei). În ceea ce privește tarifele antemenționate, autoritatea contractantă precizează faptul că acestea sunt fără cheltuieli indirecte și profit, și cuprind doar costurile generate de cheltuielile salariale privind prestarea serviciilor de pază umană. 4

Valoarea cheltuielilor indirecte ofertate pe 36 luni ale societății ........ a fost de 1.300,32 lei, comparativ cu 91,45 lei ale ......... SRL. Din compararea celor două oferte, arată autoritatea contractantă, a rezultat, în mod clar, că valoarea tarifului orar inclusiv contribuții, cuprins în oferta societății ....... a fost superioară valorii cuprinse în oferta societății ......... SRL, astfel afirmația că prețul este nejustificat de mic este „nepertinentă”. De asemenea, ...... a prevăzut o sumă pe 36 luni de contract, a cheltuielilor indirecte necesare pentru activitatea de pază (uniforme, dotări specific) de 997,92 lei, comparativ cu suma de 41,45 lei. Cota de profit declarată de ........ în valoare de 302,4 lei/36 de luni este superioara cotei declarată de contestatoare a cărei valoare este de doar 50 lei. Comparând cele două oferte a rezultat clar că autoritatea contractantă nu poate fi acuzată de acceptarea unui preț nejustificat economic. Autoritatea contractantă susține că valoarea mai mică a ofertei câștigătoare a rezultat din subvenția acordată de ANOFM pentru ... .... având o valoare de 22.500 lei pe 10 luni din durata contractului, care se reflectă într-un preț redus cu 0,85 lei/oră pe durata de 36 luni a contractului, conducând astfel la o valoare a tarifului orar de 15,93 lei/oră. Referitor la diferențele dintre valoarea estimată de autoritatea contractantă şi valorile ofertelor primite, acestea pot rezulta din faptul că autoritatea contractantă şi-a bazat estimarea valorii contractului având la bază prevederile propriului contract colectiv de muncă, care stipulează un spor de 75% în cazul activității în zilele de sâmbătă şi duminică, o contribuție de 4% a fondului de protecție a persoanelor cu handicap şi marje de cheltuieli aplicate de autoritatea contractanta în activitatea curentă (3% cheltuieli brute și 1% profit), fără a lua în calcul subvenții acordate de către ANOFM. În urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a constatat că propunerea financiară a ...... nu are un preț sau conține costuri neobișnuit de scăzute în raport cu cerințele, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitați prin caietul de sarcini, în consecință nu a considerat necesară solicitarea de clarificări suplimentare pe această temă. În probațiune, autoritatea contractantă a depus, în copie, înscrisurile din dosarul achiziției publice. Prin adresa nr. ...../13.01.2021, înregistrată la Consiliu sub nr. ....../13.01.2021, ......... SRL a formulat concluzii scrise răspunzând punctului de vedere al autorității contractante, prin care reiterează solicitările sale din cuprinsul contestației. Suplimentar, sunt aduse 5

argumente în susținerea faptului că acea convenție de care se prevalează societatea câștigătoare pentru reducerea tarifului nu ar trebui reținută. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ..... ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „servicii de pază la SPL Domnești și camera de armament – D.S. .........”, sens în care a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. ......./06.11.2020. Conform anunțului de participare, valoarea estimată a contractului este de 535.586 lei, criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. La procedură au fost depuse șapte oferte, printre care cele ale ........ și asocierea ......... – ....., prima fiind desemnată câștigătoare, iar cea secundă fiind clasată pe locul II în clasamentul final. Nemulțumită de acest rezultat, ......... a învestit Consiliul cu prezenta contestație, consemnând și cauțiunea aferentă. Înțelegând să critice oferta ......, ......... susține că oferta acestei societăți este neconformă, deoarece conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberi concurențe și care nu pot fi justificate, prețul oferit fiind neobișnuit de scăzut. Plecând de la criticile reclamantei, organul administrativ- jurisdicțional observă că achiziția a fost estimată valoric la 535.586 lei, iar .......... a propus prețul de 418.640,40 lei, reprezentând 78,16% din valoarea estimată, și asocierea din care face parte societatea contestatoare, prețul de 423.983,16 lei, reprezentând 79,16% din valoarea estimată. Privite comparativ cu estimarea maximală realizată de autoritate, niciuna dintre cele două oferte nu apare a fi anormal de scăzută, astfel încât să pună în pericol îndeplinirea viitorului acord contractual. Un preț de aproximativ 78% sau 79% din estimare nu este unul care să ridice suspiciuni legate de imposibilitatea îndeplinirii contractului. Legislația pe linie de achiziție publică nu interzice atribuirea contractului de achiziție publică la o valoare de peste 78% din aceea estimată și anunțată de autoritate, cum este prețul câștigătoarei sau cel al contestatoarei. Așadar, nu este contrară legislației specifice atribuirea contractului la un preț de 418.640,40 lei, în contextul în care estimarea făcută de autoritate a fost de 535.586 lei. În baza art. 210 din Legea 98/2016: (1) În cazul unei oferte care are un preț sau cost aparent neobișnuit de scăzut în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costul propus. 6

(2) Clarificările prevăzute la alin. (1) se pot referi în special la: a) fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate; b) soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor; c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant; d) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 51 alin. (1); e) respectarea obligațiilor prevăzute la art. 218; f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat. (3) Autoritatea contractantă evaluează informațiile și documentele furnizate de ofertantul a cărui ofertă are un preț aparent neobișnuit de scăzut și respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alin. (2). Relevante sunt și următoarele dispoziții din Hotărârea Guvernului nr. 325/2016: Art. 127. - (1) Comisia de evaluare are următoare atribuții: [...] h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, precum și, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situația prevăzută la art. 210 din Lege; Art. 136. - (1) În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându-se ca referința în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitate îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. (2) Explicațiile aduse de ofertant conform prevederilor alin. (1) vor fi însoțite de dovezi concludente privind elementele prevăzute la art. 210 alin. (2) din Lege, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, performanțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru. (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă. Art. 137. (2) În condițiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: [...] g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că oferta are un preț/cost neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Aceste dispoziții, în contextul reținut, nu sunt incidente și, din această cauză, nici nu au fost invocate de autoritatea contractantă. Art. 210 din Legea nr. 98/2016 urmărește să prevină situațiile în care autoritatea atribuie contractul unui ofertant ce nu este în măsură să îl execute în limitele pe care și le-a asumat prin ofertă, dispoziția legală fiind edictată în favoarea autorităților contractante, pentru protejarea lor (respectiv a bugetelor publice pe care le gestionează și a serviciilor publice pe care le prestează), iar nu ca armă în mâna acelorași autorități sau a ofertanților concurenți de a exclude sau pretinde excluderea de la licitații a anumitor ofertanți. În sprijinul acestui raționament vine chiar norma de aplicare a legii de la art. 137 alin. (2) lit. g) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – oferta este inacceptabilă dacă, în 7

urma verificărilor, se constată că are un preț neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. Cu alte cuvinte, chiar dacă o ofertă are un preț neobișnuit de scăzut, cum susține la modul generic ........., ea nu poate fi respinsă decât dacă se probează dincolo de orice îndoială rezonabilă că, din cauza acelui preț, nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini. În speța dezbătută, nici prin argumentele din contestație și nici prin mijloacele de probă depuse, societatea reclamantă nu a reușit să facă o asemenea dovadă în fața Consiliului. Se impune fi subliniat că întreaga argumentație a contestatoarei se bazează pe o susținere generală construită pe simple speculații, fără nicio susținere în concret. De altfel și autoritatea contractantă atrage atenția că autoarea contestației nu a solicitat acces la dosarul achiziției publice astfel că toate aprecierile sunt făcute în necunoștință de cauză. Deși ......... susține că nu rezultă modul în care societatea ....... a calculat sporurile și indemnizațiile, aceasta nu este în măsură să le identifice. Ori aceste critici cu caracter general, ce nu particularizează aspecte și nu sunt întemeiate pe dispoziții legale nu pot fi primite. Este necesară prezentarea în concret a motivelor de nelegalitate a actelor atacate pentru a se cunoaște voința clară a petentei de a critica aspectele din cuprinsul ofertei declarate câștigătoare. Din analiza justificării care a stat la baza ofertării de către .....a tarifului de 16,78 lei/oră (redus la 15,93 lei/ora în urma aplicării subvenției) rezultă că au fost avute în vedere: - salariul minim brut pe economie - 2.230 lei; - sporul de noapte, fiind prezentată metoda de calcul a acestuia – 93,71 lei; - sporul de week-end, fiind prezentată metoda de calcul a acestuia - 22,30 lei; - sporul de sărbători legale, fiind prezentată metoda de calcul a acestuia – 91,69 lei; - concediul de odihnă, fiind prezentată metoda de calcul a acestuia – 185,83 lei; - contribuția asiguratorie pentru muncă cu procentaj, fiind prezentată metoda de calcul a acesteia – 59,03 lei; - fondul de handicap cu procentaj, fiind prezentată metoda de calcul a acestuia – 89,20 lei; - cheltuieli indirecte – 27,72 lei; - profit – 8,40 lei; 8

- subvenția acordată și modul de calcul al acesteia – 22.500 lei ( valoarea aferentă a 10 luni) care se reflectă într-un preț redus cu 0,85 lei/oră. Nefiind prezentat vreun motiv concret în combaterea modului de calcul, contestatoarea nu poate însărcina Consiliul să efectueze o supraevaluare a ofertei concurente pe bază de supoziții. Se impune a se reține în legătură cu lipsa prezentării de argumente, că o motivare susținută nu presupune limitarea la a susține încălcarea dreptului, ci indicarea tuturor împrejurărilor care justifică o atare afirmație. Scopul obligației de motivare, prin raportare la date concrete, este acela de a arăta organismului administrativ–jurisdicțional, în speță, sau instanței de judecată, împrejurările relevante pentru dezlegarea litigiului și, totodată, explicațiile pentru care drepturile reclamantului au fost lezate prin conduita presupus ilicită a pârâtului. Cu alte cuvinte, nu este totuna a afirma încălcarea dreptului cu a prezenta argumentele pentru care se susține că dreptul a fost încălcat. Simplele presupuneri nu reprezintă o motivare validă a contestației, nereieșind de niciunde temeinicia acuzelor rămase la nivel declarativ. Totodată, contestatoarea nu poate profita ulterior primirii punctului de vedere, cum este cazul în speță, pentru a veni, pe calea concluziilor scrise, cu prezentarea punctuală a criticilor vizavi de o nerespectare a cerințelor, de exemplu calculul subvențiilor, în privința cărora în cuprinsul contestației nici măcar nu s-a afirmat că nu se respectă. Mai mult, aceste motive de contestare noi, (nereguli nou – invocate) sunt vădit inadmisibile, în lumina dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. În acest context, Consiliul reține că doar contestația este actul juridic ce investește Consiliul și stabilește limitele de analiză în sarcina acestuia, astfel încât formularea de critici noi, prin intermediul concluziilor scrise, nu răspunde exigențelor procedurale. Se reține și faptul că nu se poate face abstracție de necesitatea respectării principiului disponibilității, ca o garanție procedurală, ce reprezintă o manifestarea a dreptului la apărare recunoscut celui ce formează o contestație. Relativ la lipsa unor informații din raportul procedurii, respectiv a criteriului de atribuire aplicat, a capitolului referitor la solicitarea sau nu a clarificărilor și a detalierii, la modul concret, a îndeplinirii cerințelor autorității contractante de către ofertanți, Consiliul stabilește că la art. 216 din Legea nr. 98/2016 este reglementat: (2) Raportul procedurii de atribuire prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin următoarele documente/informaţii:

a) denumirea şi adresa autorităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii; 9

b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare şi/sau selecţie a candidaţilor/ofertanţilor şi/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atribuire;

c) motivele respingerii unei oferte care are un preţ neobişnuit de scăzut;

d) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia a fost desemnată câştigătoare;

e) în măsura în care sunt cunoscute, partea/părţile din contractul de achiziţie publică/acordul-cadru pe care ofertantul declarat câştigător intenţionează să o/le subcontracteze unor terţi şi denumirea subcontractanţilor;

f) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării procedurilor de negociere competitivă, dialog competitiv sau negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

g) justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire;

h) atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;

i) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în acest sens.

(3) Informaţiile care fac obiectul alin. (2) lit. b) sunt următoarele:

a) denumirea candidaţilor/ofertanţilor calificaţi şi/sau selectaţi şi motivele care au stat la baza acestor decizii;

b) denumirea candidaţilor/ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii.

Din modul de redactare a raportului procedurii nr. ........./23.12.2020 nu rezultă vreo nesocotire a prevederilor mai sus evocate, iar în privința modului de îndeplinire a cerințelor autorității, de către ofertanți, în respectivul raport se face trimitere la procesele- verbale nr. ...../18.12.2020 și ....../18.12.2020 în cuprinsul cărora se arată că este detaliată analiza financiară și tehnică a ofertelor. În ceea ce privește aducerea la cunoștință a procesului-verbal al ședinței de deschidere, reclamată de autoarea contestației ca nefiind realizată, relevante sunt art. 214 și 215 din legea achizițiilor publice, precum și art. 142 din normele metodologice ale legii. Art. 214. - (1) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite ofertantului declarat câştigător o comunicare privind acceptarea ofertei sale, prin care îşi manifestă acordul de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru. (2) «abrogat» (3) Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare într-un termen care să nu depăşească perioada de valabilitate a ofertelor stabilită prin documentele achiziției. Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, această perioadă se poate prelungi, aducându-se la cunoştința operatorilor economici implicați în procedură în termen de maximum două zile de la aprobarea de către conducătorul autorității contractante a deciziei de prelungire. Art. 215. - (1) Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecției, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective. (2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde: (…) 10

Art. 142. - (1) Pe baza informațiilor introduse în SEAP de către autoritatea contractantă, sistemul informatic generează automat către toți ofertanții participanți notificări cu privire la rezultatul procedurii de atribuire. (2) Autoritatea contractantă are obligația de a efectua şi comunicările prevăzute la secțiunea a 13-a a cap. IV din Lege. În lumina acestor norme, autoritatea contractantă nu avea nicio obligație de a îi comunica reclamantei procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor. O asemenea obligație privește doar comunicarea rezultatului procedurii. Cât privește confuzia între procesul-verbal de evaluare a ofertelor și raportul procedurii, reclamată de autoarea contestației, având în vedere titulatura acordată raportului procedurii, respectiv proces-verbal nr. 4 raportul procedurii, nu va fi reținută, aspectul în discuție nefiind în măsură s-o vatăme pe autoarea contestației, cu atât mai mult cu cât raportul procedurii, indiferent de denumirea sa, a fost adus la cunoștința contestatoarei, neputându-se reține astfel nici încălcarea regulilor de publicitate. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că nu există motive pentru infirmarea evaluării, pentru .......... Analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, s-a efectuat prin prisma motivelor invocate de societatea contestatoare, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului [art. 9 alin. (2) C. proc. civ. - obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților]. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația formulată de ........., în contradictoriu cu ........ ........., în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE COMPLET, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... 11