Decizie CNSC 2094/2020

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2094/C7/2196 Data: 12.11.2020 Prin contestația nr. 2487/08.10.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 43913/09.10.2020, formulată de către S.C. GB INDCO S.R.L., cu sediul în București, B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 9, bl. 7, ap. 8, sector 4, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/2728/1998, având CIF 10421821, atribut fiscal RO, reprezentată legal prin administrator ing. Vârgolici Alexandru și juridica de „Tomescu Codruța – Cabinet de Avocat”, împotriva documentației de atribuire emisă de către METROREX S.A., cu sediul în București, Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, cod poștal 010873, în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare, având ca obiect „Produse pentru prevenirea infectării cu Covid 19”, se solicită, în principal, obligarea entității contractante la restructurarea achiziției în sensul divizării acesteia în loturi corespunzătoare fiecărui produs al achiziției, cu modificarea anunțului de participare, a fișei de date a achiziției și a caietului de sarcini, în raport de criticile din cuprinsul contestației, în subsidiar, modificarea fișei de date și caietului de sarcini în raport de criticile din cuprinsul contestației, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației pe fondul cauzei. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, 1

CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația formulată de către S.C. GB INDCO S.R.L., cu sediul în București, B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 9, bl. 7, ap. 8, sector 4, în contradictoriu cu entitatea contractantă METROREX S.A., cu sediul în București, Bd. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1, cod poștal 010873, sub aspectul stabilirii spectrului de activitate al dezinfectanților si a testărilor doveditoare ale eficacității conform standardului european EN 14885:2015 și eliminării specificației ”conţinut: clorura de alchim si dimetibenzilamoniu”. Respinge ca nefondat capătul de cerere referitor la lotizarea produselor și modalitatea de aplicare a criteriului de atribuire. Obligă METROREX S.A. ca, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Admite cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de soluționarea contestației și obligă METROREX S.A. la plata către S.C. GB INDCO S.R.L., a sumei de 1.500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642; +4 021 8900745, www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 2487/08.10.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 43913/09.10.2020, formulată de către ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF ..., atribut fiscal RO, reprezentată legal prin ..., împotriva documentației de atribuire emisă de către ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului- cadru de furnizare, având ca obiect „Produse pentru prevenirea infectării cu Covid 19”, se solicită, în principal, obligarea entității contractante la restructurarea achiziției în sensul divizării acesteia în loturi corespunzătoare fiecărui produs al achiziției, cu modificarea anunțului de participare, a fișei de date a achiziției și a caietului de sarcini, în raport de criticile din cuprinsul contestației, în subsidiar, modificarea fișei de date și caietului de sarcini în raport de criticile din cuprinsul contestației, precum și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației pe fondul cauzei. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația nr. 2487/08.10.2020, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 43913/09.10.2020, ... contestă documentația de atribuire emisă de către ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele evocate în preambulul prezentei decizii.

Contestatorul solicită obligarea entității contractante la modificarea structurii achiziţiei prin constituirea de loturi corespunzătoare fiecărui produs al achiziţiei. Se arată că, în structura actuală a unicului lot al achiziţiei figurează două categorii de produse diferite prin natura lor, lipsite de o legătură funcţională sine qua non: materiale și consumabile sanitare (și acestea la rândul lor atât de diverse, încât entitatea contractantă nu a fost în măsură a indica un cod CPV anume) și dezinfectanți (cod CPV - 24250000-1). Contestatorul învederează că necesitățile oricărei autorități contractante presupun utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice pentru achiziţionarea produselor de care are nevoie (ale căror caracteristici tehnice sunt stabilite prin specificaţii tehnice), utilizare care presupune, la rândul ei, o competiție cât mai largă, cu urmarea obţinerii unui preț de achiziţie mai scăzut decât cel obținut în urma unei competiții cu participare restrânsă. Gruparea mai multor produse într-un megalot contravine interesului entității contractante deoarece, pentru formularea unei singure oferte pentru mai multe produse diferite, există un număr mult mai mic de potențiali ofertanţi decât în cazul în care fiecare produs ar fi achiziţionat în cadrul unui singur lot. Se arată că, în condiţiile pandemiei COVID-19, orice entitate contractantă trebuie să minimizeze riscul încetării livrărilor produselor achiziţionate (care poate surveni oricând, așa cum situația pe plan european și mondial o arată); aşadar, este de preferat să gestionezi mai multe contracte de furnizare, astfel încât - în situația apariţiei unei împiedicări a livrărilor unui anumit produs achiziţionat - să poată continua livrările celorlate produse. Procedeul entității contractante marchează și încălcarea principiului avantajării IMM-urilor (categorie în care se încadrează și societatea contestatoare) - niciun distribuitor de pe piaţa naţională nu este în măsură a furniza toate produsele asamblate în megalotul constituit de entitatea contractantă. Contestatorul subliniază că distribuitorii trebuie să se asocieze, în diferite forme, pentru a asigura ansamblul ofertei/megalot, iar asocierea, în diverse forme, nu este o soluţie bună pentru orice entitate contractantă deoarece orice formă de asociere implică o creştere a preţului ofertei, precum și un risc în ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor contractuale (mai mulţi participanţi la satisfacerea comenzilor entității contractante înseamnă că eşecul unuia dintre asociaţi în a livra unul/mai multe dintre produsele contractate are consecinţe asupra întregii atribuiri, iar entitatea contractantă nu-și poate realiza achiziţia planificată și necesară); posibilitatea obţinerii de despăgubiri pentru neîndeplinirea contractului nu înseamnă realizarea acestuia, adica interesul entității contractante - necesitatea sa de a avea produsele - nu este realizat. Numai în cazul asigurării unei participări cât mai largi la procedurile de achiziţie publică se realizează încurajarea IMM, în general întreprinderi de mici dimensiuni, specializate în distribuirea numai anumitor produse. Asemenea obiectiv nu

poate fi realizat în condiţiile grupării de mai multe produse într-un singur megalot, IMM neputând furniza o ofertă pentru ansamblul acestor produse. Contestatorul învederează că cele două principii - necesitățile entității contractante și încurajarea IMM - trebuie să acţioneze simultan și fără a se acorda vreo pondere majoritară unuiă, în detrimentul celuilalt. Contestatorul invocă DIRECTIVA 2014/24/UE din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice cu privire la acţiunea celor două principii enunțate. Contestatorul arată că, în materia achiziţiilor publice (inclusiv a celor sectoriale), potrivit legislaţiei în vigoare (dreptul comun în materie fiind reprezentat de Legea nr. 98/2016), lotizarea este regula, potrivit art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Referitor la lotizarea achiziției, contestatorul invocă dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. dd), art. 141 din Legea nr. 98/2016, art. 23 și art. 150 din Legea nr. 99/2016 și concluzionează că asemenea structură compozită încalcă principiile specializării ofertei și ofertanţilor și al încurajării IMM- urilor, împiedică o evaluare corectă a ofertelor și creează o piedică în calea liberei competiții. Contestatorul subliniază că, un alt motiv pentru care se impune restructurarea achiziţiei îl constituie imposibilitatea efectuării unei evaluări corecte a ofertelor (cel puţin în actualul cadru al documentaţiei de atribuire). Se arată că, potrivit Fișei de date a achiziției, atribuirea se face conform criteriului „preţul cel mai scăzut”, iar din prevederile Fișei de date – pct. IV.4.2 „Modul de prezentare al propunerii financiare” rezultă că entitatea contractantă doreşte să achizitoneze diversele produse ale achiziţiei, indiferent de preţul fiecărui produs component și de câştigul pe care l-ar realiza printr-o abordare a comparării ofertelor per produs. Contestatorul solicită obligarea entității contractante la modificarea secţiunii și pct. 3 citate mai jos: „VI.3 Informaţii suplimentare 3) În cazul în care, două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc, cu punctaje egale, departajarea se va face având în vedere punctajul obţinut la factorii de evaluare, în ordinea descrescătoare a ponderilor acestora. În cazul în care egalitatea se menţine, entitatea contractantă are dreptul să solicite noi propuneri financiare şl oferta câştigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică.” Contestatorul precizează că, prin înlăturarea referirii la „punctajul obținut la factorii de evaluare” - asemenea factori de evaluare lipsind din documentaţia de atribuire, iar existența lor fiind incompatibilă cu criteriul de atribuire stabilit – „prețul cel mai scăzut”. Referitor la cerințele din Caietul de sarcini, respectiv pct. 2.3.1. - produsele „Dezinfectant mâini” și „Dezinfectant suprafeţe”, contestatorul solicită obligarea entității contractante la stabilirea spectrului de activitate al dezinfectanților și a testărilor doveditoare ale eficacității dorite conform standardului european EN 14885:2015. Spre a avansa în această direcţie - obligatoriu de urmat pentru orice entitate contractantă din Uniunea

Europeană care achiziționează dezinfectanți – entitatea contractantă trebuie să-și clarifice nivelul dezinfecției pe care trebuie să-l atingă dezinfectantul dorit și aria/spațiul în care urmează a fi folosit. Se arată că, din coroborarea datelor/specificațiilor tehnice prezente în Caietul de sarcini, se pare că dezinfectantul pentru mâini este unul destinat dezinfecției igienice prin frecare. Contestatorul precizează că nu deslușește, în ce priveşte dezinfectantul pentru suprafeţe, nici modul de utilizare (cu sau fără acţiune mecanică), nici suportul de dezinfectat (suprafeţele putând fi critice, semicritice sau non-critice). În situația în care entitatea contractantă doreşte nivelul cel mai înalt de dezinfecție, atunci trebuie să aibă în vedere referirile standardului EN 14885 pentru aria medicală, iar alternativele sunt dezinfecția configurată pentru aria veterinară și pentru cea „food, industrial, domestic and institutional”. Contestatorul subliniază că, după ce și-a clarificat această chestiune esenţială, entitatea contractantă nu are decât de urmat prevederile rezultând din tabelele prezente la pag. 14-15 (Table 1 - Medical area – standard test methods to be used to substantiate claims for products), pag. 25 (Table 2 - Veterinary area - Standard test methods to be used to substantiate claims for products) și pag. 34-34 (Table 3 - Food, industrial, domestic and institutional area - Standard test methods to be used to substantiate claims for products). Potrivit Caietului de sarcini, aceste dezinfectante, ca și celelalte produse ale achiziţiei, trebuie să servească scopului achiziţiei, astfel: „3. Descrierea produselor solicitate: Produsele solictate: Produse pentru prevenirea infectării cu COVID 19 (măşti reutilizabile, mănuşi antibacteriene, dezinfectant mâini, dezinfectant suprafeţe, halat unică folosinţă, viziere de protecţie, prosoape de hârtie) sunt destinate prevenirii infectării salariaţilor societăţii ... cu virusul Covid 19.”, de unde rezultă că eficacitatea virucidă trebuie neapărat să existe în spectrul de activitate al dezinfectanților solicitați de entitatea contractantă - menţiune care lipsește acum dintre specificaţiile tehnice ale celor două produse. Referitor la pct. 2.3.2. Produsul „Dezinfectant suprafeţe”, contestatorul solicită obligarea entității contractante la eliminare în tot a specificaţiei: „Conţinut: clorura de alchim și dimetibenzilamoniu”, precizând că stabilirea compoziţiei unui dezinfectant semnifică indicarea unui procedeu de fabricaţie, ceea ce este interzis potrivit art. 155 alin. (6), respectiv art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 165 alin. (6) și art. 166 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Contestatorul învederează că, indiferent de compoziţia sa, dezinfectantul trebuie să aibă eficacitatea dorită (care poate fi realizată în diferite compoziţii ale dezinfectantului), iar ceea ce trebuie să preocupe entitatea contractantă este eficacitatea, iar nu compoziţia dezinfectantului.

Se arată că niciun act normativ nu impune anume compoziţie a unui dezinfectant, atât timp cât substanța/substanțele active ce îl compun nu sunt interzise prin Regulamentul (UE) nr. 1062/2014. Contestatorul consideră că specificaţia tehnică este nejustificată, menită să restricționeze/dirijeze competiţia și solicită obligarea entității contractante la înlăturarea acestei specificaţii. Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, contestatorul invocă dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, precum și celelalte dispoziţii legale invocate în cuprinsul contestației. Prin adresa nr. MO 901.01/1824/16.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 45091/16.10.2020, ... a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, în care precizează următoarele: În raport de aspectele sesizate la punctul 2.1 din contestaţie, entitatea contractantă invocă prevederile art. 9 din H.G. 394/2016 și precizează că a pregătit procesul de achiziţie publică având ca obiect achiziţia de „Produse pentru prevenirea infectării cu COVID 19” prin identificarea produselor având ca scop satisfacerea unei anumite necesităţi la nivelul societăţii, documentaţia de atribuire şi strategia de contractare fiind aprobate de către conducătorul entității contractante. Codul CPV indicat în cadrul documentaţiei de atribuire este 33140000-3 - Consumabile medicale, astfel că este eronată afirmaţia contestatoarei potrivit căreia entitatea contractantă nu a fost în măsură a indica un cod CPV anume. Produsele solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire sunt consumabile medicale, scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19. Se arată că, conform anunţului de participare cu nr. CN 1024907/ 30.09.2020 şi documentaţiei de atribuire, procedura de atribuire a acordului cadru este licitaţie deschisă, acordul cadru urmând a fi încheiat cu 3 operatori economici, iar atribuirea contractelor subsecvente se va face cu reluarea competiţiei în SEAP, astfel urmărindu-se asigurarea unei competiţii corespunzătoare, precum şi oferte de preţ îmbunătăţite la atribuirea contractelor subsecvente. Entitatea contractantă învederează că, raportat la obiectul acordului cadru, nu se impune lotizarea, având în vedere că produsele solicitate prin documentaţia de atribuire sunt categorii de produse furnizate/ comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv - comercializarea consumabilelor medicale. Se arată că, în vederea stabilirii valorii estimate a acordului-cadru, ... a prospectat piaţa, consultând ofertele de pe site-urile de internet ale firmelor de specialitate şi s-a constatat că sunt operatori economici, inclusiv IMM-uri care pot furniza/comercializa toate produsele din cadrul documentaţiei de atribuire. Entitatea contractantă consideră că afirmaţiile contestatoarei potrivit cărora, prin prezenta achiziţie, ... nu a avut în vedere utilizarea cât mai

eficientă a fondurilor publice şi, prin structurarea achiziţiei, conduce la încălcarea principiului avantajării IMM-urilor, sunt neîntemeiate, fiind evident caracterul subiectiv şi speculativ al afirmaţiilor de tipul „niciun distribuitor de pe piaţă naţională nu este în măsură a furniza toate produsele ...”. Entitatea contractantă învederează că, în raport de aspectele sesizate la punctul 2.1.2 din contestaţie, susţinerile contestatoarei în sprijinul solicitării imperative de restructurare a achiziţiei se înscriu în aceeaşi categorie de subiectiv şi speculativ. Astfel, în mod eronat, contestatoarea consideră ca fiind imposibilă o evaluare corectă a ofertelor în condiţiile în care, potrivit înţelegerii acesteia, entitatea contractantă urmăreşte să achiziţioneze diverse produse ale achiziţiei indiferent de preţul fiecărui produs component şi de câştigul pe care l-ar realiza printr-o abordare a comparării ofertelor pe produs. Având în vedere faptul că nu se identifică temeiul legal al raţionamentului contestatoarei, ce susţine ca fiind imperativă structurarea acestei achiziţii pe loturi corespunzătoare fiecărui produs, şi mai mult decât atât, ţinând seama de cantităţile (relativ mici) care definesc necesitatea ... pentru fiecare dintre produse, nu se identifică nici temeiul prin prisma economicităţii achiziţiei. Astfel, entitatea contractantă consideră că nu sunt respectate principii elementare de eficienţă şi economicitate prin încheierea şi derularea de acorduri-cadru/contracte subsecvente având ca obiect un singur produs, în condiţiile în care necesitatea ... pentru acel produs nu este la un nivel astfel încât să justifice eforturile, atât din partea ofertanţilor/furnizorilor (pentru participarea la procedură şi derularea acordului-cadru/contractelor subsecvente), cât şi din partea entităţii contractante (încheierea de acorduri-cadru/contracte subsecvente şi derularea acestora pentru loturi conţinând un produs). Procedura de atribuire a acordului-cadru este licitaţie deschisă, acordul-cadru urmând a fi încheiat cu 3 operatori economici, iar atribuirea contractelor subsecvente se va face cu reluarea competiţiei în SEAP, astfel că se asigură o competiţie corespunzătoare, precum şi oferte de preţ îmbunătăţite la atribuirea contractelor subsecvente. Având în vedere că ... doreşte să achiziţioneze un număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, ar fi ineficient şi neeconomic să structurezi procedura pe 9 loturi, astfel că abordarea propusă de contestatoare privind compararea ofertelor pe produs este neîntemeiată. Entitatea contractantă invocă dispozițiile art. 150 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 și învederează că nu este vorba despre o obligaţie dispusă pe seama entităţii contractante care să nu ţină seama de considerente astfel cum sunt cele mai sus expuse, iar înţelesul privind modul de aplicare rezultă fără echivoc din informaţiile existente în fişa de date a achiziţiei, referitoare la criteriul de atribuire. În vederea asigurării unei formulări corecte care să nu necesite interpretări, ... va revizui punctul 3) din cadrul capitolului VI.3- Informaţii suplimentare, prin publicarea unei erate la

anunţul de participare şi a unei clarificări, paragraful invocat urmând a avea formularea: „3) În cazul în care, în urma stabilirii clasamentului final conform criteriului de atribuire, comisia de evaluare constată că sunt două sau mai multe oferte cu acelaţi preţ, entitatea contractantă va solicita clarificări prin intermediul SICAP, în vederea încărcării electronice de către operatorii economici respectivi de documente care conţin noi preţuri. Oferta câştigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică.” În raport de aspectele sesizate la punctul 2.3 din contestaţie, entitatea contractantă invocă dispozițiile art. 166 din Legea nr. 99/2016 și învederează că, având în vedere obiectul de activitate al ..., constând în transportul de călători pe reţeaua de metrou în condiţii de siguranţă şi confort, ţinând seama de faptul că nu s-a mai confruntat cu condiţii care să determine anterior în cadrul activităţii, o necesitate de achiziţie similară, precum şi de faptul că, nici la momentul actual nu sunt cunoscute şi reglementate aspecte în legătură cu SARS-COV-2, a elaborat specificaţiile tehnice din cadrul Caietului de sarcini având în vedere, în principal, scopul urmărit, respectiv cerinţele de performanţă (prevenirea infectării cu COVID 19). Astfel, având în vedere, pe de o parte faptul că, de la începutul pandemiei până la acest moment nu au fost încă stabilite elemente clare (reglementări) care să permită o documentare corespunzătoare pentru elaborarea specificaţiilor tehnice aferente produselor utilizate pentru dezinfectare având eficienţă pentru noul Coronavirus, iar pe de altă parte faptul că ..., prin prisma obiectului de activitate, nu are competenţe în elaborarea unei specificaţii aferente unor produse utilizate preponderant într-un domeniu de activitate diferit (domeniul medical), urmare a implicaţiilor determinate de pandemia cu noul coronavirus, a rezultat necesitatea şi oportunitatea achiziţionării acestor produse, caracteristicile solicitate pentru acestea fiind stabilite de compartimentele entităţii contractante ţinând seama şi de istoricul achiziţiilor efectuate în perioada stării de urgenţă (în mod concret, compartimentele utilizatoare au comunicat observaţiile privind utilizarea produselor achiziţionate, respectiv eventuale probleme întâlnite, cum ar fi deteriorarea diferitelor suprafeţe sau caracterul agresiv pentru utilizator - iritarea pielii, etc). Având în vedere caracterul de noutate al tuturor aspectelor legate de infectarea cu SARS COV-2, ce a implicat necesitatea unei perioade semnificative de cercetare pentru stabilirea unor elemente certe care să permită adoptarea de reglementări specifice, entitatea contractantă a precizat în mod deschis mai sus modalitatea concretă de elaborare a specificaţiilor tehnice pentru prezenta achiziţie destinată îndeplinirii obligaţiei legale de asigurare a prevenirii şi combaterii infectării cu COVID 19 şi acestea (specificaţiile tehnice) nu pot fi considerate de natură a restricţiona nepermis participarea la procedură, ţinînd seama de aplicabilitatea prevederilor art. 166 alin. (4), (5) şi (6) din Legea nr. 99/2016, ofertantul având spre exemplu posibilitatea de a demonstra în

oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. Faţă de elementele de susţinere prezentate mai sus, ... solicită respingerea contestației ca nefondată şi neîntemeiată. Prin adresa nr. 2575/19.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 45388/19.10.2020, ... a răspuns la apărările entității contractante din cuprinsul punctului de vedere, prin care solicită respingerea acestora pentru următoarele motive: Referitor la critica de la pct. 2.1., contestatorul învederează că entitatea contractantă afirmă următoarele: „Raportat la obiectul contractului, în opinia subscrisei nu se impune lotizarea, având în vedere că produsele solicitate prin documentaţia de atribuire sunt categorii de produse furnizate /comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv, respectiv comercializarea consumabilelor medicale.” Contestatorul precizează că sintagma „CONSUMABILE MEDICALE” - cu a căror comercializare se ocupă operatorii economici la care se referă entitatea contractantă - are un conținut nedefinit de aceasta, existând asemenea consumabile identificate generic sub codul CPV 33140000-3. În timp ce celelalte obiecte ale achiziţiei sunt plasate în alte sfere de activitate economică, cu o piaţă proprie și operatori distincți, respectiv: în cazul produselor de care contestatorul este interesat (fiind specializat pe această piaţă, pe care activează de peste 18 ani), dezinfectanții medicali se încadrează sub codul CPV 24455000-8; mânuşile de unică folosinţă se regăsesc sub codul CPV 18424300-0; vizierele de protecție sub codul CPV 18142000-6, iar prosoapele de hârtie pot fi încadrate numai la codul CPV 39514200-0. Se arată că, în acest context, al lipsei de acoperire concretă a susţinerii de mai sus, entitatea contractantă mai afirmă, tot speculativ, următoarele: „În vederea stabilirii valorii estimate a acordului-cadru, ... a prospectat piaţa consultând ofertele de pe site-urile de internet ale firmelor de specialitate, şi s-a constatat că sunt operatori economici, inclusiv IMM-uri care pot furniza/comercializa toate produsele din cadrul documentaţiei de atribuire.” Contestatorul consideră că acel „inclusiv IMM-uri” arată, de fapt, lipsa de preocupare a entității contractante pentru respectarea principiului încurajării IMM-urilor și, în fapt, doar marii angrosiști pot asigura diversitatea de produse solicitate de entitatea contractantă. Contestatorul concluzionează că nu există nicio coerență interfuncțională a amalgamului de produse cuprinse în achiziţia entității contractante; nu poate exista deci nicio piaţă a tuturor acestor produse, care trebuie adunate de pe pieţe diverse, pe care acționeaza operatori cu specializările aferente. De asemenea, nu există nicio modalitate concretă de evaluare a preţului ofertelor, entitatea contractantă refuzând să aducă vreo clarificare a acestei chestiuni.

Referitor la critica de la pct. 2.2., se arată că entitatea contractantă admite eroarea relevată în contestație și se angajează să emită o erată în sensul celor criticate. Referitor la criticile de la pct. 2.3.1. și 2.3.2., contestatorul învederează că, recunoscându-și incapacitatea de a stabili în mod științific obiectul achiziţiei produselor dezinfectante, entitatea contractantă refuză să furnizeze detaliile necesare pentru derularea transparentă și echidistantă a procedurii (pe care ar fi avut timpul să le conceapă pe parcursul celor 8 zile scurse de la data primirii contestației, apelând la o consultanță de specialitate), tratând achiziţia însăși ca fiind, în contextul amplelor sale activități, lipsită de o importanță deosebită: „dintre produse, nu identificăm nici temeiul prin prisma economicităţii achiziţiei. Astfel, considerăm că nu sunt respectate principii elementare de eficienţă şi economicitate prin încheierea şi derularea de acorduri-cadru/contracte subsecvente având ca obiect un singur produs, în condiţiile în care necesitatea ... pentru acel produs nu este la un nivel astfel încât să justifice eforturile, atât din partea ofertanţilor/furnizorilor (pentru participarea la procedură şi derularea acordului-cadru/contractelor subsecvente) cât şi din partea entităţii contractante (încheierea de acorduri-cadru/contracte subsecvente şi derularea acestora pentru loturi conţinând un produs).” Se învederează că entitatea contractantă susţine că a stabilit specificaţiile tehnice ale achiziţiei în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016, având în vedere cerinţele de performanţă (prevenirea infectării cu COVID 19), numai că textul legii arată că asemenea cerinţe pot fi formulate, astfel: „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, (...)”. Contestatorul arată că, și atunci când sunt edictate norme tehnice la nivel UE, care sunt asimilate în normativul naţional, definirea specificaţiilor tehnice trebuie să se facă prin raportare la prevederile normelor respective. În materia dezinfectanților, normativul tehnic UE este standardul EN 14885, care stabilește atât eficacitatea pe care trebuie să o aibă un dezinfectant pentru a i se recunoaşte pretențiile de acţiune antimicrobiană, cât și metodele de dovedire a acestei eficacități (testările necesare). Contestatorul citează din ediţia 2015 a standardului EN 14885 Chemical disinfectants and antiseptics - Application of European Standards for chemical disinfectants and antiseptics - pag. 4: „According to the CEN-CENELEC Internal Regulations, the naţional standards organizations of the following countries are bound to implement this European Standard: Austria, Belgium, Bulgaria, Croaţia, Cypms, Czech Republic, Denmark, Estonia, Finland, Former Yugoslav Republic of Macedonia, France, Germany, Greece, Hungary, Iceland. Ireland, Italy,

Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Romania, Slovakia, Slovenia, Spain, Sweden, Switzerland, Turkey and the United Kingdom.” - pag. 5: „This European Standard specifies the laboratory methods to be used for testing the activity of products, i.e chemical disinfectants and antiseptics in orderto support claims that they have specific properties appnopriate to their intended application These laboratory methods may also be used for active substances and products.” Contestatorul concluzionează că, în cazul produselor 2 și 3 ale achiziţiei, specificaţiile tehnice trebuie să fie reglate conform cerinţelor standardului general EN 14885 și a standardelor specializate indicate de acesta. Nu pot exista modalități de dovedire a efectului dezinfectant echivalente celor stabilite prin standardul EN 14885, astfel încât este vădit lipsită de temei susţinerea entității contractante (vădind din nou lipsa de preocupare pentru pregatirea cu grijă a achiziţiei), respectiv: „ofertantul având spre exemplu posibilitatea de a demonstra în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice.” Contestatorul învederează că, refuzând să ofere participanţilor la competiție informarea completă, corectă și precisă asupra datelor produselor de achiziţionat - impusă de art. 164 din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă se arată incapabilă a iniţia și derula o procedură transparentă și echidistantă (chiar și după ce a fost sesizată cu problemele de concepere a specificaţiilor tehnice într-un domeniu care - recunoaşte ea însăși - îi este străin). Urmare celor antemenționate, contestatorul solicită Consiliului să examineze aplicabilitatea măsurii de anulare a achiziţiei, conform art. 26 alin. (2) lit. c) și alin. (7) din Legea nr. 101/2016. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de entitate contractantă, ... a inițiat o procedură de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru de furnizare, având ca obiect „Produse pentru prevenirea infectării cu Covid 19”, cod CPV 33140000-3 – Consumabile medicale (Rev.2), prin publicarea în S.E.A.P. a anunțului de participare nr. ... Valoarea estimată a acordului-cadru este de 3.269.910 RON, iar criteriul de atribuire ales este „prețul cel mai scăzut”. Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea contestaţiei nr. 2487/08.10.2020, formulată de către ..., prin Încheierea nr. ..., astfel prin prezenta urmează a fi soluţionate capetele de cerere cu privire la fondul cauzei.

Procedând la soluționarea contestației, analizând criticile formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că acestea vizează aspecte legate de neîmpărțirea obiectului achiziției pe loturi, criteriul de atribuire și anumite specificații tehnice cuprinse în caietul de sarcini. Înainte de a proceda la analiza pe fond a aspectelor sesizate de ..., Consiliul găsește util a reține căteva aspecte din cadrul dosarului achiziției publice. Obiectul supus procedurii de atribuire în cauză îl constituie achiziţionarea de produse pentru prevenirea infectării cu COVID 19 (măşti de protecţie de unica folosinţă, mănuşi antibacteriene, dezinfectant mâini, dezinfectant suprafeţe, halat unica folosinţă, viziere de protecţie, prosoape de hârtie) necesară pentru prevenirea infectării salariaţilor cu COVID 19 si asigurarea bunei desfăşurări a activităţii societății ... Se are în vedere că procedura se va finaliza prin încheierea unui acord cadru cu o durata de 24 de luni. În cuprinsul Strategiei de contractare nr. M.09.01.01 / 1658/24.09.2020 se regăsesc precizate și următoarele aspecte: ”3.2. Alegerea şi justificarea procedurii de atribuire: 3.2.1Procedura de atribuire aleasă este: licitaţie deschisă. Justificare alegere procedura: Având în vedere faptul că valoarea estimată se situează peste pragul de 2.001.114 lei, fără TVA, prevăzut la art. 12, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 82, alin. (2), din Legea nr. 99/2016 cu modificările şi completările ulterioare, achiziţia se va realiza prin aplicarea licitaţiei deschise, astfel cum se regăseşte aceasta prevăzută la cap. IV, secţiunea 1, paragraful 2. In cadrul desfăşurării procedurii de atribuire, ... urmăreşte atingerea scopului privind achiziţionarea de produse în condiţii de eficienţă economică şi cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor sectoriale. Grad de complexitate al procedurii: ridicat. 3.2.2

Procedura implică: încheierea unui acord cadru * Numărul, sau, dacă este cazul, numărul maxim de

participanţi la acordul-cadru preconizat: 3. In cazul în care numărul operatorilor economici care au prezentat oferta admisibilă este mai mic decât numărul maxim preconizat, acordul cadru se va încheia cu acei / acel operatori economici care au depus oferta admisibilă. * Posibilitatea de a relua competiţia cu semnatarii acordului- cadru: DA. * Reluarea competiţiei se va face în SEAP: DA. * Durata acordului cadru: 24 de luni. * Se va organiza o etapă de licitaţie electronică: NU.

* împărţire pe loturi: NU. * Se vizează reducerea termenelor: NU. * Modalitatea de desfăşurare a procedurii de atribuire: online. * Frecventa de atribuire a contractelor subsecvente: * Se estimeaza incheierea de contracte subsecvente, avand uzual frecventa semestrială. * Funcţie de necesitatile concrete ale entitatii contractante, pot fi atribuite contracte subsecvente cu durata estimata între 6 şi 12 luni. * Valoarea estimată a celui mai mic contract subsecvent care se anticipează a se atribui pe toată perioada acordului- cadru: 412.358,00 lei, fără TVA. * Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a se atribui pe toată perioada acordului-cadru: 1.635.855,00 lei, tără TVA. 3.2.3 Modul de desfăşurare a procedurii: procedură online 3.2.4 Împărţire în loturi: NU” În cuprinsul caietului de sarcini achizitoarea a precizat următoarele informații despre contextul achiziționării produselor care fac obiectul procedurii, astfel: ”2.2. Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor Achiziţionarea de Produse pentru prevenirea infectării cu COVID 19 (măşti de protecţie de unica folosinţă, mănuşi antibacteriene, dezinfectant mâini, dezinfectant suprafeţe, halat unica folosinţă, viziere de protecţie, prosoape de hârtie) este necesară pentru prevenirea infectării salariaţilor cu COVID 19 si asigurarea bunei desfăşurări a activităţii societăţii ... 2.3. Informaţii despre beneficiile anticipate de către Autoritatea Contractantă Asigurarea sănătăţii si securităţii in munca pentru lucrătorii societăţii .... 3. Descrierea produselor solicitate: Produsele solictate: Produse pentru prevenirea infectării cu COVID 19 (măşti reutilizabile, mănuşi antibacteriene, dezinfectant mâini, dezinfectant suprafeţe, halat unica folosinţă, viziere de protecţie, prosoape de hârtie) sunt destinate prevenirii infectării salariaţilor societăţii ... cu virusul COVID-19. 3.1. Descrierea situaţiei actuale la nivelul Autorităţii/entităţii contractante Necesitatea încheierii unui acord cadru aferent produselor, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. În continuare sunt detaliate produsele care fac obiectul achiziției, respectiv: Nr. Crt. Cantităti Denumire produs U.M. Min. 6 Max. 6 Min. Max. 12 Min. Max. luni luni 12 luni luni 24 luni 24 luni 1 Măşti de protecţie reutilizabile buc. 12676 38790 25352 80180 50704 16036 0 2 Dezinfectant mâini litru 2799 5296 5598 10592 11176 21144 3 Dezinfectant suprafeţe litru 8570 12061 17214 24222 34228 48444

4 Viziere de protecţie buc. 11 13 11 13 22 26 5 Mănuşi medicale de cutie protecţie de unica folosinţă - 100 buc/cutie 258 327 516 654 1032 1308 6 Măşti medicale de protecţie cutie cu 3 straturi - 50 buc/ cutie 40 60 80 120 160 240 7 Halat de unica folosinţă buc. 250 265 500 530 1000 1060 8 Dispenser pentru igienizant de mâini cu senzor buc. 3 5 3 5 6 10 9 Prosoape de hârtie rola 30 40 60 80 120 160 Autoritatea contractantă a stabilit pentru fiecare dintre categoriile de produse îndeplinirea anumitor specificații tehnice. Un prim motiv reclamat de ... vizează faptul că entitatea contractantă, în mod nelegal nu a divizat obiectul supus procedurii de atribuire, pe loturi, iar solicitarea acestuia adresată Consiliului, este aceea a obligării entității contractante la modificarea structurii achiziţiei prin constituirea de loturi corespunzătoare fiecărui produs al achiziţiei. Astfel sunt avute în vedere aspecte legate de faptul că lotizarea reprezintă soluția corectă din punct de vedere juridic pentru a permite accesul neîngradit al operatorilor economici, obținerea unor prețuri de achiziție mai reduse și asigurarea unei concurențe reale. În replică la cele reclamate de contestatoare, argumentul decisiv adus de entitatea contractantă în favoarea faptului că în mod justificat nu a divizat obiectul acordului-cadru pe loturi este acela că produsele solicitate prin documentaţia de atribuire sunt categorii de produse furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv, respectiv comercializarea consumabilelor medicale. Tot în sprijinul raționamentului de a nu diviza pe loturi sunt și susținerile aduse de aceasta, precum că în vederea stabilirii valorii estimate a acordului – cadru, ... a prospectat piaţa consultând ofertele de pe site-urile de internet ale firmelor de specialitate, şi s-a constatat că sunt operatori economici, inclusiv IMM-uri care pot furniza/comercializa toate produsele din cadrul documentaţiei de atribuire. Așadar, problema care se impune a fi dezlegată de Consiliu este aceea a corectitudinii/incorectitudinii nedivizării obiectului acordului-cadru pe loturi. În vederea atribuirii contractului de furnizare supus procedurii în cauză, al cărui specific, în contextul pandemiei create de COVID-19 nu poate fi tăgăduit, entitatea contractantă a elaborat caietul de sarcini în cadrul căruia a menționat condițiile tehnice și de calitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele ce se doresc a fi achiziționate. Entitatea contractantă a menționat în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. II.1.6) ”Împartire in loturi” faptul că nu a divizat contractul de furnizare pe loturi.

În soluţionare, Consiliul se va raporta la următoarele prevederi legale incidente în cauză: Legea nr. 99/2016: Art. 150. - (1) Entitatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor sectoriale şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. (2) În sensul alin. (1), entitatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii şi specializări implicate, pentru a adapta conţinutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În cazul prevăzut la alin. (1), entitatea contractantă precizează în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare se foloseşte un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare, în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere, dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile. (4) Entitatea contractantă are dreptul, chiar şi în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiaşi ofertant. (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), entitatea contractantă precizează în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare se foloseşte un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare, în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere, numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant. (6) Entitatea contractantă are obligaţia de a indica în documentele achiziţiei criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant, în cazul în care în urma aplicării criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis. (7) În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, entitatea contractantă are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea mai multor loturi sau a tuturor loturilor şi atribuirea acestora aceluiaşi ofertant, dacă a precizat în anunţul de participare, în invitaţia pentru confirmarea interesului sau, atunci când ca mijloc de invitare la procedura concurenţială de ofertare se foloseşte un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare, în invitaţia de participare la procedura de ofertare sau la negociere, faptul că îşi rezervă dreptul de a face acest lucru şi a indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite.

(8) În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, entitatea contractantă efectuează o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi luate în ansamblu ar primi un punctaj superior prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire prin raportare la loturile respective faţă de punctajul total obţinut de ofertele pentru loturile individuale în cauză luate separat. (9) Entitatea contractantă efectuează evaluarea comparativă prevăzută la alin. (8) prin stabilirea în primul rând a punctajelor ofertelor pentru fiecare lot în parte prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire şi, apoi, prin compararea punctajului total astfel obţinut cu punctajul atribuit ofertelor depuse de către un ofertant pentru combinaţia de loturi respectivă, în ansamblu; - art. 63 – „(1) Entitățile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenţei. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici”; Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016 - art. 9 alin. (4): (4) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a unui achiziţii în legătură cu: a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe de o parte, şi resursele disponibile la nivel de entitate contractantă pentru derularea activităţilor din etapele procesului de achiziţie sectorială, pe de altă parte; b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a contractului sectorial asociate, dacă este cazul; c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia; d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;

e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă; f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 82 alin. (3) - (6) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, criterii de calificare privind capacitatea

şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi; g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui realizare contribuie contractul/acordul- cadru respectiv, dacă este cazul; h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţii entităţii contractante.” Din dispozițiile legale mai sus citate, se constată că împărțirea pe loturi a contractelor de achiziție publică reprezintă un drept al entităţii contractante de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie sectoriale. Așadar, pentru procedura de față, entitatea contractantă a decis că nu se impune atribuirea pe loturi, motivat pe de o parte de faptul că produsele solicitate prin documentaţia de atribuire sunt categorii de produse furnizate /comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv, respectiv comercializarea consumabilelor medicale, iar pe de altă parte prin prisma economicităţii achiziţiei. Astfel, entitatea contractantă consideră că nu sunt respectate principii elementare de eficienţă şi economicitate prin încheierea şi derularea de acorduri - cadru/contracte subsecvente, având ca obiect un singur produs, în condiţiile în care necesitatea ... pentru acel produs nu este la un nivel astfel încât să justifice eforturile, atât din partea ofertanţilor/furnizorilor (pentru participarea la procedură şi derularea acordului-cadru / contractelor subsecvente) cât şi din partea entităţii contractante (încheierea de acorduri - cadru / contracte subsecvente şi derularea acestora pentru loturi conţinând un produs). Examinând fondul criticilor aduse de contestatoare și documentele aflate în copie la dosarul cauzei, Consiliul constată că entitatea contractantă a prospectat piața de profil în vederea determinării valorii estimate a acodului-cadru de furnizare în cauză. Sunt depuse la dosarul cauzei ofertele de preț de la ..., ... şi ..., de unde rezultă că respectivii operatorii economici comercializează toate produsele solicitate de entitatea achizitoare. În cuprinsul Strategiei de contractare nr. M.09.01.01 / 1658/24.09.2020, ... a precizat documentele care au stat la baza elaborării documentației de atribuire respectiv: pe baza documentelor iniţiatoare elaborate de către compartimente/structuri specializate, respectiv Referat de necesitate centralizator nr. M.05.03/2457/20.08.2020, Nota privind determinarea valorii estimate nr. M.05.03/2459/20.08.2020, Nota privind condiţiile specifice achiziţiei nr. M.05.03/2460/20.08.2020 şi Caietul de sarcini nr. M.05.03/2458/ 20.08.2020, a fost elaborată Documentaţia de atribuire. Așa cum a fost mai sus reținut, legiuitorul a reglementat un drept al entităţii contractante de care poate uza şi nu a instituit o obligaţie în sarcina acesteia cu privire la împărțirea pe loturi, împărţirea pe loturi a

contractului de achiziţie publică de furnizare în cauză este un drept/opţiune a/al entităţii contractante. Mai mult, este important de remarcat faptul că legiuitorul în cadrul actelor normative care reglementeză achizițiile sectoriale – Legea nr. 99/2016 și H.G. nr. 394/2016, spre deosebire de actele care reglementează achizițiile publice – Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016, nu a mai prevăzut în mod expres printre obligațiile care cad în sarcina entităţii contractante, în situația în care aceasta nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, respectiv obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi și obligația de a menționa în cadrul strategiei de contractare decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi. (Legea nr. 98/2016 - art. 141 alin. (3) În situaţia în care entitatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi și Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: - art. 9 alin. (3) lit. f) – „(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi”). Astfel, în cazul achizițiilor sectoriale legiuitorul a prevăzut doar dreptul entității contractante de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor sectoriale, spre deosebire de dispozițiile care reglementează achizițiile publice, unde a prevăzut în mod expres și obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. Așadar entitatea contractantă a avut la baza considerente economice, tehnice și sociale, astfel Consiliul constată că, prin opțiunea aleasă de a nu diviza obiectul contractului pe loturi, entitatea contractantă și-a fundamentat cerințele din caietul de sarcini pentru a răspunde necesităților apărute în asigurarea produselor solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire care sunt consumabile medicale, scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19. Achizitoarea a subliniat că prioritar a fost interesul economic ţinând seama de cantităţile (relativ mici) care definesc necesitatea ... pentru fiecare dintre produse, achizitoarea argumentând că nu sunt respectate principii elementare de eficienţă şi economicitate prin încheierea şi derularea de acorduri - cadru / contracte subsecvente având ca obiect un singur produs. Concluzia care se desprinde este că necesitatea ... pentru lotizarea fiecărui produs nu este la un nivel astfel încât să justifice eforturile, atât din partea ofertanţilor/furnizorilor (pentru participarea la procedură şi derularea acordului-cadru / contractelor subsecvente) cât şi din partea entităţii contractante (încheierea de acorduri - cadru/contracte subsecvente şi derularea acestora pentru loturi conţinând un produs), iar

celeritatea în materializarea perfectării acordului-cadru într-un timp cât mai scurt reprezintă un obiectiv important al ... Sunt adevărate susținerile autoarei contestației vizavi de faptul că ”In condiţiile pandemiei COVID-19, orice AC trebuie sa minimizeze riscul incetarii livrărilor produselor achiziţionate (care poate surveni oricând, asa cum situatia pe plan european si mondial o arata); aşadar, este de preferat sa gestionezi mai multe contracte de furnizare, astfel incat - in situatia apariţiei unei impiedicari a livrărilor unui anumit produs achiziţionat - sa poata continua livrările celorlate produse”. Însă la fel de judicioase sunt și argumentele achizitoarei potrivit cărora, prin prisma economicităţii achiziţiei sunt respectate principiile elementare de eficienţă şi economicitate prin încheierea şi derularea de acorduri - cadru/contracte subsecvente având ca obiect un singur produs, în condiţiile în care necesitatea ... pentru acel produs nu este la un nivel astfel încât să justifice eforturile, atât din partea ofertanţilor/furnizorilor (pentru participarea la procedură şi derularea acordului-cadru/contractelor subsecvente) cât şi din partea entităţii contractante (încheierea de acorduri - cadru/contracte subsecvente şi derularea acestora pentru loturi conţinând un produs. Se are în vedere și faptul că o parte din produsele care fac parte din obiectul contractului, respectiv viziere de protecție - 26 de bucați, dispenser pentru igenizant de mâini cu senzor -10 bucați se doresc a fi achiziționate de entitatea contractantă în cantități mici, astfel că sub acest aspect sunt relevante argumentele aduse de achizitoarea în favoarea faptului că nu a divizat obiectul contractului pe loturi, fiind posibilă, în cazul divizării produselor pe loturi distincte neatribuirea acestor loturi, prin prisma justificării eforturilor pe care le implică participarea la procedură din partea operatorilor economici.

Așadar aspectul identificat de contestatoare poate fi privit și din perspectiva opusă celei abordate de acesta, respectiv al posibilității neatribuirii loturilor care presupun achiziționarea unor produse în cantități mici. Per a contrario, este posibil ca prin divizarea loturilor, pentru fiecare dintre aceste produse, să nu se prezinte niciun ofertant şi, astfel, entitatea să fie în situaţia de a nu putea să își satisfacă necesitatea în totalitate, respectiv satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, acesta fiind scopul achiziției în discuție. Faptul că este vorba despre cantități mici duce la concluzia justificată că este perfect posibil ca niciun ofertant să nu fie interesat de o achiziţie mică a unui singur produs. În aceeași direcție a raționat și Curtea de Apel București, Secția VIII- a Contencios Adminsitrativ și Fiscal care a reținut în considerentele Deciziei civile nr. 5724 din 23 noiembrie 2015 următoarele: ”Corect a reţinut Consiliul că nici ordonanţa şi nici Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 nu impun autorităţii contractante divizarea unei achiziţii pe loturi, aceasta fiind un drept al autorităţii, nu o obligaţie. Este adevărat că decizia autorităţii trebuie să respecte principiile de la art. 2 din ordonanţă, însă petenta nu a dovedit că autoritatea ar fi încălcat aceste principii când a hotărât pentru mai multe produse, având acelaşi cod CPV, să nu împartă achiziţia pe loturi, cum doreşte reclamanta, întrucât ea nu este producător şi furnizor de protoxid de azot medicinal şi nici nu doreşte să se asocieze cu producători ori furnizori.

Pentru a se putea reţine restrângerea concurenţei, nu este suficient ca petenta să afirme, chiar dacă este real, că nu este producător ori furnizor şi de protoxid de azot medicinal, ci trebuia să demonstreze cu probe că, în mod obişnuit, produsele ce făceau obiectul contractului de achiziţie sunt produse şi furnizate separat, neexistând decât un număr limitat de producători şi furnizori ai ambelor produse. în caz contrar, nu se pot reţine nici restrângerea concurenţei, nici discriminarea, nici încălcarea tratamentului egal. (...) În cazul achiziţionări produselor din mai multe surse, autoritatea poate să fie pusă în situaţia în care unul dintre furnizori nu îşi respectă obligaţiile contractuale, respectiv să nu poată folosi unul dintre produse, pentru că nu poate realiza amestecul necesar pacienţilor. Pentru a se putea stabili o eventuală responsabilitate pentru calitatea produselor furnizate, este necesar ca ambele produse să provină din aceeaşi sursă. Aici nu este vorba despre calitatea instalaţiilor ori responsabilitatea amestecului de gaze, cum încearcă petenta să combată susţinerile şi punctul de vedere al autorităţii contractante, ci de eventuala răspundere pentru livrarea unor produse neconforme ori cu vicii. În condiţiile în care sunt livrate două produse în baza aceluiaşi contract, autoritatea contractantă poate beneficia de un preţ mai redus la ambele produse. Achiziţia produselor în mod separat nu garantează în niciun fel faptul că preţul produselor va fi mai mic. De asemenea, este posibil ca prin divizarea loturilor, pentru un produs, respectiv protoxidul de azot medical, să nu se prezinte niciun ofertant şi, astfel, autoritatea să fie în situaţia de a nu putea furniza serviciile medicale necesare pacienţilor şi să nu poată folosi nici celălalt produs achiziţionat, mai ales în contextul în care, cel puţin din necesarul prezentat de petentă, reiese că urma să se achiziţioneze o cantitate mult mai mică de protoxid de azot medicinal. Faptul că este vorba despre o cantitate mai mică duce la concluzia justificată că este perfect posibil ca niciun ofertant să nu fie interesat de o achiziţie mică a unui singur produs. Petenta vorbeşte de comoditatea autorităţii de a încheia un singur contract cu un singur furnizor pentru două produse, dar opune propria comoditate de a nu se asocia în vederea participării la licitaţie cu un producător sau furnizor al celuilalt produs pe care nu este în măsură să îl furnizeze. Dacă nu este însă în măsură să se asocieze din lipsă de doritori se demonstrează cele arătate anterior, respectiv că este posibil ca pentru o cantitate mică dintr-un produs să nu se arate interesat niciun furnizor şi, astfel, autoritatea ar fi prejudiciată, precum şi pacienţii, pentru că nu poate folosi singur numai unul dintre produsele necesare furnizării serviciilor medicale.” Susținerile societății contestatoare în referire la faptul că, în structura actuală a unicului lot al achiziţiei figureaza doua categorii de produse diferite prin natura lor, lipsite de o legătură funcţionala sine qua non: materiale si consumabile sanitare și dezinfectantii (...) sub acest aspect, gruparea de mai multe produse intr-un megalot contravine interesului AC, caci, pentru formularea unei singure oferte pentru mai multe produse diferite, exista un număr mult mai mic de potentiali ofertanţi decât in cazul in care fiecare produs ar fi achiziţionat in cadrul unui singur lot” nu vor fi primite de Consiliu în soluționare, atâta vreme cât potrivit cercetării pieței efectuată de entitatea contractantă, există operatori economici care furnizează întreaga gama de produse ce fac obiectul achiziției. Așa cum a fost mai sus reținut, achizitoarea a subliniat că prioritar a fost în scopul achiziționării unui număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, interesul economicității și eficienței achiziției, iar abordarea contestatoarei privind structurarea achiziției pe 9 loturi nu este judicioasă, prin prisma respectării principiior de eficiență și economicitate enunțate de achizitoare. Așadar concluzia care se desprinde este că ... doreşte să achiziţioneze un număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, apreciind că ar fi ineficient şi neeconomic să structureze procedura pe 9 loturi. Consiliul are în vedere faptul că prezentul acord-cadru de achiziție sectorială ce se dorește a fi încheiat se derulează prin încheiere de

contracte administrative și nu comerciale, contractul sectoral așa cum acesta este definit la art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016 (contract cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ). În acest context, având în vedere că prin contractul administrativ administrația publică (sau entitățile asimilate) își realizează o parte din sarcinile sale, se consideră că regimul juridic aplicabil acestor contracte este unul exorbitant, de drept public. Consiliul are în vedere că într-un mod general, scopul contractelor, actelor administrative este de a asigura funcționarea serviciilor publice și de a da astfel satisfacție intereselor generale. Prerogativele de drept public la indemana administrației constau in fapt ca administrația încheie contractul pentru realizarea unor sarcini ale interesului public, ceea ce o pune în situație privilegiată. Voința administrației ca parte contractantă este subordonată realizării interesului general. Contractelor administrative, comparativ cu cele de drept privat li se aplica reguli mai tehnice, administrația are limite de acțiune, are o competență legată, fiind ținuta de dispozitiile legale și de satisfacerea interesului general, iar particularul este ținut de clauzele exorbitante derogatoriu propuse și impuse de administrație. Prerogativele de putere publică ale administrației au la bază faptul că administrația încheie contractul în scopul de a satisfice un interes general, ceea ce dă administrației posibilitatea de a impune clauze exorbitante în contract, de a controla modul de executare a contractului și de a dispune rezilierea contractului atunci când interesul public nu mai primește, prin executarea contractului, o satisfacție completă și continuă. Clauzele exorbitante sunt clauze derogatorii de la dreptul comun şi care consacră puteri sporite în favoarea entităţii publice pe considerentul ocrotirii interesului public. Acestea sunt de obicei prevăzute în caietul de sarcini, precum şi în actul normativ care reglementează respectivul contract (de exemplu dreptul de denunţare unilaterala a contractului de concesiune a bunurilor proprietate publică de către entitatea publică contractantă atunci când interesul public o cere, în condiţiile OUG nr. 54/2006, clauză care prevede dreptul de control al entităţii publice, clauza care prevede dreptul administraţiei de a modifica unilateral partea reglementară a contractului etc.). Astfel, orice contract cu o entitate publică centrală sau locală cuprinde clauze ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului și destinația vizând interesul public a contractului, se are în vedere regula după care principiul libertății contactuale este subordonat principiului priorității interesului public. ... reclamă că nelotizarea produselor incalcă principiile specializării ofertei si ofertanţilor și al încurajării IMM-urilor, împiedică o evaluare corectă a ofertelor și creează o piedica în calea liberei competiţii. S-a adăugat de aceasta că ”procedeul AC marcheaza si incalcarea principiului AVANTAJARII IMM-urilor (categorie in care se incadreaza si societatea

noastra) - niciun distribuitor de pe piaţa naţionala nu este in masura a furniza toate produsele asamblate in megalotul constituit de AC. Aşadar, distribuitorii trebuie sa se asocieze, in diferite forme, pentru a asigura ansamblul ofertei/megalot.” Consiliul reține și argumentele aduse de achizitoare, vizavi de cele reclamate, precum că potrivit anunţului de participare nr. CN 1024907/30.09.2020 şi documentaţiei de atribuire, procedura de atribuire a acordului cadru este licitaţie deschisă, acordul cadru urmând a fi încheiat cu 3 operatori economici, iar atribuirea contractelor subsecvente se va face cu reluarea competiţiei în SEAP, astfel urmărindu-se asigurarea unei competiţii corespunzătoare, precum şi oferte de preţ îmbunătăţite la atribuirea contractelor subsecvente. Având în vedere că ... doreşte să achiziţioneze un număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, ar fi ineficient şi neeconomic să structurezi procedura pe 9 loturi, astfel că abordarea propusă de contestatoare privind compararea ofertelor pe produs este neîntemeiată. Așa cum a fost mai sus reținut contractele de achiziție sectorială presupun anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relație contractuală cu statul sau cu entitățile sale publice. Nimic nu oprește contestatorul să nu participe la licitația în curs dacă nu dorește să își asume aspectele legate de participarea într-o eventuală asociere în cazul în care nu poate furniza toate produsele solicitate de achizitoare. Cu ocazia formulării răspunsului vizavi de punctul de vedere formulat de ..., societatea contestatoare în cuprinsului actului nr. 2575/19.10.2020 face următoarele precizări: ” - Acel „inclusiv IMM-uri" arata, de fapt, lipsa de preocupare a AC pentru respectarea principiului incurajarii IMM-urilor; in fapt, doar marii angrosisti pot asigura diversitatea de produse solicitate de AC; - Conclusiv - nu exista nicio coerenta interfunctionala a amalgamului de produse cuprinse in achiziţia AC; nu poate exista deci nicio piaţa a tuturor acestor produse, care trebuie adunate de pe pieţe diverse, pe care actioneaza operatori cu specializările aferente” Se reține aspectul că susținerile contestatoarei nu sunt dovedite, pentru a se putea reţine restrângerea concurenţei, nu este suficient ca petenta să afirme, chiar dacă este real, că există anumite impedimente în furnizarea de către operatorii economici a tuturor produselor, ci trebuia să demonstreze cu probe că nu există decât un număr limitat de producători şi furnizori ai produselor solicitate de achizitoare, în caz contrar, nu se poate reţine restrângerea concurenţei. Așadar petenta critică conduita achizitoarei de a nu diviza produsele pe loturi, respectiv conduita autorităţii de a încheia un singur contract cu un singur furnizor pentru mai multe produse și faptul că astfel este incălcat principiului avantajarii IMM-urilor (categorie in care se incadreaza si societatea contestatoare - niciun distribuitor de pe piaţa naţionala nu este

in masura a furniza toate produsele asamblate in megalotul constituit de entitatea contractantă) prevalându-se de propria culpă/opune propria conduită de a nu se asocia în vederea participării la licitaţie cu un producător sau furnizor al restului de produse pe care nu este în măsură să le furnizeze. Dacă un operator economic nu este însă în măsură să se asocieze din lipsă de doritori se demonstrează cele anterior reținute, respectiv că este posibil ca pentru o cantitate mică dintr-un produs să nu se arate interesat niciun furnizor şi, astfel, autoritatea ar fi prejudiciată, prin prisma nesatisfacerii interesului public. Aceeași abordare îmbrățișată de Consiliu se regăsește și în considerentele Deciziei Civile nr. 1290 din 20 martie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția VIII-a Contencios Adminsitrativ și Fiscal care a statuat următoarele: ”Este adevărat că măsura atribuirii pe loturi a contractului de achiziţie favorizează participarea la proceduri a întreprinderilor mici şi mijlocii, aceasta fiind şi raţiunea modificărilor şi transparentizării procedurilor de atribuire. Însă acest deziderat nu trebuie absolutizat, ştiut fiind că un prim principiu de bază al procedurii de achiziţie este acela al interesului public şi al cheltuirii resurselor publice în conformitate cu acest interes. Or, în speţă, autoritatea contractantă şi Consiliul au justificat măsura atribuirii unui singur lot, prin aceea că produsele solicitate sunt corelate, protoxidul de azot neadministrându-se separat, ci doar în amestec cu oxigenul medicinal. Totodată, s-a precizat că, din punct de vedere valoric, achiziţia protoxidului de azot reprezintă circa 25% din valoarea estimată şi există posibilitatea ca, în cazul împărţirii pe loturi, lotul aferent protoxidului de azot să nu se adjudece, creând dificultăţi în funcţionarea autorităţii contractante, fiind afectat, astfel, interesul public. - Prin urmare, justificarea fiind pertinentă şi în conformitate cu interesul public urmărit prin achiziţionarea produselor supuse achiziţiei, Curtea nu observă niciun argument pentru care măsura autorităţii de a atribui contractul într-un singur lot să fie supusă cenzurii instanţei de judecată. - Nu pot fi primite argumentele petentei care a susţinut că, prin modalitatea de atribuire aleasă de intimat, se înfrânge concurenţa între potenţialii operatori economici participanţi la procedura de atribuire sau chiar se împiedică participarea unora, în condiţiile în care unii dintre aceştia nu ar fi furnizori/distribuitori ai tuturor produselor pe care autoritatea contractantă intenţionează să le achiziţioneze. Această chestiune ţine de specificul contractului a cărei atribuire face obiectul procedurii, având în vedere că protoxidul de azot nu se poate administra separat, ci doar în amestec cu oxigenul medicinal, astfel încât măsura adoptată a fost pe deplin justificată de autoritate. - Mai mult, autoritatea contractantă a precizat faptul că „toţi furnizorii de gaze medicale autorizaţi au în portofoliu toate produsele solicitate", arătând că furnizarea oxigenului medicinal lichefiat şi comprimat şi a protoxidului de azot trebuie să se facă de un singur operator economic datorită responsabilităţii privind trasabilitatea şi farmacovigilenţa. - Aşadar, nu pot fi reţinute argumentele petentei în sensul lipsei justificării măsurii adoptate. Pe de altă parte, susţinerile conform cărora petenta nu poate participa la procedura de achiziţie, întrucât deţine autorizaţia de punere pe piaţă a gazului protoxid de azot, însă nu are certificat de bună practică de distribuţie angro în termen de valabilitate, nu se poate constitui într-un argument solid pentru constatarea nelegalităţii documentaţiei de atribuire. În raport de toate considerentele expuse mai sus, Curtea constată că plângerea este neîntemeiată.” Nu în ultimul rând este important de precizat și punctul de vedere elaborat de AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI, în calitate de operator al SICAP, la solicitarea adresată de Consiliu prin adresa nr. ...: „În baza dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, vă adresăm rugămintea de a ne comunica, în cel mai scurt timp posibil, dacă, în ipoteza în care procedura inițiată în SEAP vizează atribuirea unui singur

contract pentru furnizarea mai multor produse, nedivizate pe loturi, configurația tehnică a SEAP permite o eventuală remediere a documentației prin împărțirea obiectului supus procedurii pe loturi.” Prin adresa nr. 16301/27.10.2020, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 46905/27.10.2020, AUTORITATEA PENTRU DIGITALIZAREA ROMÂNIEI a precizat următoarele: „Referitor la adresa dumneavoastră nr. ... înregistrată la A.D.R. cu nr. 16232 din 23.10.2020 vă comunicăm că, din punct de vedere tehnic, opțiunea de împărțire pe loturi a procedurii de atribuire se realizează la configurarea documentației de atribuire, în starea ÎN DEFINIRE a documentației, înainte de publicarea acesteia în SEAP. În acest sens vă informăm că, după publicarea acesteia, sistemul nu permite efectuarea modificărilor privind împărțirea pe loturi, soluția tehnică în acest caz fiind aceea de definire a unei noi documentații de atribuire, fie prin copierea și editarea documentației inițiale prin adăugarea și configurarea loturilor dorite, fie prin definirea unei noi documentații de atribuire în care, de asemenea, să fie adăugate loturile respective.” Având în vedere statutul Consiliului, care potrivit structurii sale organizatorice, este un organism de remediere a neregulilor sesizate de operatorii economici, care garantează respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor de achiziții, iar contextul creat de pandemia de COVID impunând celeritate vizavi de aspectele de natura achiziționării produselor de prevenire a infectării cu COVID 19, abordarea Consiliului vizavi de validarea ca fiind temeinică a deciziei achizitoarei de a nu diviza contractul pe loturi, este justificată prin prisma, atât a dispozițiilor legale mai sus redate și scopului principal al derulării procedurilor inițiate de entitățile achizitoare (respectiv finalizarea procedurii de atribuire prin încheierea acordului-cadru în speța de față) cât și prin prisma contextului pandemic incident (scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesităţii ... a achiziționării produselor de prevenire a infectării cu COVID 19. Așa cum au statuat instanțele de judecată este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Aceeași abordare se regăsește și în cadrul deciziilor emise de CNSC, relevante fiind:

- Decizia nr. 1614/C7/1681/19.09.2019 unde s-au reținut următoarele: ”Procedând la analizarea criticilor formulate de ... în referire la împărțirea pe loturi a produselor aferente procedurii de atribuire în cauză, Consiliul are în vedere faptul că, în speță, prezintă relevanță prevederile art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative (...) sau pe baze calitative...”. Prin raportare la dispozițiile legale citate anterior și la documentele aflate la dosarul achiziției publice, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a înțeles să-și exercite dreptul legal de a recurge la atribuirea pe loturi a contractului aferent procedurii de atribuire (conform art. 141 alin. 1 din Legea nr. 98/2016), demersul său neputând fi încadrat în vreun caz de

nerespectare a vreunei obligații legale sau a principiilor aplicabile în materia achizițiilor publice, cum eronat susține contestatorul. Mai mult, Consiliul reține, ca pertinentă, justificarea adusă de autoritatea contractantă în cadrul documentelor aflate la dosarul achiziției publice, îndeosebi în Strategia de contractare nr. 18300/05.08.2019, unde aceasta a precizat atât codul CPV principal-24111900-4 oxigen, cât și codurile suplimentare (24111500-0-gaze medicinale, 24110000-8-gaze industriale, 515-0000-7- servicii de instalare și 50800000-3-diverse servicii de întreținere și reparare), precum și „Descrierea achiziției publice” menționând că „produsele se achiziționează în vederea desfășurării actului medical în condiții normale, cf caietului de sarcini, precum și datorită specificului, caracteristicilor tehnice ale produselor ce urmează a fi achiziționate și a soluțiilor aferente livrării, produsele se vor oferta într-un singur lot.(...). Metoda utilizată de autoritatea contractantă...nu defavorizează părțile interesate. Datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o diligență obișnuită., inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte a Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului sau la alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea Europeană și-a asumat obligații.” Totodată, în caietul de sarcini nr. 4306/25.02.2019, s-a prevăzut că, cităm: „Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin inițiază procedura de achiziție publică pentru achiziția de oxigen (lichid și gazos), gaze medicinale (dioxid de carbon, entonox), gaze tehnice (acetilena) precum și a soluțiilor aferente livrării acestora la sediul SJU DTS, fiind stabilite pe criterii cantitative pentru acoperirea necesarului secțiilor și a unității de primiri urgențe pentru o perioadă de 24 de luni în condiții de asigurare a unui flux medical optim”. Așadar, din cele redate anterior, prin raportare la prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, conform cărora „În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi”, argumentul decisiv al autorității contractante, care a stat la baza organizării prezentei proceduri de atribuire în mod unitar, fără a recurge la atribuirea pe loturi a produselor, a constat în „acoperirea necesarului secțiilor și a unității de primiri urgențe pentru o perioadă de 24 de luni în condiții de asigurare a unui flux medical optim”, argument care constituie un motiv legal și întemeiat în justificarea adusă de SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ DROBETA TURNU SEVERIN și care va fi luat în considerare de către Consiliu, fiind pertinente, de asemenea, și argumentele autorității contractante conform cărora împărțirea pe loturi ar crea premisele încălcării scopului principal al achiziției publice, de a asigura condiții de eficiență economică și de restrângere a concurenței, deoarece achiziții de valori estimate foarte mici (de ex. în cazul divizării pe loturi, valoarea pentru acetilenă fiind de 792,00 lei) nu sunt atractive pentru operatorii economici din domeniu, existând posibilitatea nedepunerii niciunei oferte, deoarece în acest caz, costurile de mobilizare și depunere ofertă fiind practic mai mari decât valoarea lotului respectiv, iar divizarea pe loturi poate conduce la o diminuare a răspunderii, în cazul unui incident, fiind foarte greu de identificat care dintre furnizori poartă răspunderea incidentului respectiv. De asemenea, Consiliul are în vedere și dispozițiile art. 53 din Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, conform cărora „Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terț susținător, în condițiile prevăzute de prezenta lege”, apreciind că toate produsele aferente procedurii de atribuire sunt din aceeași sferă de aplicabilitate, oarecum interdependente (ex: produsul Entonox este un amestec echimoleculat de oxigen medicinal și protoxid de azot medicinal), iar, prin raportare la textul legal citat, orice ofertant are posibilitatea să participe la procedura de atribuire în asociere sau să subcontracteze, fără să restricționeze astfel concurența, nefiind relevant argumentul contestatorului conform căruia „operatorii economici specializați pe un singur tip de gaze nu au acces, fie din cauza obiectului contractului, care le excede propriul obiect de activitate, fie din cauza cerințelor de calificare impuse.” Mai mult, se are în vedere și faptul că tipul contractului aferent procedurii este contract de furnizare, așadar un contract de complexitate redusă, produsele aferente achiziției provenind, în mare măsură (sau chiar în totalitate) din import, autoritatea contractantă neputând îngrădii astfel niciun ofertant în a importa produsele respective și a le comercializa. Concluzionând, pentru motivele arătate anterior, se constată, pe de-o parte că, prin susținerile sale, ... nu aduce argumente pertinente de natură să determine Consiliul să dispună remedierea procedurii de atribuire în cauză în ceea ce privește împărțirea acesteia pe loturi iar,

pe de altă parte, constatând că autoritatea contractantă și-a justificat decizia de organizare, în mod unitar, a achiziției în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor formulate de ... Prin urmare, Consiliul constată că în acest fel autoritatea contractantă nu a restricționat participarea operatorilor economici la procedura de achiziție publică așa cum, în mod eronat, susține contestatorul, motiv pentru care respinge criticile aduse de către ..., ca nefondate.” - Decizia Consiliului nr. 41/C2/3553 / 3557 / 3577 / 3590 din data de 10.01.2019, în cuprinsul căreia s-au reținut următoarele: ”Legislația în vigoare prevede posibilitatea operatorilor economici de a se asocia sau de a avea subcontractanți în vederea participării la procedura de achiziție publică în cazul în care nu au capacitatea de furnizare a tuturor produselor sau nu dispun de mijloacele necesare îndeplinirii contractului. Nimic nu împiedică operatorul economic contestator să se asocieze cu furnizorii sau comercianții de produse pe care nu le poate comercializa el, ori să subcontracteze furnizarea acestora, după cum nimic nu împiedică operatorul să realizeze el însuși furnizarea lor, prin comenzi de pe piața internă sau externă. La dosarul cauzei, contestatoarea nu a depus nicio dovadă din care să rezulte restricționarea participării sale prin nedivizarea și mai mult a loturilor 1 și 2, care grupează produse din aceeași categorie sau cu aceeași destinație spitalicească. Prin alegerea atribuirii unui singur contract de achiziție publică pentru întreaga gamă de produse ce compun cele două loturi nu se poate concluziona că autoritatea contractantă a adus o atingere substanțială principiilor de atribuire a contractelor de achiziție publică sau că îngrădește accesul operatorilor economici la procedură, individual sau în asociere/subcontractare. Pot exista situații în care autoritățile contractante să abuzeze de dreptul pe care li-l conferă legea, într-o asemenea măsură încât să încalce principiile care guvernează atribuirea contractelor de achiziție, cu precădere nediscriminarea, tratamentul egal și proporționalitatea. Dar, în circumstanțele concrete ale speței de față, având în vedere că achiziția este una de complexitate redusă și că produsele sunt din aceeași gamă, ceea ce face ca asocierea sau subcontractarea să nu constituie o dificultate insurmontabilă pentru operatorii economici care nu au în oferta lor toată gama de articole cerute de autoritate, Consiliul stabilește că autoritatea, prin achiziționarea împreună a produselor specifice care compun loturile contestate, nu și-a exercitat în mod abuziv dreptul pe care i-l conferă dispozițiile normative precitate. În considerarea celor prezentate, ținând seama și de faptul că divizarea pe loturi este un drept și nu o obligație a autorității contractante, Consiliul va respinge, ca nefondată, critica SC Cleaning Logistic Distribution SRL legată de actuala grupare a produselor la loturile 1, 2, 4 și 8. În schimb, se vădește a fi întemeiată obiecția privind ambalarea produselor 1.2, 1.4 și 8.1 în recipiente de maximum 1/2/kg/l, mai cu seamă că spitalul, în punctul său de vedere, nu a explicat de ce nu îi servește nevoilor dezinfectanții care vin în recipiente de maximum 5 kg/l, ceea ce ar permite și o reducere a costurilor și a ambalajelor gestionate.” - Decizia Consilului nr. 2781/C7/3213/3229/3266/3275/3297/ 3341/3389/3410/3506/3522 din data de 24.10.2017, menținută de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios, Administrativ și Fiscal prin Decizia nr. 5479/18.12.2017, în cuprinsul căreia Consiliul a reținut următoarele aspecte: ”Așadar, pentru procedura de față, entitatea contractantă a decis că nu se impune atribuirea pe loturi, motivat de specificul produselor care urmează a fi furnizate, respectiv interconectarea celor trei moduri principale de transport (sistemele de transport public de suprafață cu tramvaie, troleibuze și autobuze, sistemul de transport subteran cu metroul și linia de CF pentru transportul de călători realizat pe amplasamentul actual a căii ferate de centură a Municipiului București) în mod inteligent prin realizarea de staţii multimodale, prelungirea liniilor RATB pentru interconectarea cu linia de centură, realizarea unui sistem inteligent de informare călători şi realizarea unui sistem inteligent de taxare. Așa cum a fost mai sus reținut, legiuitorul a reglementat un drept al entităţii contractante de care poate uza şi nu a instituit o obligaţie în sarcina acesteia cu privire la împărțirea pe loturi, împărţirea pe loturi a contractului de achiziţie publică de furnizare în cauză este un drept/opţiune a/al entităţii contractante, critica contestatorilor urmând a fi respinsă. (...) ”Așadar, entitatea contractantă a avut la baza considerente economice, tehnice și sociale, astfel Consiliul constată că, prin opțiunea aleasă de a nu diviza obiectul contractului pe loturi,

enitatea contractantă și-a fundamentat cerințele din caietul de sarcini pentru a răspunde necesităților apărute în asigurarea serviciului de transport public la parametrii optimi. Achizitoarea a subliniat că prioritar a fost interesul public unde așteptările și nevoile actuale și imediate de a dezvolta și moderniza oferta de transport în comun de decongestionare a traficului prin îmbunătățirea parcului auto sunt foarte mari, oportunitatea de a materializa acest deziderat într-un timp cât mai scurt reprezintă un obiectiv major al Municipiului București.” În cadrul deciziilor emise amintite, Consiliul a acționat în direcția abordată în prezenta speță, împărtășind aceeași opinie și a respins solicitările autoarelor contestației vizând lotizarea obiectului contractelor. În aceeași direcție abordată de entitatea contractantă din prezenta speță, vizavi de vizavi de opțiunea achizitoarei de a nu diviza pe loturi, este și practica instanțelor de judecată, relevante în speță fiind:  Deciziei nr. 25/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 476/2/2019, prin care s-a menținut Decizia Consiliului nr. 41/C2/2019 în partea referitoare la cuprinderea mai multor produse în același lot, unde s-au reținut următoarele: ”În raport cu prevederile citate (notă: art. 141 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016), divizarea obiectului contractului are în vedere fie componenta cantitativă, fie pe cea calitativă. În cazul celei dintâi divizarea are ca scop adaptarea dimensiunii obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacităților întreprinderilor mici și mijlocii. În cazul celei de-a doua, divizarea se realizează prin raportare la diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ale ulterioare ale proiectului. Prin urmare, legea stabilește elementele pe care autoritatea contractantă trebuie să le aibă în vedere în a decide divizarea achiziției pe loturi. În raport cu aceste criterii, care presupun o anumită evaluare din partea achizitorului, și în limita lor, în mod evident autoritatea are un drept de apreciere a oportunității divizării pe loturi. (...) Este evident că pot exista societăți doritoare cărora lotizarea propusă de autoritate să le depășească capacitatea. Însă, astfel cum a arătat CNSC, participarea la achiziții este posibilă și prin asocieri ale furnizorilor în situația în care capacitatea de producție sau de livrare a unei singure societăți nu satisface cererea. (..) Este de subliniat faptul că agenții economici sunt cei care trebuie să se adapteze solicitărilor autorităților, și nu invers. Dacă este adevărat că legea este restrictivă în ceea ce privește dreptul autorităților de a face atribuiri fără lotizare sau cu o lotizare care să ducă la îngrădirea concurenței (prin includerea unor condiții restrictive care să creeze vocație exclusivă unui anumit ofertant), trebuie observat, totuși, că nicio dispoziție legală sau principiu general nu conduce la ideea că autoritatea contractantă ar trebui să-și întocmească documentația de atribuire după criterii care să pună interesele potențialilor ofertanți înaintea interesului său de atingere a interesului public urmărit(...) În mod evident în speță achizitorul nu a încălcat acest criteriu, ceea ce ar fi presupus, de exemplu, achiziția într-un singur lot a unor produse/servicii foarte diverse și care aparțineau/țineau de meserii sau cel puțin specializări complet diferite. (...) Deși gama de produse ce face obiectul achiziției este foarte redusă, loturile sunt foarte specializate, criteriul de formare fiind suprafața sau locul unde urmează să fie aplicat (suprafețe, instrumentar, plăgi). De exemplu, Lotul 1, care conține mai mult decât un singur produs, conține ,,Dezinfectanți concentrați pentru suprafețe’’, iar ,,natura diferită a produselor’’ la care se referă petenta înseamnă, de fapt, doar suportul diferit/modalitatea de aplicare a dezinfectanților respectivi: pulverizare, șervețele, lavetă.’’  Decizia nr. 3815 din 13 iulie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal unde s-au reținut următoarele: ”Petenta SC A.B.C. SRL a formulat contestaţie împotriva documentaţiei de atribuire, motivat de faptul că aceasta nu respectă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice, solicitând obligarea entităţii contractante la divizarea pe loturi a contractului ce urmează a fi atribuit în urma licitaţiei. Consiliul a respins contestaţia petentei, ca nefondată, iar împotriva acestei decizii petenta a formulat prezenta plângere. Curtea reţine că criticile petentei vizează, în esenţă, decizia entităţii contractante de a reuni în cadrul unui singur contract de achiziţie cinci coduri CPV diferite, apreciate ca fiind

corespondente ale unor activităţi economice distincte, modalitate faţă de care s-a susţinut că încalcă principiile legislaţiei în materia achiziţiilor publice, respectiv principiul proporţionalităţii, j al tratamentului egal, al nediscriminării şi al eficienţei utilizării fondurilor, ca urmare a faptului ! că, nedivizând contractul pe loturi, deşi serviciile solicitate pot fi prestate de mai mulţi operatori I economici în cadrul unor contracte diferite, entitatea contractantă a obstrucţionat accesul la procedura de atribuire al operatorilor care nu pot sau nu doresc să intre într-o asociere în I vederea participării la procedură. Curtea constată că petenta a susţinut, mai întâi, că este lipsită de fundament juridic concluzia Consiliului în sensul că dispoziţiile legale instituie un drept al entităţii contractante de a uza de împărţirea pe loturi a obiectului achiziţiei, iar nu o obligaţie, precum şi că aceasta contravine vădit unei practici constante în materie a Consiliului însuşi şi a instanţelor de judecată. în acest sens, petenta a apreciat că obligaţia entităţii contractante de a proceda la divizarea pe loturi ori de a organiza proceduri de atribuire distincte în situaţii similare celei de faţă rezultă din coroborarea prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 17 şi art. 28 alin. (3) din ordonanţă, precum şi art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006. Curtea nu poate reţine aceste susţineri, ca urmare a faptului că dispoziţiile învederate de către petentă nu susţin concluzia existenţei unei obligaţii legale a entităţii contractante de a împărţi pe loturi obiectul achiziţiei publice, concluzia Consiliului - în sensul existenţei unei astfel de posibilităţi, iar nu a unei obligaţii - fiind legală şi temeinică. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile art. 28 alin. (3) din ordonanţă se referă la achiziţionarea de servicii similare, situaţie ce nu se regăseşte însă în prezenta cauză, ca urmare a faptului că obiectul achiziţiei publice este format din servicii diferite, între care există totuşi un grad de interdependenţă. în acest sens, Curtea apreciază că sunt corecte afirmaţiile entităţii contractante referitoare la faptul că serviciile de furnizare a sistemului informatic destinat gestiunii informat electronic a Registrului Agricol, de consultanţă pentru managementul proiectului şi de instruire nu pot fi catalogate ca fiind „similare", în sensul dispoziţiilor legale precizate, obiectul acestora fiind esenţialmente diferit, respectiv pachete software şi sisteme informatice, servicii de dezvoltare software, servicii IT, consultanţă, dezvoltare de software, internet şi asistenţă maşini de procesare a datelor şi servicii generale de consultanţă în management. De altfel, chiar petenta, în plângere, a subliniat că serviciile ce urmează a fi achiziţionate sunt complet independente unele de altele, împrejurare ce vine să confirme concluzia anterior expusă. Cât priveşte dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 17, acestea vizează obligaţia generică a entităţii contractante de a respecta scopurile şi principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, ele nereferindu-se la obligaţia susţinută de către petentă. De asemenea, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 prevăd că entitatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea contractului pe loturi, cu respectarea prevederilor art. 23 din ordonanţă şi cu condiţia de a preciza acest lucru în docu¬mentaţia de atribuire, fiind evident că dispoziţiile precizate se referă la posibilitatea entităţii contractante de a scinda obiectul contractului pe loturi, iar nu la o astfel de obligaţie, aşa cum petenta a învederat. În realitate, Curtea consideră că nici dispoziţiile ordonanţei şi nici cele ale Hotărârii Guvernului nr. 925/2006 nu instituie obligaţia entităţii contractante de a împărţi pe loturi obiectul contractului. Absenţa unei astfel de obligaţii este corectă şi logică, întrucât entitatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică în parte şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. De altfel, dispoziţiile art. 23 din ordonanţă reglementează situaţia inversă, prevăzând că „entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă care instituie obligaţii ale entităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice". Ca urmare, din interpretarea sistematică a tuturor dispoziţiilor legale precizate, Curtea consideră că voinţa legiuitorului nu este în sensul indicat de petentă, întrucât operaţia de scindare a obiectului contractului apare doar ca o posibilitate a entităţii contractante, de care aceasta trebuie să uzeze în mod justificat, atunci când interesul public o impune şi fără a o deturna de la scopul său, în sensul de a nu o utiliza exclusiv

pentru a sustrage diverse achiziţii de la aplicabilitatea dispoziţiilor legale din materie (de exemplu, achiziţii prin atribuire directă). Altfel spus, scindarea contractului este reglementată ca o situaţie de excepţie, iar nu de regulă, aşa cum petenta susţine. Examinând serviciile ce formează obiectul contractului, menţionate anterior, Curtea consideră că este justificată decizia entităţii contractante de a le cuprinde într-un singur lot, ca urmare a interdependenţei ce există între acestea, respectiv a avantajelor ce pot fi furnizate de modalitatea de stabilire unitară a obiectului contractului. Astfel, avantajele avute în vedere de aceasta constau într-o calitate superioară a modalităţii de implementare a proiectului, ca urmare a existenţei unei echipe unitare, care să asigure atât implementarea, cât şi managementul informatic, precum şi a reducerii riscurilor de neconformitate, atât sub aspectul respectării calendarului activităţilor propuse, cât şi sub cel al evitării neconformităţilor tehnice, care ar putea apărea în condiţiile în care echipamentele hardware şi software, precum şi serviciile de instruire, implementare şi management ar fi asigurate de operatori economici diferiţi. Curtea constată că, deşi produsele şi serviciile ce urmează a fi achiziţionate se încadrează în coduri CPV diferite, totuşi trebuie avute în vedere specificul şi interdependenţa dintre ele, respectiv dintre serviciile hardware/software şi cele de management şi implementare a acestora, precum şi avantajele scontate de entitatea contractantă, decurgând dintr-o furnizare unitară a lor. Ca urmare, Curtea nu poate reţine interpretarea petentei în sensul că prin modalitatea unitară de stabilire a obiectului contractului s-au încălcat principiile proporţionalităţii, al tratamentului egal, al nediscriminării şi al eficienţei utilizării fondurilor publice, acestea fiind simple alegaţii teoretice nedovedite.  De altfel, Curtea consideră că petenta nu a administrat nicio probă prin care să dovedească în mod concret şi fără echivoc faptul că o fragmentare a obiectului contractului în mai multe loturi ar fi asigurat o participare mai largă a ofertanţilor şi, în final, o utilizare mai eficientă a fondurilor publice, neîndeplinindu-şi astfel obligaţia procesuală reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a ll-a C. proc. civ. În ceea ce priveşte susţinerile petentei vizând solicitarea Comisiei Europene, adresată autorităţilor naţionale, de a nu limita numărul de loturi pentru a restrânge libera competiţie dintre operatorii economici, Curtea reţine că o asemenea împrejurare nu este de natură a infirma considerentele expuse anterior, mai ales că petenta nu a făcut dovada că această solicitare a fost deja transpusă în legislaţia internă, printr-un act normativ care să facă inaplicabile dispoziţiile din ordonanţă analizate anterior. Altfel spus, fragmentarea obiectului contractului, în vederea asigurării accesului sporit al ofertanţilor la procedură şl libera competiţie dintre aceştia, nu poate constitui singurul deziderat al procedurii de achiziţie publică, entitatea contractantă fiind aceea care, aşa cum s-a arătat anterior, stabileşte în funcţie de condiţiile concrete toate detaliile procedurii de atribuire, în scopul realizării unei cât mai eficiente utilizări a fondurilor publice şi a satisfacerii intereselor sale. Cât priveşte directivele invocate de către petentă, se poate observa că unele dintre acestea nu sunt deloc aplicabile prezentei cauze, raportat la domeniul de reglementare (Directiva 2014/25/UE) ori la valoarea contractelor (Directiva 2014/23/UE, care se aplică în cazul concesiunilor a căror valoare este cel puţin egală cu 5.186.000 euro). Apoi, Curtea reţine că, la pct. 78 din Directiva 2014/24/UE se face referire la faptul că „autorităţile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari", însă se subliniază că „entitatea contractantă ar trebui să aibă obligaţia de a lua în considerare oportunitatea împărţirii contractelor în loturi, păstrând în acelaşi timp libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant", considerente care confirmă opinia Consiliului, împărtăşită de instanţă, în sensul că, de lege lata, lotizarea obiectului contractului constituie o posibilitate a entităţii contractante, a cărei aplicabilitate trebuie apreciată de la caz la caz, iar nu o obligaţie. Cât priveşte jurisprudenţa Consiliului şi a instanţelor judecătoreşti invocată de petentă, Curtea consideră că aceasta nu poate constitui un motiv de nelegalitate ori netemeinicie a deciziei contestate, în condiţiile în care, aşa cum s-a subliniat anterior, posibilitatea lotizării obiectului contractului trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de particularităţile şi scopul fiecărei proceduri de achiziţie publică în parte. Or, în condiţiile în care entitatea contractantă şi-a fundamentat soluţia de stabilire a unui obiect unitar al contractului de achiziţie publică pe baza interdependenţei concrete dintre produsele şi serviciile pe care intenţionează să le achiziţioneze, precum şi pe avantajele conferite de modalitatea în care ele urmează a fi furnizate (de către o singură echipă), iar petenta nu a

administrat probe prin care să facă dovada fie a nerealităţii acestor avantaje, fie a împrejurării că prin lotizarea obiectului contractului ele ar fi fost superioare, Curtea urmează să înlăture apărările petentei vizând acest aspect. Aceeaşi concluzie este aplicabilă şi susţinerii petentei conform căreia obiectul contractului de achiziţie publică este unul complex, eterogen şi greu de atins, chiar imposibil pentru un singur operator economic. Curtea apreciază că, în lipsa unor dispoziţii legale exprese şi imperative, revine entităţii contractante rolul de a asigura un echilibru între interesele sale (şi aici trebuie subliniat că regula este aceea a priorităţii interesului public, în dauna celui privat, al operatorilor economici), modalitatea de atingere a acestora - ceea ce presupune stabilirea obiectului con- tractului, a documentaţiei şi a întregii proceduri de atribuire - precum şi respectarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice. Or, în cauză, petenta nu a administrat probe din care să rezulte că acest echilibru nu a fost respectat, susţinerile sale fiind simple aprecieri subiective. Totodată, Curtea consideră că sunt perfect justificate susţinerile Consiliului în sensul că, dacă un ofertant nu poate îndeplini singur obiectul contractului şi condiţiile din documentaţia de atribuire, el poate uza de facilitatea prevăzută de art. 44 alin. (1) din ordonanţă, respectiv are dreptul de a se asocia cu unul sau mai mulţi operatori, în vederea depunerii unei oferte comune, care să satisfacă toate condiţiile impuse de entitatea contractantă şi de legislaţia în materie Cât priveşte situaţia învederată de petentă - a unui operator economic ce nu poate îndeplinii tot obiectul contractului şi care nu doreşte să se asocieze - Curtea reaminteşte considerentele expuse anterior, referitoare la prioritatea interesului public în faţa celui particular. Pentru toate aceste considerente şi în temeiul dispoziţiilor legale anterior precizate, Curtea urmează să respingă plângerea, ca nefondată.” Cu alte cuvinte, Curtea a considerat că dispoziţiile legale aplicabile în materia achizițiilor publice/sectoriale nu instituie obligaţia entităţii contractante de a împărţi pe loturi obiectul contractului, întrucât entitatea contractantă trebuie să evalueze fiecare procedură de achiziţie publică în parte şi să aleagă modalitatea de organizare a procedurii aplicabile şi de întocmire a documentaţiei de atribuire, care să asigure cel mai bine atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului şi o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. Iar scopul achizitoarei, așa cum a fost anterior precizat, a fost că produsele solicitate în cadrul documentaţiei de atribuire sunt consumabile medicale, scopul achiziţiei fiind satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19. ... doreşte să achiziţioneze un număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, așa cum a fost anterior reținut, iar la baza alegerii nedivizării pe loturi au stat principiile economicității și eficientizării. În raport de toate aspectele mai sus reținute, criticile formulate de ... în referire la lotizare sunt neîntemeiate, Consiliul urmând să le respingă. O altă critică formulată de ... izează criteriul de atribuire, fiind reclamate 2 aspecte: - din prevederile fișei de date, cap. IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare rezulta ca AC doreşte sa achizitoneze "cu toptanul" diversele produse ale achiziţiei, indiferent de preţul fiecărui produs component si de câştigul pe care l-ar realiza printr-o abordare a compararii a ofertelor per produs (iar nu per "toptan"), aspect care constituie un alt motiv pentru care se impune, in opinia contestatoarei, restructurarea achiziţiei (astfel cum a solicitat anterior, prin divizarea

produselor pe loturi) îl constituie imposibilitatea efectuării unei evaluari corecte a ofertelor; - în condițiile în care, criteriul ales de achizitoare a fost prețul cel mai scăzut, nu este justificată precizarea de la pct. VI.3 ”Informații suplimentare” din fișa de date respectiv: ”VI.3 Informaţii suplimentare 3) în cazul în care, două sau mai multe oferte sunt clasate pe primul loc, cu punctaje egale, departajarea se va face având în vedere punctajul obţinut la factorii de evaluare, în ordinea descrescătoare a ponderilor acestora. În cazul în care egalitatea se menţine, entitatea contractantă are dreptul să solicite noi propuneri financiare şl oferta câştigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică.” Astfel autoarea contestației, solicită Consiliului, obligarea entității contractante la modificarea pct. 3, prin înlăturarea referirii la "punctajul obtinut la factorii de evaluare" - motivat de faptul că, asemenea factori de evaluare lipsesc din documentaţia de atribuire, iar existenta lor este incompatibila cu criteriul de atribuire stabilit ”pretul cel mai scăzut". În replică la cele reclamate de contestatoare, entitatea contractantă a menționat că: ”2.1. Aşa cum am menţionat mai sus, conform anunţului de participare cu nr. CN 1024907 / 30.09.2020 şi documentaţiei de atribuire, procedura de atribuire a acordului cadru este licitaţie deschisă, acordul cadru urmând a fi încheiat cu 3 operatori economici, iar atribuirea contractelor subsecvente se va face cu reluarea competiţiei în SEAP, astfel că se asigură o competiţie corespunzătoare, precum şi oferte de preţ îmbunătăţite la atribuirea contractelor subsecvente. Având în vedere că ... doreşte să achiziţioneze un număr de 9 produse pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, ar fi ineficient şi neeconomic să structurezi procedura pe 9 loturi, astfel că abordarea propusă de contestatoare privind compararea ofertelor pe produs este neîntemeiată; (...) În raport de aspectele sesizate la punctul 2.2 din contestaţie precizăm că înţelesul privind modul de aplicare rezultă fără echivoc din informaţiile existente în fişa de date a achiziţiei, referitoare la criteriul de atribuire. în vederea asigurării unei formulări corecte care să nu necesite interpretări, ... va revizui punctul 3) din cadrul capitolului VI.3- Informaţii suplimentare, prin publicarea unei erate la anunţul de participare şi a unei clarificări, paragraful invocat urmând a avea formularea: 3) In cazul în care, în urma stabilirii clasamentului final conform criteriului de atribuire, comisia de evaluare constată că sunt două sau mai multe oferte cu acelaţi preţ, entitatea contractantă va solicita clarificări prin intermediul SICAP, în vederea încărcării electronice de către operatorii economici respectivi de documente care conţin noi preţuri. Oferta câştigătoare va fi desemnată cea cu propunerea financiară cea mai mică.”

Ulterior luării la cunoștință despre cele precizate de achizitoare, ... a menționat în cuprinsul documentului nr. 2575 /19.10.2020, reprezentând replica la punctul de vedere formulat de achizitoare, următoarele: ”Privind critica 2.1. (...) Conclusiv - nu exista nicio coerenta interfunctionala a amalgamului de produse cuprinse in achiziţia AC; nu poate exista deci nicio piaţa a tuturor acestor produse, care trebuie adunate de pe pieţe diverse, pe care actioneaza operatori cu specializările aferente. Nu exista nicio modalitate concreta de evaluare a preţului ofertelor, AC refuzând sa aduca vreo clarificare a acestei chestiuni. Privind critica 2.2. AC admite eroarea relevata de noi si se angajeaza sa emită o erata in sensul celor criticate.” Entitatea contractantă a făcut următoarele precizări în fișa de date în referire la criteriul de atribuire: ”11.2.5 Criterii de atribuire Pretul cel mai scazut.” și IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare Propunerea Financiară va cuprinde preţul total ofertat, valoare fără TVA care se completează în sistemul electronic SEAP rubrica special dedicată „Oferta financiară", precum si următoarele documente: (...).” Referitor la critica vizavi de faptul că achizitoarea a stabilit în mod eronat modalitatea de aplicare a criteriului de atribuire ”prețul cel mai scăzut”, aspect care rezultă din precizările achizitoarei de la IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare rezulta ca AC doreşte sa achizitoneze "cu toptanul" diversele produse ale achiziţiei, indiferent de preţul fiecărui produs component si de câştigul pe care l-ar realiza printr-o abordare a compararii a ofertelor per produs (iar nu per "toptan", aspect care constituie un alt motiv pentru care se impune, in opinia contestatoarei, restructurarea achiziţiei pe loturi) îl constituie imposibilitatea efectuării unei evaluari corecte a ofertelor, în condițiile în care este vorba de 9 tipuri de produse. Consiliul apreciază că niciunde nu este stabilită obligația entităților contractante de a aplica criteriul de atribuire per produs. Legiuitorul a stabilit că, în cazul în care entitatea contractantă decide să atribuie contractul pe baza criteriului de aribuire ”prețul cel mai scăzut” modul de aplicare al acestui criteriu potrivit H.G. nr. 394/2016 este: ” Art. 40. - În cazul în care criteriul utilizat este "preţul cel mai scăzut", astfel cum este prevăzut la art. 209 alin. (3) lit. a) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează numai prin compararea preţurilor prezentate în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură tehnică sau alte avantaje care rezultă din modul de îndeplinire a contractului sectorial/acordului-cadru de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire”.

Așadar atâta vreme cât cele 9 produse care fac obiectul contractului de furnizare nu sunt divizate pe loturi (decizia achizitoarei fiind validată ca fiind judicioasă, potrivit considerentelor anterior reținute de Consiliu) este justă modalitatea aleasă de entitatea contactantă de a aplica criteriul de atribuire prin raportarea la valoarea estimată totală, în concordanță cu dispozițiile incidente mai sus redate. Este determinabil „prețul cel mai scăzut” prin însumarea prețurilor produselor componente. În consecință, critica se vădește a fi neîntemeiată și se respinge ca atare, iar eventuale dificultăți ulterioare de comparare a prețurilor revin în exclusivitate unității achizitoare. Referitor la critica de la pct. 2.2. având în vedere faptul că entitatea contractantă a achiesat la critica formulată de ..., în sensul celor reclamate, sub aspectul neconcordanței între criteriul de atribuire ales și inexistanța factorilor de evaluare, având în vedere faptul că operarea acestei modificări/completări nu a fost publicată în SICAP, în vederea informării tuturor operatorilor economici interesaţi, Consiliul urmează să admită critica, ţinând cont de recunoaşterea deplină a entității contractante formulată în punctul de vedere depus la dosar. Entitatea contractantă are obligaţia de a publica în SICAP aceste modificări/competări ale documentaţiei de atribuire, pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi de participarea la procedură. Ultimele două critici formulate de ..., vizează specificațiile tehnice din cuprinsul caietului de sarcini. ..., reclamă, în referire la produsele 2. "Dezinfectant mâini" si 3. "Dezinfectant suprafeţe" care sunt destinate prevenirii infectării salariaţilor societăţii ... cu virusul Covid19, că eficacitatea virucida trebuie neaparat sa existe in spectrul de activitate al dezinfectantilor solicitati de entitatea contractantă, menţiune care nu este precizată printre sepcificațiile tehnice ale celor doua produse. Solicită Consiliului să dispună ”obligarea AC la stabilirea spectrului de activitate al dezinfectantilor si a testărilor doveditoare ale eficacitatii dorite conform standardului european EN 14885:2015.” Argumentele aduse de achizitoare în dovedirea legalității specificațiilor tehnice se bazează pe următoarele aspecte: ”- având în vedere obiectul de activitate al ..., constând în transportul de călători pe reţeaua de metrou în condiţii de siguranţă şi confort, ţinând seama de faptul că nu ne-am mai confruntat cu condiţii care să determine anterior în cadrul activităţii, o necesitate de achiziţie similară, precum şi de faptul că, nici la momentul actual nu sunt cunoscute şi reglementate aspecte în legătură cu SARS-COV-2, ... a elaborat specificaţiile tehnice din cadrul Caietului de sarcini având în vedere, în principal, scopul urmărit, respectiv cerinţele de performanţă (prevenirea infectării cu COVID 19); - astfel, având în vedere, pe de o parte faptul că, de la începutul pandemiei până la acest moment nu au fost încă stabilite elemente clare (reglementări) care să permită o documentare corespunzătoare pentru elaborarea specificaţiilor tehnice aferente produselor utilizate pentru dezinfectare având eficienţă pentru noul Coronavirus, iar pe de altă parte faptul că ..., prin prisma obiectului de activitate, nu are competenţe în elaborarea unei specificaţii aferente unor produse utilizate preponderant într-un domeniu de activitate diferit (domeniul medical) precizăm că, urmare a implicaţiilor determinate de pandemia cu noul coronavirus a rezultat necesitatea şi oportunitatea achiziţionării

acestor produse, caracteristicile solicitate pentru acestea fiind stabilite de compartimentele entităţii contractante ţinând seama şi de istoricul achiziţiilor efectuate în perioada stării de urgenţă (în mod concret, compartimentele utilizatoare au comunicat observaţiile privind utilizarea produselor achiziţionate, respectiv eventuale probleme întâlnite, cum ar fi deteriorarea diferitelor suprafeţe sau caracterul agresiv pentru utilizator - iritarea pielii, etc); - având în vedere caracterul de noutate al tuturor aspectelor legate de infectarea cu SARS COV -2, ce a implicat necesitatea unei perioade semnificative de cercetare pentru stabilirea unor elemente certe care să permită adoptarea de reglementări specifice, subscrisa am precizat în mod deschis mai sus modalitatea concretă de elaborare a specificaţiilor tehnice pentru prezenta achiziţie destinată îndeplinirii obligaţiei legale de asigurare a prevenirii şi combaterii infectării cu COVID 19 şi (în opinia subscrisei) acestea (specificaţiile tehnice) nu pot fi considerate de natură a restricţiona nepermis participarea la procedură, ţinînd seama de aplicabilitatea prevederilor art 166 alin. (4), (5) şi (6) din Legea nr 99/ 2016 cu modificările şi completările ulterioare, ofertantul având spre exemplu posibilitatea de a demonstra în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice.” În cuprinsul caietului de sarcini sunt precizate următoarele caracteristici tehnice: - pentru 2. "Dezinfectant mâini: "Sa aibă efect bactericid si fungicid”; - pentru 3. "Dezinfectant suprafeţe: ”Sa aibă efect bactericid pentru suprafeţe nediluat.” Raționamentul conturat de autoarea contestației, potrivit căruia in cazul produselor 2 si 3 ale achiziţiei, specificaţiile tehnice trebuie sa fie reglate conform cerinţelor standardului general EN 14885 si a standardelor specializate indicate de acesta este judicios în cauză și va fi reținut de Consiliu în soluționare din considerentele mai jos expuse. Din economia celor mai sus redate, Consiliul reține că entitatea contractantă argumentează stabilirea specificațiilor tehnice pe considerente legate de: - nici la momentul actual nu sunt cunoscute şi reglementate aspecte în legătură cu SARS-COV- 2, ... a elaborat specificaţiile tehnice din cadrul caietului de sarcini având în vedere, în principal, scopul urmărit, respectiv cerinţele de performanţă (prevenirea infectării cu COVID 19); - nu sunt stabilite elemente clare (reglementări) care să permită o documentare corespunzătoare pentru elaborarea specificaţiilor tehnice aferente produselor utilizate pentru dezinfectare având eficienţă pentru noul Coronavirus, având în vedere caracterul de noutate al tuturor aspectelor legate de infectarea cu SARS COV-2, ..., prin prisma obiectului de activitate, nu are competenţe în elaborarea unei specificaţii aferente unor produse utilizate preponderant într-un domeniu de activitate diferit (domeniul medical). Această abordare a achizitoarei nu poate fi primită de Consiliu în soluționare prin raportare la dispozițiile legale incidente pe de o parte, în domeniul achizițiilor sectoriale aceste dispoziții impun o anumită conduită organizatorilor de procedurii de achiziții, iar pe de altă parte, prin raportare la normativele și reglementările tehnice aplicabile în domeniu.

Astfel, dispozițiile din domeniul achizițiilor sectoriale impun în sarcina entităților contractante definirea cu precizie a necesităților sale în mod obiectiv, astfel: - astfel, Consiliul va reţine, în soluţionare că entitatea contractantă are dreptul de a stabili specificaţiile tehnice cu respectarea dispoziţiilor art. 3, alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 99/2016 potrivit cărora „Specificaţiile tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii entităţii contractante”; - articolul 166 din Legea nr 99/ 2016 precizează: (1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi entităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". (4) In cazul în care entitatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin

orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. (5) În cazul în care entitatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. a), aceasta nu respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau servicii care sunt conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem de referinţă tehnic elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii vizează cerinţele de performanţă sau cerinţele funcţionale stabilite de entitatea contractantă. (6) În cazul prevăzut la alin. (5), ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele prevăzute la art. 169, că lucrările, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac cerinţele de performanţă sau cerinţele funcţionale stabilite de entitatea contractantă”; - de asemenea vor fi reţinute ca relevante în soluţionare şi prevederile din H.G. nr. 394/2016, respectiv: art. 2 alin. (3): În aplicarea prezentelor norme metodologice, entitatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, are următoarele atribuţii principale: a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/ recuperarea înregistrării entităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul; b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale entităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor sectoriale; (...) (4) Celelalte compartimente ale entităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor sectoriale, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. (5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează: a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru; b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege; (…)”; art. 13 alin. (3): ”(3) Entitatea contractantă are obligaţia, atunci când stabileşte programul anual al achiziţiilor sectoriale, de a ţine cont de: a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări; b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a); (…)” art. 22 alin. (10): ”Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii entităţii contractante”, Practica statornică a Consiliului este în sensul că necesitatea sau oportunitatea achiziţionării de produse care să reflecte o anumită

performanţă, precum şi nivelurile specificațiilor tehnice minime/maxime fixate pentru aceasta, sunt stabilite de fiecare entitate contractantă în parte, în funcţie de necesităţile obiective şi priorităţile comunicate de compartimentele din cadrul entităţii contractante [art. 2 alin. (3) lit. b), alin. (5) lit. a) din H.G. nr. 394/2006]. În cauză, din afirmaţiile entităţii contractante reiese că unicul considerent care a stat la baza rațiunii alegerii testărilor în cazul produselor în discuție 2."Dezinfectant mâini" si 3. "Dezinfectant suprafeţe" a fost acela al îndeplinirii cerințelor de performanță vizavi de prevenirea infectării cu COVID 19. Ori solicitarea aderesată operatorilor economici cu privire la furnizarea nor produse care să asigure prevenirea infectării cu COVID 19 se impune tocmai în vederea realizării acestui deziderat al performanței. Argumentele aduse de achizitoare precum caracterul de noutate adus de infectarea cu SARS COV-2 și faptul că domeniul de activitate în care activează aceasta nu implică competenţe în elaborarea unei specificaţii aferente unor produse utilizate preponderant într-un domeniu de activitate diferit (domeniul medical), nu sunt de natură a justifica culpa acesteia, în stabilirea unor specificații tehnice care să nu corespundă reglementărilor specifice în domeniu. Sunt judicioase în soluționare precizările contestatoarei potrivit cărora din punct de vedere tehnic, în materia dezinfectantilor, normativul tehnic UE este standardul EN 14885, stabilește atât eficacitatea pe care trebuie sa o aiba un dezinfectant pentru a i se recunoaşte pretențiile de acţiune antimicrobiană, cât și metodele de dovedire a acestei eficacități (testările necesare). Ordinul OMS nr. 1082/2016, Ordinul nr. 961/2016 și standardul național și european SR EN 14885/2015, sunt documentele care constituie baza legală în descrierea efectului, a modului de comercializare și utilizare ale produselor dezinfectante. Standardul EN 14885 este impus prin OMS nr. 1082/2016 ca cerinţa pentru substanta pentru dezinfectia suprafeţelor critice. Lista standardelor din România aplicabile în unităţile sanitare în domeniul curăţării, dezinfecţiei este prevăzută în standardul SR EN 14885 din 2015, cu completările şi modificările ulterioare. Ordinul OMS nr. 1082/2016, prevede în cadrul Anexei nr.3-Dosarul tehnic pentru achiziția de dezinfectante prevede următoarele: ”Dezinfecţia suprafeţelor critice Indicaţii: dezinfectarea suprafeţelor Substanţe active: să fie în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanţelor active existente, conţinute de produsele biocide, menţionat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, corespunzătoare tipului de produs avizat Activitate antimicrobiană şi standarde: Spectrul de activitate conform EN 14885/2015 • Bactericidă: EN 13727 (2,1), timp de contact ≤ 5 min. (pentru suprafeţele ce intră în contact cu pacienţii sau personalul medical) sau ≤ 60 min. (pentru alte tipuri de suprafeţe), reducere lg. ≥ 5,0

• Bactericidă/Fungicidă: EN 13697 (2,2), timp de contact 5 min., reducere lg. ≥ 4,0 pentru activitate bactericidă • Fungicidă lg mai mare sau egal cu 3 • Levuricidă: EN 13624 (Candida albicans) (2,1), timp de contact ≤ 5 min. (pentru suprafeţele ce intră în contact cu pacienţii sau personalul medical) sau ≤ 60 min. (pentru alte tipuri de suprafeţe), reducere lg. ≥ 4,0 • Fungicidă: EN 13624 (Candida albicans + Aspergillus brasilliensis) (2,1), timp de contact ≤ 5 min. (pentru suprafeţele ce intră în contact cu pacienţii sau personalul medical) sau ≤ 60 min. (pentru alte tipuri de suprafeţe), reducere lg. ≥ 4,0 • Micobactericidă EN 14348 (2,1), timp de contact 60 min., reducere lg. ≥ 4,0 • Virucidă: EN 14476 (2,1), timp de contact ≤ 5 min. (pentru suprafeţele ce intră în contact cu pacienţii sau personalul medical) sau ≤ 60 min. (pentru alte tipuri de suprafeţe), reducere lg. ≥ 4,0 • Sporicidă: EN 13704 reducerea log ≥ 3,0 (conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 961/2016, cu modificările ulterioare).” În Anexa 3 a Ordinului nr. 1071/2017 (de modificare a Ordinului nr. 1082/2016), pentru dezinfecția suprafețelor noncritice s-a precizat ”Indicaţii: dezinfectarea suprafeţelor. Substanţe active: să fie în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanţelor active existente, conţinute de produsele biocide, menţionat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, corespunzătoare tipului de produs avizat Activitate antimicrobiană şi standarde: Spectrul de activitate conform EN 14885/2015.” În considerarea celor antemenționate sunt relevante în soluționare precizările societății contestatoare potrivit cărora: - Spre a avansa în această direcţie - obligatoriu de urmat pentru orice entitate contractanta din Uniunea Europeana care achizitioneaza DEZINFECTANTI - AC trebuie sa-si clarifice nivelul dezinfectiei pe care trebuie sa-l atinga dezinfectantul dorit si aria/spatiul in care urmeaza fi folosit; - Din coroborarea datelor/specificatiilor tehnice prezente in CS, se pare ca dezinfectantul pentru mâini este unul destinat dezinfectiei IGIENICE PRIN FRECARE; - Nu deslusim, in ce priveşte dezinfectantul pentru suprafeţe, nici modul de utilizare (cu sau fara acţiune mecanica), nici suportul de dezinfectat (suprafeţele putând fi critice, semicritice sau non-critice); - In situatia in care AC doreşte nivelul cel mai inalt de dezinfectie, atunci trebuie sa aiba in vedere referirile standardului EN 14885 pentru aria medicala; alternativele sunt dezinfectia configurata pentru aria veterinara si pentru cea ” food, industrial, domestic and institutional.” Sunt relevante și precizările contestatoarei, vizavi de faptul că nu pot exista modalități de dovedire a efectului dezinfectantului, echivalente celor stabilite prin standardul EN 14885 contrar celor susținute de achizitoare, preum că ofertantul are spre exemplu, posibilitatea de a demonstra in oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. Din economia celor mai sus redate, având în vedere scopul în care sunt achiziționate produsele, respectiv sunt destinate prevenirii infectării salariaţilor societăţii ... cu virusul Covid19, ținând seama că eficacitatea dezinfectanților rezultă din testările obligatorii impuse de standardul EN

14885, aspect mai sus reținut, se impune completarea în cazul celor 2 produse, 2."Dezinfectant mâini" si 3."Dezinfectant suprafeţe" a obligativității testării virucide, potrivit standardului european EN 14885:2015. În raport de cele mai sus reținute critica formulată de autoritatea contractantă vizavi de obligarea entității contractante la stabilirea spectrului de activitate al dezinfectantilor si a testărilor doveditoare ale eficacitatii dorite conform standardului european EN 14885:2015 este întemeiată, Consiliul urmând să o admită. Ultima critică formulată vizează faptul că în aprecierea contestatoarei, prin impunerea de către entitatea contractantă a compoziției unui dezinfectant sunt încălcate dispozițiile art. 155 alin.(6), respectiv art. 156 alin. (2) respectiv art. 165 alin. (6) și 166 din Legea nr. 99/2016 și solicită obligarea entității contractante la eliminarea in tot a specificaţiei ”conţinut: clorura de alchim si dimetibenzilamoniu.” În sprijinul criticii formulate, ... precizează că indiferent de compoziţia sa, dezinfectantul trebuie sa aiba eficacitatea dorita (care poate fi realizata in diferite compoziţii ale dezinfectantul), iar ceea ce trebuie sa o preocupe pe achizitoarea este eficacitatea, iar nu compoziţia dezinfectantului. S-a adăugat de contestatoare că niciun act normativ nu impune anume compoziţie a unui dezinfectant, atat timp cat substanta/substantele active ce il compun nu sunt interzise prin REGULAMENTUL (UE) nr. 1062/2014. Contestatoarea aprecizază că achizitoarea a stabilit o specificaţie tehnică nejustificată, menită să restricționeze/dirijeze competiţia. Substanțele permise și cele interzise în compoziția dezinfectanților sunt stabilite cu caracter obligatoriu la nivel unional prin Regulamentului delegat (UE) nr. 1.062/2014. La nivel național, nu există vreo normă tehnico-juridică care să impună o anumită compoziție a unui dezinfectant sau antiseptic. Nici anexa nr. 1 la Ordinul nr. 961/2016 și nici anexa nr. 3 la Ordinul nr. 1086/2016 nu stabilesc o anumită compoziție a vreunui dezinfectant, iar atunci când legiuitorul național a dorit să indice o anumită compoziție a unui produs dezinfectant, a făcut acest lucru în mod expres și cu titlu de recomandare. Rezultatul dorit de autoritatea contractantă este dezinfecția în parametrii tehnici stabiliți de spectrul de activitate și dovedit prin teste conforme standardelor impuse prin norma obligatorie EN 14885:2015, la care se poate ajunge și prin alte compoziții ale dezinfectantului decât cele impuse de entitatea contractantă. Neexistând o justificare legală și tehnică, indicarea conținutului unui dezinfectant reprezintă o restricție în calea competiției corecte și transparente între operatorii economici. Excluderea unor dezinfectanți care îndeplinesc toate celelalte condiții ale caietului de sarcini și care realizează scopul pentru care sunt achiziționate (curățarea și dezinfectarea) încalcă art. 2 alin. (2) lit. b), art. 63 alin. (2) și art. 165 alin. (6) din Legea. nr. 99/2016.

Relevante în acest sens sunt considerentele precizate în Decizia Consiliului nr. 1685/C2/1396/16.05.2013: Consiliul consideră că impunerea folosirii unor anumite substanțe active sau a unui amestec de substanțe, principii de acțiune, iar în cazul unor produse, în anumite gramaje, sau să aibă o anumită formă de condiționare, de către autoritatea contractantă sunt cerințe restrictive având în vedere obligația prevăzută la art. 35 [din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006] de a prezenta cerințele fără să restrângă concurența dintre operatorii economici. [...] Astfel, îndeplinirea necesităților de dezinfecție și sterilizare a unității spitalicești este realizată prin eficacitatea produselor, concentrațiilor de utilizare, timpilor de acțiune, periculozitatea acestora etc., performanțe evaluate, certificate și avizate de către organele în drept și nu prin indicarea anumitor substanțe active. În mod similar, relevantă este și Decizia Consiliului nr. 1132/C8/1544/ 16.05.2017, din considerentele căreia redăm: ”Asupra aspectelor sesizate de petentă, Consiliul constată că, în cele 23 de pagini ale caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a prevăzut, între altele, ca produsele dezinfectante să conțină diverse substanțe (săruri cuaternare de amoniu, acid peracetic, peroxid de hidrogen, potassium peroxymonosulfate, alcooli, glutaral, clorhexidină), în diverse concentrații minime sau maxime, specificații pentru care nu a furnizat Consiliului nicio justificare pertinentă. Argumentul că substanțele și procentul lor corespund necesităților nu poate fi validat de Consiliu, în absența unui minim de explicații care să releve aceste necesități. Mai mult, nici argumentul că spitalul este obligat să accepte doar produse calitative nu poate fi reținut drept întemeiat, calitatea fiind un concept vag, nedefinit în documentația de atribuire și fără tangență cu anumite substanțe chimice. Funcția acestora nu este legată de un nivel calitativ al produsului cu de efectele acestora. Altfel spus, nu este exclus ca un produs cu o anumită compoziție chimică să fie unul slab calitativ, din perspectiva efectelor urmărite de autoritatea achizitoare. În absența unor minime explicații pe care să se bizuie indicarea anumitor substanțe în compoziția dezinfectanților, Consiliul apreciază că respectiva specificație îngrădește participarea la achiziție a operatorilor economici furnizori de produse dezinfectante care, deși nu conțin substanțele active dorite de autoritate, corespund utilității urmărite de autoritate. Rămân valabile cele statuate de Consiliu în deciziile evocate de contestatoare (nr. 1685/C2/1396/16.05.2013 și nr. 3895/C5/4265/30.10.2013), în sensul că impunerea folosirii unor anumite substanțe active sau a unui amestec de substanțe, principii de acțiune, iar în cazul unor produse, în anumite gramaje [...] de către autoritatea contractantă sunt cerințe restrictive, având în vedere obligația legală de a prezenta cerințele fără să restrângă concurența dintre operatorii economici. Îndeplinirea necesităților de dezinfecție și sterilizare a unității spitalicești este realizată prin eficacitatea produselor, concentrațiilor de utilizare, timpilor de acțiune, periculozitatea acestora etc., performanțe evaluate, certificate și avizate de către organele în drept și nu prin indicarea anumitor substanțe active. Așadar, impunerea de către autoritate a unor anumite substanțe active apare ca excesivă, cu rol de restricționare nejustificată a participării la procedura de atribuire în cauză, contrar principiilor care stau la baza achizițiilor publice. La modul cum este redactat în prezent caietul de sarcini, cerința conținerii anumitor substanțe active se vădește a fi discreționară și nelegală, aducând atingere prevederilor art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, conform cărora specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici. Într-adevăr, după cum a statuat și Curtea de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 2762 din 11 decembrie 2008, raportat la nevoile sale, autoritatea este singura în măsură să decidă asupra acestora și asupra modalității de satisfacere a lor, însă această decizie nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Întrucât autoritatea cumpărătoare nu a prezentat niciun argument concret și relevant și, cu atât mai puțin, documente care să îi acorde dreptul de a interzice participarea furnizorilor ale căror produse dezinfectante nu conțin substanțele active dorite, însă acoperă gama de efecte pe care le urmărește autoritatea, prin cerința în dezbatere autoritatea a încălcat și prescripțiile art. 2

alin. (2) lit. a) și b) din legea achizițiilor publice. Scopul noii legislații privind achizițiile publice este de promovare a concurenței între operatorii economici, inclusiv prin eliminarea obstacolelor nejustificate, cum este cerința expusă în cauza de față. A fost restrâns în acest fel numărul operatorilor economici care pot participa la procedură. Din perspectiva legii privind achizițiile publice, prin nediscriminare se înțelege asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca oricare operator economic, indiferent de naționalitate, să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni contractant, iar prin tratament egal se înțelege stabilirea și aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. Neacceptarea dezinfectanților cu alte substanțe active recunoscute și avizate pentru utilizare în unitățile spitalicești reprezintă, în mod evident, un obstacol nejustificat, în cauza de față. În contextul în care conformitatea tehnică și calitatea dezinfectantului nu este legată în mod implicit de o anumită substanță activă, Consiliul determină că autoritatea contractantă trebuie să remedieze cerința, în sensul eliminării, pentru fiecare lot în parte, a obligației ca produsul dezinfectant să conțină o anumită substanță și într-un anumit procentaj. Dacă dorește anumiți parametri de calitatea, autoritatea are la îndemână definirea lor expresă în caietul de sarcini, indiferent de substanța activă conținută. După cum a remarcat și contestatoarea, Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1082/731/2016 pentru aprobarea modelului de documentație de atribuire standard privind achiziția de produse biocide nu specifică anumite substanțe active (și nici concentrații ale lor), ci prevede ca acestea „să fie în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematică a tuturor substanțelor active existente, conținute de produsele biocide, menționat în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, corespunzătoare tipului de produs avizat.” Nici Ordinul ministrului sănătății nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare nu stabilește substanțele active pe care să le impună autoritatea, ci face trimitere la lista substanțelor chimice active permise în produsele biocide cu acțiune dezinfectantă în Comunitatea Europeană, prevăzută în Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014. Ministerul Sănătății afișează lista pe site-ul propriu și o actualizează periodic, în funcție de actele normative europene în domeniu.” În consecință, este necesară eliminarea din caietul de sarcini a specificației ”conţinut: clorura de alchim si dimetibenzilamoniu.” Așa cum a fost mai sus reținut, achizitoarea a subliniat că prioritar a fost în scopul achiziționării produselor pentru satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, interesul economicității și eficienței achiziției. Iar scopul achizitoarei, fiind satisfacerea necesităţii de prevenire a infectării cu COVID 19, este ca produsele (consumabile medicale) să îndeplinească cerințele de performanță vizavi de prevenirea infectării cu COVID 19. Cu toate acestea, se constată că, vizavi de anumite specificații tehnice din documentația de atribuire, pentru care Consiliul a adus o motivare asupra caracterului restrictiv/nejustificat al acestora, s-a constatat că, sub motivul necesităţii achiziţiei unor produse performante, au fost introduse și cerinţe a căror specificații au fost determinate fără a putea fi prezentată vreo explicaţie cu privire la modul în care au fost stabilite, atât de ordin tehnic cât şi de ordin funcțional, sau cum ar fi afectată această performanţă dacă aceste specificațiile ar fi diferite față de cele stabilite.

În aceste condiții pentru toate considerentele expuse anterior, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite în parte contestația formulată de ..., în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., sub aspectul stabilirii spectrului de activitate al dezinfectanților si a testărilor doveditoare ale eficacității conform standardului european EN 14885:2015 și eliminării specificației ”conţinut: clorura de alchim si dimetibenzilamoniu”. În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge ca nefondat capătul de cerere referitor la lotizarea produselor și modalitatea de aplicare a criteriului de atribuire. Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Referitor la susținerile ..., privind examinarea aplicabilității măsurii de anulare a procedurii, acestea nu vor fi reținute ca întemeiate, Consiliul apreciind că pot fi dispuse măsuri de remediere, în sensul modificării documentației de atribuire, cum s-a reținut mai sus, fiind posibilă continuarea procedurii de atribuire cu respectarea principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Cu privire la cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de soluționarea contestației, ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din lege – Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Probatoriul cauzei a relevat că entitatea contractantă s-a aflat în culpă procesuală, și astfel, se impune ca achizitoarea să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă. Cheltuielile reclamate sunt în sumă de 3.000 lei și reprezintă onorariu avocațial către cabinet avocat Tomescu Codruța, facturat cu nr. 129/07.10.2020 și achitat de societatea contestatoare prin ordinul de plată nr. 1031/07.10.2020 potrivit actelor depuse la dosarul cauzei. Potrivit art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ”Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăsurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul sau’’.

Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) C.p.c. coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestator, în calitate de client, și avocatul lor, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 C civil. De asemenea se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) C.p.c., Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Raționamentul anterior se regăsește și în motivarea Deciziei nr. 3/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2.412/1/2019 prin Curtea a stabilit că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. Referitor la munca depusă de avocat, s-a constatat că, în acest stadiu procesual, volumul de muncă al avocatului, presupus de pregătire a apărării, a constat în formularea contestației pe care a înaintat-o prin e- mail și corespondență și formularea concluziilor scrise astfel, în opinia Consiliului este echitabil ca, la aprecierea onorariului ce se cuvine avocatului, să se aibă în vedere și munca depusă de acesta în raport cu apărările formulate. Pentru toate considerentele expuse, precum și admiterea în parte a contestației formulate, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la suma de 3.000 lei, la suma de 1.500 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate, respectiv complexitatea cauzei, având în vedere calitatea de autoritate publică a entității contractante, și, nu în ultimul rând, munca depusă de avocat, în condițiile art. 451 C.p.c., contestatorul fiind îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, care în ceea ce privește onorariul de avocat, în prezenta cauza, poate fi diminuat de către Consiliu, în condițiile art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) C.p.c., obligând autoritatea contractantă, în temeiul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, la plata acestei sume. Dispoziția art. 451 C.p.c. care reglementează posibilitatea părții căreia i s-a admis cererea să solicite părții în culpă cheltuielile de judecată, este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant

poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația formulată de către ..., în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., sub aspectul stabilirii spectrului de activitate al dezinfectanților si a testărilor doveditoare ale eficacității conform standardului european EN 14885:2015 și eliminării specificației ”conţinut: clorura de alchim si dimetibenzilamoniu”. Respinge ca nefondat capătul de cerere referitor la lotizarea produselor și modalitatea de aplicare a criteriului de atribuire. Obligă ... ca, în termen de 10 zile de la data primirii prezentei decizii, să reia procedura de atribuire, să remedieze documentația de atribuire conform celor dispuse în considerente și să aducă la cunoștința tuturor celor interesați măsurile de remediere adoptate, prin postarea acestora în SICAP. Admite cererea contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de soluționarea contestației și obligă ... la plata către ..., a sumei de 1.500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de aceasta pentru soluționarea contestației. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...