Decizie CNSC 230/2021

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 230/C5/2981/123 Data: 02.02.2021 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 58611/31.12.2020, care formează obiectul Dosarului nr. 2981/2020, ONE STAR SECURITY SRL, cu sediul în municipiul Constanța, str. Brest nr. 2, lot CB01, județul Constanța, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J13/779/2012, având CIF RO 30058764, reprezentată convențional de Colic Irina - administrator, a contestat documentația de atribuire emisă în cadrul procedurii „proprii” de atribuire, a contractului de achiziții publice având ca obiect „Servicii de pază civilă fixă și pază prin patrulare auto la obiectivele CN A.C.N SA”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), inițiată de COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA CANALELOR NAVIGABILE SA, în calitate de entitate contractantă, cu sediul în comuna Agigea, str. Ecluzei nr. 1, județul Constanța și a solicitat obligarea entității contractante la remedierea documentației de atribuire, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, anularea procedurii. În cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a depus de către TRANSGUARD SECURITY SRL, cu sediul în municipiul Constanța, B-dul Mamaia nr. 122 bis, județul Constanța, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J13/3385/2006, având CIF RO 19182671, reprezentată de administrator Usmec Ileana Corina, „cererea de intervenție voluntară” nr. 140/11.01.2021, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. 1430/11.01.2021, calificată de Consiliu, în baza art. 22 alin. (4) C. Proc. Civ., drept contestație la documentație de atribuire, care formează obiectul Dosarului nr. 123/2021, prin care a solicitat admiterea contestației 1/2

formulată de ONE STAR SECURITY SRL și obligarea entității contractante la eliminarea condițiilor ce restricționează concurența. ZIP ESCORT SRL, în calitate de operator economic interesat de procedură, cu sediul în municipiul Constanța, str. Primăverii nr. 67C, județul Constanța, cu sediul ales în mun. Constanța, str. Constantin Brătescu nr. 5, județul Constanța, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J13/2591/1997, având CIF RO 9948144, reprezentată de administrator Cristian Constantin Gheorghe, a înaintat, în original, prin poștă „cerere de intervenție voluntară” fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, înregistrată la Consiliu sub nr. 1910/13.01.2021, formulată în cadrul Dosarului nr. 2981/2020, prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulată de ONE STAR SECURITY SRL, cu consecința obligării contestatoarei, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod de procedură civilă, la plata cheltuielilor ocazionate de prezenta cerere. În temeiul art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a procedat la conexarea celor 2 (două) contestații. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ONE STAR SECURITY SRL (dosar nr. 2981/2020), în contradictoriu cu entitatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA CANALELOR NAVIGABILE SA. Respinge, ca tardivă, contestația formulată de TRANSGUARD SECURITY SRL (dosar nr. 123/2021), în contradictoriu cu entitatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA CANALELOR NAVIGABILE SA. Admite, în parte, cererea de intervenție formulată de ZIP ESCORT SRL (dosar nr. 2981/2020) Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere formulat de intervenienta ZIP ESCORT SRL cu privire la obligarea contestatoarei ONE STAR SECURITY SRL la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestației care a format obiectul dosarului 2981/2020. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 2/2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. ..., care formează obiectul Dosarului nr. ..., ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată convențional de Colic Irina - administrator, a contestat documentația de atribuire emisă în cadrul procedurii „proprii” de atribuire, a contractului de achiziții publice având ca obiect „Servicii de pază civilă fixă și pază prin patrulare auto la obiectivele ...”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), inițiată de ..., în calitate de entitate contractantă, cu sediul în ... și a solicitat obligarea entității contractante la remedierea documentației de atribuire, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, anularea procedurii. În cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a depus de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., reprezentată de administrator ..., „cererea de intervenție voluntară” nr. ..., transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. ..., calificată de Consiliu, în baza art. 22 alin. (4) C. Proc. Civ., drept contestație la documentație de atribuire, care formează obiectul Dosarului nr. ..., prin care a solicitat admiterea contestației formulată de ... și obligarea entității contractante la eliminarea condițiilor ce restricționează concurența. ..., în calitate de operator economic interesat de procedură, cu sediul în ..., cu sediul ales în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., reprezentată de administrator Cristian Constantin Gheorghe, a înaintat, în original, prin poștă „cerere de intervenție voluntară” fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată în cadrul 1/31

Dosarului nr. ..., prin care a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulată de ..., cu consecința obligării contestatoarei, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod de procedură civilă, la plata cheltuielilor ocazionate de prezenta cerere. În temeiul art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a procedat la conexarea celor 2 (două) contestații. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: În susținerea contestației care formează obiectul Dosarului nr. ..., ... arată că în cuprinsul fișei de date a achiziției, la pct. IV.5.1., precum și în caietul de sarcini, la Capitolul 4 pct. 3, a regăsit cerințe ce nu pot fi îndeplinite, restrângând accesul operatorilor economici la procedură și creând un avantaj net doar unui singur ofertant, respectiv societății ..., care este și colaboratorul constant și de notorietate al entității contractante. Astfel, se solicită asigurarea unui număr de minim 100 de agenți de securitate, atestați în condițiile legii, din care minim 4 agenți de securitate să dețină certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură, despre care în fișa de date a achiziției se susține în mod explicit, că ar constitui „obligație legală conform art. 33/39 în CS, alin. (2), HG 301/2012”, iar în caietul de sarcini se indică baza legală, care ar fi, în opinia entității contractante: „art. 39 din Legea 333/2003 care stipulează cine face formarea profesională și care coroborat cu art. 35 se aplică și la personalul de control”. Contestatoarea susține că, pornind de la modul de prezentare a informațiilor și de la justificările oferite încă de la început, se poate lesne observa că entitatea contractantă cunoaște sensibilitățile acestei cerințe și încearcă să își creeze deja un cadru pretins legal pentru documentele solicitate. În realitate, însă, nu se poate obține un certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură, emis în condițiile legii (deși standardul ocupațional există, cursurile de pregătire profesională și examenul de absolvire nu se pot desfășura, în mod legal), iar entitatea contractantă, deținătoare ea însăși a unui serviciu de pază proprie, ar trebui să cunoască acest aspect. De asemenea, ... arată că standardul ocupațional este documentul care precizează competențele profesionale necesare practicării unei ocupații, respectiv specifice unei calificări și nu trebuie confundat cu programa de pregătire profesională. Ori, punctul de vedere al entității este că aceste certificate de competențe se pot obține prin intermediul centrelor de evaluare și certificare, autorizate de Autoritatea Națională pentru Calificări, iar un astfel de centru este o organizație patronală din domeniul serviciilor de securitate, cu numai 13 membri, din care unul este societatea ... (colaborator notoriu și perpetuu al entității contractante), care însă, deși eliberează astfel de certificate, nu respectă criteriile legale de organizare a acestor cursuri. Mai mult, contestatoarea subliniază că această organizație patronală, Patrosec, este singurul centru din țară, iar accesul la cursurile 2/31

respective este restricționat societăților concurente membrilor săi. Totodată, este singurul centru, care a îndrăznit să emită astfel de certificate cu inducerea în eroare a autorităților din domeniu și nesocotirea prevederilor legale exprese privind tematica și modul de desfășurare a examenelor. În acest sens, ... precizează că nu neagă necesitatea pregătirii profesionale pentru agenții cu competențe sporite ce devin șefi de tură, însă apreciază că aceasta nu se poate face în afara cadrului legal. Astfel, potrivit art. 44 din HG 301/2012 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 333/2003, se arată în mod explicit: „(3) Tematica programelor de formare profesională de bază și perfecționare este prevăzută în anexa nr. 5. (4) Pentru a îmbunătăți cunoștințele acumulate anterior, angajatorii sunt obligați să asigure pregătirea continuă a personalului de execuție până la șeful de tură inclusiv, în limita a cel puțin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizați, în baza programei de pregătire stabilite anual de Inspectoratul General al Poliției Române și postate pe pagina web a acestei instituții.” Iar în Anexa 5 sunt prevăzute doar tematicile pentru ocupația de bază, „Agent de securitate”, iar pentru ocupațiile „agent control acces”, „agent de securitate incinte”, „agent gardă de corp”, „agent de intervenție pază și ordine” și „agent transport valori” se arată că planurile tematice se vor elabora cu respectarea standardelor ocupaționale specifice și a tematicii-cadru stabilite de Inspectoratul General al Poliției Române și aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări. Prin urmare, contestatoarea subliniază că pentru „Șef de tură” nu există tematică elaborată și, mai ales, că nici nu este avut în vedere nici măcar de legiuitor, la momentul aprobării normelor metodologice. Cu toate că între timp, a fost definit standardul ocupațional, IGPR nu a emis până la acest moment nici tematici-cadru și nici vreo programă de pregătire anuală pentru ocupația de șef de tură. ... învederează că aceste aspecte i-au fost comunicate chiar de către Direcția de ordine publică din cadrul IGPR prin adresa nr. ...din „23.12.2020” ca răspuns la solicitarea sa nr. „...”, prin care se reia conținutul textului legal cu evidențierea faptului că specializarea personalului se efectuează în baza programei de pregătire stabilite anual de IGPR și că pentru ocupația de șef de tură nu s-a stabilit o tematică- cadru. Prin urmare, contestatoarea arată că în lipsa unei programe și/sau a unei tematici cadru, nu se pot desfășura astfel de cursuri de pregătire, iar orice furnizor de servicii de certificare care dorește să respecte prevederile legale, nu va putea emite astfel de certificate cunoscând încălcarea legii. Spre comparație, ... menționează că în cazul celeilalte cerințe privind „Șeful de obiectiv” nu a înțeles să conteste solicitarea, întrucât autoritățile în domeniu au stabilit o programă și o tematică cadru, centrele de evaluare organizând cursuri de specializare și perfecționare 3/31

finalizate cu certificat de absolvire, în conformitate cu dispozițiile Legii 129/2000 privind formarea profesională a adulților, care prevede: Art. 44: „(1) În funcție de tipul programului și de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate: a) pentru cursuri de calificare sau recalificare și pentru ucenicie la locul de muncă, certificat de calificare profesională; b) pentru cursuri și stagii de inițiere, precum și pentru cursuri și stagii de perfecționare sau de specializare, certificat de absolvire. (2) În cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul, după susținerea testului de evaluare, se eliberează certificat de absolvire cu menționarea competențelor profesionale dobândite, cuantificate în credite transferabile. (3) Certificatele de calificare profesională și de absolvire sunt tipărite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, poartă antetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Educației Naționale și au regimul actelor de studii. (4) Formularele certificatelor de calificare profesională și, respectiv, de absolvire se pun la dispoziție furnizorilor de formare profesională, contra cost, de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București. (5) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire se eliberează însoțite de o anexă în care se precizează competențele profesionale dobândite”.  Prin urmare, contestatoarea subliniază că încă un aspect ce dovedește urmărirea de către entitatea contractantă a limitării accesului la procedură, îl constituie faptul că, deși certificatul de absolvire este cel care atestă îndeplinirea condițiilor de calificare profesională suplimentară, aceasta solicită „Certificat de competențe profesionale” întocmai cum emite asociația patronală fondată de .... ... apreciază că orice persoană de bună-credință poate observa în mod facil înțelegerea prealabilă dintre entitatea contractantă și unul dintre ofertanți. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat contestatoarei, în temeiul art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, modificată și completată prin OUG nr. 114/2020, să transmită în termen de 5 zile lucrătoare de la data sesizării Consiliului, sub sancțiunea respingerii contestației ca inadmisibilă, recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantum de 108.707,36 lei, cu precizarea că modalitatea de constituire a cauțiunii se va face conform art. 1057 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016 la CEC Bank - S.A., sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția CNSC. Prin adresa nr. ..., transmisă, de două ori prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. ..., și respectiv, sub nr. ..., ... a 4/31

depus la dosarul cauzei, între altele, în copie, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..., în sumă de 108.708 RON, eliberată la data de 05.01.2021 de CEC Bank – Sucursala .... Prin adresa nr. ..., transmisă prin curierat rapid, înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a depus la dosarul cauzei, între altele, în original, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..., în sumă de 108.708 RON, eliberată la data de 05.01.2021 de CEC Bank – Sucursala .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. 1083/08.01.2021, entitatea contractantă arată următoarele: - Contestația formulată de ... este lipsită de obiect, beneficiind de soluționare prin decizia nr. ...a CNSC, ca urmare a unei contestații formulate de un operator economic ofertant în cadrul procedurii „Servicii de pază civilă fixă și pază prin patrulare auto la obiectivele ...”. Prin această decizie, CNSC a tranșat irevocabil criticile aduse cerințelor entității contractante, printre care și aceea a deținerii de către șefii de tură a unor certificate de competențe profesionale conform fișei de date a achiziției, pct. IV.5.1 precum și caietul de sarcini, cap. 4 pct. 3., în sensul că acestea sunt neîntemeiate. - ... consideră că reluarea acestor alegații într-o contestație înaintată CNSC în ultima zi permisă de lege reprezintă, în fapt, o încercare de tergiversare a finalizării procedurii proprii organizată pentru atribuirea contractului de servicii de pază. În aceste condiții, entitatea contractantă opinează că această contestație, neavând temeiuri și probe diferite de anterioara contestație, se impune a fi respinsă, beneficiind de prezumția de soluționare și, implicit, de o autoritate de lucru judecat. Pe fondul contestației, entitatea contractantă solicită respingerea acesteia, ca neîntemeiată pentru următoarele argumente: - Prin contestația formulată, ... contestă de fapt cerințele solicitate prin fișa de date a achiziției, pe motiv că aceste cerințe nu reflectă un avantaj pe care entitatea contractantă îl poate obține, fiind restrictive și imposibil de obținut deoarece „în acest moment nici un furnizor de formare profesională nu poate obține autorizație pentru cursul de specializare șef tură, iar deținerea unui certificat de absolvire pentru această ocupație nu poate fi considerată o condiție obligatorie în desfășurarea serviciilor de securitate” și afectează procesul de atribuire a contractului. - ... învederează că solicitarea formulată ca și cerință în cadrul documentației de atribuire a deținerii certificatelor de competențe profesionale pentru șefii de tură are ca fundament legal art. 33 alin. (2) HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și proiecția persoanelor: „Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi este coordonată de un șef de tură pe schimb, care efectuează instruirea și repartizarea în posturi a personalului de pază, preluând atribuțiile unui post de pază în caz de nevoie”, coroborate cu art. 4 lit. e) din Ordonanța 129/2000 privind formarea profesională a adulților „însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu”, în vederea 5/31

asigurării îndeplinirii necesitații entității contractante la un nivel profesional al prestatorului - Mai mult decât atât, entitatea contractantă menționează că în temeiul atribuțiilor recunoscute de Hotărârea nr. 556/2011 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări, standardul ocupațional șef tură servicii de Securitate - cod COR 516911 a fost adoptat de Autoritatea Națională pentru Calificări. Apărările contestatoarei cu referire la Inspectoratul General al Poliței Române nu pot fi reținute, această instituție neavând competențe și/sau atribuții în acest sens. - În plus, ... precizează că în conformitate cu art. 39 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu modificările și completările ulterioare, „Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii”, coroborat cu art. 44 alin. (4) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor: „Pentru a îmbunătăți cunoștințele acumulate anterior, angajatorii sunt obligați să asigure pregătirea continuă a personalului de execuție până la șeful de tură inclusiv, în limita a cel puțin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizați, în baza programei de pregătire stabilite anual de Inspectoratul General al Poliției Române și postate pe pagina web a acestei instituții. Răspunderea pentru desfășurarea pregătirii continue revine conducătorului societății sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societății”. - Astfel, în conformitate cu prevederile menționate anterior, entitatea contractantă reține că „șeful de tură” se regăsește în Catalogul Ocupațiilor din România și apreciază că o persoană nominalizată pentru această ocupație trebuie, în virtutea atribuțiilor suplimentare, să dețină competențe suplimentare față de cele aferente ocupației de agent de securitate. Existența certificării competențelor profesionale pentru ocupația „șef de tură” este o certitudine, deoarece în derularea procedurilor de achiziție sectorială desfășurate în anii anteriori ofertanții participanți au prezentat certificate de competențe profesionale emise de entități acreditate pentru această ocupație. - În subsidiar, ... invocă practica CNSC, prin care s-au soluționat spețe identice, în sensul că CNSC a considerat că impunerea cerinței nu încalcă prevederile legale în materia achizițiilor publice, critica fiind respinsă ca neîntemeiată. - Entitatea contractantă arată că CNSC a reținut următoarele:  persoană nominalizată pentru ocupația șef tură, în virtutea atribuțiilor sale suplimentare, trebuie să dețină competențe suplimentare față de cele aferente ocupației de agent de securitate;  afirmația că nu există programă cadru elaborată pentru ocupația de șef de tură și, pe cale de consecință, nu ar exista 6/31

persoane care au obținut certificate de competență nu este întemeiată;  existența certificării competențelor profesionale pentru ocupația de șef de tură este o certitudine, putându-se face dovada deținerii a mai multor asemenea certificate, prevederile legale dovedind faptul că entitatea contractantă este în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații;  în cauză este aplicabil principiul răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 99/2016, astfel încât entitatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat entității contractante înaintarea dosarului achiziției publice, a punctului de vedere, precum și a dovezii privind publicarea în SEAP a contestației și transmiterea punctului de vedere către contestatoare. În cadrul aceleiași proceduri de atribuire s-a transmis, prin mijloace electronice (e-mail) „cerere de intervenție voluntară” nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., prin care a solicitat admiterea contestației formulată de ... și obligarea entității contractante la eliminarea condițiilor ce restricționează concurența. În cadrul acestui document ... solicită eliminarea cerinței din fișa de data a achiziției, de la capitolul IV.5 - Prezentarea ofertei, IV.5.1 - Modul de prezentare a propunerii tehnice: „Ofertanții vor prezenta informații care vor permite identificarea cu ușurință a modului în care se vor îndeplini specificațiile tehnice din caietul de sarcini în implementarea contractului. Propunerea tehnică a serviciilor va conține: 1. Asigurarea posturilor de pază cu personal de specialitate. Operatorii economici au obligația asigurării unui număr de 100 de agenți de securitate, atestați conform Lege nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, din care:  - Minim 4 agenți de securitate care să dețină certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură; - Minim 2 agenți de securitate care să dețină certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de obiectiv; - 18 agenți de securitate care să dețină permis auto. Ofertanții vor prezenta: a) Declarație pe proprie răspundere privind asigurarea cu personal responsabil pentru îndeplinirea contractului, conform cerință. b) Certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură pentru minim 4 agenți de securitate, obligație legală conform art. 33/39 în CS, alin. (2) HG 301/2012; c) Certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de obiectiv pentru minim 2 agenți de securitate, obligație legală conform art. 33/39 în CS, alin. 3 HG 301/2012;” ... susține că entitatea contractantă creează avantaje reale unui singur operator economic și încalcă principiile care stau la baza atribuirii 7/31

contractelor sectoriale și a organizării concursurilor de soluții și anume art. 2 alin. (2) lit. a) nediscriminarea și litera b) tratamentul egal din Legea 99/2016. Legea 333/2003 prevede pentru șeful de tură deținerea atestatului de agent de securitate și pregătirea profesională continuă în baza programei cadru emisă anual de Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul Temei 7. Șeful de tură este un agent de securitate care lucrează în baza atestatului de agent de securitate. Pentru ocupația de „agent de securitate” se eliberează atestat în meseria de Agent de Securitate și se poate avansa la postul de șef de tură. Legea nr. 333/2003 prevede pregătirea profesională de specialitate pentru șefii de tură, iar instruirea se efectuează în baza programei cadru emisă anual de Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul Temei 7. Ori, având în vedere această solicitare întâlnită în fișa de date a achiziției la unele proceduri de prestări servicii pază, Inspectoratul General al Poliției Române a comunicat operatorilor în domeniu că potrivit art. 44 alin (1) din Anexa HG nr. 301/2012 cu modificările și completările ulterioare ocupația de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și garda de corp este „agent de securitate” și se dobândește prin absolvirea cursului de calificare de bază „agent de securitate” și promovează examenul în acest sens, iar conform alin. (3) „pentru a îmbunătăți cunoștințele acumulate anterior, angajatorii sunt obligați să asigure pregătirea continuă a personalului de execuție până la șeful de tură inclusiv, în limita a cel puțin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizați, în baza programei de pregătire stabilite anual de Inspectoratul General al Poliției Române și postate pe pagina web a acestei instituții”. Planurile tematice pentru ocupația de bază „agent de securitate” sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din Anexa 5 la HG nr. 301/2012, cu modificările și completările ulterioare. Legislația incidentă în domeniul sistemelor de Securitate private nu face referire la ocupația de șef de tură pentru care să stabilească o tematică cadru de către Inspectoratul General al Politiei Române. Furnizorii de formare profesională au obligația respectării prevederilor normative specifice formării profesionale a adulților, iar demersurile de autorizare a programelor de formare se vor face doar după primirea avizului prealabil al IGPR, verificarea respectării acesteia fiind în sarcina specialiștilor desemnați de comisia de autorizare. De asemenea, ... menționează că pentru îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul serviciilor de securitate private societatea sa a instruit angajații în baza programei cadru emisă anual de Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul Temei 7 privind tematica la alegere specifică angajatorului. Ședința de pregătire are ca scop însușirea unităților de competență privind activitatea desfășurată în serviciul de pază și cunoașterea obiectivelor operaționale pentru șefii de tura. Totodată, ... susține că entitatea contractantă introduce cerința „Certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură pentru minim 4 agenți de securitate, obligație legală conform art. 33/39 în CS alin. (2) HG nr. 301/2012” în scopul vădit de restricționare a concurenței. 8/31

Prin adresele nr. ... și nr. ..., Consiliul a solicitat entității contractante și contestatoarei următoarele: „Vă încunoștințăm că ... a formulat «cererea de intervenție voluntară» nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., comunicată dvs. prin mijloace electronice (e-mail) la data de 11.01.2021, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. ..., referitoare la procedura de atribuire sus-menționată. Întrucât acest înscris îmbracă forma unei veritabile contestații iar ... și ... sunt potențiali contracandidați în prezenta procedură de atribuire, urmărind fiecare câștigarea acesteia, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (4) C. proc.civ., Consiliul pune în discuția părților calificarea acestui document ca fiind contestație, pentru soluționarea căreia trebuie achitată, în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, cauțiunea în sumă de 108.707,36 lei. Față de cele mai sus menționate, vă solicităm să ne transmiteți susținerile dvs. în termen de o zi lucrătoare de la primirea prezentei, prin e-mail (office@cnsc.ro) sau fax.” Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a confirmat primirea adresei nr. .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., entitatea contractantă arată că în urma analizei „cererii de intervenție voluntare” formulată de ... califică acest demers, ca fiind o veritabilă contestație, întrucât nu se poate reține un interes alăturat celui al ..., în condițiile în care aceștia sunt contracandidați în cadrul procedurii proprii de atribuire a contractului. Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., entitatea contractantă a înaintat documente necesare soluționării contestației, în format electronic. Prin adresa nr. ..., Consiliul a comunicat ... următoarele: «Întrucât „cererea de intervenție voluntară” nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., comunicată prin mijloace electronice (e-mail) la data de 11.01.2021, în cauza ce formează obiectul dosarului nr. ..., referitoare la procedura de atribuire sus-menționată, îmbracă forma unei veritabile contestații iar ... și ... sunt potențiali contracandidați în prezenta procedură de atribuire, urmărind fiecare câștigarea acesteia, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ., Consiliul pune în discuția părților calificarea acestui document ca fiind contestație, pentru soluționarea căreia trebuie achitată, în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, cauțiunea în sumă de 108.707,36 lei». Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a confirmat primirea adresei nr. .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... arată că a formulat o cerere de intervenție voluntară în dosarul nr. ..., pentru a sprijini ..., în baza art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 61 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă și nu contestație. ... învederează că societatea sa a mai adus în discuția Consiliului această speță în dosarul nr. .../..., unde a expus situația creată de ..., situație creată artificial de aceasta pentru a asigura câștigarea contractului de achiziție publică de același operator economic care își atribuie în fiecare an locul 1 prin această metodă. 9/31

În situația în care nicio altă societate (cu excepția ...) nu deține certificatele de competențe profesionale solicitate de entitatea contractantă, ... consideră că este necesar să intervină voluntar pentru sprijinirea unui operator economic care încearcă să elimine acest criteriu restrictiv, ce încalcă principiul tratamentului egal, principiu ce stă la baza Legii achizițiilor publice. În aceeași ordine de idei, ... menționează că sunt solicitate prin documentația de atribuire documente (certificate de competențe pentru șefii de tură) ce nu pot fi obținute de niciun operator economic. În susținerea afirmației sale, ... face trimitere la raportul procedurii nr. ... întocmit în cadrul licitației deschise, inițiată de ..., publicată în SEAP sub numărul .../..., unde toți operatorii economici (cu excepția ...) au fost descalificați pe motiv că nu au prezentat certificate de competență profesională pentru șefii de tură. Un alt aspect subliniat de ... este că scopul cererii de intervenție este de a sprijini ... în contestația formulată în dosarul nr. ..., iar în cazul în care Consiliul consideră că intervenția sa îmbracă forma unei contestații, solicită Consiliului să-i comunice pentru a constitui cauțiunea aferentă. Prin adresa nr. ..., Consiliul a comunicat ... următoarele: „Având în vedere susținerile dvs. din cadrul adresei nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., potrivit cărora: «(...) în cazul în care Consiliul consideră în continuare că intervenția noastră îmbracă forma unei contestații, vă rugăm să ne transmiteți pentru a constitui cauțiunea aferentă unei contestații», vă aducem la cunoștință că prin adresa CNSC nr. ..., v-a fost comunicat cuantumul cauțiunii, respectiv 108.707,36 lei, astfel încât vă solicităm să vă conformați de îndată solicitărilor din adresa susmenționată.” Ca urmare a Notei nr. ...s-a format dosarul CNSC nr. ..., având ca obiect soluționarea contestației formulată de ... în cadrul prezentei proceduri de atribuire. În cadrul aceleiași proceduri de atribuire s-a transmis, în original, prin poștă „cerere de intervenție voluntară” fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., în calitate de operator economic interesat de procedură, în cadrul Dosarului nr. ..., prin care a solicitat respingerea ca, neîntemeiată, a contestației depusă de ..., cu consecința obligării contestatoarei, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod de procedură civilă, la plata cheltuielilor ocazionate de prezenta cerere. Pe fond, ... arată următoarele: - Prin intermediul anunțului înregistrat la entitatea contractantă sub nr. ... și postat în SEAP sub nr. ..., entitatea contractantă a inițiat, prin procedură proprie, încheierea unui contract de achiziție publică având ca obiect achiziția de servicii de pază civilă fixă și pază prin patrulare auto la obiectivele entității pentru o perioada de 12 luni, COD CPV 79713000- 5, respectiv 79713000- 9, ... fiind participant și în cadrul acestei prime proceduri. 10/31

- La data de 26.10.2020 a fost înregistrată pe rolul CNSC o contestație formulată de ..., formându-se astfel dosarul nr. .... - Prin contestația astfel formulată ... a înțeles a formula critici, printre altele, cu privire la Capitolul IV.5.1., pct. 1 al fișei de date a achiziției, respectiv cerința entității contractante ca ofertanții să asigure minim 2 agenți de securitate deținători ai certificatului de competențe profesionale pentru postul de șef de tură, respectiv 4 agenți de securitate deținători ai certificatului de competențe profesionale pentru postul de șef de obiectiv, aceeași pe care înțelege să o conteste și ... prin contestația ce face obiectul dosarului nr. .... - CNSC a dispus, cu autoritate de lucru judecat, în condițiile în care ... nu a înțeles a uzita calea de atac împotriva acestei decizii, în sensul că, în ceea ce privește cerința entității contractante, contestația este nefondată, motiv pentru care a fost respinsă ca atare, în egală măsură dându-se relevanță aspectelor evocate de ... prin cererea de intervenție voluntară care a și fost admisă, în parte, ca atare. - ... mai arată că o cerință similară a mai fost supusă controlului de legalitate exercitat de Consiliu care a dispus în sensul respingerii contestației, în considerentele acestei decizii reținându-se că din coroborarea prevederilor art. 39 alin. (1), art. 44 și art. 47 din Legea nr. 333/2003 și dat fiind faptul că „șeful de tură” se găsește în Catalogul Ocupațiilor din România, o persoană nominalizată pentru această ocupație trebuie, în virtutea atribuțiilor suplimentare, să dețină competențe suplimentare față de cele aferente ocupației de agent de securitate, chiar dacă nu există o prevedere legală explicită în acest sens și, drept urmare, cerința impusă de către entitatea contractantă nu încalcă prevederile legale în vigoare în materia achizițiilor publice, critica fiind astfel respinsă ca neîntemeiată. - Văzând practica CNSC, intervenienta opinează că se poate spune fără a greși că se regăsește pe deplin în prezența efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, ce transpare cu suficiență, pe de o parte, din prevederile art. 430 alin. (2) Cod de procedură civilă (Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă) și, pe de altă parte, din adagiul ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet. - ... precizează că se poate vorbi de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, atunci când nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru a subzista o excepție a autorității de lucru judecat (tripla identitate de elemente: părți, obiect, cauză), dar, potrivit hotărârii judecătorești definitive anterioare, există o identitate de chestiune litigioasă, fapt care obligă instanța sesizată cu un al doilea litigiu să țină seamă de ceea ce s- a decis deja în prima hotărâre și să-și sprijine propriul raționament pe dezlegările jurisdicționale anterioare, în măsura în care acestea au legătură și influențează chestiunea litigioasă dedusă judecății ulterior. În ipoteza în care se valorifică instituția efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, într-un litigiu ulterior celui în care s-a pronunțat hotărârea definitivă pe care acesta se întemeiază, instanța va soluționa cauza pe 11/31

fond, iar nu în temeiul excepției autorității de lucru judecat. Soluționând cauza pe fond, însă, această instanță ulterioară este ținută - strict în ceea ce privește identitatea de chestiune litigioasă - de cele statuate în hotărârea anterioară, ca de un dat juridic (lucru judecat) pe care nu-l mai poate pune în discuție și nu-l mai poate tranșa diferit, ci acesta va fi punctul de pornire de la care își va dezvolta în continuare raționamentul juridic, în funcție de circumstanțele concrete ale noii pricini deduse judecății. În acest context, intervenienta apreciază că este vorba despre o apărare de fond în drept, de sorginte procesuală, întemeiată chiar pe dispozițiile art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă. - De asemenea, ... menționează că Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces, care nu prezintă triplă identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. În acest sens, Înalta Curte a precizat că puterea de lucru judecat, în forma prezumției, vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prezumția nu oprește judecata celui de-al doilea proces, ci doar ușurează sarcina probațiunii, aducând în fața instanței constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecății anterioare și care nu pot fi ignorate. În speță, Înalta Curte a reținut că printr-o decizie irevocabilă a curții de apel s-a statuat, pe cale incidentală, asupra legalității examenului la care face referire reclamantul, chestiune juridică care se dorește a fi tranșată și în cel de-al doilea litigiu. Prin urmare, Înalta Curte a apreciat că pronunțarea hotărârii anterioare lipsește de interes și de finalitate noua contestație ce are ca obiect examenul, astfel că, în mod corect, instanța de fond a dat eficiență prezumției de lucru judecat, respingând acțiunea reclamantului. (Decizia nr. ... din 12 iunie 2014 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect anulare examen). - Intervenienta subliniază caracterul, nu numai nefondat, dar chiar șicanator al contestației formulate în condițiile în care ... a participat, în calitate de ofertant în cadrul procedurilor inițiate de aceeași entitate contractantă și pentru aceleași servicii în cursul anului 2018 (anunț participare .../14.11.2018) și în cursul anului 2019 (anunț participare .../08.11.2019), asumându-și pe deplin și fără a contesta, în niciun fel, conținutul documentației de atribuire. De altfel, aceeași contestatoare a participat și la procedura inițiată de aceeași entitate contractantă prin intermediul anunțului înregistrat la entitatea contractantă sub nr. ... și postat în SEAP sub nr. ..., procedură ulterior anulată, fără însă a-și manifesta vreo nemulțumire în ceea ce privește conținutul documentației de atribuire. - În ceea ce privește criticile care vizează Capitolul IV.5.1., pct. 1 al fișei de date a achiziției, anume cerința entității contractante ca ofertanții să asigure minim 2 agenți de securitate deținători ai certificatului de competențe profesionale pentru postul de șef de tură, ... arată că potrivit acestui Capitol, pentru aducerea la îndeplinire a activităților în cadrul 12/31

contractului, entitatea contractantă a statuat că sunt necesare 3 categorii de personal:  agenți de securitate;  șefi de tură servicii de securitate;  șef de obiectiv servicii de securitate. - În aceeași ordine de idei, intervenienta menționează că potrivit dispozițiilor statuate de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 atestarea personalului pentru executarea activităților de pază se face după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, în timp ce alineatul 2 al aceluiași text de lege statuează în sensul că atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de lege. Ocupația de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și gardă de corp este, conform dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 301/2012, aceea de „agent de securitate” și se dobândește prin absolvirea cursului de calificare de bază „agent de securitate” și promovarea examenului în acest sens. În egală măsură, conform dispozițiilor art. 35 din aceeași Lege personalul cu atribuții de pază se compune din:  agenți de pază;  portari;  controlori de acces;  supraveghetori;  însoțitori de valori,  alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază. - ... consideră că la fel de relevante sunt și prevederile art. 46 din același act normativ, care enumeră obligațiile ce revin personalului de pază în timpul desfășurării serviciului, în timp ce prevederile art. 47 enumeră atribuțiile șefului formației de pază, suplimentare celor care incumbă agentului de securitate, respectiv: a) să organizeze, să conducă și să controleze activitatea de pază, precum și modul de executare a serviciului de către personalul din subordine; b) să informeze de îndată conducerea unității și poliția despre evenimentele produse pe timpul activității de pază și să țină evidența acestora; c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfecționarea activității de pază; d) să țină evidența armamentului și a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea și folosirea acestora, potrivit legii; e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine. - Intervenienta mai arată că potrivit Ordinului comun al Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale/Institutului Național de Statistică nr. 1832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România, cu 13/31

modificările și completările ulterioare, cele trei profesii sunt prevăzute în modul cel mai distinct cu putință :  agent de securitate - cod COR 541401;  șef tură servicii de securitate - cod COR 541409;  șef obiectiv servicii de securitate - cod COR 541414 (fost 121305). - În aceeași ordine de idei, ... învederează că prin HG nr. 556/2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființată Autoritatea Națională pentru Calificări, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, printre atribuțiile recunoscute acestei autorități regăsindu-se și: • elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor și Registrului național al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor [art. 4 alin. (1) lit. a)], • aprobarea standardelor ocupaționale cu avizul consiliului și al comitetelor sectoriale, coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională [art. 4 alin. (1) lit. m)]. - În considerarea atribuțiilor recunoscute de legiuitor Autorității Naționale pentru Calificări au fost aprobate standardele ocupaționale specifice celor 3 profesii, respectiv: • agent de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa ... și pe site-ul Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa ...); • șef tură servicii de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa …, dar și pe pagina de internet a Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa ...); • șef obiectiv servicii de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa ..., dar și pe pagina de internet a Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa … . - Un alt aspect subliniat de ... este că Inspectoratul General al Poliției Române nu este implicată în niciun fel în procedura de emitere a certificatelor de competențe pentru niciuna dintre cele 3 profesii. - În susținerea afirmației sale, intervenienta invocă și redă legislația pe care o consideră relevantă, respectiv art. 15 alin. (1) și (2), art. 21 alin. (1), art. 22 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (3) și (4) din OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, respectiv art. 4 alin. (1) lit. m) din HG nr. 556/2011, privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru calificări. - Mai mult decât atât, ... opinează că susținerile contestatoarei conform cărora, în speță ar fi vorba de imposibilități de a îndeplini obligația instituită de entitatea contractantă în sarcina ofertanților, anume aceea de a asigura, în cadrul personalului desemnat pentru prestarea serviciilor, 4 șefi de tură servicii de securitate, nu pot fi primite, de văzut în acest sens fiind: • Certificatele de competențe profesionale pentru ocupația/ calificarea șef tură servicii de securitate seria D, nr. .../ 10.08.2017, nr. .../10.08.2017, nr. .../10.087.2017 și nr. .../ 10.08.2017, emise de 14/31

Centrul de evaluare și certificare Patronatul Serviciilor de Securitate, sub egida Autorității Naționale pentru Calificări; • adresa nr. .../29.10.2020 a Patronatului Serviciilor de Securitate care confirmă faptul că, în calitate de furnizor de servicii de pregătire profesională, a emis nu mai puțin de 120 de certificate de competență pentru ocupația de șef tură servicii de securitate, aceasta fiind numai una dintre entitățile care, la nivel național, organizează și desfășoară programe de pregătire pentru aceste profesii finalizate prin emiterea de certificate de competențe pentru absolvenții programelor. - Un ultim aspect subliniat de intervenienta este că certificatele care atestă dobândirea de competențe profesionale, conform dispozițiilor art. 44 alin. (3) din OG nr. 129/2000, sunt tipărite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, poartă antetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Educației Naționale și au regimul actelor de studii. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, înregistrată la CNSC sub nr. .../14.01.2021, ... a transmis „note scrise” arătând următoarele: Contestatoarea solicită respingerea apărărilor ... cu privire la autoritatea de lucru judecat, nefiind îndeplinite condițiile pentru incidența acesteia și nici măcar nu se poate reține puterea de lucru judecat, întrucât criticile sale vizează un cu totul alt aspect, motiv pentru care a arătat, în mod clar, încă din contestație că nu neagă posibilitatea entității contractante de a stabili diverse criterii, în funcție de necesități, ci solicită să se aibă în vedere că acestea, în maniera în care au fost stabilite, încalcă principiile ce guvernează achizițiile publice. În ceea ce privește fondul contestației, ... învederează că există diferențe între noțiunea de pregătire profesională și cea de certificare a unor competențe profesionale. Pregătirea presupune existența unei perioade de studiu (cursuri), a unei perioade de practică și a unui examen de absolvire, finalizându-se cu certificate de calificare sau absolvire. Pe de altă parte, ... menționează că certificatul de competențe profesionale reprezintă o atestare de moment, realizată prin analiza activității anterioare, finalizat cu o testare a persoanei respective. Contestatoarea opinează că, în mod voit se dorește inducerea în eroare a CNSC cu privire la aceste documente și la regimul lor, cu atât mai mult cu cât ..., prin cererea de intervenție voluntară, recunoaște că certificatele care atestă dobândirea de competențe profesionale au regimul actelor de studii și trebuie să poarte antetul Ministerului Muncii și al Ministerului Educației Naționale, dar cu toate astea nu se întâmplă acest lucru. În consecință, având în vedere „șeful de tură”, nu se poate vorbi despre o profesie de sine-stătătoare, chiar dacă există standard ocupațional, întrucât neexistând tematica cadru de pregătire emisă de IGPR, niciun formator de competențe profesionale nu poate organiza cursuri de pregătire sau atestare profesională. 15/31

Pe cale de consecință, formula găsită de organizația patronală Patrosec are aceeași valoare cu pregătirea continuă anuală organizată de fiecare societate de pază, singura pregătire certificată de IGPR. ... subliniază că nu contestă legalitatea certificatelor de competență, însă atât timp cât nu există antetul Ministerului Muncii și al Ministerului Educației Naționale, consideră că entitatea contractantă, chiar dacă urmărește să obțină un serviciu de calitate, nu poate impune participanților, ca și criteriu de selecție, acest certificat, cel mult putând să confere un punctaj superior celui pe care îl deține. De asemenea, contestatoarea învederează faptul că în ultimele 3 proceduri organizate de ... pentru serviciile de pază, singura societate care a prezentat aceste certificate a fost doar ..., o dovadă în plus că s-a dorit și se dorește crearea unui criteriu artificial pe care doar o singură societate îl poate realiza, tocmai de aceea această societate a și solicitat clasificarea documentelor. Totodată, cu privire la formatorul Patrosec, contestatoarea arată că pe lângă faptul ca ... este membru fondator al acesteia, asociatul societății deține și funcția de vicepreședinte în cadrul acestei asocieri, toate comunicările provenind de la Patrosec dobândind un caracter pur subiectiv și pro causa. Nu în ultimul rând, ... solicită înlăturarea confuziei, care se realizează între șeful de tură și șeful formației de pază, care reprezintă o cu totul altă funcție, specifică pazei proprii (nu celei externalizate), ce este organizată de fiecare societate prin angajații proprii. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, nedatată, înregistrată la CNSC sub nr. .../14.01.2021, ... a înaintat „note scrise”, arătând următoarele: Intervenienta subliniază incoerența susținerilor ..., astfel: - prin cererea introductivă contestatoarea arată că cerințele consacrate în cuprinsul punctului IV.5.1 al fișei de date a achiziției și în cuprinsul Cap. 4, pct. 3 al caietului de sarcini „nu pot fi îndeplinite, restrângând accesul operatorilor economici la procedură” și aceasta din cauza faptului că „nu se poate obține un certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură, emis în condițiile legii”; - prin notele scrise, ... arată că nu contestă posibilitatea entității contractante de a stabili diverse criterii în funcție de necesități. În egală măsură, ... subliniază că ceea ce a invocat în cadrul cererii sale de intervenție nu este nicidecum instituția autorității de lucru judecat ci, cu totul alta, anume aceea a efectului pozitiv al unei astfel de autorități de lucru judecat. Intervenienta susține că în urma lecturării contestațiilor cu privire la care CNSC s-a pronunțat deja în spețe asemănătoare, se poate cu ușurință observa că în prezenta cauză criticile contestatoarei ... sunt identice cu cele pe care contestatoarea ... le-a formulat vizând aceleași cerințe ale celor două entități contractante, astfel că efectului pozitiv al autorității de lucru judecat se manifestă pe deplin și fără putință de tăgadă .  16/31

În aceeași ordine de idei, ... menționează că aceeași Înaltă Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în acord cu jurisprudența CEDO și deciziile Curții Constituționale că autoritatea de lucru judecat privește nu numai dispozitivul hotărârii, ci și considerentele pe care acesta se sprijină. În speță, Înalta Curte a constatat existența a două litigii care s- au purtat între aceleași părți și în aceeași calitate, cu același obiect, același cuantum al pretențiilor, dar pentru perioade succesive, cu aceeași cauză (Legea nr. 31/1990 și contractul de tranzacție încheiat între cele doua părți). Litigiile au fost finalizate prin hotărâri pronunțate în recurs de înalta Curte de Casație și Justiție, acestea aflându-se în contrarietate sub aspectul considerentelor și soluțiilor pronunțate, derivând din divergența de interpretare a unei clauze din contractul de tranzacție pe care reclamanta și-a fundamentat pretențiile. În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat de care beneficiază prima din cele două decizii ale Înaltei Curți, s-a constatat că aceasta este atașată considerentelor sale. Înalta Curte a statuat că rezolvarea problemei de drept pe care prima decizie a dezlegat-o în considerentele sale se impune cu putere de lucru judecat, față de a doua decizie, care prin considerente i-a dat o rezolvare contrară, cu consecința adoptării unei soluții contrare. Față de cele menționate, înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. (art. 509 pct. 8 NCPC), a încuviințat cererea de revizuire și a anulat cea din urmă hotărâre pronunțată tot de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1011 din 12 martie 2013 pronunțată în recurs de Secția a II -a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect revizuire). Intervenienta arată că o problemă teoretică cu implicații practice deosebite este aceea a corelației dintre noțiunile de „putere a lucrului judecat” și „autoritate a lucrului judecat”. Astfel, în primul rând, în ceea ce privește cele două terminologii, de „putere de lucru judecat”, respectiv de „autoritate de lucru judecat”, se constată că, inițial, se consideră că aceste sintagme reprezintă doar forme diferite pentru a desemna aceeași noțiune. Ori, ulterior, s-a făcut o distincție teoretică între cele două noțiuni, în funcție de efectele hotărârii definitive, după cum urmează: primul efect este efectul pozitiv, care constituie temeiul juridic al executării dispozitivului hotărârii (eficiența activă), exprimat concis prin „puterea lucrului judecat”, puterea ce conferă persoanelor în favoarea cărora au fost pronunțate dispozițiile hotărârii dreptul de a folosi mijloacele legale pentru executarea acelor dispoziții; al doilea efect este efectul negativ, ce se exprimă prin împiedicarea unei noi judecăți pentru faptele și pretențiile soluționate prin hotărâre, exprimat prin conceptul de „autoritate de lucru judecat”, împotriva acestei autorități operând excepția lucrului judecat. Efectul pozitiv al autorității de lucru judecat este, în prezent, descris de art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă, care arată că oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Efectul negativ al autorității de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăți între aceleași părți, cu același obiect și 17/31

cu aceeași cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin. (1) Cod de procedură civilă, ca excepția autorității de lucru judecat. - În acest sens, ... menționează că art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă reglementează prezumția legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat. Ea este la îndemâna oricăreia dintre părțile unui litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. Așa cum s-a subliniat, în mod judicios, în acest din urmă caz, nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv și considerente. Această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă. - În același sens, intervenienta evocă și practica instanțelor de judecată. - Cu privire la afirmația, potrivit căreia pregătirea profesională ar presupune existența unei perioade de studiu urmată de un examen de absolvire, în timp ce un certificat de competențe profesionale ar reprezenta o simplă atestare de moment realizată prin analiza activității anterioare, intervenienta arată că distincția pe care o face contestatoarea între cele două noțiuni, diferite în accepțiunea sa, este una absurdă, forțată și nu poate fi primită, motivat de faptul că vine în totală și evidentă contradicție cu voința expresă a legiuitorului care, mai presus de orice interpretare, a statuat în OG nr. 129/2000 următoarele: „Art. 8 (2) - Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informată care, în sensul prevederilor prezentei ordonanțe, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; c) prin calea informală se înțelege modalitățile de formare profesională neinstituționalizate, nestructurate și neintenționate - contact nesistematic cu diferite surse ale câmpului socioeducațional, familie, societate sau mediu profesional”; „Art. 41 - Participanții la programele de formare profesională susțin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică”; „Art. 42 (1) - Examenul de absolvire reprezintă un set de probe teoretice și/sau practice prin care se constată dobândirea competențelor specifice programului de formare profesională, cu respectarea criteriilor de asigurare a calității”. - Față de susținerea, potrivit căreia pentru ocupația „șef de tură”, chiar în condițiile în care există un standard ocupațional, atât timp cât nu există o tematică cadru de pregătire emisă de IGPR nu se pot organiza cursuri de pregătire sau atestare profesională pentru această ocupație, în susținerea acesteia afirmații depunându-se adresa înregistrată sub nr. ... 18/31

din 23.12.2019, emisă de Direcția de Ordine Publică din cadrul IGPR, ... subliniază că trebuia doar lecturat conținutul acestei adrese și se poate lesne observa faptul că semnatarii acesteia fac trimitere la prevederile art. 44 alin. (1) și (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, aprobate prin HG nr. 301/2012 și din care rezultă cu suficiență faptul că IGPR este îndrituit a stabili numai programele de pregătire continuă a personalului de execuție până la șeful de tură inclusiv, în limita a cel puțin 20 de ore anual. - Intervenienta opinează că aceste două dispoziții legale vin și întăresc susținerile sale conform cu care Inspectoratului General al Poliței Române nu-i sunt recunoscute niciun fel de competențe în ceea ce privește întocmirea și aprobarea standardelor ocupaționale, astfel: • Metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale, aprobată prin Ordinul comun al Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii și Justiției Sociale nr. 3712/1721/2018 Pct. 1. alin. final: SO (Standardele ocupaționale) se întocmesc pentru ocupații prevăzute în Clasificarea ocupațiilor din România, de specialiști cu experiență practică în domeniul ocupațional al standardului sau coordonatori direcți ai acestora, împreună cu specialiștii în formare și educație, în asigurarea calității, angajatori, manageri etc. • HG nr. 556/2011 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări art. 4. alin. (1) lit. m): (1) în conformitate cu legislația privind formarea profesională a adulților și cea privind educația națională, A.N.C. îndeplinește rolul de Punct național de coordonare pentru Cadrul european al calificărilor, având următoarele atribuții: m) aprobă standardele ocupaționale cu avizul consiliului și al comitetelor sectoriale, coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională. De altfel chiar semnatarii acestui document arată, în finalul acestuia, expressis verbis, că: Legislația incidență în domeniul sistemelor de securitate private nu face referire la ocupația nominalizată de dumneavoastră (șef de tură), pentru care să se stabilească o tematică- cadru de către Inspectoratul General al Poliței Române. Prin adresele nr. ... și nr. ..., Consiliul a solicitat contestatoarei și entității contractante eventuale susțineri cu privire la cererea de intervenție depusă de .... Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., entitatea contractantă a confirmat primirea adresei nr. .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., entitatea contractantă a înaintat documentele necesare soluționării contestațiilor, pe suport hârtie. Prin adresa nr. ..., transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. ..., ..., a transmis, în copie, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..., în sumă de 108.707,36 RON, eliberată la data de 20.01.2021 de CEC Bank – Sucursala .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., ..., a transmis, în original, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..., în sumă de 19/31

108.707,36 RON, eliberată la data de 20.01.2021 de CEC Bank – Sucursala .... Prin adresa nr. ..., Consiliul a comunicat ... următoarele: „Prin prezenta vă informăm că «cererea de intervenție voluntară» nr. ..., înregistrată la CNSC sub nr. ..., transmisă de dvs. prin mijloace electronice (e-mail), a fost calificată de CNSC, ca fiind contestație, aceasta formând obiectul dosarului nr. ...”. Prin adresele nr. ..., nr. ..., nr. ... și nr. ..., Consiliul a comunicat ..., ..., ... și ... următoarele: «În vederea soluționării „cererii de intervenție voluntară” nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. .../11.01.2020, formulată de ... în procedura de atribuire sus-menționată, calificată de Consiliu, în baza dispozițiilor art. 22 alin. (4) C. Proc. Civ., drept contestație la documentația de atribuire, aceasta formând obiectul dosarului CNSC nr. ..., vă solicităm să ne transmiteți, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, susținerile dvs. referitoare la excepția privind tardivitatea contestației, invocată din oficiu, având în vedere faptul că ... a luat cunoștință de conținutul documentației de atribuire, la data de 21.12.2020 (fiind publicată în SEAP la publicitate anunțuri ...) și a depus la Consiliu, la data de 11.01.2021, contestația care formează obiectul dosarului nr. ..., prin urmare, în afara termenului legal stipulat de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2006, incident în cauză în raport de valoarea estimată a contractului de achiziție publică de servicii ce urmează a fi atribuit, respectiv 5.435.368,24 lei fără TVA, care s-a împlinit la data de 31.12.2020». Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... a confirmat primirea adresei nr. .... ... a răspuns la solicitarea CNSC nr. ..., prin corespondența transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. ..., solicitând respingerea, ca tardivă, a contestației, în raport de dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, motivat de faptul că, valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit este de 5.435.368,28 lei, fără TVA, data publicării documentației de atribuire este 21.12.2020, iar contestatoarea a înaintat contestația la data de 11.01.2021, după expirarea termenului legal de contestare. ... a răspuns la solicitarea CNSC nr. ..., prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., solicitând, de asemenea, respingerea contestației, ca tardivă, având în vedere că autoarea contestației a luat la cunoștință de conținutul documentației de atribuire publicată în SEAP, la data de 21.12.2020, iar termenul până la care avea posibilitatea de a formula contestație s-a împlinit la data de 31.12.2020. ... a răspuns la solicitarea CNSC nr. ..., prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr. ..., arătând că societatea sa a formulat cerere de intervenție voluntară și nu contestație în dosarul nr. ... în vederea sprijinirii societății ..., însă prin adresa nr. ..., Consiliul a calificat cererea sa drept contestație. 20/31

Astfel, ... solicită respingerea excepției tardivității invocată din oficiu, întrucât cererea sa de intervenție a fost înaintată în termenul legal stabilit prin art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de entitate contractantă a organizat procedura „proprie” de atribuire a contractului de achiziții publice având ca obiect „Servicii de pază civilă fixă și pază prin patrulare auto la obiectivele ...”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), prin publicarea în SEAP la data de 21.12.2020 a Anunțului de publicitate nr. ... și pe site-ul propriu a anunțului de participare nr. .../21.12.2020, stabilind termen limită pentru primirea ofertelor la 12.01.2021 ora 1200, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată de 5.435.368,24, fără TVA. Verificând stadiul procedurii de atribuire, Consiliul reține că prin adresa nr. .../04.01.2021 publicată pe site-ul propriu, ... a anunțat operatorii economici interesați că a decis să suspende prezenta procedură de atribuire. Analizând contestația care formează obiectul dosarului nr. ..., transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. ..., formulată de ..., Consiliul constată că aceasta privește documentația de atribuire publicată în SEAP la data de 21.12.2020, respectiv următoarea cerință: „minim 4 agenți de securitate să dețină certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură”. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, respectiv Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ... din data de 05.01.2021, emisă de CEC Bank – Sucursala ..., în sumă de 108.708 lei. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Cu privire la cererea de intervenție formulată de ..., transmisă prin poștă, în original, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., Consiliu constată că a fost depusă cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 [„(3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire, pot formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a faptului că s-a formulat contestație. În cazul prevăzut la art. 6 alin. (7), termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării faptului că s-a formulat contestație”], în condițiile în care entitatea contractantă a publicat pe site-ul propriu, la data de 04.01.2021, contestația formulată de ..., astfel că termenul limită de depunere a unor astfel de cereri, calculat prin aplicarea dispozițiilor anterior citate, s-a împlinit la data de 14.01.2021. 21/31

Rezultă, astfel, că această cerere de intervenție a fost depusă în cadrul termenului legal anterior calculat. Consiliul apreciază că această cerere prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția entității contractante, în sensul respingerii contestației, motiv pentru care califică cererea de intervenție depusă drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea entității contractante. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, art. 64, art. 65 și art. 67 din Codul de procedură civilă, dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză, ... are calitatea de operator economic interesat de procedură, iar cererea sa privește respingerea contestației formulată în legătură cu prevederile documentației de atribuire, deci implicit menținerea acestora, Consiliul admite, în principiu, cererea de intervenție astfel cum a fost calificată. Pe fondul cauzei, Consiliul reține că autoarea contestației critică următoarea cerință, menționată atât în Fișa de date a achiziției cât și în caietul de sarcini. - În Fișa de date a achiziției, la punctul IV.5.1. – Modul de prezentare a propunerii, entitatea contractantă a menționat următoarele: „Ofertanţii vor prezenta informaţii care vor permite identificarea cu uşurinţă a modului în care se vor îndeplini specificaţiile tehnice din caietul de sarcini în implementarea contractului. Propunerea tehnică a serviciilor va conţine: 1. Asigurarea posturilor de pază cu personal de specialitate. Operatorii economici au obligaţia asigurării unui număr de 100 de agenţi de securitate, atestați conform Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecţia persoanelor, din care: - Minim 4 agenţi de securitate care să dețină certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură; - Minim 2 agenţi de securitate care să dețină certificat de competente profesionale pentru postul de șef de obiectiv - 18 agenţi de securitate care să dețină permis auto. Ofertanţii vor prezenta : • a) Declaraţie pe proprie răspundere privind asigurarea cu personal responsabil pentru îndeplinirea contractului, conform cerinţă. • b) Certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de tură pentru minim 4 agenţi de securitate, obligaţie legală conform art. 33/39 în CS, alin. 2 HG 301/2012; • c) Certificat de competențe profesionale pentru postul de șef de obiectiv pentru minim 2 agenţi de securitate, obligaţie legală conform art. 33/39 în CS, alin. 3 HG 301/2012”; - În Caietul de sarcini nr. .../16.12.2020, la Capitolul 4 – Cerințe pentru asigurarea pazei, entitatea contractantă a menționat următoarele: „• Personalul de pază: agenţi de Securitate, va fi atestat conform Legii nr. 333/200privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. 22/31

Ofertatul are obligaţia asigurării unui număr de 100 agenţi de securitate, din care: - Minim 4 agenţi de securitate care să deţină certificat de competenţe profesionale pentru postul de şef de tură; baza legală : art. 39 din Legea 333/2003 care stipulează cine face formarea profesională şi care coroborat cu Art. 35 se aplică şi la personalul de control; - Minim 2 agenţi de securitate care să deţină certificat de competenţe profesionale pentru postul de şef de obiectiv; baza legală: art. 39 din Legea 333/2003 care stipulează cine face formarea profesională şi care coroborat cu Art. 35 se aplică şi la personalul de control; - 18 agenţi să fie deţinători de permis auto”. În soluționarea prezentei contestații, Consiliul reține ca fiind relevante următoarele dispoziții legale: - art. 33 alin. (2) din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor din 11.04.2012, aprobată prin HG nr. 301/11.04.2012: „(2) Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5 posturi de pază este coordonată de către un șef de tură pe schimb, care efectuează instruirea și repartizarea în posturi a personalului de pază, preluând atribuțiile unui post de pază în caz de nevoie”. - art. 44 din HG nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor: „(1) Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi gardă de corp este «agent de securitate» şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază «agent de securitate» şi promovarea examenului în acest sens. (2) Criteriile şi procedura privind desemnarea poliţiştilor în comisiile de examinare constituite potrivit art. 39 din Lege se stabilesc prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Participarea poliţiştilor în comisiile de examinare constituie o atribuţie de serviciu şi nu se remunerează suplimentar salarizării acestora, potrivit legii. (3) Tematica programelor de formare profesională de bază și perfecționare este prevăzută în anexa nr. 5. (4) Pentru a îmbunătăți cunoștințele acumulate anterior, angajatorii sunt obligați să asigure pregătirea continuă a personalului de execuție până la șeful de tură inclusiv, în limita a cel puțin 20 de ore anual, prin furnizori de formare profesională autorizați, în baza programei de pregătire stabilite anual de Inspectoratul General al Poliției Române și postate pe pagina web a acestei instituții. Răspunderea pentru desfășurarea pregătirii continue revine conducătorului societății sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din cadrul societății.” - art. 4 lit. e) din OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților: 23/31

„Art. 4. Formarea profesională a adulților are ca principale obiective: (...) e) însușirea unor cunoștințe avansate, metode și procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu”; - art. 38 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor: „(1) Atestarea personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se face (...), după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, (...). (2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.” - art. 39 alin. (1) din Legea nr. 333/2003: „Formarea profesională a personalului pentru executarea activităților de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor și de gardă de corp se realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii”; - art. 47 din Legea nr. 333/2003: „Șeful formației de pază, pe lângă obligațiile prevăzute la art. 46, are și următoarele atribuții: a) să organizeze, să conducă și să controleze activitatea de pază, precum și modul de executare a serviciului de către personalul din subordine; b) să informeze de îndată conducerea unității și poliția despre evenimentele produse pe timpul activității de pază și să țină evidența acestora; c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfecționarea activității de pază; d) să țină evidența armamentului și a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea și folosirea acestora, potrivit legii; e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine”; În Ordinul comun al Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale/Institutului Național de Statistică nr. 1832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România, sunt prevăzute în mod distinct profesiile „agent de securitate - cod COR 541401” și „șef tură servicii de securitate - cod COR 541409”. Ocupația de bază [la care se referă art. 38 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 (al cărui conținut a fost reprodus la o pagină anterioară a prezentei decizii)] în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și gardă de corp, este, conform dispozițiilor art. 44 alin. (1) din HG nr. 301/ 2012 (al cărui text a fost, de asemenea, reprodus anterior), aceea de „agent de securitate” și se dobândește prin absolvirea cursului de calificare de bază „agent de securitate” și promovarea examenului în acest sens. 24/31

Prin H.G. nr. 556/2011 a fost înființată Autoritatea Națională pentru Calificări, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, printre atribuțiile recunoscute acestei autorități regăsindu-se și: - elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor și Registrului național al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor [(art. 4 alin. (1) lit. a)]; - aprobarea standardele ocupaționale cu avizul consiliului și al comitetelor sectoriale, coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională [(art. 4 alin. (1) lit. m)]. În considerarea atribuțiilor recunoscute de legiuitor Autorității Naționale pentru Calificări au fost aprobate standardele ocupaționale specifice celor 2 profesii relevante, în speță, „agent de securitate” (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității) și „șef tură servicii de securitate” (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității). Relevante în soluționarea, prezentei cauze mai sunt și dispozițiile OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, care prevăd următoarele: - art. 15 alin. (1) și (2): „(1) Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competențe profesionale în conformitate cu standardele ocupaționale, respectiv standardele de pregătire profesională, recunoscute la nivel național. (2) Standardul ocupațional, respectiv standardul de pregătire profesională, este documentul care precizează competențele profesionale necesare practicării unei ocupații, respectiv specifice unei calificări.” - art. 21 alin. (1): „(1) Furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de absolvire cu recunoaștere națională, numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizația pentru desfășurarea unor activități independente, activități de formare profesională și sunt autorizați în condițiile legii.” - art. 22 alin. (1) și (2): „(1) Activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională este coordonată de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. (2) În vederea autorizării furnizorilor de formare profesională, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice înființează, în subordinea sa, comisii de autorizare județene, respectiv a municipiului București, fără personalitate juridică, denumite în continuare comisii de autorizare”; - art. 44 alin. (3) și (4): „(3) Certificatele de calificare profesională și de absolvire sunt tipărite de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, poartă antetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și 25/31

Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Educației Naționale și au regimul actelor de studii. (4) Formularele certificatelor de calificare profesională și, respectiv, de absolvire se pun la dispoziție furnizorilor de formare profesională, contra cost, de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.” HG nr. 556/2011 privind organizarea si funcționarea Autorității Naționale pentru Calificări prevede la art. 4 alin. (1) lit. m), următoarele: „(1) În conformitate cu legislația privind formarea profesională a adulților și cea privind educația națională, A.N.C. îndeplinește rolul de Punct național de coordonare pentru Cadrul european al calificărilor, având următoarele atribuții: (...) m) aprobă standardele ocupaționale cu avizul consiliului și al comitetelor sectoriale, coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională”. Din aceste prevederi legale rezultă că nu I.G.P.R. este instituția care autorizează organizarea și desfășurarea de către furnizori a programelor de formare profesională. De asemenea, I.G.P.R. nu este implicat în procedura de emitere a certificatelor de competențe pentru profesia de „șef tură servicii de securitate”. De altfel, această realitate reiese chiar din probatoriul administrat la dosarul cauzei de către contestatoarea ..., care a solicitat IGPR – DIRECȚIA DE ORDINE PUBLICĂ, prin adresa nr. .../20.12.2019, să precizeze dacă a vizat tematica de pregătire pentru funcția ocupațională „șef de tură” specializare a agenților de securitate, conform Legii 333/2003 și a HG 301/2012”. IGPR – Direcția de Ordine Publică a răspuns prin adresa nr. ... din 23.12.2019, precizând că planurile tematice pentru ocupația de bază „agent de securitate” sunt prevăzute de art. 5 alin. (1) din Anexa nr. 5 a HG nr. 301/2012, iar legislația incidentă în domeniul sistemelor de securitate private nu face referire la ocupația nominalizată de ... „pentru care să se stabilească o tematică-cadru de către Inspectoratul General al Poliției Române”. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul apreciază că o persoană nominalizată pentru această ocupație „șef de tură”, în virtutea atribuțiilor suplimentare, trebuie să dețină competențe suplimentare față de cele aferente ocupației de agent de securitate. Existența certificării competențelor profesionale pentru ocupațiile „șef de tură” este o certitudine, deoarece intervenientul ... a prezentat astfel de certificate emise de Centrul de evaluare și certificare Patronatul Serviciilor de Securitate, sub egida Autorității Naționale pentru Calificări. De asemenea, intervenientul a prezentat adresa nr. 30/29.10.2020 a Patronatului Serviciilor de Securitate (Centrul de evaluare și calificare) care confirmă faptul că, în calitate de furnizor de servicii de pregătire profesională, a emis nu mai puțin de 120 de certificate de competență pentru ocupația de șef tură servicii de securitate, aceasta fiind numai 26/31

una dintre entitățile care, la nivel național, a organizat/a desfășurat programe de pregătire pentru aceste profesii, finalizate prin emiterea de certificate de competențe pentru absolvenții programelor. În acest context, Consiliul consideră ca fiind neîntemeiată critica autoarei contestației în discuție, deoarece impunerea de către entitatea contractantă a acestei certificări, reprezintă nevoia acesteia. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 99/2016, specificațiile tehnice reprezintă „cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității entității contractante”, iar potrivit art. 165 alin. (1) din același act normativ „Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției”. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice. Acestea reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității entității contractante, așa cum prevede art. 22 alin. (10) din HG nr. 394/2016. Aceste prevederi legale dovedesc faptul că entitatea contractantă este singura în măsură să-și stabilească propriile necesități, deci să aprecieze relevanța unei specificații tehnice sau avantajele impunerii anumitor specificații, în speță, având incidență și principiul asumării răspunderii stipulat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 99/2016, conform căruia entitatea contractantă este responsabilă pentru deciziile și acțiunile realizate în procesul de achiziție, orice achiziție care nu ar conduce la satisfacerea în mod deplin a nevoilor sale reprezentând o folosire ineficientă a fondurilor. Analizând prezenta documentație de atribuire, Consiliul reține că ofertanții au obligația asigurării unui număr de 100 de agenți de securitate care, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din HG nr. 301/11.04.2012, trebuie coordonați/verificați astfel încât cerința existenței unor șefi de tură care să dețină certificat de competențe profesionale este perfect justificată și conferă entității contractante siguranța că serviciile prestate vor respecta rigorile legislației în vigoare și vor fi prestate cu profesionalism. Consiliul nu poate obliga entitatea contractantă la eliminarea acestor certificate, în sens contrar s-ar limita dreptul entității de a contracta servicii care să corespundă întocmai necesităților sale obiective, drept prevăzut la art. 165 și art. 166 din Legea nr. 99/2016. Prin eliminarea acestor certificate există riscul de a fi afectat actul de pază a obiectivelor entității. Nu există nicio prevedere legală care să oblige entitățile să accepte servicii care nu corespund necesităților acestora și nu garantează respectarea legislației în vigoare și prestarea serviciilor cu profesionalism. Legislația în vigoare privind achizițiile publice a prevăzut posibilitatea operatorilor economici de a se asocia sau de a avea 27/31

subcontractanți în vederea participării la procedurile de achiziție publică în cazul în care nu dispun de personalul necesar îndeplinirii contractului. La dosarul cauzei, contestatoarea nu a depus nicio dovadă din care să rezulte limitarea concurenței prin impunerea acestei cerințe. Potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă, „Cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege”, această regulă fiind exprimată și prin adagiul „actori incubit onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei). Având în vedere aspectele mai sus reținute, Consiliul consideră că entitatea contractantă nu a restricționat participarea operatorilor economici la procedură prin menționarea certificatelor în discuție, Consiliul stabilind că obiecțiile contestatorului, referitoare la eliminarea certificatelor nu sunt întemeiate și, pe cale de consecință, urmează a dispune menținerea în documentația de atribuire a cerinței în discuție. În acest context, Consiliul reține practica CNSC, respectiv deciziile nr. ... și nr. ..., definitive, pronunțate în spețe similare. În ceea ce privește susținerea contestatoarei referitoare la faptul că „certificatul de absolvire este cel care atestă îndeplinirea condițiilor de calificare profesională suplimentară”, iar entitatea contractantă solicită „Certificat de competențe profesionale”, Consiliul o va respinge având în vedere faptul că modelul certificatului de competențe profesionale este prevăzut în anexa 7 a Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale din 23.08.2004, aprobată prin Ordinul comun nr. 468/4543/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, emis de Ministrul educaţiei şi cercetării și Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Conform art. 34 din Procedura de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale din 23.08.2004: „(1) Autoritatea Naţională pentru Calificări tipăreşte şi gestionează certificatele de competenţe profesionale. (2) Certificatele de competenţe profesionale au recunoaştere naţională şi regimul actelor de studii. (3) Modelul certificatului de competenţe profesionale este prevăzut în anexa nr. 7”. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu entitatea contractantă .... Față de soluția pronunțată, cererea de intervenție formulată de ... va fi admisă în parte, respingând, ca inadmisibil, capătul de cerere privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații (3.570 lei), având în vedere motivele prezentate în continuare. Relevante în analizarea acestui capăt de cerere sunt următoarele dispoziții ale Codului de procedură civilă: 28/31

- art. 61 alin. (3): „Intervenția este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părți”; - art. 65 alin. (1): „Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale”. - art. 453 alin. (1): „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”. Analizând dispozițiile citate anterior rezultă că pentru acordarea cheltuielilor de judecată nu este suficientă dobândirea calității de parte într-un proces, ci este necesar ca acea parte să câștige procesul adică să obțină total sau parțial pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată, dispozițiile art. 453 din Codul de procedură civilă fiind explicite în acest sens. Din această perspectivă, Consiliul reține că intervenientul accesoriu, deși devine parte în proces după admiterea în principiu a cererii sale [conform art. 65 alin. (1) din Codul de procedură civilă], nu invocă o pretenție proprie în proces pentru a deveni „parte care câștigă procesul”, ci sprijină numai apărarea uneia dintre părți, după cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel încât acesta nu poate obține obligarea părții care a căzut în pretenții la plata cheltuielilor de judecată, doar partea în favoarea căreia a intervenit și care a obținut pretențiile solicitate putând pretinde astfel de cheltuieli. În acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. ... (Decizia nr. .../13.09.2016). În ceea ce contestația formulată de ..., care formează obiectul dosarului nr. ..., Consiliul constată următoarele: În temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă [„Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă”], Consiliul a calificat „cererea de intervenție voluntară” nr. ..., transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., ca fiind o contestație împotriva documentației de atribuire. Calificarea „cererii de intervenție” în „contestație” a fost pusă în discuția părților și a avut în vedere faptul că analizând conținutul acesteia s-a constatat că înscrisul în discuție reprezintă în fapt o contestație la documentația de atribuire, ... și ...SRL fiind potențiali ofertanți contracandidați în procedura de atribuire în cauză, fiecare având interese proprii, contradictorii și susțineri particulare. Ca urmare a Notei nr. 13/20.01.2021, s-a format dosarul CNSC nr. ..., iar prin adresa nr. ..., i s-a comunicat societății ... această situație. Autoarea contestației a prezentat Consiliului, în original, dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit.b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata cauțiunii în sumă de 108.707,36 RON, constituită prin recipisa de consemnare nr. ... din data de 20.01.2021 emisă de CEC Bank – Sucursala .... 29/31

Recipisa de consemnare a cauțiunii se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Având a se pronunța cu privire la excepția privind tardivitatea contestației invocată din oficiu, Consiliul o va admite pentru următoarele motive: Consiliul constată că încă de la publicarea în SEAP a Anunțului de publicitate nr. ..., respectiv la data de 21.12.2020, autoarea contestației a luat cunoștință despre conținutul prevederilor documentației de atribuire, în cuprinsul căreia se regăsește și cerința a cărui modificare o solicită. Astfel, Consiliul reține că art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016, stipulează următoarele: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii; (...) (2) În cazul în care contestaţia priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire, publicată în Sistemul electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, data luării la cunoştinţă este data publicării documentaţiei de atribuire”. În situația în care autoarea contestației dorea modificarea prevederilor documentației de atribuire trebuia să manifeste o minimă diligenţă şi să atace în termenul legal prevederile acesteia (respectiv până la 31.12.2020, inclusiv), neputând fi reţinut niciun motiv legal pentru depăşirea termenului impus de Legea nr. 101/2016. Altfel, acest termen legal ar ajunge să fie lipsit de orice fel de efect şi, în acest fel, deturnat textul legii, dacă, sub acoperirea unei cereri de intervenție în favoarea unei societăți contestatoare care a solicitat la rândul ei modificarea documentației de atribuire, operatorul economic ar putea, în realitate, să conteste prevederile din documentaţie, în afara termenului legal stabilit. Raportat la valoarea estimată a contractului de achiziție publică în cauză, respectiv 5.435.368,24 lei fără TVA, mai mare decât pragul valoric menționat la art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 (4.675.500 lei), în speță, sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Întrucât documentația de atribuire a fost 30/31

publicată în SEAP la data de 21.12.2020, contestațiile împotriva prevederilor acesteia puteau fi formulate până la data de 31.12.2020 (inclusiv). În consecinţă, Consiliul constată că formularea unei contestații împotriva documentației de atribuire la data de 11.01.2021, dată la care ... a transmis Consiliului, prin mijloace electronice (e-mail), documentul înregistrat sub nr. ..., apare ca tardivă. Luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite excepția invocată din oficiu și va respinge, ca tardivă, contestația formulată de ..., în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de ... (dosar nr. ...), în contradictoriu cu entitatea contractantă .... Respinge, ca tardivă, contestația formulată de ... (dosar nr. ...), în contradictoriu cu entitatea contractantă .... Admite, în parte, cererea de intervenție formulată de ... (dosar nr. ...) Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere formulat de intervenienta ... cu privire la obligarea contestatoarei ... la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea contestației care a format obiectul dosarului .... Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactat în 6 exemplare originale, conține 33 pagini. 31/31