Decizie CNSC 1885/2020

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1885/C10/1914 Data:14.10.2020 Prin contestația fn datată 07.09.2020, înregistrată la Consiliu sub nr. 38103/08.09.2020, depusă de SC INSPETI BUILDING RESTAURATION SRL, cu sediul în Ploiești, Șos. Vestului nr. 20, bl. 101, parter, jud. Prahova, având CUI 38060867 și număr înregistrare la Registrul ComerțuluiJ29/2020/2017, reprezentată legal prin Ignatuc Mădălina Georgiana și convențional prin SCA Oglindă&Partners, cu sediul procesual ales în București, str. Mântuleasa nr. 17, sector 2, în cadrul procedurii simplificate, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect „Lucrări de conservare-restaurare și valorificare a colecțiilor muzeului național de antichități – «Casa Macca» – Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, str. Henri Coandă nr. 11, sector 1 București, cod LMI B-II-m-A-18440, denumită în continuare «Casa Macca»”, cod CPV 45000000-7, organizată de INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI, cu sediul în București, str. Văcărescu Ienăchiță nr. 16, sector 4, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - repunerea în termenul de formulare a contestaţiei având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 186 din Cod procedură civilă, întrucât la acest moment subscrisa nu a avut acces în totalitate/din timp la toate documentele din dosarul de achiziţie publică conform art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, şi completarea contestaţiei cu argumente/motive referitoare la rezultatul procedurii, astfel încât termenul de contestare să 1

înceapă să curgă pentru aceste argumente/informaţii de la momentul luării la cunoştinţă a informaţiilor în baza cărora se poate concluziona existenţa unei încălcări a legislaţiei chiar şi după studierea dosarului de achiziţie publică de la CNSC. - anularea rezultatului evaluării Propunerii Financiare depuse de SC Inspeti Building Restauration SRL, în urma căreia Propunerea sa Financiară a fost declarată neconformă, precum şi anularea Procesului Verbal privind evaluarea conformităţii Propunerilor Financiare, anularea Raportului procedurii nr. 4899/02.09.2020, precum şi anularea tuturor actelor anterioare/concomitente şi/sau subsecvente acestora, precum şi a celor conexe cu documentele amintite emise de autoritatea contractantă în procedura de atribuire cum ar fi: procese verbale de evaluare a propunerilor tehnice şi financiare, atât intermediare, cât şi finale, raportul procedurii, deciziile/comunicările privind rezultatul evaluării propunerilor tehnice şi financiare ale ofertanţilor, rapoartele intermediare de evaluare etc., dacă au fost emise de autoritatea contractantă şi au dus la rezultatul declarării ca neconforme a propunerii sale financiare, pe care-l contestă. - anularea rezultatului procedurii de atribuire comunicat în data de 02.09.2020 şi anularea rezultatul procedurii de atribuire prin care oferta Asocierii DUCT-WEIMAR a fost declarată acceptabilă, conformă şi câştigătoare, adresele prin care s-a comunicat rezultatul procedurii de atribuire, precum şi anularea tuturor actelor anterioare/concomitente şi/sau subsecvente acestora, precum şi a celor conexe cu documentele emise de autoritatea contractantă în procedura de atribuire cum ar fi: raportul procedurii, deciziile/comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire, rapoartele intermediare de evaluare etc., dacă au fost emise de autoritatea contractantă şi au dus la rezultatul procedurii de atribuire pe care îl contestă, având în vedere faptul că oferta Asocierii DUCT- WEIMAR este inacceptabilă şi/sau neconformă, astfel cum rezultă şi din documentele aflate la dosarul de achiziţie publică. - luarea de măsuri de remediere în vederea restabilirii legalităţii procedurii de atribuire constând în continuarea procedurii de atribuire, reevaluarea Propunerii Financiare a ofertei sale şi a Propunerii Tehnice şi Financiare a Asocierii DUCT-WEIMAR raportat la documentele depuse, prevederile documentaţiei de atribuire, precum şi prevederile legii/ normelor aplicabile, cu consecinţa stabilirii unui nou clasament, conform criteriilor de atribuire stabilite prin documentaţie, având în vedere că oferta Inspeti Building Restauration SRL este acceptabilă şi/sau conformă, în timp ce oferta Asocierii DUCT-WEIMAR este inacceptabilă şi/sau neconformă, iar rezultatul procedurii stabilit de autoritate nu respectă criteriul de atribuire al contractului (preţul cel mai scăzut), încălcându-se şi tratamentul egal faţă de subscrisa. - subsidiar, anularea procedurii, în temeiul art. art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 212 alin. (1) lit. b) Legea nr. 2

98/2016, în situația în care se va constata că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire. - punerea în vedere autorităţii contractante să depună în copie dosarul de achiziţie publică potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, având în vedere solicitarea de a studia dosarul de achiziţie publică în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016. - pronunţarea deciziei ulterior datei la care i se va asigura accesul la dosarul cauzei, solicitând, accesul la dosarul CNSC, astfel încât contestatorul să poată uza de informaţiile care nu i-au fost comunicate, care nu sunt opozabile la momentul dat şi la care avea dreptul conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, astfel încât să nu-i fie îngrădit dreptul de a lua la cunoştinţă despre toate împrejurările/înscrisurile care au dus la raţionamentul autorităţii contractante avut în vedere la momentul stabilirii rezultatului procedurii de atribuire, solicitând, în egală măsură, acordarea posibilităţii de a formula concluzii scrise în temeiul art. 21 din Legea nr. 101/2016. - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată angajate cu prezenta contestaţie. CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) teza I din Legea nr. 101/2016, respinge excepția privind lipsa de interes în formularea contestației și exceptia tardivitatii formulării acesteia, invocate de autoritatea contractantă. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit c) si alin (7) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC INSPETI BUILDING RESTAURATION SRL în contradictoriu cu INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI si dispune anularea procedurii de atribuire. În temeiul prevederilor art. 26 alin (9) din Legea nr. 101/2016, obliga autoritatea contractanta la plata catre contestatorul SC INSPETI BUILDING RESTAURATION SRL a sumei de 5801 lei inclusiv TVA, reprezentand cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

3

4

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. Data: Prin contestația fn datată, înregistrată la Consiliu sub nr., depusă de SC ......... SRL, cu sediul în ........., , având CUI ......... și număr înregistrare la Registrul Comerțului, reprezentată legal prin ......... și convențional prin SCA, cu sediul procesual ales în ........., în cadrul procedurii simplificate, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect „Lucrări de conservare-restaurare și valorificare a colecțiilor muzeului național de antichități – « » – Institutul de Arheologie........., cod LMI B-II-m-A-18440, denumită în continuare «Casa »”, cod CPV 45000000-7, organizată de ........., cu sediul în ........., str., ........., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - repunerea în termenul de formulare a contestaţiei având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 186 din Cod procedură civilă, întrucât la acest moment subscrisa nu a avut acces în totalitate/din timp la toate documentele din dosarul de achiziţie publică conform art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, şi completarea contestaţiei cu argumente/motive referitoare la rezultatul procedurii, astfel încât termenul de contestare să înceapă să curgă pentru aceste argumente/informaţii de la momentul luării la cunoştinţă a informaţiilor în baza cărora se poate concluziona existenţa unei încălcări a legislaţiei chiar şi după studierea dosarului de achiziţie publică de la CNSC. 1

- anularea rezultatului evaluării Propunerii Financiare depuse de SC ......... SRL, în urma căreia Propunerea sa Financiară a fost declarată neconformă, precum şi anularea Procesului Verbal privind evaluarea conformităţii Propunerilor Financiare, anularea Raportului procedurii nr., precum şi anularea tuturor actelor anterioare/concomitente şi/sau subsecvente acestora, precum şi a celor conexe cu documentele amintite emise de autoritatea contractantă în procedura de atribuire cum ar fi: procese verbale de evaluare a propunerilor tehnice şi financiare, atât intermediare, cât şi finale, raportul procedurii, deciziile/comunicările privind rezultatul evaluării propunerilor tehnice şi financiare ale ofertanţilor, rapoartele intermediare de evaluare etc., dacă au fost emise de autoritatea contractantă şi au dus la rezultatul declarării ca neconforme a propunerii sale financiare, pe care-l contestă. - anularea rezultatului procedurii de atribuire comunicat în data de şi anularea rezultatul procedurii de atribuire prin care oferta Asocierii a fost declarată acceptabilă, conformă şi câştigătoare, adresele prin care s- a comunicat rezultatul procedurii de atribuire, precum şi anularea tuturor actelor anterioare/concomitente şi/sau subsecvente acestora, precum şi a celor conexe cu documentele emise de autoritatea contractantă în procedura de atribuire cum ar fi: raportul procedurii, deciziile/comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire, rapoartele intermediare de evaluare etc., dacă au fost emise de autoritatea contractantă şi au dus la rezultatul procedurii de atribuire pe care îl contestă, având în vedere faptul că oferta Asocierii este inacceptabilă şi/sau neconformă, astfel cum rezultă şi din documentele aflate la dosarul de achiziţie publică. - luarea de măsuri de remediere în vederea restabilirii legalităţii procedurii de atribuire constând în continuarea procedurii de atribuire, reevaluarea Propunerii Financiare a ofertei sale şi a Propunerii Tehnice şi Financiare a Asocierii raportat la documentele depuse, prevederile documentaţiei de atribuire, precum şi prevederile legii/ normelor aplicabile, cu consecinţa stabilirii unui nou clasament, conform criteriilor de atribuire stabilite prin documentaţie, având în vedere că oferta ......... SRL este acceptabilă şi/sau conformă, în timp ce oferta Asocierii este inacceptabilă şi/sau neconformă, iar rezultatul procedurii stabilit de autoritate nu respectă criteriul de atribuire al contractului (preţul cel mai scăzut), încălcându-se şi tratamentul egal faţă de subscrisa. - subsidiar, anularea procedurii, în temeiul art. art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 212 alin. (1) lit. b) Legea nr. 98/2016, în situația în care se va constata că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire. - punerea în vedere autorităţii contractante să depună în copie dosarul de achiziţie publică potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, având în vedere solicitarea de a studia dosarul de achiziţie publică în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016. 2

- pronunţarea deciziei ulterior datei la care i se va asigura accesul la dosarul cauzei, solicitând, accesul la dosarul CNSC, astfel încât contestatorul să poată uza de informaţiile care nu i-au fost comunicate, care nu sunt opozabile la momentul dat şi la care avea dreptul conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, astfel încât să nu-i fie îngrădit dreptul de a lua la cunoştinţă despre toate împrejurările/înscrisurile care au dus la raţionamentul autorităţii contractante avut în vedere la momentul stabilirii rezultatului procedurii de atribuire, solicitând, în egală măsură, acordarea posibilităţii de a formula concluzii scrise în temeiul art. 21 din Legea nr. 101/2016. - obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată angajate cu prezenta contestaţie. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care SC ......... SRL reclamă rezultatul procedurii comunicat prin raportul procedurii nr., în SICAP, considerându-l nelegal. Justificarea interesului contestării rezultatului proceduri. Interesul legitim al SC ......... SRL de a contesta rezultatul procedurii de atribuire în cauză, respectiv comunicarea rezultatului procedurii de atribuire din şi toate actele anterioare/concomitente şi/sau subsecvente, precum şi a celor conexe cu adresa amintită emise de autoritatea contractantă, rezultă din calitatea sa de participant la procedura de achiziţie susmenţionată, dovedită inclusiv prin documentul întocmit în cadrul acesteia (comunicarea rezultatului procedurii), calitate în care subscrisa este vătămată în interesul său legitim de a fi declarată pe primul loc, respectându-se legislaţia în domeniul achiziţiilor publice aplicabilă. I. Repunerea în termenul de formulare a contestaţiei În ceea ce priveşte solicitarea de repunerea în termenul de a formula contestaţia în conformitate cu dispoziţiile art. 186 din Cod procedură civilă, contestatorul consideră că se impune a se avea în vedere următoarele aspecte: La data de, contestatorul arată că i-a fost încuviinţată cererea de acces la dosarul achiziţiei, motiv pentru care s-a prezentat la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului, sens în care a solicitat acces neîngrădit la toate documentele achiziţiei. Cu toate acestea, personalul autorităţii contractante i-a refuzat accesul la întregul dosar, mai exact, a refuzat să-i pună la dispoziţie orice document de evaluare întocmit de comisia de evaluare(Rapoartele intermediare şi Procesele-verbale care le însoţeau), în condiţiile în care acelea erau chiar documentele ce ar fi trebuit să ateste modalitatea în care comisia de evaluare a evaluat propunerea sa tehnică şi financiară. 3

Autoritatea contractantă a motivat acest refuz precizând că-i va da acces la documentele respective doar după încheierea contractului cu unul dintre ofertanţi sau după anularea procedurii. Observând această conduită abuzivă, contestatorul arată că i-a pus în vedere că refuzul de a- i prezenta la acel moment documentele intermediare l-ar pune în poziţia în care nu ar putea să motiveze contestaţia, iar prezentarea lor la un moment ulterior ar fi inutilă, deoarece ar fi decăzut din termenul de formulare a contestaţiei. Contrar argumentelor prezentate, contestatorul arată că reprezentantul autorităţii contractante şi-a menţinut poziţia (Anexa 1). Astfel, contestatorul susține că prin această conduită, autoritatea a încălcat dispoziţiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile

tehnice,

propunerile

financiare

şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şl la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale." În concluzie, contestatorul solicită repunerea în termenul de formulare a contestaţiei şi arată că își rezervă dreptul de a-și completa contestaţia după ce i se va permite accesul la documentaţia integrală prezentă la dosarul achiziţiei. Mai mult, contestatorul precizează că la momentul dat nu cunoaşte ce cuprind Procesele-verbale/Rapoartele intermediare ale comisiei de evaluare, atât cu privire la decizia de descalificare a ofertei sale, cât şi cu privire la modul în care a fost evaluată oferta câştigătoare. Din documentele pe care le-a putut vedea la vizita din, la sediul autorităţii, contestatorul menționează că a observat că toţi ofertanţii au ofertat în propunerile lor tehnice activităţile suplimentare (dotările) care reprezintă motivul pentru care oferta sa a fost descalificată la evaluarea financiară. Așadar, contestatorul învederează faptul că principiul egalităţii de tratament impunea ca, dacă toţi candidaţii au ofertat activităţi suplimentare (dotări), faţă de toţi candidaţii să se fi luat aceeaşi măsură, egalitatea de tratament presupunând ca în situaţii similare să se adopte măsuri similare, ci, nu în mod discreţionar să fie eliminaţi contracandidaţii operatorului „de casă" al autorităţii contractante, pentru ca acesta să aibă un drum lin spre câştigarea contractului. De asemenea, contestatorul arată că nu a putut verifica cum a tratat comisia de evaluare obligaţia reglementată de art. 133 alin. (3) din HG nr. 395/2016 (corelarea elementelor propunerii tehnice cu elementele 4

propunerii financiare) şi art. 137 alin. (3) lit. d) din același act normativ, în condiţiile în care toţi ofertanţii au cuprins operaţiunile de dotare în propunerea tehnică şi un singur candidat nu le-a prevăzut şi în propunerea financiară - situaţie de natură a duce, în opinia sa, la executarea defectuoasă a contractului, potrivit art. 137 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016. În atare condiţii, din moment ce nu a reuşit să obţină informaţii faţă de unele documente din cadrul dosarului de achiziţie publică, contestatorul consideră că este incident art. 186 din Cod. proc. civ. privitor la instituţia de drept a repunerii în termenul de contestare a acestor aspecte de la momentul la care va lua în mod real şi neîngrădit la cunoştinţă de conţinutul dosarului de achiziţie, în caz contrar, fiind afectate principiul contradictorialităţii şi dreptul la apărare reglementate de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, art. 13 din Cod. proc. civ. şi dreptul la acces în justiţie potrivit art. 21 din Constituţie. Prin urmare, contestatorul solicită, în acord cu art. 19 din Legea nr. 101/2016, să i se permită studierea integrală şi neîngrădită a dosarului achiziţiei. II. Lipsa de transparență a autorității contractante Contestatorul susține că, tentativa ilicită de a-l plasa în imposibilitatea de a contesta rezultatul procedurii, oferindu-i-se argumentul absurd că i se va da acces la actele de evaluare întocmite de comisia de evaluare doar după semnarea contractului, adică după epuizarea termenului legal de așteptare reglementat de art. 9 alin. 4 din Legea nr. 101/2016, aduce atingere principiului transparenței consacrat de art. 2 alin. Legea nr. 98/2016. Mai mult, acesta precizează că, termenul de așteptare este prevăzut tocmai cu scopul de a permite formularea de contestații înainte de semnare contractului. Or, în paradigmă ilegală și ilogică propusă de autoritate, contestatorul susține că acesta ar însemna ca subscrisa să nu aibă posibilitatea de a formula o contestație asupra rezultatului procedurii înainte de încheierea contractului - acest lucru ar echivala, în opinia sa, cu înfrângerea raţiunii pentru care art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 a instituit un termen legal de aşteptare înainte de încheierea contractului. Mai mult, contestatorul apreciază că, prin această „stratagemă" abuzivă autoritatea încearcă să acopere manoperele ilicite prin care a promovat atribuirea contractului către „candidatul preferat" ,,, SRL, chiar dacă acesta nu îndeplinea cerinţele minimale ale documentaţiei de atribuire şi ar fi trebuit să fie descalificat încă de la momentul deschiderii ofertelor. În contextul dat, contestatorul susține că un element care circumstanţiază abordarea abuzivă a autorităţii îl constituie şi legătura apropiată care există între şi câştigătorul SRL, ambii reprezentanţi legali ai câştigătorului SRL fiind specialişti atestaţi de , în conformitate cu informaţiile publicate pe site-ul oficial . 5

Astfel, contestatorul învederează faptul că, toate activităţile ce ţin de acordarea atestatelor în domeniul protejării monumentelor istorice sunt apanajul exclusiv al calitatea ambilor reprezentanţi ai societăţii ,,, de specialişti atestaţi sugerând că aceştia au vechi legături cu autoritatea contractantă. Mai mult decât atât, se arată că, societatea ,,, în sine, este membră a Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice (ONG), unde până în 2017 a fost membru si unul dintre membrii Comisiei de Evaluare, mai exact dna., care are în prezent funcţia de Şef Secţie Producţie la .......... Calitatea de membru se dobândeşte, precizează contestatorul, doar pe baza recomandărilor primite de la 3 membrii UNRMI, de aceea membrii acestui ONG reprezintă un cerc relativ restrâns, care, potrivit informaţiilor publice despre UNRMI: „UNRMI a restaurat cea mai mare parte a monumentelor din România". Din informaţiile anterior prtezentate, contestatorul apreciază că se poate trage concluzia că între persoanele implicate în procedură, atât din partea ofertantului ,,,, cât şi din partea autorităţii contractante ,,,, au existat în trecut şi continuă să existe relaţii apropiate, care, în opinia sa, pot pune sub semnul întrebării aplicarea de către autoritatea contractantă a principiului tratamentului egal în cadrul procedurii în cauză. Așadar, contestatorul consideră că aceste incertitudini cu privire la imparţialitatea autorităţii contractante sunt întărite şi de atitudinea lipsită de transparenţă şi abuzivă pe care a avut-o în legătură cu solicitarea de studiu al dosarului achiziţiei, astfel cum s-a prezentat mai sus. Mai mult, din documentele pe care a reuşit să le studieze, contestatorul precizează că a putut observa discrepanţe vădite între modalitatea de tratament aplicată ofertantului ,,, SRL şi cea aplicată ofertei sale sau altor participanţi. III. în fapt, contestatorul arată că la data de, autoritatea contractantă, ......... a publicat în platforma SICAP anunţul de participare nr. – „Lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor muzeului naţional de antichităţi - „Casa ", termenul limită pentru depunerea ofertelor fiind data de, iar criteriul de atribuire stabilit „preţul cel mai scăzut”. La data de, înainte de depunerea ofertelor, contestatorul arată că autoritatea contractantă a publicat în SICAP un Anunţ de modificare/completare la documentaţia de atribuire, cu titlul „Modificare documentaţia de atribuire Formular 4 - Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări", care preciza următoarele: „Achizitorul s-a autosesizat cu privire la existenţa unei erori materiale în documentaţia tehnică, respectiv Formularul 4 Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, transmisă prin intermediul SEAP. În acest sens se va proceda la reîncărcarea Formularului 4, modificare constând în faptul că în prezenta procedură operatorii economici NU vor oferta dotările. Drept urmare, la 6

ofertare, veți lua în considerare F4 transmis prin intermediul prezentei clarificări." Ulterior, la, autoritatea a publicat o erată, prin care a prelungit termenul limită de depunere a ofertelor, data limită fiind modificată din, în, iar data până la care ofertanţii erau ţinuţi să îşi menţină oferta a fost preschimbată din în. Astfel, se arată că, la data de autoritatea contractantă a publicat un Anunţ de modificare/completare la documentaţia de atribuire cu privire la „Actualizarea preţului contractului”. Concomitent, contestatorul arată că a fost publicată o erată, prin care se modificau dispoziţiile din documentaţia de atribuire cu privire la ajustarea preţului prin actualizare, conform art. 164 din HG nr. 395/2016. Ultima modificare asupra documentaţiei de atribuire a intervenit la data de 19.05.2020, când a fost publicată o erată prin care se prelungea termenul de depunere a ofertelor, astfel că, termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost schimbat din în 02.06.2020, iar data limită până la care ofertanţii erau ţinuţi să îşi menţină oferta a fost schimbată din Așadar, la data de 02.06.2020 au fost depuse trei oferte, din partea următorilor candidaţi: - SC ......... SRL; - Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SRL; - Asocierea ,,, şi ,,, SA, subcontractanţi SC ,,,SRL şi ,,, SRL. Contestatorul arată că, potrivit informaţiilor cuprinse în Raportul procedurii nr. , evaluarea propunerilor tehnice a fost efectuată la data de 20.07.2020 şi consemnată în Procesul-verbal nr. , în urma evaluării propunerilor tehnice, toate cele 3 propuneri fiind considerate admisibile din punct de vedere tehnic. De asemenea, contestatorul arată că, din Raportul procedurii nr. 4899/02.09.2020 reiese că, evaluarea financiară a avut loc la data de 02.09.2020, în urma evaluării propunerilor financiare, singura ofertă declarată admisibilă fiind cea a Asocierii ,,, SRL şi ,,, SRL, atât oferta, ,,,cât şi oferta Asocierii ,,, şi ,,, fiind respinse ca neconforme, motivat de următoarelor considerente: „Oferta nu respectă prevederile documentaţiei de atribuire în sensul în care operatorul economic a ofertat dotările, iar acestea NU fac parte din documentaţia de atribuire, fiind suplimentare faţă de cele cuprinse în Formularul F4. Întrucât oferta nu respectă în totalitate: listele de cantităţi de lucrări şi specificaţiile tehnice prevăzute de proiectant, cantitatea de lucrări (prin diminuare, mărire sau neofertare), este respinsă ca NECONFORMĂ". IV. Nelegalitatea deciziei de respingere a ofertei ,,, ca neconformă 1. În ceea ce privește motivul de respingere prezentat în Raportul procedurii nr. 4899/02.09.2020, la pag. 3, privind declararea ofertei sale ca fiind neconformă, întrucât a prezentat în Propunerea financiară cotaţiile de preț pentru dotări: „Oferta nu respectă prevederile 7

documentaţiei de atribuire în sensul în care operatorul cconomic a ofertat dotările, iar acestea NU fac parte din documentaţia de atribuire, fiind suplimentare față de cele cuprinse în Formularul F4, transmis prin intermediul platformei electronice SEAP în data de 04.05.2020, în secţiunea «Modificare documentaţia de atribuire»”. Astfel, în ceea ce privește temeiul juridic ce a stat la baza respingerii ofertei sale ca fiind neconformă, contestatorul arată că potrivit raportului procedurii (fila 3), decizia de respingere s-a făcut în temeiul următoarei prevederi din Caietul de Sarcini (fila 6 - „Modul de prezentare a propunerii financiare": „în cazul în care oferta nu respectă în totalitate: listele de cantităţi de lucrări şi specificaţiile tehnice prevăzute de proiectant, respectiv modifică denumirea unui articol sau a unui material precizat în articolul de deviz, normele locale şi încadrările impuse de către proiectant, specificaţiile tehnice aferente echipamentelor din fişele tehnice, cantitatea de lucrări (prin diminuare, mărire sau neofertare), oferta se consideră neconformă. Singurele modificări acceptate de către autoritatea contractantă sunt cele solicitate în conformitate cu H.G. nr. 395/2016 art. 134, lit. (7).” De asemenea, contestatorul învederează faptul că, o prevedere similară este conţinută şi în fişa de date (fila 7 - IV.4.2 „Modul de prezentare al propunerii financiare”): „în cazul în care oferta nu respectă în totalitate: listele de cantităţi de lucrări şi specificaţiile tehnice prevăzute de proiectant, respectiv modifică denumirea unui articol sau a unui material precizat în articolul de deviz, normele locale şi încadrările impuse de către proiectant, specificaţiile tehnice aferente echipamentelor din fişele tehnice, cantitatea de lucrări (prin diminuare, mărire sau neofertare), oferta se consideră neconformă. Singurele modificări acceptate de către autoritatea contractantă sunt cele solicitate în conformitate cu H.G. nr. 395/2016 art. 134, lit (7)." 2. Nelegalitatea motivului de respingere a ofertei ,,, ca neconforme Se arată că, potrivit art. 215 alin. 5 din Legea nr. 98/2016: „Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobişnuit de scăzută." Mai mult, contestatorul arată că, conceptul juridic de ofertă neconformă este detaliat în art. 137 alin. 3-5 din HG nr. 395/2016: „(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini; b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective. 8

c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate; d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice; e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte. f) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, raportat la data-limită stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora; g) în urma verificărilor prevăzute la art. 210 din Lege se constată că propunerea financiară are un preţ sau conţine costuri neobişnuit de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de sarcini. (4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte admisibile. (5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile.” Astfel, contestatorul susține ca fiind fals motivul, de fapt, invocat de autoritate pentru declararea ca neconformă a ofertei sale: Dotările fac parte din documentaţia de atribuire şi erau obligatoriu de ofertat în propunerea tehnică. Așadar, documentaţia de atribuire cuprinde, după cum se arată, Proiectul Tehnic de Execuţie, iar obiectul licitaţiei îl reprezintă ofertarea executării integrale a tuturor „categoriilor de lucrări" şi a tuturor „specificaţiilor tehnice" ale Proiectului Tehnic de Execuţie (PT + DE). Mai mult, contestatorul precizează că, Documentaţia de atribuire la care se raportează decizia autorităţii este definită astfel de art. 3 pct. 26 din Legea nr. 98/2016: „z) documentaţia de atribuire - documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice ori documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile;” De asemenea, din documentaţia de atribuire face parte şi proiectul tehnic de execuţie anexă la caietul de sarcini (fila 2): „Proiectul tehnic, detaliile de execuţie şi listele de cantităţi elaborate de către proiectant reprezintă Anexe ale prezentului caiet de sarcini.” 9

Totodată, contestatorul învederează faptul că, în caietul de sarcini, la fila 5, s-a prevăzut: „Modul de prezentare a propunerii tehnice: Ofertantul are obligaţia de a elabora şi a prezenta propunerea tehnică astfel încât să respecte toate specificaţiile precizate în documentaţia de atribuire, implicit în cadrul prezentului caiet de sarcini şi anexelor aferente acestuia, reprezentate de PT, DE şi Listele de cantităţi, elaborate de către proiectant”, iar la fila 6: „Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar şi detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconlorme, conform art. 215, alin.(5), din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.” Inclusiv fişa de date, dovedeşte, în opinia contestatorului, că Proiectul Tehnic este parte din documentaţia de atribuire şi că ofertanţii sunt obligaţi să oferteze toate categoriile de lucrări prevăzute în Proiectul Tehnic: „Fişa de Date (fila 6): Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar și detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme, conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare." „Planul Calităţii trebuie să cuprindă descrierea sistemului calităţii aplicat la lucrare, inclusiv procedurile aferente sistemului calităţii; Procedurile tehnice de execuţie, propuse pentru realizarea specifică a lucrărilor de restaurare ce urmează a fi achiziţionate se vor descrie în mod clar şi detaliat pentru toate categoriile de lucrări prevăzute în proiectul tehnic."  Contestatorul subliniază faptul că, extrase din documentaţia de atribuire - Proiectul Tehnic de execuţie (Anexă la Caietul de Sarcini și parte integrantă din documentaţia de atribuire publicată prin Anunţul de participare [SCN1066960]) dovedesc că dotările erau parte din Documentaţia de Atribuire: În documentaţia de atribuire (PT și DE Anexe la caietul de sarcini) sunt cuprinse, după cum se arată, Fişele Tehnice ale mobilierului (dotările), calificate de documentaţia de atribuire ca fiind „Utilaj, echipament tehnologic", în continuare fiind redate, extrase cu Formularul 5 din PT/DE (fişier 04_Fişe Tehnice din documentaţia de atribuire): Fişa tehnică nr. 1, nr. 2, nr. 6, nr. 10, precum și PTh +DDE Planuri mobilare, documentația de atribuire, Fișier 02 Planșe Arhitecturale: Pg. 124, pg. 125, pg. 126, pg. 127, pg. 128, pg. 129, pg. 130, pg. 131, pg. 132. În concluzie, contestatorul consideră fals motivul invocat de autoritatea, pătrivit căruia dotările (mobilierul necesar pentru executarea celei de-a 2-a componente a obiectului contractului – valorificarea muzeului – nu erau parte din documentația de atribuire. 10

Așadar, contestatorul susține, nu numai că acestea erau parte din documentație, prevăzându-se expres în Fișele tehnice (potrivit extraselor prezentate mai sus) aferente dotărilor care sunt specificațiile tehnice pe care candidații trebuie să le dovedească, dar mai mult de atât, dotările erau parte și din Planurile Arhitecturale aferente Amenajării obiectivului cultural (potrivit extraselor din Documentația de atribuire prezentate mai sus), în condiţiile în care amenajarea este una dintre activităţile obligatorii ce intră în obiectul contractului (în caz contrar neavând cum să se efectueze componenta de „valorificare a colecţiilor muzeului", parte din Contractul licitat - „Lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor muzeului naţional de antichităţi - Secţiunea II.1.1. din Anunţul de participare). Astfel, contestatorul precizează că, a ofertat dotările în Propunerea Tehnică (nu în Propunerea Financiară - cum greşit a concluzionat autoritatea), în acord cu Documentaţia Tehnică de Atribuire prezentată mai sus. Mai mult, se arată că, potrivit Ghidului Comisiei Europene în materia achiziţiilor publice: „Scopul caietului de sarcini este de a furniza posibililor furnizori o descriere clară, exactă şi completă a nevoilor AC și, astfel, de a le permite să propună o soluţie care să satisfacă respectivele nevoi"(Comisia Europeană, Achiziții publice. Ghid orientativ pentru responsabili, 2015, p.80). În licitaţia în cauză, caietul de sarcini a îndeplinit, după cum se arată, scopul expus de Ghidul Comisiei Europene prin prisma proiectului tehnic anexat integral la caietul de sarcini, arătând că, în concret, ceea ce s-a licitat a fost executare completă şi conformă a proiectului tehnic, în integralitatea sa. În continuare, sunt prezentate extrase din Propunerea Tehnică a ,,, care dovedesc că dotările au fost incluse în Propunerea Tehnică, în acord cu cerinţele Documentaţiei de Atribuire: „Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar şi detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme"(caiet de sarcini, fila 6), respectiv Fila 301, 313, 318319 din Propunerea tehnică. Totodată, contestatorul precizează că, la Fila 3 - Propunere Tehnică („Obiectul contractului"), s-a prevăzut: „Realizarea proiectului va conduce la obţinerea următoarelor rezultate: > un obiectiv cultural, turistic va fi consolidat, restaurat, amenajat şi redat tuturor iubitorilor de istorie, cultură, divertisment, expoziţional ş.a., într-o formă apropiată de cea originară, > obiectivul restaurat va fi dotat cu facilităţi moderne şi va permite organizarea pe toată perioada unui an a nenumărate activităţi, mulţi dintre turişti dorind să fie prezenţi în monumentul restaurat, doar pentru a admira monumentul după refacerea imaginii şi după amenajare, astfel cum acest lucru a fost posibil şi la alte obiective; 11

> dezvoltarea unui nou concept de interactivitate în care vizitatorii, turiştii se uită, ating şi explorează istoria, arta şi acţiunea într- o armonie desăvârşită cu divertismentul; > dotarea obiectivului cu echipamente moderne care să vină în întâmpinarea nevoii turiştilor de a afla mai multe detalii despre obiectivul turistic, dar şi pentru petrecerea timpului liber la un standard special şi de clasă. Prin implementarea proiectului bunurile şi serviciile oferite dezvoltă semnificativ accesul în clădirea restaurată fiind posibil pentru orice categorie de vizitator interesat de valoarea şi frumuseţea monumentului istoric, oferta obiectivului restaurat făcând faţă cu succes cererii de bunuri şi servicii în contextul unei societăţi doritoare de petrecerea timpului liber în mod plăcut." Concluzionând, contestatorul arată că, în Propunerea Tehnică a ofertat: - Executarea componentei de „valorificare" din obiectul contractului, înţelegând, la fel cum explică şi Ministerul Culturii (Anexa 2) şi cum reiese din Caietul de Sarcini, Fişa de Date, Anunţ de participare, PTh că scopul final al investiţiei este valorificarea muzeului, prin dotarea imobilului, după restaurare, cu dotările/facilităţile necesare pentru expunerea colecţiilor de artă (fila 3 Propunere Tehnică); -Executarea activităţilor aferente dotărilor cuprinse în Caietul de Sarcini şi în Proiectul Tehnic anexat Caietului de Sarcini (Fişe Tehnice şi Planuri de Arhitectură); - Alocarea dotărilor în Graficul de Execuţie a contractului; - Resursele umane necesare pentru implementarea activităţilor de dotare: (i) RTE - Responsabilul Tehnic de Execuţie (potrivit pct. 11.2.4. Fişa de Date, pg. 2); (ii) CQ. - Responsabil pentru asigurarea Controlului Calităţii (potrivit pct. 11.2.4. Fişa de Date, pg. 2). - Resursele materiale alocate pentru activităţile de dotări, cu informarea exactă că acestea sunt cuprinse şi în oferta financiară. Așadar, contestatorul subliniază că, comisia de evaluare/autoritatea contractantă a stabilit caracterul conform al propunerii sale tehnice (care cuprindea dotările în acord cu documentaţia de atribuire) şi a declarat propunerea tehnică ca fiind admisibilă. De asemeanea, contestatorul arată, astfel cum s-a consemnat în Raportului procedurii nr. (pag. 2, pct. 2.2.2: „Evaluarea Propunerilor Tehnice"), propunerea sa tehnică, care oferta dotările, astfel cum solicita PT-ul, caietul de sarcini, fişa de date şi anunţul de participare (care cuprinde componenta de „valorificare" ca obiect al achiziţiei/ contractului), a fost declarată admisibilă, astfel: „în urma evaluării propunerilor tehnice şi pe baza informaţiilor prezentate de către ofertant, implicit a răspunsurilor la solicitările de clarificări comisia de evaluare a concluzionat faptul că propunerile tehnice depuse de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L, S.C. ......... S.R.L. şi Asocierea ,,, şi S.A., subcontractanţii S.C. ,,,S.R.L. şi ,,, S.R.L. sunt elaborate în conformitate 12

cu solicitările autorităţii contractante, aceastea fiind admisibile din punct de vedere tehnic. Rezultatul evaluării propunerii tehnice se regăseşte în Procesul verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi cu factorii de evaluare nr. 1732/ din data de 20.07.2020, care este parte a dosarului achiziţiei”. Cu privire la Procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini (nr. 1732/20.07.202), contestatorul menţioneză că nu cunoaşte conţinutul acestuia, fiindcă, astfel cum a arătat mai sus, autoritatea contractantă i-a refuzat accesul la studierea actelor întocmite de comisia de evaluare, cu argumentul că va avea acces la acestea după ce semnează contractul cu ofertantul câştigător, adică după ce expiră termenul în care subscrisa îşi poate exercita dreptul legal de a sesiza forul de control de legalitate (CNSC). Contestatorul afirmă cu certitudine faptul că nu a primit nicio solicitare de clarificări pe tema ofertării dotărilor în propunerea tehnică, iar stabilirea admisibilităţii propunerii tehnice confirmă că dotările erau parte din documentaţia de atribuire și că, în mod legal şi corect, le-a inclus în propunerea tehnică. În caz contrar, contestatorul susține că, dacă dotările nu trebuiau ofertate în propunerea tehnică, atunci propunerea sa ar fi trebuit respinsă ca neconformă/inadmisibilă. De asemenea, contestatorul consideră ca fiind relevant, și faptul că, toţi cei 3 candidaţi înscrişi în procedură au ofertat dotările în propunerile lor tehnice, fapt observat la studierea dosarului achiziţiei făcută în data de 03.09.2020, arătând că, la acest moment nu poate să indice cu exactitate documentul/filele în care erau cuprinse dotările de către ceilalţi candidaţi, deoarece nu i s-a prezentat un dosar al achiziţiei îndosariat pe volume, cu file numerotate, cu opis etc., ci i s-au adus calupuri de printuri nenumerotate, iar atunci când constata lipsa anumitor documente (de ex. DUAE aferent unui ofertant), un reprezentant al autorităţii î-i mai aducea un calup de documente nenumerotate, neîndosariate. Tot cu privire la DUAE, contestatorul menţionează că autoritatea nu i-a pus la dispoziţie şi documentele doveditoare ale informaţiilor din DUAE, deşi în raportul procedurii se menţionează că acestea au fost depuse. Contestatorul arată că, ulterior datei la care va avea acces la studierea neîngrădită a dosarului achiziţiei la sediul CNSC, va detalia şi indica cu exactitate unde în propunerile tehnice ale celorlalţi candidaţi sunt ofertate dotările. Astfel, la momentul dat, acesta poate afirma cu exactitate doar că în cazul candidatului câştigător dotările erau cuprinse în Graficul Fizic de Execuţie ataşat la Răspunsul la Solicitarea de clarificări nr. 3695/09.07.2020, unde dotările erau ofertate a fi executate în săptămânile L 30-31 + L 44-48 (pentru CI); L 8 (pentru C2) și L48 (pentru C3). Cu privire la efectul juridic al declarării propunerii Tehnice ca admisibile/conforme: dotările nu mai pot fi calificate în evaluarea 13

propunerii financiare ca fiind lucrări suplimentare („care nu fac parte din documentaţia de atribuire"- pg. 3 Raportul procedurii, contestatorul precizează următoarele: În primul rând, contestatorul învederează că din extrasele de mai sus arătate aferente Documentaţiei de atribuire rezultă că dotările erau parte din documentație şi că este falsă afirmaţia autorităţii, potrivit căreia dotările nu făceau parte din Documentaţia de atribuire. În al doilea rând, contestatorul, ca de altfel toți cei 3 candidaţi, au înțeles că e obligatoriu să cuprindă dotările în Propunerea tehnică. În al treilea rând, contestatorul subliniază faptul că, Propunerea tehnică, care cuprindea dotările, a fost declarată conformă/admisibilă. Așadar, contestatorul susține că, cele trei elemente de fapt, sistematizate mai sus, în urma detalierii lor în secţiunile anterioare, atrag incidenţa art. 215 alin. 5 din Legea nr. 98/2016 coroborat cu art. 137 HG nr. 395/2016, potrivit cărora: „(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a)nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;" Aplicarea per a contrario a prevederilor art. 137 alin. 3 din HG 395/2016 produce, după cum susține contestatorul, următoarea consecinţă juridică: dacă Propunerea Tehnică a fost considerată conformă, atunci s-a stabilit printr-un act administrativ (Procesul Verbal de evaluare tehnică) că Propunerea sa tehnică „satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini". Cum dotările erau cuprinse şi în caietul de sarcini şi în Propunerea Tehnică, contestatorul consideră că decizia autorităţii formalizată în Procesul Verbal de evaluare tehnică este una corectă, iar ca implicaţii juridice, reprezintă, în opinia sa, o confirmare a unei realităţi demonstrabile cu documentaţia de atribuire - dotările erau parte din proiect şi sunt lucrările aferente componentei de „valorificare a muzeului" din obiectul contractului. Prin urmare, contestatorul susține că, stabilind caracterul conform al celor 3 Propuneri tehnice, în condiţiile în care toate 3 ofertau dotările, autoritatea contractantă a confirmat că dotările sunt incluse în documentaţia de atribuire şi că dotările nu reprezintă lucrări/operaţiuni suplimentare, aşa cum în mod fals a susţinut la faza evaluarii propunerii financiare a ofertei sale. Așadar, contestatorul arată că, dacă dotările nu erau cuprinse în documentaţia de atribuire, iar ofertarea lor ar fi generat inadmisibilitatea ofertelor care propuneau aceste lucrări, atunci toate cele 3 Propuneri tehnice ale celor 3 candidaţi ar fi trebuit declarate neconforme/ inadmisibile, întrucât toţi candidaţii au ofertat dotările. În susținere, se invocă Decizia nr. 66/2018 a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că: „autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are 14

posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară." Astfel, odată ce un aspect a fost verificat şi consemnat de autoritatea contractantă într-un act administrativ, în raport de Decizia ICCJ nr. 66/2018, rezultă că autoritatea nu mai poate reveni asupra propriei decizii, consemnate într-un act emanat de la aceasta (Procesul verbal nr. 1732/20.07.2020 de evaluare tehnică). Prin urmare, după ce prin Procesul Verbal nr. 1732/20.07.2020 autoritatea contractantă a stabilit că Propunerea Tehnică, care oferta dotările, este conformă Documentaţiei de atribuire, atunci autoritatea nu mai poate reveni asupra deciziei sale şi să stabilească la evaluarea financiară că Oferta sa nu este conformă documentaţiei de atribuire fiindcă conţine cotaţia financiară a dotărilor deja validate ca făcând parte din proiect/din documentaţia de atribuire. Așadar, contestatorul arată că, dacă dotările sunt lucrări suplimentare faţă de documentaţie, astfel cum a susţinut autoritatea contractantă pentru a elimina oferta sa financiară, atunci această natură trebuia stabilită la evaluarea tehnică, fiindcă Propunerea Tehnică este cea care cuprinde activităţile/lucrările ce urmează a face parte din contractul de achiziţie publică. Propunerea financiară are ca scop, după cum se arată, cotarea pecuniară a lucrărilor/activităţilor cuprinse deja în Propunerea tehnică, și nu are scopul de a delimita activităţile tehnice ale contractului, aspect reglementat expres de art. 133 alin. 3 HG nr. 395/2016: „Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, respectiv să fie corelată cu elementele propunerii tehnice pentru a evita executarea defectuoasă a contractului, să nu se afle în situaţia prevăzută la art. 210 din Lege sau să nu reprezinte o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice." De asemenea, contestatorul apreciază ca fiind aplicabil în contextul dat şi art. 137: „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi neconforme. (2) în condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;" În concluzie, contestatorul arată că, dacă nu ar fi prezentat în Propunerea financiară cotaţia dotărilor, atunci oferta sa ar fi fost inadmisibilă, în temeiul art. 133 şi art. 137, fiindcă nu ar fi fost corelată cu Propunerea tehnică, care cuprindea dotările, în acord cu documentaţia de atribuire, Propunere Tehnică declarată conformă/admisibilă de autoritatea contractantă prin Procesul verbal nr. 1732/20.07.2020. Pentru toate motive anterior prezentate, contestatorul apreciază că se impune anularea raportului final al procedurii, anularea Procesului 15

verbal de evaluare a Ofertelor financiare şi reevaluare Ofertei sale, cu consecinţa declarării acesteia ca fiind conformă/admisibilă. V. Incidenţa anunţului din 04.05.2020 de modificare a Formularului 4 (parte a propunerii financiare) 1. Contestatorul arată că, conţinutul anunţului publicat în SEAP la 04.05.2020 Astfel, anunţul din 04.05.2020 are următorul conţinut: „Achizitorul s-a autosesizat cu privire la existenţa unei erori materiale în documentaţia tehnică, respectiv Formularul 4 Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, transmisă prin intermediul SEAP. În acest sens se va proceda la reîncărcarea Formularului 4, modificare constând în făptul că în prezenta procedură operatorii economici NU vor oferta dotările. Drept urmare, la ofertare, veti lua în considerare F4 transmis prin intermediul prezentei clarificări." 2. De asemenea, se arată că, anunțul publicat în SEAP la data de 04.05.2020 modifică obiectul achiziției publicat în anunțul de participare. Astfel, se învederează faptul că, potrivit unei adrese oficiale a Ministerului Culturii (Anexa 2), scopul acestei investiții și implicit obiectul (obligația de rezultat) contractului licitat prin procedura în cauză constă în componența 2 a contratului „Valorificare”. Mai mult, contestatorul menționează că, potrivit anunțului de participare, fișei de date, caietului de sarcini, Proiectului tehnic de execuție licitat ca anexă la caietul de sarcini, contractul licitat are 2 componente: 1) Conservare-restaurare; 2) valorificare. Așadar, ce anume intră în componenta contractuală de „valorificare a colecţiilor muzeului" este explicat, susține contestatorul, de Ministerul Culturii într-o adresă oficială, unde arată clar că valorificarea se face prin dotarea imobilului monument istoric cu spatii expozitionale „unde vor fi expuse cele mai valoroase piese ale colecţiilor deţinute de Muzeul Naţional de Antichităţi”: „Proiectul prevede operaţiuni de conservare-restaurare şi punere în valoare a imobilului monument istoric din Str. Henri Coandă nr. 11 fiind vizat corpul principal, cel secundar şi împrejmuirea. Pentru Corpul principal (C1) se propune realizarea unor spaţii expoziţionale (permanente şi temporare), a unor săli de conferinţe şi seminare, precum şi organizarea unor birouri destinate angajaţilor Institutului de Arheologie «,,,». La nivelul subsolului este amenajată expoziţia permanentă (cu accent pe perioadele pre şi protoistorice, greco-romană, post romană) şi un spaţiu pentru cercetarea pieselor numismatice. Acestora li se adaugă depozitări şi încăperi tehnice necesare funcţionării construcţiei. În cea mai mare parte a suprafeţei parterului sunt propuse spații expozitionale, unde vor fi expuse cele mai valoroase piese ale colecţiilor deţinute de muzeul National de Antichităţi. 16

La etaj sunt amenajate două săli pentru cursuri (cu oficii şi spaţii de depozitare), expoziţii şi seminare, dar şi spaţiile destinate personalului administrativ. Podul este destinat expoziţiilor cu caracter temporar, legătura cu celelalte niveluri ale casei fiind făcută prin scara actuală, cea nou propusă şi printr-un lift orientat spre curtea interioară. Numărul mare de exponate impune extinderea suprafeţei expoziţionale către zona de vest (spre curte). Astfel se propune realizarea unui subsol, în legătură cu vechiul subsol, unde să poată fie expuse cele mai valoroase piese ale lapidariului. Suprafaţa utilă a acestuia fiind de 200 mp. Corpul secundar (C2) este destinat bibliotecii, spații generos desfăşurate pe două niveluri, cu acces liber la raft, birourilor angajaţilor Institutului „,,," şi funcţiunilor anexă. Biblioteca ocupă zona estică a construcţiei, fiind în legătură cu un spaţiu exterior amenajat." În concluzie, contestatorul susține că dotările (mobilierul necesar pentru amenajarea spatiilor expoziţionale) reprezintă singurele elemente/activităţi/bunuri care intră în componenta de valorificare a colecţiilor, licitată în obiectul contractului şi cuprinsă în mod expres şi detaliat în documentaţia de atribuire (PTH + DDE) anexă la caietul de sarcini. De altfel, contestatorul precizează că acesta este scopul social al investiţiei - finalitatea investiţiei - de a reda monumental istoric şi cele mai valoaroase piese ale colecţiilor muzeului către publicul larg, astfel cum a ofertat şi în Propunerea Tehnică (pag. 3 - Obiectul contractului). Practic, eliminarea dotărilor blochează, în opinia contestatorului, atingerea scopului social final pentru care s-a aprobat această investiţie (astfel cum confirmă Ministerul Culturii). Așadar, contestatorul apreciază că, deturnarea acestei investiţii substanţiale de la finalitatea sa socială/publică nu are nici-o justificare, în condiţiile în care candidaţi precum subscrisa puteau oferta, şi chiar au ofertat, toate componentele investiţiei/contractului, cu încadrarea în valoarea estimate a procedurii (17.355.945 Lei), ba chiar oferta sa asigură realizarea integrală a investiţiei şi redarea muzeului către publicul larg pentru o valoare de 16,9 mii Lei. Astfel, contestatorul subliniază faptul că, ambele componente ale contractului și implicit scopul pentru care s-a aprobat investiţia se puteau pune în operă cu o economie de 300.000 lei. Pentru motivele arătate, contestatorul apreciază că, cu atât mai mult nu are nici-o justificare abordarea ilegală a autorităţii de a deturna investiţia de la finalitatea sa, atât juridică (modificarea ilegală a obiectului contractului licitat - fără publicarea unei erate potrivit art. 55 HG nr. 395/2016), cât și economică (au fost depuse oferte financiare sub valoare estimată) şi socială (dezideratul social al redării pieselor de colecţie către accesul publicului prin amenajarea spaţiilor expoziţionale și amenajarea de săli de conferinţe). 17

Pe de altă parte, contestatorul apreciază că această irosire a fondurilor publice se înscrie în tipicul multor investiţii publice administrate nociv în România, în care autostrăzile se termină în câmp fiindcă nu se mai execută şi conexiunile la arterele rutiere. La fel și această investiţie, contestatorul consideră că, se termină nicăieri, fiindcă finalitatea investiţiei (parte din obiectul contractului licitat) este înlăturată printr-o absurdă „autosesizare" a autorităţii, deşi ofertele depuse arată clar că investiţia, în integralitatea sa (cu atingerea scopului social pentru care a fost aprobată) se putea realiza, chiar mai ieftin decât fondurile alocate (valoarea estimată). În realitate, contestatorul susține că, „prin acest subterfugiu ilicit făcut de autoritate i s-a permis unui candidat să participe cu un preț de dumping şi să fie sigur că va câştiga licitaţia.” De altfel, contestatorul arată că, nu poate considera că este o coincidenţă faptul că ofertantul câştigător este singurul din cei 3 candidaţi care a ofertat dotările în Propunerea tehnică, dar nu le-a inclus şi în Propunerea financiară. Tot prin subterfugiu „autosesizării" autorităţii cu privire la eliminarea dotărilor doar din modul de prezentare a Propunerii financiară (dar menţinute ca obligatorii în prezentarea Propunerii tehnice), contestatorul subliniază faptul că, i s-a asigurat ofertantului „apropiat de autoritate" (şi câştigător al licitaţiei) „şansa" ca preţul său de dumping să nu intre sub incidenţa art. 136 din HG nr. 395/2016, adică să fie neobişnuit de scăzut prin raportare la preţurile pieţei deşi a ofertat un preț mai mic cu 18% decât valoarea estimată, iar din Propunerea sa financiară, pe lângă lipsa cotării dotărilor (ofertate prin Propunerea tehnică), lipseşte și Lista cu cotațiile pentru consumul de ore și funcţionarea utilajelor prevăzute în devizele de lucrări și în documentaţia de atribuire (Formular C8 - care potrivit art. IV.4.2 din Fişa de date trebuia să ducă la descalificarea acestui candidat). 3. Contestatorul arată că anunţul din 04.05.2020 modifică elementele care au stat la baza determinării valorii estimate a achiziţiei. În mod greşit, autoritatea contractantă a susţinut în anunţul din 04.05.2020 că operează doar o corectare a unei erori materiale, în opinia contestatorului, dotările nefiind menţionate eronat în Formularul 4. Astfel, contestatorul învederează că Dotările erau cuprinse ca activităţi obligatorii în obiectul investiţiei, în obiectul de valorificare din contract şi în Fişe Tehnice şi Planuri Arhitecturale din documentaţia de atribuire. Mai mult, contestatorul arată că, chiar şi noul Formular încărcat de autoritate în SEAP (după ce s-a autosesizat asupra faptului că din eroare vechiul Formular cuprindea Dotările) are titlul: „Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente, INCLUSIV DOTĂRI". Prin urmare, contestatorul consideră că prin acest demers de eliminare a dotărilor din Propunerile financiare ale candidaţilor „se face de 18

fapt o modificare a obiectului investiţiei şi implicit a tuturor elementelor luate în calcul atunci când s-a redactat documentaţia de atribuire.” Exemplificând, se arată că, în situația în care dotările nu ar fi fost luate în calcul la stabilirea valorii estimate a licitaţiei, atunci valoarea estimată ar fi fost considerabil mai mică, iar condiţiile de calificare privind experienţa similară ar fi prevăzut un cuantum total al contractelor anterior executate mai mic, ceea ce ar fi deschis piaţa concurenţială şi către alţi candidaţi doritori să se înscrie în procedură. De asemenea, se arată că, dacă dotările nu trebuiau să intre în obiectul contratului, atunci ar fi trebuit să fie eliminate şi din Fişe Tehnice + Planuri aferente PT-ului licitat, nu doar din Formularul la Propunerea financiară, care are rolul de a centraliza prețurile activităţilor ofertate în Propunerea tehnică, pentru a se respecta exigenţele art. 133 şi art. 137 din HG nr. 395/2016. 4. Contestatorul susține că anunţul din 04.05.2020 împiedică cotarea DOTĂRILOR în Propunerea Financiară, dar în acelaşi timp menţine obligaţia ofertării DOTĂRILOR în propunerea tehnică. Contrar susţinerilor autorităţii contractante din raportul final al procedurii, contestatotul subliniază faptul că anunţul din 04.05.2020 modifică numai Formularul 4 (parte din modul de prezentare a Propunerilor financiare - potrivit cap. IV.4.2, Fişa de date). Cu privire la modul de prezentare a Propunerii Tehnice, contestatorul menționează faptul că, chiar şi după publicarea anunţului din 04.05.2020, au rămas pe deplin aplicabile prevederile Fişei de date, caietului de sarcini, PT-ului şi Anunţului de participare, care stabilesc că o Propunere Tehnică care nu cuprinde toate activităţile/lucrările/cantităţile din PTva fi descalificată ca neconformă. Prin urmare, contestatorul susține că anunţul din 04.05.2020, plasează candidaţii într-o ipoteză total ingrată, generând practic un blocaj major în depunerea unor Propuneri Tehnice care să fie corelate cu Propunerea Financiară. Așadar, anunţul menţinea obligaţia de a oferta DOTĂRILE în Propunerea Tehnică, dar impunea interdicţia de a le cota în Propunerea Financiară, ceea ce, în opinia contestatorului, făcea imposibil respectarea art. 133 și art. 137 din Hg nr. 395/2016 - corelarea activităţilor ofertate în Propunerea Tehnică cu cotaţiile de preţuri ofertate în Propunerea Financiară. 5. Cu privire la încălcarea obligaţiei autorităţii publice de a publica un anunţ de tip erată atunci când aduce modificări substanţiale documentaţiei de atribuire, contestatorul arată că, conform art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016: „în cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja existente în acesta, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare." 19

În fapt, contestatorul precizează că autoritatea contractantă a modificat în mod nelegal obiectul contractului licitat în procedură, utilizând un mijloc nelegal - anunţul publicat în SICAP la data de 04.05.2020 - pentru a aduce modificări substanţiale asupra obiectului investiţiei. Astfel, contestatorul menționează faptul că, aşa cum a argumentat mai sus, excluderea DOTĂRILOR din categoriile de lucrări permise a fi ofertate a echivalat cu excluderea componentei de VALORIFICARE din cadrul obiectului investiţiei. Mai mult, contestatorul susține că o asemenea modificare nu putea avea loc, în mod legal, pe calea unui simplu anunţ publicat de autoritate în SICAP, ci trebuia să fie făcută printr-o erată, în condiţiile stabilite de art. 55 din HG nr. 395/2016. Contestatorul apreciază că, raţiunea instituirii unei obligaţii pentru autoritate de a publica o erată atunci când aduce modificări substanţiale asupra documentaţiei de atribuire se întemeiază pe principiile egalităţii de tratament şi al transparenţei. În sensul dat, contestatorul apreciază ca fiind relevante următoarele considerente jurisprudenţiale: „Prin nepublicarea unei erate cu privire la modificările aduse cerinţelor iniţial prevăzute în Anunţul de participare, autoritatea contractantă a favorizat operatorii economici cu sediul în România, în detrimentul operatorilor economici cu sediul în alte state, iar pe de altă parte, a lezat dreptul acelor operatori economici interesaţi pentru depunerea propriilor oferte la procedura de achiziţie publică, de a fi informaţi, asupra modificărilor intervenite în cadrul procedurii de achiziţie publică." „Principiul egalităţii de tratament între ofertanţi, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurenţe corecte şi efective între întreprinderile participante la o procedură de achiziţie publică, impune ca toţi ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în elaborarea ofertelor lor şi presupune, prin urmare, ca acestea să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. (...) Principiul egalităţii de tratament şi cel al nediscriminării implică o obligaţie de transparenţă care constă în garantarea, în favoarea oricărui eventual ofertant, a unui grad de publicitate adecvat care permite deschiderea contractului pentru concurenţă. Obligaţia de transparenţă implică faptul că o întreprindere situată pe teritoriul unui alt stat membru poate avea acces la informaţiile adecvate referitoare la contract înainte de atribuirea acestuia, astfel încât, dacă o doreşte, această întreprindere să-şi poată manifesta interesul pentru obţinerea acestui contract. Or, prin nepublicarea unei erate cu privire la modificări le analizate la pct. 6.1. al prezentei hotărâri , au fost favorizaţi operatorii economici cu sediul în România, în detrimentul operatorilor economici străini care îşi au sediul în alte state, generând o situaţie în care operatorii economici interesaţi de depunerea unei oferte în cadrul procedurii de achiziţie sunt afectaţi în ceea ce priveşte dreptul lor de a fi informaţi, despre modificările care au loc în cadrul procedurii de atribuire în timp util. De 20

asemenea, prin modalitatea în care au fost trataţi diferit ofertanţi cu privire la care autoritatea contractantă a observat lipsa unor înscrisuri pe care le-a considerat necesare, s-a încălcat acelaşi principiu". Așadar, contestatorul susține că procedura în cauză a fost viciată prin nepublicarea unei erate cu privire la modificarea adusă categoriei de lucrări DOTĂRI, prin faptul că dreptul operatorilor economici interesaţi de a depune oferte în cauză a fost lezat, deoarece aceştia nu au avut acces la anunţul prin care autoritatea a opera respectiva modificare asupra documentaţiei de atribuire. Aşadar, contestatorul consideră că autoritatea nu a asigurat un grad de transparenţă şi publicitate adecvat, care să permită deschiderea contractului pentru o concurenţă reală, efectivă. Mai mult decât atât, contestatorul apreciază că viciile aferente anunţului din 04.05.2020 sunt şi mai clare atunci când privesc procedura în ansamblul ei. Astfel, contestatorul învederează faptul că, se poate observa că autoritatea a procedat în mod legal atunci când, la data de 11.05.2020, a publicat o erată, prin care se modificau dispoziţiile din documentaţia de atribuire cu privire la ajustarea preţului prin actualizare, conform art. 164 din HG nr. 395/2016. În această situaţie, similară cu cea din 04.05.2020, în sensul în care a avut loc o modificare a documentaţiei de atribuire, autoritatea a procedat cu respectarea dispoziţiilor legale, publicând o erată. Or, contestatorul susține că este greu de înţeles de ce autoritatea a aplicat dispoziţiile legale în momentul modificării din 11.05.2020, dar a ales să încalce aceleaşi dispoziţii atunci când a modificat obiectul investiţiei prin anunţul din 04.05.2020. Mai mult, contestatorul considerăm că această lipsă de consecvenţă a autorităţii contractante cu privire la aplicarea prevederilor referitoare la obligaţia de a publica un anunţ de tip erată demonstrează că modificarea operată prin anunţul din 04.05.2020 cu privire la DOTĂRI a fost nelegală, a condus la denaturarea competiţiei şi la înfrângerea principiilor transparenţei şi a tratamentului egal. 6. În subsidiar, contestatatorul consideră că „remediul” este cel al anulării procedurii, întrucât, dacă anunţul din 04.05.2020 produce efecte juridice, atunci este imposibil de dispus, măsuri de remediere. Contestatorul precizează că, dacă anunţul din 04.05.2020 produce efecte juridice, va subzista necorelarea obligaţiei candidaţilor de a oferta Dotări în Propunerea Tehnică, cu interdicţia de a cota Dotările în Propunerea financiară, astfel, comisia de evaluare fiind în imposibilitatea de a verifica oferte concurente. Mai mult, contestatorul consideră, în contextul în care a stabilit admisibilitatea tuturor celor 3 Propuneri Tehnice depuse în procedură, că comisia de evaluare este în imposibilitate de a compara Propunerile Financiare, deoarece 2 ofertanţi cotează preţul tuturor activităţilor ofertate în Propunerea Tehnică admisă, în timp ce un candidat nu cotează preţul tuturor activităţilor ofertate în Propunerea Tehnică. 21

Practic, contestatorul susține că evaluarea nu mai are nicio logică şi nicio aderenţă la scopul pentru care legislaţia achiziţiilor publice reglementează principiul egalităţii de tratament şi obligaţia verificării modului în care Propunerea Tehnică este corelată cu Propunerea Financiară - art. 137 alin. 3 lit. d) HG nr. 395/2016: „propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;". De asemenea, contestatorul precizează că, consecinţa directă pe care a avut-o nepublicarea unei erate cu privire la modificarea din 04.05.2020 a constat în faptul că participanţii implicaţi în procedură au fost privaţi de dreptul de a dispune de aceleaşi şanse în elaborarea ofertelor lor şi de a fi supuşi aceloraşi condiţii de calificare. Așadar, contestatorul consideră că prin conduita lipsită de transparenţă a autorităţii contractante, s-a încălcat în mod flagrant principiul egalităţii de tratament, deoarece ofertanţii au fost puşi în situaţia în care să nu aibă reprezentarea clară a limitelor în care ofertelor lor urmau a fi evaluate şi, mai mult, au fost puşi în imposibilitatea de a-şi corela propunerea tehnică cu propunerea financiară. Astfel, prin interzicerea de a oferta în propunerea financiară o categorie de lucrări ce era obligatoriu să facă în continuare parte din propunerea tehnică, contestatorul arată că, ofertanţii au fost puşi într-o situaţie ingrată - ori respectă modificarea efectuată într-o modalitate nelegală a documentaţiei de atribuire, având şansa de a-şi vedea oferta financiară declarată admisibilă, ori nu respectă acea modificare, cu consecinţa de a-şi vedea oferta declarată neconformă Propunerea Tehnică. În fapt, contestatorul învederează că, chiar acest lucru s-a întâmplat: unicul ofertant a cărui propunere financiară a fost declarată admisibilă - ,,,-,,, - nu a inclus dotările în propunerea financiară (dar le-a ofertat în propunerea sa tehnică), iar ceilalţi doi candidaţi, dintre care şi societatea sa, au respectat prevederile documentaţiei tehnice (fapt confirmat prin declararea ca admisibile a propunerilor tehnice), cu consecinţa declarării propunerilor financiare drept neconforme. Contestatorul subliniază faptul că, problema constă în faptul că modificarea realizată pe calea anunţului din 04.05.2020 a condus la situaţia în care autoritatea, la momentul evaluării propunerilor financiare, nu mai putea evalua oferte comparabile, având în vedere că 2 din cei 3 ofertanţi au prevăzut în Propunerile Financiare Dotările, în timp ce 1 candidat nu a cotat Dotările în Propunerea Financiară, cu toate că toţi cei 3 candidaţi au ofertat Dotările în Propunerea Tehnică. Astfel, contestatorul învederează faptul că, la momentul evaluării propunerii tehnice (20.07.2020) autoritatea contractantă a confirmat că propunerile tehnice ale tuturor celor 3 ofertanţi, CARE CUPRINDEAU INCLUSIV DOTĂRILE, au fost admisibile. Mai mult, contestatorul susține 22

că, prin această confirmare a autorităţii contractante, coroborată cu anunţul din 04.05.2020, s-a ajuns în situaţia imposibilităţii corelării dintre propunerea tehnică şi propunerea financiară. În sensul dat, se arată că, la momentul evaluării propunerilor financiare (02.09.2020), autoritatea a comparat 3 oferte financiare, dintre care 2 (,,, şi ,,,) aveau cotate dotările confirmate de autoritate în evaluarea propunerii tehnice, iar o ofertă (,,,) nu avea cotate respectivele dotări. În urma unei comparaţii care nu a pornit de la aceleaşi repere, autoritatea a decis că oferta ,,, este singura admisibilă, fapt care, în opinia contestatorului, încalcă în mod flagrant principiul tratamentului egal. Așadar, contestatorul susține că, remediul care poate corecta cadrul nelegal în care se află procedura de atribuire în acest moment îl reprezintă anularea procedurii, pentru motivele indicate la art. 212 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016: „(1)Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: b)dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare." Raportat la cele mai sus prezentate, rezultă, susține contestatorul, că, în urma evaluării propunerilor tehnice, au fost declarate admisibile toate cele 3 oferte, aceste 3 oferte admisibile neputând fi, însă, comparate sub aspect financiar, din cauza faptului că soluţiile financiare prezentate în propunerile financiare nu pot fi corelate cu propunerile tehnice, cauza necorelări fiind chiar modificarea documentaţiei de atribuire prin anunţul din 04.05.2020. Pentru motivele arătate, contestatorul consideră că se impune anularea procedurii conform art. 212 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 şi reluarea acesteia în condiţii care să asigure corelarea dintre propunerile tehnice şi cele financiare şi respectarea principiilor tratamentului egal şi al transparenţei. Totodată, contestatorul solicită a se avea în vedere și dispoziţiile art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016: „în cazul admiterii contestaţiei, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire." În opinia contestatorului, „nu ar exista la îndemâna Consiliului măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, deoarece vicierea procedurii prin necorelarea dintre propunerea tehnică şi propunerea financiară cauzată de modificarea prin anunţul din 04.05.2020 face imposibilă salvgardarea procedurii în condiţii optime.” Prin urmare, contestatorul consideră că, în baza argumentelor prezentate, soluţia care ar garanta reaşezarea proiectului într-un cadru de legalitate, ar fi anularea procedurii. 6.1. Anularea procedurii ca remediu necesar pentru a se evita executarea defectuoasă a contractului (art. 133 alin. 3 HG nr. 395/2016) 23

Prin instituirea a două obligaţii antagonice (ofertarea tehnică a dotărilor, dar neofertarea financiară a dotărilor), contestatorul susține că s-a periclitat în mod grav posibilitatea obiectivă de executare conformă a contractului licitat, încălcându-se art. 133 alin. 3 din HG nr. 395/2016: „Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, respectiv să fie corelată cu elementele propunerii tehnice PENTRU A EVITA EXECUTAREA DEFECTUOASĂ A CONTRACTULUI, să nu se afle în situaţia prevăzută la art. 210 din Lege sau să nu reprezinte o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice". Astfel, admiţând situaţia în care ACTIVITĂŢI ASUMATE SPRE EXECUŢIE ÎN PROPUNEREA TEHNICĂ NU SUNT COTATE ÎN PROPUNEREA FINANCIARĂ, se generează, în opinia sa, o executare defectuoasă a contractului licitat. În contractul dat, valoarea DOTĂRILOR este mai mare decât valoarea PROFITULUI, în cazul ofertei contestatoruilui, Dotările valorează 1 Mil Lei, în timp ce Profitul contractual este de 0,7 Mil Lei. Prin urmare, contestatorul subliniază faptul că, candidatul câştigător şi-a asumat că va executa, aparent gratis, activităţi care valorează mai mult decât profitul contractual. Practic, şi-a asumat că va lucra în pierdere, ceea ce este greu de crezut că ar face orice societate comercială dintr-o piaţă concurentială, capitalistă și liberă. Așadar, contestatorul apreciază că, în realitate, în executarea contractului, câştigătorul fie nu va executa deloc activităţile din Propunerea Tehnică (dotările), ceea ce face ca Propunerea sa să fie fictivă, fie le va executa şi va „beneficia de generozitatea autorităţii" prin încheierea unui Act adiţional, prin care să îşi recupereze aceste costuri, precum şi valoarea reală a preţului de dumping (neobişnuit de scăzut) pe care l-a ofertat. De asemenea, contestatorul arată că, deşi ce a prezentat mai sus este o „deducţie" subiectivă a sa, totuși, învederează că această „practică" este larg popularizată în piaţa de achiziţii publice din România, fiind o cauză primordială a eşecului multor investiţii publice. De altfel, contestatorul consideră că doar aşa s-ar explica de ce o investiţie care are ca scop valorificare unui muzeu, prin deschiderea acestuia către public, în cursul licitaţiei deturnează procedura de la scopul declarat şi prins în obiectul contractului. Contestatorul consideră că executarea defectuoasă a contractului şi imposibilitatea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor reiese şi din fila 11 din Caietul de sarcini, unde s-a prevăzut că: „Comisia de recepţie la terminarea lucrărilor are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului, prin corelarea prevederilor acestuia cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare. În funcţie de constatările făcute, achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepţia la terminarea lucrărilor. 24

Contractul nu va fi considerat terminat pană când procesul-verbal de recepţie finală nu va fi semnat de comisia de recepţie. Recepţia finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanţie;” potrivit cărora contractul nu va fi considerat terminat dacă nu sunt îndeplinite toate activităţile care intră în obiectul acestuia. Astfel, contestatorul arată că, obiectul contractului conţine şi componenta de valorificare - „Lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor muzeului naţional de antichităţi - „Cosa ,,," - Secţiunea II.1.1. din Anunţul de participare), iar potrivit documentaţiei de atribuire şi potrivit Adresei Ministerului Culturii (Anexa 2), valorificarea înseamnă exact Dotările în discuţie. Prin urmare, contestatorul susține că, în lipsa executării dotărilor, comisia de recepţie la terminarea lucrărilor nu va putea recepţiona îndeplinirea obiectului contratului/implementarea PTh-ului licitat. De altfel, contestatorul precizează nu are nici un sens eliminarea din investiţie a scopului social pentru care s-a declanşat procedura- valorificarea muzeului, atâta timp cât, acest scop putea fi în mod legal atins prin această licitaţie, în limita valorii estimate în Anunţul de participare. VI. Referitor la motivele pentru care, în opinia contestatorului, oferta candidatului câştigător (ASOCIEREA ,,,-,,,), trebuia respinsă ca neconformă, se învederează următoarele: 1. Contestatorul susține că există neconformităţi cu privire la condiţiile de calificare (DUAE), astfel: 1) Lipsă împuternicire ,,, pentru semnarea ofertei. 2) Garanţia de participare care nu a fost depusă în termen legal, în forma corectă şi nu menţionează data valabilităţii, au fost înregistrate de către autoritate două răspunsuri la aceeaşi solicitare de clarificări în două zile diferite - 03.06.2020, respectiv 04.06.2020. Așadar, contestatorul arată că, din studiul dosarului, a constatat neregularităţi cu privire la constituirea garanţiei de participare a ofertantului ,,,-,,,, în sensul că documentul prezentat de ofertant odată cu depunerea ofertei nu menţiona că garanţia este constituită pe numele candidatului Asociere ,,,-,,,, ci doar în numele societăţii ,,,, ceea ce, în opinia sa, echivalează cu nedepunerea instrumentului de garantare în termenul stabilit de lege şi de documentaţia de atribuire. Totodată, se arată că, garanţia de participare depusă odată cu oferta, nu prevedea o dată a valabilităţii, fapt ce încalcă dispoziţiile art. 36 alin. (2) din HG nr. 395/2016. Mai mult, contestatorul arată că, deși, autoritatea contractantă a constatat aceste lipsuri şi a emis solicitarea de clarificări nr. 2884/02.06.2020, prin care a cerut ofertantului ,,,-,,, să complinească aceste neregularităţi, răspunsul ofertantului ,,,-,,, a fost înregistrat de două ori la sediul autorităţii, o dată la data de 03.06.2020, şi a doua oară la data de 04.06.2020, iar pe 05.06.2020 s-a înregistrat de către 25

autoritate primirea originalului Actului adiţional 1 la poliţa de garanţie de participare. Contestatorul învederează faptul că, garanţia de participare depusă iniţial, odată cu oferta, de către ,,,-,,, nu era un instrument de garantare valabil depus până la data limită de depunere a ofertelor (02.06.2020), în condiţiile art. 36 alin. (4) din HG nr. 395/2016, instrumentul de garantare valabil constituindu-l actul adiţional, ce a fost depus ulterior termenul legal. Or, în condiţiile date, contestatorul consideră că la momentul depunerii ofertelor, ofertantul ,,,-,,, nu a prezentat un instrument de garantare valabil, cu respectarea art. 36 alin. (4) din HG nr. 395/2016, iar complinirea lipsurilor din acest document nu se putea face pe calea solicitării de clarificări, ci, în opinia sa, se impunea respingerea ofertei ca inacceptabilă, în condiţiile art. 137 alin. (1) lit. b) din HG nr. 395/2016. Astfel, contestatorul menționează că, în fișa de date s-a prevăzut expres faptul că: „Dacă oferta este depusă de o asociere formată din doi sau mai mulţi operatori economici garanţia de participare/garantia de buna execuţie se va constitui în numele asocierii" (Cap. VI.3 - fila 8), precum și că: „Necompletarea formularului DUAE, neprezentarea propunerii tehnice, propunerii financiare (criptate) și a documentului care atestă constituirea garanţiei de participare până la data limită de depunere a ofertelor are ca efect declararea ofertei ca inacceptabilă."(cap. IV.4.3, fila 7). Prin urmare, contestatorul consideră că, din corelarea cap. IV.4.3 din fişa de Date, cu cap. VI.3 din Fişa de Date şi art. 34 alin. 4 din HG nr. 395/2016, rezultă că instrumentul de garantare nu a fost depus cel mai târziu la data şi ora-limită de depunere a ofertelor, ceea ce, în opinia sa, trebuia să ducă la declararea ofertei ,,, ca inacceptabilă. 3) Declaraţia de asumare a condiţiilor de mediu, sociale şi cu privire la relaţiile de muncă Contestatorul arată că, din studiul dosarului, a constatat faptul că oferta depusă de ,,,-,,, nu cuprindea declaraţia de asumare a condiţiilor de mediu, sociale şi cu privire la relaţiile de muncă. Cu toate că depunerea Declaraţiei odată cu oferta reprezenta o condiţie de participare, conform cap. III.1.1.a) din Fişa de date, coroborat cu art. 51 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, contestatorul menționează că declaraţia a fost depusă de ofertant abia ulterior depunerii ofertei, neregularitate care nu putea fi rezolvată pe calea solicitării de clarificări, fiind o completare a ofertei şi nicidecum o lămurire/o clarificare a unui document/informaţie deja cuprinsă în oferta depusă. Neprezentarea acestui document reprezintă, în opinia contestatorului, motiv de excludere, conform pct. III.3 din caietul de sarcini, acesta fiind încă un motiv de respingere a ofertei ca inacceptabilă. 26

4) A utilizat specialist comun cu ,,, fără a avea acord de confidenţialitate şi a cerut de la acesta documente confidenţiale ale subscrisei, semnate în nume personal de subscrisa Contestatorul precizează faptul că domnul Alexandru Siminic a fost cooptat atât de societatea sa, cât şi de asocierea ,,,-,,,, în calitate de specialist conservare/restaurare metal. Astfel, contestatorul precizează faptul că, din documentele la care a avut acces, a putut observa că ofertantul ,,,-,,, a furnizat autorităţii contractante, printr-un răspuns la solicitare de clarificări din 25.06.2020, acte ce cuprindeau documente confidenţiale ale subscrisei, solicitate şi primite de către ,,, de la domnul Siminic, prin această conduită ofertantul ,,, demonstrând faptul că a utilizat relaţia sa cu specialistul pentru a denatura concurenţa şi pentru a avea acces la informaţii confidenţiale. 5) Lipsa documentelor doveditoare a informaţiilor prezentate în DUAE de către membrilor asocierii câştigătoare. 6) Cerinţa experienţei similare nu este îndeplinită - prin documentele prezentate nu se face dovada cerinţelor minimale din Fişa de date şi Caietul de sarcini. 7) Valoarea lucrărilor similare dovedite de candidat în acord cu legislaţia achiziţiilor publice şi cu documentaţia de atribuire nu îndeplineşte condiţiile de calificare. 2. Neconformităţi cu privire la Propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,, 1. Contestatorul susține că propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,, nu arată o descriere, conform cerinţelor din Fişa de date şi Caietul de sarcini, a metodologiei de execuţie, ci sunt făcute doar enumerări succinte ale categoriilor de lucrări, în mare, prevăzute în proiect. 2. Documentul intitulat Plan de lucru nu deţine informaţiile minimale solicitate prin documentele licitaţiei. Se arată că, operaţiunile din acel document nu erau descrise în mod detaliat, ci cuprindeau o simplă enumerare a activităţilor, ceea ce, în opinia contestatorului contravine dispoziţiilor pct.IV.4.1„Modul de prezentare a propunerii tehnice ” din fişa de date, punctul 3. 3. încălcarea principiului egalităţii de tratament. Contestatorul arată că, deși oferta sa a fost considerată neconformă pentru faptul că prevedea dotări şi propunerea tehnică a ,,,-,,, cuprindea aceste categorii de lucrări, iar conform graficului fizic de execuţie a lucrărilor, ataşat la răspunsul la clarificarea nr. 3695/09.07.2020, ofertantul a reconfirmat că va executa dotările: - în perioada L30-L31 + L44-L48 va executa dotări la C1 - în perioada L8 va executa dotări la C2 - în perioada L48 va executa dotări la C3 Prin urmare, contestatorul consideră ca fiind clar faptul că dotările erau prevăzute în propunerea tehnică a ,,,-,,,, la fel cum erau prevăzute în propunerea sa tehnică. Însă, încălcând principiul egalităţii de tratament, autoritatea a stabilit că oferta ,,,-,,, este admisibilă, în timp ce 27

oferta contestatorului a fost declarată neconformă, tocmai pentru că oferta dotări. Astfel, contestatorul precizează că, solicitările de clarificări pe care le-a putut vedea (doar cele aferente fazei de evaluare a proiectelor, fiindcă i s-a refuzat accesul la cele aferente fazei de clarificări la documentaţie) nu conţin nicio menţiune cu privire la destinatarul solicitării, nici nu sunt asumate de comisia de evaluare (nu sunt semnate de nimeni), nici nu menţionează sau rezultă că sunt urmarea unei evaluări intermediare a comisiei de evaluare. 5. Nu a făcut dovada existenţei unui program de lucru. Cu toate că, conform pct. IV.1.4 din Caietul de Sarcini, propunerea tehnică trebuie să cuprindă un Program de lucru cu descrierea activităţilor, indicând ordinea şi programarea în timp, contestatorul precizează că un astfel de document nu există în cadrul propunerii tehnice a ,,,-,,,. 6. Procedurile tehnice de execuţie, document obligatoriu în cadrul propunerii tehnice, nu există sub nicio formă pentru niciuna dintre categoriile de lucrări prevăzute în proiect. Deși, conform pct. IV.4.1 „Modul de prezentare a propunerii tehnice” din Fişa de date: „Procedurile tehnice de execuţie, propuse pentru realizarea specifică a lucrărilor de restaurare ce urmează a fi achiziţionate se vor descrie în mod clar si detaliat pentru toate categoriile de lucrări prevăzute în proiectul tehnic", contestatorul menționează că nu sunt prezente astfel de informaţii minimale (obligatorii) în propunerea tehnică a ,,,-,,,. 7. Nu este detaliat modul în care ofertantul şi-a asumat accesul la serviciile specialiştilor sau experţilor şi modul în care aceştia vor interveni în cadrul contractului. Contestatorul arată că, deși potrivit pct. IV.4.1„ Modul de prezentare a propunerii tehnice” din Fişa de date: „Ofertantul va detalia în cadrul propunerii tehnice modul în care şi-a asigurat accesul la serviciile specialiştilor/experţilor şi momentul în care fiecare dintre cei 9 specialişti/experţi vor interveni în implementarea contractului", aceste informaţii nu sunt prezentate în propunerea tehnică a ,,,-,,,. 8. Lipseşte declaraţia de disponibilitate a restauratorului de piatră şi pictură murală. 3. Neconformităţi cu privire la Propunerea financiară 1. Contestatorul precizează că, din propunerea financiară lipsesc cu desăvârşire listele cuprinzând consumul de ore şi funcţionarea utilajelor, prevăzute în devizele de lucrări şi în documentaţia de atribuire, cu toate că, obligaţia prezentării acestor informaţii în propunerea financiară rezultă din pct. IV.4.2 din Fişa de date, coroborat cu Formularul C8. 2. Oferta financiară nu prezintă care sunt părţile de contract pe care le execută fiecare asociat, deși, contestatorul învederează că obligaţia prezentării acestor informaţii în propunerea financiară rezultă 28

din pct. IV.4.2 din Fişa de Date: „în cazul în care operatorul economic execută contractul în asociere şi/sau prin subcontractare, oferta financiară va fi prezentată astfel încât să rezulte care sunt părţile de contract pe care le execută fiecare dintre asociaţi şi/sau subcontractanţi." 3. Activităţile privind dotările cuprinse în propunerea tehnică şi în graficul de execuţie nu sunt cuprinse în oferta financiară, în sensul dat, contestatorul consideră că sunt încălcate următoarele prevederi de la pct. IV.4.2 din Fişa de date: „Ofertantul va elabora propunerea financiară astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, implicit în cadrul prezentului caiet de sarcini şi anexelor aferente acestuia, reprezentate de PT, DE şi Listele de cantităţi, elaborate de către proiectant." Or, contestatorul susține că propunerea tehnică a ofertantului câştigător cuprindea activităţile privind dotările, însă acestea nu sunt cotate în propunerea financiară, astfel, considerînd că această neconcordanţă nu trebuia să constituie motiv de câştigare a procedurii de atribuire, ci, din contră, trebuia să fie un motiv de descalificare a asocierii ,,,-,,,. 4. Preţ neobişnuit de scăzut raportat la lucrările oferite prin oferta tehnică. Contestatorul învederează faptul că preţul total al ofertei este neobişnuit de scăzut, fiind cu aproximativ 18% mai mic decât valoarea estimată. Mai mult, contestatorul consideră că şi cotaţiile pentru anumite tipuri de activităţi, dotări, utilaje sunt subevaluate şi arată că va preciza acest motiv după studierea dosarului în integralitatea sa. Cu atât mai mult cu cât din oferta financiară lipsesc Listele cuprinzând consumul de ore şi funcţionarea utilajelor, contestatorul susține că autoritatea ar fi trebuit să verifice incidenţa motivului de descalificare privind ofertarea unui preţ neobişnuit de scăzut. De altfel, contestatorul menționează că a întreprins demersuri considerabile de consultare a pieţei în vederea formulării unei oferte viabile pentru această procedură, care să fie competitivă dar în acelaşi timp şi la un standard calitativ înalt, dată fiind valoarea culturală unică a acestui monument istoric din ........., motiv pentru care nu își poate explica cum ar putea un ofertant, care nu şi-a prezentat procedura şi metodologia de lucru în propunerea tehnică, să execute lucrări atât de minuţioase la un preţ atât de scăzut. Contestatorul precizează că a ofertat preţul minim de manoperă la numărul minim de ore evaluate de proiectant, precum şi cele mai mici preţuri de pe piaţă în privinţa utilajelor/echipamentelor/consumului. Mai mult, contestatorul arată că, chiar dacă „ar da la o parte” valoarea dotărilor din propunerea sa financiară (aprox. 1.000.000 lei), oferta candidatului câştigător tot ar fi cu 1.7 mii lei mai mică decât preţul pieţei. Totodată, contestatorul consideră că, același raţionament ar fi trebuit să-l facă şi comisia de evaluare, mai ales în contextul în care câştigătorul şi-a asumat în propunerea tehnică şi executarea dotărilor, 29

ceea ce, în opinia sa, face ca preţul său să fie în realitate cu aproximativ 2.7 mii lei mai mic decât preţul minim al pieţei pentru executarea acestui contract. Prin urmare, contestatorul consideră, justificat de lipsa unor informaţii esenţiale din oferta financiară, dar şi de cotarea de dumping, mult subevaluată, a preţului lucrărilor, că comisia de evaluare ar fi trebuit să solicite clarificări de la ofertantul câştigător, în temeiul art. 210 din Legea nr. 98/2016. Astfel, dacă răspunsul la clarificări nu ar fi demonstrat capacitatea concretă a ofertantului de a executa proiectul în suma ofertată, cumulat şi cu faptul că în propunerea tehnică acesta nu explică metodele/ procedurile pe care le va utiliza (ceea ce trebuia să atragă de plano inadmisibilitatea ofertei sale), contestatorul susține că autoritatea contractantă trebuia să descalifice acest candidat. VII. Cu privire la încălcarea principiului egalităţii de tratament, contestatorul învederează faptul că, literatura de specialitate a stabilit că principiul egalităţii de tratament „poate fi explicat ca implicând atât aspecte procedurale cât şi de drept substanţial: tratament egal înseamnă atât egalitatea de oportunităţi - definirea unor cerinţe cu respectarea acestui principiu, cât şi egalitatea de rezultat, adică egalitatea efectivă după aplicarea unor măsuri sau unor cerinţe care la prima vedere creează oportunităţi egale"(D. dacian, R. Vornicu, Legea 98/2016 privind achizițiile publice comentate, 17-apr-2019, Wolters Kluwer, Comentariu la art. 1, disponibil pe platforma www.sicap.ro”. Așadar, contestatorul consideră că egalitatea de rezultat în compararea ofertei sale şi a ofertei declarată câştigătoare nu a fost respectată, deoarece autoritatea contractantă a aplicat un dublu standard în evaluarea acestora. Astfel, din studiul documentelor la care a avut acces, contestatorul menționează că a observat grave discrepanţe între propunerea tehnică şi propunerea financiară a ofertantului câştigător şi cerinţele minime instituite prin documentaţia de atribuire. De asemenea, contestatorul consideră că analiza motivelor pentru care consideră că, oferta asocierii ,,,-,,, trebuia descalificată, atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere financiar (secţiunea VI din prezenta) relevă faptul că autoritatea contractantă a trecut cu vederea foarte multe neconformităţi ale ofertei câştigătoare, cum ar fi: nedepunerea în termenul şi în forma legală a garanţiei de participare, nedepunerea declaraţiei de asumare a condiţiilor de mediu, sociale şi cu privire la relaţiile de muncă, neconformităţi privind informaţiile prezentate în planul de lucru, inexistenţa unui program de lucru, inexistenţa listelor cuprinzând consumul de ore şi funcţionarea utilajelor, prevăzute în devizele de lucrări şi în documentaţia de atribuire. Astfel, contestatorul susține că, aceste neconformităţi nu sunt minore, ci constituiau deficienţe grave, care trebuia să ducă la descalificarea ofertei ,,,-,,,. Cu toate acestea, propunerea tehnică a asocierii a fost considerată admisibilă de autoritate, iar propunerea 30

financiară a fost singura declarată admisibilă dintre cele trei depuse în prezenta procedură. În contrast, oferta ,,, care îndeplinea toate cerinţele minime din documentaţia de atribuire şi prevedea îndeplinirea în condiţii de calitate a obiectului investiţiei şi asigura atingerea scopului social al proiectului (astfel cum a demonstrat în secţiunea IV din prezenta), a fost descalificată pe motiv că propunerea financiară cuprindea lucrări suplimentare, despre care autoritatea susţine că nu făceau parte din documentaţia licitaţiei. Cu toate acestea, în opinia contestatorului, trebuie observat că, atât propunerea sa tehnică, cât şi propunerea tehnică a ofertantului câştigător cuprindeau respectivele activităţi de dotări, iar ambele propuneri tehnice au fost declarate admisibile. „Avantajul" ofertantului câştigător a constat, susține contestatorul, în faptul că, a ales să nu îşi coreleze propunerea tehnică cu cea financiară şi să nu coteze respectivele activităţi în propunerea financiară, încălcând astfel dispoziţiile art. 133 şi art. 137 din HG nr. 395/2016. Mai mult, contestatorul arată că, această încălcare a prevederilor legale ce consacră principiul corelării între propunerea tehnică şi propunerea financiară nu numai că nu a dus la descalificarea asocierii ,,,-,,,, ci chiar au făcut ca autoritatea contractantă să o declare câştigătoare. În contrapunct, contestatorul menționează că a fost descalificat chiar pentru respectarea dispoziţiilor legale citate mai sus, deoarece a ofertat în propunerea financiară dotările pe care le-a cuprins în propunerea tehnică. Astfel, autoritatea a considerat că respectarea corelării dintre propunerea tehnică şi propunerea financiară constituie motiv de declarare neconformă a propunerii financiare a ,,,motivând această soluţie pe faptul că s-au ofertat dotări care nu fac parte din documentaţia de atribuire. Conduită părtinitoare a autorităţii, prin care a fost „foarte indulgentă” cu privire la propunerea tehnică şi financiară a ofertantului câştigător şi foarte strictă cu privire la o aparentă neconformitate a propunerii financiare a contestatorului, reprezintă, în opinia sa, o încălcare a principiului egalităţii de tratament. Înfrângerea principiului egalităţii de tratament este şi mai vizibilă, susține contestatorul, dacă se ia în calcul faptul că propunerea financiară a ofertantului câştigător trebuia şi ea descalificată, chiar pentru motivele pentru care, în mod absurd, a fost declarată admisibilă. Astfel, prin faptul că nu a cotat în propunerea financiară activităţile privind dotările care erau cuprinse în propunerea sa tehnică, ,,,-,,, a încălcat dispoziţiile art. 133 şi art. 137 din HG nr. 395/2016, dar şi următoarele prevederi de la pct. IV.4.2 din Fişa de date: „Ofertantul va elabora propunerea financiara astfel încât aceasta să respecte în totalitate cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, implicit în cadrul prezentului caiet de sarcini şi anexelor aferente acestuia, reprezentate de PT, DE şi Listele de cantităţi, elaborate de către proiectant." 31

Așadar, contestatorul consideră ca fiind clar faptul că, deși activităţile privind dotările erau prevăzute în documentaţia tehnică de atribuire, acestea erau ofertate de ,,,-,,, în propunerea sa tehnică, iar prin faptul că nu erau cotate în propunerea sa financiară, oferta ,,,-,,, trebuia descalificată. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a ales să treacă cu vederea această neconcordanţă (alături de multe alte neconformităţi din propunerea tehnică şi financiară) şi să declare câştigătoare o ofertă ce trebuia, în opinia sa, considerată neconformă. Totodată, contestatorul apreciază că, conduită inconsecventă a autorităţii cu privire la evaluarea ofertei sale tehnice şi a ofertantului câştigător reprezintă o încălcare flagrantă a principiului egalităţii de tratament. De asemenea, contestatorul consideră că principiul egalităţii de tratament trebuia să se manifeste încă de la evaluarea tehnică, când, observând că toate ofertele depuse ofertau dotări, autoritatea ar fi trebuit să adopte măsuri de remediere identice, care să trateze situaţia identică în care se aflau toţi candidaţii înscrişi în procedură. În prabațiune, contestatorul solicită administrarea probei cu înscrisuri, constând în Anexele ataşate şi înscrisurile existente la Dosarul achiziţiei, care urmează a fi transmis în integralitate de autoritatea contractantă către CNSC, în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, precum şi alte înscrisuri, în situaţia în care, după studierea neîngrădită a Dosarului achiziţiei, va identifica şi alte aspecte ce reclamă necesitatea depunerii de înscrisuri suplimentare. Cu adresa nr. , înregistrată la CNSC cu nr. , ......... a comunicat răspunsul său fundamentat faţă de toate criticile/pretenţiile formulate în cuprinsul contestaţiei pendinte, acesta fiind dezvoltat punctual în continuare: Cu titlu preliminar, autoritatea contractantă solicită Consiliu cenzurarea alegaţiilor menţionate la Cap. II, pag.6-7 de către contestatoare, acestea fiind, în opinia sa, rezultatul unor exprimări lipsite de politeţe şi de conduite tehnic-juridice admisibile din punct de vedere legal, care să-i fi permis acesteia, prin reprezentanţii săi convenţionali, a face aprecieri faţă de pretinsa lipsă de imparţialitate a autorităţii, a statutului de firmă de casă a ofertantului declarat câştigător sau a subiectivismului ori probităţii profesionale a unui membru (specialist) al Comisiei de evaluare, toate pe fondul: (i) unei nepermise confuzii în privinţa activităţii de atestare a specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul monumentelor istorice - o prerogativă - absolută şi exclusivă a reglementată prin O.M.C.P.N. nr. 2495/2010, instituţia sa fiind unica entitate juridică care gestionează ex lege Registrul specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici, conform art. 2 lit. q) din H.G. nr. 32

593/2011 privind organizarea şi funcţionarea ,,,, republicată, unde figurează diverşi specialişti restauratori - fără a se naşte relaţii de subordonare/legături de interese ori alte ireverenţioase acuze privind legături apropiate între reprezentanţii legali ai câştigătorului ,,, SRL şi subscrisul; (ii) necunoaşterii legii - nepermisă pentru jurisconsulţi (chiar avocaţi) cu precădere a unei realităţi actuale, dar total necunoscute acestora: e.g. potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 24, alin. (2) şi alin. (4), toate intervenţiile efectuate asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcţiunii sau a destinaţiei, de întreţinere curentă sau de reparaţii curente, se efectuează numai de experţi şi/sau specialişti atestaţi de către cu respectarea exigenţelor specifice domeniului monumentelor istorice şi a cerinţelor privind calitatea lucrărilor în construcţii. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii şi Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, executarea lucrărilor de restaurare la un obiectiv monument istoric se poate face doar sub coordonarea unor specialişti şi/sau experţi atestaţi. Ergo, toţi constructorii din România, pentru a putea efectua - nu doar din fonduri publice - lucrări de restaurare la un monument istoric trebuie să dovedească că au asigurat accesul la serviciile unor specialişti/experţi evidenţiaţi prin caietul de sarcini, persoane care, în mod legal, au obţinut atestarea din partea instituţiei sale, fiind înregistraţi în respectivul Registru, pe baza evaluării competenţelor în domeniul protejării monumentelor istorice; În concluzie, autoritatea contractantă consideră că alegaţia privitoare la pretinsele relaţii privilegiate dintre ,,, şi câştigător, justificată prin faptul că acesta din urmă este atestat de ,,, este nu doar nefondată, ci şi absurdă. Mai mult, se poate observa faptul că, contestatoarea a inclus în oferta sa personal specializat atestat ,,,, aceasta fiind cerinţă minimă din caietul de sarcini solicitată în baza Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. (iii) ignorării dreptului la liberă asociere stipulat în Articolul 22 al Pactului Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice (PIDCP) şi Articolul 11 al Convenţiei Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (CEDO), când vorbește despre drepturile şi libertăţile atribuite asociaţiilor (UNRMI, în acest caz) şi fostul membru al acesteia, colega sa, dna. Luminiţa Viorica Clepcea şi a Declaraţiei de imparţialitate date de către aceasta în calitate de membru în Comisia de evaluare, toate fiind pure calomnii, formulate fără niciun suport probator, fiind evident exercitat cu rea-credinţă dreptul de acces la justiţie, drept fundamental, consacrat ca atare de Constituţie, dar care are caracter legitim numai în măsura în care este exercitat în limite rezonabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egală măsură ocrotite ale 33

celorlalte subiecte de drept, iar nu în această defectuoasă manieră, care încalcă deontologia profesiei de avocat. I. Succintă prezentare a situaţiei defacto et de jure 1.1. Se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 593/2011, republicată ,,, este instituţie publică de cultură de importanţă naţională, cu personalitate juridică, cu activitate în domeniul protejării, restaurării, cercetării şi promovării patrimoniului cultural, aflată în subordinea Ministerului Culturii, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Prin domeniul său de activitate, ,,, finanţează lucrările de restaurare a monumentelor istorice prin Programul Naţional de Restaurare (PNR) ce se derulează conform reglementărilor prevăzute de Ordinul nr. 3765 din 16 septembrie 2016, emis de Ministerul Culturii: Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, şi gestionat de ........., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23.09.2016, modificat prin Ordinul Ministrului Culturii şi identităţii naţionale nr. 2978/2019. 1.2. În baza PNR 2020, aprobat de Ministerul Culturii, a fost demarată procedura de atribuire a executării lucrărilor de conservare- restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa ,,,", Institutul de Arheologie „,,,", înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015 la nr. 712, cod B-II-m-A-18440 cu denumirea Casa ,,, - Institutul de Arheologie „,,,", Str. ,,, 11, sector 1, Municipiul ........., datare sfârşitul sec. XIX, lucrări încadrate în următoarele coduri CPV: 45000000-7, Lucrări de construcţii şi 45454100-5, Lucrări de restaurare. 1.3. De asemenea, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 23 alin. 1, intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii (pentru monumente istorice de categoria A - importanţă naţională) sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii (pentru monumente istorice de categoria B - importanţă locală). Astfel, pentru executarea lucrărilor de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa ,,," a fost emisă Autorizaţia de Construire nr. 57/1583597 din 06.03.2018, prelungită până la data de 05.03.2021, în baza „Devizului General", a fost emis Avizul nr. 2/2284/02.04.2020 al Consiliului Tehnico-Economic constituit la nivelul Ministerului Culturii, conform căruia valoarea estimată (C+M) a lucrărilor ce urmează a se executa pentru obiectivul „Casa ,,,", este de 17.355.945 lei, fără TVA, exclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute. 1.4. Conform Caietului de sarcini publicat în SICAP în data de 21.04.2020, atribuirea contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect lucrări de conservare- restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa ,,," urma a se realiza în urma 34

aplicării unei Proceduri Simplificate, derulate integral prin mijloace electronice, într-o singură etapă. În vederea determinării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, criteriul de atribuire utilizat este preţul cel mai scăzut. 1.5. În calitate de autoritate contractantă, ,,, a urmărit ca prin respectiva procedură de atribuire să se achiziţioneze lucrări de calitate, care să respecte exigenţele restaurării monumentelor istorice. Astfel, s-a solicitat ca executantul să pună la dispoziţia autorităţii contractante personal cu competenţe şi experienţă dovedite, capabil să asigure îndeplinirea cu succes a sarcinilor definite în documentaţia de atribuire, astfel ca, în final, să contribuie la îndeplinirea obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale proiectului, în condiţiile respectării cerinţelor de calitate, a termenelor stabilite şi a încadrării în bugetul prevăzut. 1.6. Cronologia organizării şi desfăşurării procedurii simplificate privind atribuirea contractului de lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa ,,," este similară cu cea prezentată la Cap. III, pct. 23-30 din contestaţie, cu amendamentul că, publicarea Anunţului de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, evocat la pct. 24, din data de 04.05.2020 (adresa nr. 2319/04.05.2020), a fost determinată de necesitatea respectării Avizului nr. 2/2284/02.04.2020 al Consiliului Tehnico- Economic constituit la nivelul Ministerului Culturii, prin care s-a acordat suma de 17.335,945 lei, fără TVA, exclusiv pentru lucrări de construcţii şi montaj (C+M), iar nu şi pentru dotări, care, deşi evidenţiate în cuprinsul Proiectului tehnic, elaborat de către proiectant conform H.G. nr. 907/2016, sunt în responsabilitatea beneficiarului investiţiei, iar nu a subscrisului. Totodată, autoritatea contractantă consideră ca fiind importatnt de relevat în contextul dat, faptul că în privinţa dotărilor care nu contribuie la realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existență a construcţiilor, a cerinţelor fundamentale aplicabile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată (cum ar fi achiziţia de mobilier), se recomandă ca acestea să se achiziţioneze printr-o procedură separată de cea a achiziţiei de lucrări, întrucât, chiar dacă sunt considerate destinate aceluiaşi scop, achiziţionarea lor împreună cu lucrările de bază conduce la impunerea asocierii operatorilor economici (pentru a avea capacitatea de exercitare a activităţii profesionale), astfel încât să poată acoperi toate activităţile cuprinse în obiectul contractului, iar acest demers poate avea ca efect restrângerea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire. Pentru dotări care nu necesită montaj, autoritatea precizează că acestea vor face obiectul unor proceduri distincte, cu luarea în considerare a prevederilor art. 18 din Legea nr. 98/2016, în caz contrar, operatorii economici fiind obligaţi să apeleze la o formă de asociere/subcontractare ceea ce contravine prevederilor legale în vigoare. 35

1.7. Astfel, după publicarea Anunţului de participare simplificat în SICAP: SCN1066960, la data de 21.04.2020, autoritatea arată că, confruntaă fiind cu realitatea consemnată ca urmare a faptului că, în conţinutul documentaţiei de atribuire, Formularul F4 - Lista de cantităţi, conţine şi astfel de dotări, s-a autosesizat în privinţa respectivei neregularităţi şi a apreciat drept oportună şi urgentă modificarea documentaţiei de atribuire. În sensul dat, în baza dispoziţiilor art. 153 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, dată fiind necesitatea modificării documentaţiei tehnice, exclusiv a Formularului 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, prin intermediul unui Anunţ de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, cu titlul „Modificare documentaţie de atribuire Formular 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări", contestatorul arată că a procedat la înlocuirea acestuia cu un nou formular F4 (a fost reîncărcat în SICAP), fiind atenţionaţi expres toţi ofertanţii interesaţi de participarea la procedură că: „... NU se vor oferta dotările, drept urmare, la ofertare, veţi lua în considerare F4 transmis prin intermediul prezentei clarificări." 1.8. Ergo, în condiţiile unei modificări semnificative a documentaţiei de atribuire prin efectul unei atari clarificări, autoritatea contractantă menționează că a apreciat drept oportună prelungirea termenului limită de depunere a ofertelor, acesta fiind modificat cu respectarea dispoziţiilor art. 153 alin. (3) din Legea nr. 98/2018, din data de 18.05.2020 pentru data de 25.05.2020, conform Anunţului-erată din data de 07.05.2020. II. Reglementarea altor chestiuni de ordin preliminar 2.1. Inexistenţa vreunei contestaţii/solicitări de clarificări, formulate după data publicării Anunţului din data de 04.05.2020 După data publicării Anunţului de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, cu titlul „Modificare documentaţie de atribuire Formular 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări", niciunul dintre ofertanţii interesaţi de participarea la procedura simplificată derulată nu a depus vreo contestaţie la documentaţia de atribuire, in integrum sau împotriva vreuneia dintre părţile componente ale acesteia, nefiind nici măcar transmisă vreo nouă solicitare de clarificare faţă de modificarea semnificativă intervenită - schimbarea formularului F4 cu un nou formular, ce nu cuprinde DOTĂRILE. Practic, prin necontestarea vreuneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire şi, cu precădere, a modificării semnificative intervenite la data de 04.05.2020, data publicării respectivului Anunţ de modificare/ completare a documentaţiei de atribuire, autoritatea subliniază faptul că aceasta a dobândit forţă obligatorie, atât pentru autoritate, cât şi pentru operatorii economici participanţi. Autoritatea precizează faptul că a antamat aceste aspecte din dorinţa de a sublima şi intervenţia sancţiunii decăderii contestatoarei de a 36

mai sancţiona, în prezenta procedură administrativ-jurisdictională, pretinsele neregularităţi ale documentaţiei de atribuire, clamate şi extrapolate în cuprinsul prezentei contestaţii, aceasta urmând a fi respinsă ca tardiv introdusă, pe cale de excepţie, conform art. 8 din Legea 101/2016 - excepţie dezvoltată lapct. 3.1. de mai jos. 2.2. Pretinsa omisiune a autorităţii contractante de a publica un Anunţ de tip erată în dauna celui privind modificarea/completarea documentaţiei de atribuire - critici formulate la Cap. V, pct. 2 şi 5 din Contestaţie Astfel, dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 instituie o excepţie - de strictă interpretare şi aplicare - potrivit căreia, doar în situaţia în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja existente în acesta, autoritate contractantă arată că, ar fi avut obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, care trebuie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau cererilor de participare. Situaţia premisă nu poate fi reţinută în speţă, întrucât în conţinutul Anunţului de participare simplificat în SICAP: SCN1066960, publicat la data de 21.04.2020 lipsesc cu desăvârşire informaţiile privind ofertarea dotărilor, aceasta fiind raţiunea pentru care nu au fost reţinute drept incidente dispoziţiile art. 55, nefiind modificat - cel puţin, parţial - textul anunţului iniţial de participare. 2.3. Interpretarea neavizată a sintagmei valorificarea colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi. Neînţelegerea obligativităţii menţinerii titulaturii proiectului iniţiat de Institutul de Arheologie „,,,". Necesitatea menţinerii in integrum a proiectului tehnic de execuţie, anexă la Caietul de sarcini 2.3.1. La comanda şi doar pe baza aportului financiar al beneficiarului investiţiei, Institutul de Arheologie „,,,", proiectantul a introdus în proiectul tehnic „Lucrări de conservare - restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - Casa ,,,", lista cu dotările de mobilier necesare pentru buna funcţionare a acestuia. De asemenea, autoritatea subliniază faptul că, la data întocmirii proiectului, obiectivul „Casa ,,," nu era introdus în Programul Naţional de Restaurare, finanţat de la bugetul alocat Ministerului Culturii și derulat prin ,,,. Întrucât prin acest program nu se finanţează decât conservarea, consolidarea şi restaurarea monumentelor, dotările cu mobilier nou fiind excluse, acestea au fost extrase din formularul F4, prin Anunţul din data de 04.05.2020, însă au rămas în proiectul tehnic, întrucât urmau să fie achiziţionate de către beneficiar, conform graficului întocmit de către proiectant şi respectat de către ofertanţi. Mai mult, se arată că, din această listă au fost păstrate echipamentele necesare bunei funcţionări a instalaţiilor propuse. 2.3.2. Titlul proiectului este „Casa ,,,. Conservarea, restaurarea şi valorificarea colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi", fiind prevăzute 37

operaţiuni de „punere în valoare a imobilului monument istoric din Str. Henri Coandă, nr. 11, fiind vizat corpul principal, cel secundar şi împrejmuirea" şi de valorificare a colecţiilor existente. În ceea ce priveşte conservarea şi valorificarea monumentului istoric, autoritatea arată că orice operaţiune prevăzută în proiect, care se executată asupra construcţiilor existente conduce la prezervarea valorilor istorice, arhitecturale şi tehnice pe care imobilul le-a acumulat de- a lungul timpului, dar şi la posibilitatea folosirii spaţiilor actuale în acord cu cerinţele unei utilizărilor contemporane. În sensul dat, autoritatea menționează că sunt propuse extinderi ale suprafeţei construite, recompartimentări interioare, refaceri ale instalaţiilor şi echipamentelor, operaţiuni care trebuie privite în ansamblul unor intervenţii de valorificare a patrimoniului mobil şi imobil. Investiţia vizează un obiectiv aflat în proprietatea Academiei Române, instituţie care, având în vedere importanţa obiectivului şi investiţia consistentă susţinută de Ministerul Culturii prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, va putea finanţa dotările aferente proiectului, valoarea acestora fiind mult mai mică comparativ cu cea a întregului proiect de „conservare, restaurare şi valorificarea colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi", aprobat de Ministerul Culturii prin PNR. 2.4. Lipsa cerinţei interesului depunerii unei contestaţii îndreptate împotriva rezultatului procedurii Se arată că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi", iar portivit art. 3 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ, se precizează că „persoana care se consideră vătămată" este orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: „(a) are sau a avut un interes legitim în legătură cu o procedură de atribuire; şi b) „a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedură de atribuire." Astfel, condiţiile care trebuie îndeplinite în mod cumulativ pentru ca o persoană să se considere vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, sunt următoarele: (i) are sau a avut un interes legitim în legătură cu o procedură de atribuire; (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedură de atribuire. 38

Deşi nici legislaţia specifică achiziţiilor publice şi nici Codul de procedură civilă nu definesc condiţiea acţiunii, autoritatea menționează că, în doctrină s-a arătat că, prin interes, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Astfel, exerciţiul dreptului de a formula o acţiune în justiţie, precum şi o contestaţie ca cea de faţă, cere, susține autoritatea, o justificare, prin impunerea condiţiei interesului urmărindu-se evitarea unor litigii lipsite de orice utilitate, pur vexatorii. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute expres la art. 33 C.proc.civ, respectiv: - să fíe legitim, corespunzător cerinţelor legii materiale şi procesuale; - să fie personal şi direct, adică folosul practic urmărit prin declanşarea procedurii judiciare să aparţină celui care recurge la acţiune; - să fie născut şi actual, să existe în momentul în care este formulată cererea. Un interes eventual, ca şi un interes care a trecut nu poate fi luat în considerare. Or, aplicând aceste considerente doctrinare la speţa pendinte, autoritatea solicită Consiliul a constata că prezenta contestaţie nu este justificată de existenţa unui interes care îndeplineşte condiţiile expuse anterior, interesul contestatarului nefiind unul legitim, născut şi actual, dar nici unul personal şi direct, de vreme ce, în eventualitatea comparării celor trei oferte, raportându-ne la valoarea lucrărilor de construcţii inclusiv montaj şi echipamente (conform documentaţie de atribuire), oferta depusă de către SC ......... SRL se află pe locul al III-lea; Astfel, preţul ofertei contestatarului aferente C+M şi echipamente este de 15.878.315,67 lei, fără TVA lei, mai mare atât faţă de oferta desemnată câştigătoare, respectiv 14.323.561,02 lei, fără TVA, depusă de Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L cât şi faţă de cea de a treia ofertă, cea a Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. S.A., subcontractanţi S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. în valoare de 15.320.711,26 lei, fără TVA. Autoritatea face precizarea că atât oferta depusă de către S.C. ......... S.R.L., cât şi cea depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. S.A., subcontractanţi S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. au fost respinse din aceleaşi considerente, respectiv nerespectarea documentaţiei de atribuire prin ofertarea dotărilor - dovada respectării principiului egalităţii de tratament. Scenariul I: Chiar dacă contestaţia privind reevaluarea ofertei depusă de către contestator ar fi admisă, iar decizia de respingere a ofertei acestuia ar fi înlăturată ca nelegală, în condiţiile considerării ofertei contestatorului ca fiind admisibilă, fapt ce presupune aplicarea tratamentului egal şi pentru oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.A., subcontractanţi S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., în baza criteriului de atribuire „preţul cel mai scăzut", câştigătoarea procedurii ar fi aceeaşi 39

ofertă care în prezent ocupă primul loc, oferta contestatorului fiind pe locul al III-lea. Scenariul II: Contestaţia privind respingerea ofertantului clasat pe primul loc, respectiv Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L, ar fi admisă şi oferta acestuia ar fi considerată neconformă şi/sau inacceptabilă Şi Contestaţia privind reevaluarea ofertei depusă de către contestatar ar fi admisă, oferta S.C. ......... S.R.L. ar fi declarată admisibilă, fapt ce presupune ca în vederea aplicării tratamentului egal să fie declarată admisibilă şi oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.A., subcontractanţi S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., Ar rezulta astfel, poziţionarea contestatorului pe locul al II-lea, fiind eventual admisibilă, dar necâştigătoare. Autoritatea contractantă susține că calitatea procesuală şi interesul nu pot fi raportate decât la dispoziţiile art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, la posibilele soluţii prefigurate de textul art. 26 din aceeaşi lege, precum şi la capetele de cerere din contestaţia formulată, niciunul dintre acestea nefiind de natură să justifice admisibilitatea prezentului demers. Totodată, autoritatea apreciază că nu poate fi reţinută a fi îndeplinită nici condiţia cumulativă a prejudiciului pe care să-l fi suferit sau riscă să-l sufere contestatorul, de vreme ce oferta acestuia nu poate fi desemnată câştigătoare, cel mult, în urma unei eventuale admiteri a contestaţiei, urmând a ocupa locul II. Astfel, analiza coroborată a tuturor documentelor dosarului de achiziţie publică prin raportare la motivele invocate, relevă, următoarea realitate: acestea nu-i asigurăcontestatorului participarea la procedura de atribuire în curs cu şansa reală de a-i fi atribuit contractul, sens în care, autoritatea solicită a se constata că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) coroborate cu art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016. Pe cale de consecinţă, autoritatea contrcatantă solicită a fi reţinută deplina incidenţă a dispoziţiilor art. 26 alin. (6) teza a III-a din Legea nr. 101/2016, contestaţia urmând a fi respinsă ca lipsită de interes. 2.5.Scurte considerente despre nelegalitatea cererii contestatoarei de repunere în termenul de formulare a contestaţiei Prevalându-se de dispoziţiile art. 186 C.pr.civ., apreciate eronat drept incidente în prezenta speţă, autoritatea arată că, contestatoarea susţine că i-a fost împiedicat în mod nelegal liberul acces la toate documentele achiziţiei publice, deşi invocase dispoziţiile art. 217, alin. (6) din Legea nr. 98/2016, în cuprinsul solicitării sale, înregistrate sub nr. 4904/03.09.2020. Având în vedere: (i) termenul de 1 (una) zi calendaristică solicitat pentru punerea la dispoziţie a documentelor din dosarul achiziţiei publice, precum şi faptul că, 40

(ii) în raport de dispoziţiile art. 211 din Legea nr. 98/2016, care statuează cele două ipoteze care legitimează caracterul de procedură de atribuire finalizată (încheierea contractului de achizie publică/acordului- cadru; sau b) anularea procedurii de atribuire); Autoritatea contractantă precizează faptul că, s-au apreciat drept incidente dispoziţiile art. 217 alin. (6) ce reglementează - cu titlu de excepţie - dreptul persoanei interesate de a consulta, la cerere, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, doar anumite documente din dosarul achiziţiei publice, întrucât, nefiind finalizată procedura de atribuire, dosarul achiziţiei publice, în integralitatea sa, nu avea caracter de document public, conform alin. (4) al aceluiaşi articol. Astfel, se arată că, conform Procesului-verbal privind accesul la dosarul achiziţiei publice, înregistrat sub nr. 4924/03.09.2020, i-au fost puse la dispoziţie contestatorului, prin reprezentanţii săi, toate documentele exclusiv menţionate drept autorizate pentru comunicare, cu excepţia raportului procedurii, întrucât nu au dorit consultarea acestuia, fiind deja publicat în SEAP/SICAP. Așadar, autoritatea învederează că, ceea ce nu se doreşte a se reţine este faptul că, legiuitorul a stabilit în mod expres că, doar după finalizarea procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei publice are caracter de document public, iar accesul la acesta se realizează cu respectarea procedurilor şi termenelor reglementate de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public - vezi art. 217 alin. (4)-(5) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, dincolo de aceste aspecte, autoritatea menționează că, prin cererea de repunere în termenul de contestaţie, contestatoarea ignoră principiile consacrate prin dispoziţiile art. 10 Cod civil, care, în esenţă, statuează asupra caracterului de strictă interpretare a excepţiei (s.n. în cazul dat, art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, versus art. 217 alin. (4)-(5) din lege) şi interzic extensiunea analogică. Pe baza realităţii şi a ceea ce opune, ca reguli de interpretare, specialia generalibus derogant (norma specială derogă de la norma generală) degeneralia specialibus non derogant (norma generală nu derogă de la norma specială), rezultă, susține autoritatea, că legea specială (Legea nr. 98/2016) are prioritate faţă de legea generală (Legea nr. 134/2010 - Codul de procedură civilă), cea dintâi se completează cu legea generală (doar pentru aspectele nereglementate), ceea ce nu este cazul pentru că excepţia instituită la art. 217 alin. (6) este de strictă interpretare şi aplicare, iar, pe cale de consecinţă, aceasta nu este susceptibilă de extrapolare şi nu poate fi aplicată prin analogie. De asemenea, autoritatea arată că „nu sunt susceptibile de extensiune analogică normele care restrâng liberul exerciţiu al drepturilor sau cele cu caracter excepţional" (a se vedea M. Eremia, Analogia, în N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. AII Beck, ........., 2005, p. 259). 41

Având în vedere argumentele anterior prezentate, pentru care, în opinia autorității, contestatoarea nu se poate prevala, chiar şi tacit de dispoziţiile art. 68 din Legea nr. 101/2016, fiindu-i interzisă practic această stratagemă a repunerii în termenul de formulare a contestaţiei, câtă vreme autoritatea a acţionat, în această etapă preliminară depunerii contestaţiei, strict în baza şi în litera legii, motiv pentru care, în opinia sa, cererea cu privire la acest obiect urmează a fi respinsă ca nelegală. 3. Răspunsul autorităţii contractante faţă de criticile vizând pretinsa nelegalitate a deciziei de respingere a ofertei contestatoarei ca neconformă. TURPITUDINE/NEGLIJENŢĂ - conduita manifestată, dovedită şi recunoscută de contestatoare, până la momentul depunerii contestaţiei - Cap. IV, pag. 10 şi urm. 3.1. Principala alegaţie care se conturează în tot registrul criticilor contestatoarei este evidenţiată/rezumată, în realitate, la pct. 2.1, şi anume: „Dotările FAC PARTE din documentaţia de atribuire şi ERAU OBLIGATORII DE OFERTAT ÎN PROPUNEREA TEHNICĂ" şi, mai dezvoltat, la pct. 86-87, pag. 21, astfel încât, împotriva evidentelor tentative a nu critica direct aceste aspecte - fiind avizată în privinţa decăderii sale din acest drept -, se reţine dincolo de orice dubiu că, în realitate, contestatoarea, critică pretinsele neregularităţi ale documentaţiei de atribuire. În opinia autorității este total eronată alegaţia şi, totodată, stratagemă: pentru argumentele legale evidenţiate la pct. 1.7 de mai sus, alegaţia fiind formulată şi cu ignorarea conţinutului documentaţiei de atribuire, astfel cum a fost modificat, prin înlocuirea formularului F4 iniţial din documentaţia tehnică, cu unul nou, care nu cuprinde dotările. Practic, autoritatea susține că contestatoarea, cu depăşirea termenului legal reglementat la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, înţelege să conteste acum documentaţia de atribuire, insistând pentru prevalenţa ofertării DOTĂRILOR, şi, mai mult, pentru acceptarea propriului formular F4, unul care nu corespunde însă exigenţelor/cerinţelor nou publicate ale autorităţii contractante, care au modificat semnificativ documentaţia de atribuire. Mai mult, autoritatea subliniază faptul că, contestatoarea, nu numai că nu a contestat, în termenul legal, înainte de noua dată limită de depunere a ofertelor, modificarea adusă documentaţiei de atribuire, ori pretinsa inadvertenţă între conţinutul obligatoriu al Propunerii tehnice şi cel al Propunerii financiare, dar a şi depus o ofertă în baza aceleiaşi documentaţii de atribuire, prin care şi-a însuşit, în mod explicit, prin semnătură şi ştampilă, prevederile documentaţiei de atribuire în general, şi cele ale formularului F4, în special. Faţă de toate considerente prezentate, autoritatea contractantă apreciază că, sub aspectele arătate, criticile contestatoarei vizează, în realitate, conţinutul noii documentaţii de atribuire, acesta fiind formulate cu depăşirea termenului legal consacrat prin dispoziţiile art. 8 alin. (i)-(2) din Legea nr. 101/2016, sens în care, înţelege să invoce excepţia 42

tardivităţii formulării acesteia şi, pe cale de consecinţă, respingerea ei ca fiind tardiv introdusă. 3.2. Dincolo de toate omisiunile sale, autoritatea apreciază ca fiind relevant de reţinut şi faptul că, sesizaţi în privinţa depunerii unui alt formular F4, în platforma SICAP a fost încărcată solicitarea de clarificării înregistrată sub nr. 3965/23.07.2020 cu privire la faptul că în propunerea financiară, în cadrul Formularului F4, contestatoarea a transmis lista cu utilaje, echipamente şi dotări la Corpul C1, punctul c), unde sunt ofertate obiecte de mobilier; lista cu utilaje, echipamente şi dotări la Corpul C2 punctul c), unde sunt ofertate obiecte de mobilier şi dotări; lista cu utilaje, echipamente şi dotări la Corpul C3 punctul c), unde sunt ofertate obiecte de mobilier; 004 amenajare curte, punctul c), sunt ofertate obiecte de mobilier urban; 005 dotări PSI, punctul c) sunt ofertate echipamente, toate acestea sunt suplimentare faţă de cele cuprinse în Formularul F4, transmis prin intermediul platformei electronice SEAP în data de 04.05.2020, în secţiunea „Modificare documentaţia de atribuire". Confruntată cu această realitate, spre deosebire de conduita acum manifestată şi de alegaţiile potrivit cărora dotările sunt sau trebuie să fie prevăzute în documentaţia de atribuire, neputând fi catalogate drept lucrări suplimentare, autoritatea arată că, contestatoarea, prin reprezentantul

său

legal,

a

răspuns

prin

adresa

nr. 5/SCN1066960/28.07.2020, recunoscând expres următoarele: „în propunerea financiară, sunt cotate suplimentar diferite cantităţi (utilaje tehnologice, dotări). Această situaţie duce la mărirea valorii ofertei noastre, ceea ce - în niciun caz - nu poate fi în favoarea noastră, deoarece, având o valoare a ofertei mai mare, riscăm să nu ne clasăm pe locul I, şi practic, să nu fim declaraţi câştigători ai procedurii de achiziţie publică. " În mod halucinant, autoritatea arată că contestatorul propune însă un scenariu nerealist - şi eminamente nelegal -, precizând că: „După semnarea contractului, lucrările se vor executa conform proiectului tehnic; cantităţile care sunt cotate suplimentar nu se vor executa, nefiind prevăzute în proiectul tehnic... cotaţiile cotate suplimentar în ofertă nu se vor executa - şi întăreşte, din nou, contrazicând ce susţine acum — (nefiind prevăzute în proiectul tehnic) şi prin urmare valorile respective nu se vor deconta şi încasa." 3.3.Dotările au fost ofertate în propunerea tehnică de către toţi cei 3 candidaţi Fals, susține autoritatea, întrucât, cu excepţia Formularului intitulat Graficul fizic de execuţie, unde au fost copiate practic informaţiile din proiectul tehnic(pct. 8, 9, 10, 11, 12), care doar evidenţiau, la nivelul unor repere de timp (săptămâni/luni) stabilite de proiectant, necesitatea efectuării acestora - repetând, doar de către beneficiar -, niciunul dintre candidaţi nu a prezentat, în cadrul propunerii tehnice, elemente de tipul dotărilor evidenţiate în Fişele tehnice (prezentate în extras la pag. 12, pct. 43), din proiectul tehnic, parte integrantă din documentaţia de 43

atribuire. În mod logic, autoritatea contractantă menționează că comisia de evaluare a analizat şi a reţinut caracterul admisibil/conform al tuturor Propunerilor tehnice prezentate, pentru că acestea respectau formularul menţinut în documentaţia de atribuire, Graficul fizic de execuţie acceptat de către autoritatea contractantă, interdicţia expresă privind conţinutul formularului F4 urmând a fi analizat în etapa ulterioară, cea a verificării Propunerilor financiare. 3.4. Autoritatea susține că, decizia Comisiei de evaluare privind neconformitatea ofertei financiare depuse de către contestatoare este una legală, întrucât, în raport de noile cerinţe din cuprinsul documentaţiei de atribuire - neofertarea dotărilor, în cuprinsul noului formular F4 -, acesta a ales să nu respecte cerinţele din documentaţia de atribuire. Astfel, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, „Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei", iar, în cazul dat, autoritatea contractantă susține că sunt incidente dispoziţiile art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a acesteia, întrucât oferta sa (financiară, care cuprinde dotări de natura celor mai sus prohibite), nu satisface cerinţele documentaţiei de atribuire, mai precis, formularul F4 depus este practic cel iniţial, care era însă valabil până la data modificării documentaţiei de atribuire operate prin Anunţul din data de 04.05.2020. 4. Argumente pentru legalitatea deciziei Comisiei de evaluare. Motivele pentru care oferta candidatului câştigător nu trebuia respinsă ca neconformă - critici dezvoltate la Cap. VI din contestaţie 4.1. Neconformităţi cu privire la condiţiile de calificare (DUAE) A) Plecând de la scopul solicitării constituirii garanţiei de participare, respectiv de protecţie a entităţii contractante, şi luând în considerare că prin prevederile art. 132 alin. (3) din HG 395/2016, incumbă comisiei de evaluare obligaţia expresă de a clarifica eventuale neconcordanţe referitoare la îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, inclusiv la eventualele neconcordanţe referitoare la îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, precum şi la cuantumul sau valabilitatea acesteia, autoritatea contractantă precizează că, în cazul de faţă, ofertantul a dovedit faptul că a îndeplinit cerinţele din documentaţia de atribuire, astfel comisia de evaluare a apreciat că scopul pentru care a fost solicitată garanţia, respectiv de a proteja entitatea contractantă faţă de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire (art. 35 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016), este atins şi, prin urmare, nu devine incidenţă declararea ofertei ca fiind inacceptabilă, potrivit prevederilor legale în materie. Referitor la contestarea garanţiei de participare depuse de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. cu privire la faptul că oferta nu prevedea o dată a valabilităţii, autoritatea menţionează faptul că garanţia depusă la data limită de depunere a ofertelor cuprindea o dată a valabilităţii, respectiv 123 de zile de la 02.06.2020-02.10.2020. 44

Solicitarea Autorităţii Contractante cu privire la acest aspect presupunea forma de valabilitate, iar nu data valabilităţii, sens în care tuturor ofertanţilor li s-a solicitat prezentarea în original a documentului, drept pe care Autoritatea şi l-a rezervat prin documentaţia de atribuire. Cu privire la solicitarea de clarificări transmisă în data de 02.06.2020, autoritatea menţionează că data limită de transmitere a răspunsului era 05.06.2020, iar ofertantul Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. a răspuns în termenul acordat prin intermediul SEAP în data de 03.06.2020. Dintr-o eroare materială, răspunsul la solicitarea de clarificări transmis prin intermediul SEAP a fost înregistrat de două ori, atât în data de 03.06.2020, cât şi 04.06.2020. Ulterior, se arată că a fost transmis, în original, Actul Adiţional la data de 05.06.2020, respectând termenul acordat de autoritatea contractantă, documentul fiind înregistrat cu data de 05.06.2020. B) Oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. la data limită de transmitere a ofertelor conţine Declaraţia de asumare a condiţiilor de mediu, sociale şi cu privire la relaţiile de muncă. Întrucât operatorul economic a transmis două formulare, primul elaborat şi semnat de către S.C. ,,, S.R.L. în calitate de lider al Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., iar cel de al doilea, elaborat şi semnat de către S.C. ,,, S.R.L. în calitate de membru al Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., autoritatea contractantă arată că a transmis solicitări de clarificări cu privire la forma de elaborare a acesteia, la care operatorul economic a răspuns în termenul acordat, retransmiţând documentul solicitat, întocmit şi semnat în numele asocierii, prin liderul împuternicit S.C. ,,, S.R.L. C) Referitor la „Lipsă împuternicire a ,,, pentru semnarea ofertei de către liderul Asocierii", autoritatea menţionează faptul că în cadrul Acordului de asociere depus de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., la Cap. VI art. 4.2. se arată că: „se împuterniceşte S.C. ,,, S.R.L. în calitate de lider al Asocierii, pentru întocmirea ofertei comune şi depunerea acesteia în numele şi pentru asocierea constituită prin prezentul acord." D) Utilizarea unui specialist comun - de către toţi candidaţii În urma verificării efectuate, autoritatea arată că, comisia de evaluare a constatat faptul că pentru poziţia specialist/expert atestat MC, specializarea E, domeniul 10 - conservare/restaurare metal, specialistul desemnat de către cei trei ofertanţi este domnul Siminic Alexandru. Astfel, se arată că, pentru acest specialist, S.C. ......... S.R.L. a transmis declaraţie de disponibilitate şi exclusivitate, iar ceilalţi doi ofertanţi, respectiv Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. şi Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.A., subcontractanţi S.C. ,,,S.R.L. şi ,,, S.R.L. au transmis declaraţie de disponibilitate, sens în care, s-a procedat la transmiterea unei solicitări de clarificări către cei trei ofertanţi. Prin adresa transmisă nr. 3310/26.06.2020, S.C. ......... S.R.L. a menţionat faptul că iniţial a fost semnat cu domnul Siminic Alexandru o declaraţie de disponibilitate şi exclusivitate, însă ulterior domnul Siminic 45

Alexandru a cerut acordul, iar S.C. ......... S.R.L. a acceptat modificarea declaraţiei de disponibilitate și exclusivitate în declaraţie de disponibilitate. Aceasta nu a fost înlocuită la dosarul ofertei dintr-o eroare. Mai mult, autoritatea arată faptul că, conform răspunsului la clarificare S.C. ......... S.R.L. luase la cunoştinţă de faptul că domnul Siminic Alexandru urmează să participe la procedura de atribuire şi pentru alţi operatori economici „întrucât a fost contactat de colegi şi foşti colaboratori". Îngrădirea participării în cadrul procedurii de atribuire pentru alţi operatori economici a domnului Siminic Alexandru, în calitate de specialist atestat MC, specializarea E, domeniul 10 - conservare/restaurare metal pentru alţi operatori economici denotă un comportament neconcurenţial din partea ofertantului .......... Întrucât neîndeplinirea cerinţei implica respingerea ofertei atât Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,,S.A., subcontractanţii S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., cât şi Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., autoritatea precizează faptul că aceștia au transmis documentele necesare pentru a demonstra disponibilitatea specialistului, implicit îndeplinirea cerinţei, astfel: - Prin adresa transmisă cu nr. 3293/25.06.2020, Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. a clarificat faptul că în urma discuţiei cu domnul Siminic Alexandru au fost informaţi că deşi în data de 12.05.2020 a fost semnată o declaraţie de disponibilitate şi exclusivitate, ulterior, în data de 18.05.2020, această declaraţie a fost rectificată cu o declaraţie de disponibilitate, cu observaţia că aceasta este forma corectă a colaborării, subliniindu-se nulitatea primei declaraţii. În susţinerea celor menţionate, a transmis declaraţia de disponibilitate, copie a mesajului electronic prin care domnul Siminic Alexandru a transmis către S.C. ......... S.R.L. forma corectă a declaraţiei şi, mai important, declaraţia reprezentantului legal al ........., prin care admite că a omis înlocuirea declaraţiei de disponibilitate şi exclusivitate cu declaraţia de disponibilitate. - Prin adresa transmisă cu nr. 3294/25.06.2020, Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,,S.A., subcontractanţii S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. a clarificat faptul că în urma discuţiei cu domnul Siminic Alexandru prin care au fost informaţi că, deşi iniţial a fost semnată o declaraţie de disponibilitate şi exclusivitate, ulterior aceasta a fost rectificată cu o declaraţie de disponibilitate, cu observaţia că aceasta este forma corectă a colaborării. În susţinerea celor menţionate a transmis declaraţia de disponibilitate, copie a mesajului electronic prin care domnul Siminic Alexandru a transmis către S.C. ......... S.R.L. forma corectă a declaraţiei şi declaraţia reprezentantului S.C. ......... S.R.L. prin care admite că a omis înlocuirea declaraţiei de disponibilitate şi exclusivitate cu declaraţia de disponibilitate. E) Cu toate că, conform documentaţiei de atribuire: „Ofertanţii vor face dovada experienţei similare prin prezentarea listei principalelor lucrări similare, executate în ultimii 5 ani, în valoare cumulată de cel 46

puţin 17.300.000 lei, fără TVA, la nivelul unui contract sau mai multe contracte. Lucrări similare lucrările de construire şi/sau reabilitare şi/sau modernizare şi/sau extindere construcţii civile, dintre care cel puţin una să fie de conservare, restaurare sau intervenţie asupra unui obiectiv monument istoric de aceeaşi categorie (A) - monumente istorice de valoare naţională şi universală şi/sau categorie inferioară (B) - monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local şi/sau sistem constructiv"; conform DUAE transmise de către S.C. ,,, S.R.L., în calitate de lider al asocierii şi S.C. ,,, S.R.L., în calitate de membru al asocierii, ofertantul a făcut dovada experienţei similare, după cum se arată, prin prezentarea listei principalelor lucrări similare, executate în ultimii 5 ani, în valoare cumulată de 24.986.559,87 lei, fără TVA, din care S.C. ,,, S.R.L.: 10 contracte, toate pentru obiective monumente istorice, în valoare de 17.463.750,01 şi S.C. ,,, S.R.L.: 8 contracte, din care 5 contracte pentru obiective monument istoric, în valoare de 7.522.809,86. De asemenea, autoritatea precizează faptul că, informaţiile detaliate se regăsesc în Procesul-Verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE şi a documentelor care îl însoţesc, precum şi îndeplinirea cerinţelor de calificare, înregistrat sub nr. 1411/12.06.2020. Ulterior, autoritatea contractantă arată că a solicitat ofertantului clasat pe primul loc, în urma aplicării criteriului de atribuire, respectiv Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., să depună documentele justificative, care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, documentele transmise de Asociere confirmând îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară, fapt detaliat şi consemnat în Procesul-Verbal privind evaluarea documentelor suport transmise pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE nr. 2133/02.09.2020. 4.2. Neconformităţi cu privire la Propunerea tehnică a Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. A) În ceea ce privește pretinsa lipsă a metodologiei de execuţie, respectiv lipsa conţinutului minimal al Planului de lucru, autoritatea arată că, descrierea metodologiei şi a planului de lucru propus de către Asocierea ,,, - ,,, este întocmită logic în ordinea efectuării lucrărilor şi strict aplicată la restaurarea Casei ,,,, nefiind copiate caiete de sarcini, spre deosebire de procedeul utilizat de SC ......... S.R.L.  Mai mult, prin copierea caietelor de sarcini, ofertantul nu face dovada înţelegerii problemelor ridicate de lucrare şi nici a cunoaşterii unor metodologii şi soluţii de rezolvare a problemelor. Astfel, ofertantul declarat câştigător a făcut dovada capacităţii sale de a gestiona şi soluţiona problemele specifice ale proiectului, pe când contestatarul nu a făcut această dovadă, rezumându-se să reproducă cerinţele formulate de autoritatea contractantă. B) În legătură cu presupusa lipsă a procedeelor tehnice, din Oferta tehnică a Asocierii, susţinută de către contestatar, autoritatea menţionează că acestea sunt detaliate pentru fiecare specialitate de 47

restaurare cuprinsă în Proiectul tehnic - a se vedea în cadrul Propunerii sale tehnice, Programul de lucru şi descrierea activităţilor şi lista procedurilor aplicabile. Totodată, se arată că, la execuţia lucrărilor trebuie respectate, întocmai, indicaţiile din Caietele de sarcini întocmite de către proiectant şi cuprinse în Proiectul tehnic. C) Programul de lucru şi descrierea activităţilor care este parte a propunerii tehnice depuse de către Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SRL a fost oferit spre vizualizare reprezentanţilor contestatarului conform Proces-Verbal privind accesul la dosarul achiziţiei publice nr. 4924/03.09.2020, programul de lucru fiind elaborat conform Graficului detaliat pe cele 3 corpuri care fac obiectul proiectului. D) Ofertantul Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SRL nu are referinţe la dotări în oferta tehnică, singura menţiune generică fiind regăsită în Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie: Ofertantul Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SA nu are referinţe la dotări în oferta sa tehnică, singura menţiune generică fiind regăsită în Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie. Oferta tehnică a SC ......... SRL, nu cuprinde o listă detaliată cu Dotările de mobilier (se face numai o trimitere la oferta economică, „Resurse materiale, Conform extras ofertă financiară"). Prin urmare, autoritatea apreciază faptul că îl acuză sau o acuză, deloc voalat, că doar ofertantul desemnat câştigător a respectat documentaţia de atribuire şi nu a cuprins dotările, nu reprezintă o culpă a vreunuia dintre cei nominalizaţi, ci propria culpă a contestatoarei, o inacceptabilă stratagemă de ascundere a greşelii făcute când a ofertat financiar şi aceste dotări, în concluzie, menţiunea comună pentru cei trei ofertanţi, a dotărilor din oferta tehnică, se regăseşte în Graficul de realizare a lucrărilor, preluat din Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie - parte componentă a Proiectului Tehnic. Autoritatea reiterează faptul că, a furnizat tuturor ofertanţilor graficul şi era necesar ca aceştia să şi-l asume, chiar dacă anumite lucrări, materiale sau echipamente (în cazul acesta - dotări) nu făceau parte din obiectul licitaţiei, deoarece acest grafic reprezintă baza pentru monitorizarea succesiunii corecte a activităţilor şi a derulării în timp a execuţiei proiectului. Nefinalizarea unei etape în termenul prevăzut,

indiferent de cine anume este executant şi/sau responsabil va determina începerea cu întârziere a activităţilor ulterioare. În cazul unui beneficiar ce trebuie să prevadă într-un buget repartizat pe ani, suma necesară acestor dotări, autoritatea susține că este important să ştie exact momentul în care trebuie să facă o anumită investiţie. În concluzie, autoritatea Contractantă arată că a considerat important ca ofertanţii să aibă o imagine clară a graficului de desfăşurare a întregii lucrări, pentru a aprecia prin oferta tehnică, dacă se pot încadra în termenele prevăzute. 48

În opinia sa, acestea sunt argumentele pentru care, contrar celor alegate, s-a respectat principiul tratamentului egal, sens în care au fost declarate conforme propunerile tehnice depuse de către toţi cei trei ofertanţi. E) Cu privire la faptul că reprezentanţii contestatarului nu au putut vizualiza decât solicitările de clarificări aferente fazei de evaluare a proiectelor şi că nu conţin nicio menţiune cu privire la destinatarul solicitării, nici nu sunt asumate de comisia de evaluare (nu sunt semnate de nimeni), nici nu menţionează sau rezultă că sunt urmarea unei evaluări intermediare a comisiei de evaluare: Autoritatea menţionează faptul că au fost puse la dispoziţia reprezentanţilor contestatarului toate solicitările de clarificări transmise ulterior datei limită de depunere a ofertelor şi răspunsurile aferente acestora, în ordine cronologică, semnate olograf de către Preşedintele comisiei de evaluare, acestea fiind semnate electronic, deci asumate în momentul transmiterii prin intermediul SEAP. Mai mult, documentele erau prezentate cronologic, fiecare solicitare de clarificări are ataşat răspunsul aferent. F) Referitor la faptul că nu este detaliat modul în care ofertantul şi-a asumat accesul la serviciile specialiştilor sau experţilor şi modul în care aceştia vor interveni în cadrul contractului, autoritatea menţionează că serviciile specialiştilor/experţilor sunt asumate prin declaraţiile de disponibilitate ale acestora. În cadrul propunerii tehnice, ofertantul Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SRL a precizat modul în care aceştia vor interveni în implementarea contractului. G) Referitor la lipsa declaraţiei de disponibilitate a restauratorului de piatră şi pictură murală, autoritatea contractantă menţionează: - Pentru poziţia specialist/expert atestat MC, specializarea E, domeniul 6 - conservare/restaurare pictură murală solicitată prin caietul de sarcini, ofertantul Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. a nominalizat-o pe doamna pentru care a depus următoarele documente: Certificat de atestare nr. 0030E/08.12.2000 calitatea expert pentru domeniul 6, specializările: A, B, D, E, F, G şi domeniul7, specializările: A, E, F, G şi Declaraţie de disponibilitate. - Pentru poziţia specialist/expert atestat MC, specializarea E, domeniul 9 - conservare/restaurare decoraţii piatră, stucatură şi ceramică solicitată prin caietul de sarcini, ofertantul Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. l-a nominalizat pe domnul - declaraţie pentru specialist MC specializarea E, domeniul 6 şi domeniul 9 pentru care a transmis următoarele documente: Certificat de atestare nr. 163S/30.04.2004 calitatea specialist pentru domeniul 6 şi domeniul 9, specializările: A, B, D, E, F, G şi Declaraţie de disponibilitate. 4.3. Neconformităţi cu privire la Propunerea financiară A) Cu privire la alegația contestatorului „Din propunerea financiară lipsesc cu desăvârşire listele cuprinzând consumul de ore şi funcţionarea utilajelor, prevăzute în devizele de lucrări şi în documentaţia 49

de atribuire", autoritatea face menţiunea că oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. în cadrul platformei electronice SEAP la data limită de depunere a ofertelor cuprinde inter alia Formularul C8 - Lista cuprinzând consumurile cu ore de funcţionare a utilajelor de construcţii, aceste informaţii fiind puse la dispoziţia Contestatarului conform Procesului-Verbal privind accesul la dosarul achiziţiei publice nr. 4924/03.00.2020. B) Conform Acordului de asociere nr. 11/02.06.2020, încheiat între S.C. ,,, S.R.L., în calitate de lider al asocierii, şi S.C. ,,, S.R.L., în calitate de membru al asocierii, cotele de participare sunt: 61,45% pentru S.C. ,,, S.R.L., corespunzătoare pentru lucrările de componente artistice, faţadă, pardoseli şi instalaţii electrice de la Corpul C1, şi 38,55% pentru S.C. ,,, S.R.L., corespunzătoare pentru lucrările de terasamente, rezistenţă, arhitectură, instalaţii de la Corpul C1, Corpul C2, Corpul C3 şi amenajări exterioare. În cadrul propunerii financiare, lucrările sunt prezentate detaliat si clar, structurate pe obiect si categorie de lucrări, rezultând astfel (i) lucrările de componente artistice, faţadă, pardoseli şi instalaţii electrice de la Corpul C1 executate de către S.C. ,,, S.R.L., în calitate de lider al asocierii şi (ii) lucrările de terasamente, rezistenţă, arhitectură, instalaţii de la Corpul C1, Corpul C2, Corpul C3 şi amenajări exterioare executate de către S.C. ,,, S.R.L. C) Referitor la faptul că „Activităţile privind dotările cuprinse în propunerea tehnică şi în graficul de execuţie nu sunt cuprinse în oferta financiară", autoritatea contractantă învederează că, în conformitate cu adresa nr. 2319/04.05.2020, transmisă prin intermediul platformei electronice SEAP în data de 04.05.2020, în secţiunea „Modificare documentaţia de atribuire", ofertanţii vor lua în considerare Formularul 4 - Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări transmis prin intermediul acestei adrese clarificări, formular ce NU cuprinde dotările, context în care, oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. este una conformă, întrucât aceasta a elaborat propunerea financiară respectând în totalitate cerinţele autorităţii, implicit documentaţia de atribuire. Mai mult, detalii privind punctul de vedere al autorităţii contractante cu privire la faptul că „Activităţile privind dotările cuprinse în propunerea tehnică şi în graficul de execuţie nu sunt cuprinse în oferta financiară" se regăsesc la punctul 4.2, lit. D) din cadrul Cap. „Neconformităţi cu privire la Propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,,” anterior redat.  D) Contestarea preţului neobişnuit de scăzut raportat la lucrările oferite prin oferta tehnică: Autoritatea învederează faptul că, oferta financiară depusă de către S.C. ......... S.R.L. este în valoare de 16.964.585,67 lei, fără TVA, iar din aceasta, valoarea aferentă pentru C+M şi echipamente (fără dotări) este de 15.878.315,67 lei, fără TVA. 50

De asemenea, oferta financiară depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. ce cuprinde C+M şi echipamente (fără dotări) este în valoare de 14-323.561,02 lei, fără TVA. Oferta financiară depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.A., subcontractanţii S.C. ,,,S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. este în valoare de 17.150.848,92 lei, fără TVA, iar din cadrul acesteia valoarea aferentă pentru C+M şi echipamente (fără dotări) este de 15.320.711,26 lei, fără TVA. Analizând contestaţia, autoritatea susține că se poate constata că contestatorul nu a demonstrat, în niciun fel, că preţul ofertat de către câştigător, respectiv Asocierea S.C. ,,, S.R.L. si S.C. ,,, S.R.L. este neobişnuit de scăzut. Stabilirea caracterului de „preţ aparent neobişnuit de scăzut" este un atribut exclusiv al autorităţii contractante care trebuie raportat la ceea ce urmează a fi executat, iar neîndeplinirea angajamentului ofertantului privind îndeplinirea contractului în cauză în condiţiile în care a fost atribuit atrage răspunderea contractuală a părţii în culpă. Simplul fapt că oferta de preţ a ofertantului desemnat câştigător este mai mică decât a contestatorului nu înseamnă implicit că este un „preţ neobişnuit de scăzut" sau de dumping, autoritatea contractantă având obligaţia de a respecta principiul eficienţei utilizării fondurilor consacrat de prevederile legale în vigoare. Autoritatea contractantă nu a făcut precizări sau restricţii cu privire la modul de formare a preţului solicitat, fiind un atribut al ofertantului, acesta stabilindu-l în funcţie de variaţia pieţei materialelor de construcţii, de ofertele pe care furnizorii de materiale le transmit ofertanţilor, de variaţia pieţei echipamentelor, de ofertele pe care furnizorii de echipamentele le transmit ofertanţilor şi de politica pe care fiecare operator economic o desfăşoară, etc. În virtutea aplicării principiului asumării răspunderii, principiu ce stă la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică, enunţat la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă a concluzionat că preţul ofertat nu este neobişnuit de scăzut şi nu au fost încălcate prevederi legale în vigoare, stabilind oferta depusă de către Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., drept ofertă câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de atribuire. Concluzionând:   După cum s-a argumentat supra, prin necontestarea vreuneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire şi, cu precădere, a modificării semnificative intervenite la data de 04.05.2020, data publicării respectivului Anunţ de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, aceasta a dobândit forţă obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât şi pentru operatorii economici participanţi.  Intervenţia sancţiunii decăderii contestatoarei de a mai sancţiona, în prezenta procedură administrativ-jurisdicţională, pretinsele 51

neregularităţi ale documentaţiei de atribuire, clamate şi extrapolate în cuprinsul contestaţiei, urmează a fi respinsă ca tardiv introdusă, pe cale de excepţie, conform art. 8, alin. (2) din Legea 101/2016 - dezvoltată la pct. 3.1. de mai sus, neputându-se proceda la anularea procedurii de atribuire ca urmare a pretinselor neregularităţi ale documentaţiei de atribuire prezentate în cuprinsul contestaţii, context în care solicită respingerea cererii ca tardivă.  Decizia de respingere ca neconformă a ofertei depusă de către S.C. ......... S.R.L. este, în opinia sa, una eminamente legală şi temeinică, deoarece aceasta nu respectă prevederile documentaţiei de atribuire. Pentru toate considerentele de fapt şi de drept învederate, autoritatea consideră că a făcut o corectă apreciere a situaţiei de fapt, precum şi o justă interpretare şi aplicare a normelor legale incidente în cauză, motiv pentru care solicităm, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestaţiei ca tardivă, pe cale de excepţie, respectiv ca neîntemeiată şi nedovedită, iar pe cale de consecinţă, menţinerea - ca temeinic şi legal - a rezultatului procedurii de atribuire, cu precizarea că instituţia îşi rezervă dreptul de a acţiona ulterior în justiţie contestatoarea pentru obţinerea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate ca urmare a depunerii contestaţiei. În probaţiune: proba cu înscrisuri, precum dosarul achiziţiei publice şi dovada publicării contestaţiei în SEAP. Prin adresa nr. 39677/1914/C10/16.09.2020, Consiliul a solicitat contestatorului punct de vedere cu privire la excepția tardivității și a lipsei de interes în formularea contestației, invocată de către autoritatea contractantă, prin punctul de vedere nr. 5105/14.09.2020, înregistrat la CNSC sub nr. 39175/14.09.2020. Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. 40370/21.09.2020, contestatorul a formulat punct de vedere cu privire la repunerea în termen, excepţia tardivităţii şl excepţia lipsei de interes, în replică la punctul de vedere al autorității contractante nr. 5105/14.09.2020, prin care a solicitat 1. Respingerea ca nefondate a apărărilor autorităţii cu privire la repunerea în termenul de formulare a contestaţiei; 2. Respingerea excepţiei tardivităţii; 3. Respingerea excepţiei lipsei de interes; I. Justificarea cererii de repunere în termenul de formulare a contestaţiei 1. În primul rând, contestatorul învederează faptul că textul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, invocat în motivarea cererii de repunere în termen, este foarte clar şi nu ar trebui să prezinte probleme de interpretare: „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui 52

ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare şi/sau fundamentările/justificările de preţ/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost care nu au fost declarate şi probate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale", text din care rezultă, în opinia sa, în mod clar că alin. (6) reprezintă o excepţie derogatorie de la alin. (4) şi (5) ale art. 217 din Legea nr. 98/2016, fapt ce nu a fost niciodată contestat. Mai mult decât atât, cererea contestatorului de studiu a dosarului achiziţiei s-a întemeiat pe art. 217 alin. (6), tocmai în considerarea faptului că acesta este textul aplicabil după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire. Astfel, contestatorul consideră susţinerile autorităţii contractante, potrivit cărora textul alin. (6) îi interzicea să pună la dispoziţie Procesele- verbale/Rapoartele intermediare ale comisiei de evaluare, „profund” false, împotriva principiului transparenţei şi demonstrează două chestiuni, alternative, ambele la fel de grave: fie incorecta cunoaştere a legii care guvernează procedura, fie reaua-credinţă şi intenţia de a bloca formularea contestaţiei. Mai mult, contestatorul apreciază că această interpretare ignoră una dintre categoriile de documente enumerate în mod expres de art. 217 alin. (6): „Informaţiile care nu fac parte din propunerile tehnice”. Or, actele pe care contestatorul le-a solicitat, i.e. Procesele- verbale/Rapoartele intermediare ale comisei de evaluare, sunt tocmai informaţii care nu fac parte din propunerile tehnice, informaţii strâns legate de procedura de evaluare şi raportul procedurii. Prin urmare, contestatorul susține că textul art. 217 alin. (6) afirmă în mod expres dreptul oricărui ofertant de a-i fi puse la dispoziţie în mod neîngrădit toate categoriile de documente din dosarul achiziţiei, cu atât mai mult documentele esenţiale, care emană de la autoritatea şi consemnează cum si ce s-a evaluat in concreto de către comisia de evaluare. În al doilea rând, contestatorul învederează faptul că jurisprudenţa CNSC pe acest aspect este indubitabilă, într-o speţă similară, în care se cerea repunerea în termen pentru motivul că autoritatea a pus la dispoziţie procese-verbale ale comisiei de evaluare doar în mod parţial, CNSC a statuat, în Decizia nr. 804/C2/758/23.05.2019, următoarele: „După cum rezultă din adresa nr. (anexată contestaţiei), entitatea contractantă a permis contestatorului accesul la documentele aflate la dosarul achiziţiei publice, constituite de procese- verbale întocmite în etapa de evaluare a ofertelor, doar în partea referitoare la oferta sa, ceea ce reprezintă, într-adevăr, o încălcare a prevederilor art. 231 alin. 6 din Legea nr. 99/2016, potrivit cu care, «Prin excepţie de la prevederile alin. 5, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, entitatea 53

contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire, precum şi la informaţiile din cadrul documentelor de calificare, propunerile tehnice şi/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală »". Prin urmare, având în vedere că, într-o speţă în care o autoritate contractantă a permis accesul parţial la procesele-verbale de evaluare în baza art. 231 alin. (6) din Legea nr. 99/2016 (analogul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016), Consiliul a reţinut în considerentele Deciziei că aceasta este o încălcare a textului susmenţionat, contestatorul consideră că, cu atât mai mult conduita ,,, de a refuza complet accesul la Procese- verbale de evaluare a ofertelor în procedura în cauză este o încălcare a obligaţiei autorităţii de a pune la dispoziţie respectivele documente, fapt ce justifică cererea de repunere în termen. Așadar, contestatorul arată că își menţine cererea de repunere în termenul de formulare a contestaţiei în raport cu documentele ce nu i-au fost puse la dispoziţie de autoritatea contractantă şi își rezervă dreptul de a-și completa contestaţia după ce i se va permite accesul la documentaţia integrală prezentă la dosarul achiziţiei. II. Argumente pentru respingerea excepţiei tardivităţii 1. Contestatorul apreciază că se impune respingerea excepţiei tardivităţii ca fiind lipsită de obiect, având în vedere: Cu toate că, la pct. 3.1 din punctul de vedere al autorităţii contractante, aceasta invocă excepţia tardivităţii cu privire la pretinsa contestare a documentaţiei de atribuire, atâta timp cât niciunul dintre petitele contestaţiei nu solicită nulitatea vreunui act din documentaţia de atribuire, atunci, contestatorul susține că această excepţie este lipsită de obiect. 2. De asemenea, contestatorul apreciază că se impune respingerea excepţiei tardivităţii ca nefondată, astfel: Contestatorul subliniază faptul că nu a contestat documentaţia de atribuire, din contră, astfel cum susţine chiar autoritatea contractantă, documentaţia de atribuire, în forma modificată prin anunţul din 04.05.2020, s-a consolidat prin necontestare şi produce efecte depline. La fel, susține contestatorul, prin necontestare, s-au consolidat şi produc efecte depline şi cerinţele din Fişa de Date/Caiet de Sarcini/PT anexă la Caietul de Sarcini, care obligă la cuprinderea în propunerea tehnică a tuturor activităţilor/operaţiunilor/echipamentelor/materialelor/ planşelor/graficului din PT-ul publicat în SEAP - care cuprinde în mod expres dotările, astfel cum recunoaşte şi autoritatea în Punctul său de vedere. De altfel, în urma depunerii Punctului de vedere al autorităţii, contestatorul consideră că, operează o mărturisire judiciară (art. 349 C. proc. Civ.) că dotările erau parte din documentaţia de atribuire, 54

obligatoriu de cuprins în Propunerea Tehnică (Potrivit Anunţului de participare/Fișa de Date/Caiet de Sarcini). Prin urmare, contestatorul subliniază faptul că, prin contestaţia formulată, a supus forului de control de legalitate emiterea unei dezlegări juridice asupra efectelor pe care le produce documentaţia de atribuire (nu anularea vreunei componente a documentaţiei de atribuire) în etapa de evaluare a ofertelor. Astfel, fiind contestat procesul de evaluare a ofertelor, contestatorul precizează că, termenul de contestare curge de la data raportului procedurii, motiv pentru care, contestaţia a fost formulată în termenul legal reglementat de Legea nr. 101/2016. Tocmai pentru că documentaţia s-a consolidat şi a produs efecte, la momentul evaluării ofertelor s-a creat o paradigmă contradictorie, generată de necorelarea dintre cerinţele tehnice şi cerinţele financiare, neconcordanţă din care a rezultat, în mod clar, o evaluare viciată a propunerilor financiare, iar rezultatul evaluări viciate reprezintă obiectul contestaţiei, acesta fiind motivul pentru care, la punctele III şi IV din petitul acesteia, contestatorul solicită anularea rezultatului evaluării financiare a ofertei sale, respectiv anularea rezultatului procedurii de atribuire. Totodată, contestatorul arată că acelaşi este motivul pentru care la punctul V al petitului contestaţiei solicită Consiliului luarea unor măsuri de remediere în vederea restabilirii legalităţii procedurii de atribuire - deoarece vicierea procedurii a fost de aşa natură încât continuarea ei în condiţii de legalitate, la momentul evaluării ofertelor, era practic imposibilă. Prin urmare, contestatorul consideră că argumentele prezentate în cadrul secţiunii a V-a din contestaţie nu pot fi recalificate de autoritatea contractantă într-o cerere de anulare a documentaţiei de atribuire, pentru că, în baza principiului disponibilităţii în procesul civil (art. 9 C. proc. Civ. - Dreptul de dispoziţie al părţilor) nu a formulat o astfel de cerere şi declară expres că nu are o astfel de intenţie. Mai mult, contestatoprul menționează faptul că, explică în cadrul contestaţiei efectele pe care anunţul din 04.05.2020 le-a produs tocmai pentru că îi recunoaşte efectele juridice. Astfel, acestea sunt argumente de fond în susţinerea petitelor contestaţiei. Dacă ad absurdum s-ar admite paradigma autorităţii contractante, atunci contestatorul apreciază că niciodată nu s-ar putea supune controlului de legalitate modul în care comisia de evaluare a aplicat documentaţia de atribuire. Mai mult, dacă ad absurdum s-ar admite paradigma autorităţii contractante, atunci, contestatorul susține că niciodată nu s-ar putea aplica art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016: „în cazul admiterii contestaţiei, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune anularea procedurii de atribuire." 55

Or, contestatorul susține că scopul pentru care legiuitorul a conferit CNSC posibilitatea să dispună şi o astfel de soluţie este tocmai acela că în practică pot exista situaţii în care documentaţia de atribuire (definitivă/ consolidată prin neatacare) nu permite „continuarea legală a procedurii de atribuire" şi nu permite o evaluare a ofertelor în acord cu legea, cum ar fi în speţa de faţă o evaluare a ofertelor în acord cu art. 133 alin. 3 din HG nr. 395/2016 (propunerea financiară trebuie să fie corelată cu elementele propunerii tehnice). De asemenea, dacă ad absurdum s-ar admite paradigma autorităţii, atunci, contestatorul consideră că ori de câte ori documentaţia de atribuire ar cuprinde cerinţe contradictorii, nimeni nu ar putea contesta evaluarea ofertelor, iar autoritatea ar avea puterea arbitrară şi discreţionară să descalifice pe cine doreşte, să califice pe cine doreşte, iar cercul clientelar nu ar fi deranjat de nimeni, fiindcă această situaţie de fapt nici măcar nu ar mai ajunge în faţa unui for de control de legalitate. În concluzie, contestatorul consideră că o astfel de paradigmă se impune a fi înlăturată, deoarece încalcă art. 6 CEDO - dreptul de acces la o instanţă, ca manifestare a dreptului la un proces echitabil. III. Netemeinicia argumentelor cu privire la excepţia lipsei de interes Concret, contestatorul arată că argumentele prezentate de autoritatea contractantă cu privire la pretinsa lipsă de interes se rezumă la ideea conform căreia, chiar şi în situaţia în care contestaţia ar fi admisă, oferta depusă de subscrisa nu s-ar clasa pe primul loc, în urma aplicării criteriului de atribuire. Mai susţine autoritatea că, dacă s-ar admite contestaţia şi s-ar descalifica oferta câştigătorului, la reevaluare, ar atribui contractul ofertantului 3 (Asocierea ,,,-,,,), a cărui ofertă a fost descalificată ca neconformă. Astfel, autoritatea afirmă că în nicio situaţie nu s-ar putea ca oferta contestatorului să fie declarată câştigătoare a procedurii, motiv pentru care acesta nu are un interes legitim, personal şi direct, născut şi actual pentru contestarea rezultatului procedurii de evaluare. În primul rând, contestatorul consideră că ambele scenarii imaginate de autoritatea contractantă ignoră dispoziţiile legale şi jurisprudenţa relevantă în materie de reevaluare a ofertelor dispusă în urma soluţionării unor contestaţii la CNSC. Astfel, se arată că prima teză a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, ce reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul în soluţionarea unei contestaţii, prevede expres că soluţia se va pronunţa „cu respectarea principiului disponibilităţii", care presupune că autoritatea învestită să se pronunţe asupra unei cereri nu poate acţiona decât în limitele învestirii. În speţă, contestatorul precizează că, Consiliul a fost învestit să soluţioneze o contestaţie având ca obiect critici asupra: 1) Declarării ca neconformă a ofertei sale; 2) Ofertei declarate câştigătoare. Niciunul dintre capetele de cerere ale contestaţiei nu se referă la oferta depusă de Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,,, iar acest ofertant nu a depus 56

cerere de intervenţie/contestaţie. Prin urmare, contestatorul susține că, declararea ca neconformă a ofertei acestui candidat s-a consolidat prin neatacare, iar prezenta procedură nu are ca obiect analiza ofertei depuse de ,,, şi ,,,, care în niciun scenariu logic şi legal, nu mai poate deveni câştigător al licitaţiei. În baza principiului disponibilităţii, contestatorul apreciază că Consiliul nu se poate pronunţa asupra respingerii unei oferte ce nu a făcut obiectul prezentei contestaţii. Prin urmare, contestatorul susține că, în cazul în care contestaţia sa va fi admisă, Consiliul, acţionând în limitele învestirii, va putea obliga autoritatea contractantă doar la reevaluarea ofertei sale şi a ofertei ,,,-,,,. Mai mult decât atât, contestatorul consideră că argumentele autorităţii în care invocă respectarea principiului tratamentului egal în ipoteza în care se va proceda la reevaluarea ofertei sale, sunt eronate. În ambele scenarii imaginate de autoritate, aceasta susţine că, dacă se va considera în urma reevaluării, că oferta contestatorului este admisibilă, atunci şi oferta ,,,- ar trebui considerată admisibilă, deoarece ambele oferte au fost respinse din aceleaşi considerente, argumentaţie respinsă de jurisprudenţa relevantă în materie, care a statuat următoarele: „Cu privire la decizia autorităţii contractante de a declara oferta sa neconformă şi inacceptabilă, nu se poate considera că, ulterior reluării procedurii de achiziţie publică, după pronunţarea Deciziei CNSC nr. 1122/C1/951/15.07.2015 şi respingerea de către instanţă a plângerii formulate împotriva acesteia de către autoritatea contractantă, această asociere are calitatea de operator economic implicat în procedura de atribuire. Potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, respingerea ofertei depusă de A SA - SRL este definitivă, întrucât a fost comunicată operatorului economic în cauză şi nu a făcut obiectul unei căi de atac, astfel că la reluarea procedurii de achiziţie publică autoritatea contractantă nu mai putea proceda la reevaluarea acesteia. De altfel, CNSC a dispus în mod clar, fără echivoc, că autoritatea contractantă este obligată să reevalueze oferta depusă de A S.C.

A-C_ IS.R.L., S.C.B/S.R.L., continuarea procedurii de atribuire urmând să fie făcută cu respectarea celor dispuse prin Decizia CNSC nr. 1122/C1/951/ 15.07.2015. Autoritatea contractantă a procedat la reevaluarea ofertei depusă de A5/4 - SRL cu încălcarea prevederilor OUG 34/2006, din moment ce această asociere nu mai avea calitatea de operator economic implicat în procedura de atribuire faţă de considerentele anterior expuse. împrejurarea invocată de intimata CNI, potrivit căreia oferta A SA -SRL se afla în aceeaşi situaţie cu oferta asocierii petente, fiind respinsă pentru acelaşi motiv, nu poate fi reţinută ca argument în sensul respingerii plângerii, câtă vreme autoritatea contractantă nu era îndreptăţită să reevalueze oferta depusă de un ofertant care nu mai avea calitatea de operator economic implicat în procedura de atribuire." 57

Din considerentele de mai sus, contestatorul susține că reiese în mod clar că procesul de reevaluare imaginat de autoritatea contractantă nu este corect din punct de vedere legal, întrucât, atât timp cât oferta ,,,-,,, nu face obiectul prezentei contestaţii, iar respingerea acesteia nu face obiectul vreunei căi de atac, neconformitatea ei s-a consolidat cu efect definitiv, iar o eventuală reevaluare a ofertelor depuse în prezenta procedură nu se mai poate întinde asupra acestei oferte. În al doilea rând, contestatorul arată că, dacă ad absurdum ar urma scenariul autorităţii, care „vrea cu orice preţ să ne blocheze accesul la controlul de legalitate al deciziilor sale”, în opinia contestatorului, nimic nu demonstrează la acest moment că ,,,- nu va fi din nou descalificată la reevaluare, subzistând în continuare anumite elemente de fapt ce atrag inadmisibilitatea, e.g. faptul că depăşea valoarea estimată sau faptul că prin clarificări şi-a modificat substanţial oferta financiară. Evident, contestatorul susține că nu confirmă/nu infirmă/nu contestă şi nici nu îmbrăţişează vreo poziţie cu privire la ofertantul Asocierea ,,,-,,, şi prin cele prezentate mai sus doar arătă că la acest moment nu există nicio certitudine că, dacă se redeschide evaluarea ofertei ,,,-,,,, aceasta va fi de plano declarată admisibilă. Prin urmare, contestatorul susține că este inadmisibil să-i fie blocat dreptul de acces la un proces echitabil în baza unei simple supoziţii a autorităţii că, şi dacă va fi admisă prezenta contestaţie, autoritatea va recalifica oferta ,,,- şi tot î-i va bloca posibilitatea de a câştiga procedură de atribuire. Având în vedere cele prezentate, contestatorul apreciază că argumentele autorităţii contractante privitoare la lipsa interesului sunt neîntemeiate. Concluzionând, contestatorul susține că interesul său în promovarea contestaţiei îndeplineşte toate exigenţele impuse de art. 33 C. proc. civ.: -este legitim, fiind întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 99/2016, respectiv Legii nr. 101/2016. Interesul este legitim din două perspective: (i) este legitim interesul personal pe care îl are - câştigarea contractului licitat; la fel cum este legitim (ii) interesul general/social pe care îl prezintă în contestaţie (posibilitatea realizării integrale a investiţiei în cadrul procedurii în care a fost licitat proiectul în integralitate, dat fiind că ofertanţii s-au încadrat în valoarea estimată cu propuneri tehnice şi financiare care asumă executarea proiectului în integralitate, astfel cum susţine şi Ministerul Culturii că a urmărit prin această investiţie (Anexa 2 la Contestaţia). - este personal, direct şi actual, fiind întemeiat pe calitatea de ofertant în procedură ce urmăreşte reevaluarea ofertei sale, descalificarea singurei oferte care mai poate face obiectul reevaluării şi atribuirea contractului de achiziţie publică. În situaţia în care contestaţia va fi admisă, atunci, în reevaluare, oferta financiară a contestatorului va putea fi declarată admisibilă/conformă; oferta Asocierii ,,,-,,, va putea fi respinsă ca neconformă/inadmisibilă; iar subscrisa ar fi declarată 58

câştigătoare a licitaţiei-acesta fiind interesul personal pe care îl promovează prin prezentul demers. - s-a născut în momentul declarării propunerii financiare ca neconformă, concomitent cu admiterea propunerii ,,,-,,,, în sensul că ,,, ar suferi un prejudiciu în contextul respingerii abuzive a ofertei sale şi admiterea nelegală a ofertei câştigătoare - prejudiciu constând în necâştigarea procedurii de atribuire. Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. 42000/29.09.2020, ca urmare astudierii dosarului cauzei, contestatorul a formulat „Concluzii scrise” în completarea contestaţiei, prin care a solicitat admiterea contestaţiei şi, prin urmare: 1.în principal: anularea deciziei de declarare ca neconformă a ofertei sale, declararea ca inadmisibilă/neconformă a ofertei asocierii câştigătoare ,,,-,,, și obligarea autorităţii la continuarea procedurii prin reevaluarea celor 2 oferte 1.1.în subsidiar: anularea procedurii 2.Obligarea autorităţii la plata cheltuielilor de judecată I. În ceea ce privește nelegalitatea respingerii ofertei contestatorului ca neconformă: 1. Deși, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă recunoaşte că dotările erau parte din proiectul tehnic de execuţie anexat la caietul de sarcini, contestatorul arată că motivul pentru care oferta sa a fost declarată neconformă a fost acela că a ofertat dotări care nu fac parte din documentaţia de atribuire. Astfel, contestatorul subliniază faptul că, prin punctul de vedere din 14.09.2020, autoritatea îşi invalidează propriul motiv de descalificare a ofertei ,,, şi de data aceasta, susţine că documentaţia de atribuire cuprindea dotările şi că dotările erau parte din proiectul tehnic de execuţie, Anexă la Caietul de sarcini. Cu toate acestea, contestatorul învederează că, autoritatea pretinde că ofertanţii ar fi trebuit să ştie că s-au licitat în cadrul procedurii doar activităţile de construcţie şi montaj (C+M), potrivit unui aviz al Consiliului Tehnico-Economic nr. 2/2284/02.04.2020, care nu există la dosarul achiziţiei, care nu a fost publicat în SEAP, care nici măcar nu a fost ataşat de autoritatea contractantă la punctul său de vedere, care, prin urmare, nu putea fi cunoscut de niciun ofertant. Mai mult, caracterul mincinos al acestei susţineri este dovedit de Adresa Proiectantului nr. 2307/04.05.2020, care chiar pe parcursul derulării procedurii de licitaţie a confirmat că s-a licitat executarea integrală a tuturor activităţilor/lucrărilor/operaţiunilor din proiectul tehnic anexat la Caietul de sarcini, pentru că doar aşa se poate asigura funcţionarea corectă a clădirilor (confirmând astfel şi susţinerile din contestaţie că obiectul din contract de valorificare a muzeului poate fi executat doar prin executarea dotărilor). 59

2. Toţi cei 3 ofertanţi au ofertat dotările în acord cu cerinţele licitaţiei şi toate cele 3 propuneri tehnice care cuprindeau dotările au fost declarate admisibile/conforme. Contestatorul reiterează faptul că, potrivit documentaţiei de atribuire, toate activităţile din proiectul tehnic de execuţie erau obligatorii de însuşit de către ofertanţi în propunerile lor tehnice, caietul de sarcini, fila 5: „Modul de prezentare a propunerii tehnice: Ofertantul are obligaţia de a elabora şi a prezenta propunerea tehnică astfel încât să respecte toate specificaţiile precizate în documentaţia de atribuire, implicit în cadrul prezentului caiet de sarcini şi anexelor aferente acestuia, reprezentate de PT, DE şi Listele de cantităţi, elaborate de către proiectant”, iar la fila 6: „Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar şi detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme, conform art. 215, alin.(5), din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modi ficările şi completările ulterioare.” Așadar, contestatorul precizează, astfel cum a demonstrat prin contestaţie, că toţi cei 3 ofertanţi au ofertat dotările, cuprinzându-le în cadrul graficului lor de execuţie, parte obligatorie din propunerea tehnică. Apărarea autorităţii contractante prezentată în Punctul său de vedere, potrivit căreia graficul de execuţie depus de un ofertant nu este opozabil fix ofertantului care l-a depus şi nu îl ţine pe acesta să execute lucrările cuprinse în propriul său grafic de execuţie este, în opinia contestatorului, nefondată şi nu poate fi admisă, fiind invalidată de Notificare ANAP din 10.10.2018, de jurisprudenţa instanţelor din România şi de orice uzanţă în materia contractelor de construcţii, în care graficul de execuţie este un document esenţial în oricare contract, astfel cum de altfel şi modelul de contract din documentaţia de atribuire a acestei achiziţii prevede că graficul de la ofertare este parte integrantă din contractul prefigurat - adică angajează obligaţii ale ofertantului. 3. Asocierea PUCT-,,, a ofertat DOTĂRILE, la fel ca toți cei 3 candidaţi, dar nu le-a cotat în Propunerea Financiară 3.1. Valoarea juridică a graficului de execuţie depus de ofertanţi ca parte din Propunerea tehnică a) Potrivit Notificării ANAP din 10.10.2018, se arată că, prin graficul de execuţie ofertanţii prezintă planul propriu de alocare a resurselor corelat cu metodologia proprie de execuţie În Notificarea ANAP din 10.10.2018, se stabileşte cu privire la graficul de execuţie: „Comisia de evaluare trebuie apoi să analizez dacă ofertantul respectă cerinţele şi principalele ipoteze precizate de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire, precum şi să stabilească, pe baza raţionamentului professional, dacă planificarea ofertantului este realistă şi corelată cu metodologia de execuţie şi planul PROPRIU de alocare a resurselor (acestea putând fi umane, materiale, inclusiv suportul oferit de personalul permanent (denumit generic 60

backstopping) al organizaţiei ce constituie operatorul economic care are calitatea de ofertant)." Prin urmare, contestatorul susține că, punctul de vedere al autorităţii potrivit căruia graficul de execuţie depus de ofertanţi ca parte din propunerea tehnică cuprinde activităţi ce nu urmează să fie executate de ofertanţi este fals şi contrazice flagrant Notificarea ANAP, care stabileşte că rolul graficului de execuţie este acela ca ofertantul să-şi dovedească Planul Propriu de alocare a resurselor. Astfel, prin graficul depus ca parte din propunerea tehnică, contestatorul precizează că ofertanţii nu îşi pot asuma planul de alocare a resurselor de către TERŢI la contract, cum în mod înşelător/pro causa, susţine autoritatea. Odată ce prezintă un grafic cu lucrările/etapele pe care îşi asumă să le execute, prin propunerea tehnică, ofertantul va fi obligat odată ce va câştiga contractul să execute toate etapele/activitătile pe care le-a cuprins în propriul său plan de alocare a resurselor (grafic de execuţie). b) Potrivit notificării ANAP din 10.10.2018, prin graficul de execuţie depus de ofertant, acesta îşi asumă să finalizeze toate etapele/sectiunile din graficul său, în timpul alocat în graficul său Notificarea ANAP din 10.10.2018 privind graficul de execuţie depus de ofertanţi precizează: „în ceea ce priveşte cerinţele de conformitate, ofertele care nu respectă cerinţele minime ale autorităţilor contractante vor fi considerate neconforme. Se recomandă ca aceste cerinţe să se limiteze la următoarele aspecte: 1. a) Graficul Gantt prezentat de ofertant demonstrează că acesta finalizează contractul cu respectarea termenului limită impus de autoritatea contractantă (adică în perioada de construcţie maximă stabilit); 2. b) Graficul Gantt prezentat de ofertant demonstrează că acesta finalizează «etapele/sectiunile» aferente lucrărilor în timp (adică în perioada de construcţie maximă pentru etapa respectivă);" Aplicând Notificarea ANAP de mai sus la speţa de faţă, rezultă că atâta timp cât ofertantul câştigător (Asocierea ,,,-,,,), ca de altfel toţi cei 3 candidaţi participanţi la licitaţie, şi-a asumat prin graficele depuse că finalizează în timp „etapele/secţiunile" aferente dotărilor, atunci aceste activităţi sunt parte integrantă din oferta lor şi sunt obligaţi la punerea în operă a „etapelor/secţiunilor" aferente dotărilor, în timing-ul pe care ei înşişi şi l-au alocat în propriul lor grafic. Contestatorul consideră ca fiind falsă susţinerea autorităţii că aceste etape sunt prinse în graficele proprii ale ofertanţilor în scopul de a fi executate de un TERŢ la contract (proprietarul Casei ,,, - Academia Română). Ofertanţii nu îşi pot asuma în propunerea lor tehnică că terţi la contract vor îndeplini sau nu vor îndeplini anumite activităţi şi cu atât mai puţin în ce interval de timp vor îndeplini terţii activităţi din cadrul acestui contract, din care nici măcar nu fac parte. 61

c) Potrivit Notificării ANAP din 10.10.2018, planificarea făcută de ofertant în graficul de execuţie trebuie să fie conformă cu cerinţele stabilite de autoritatea contractantă Notificarea ANAP statuează că: "c) Planificarea ofertantului este conformă cu cerinţele stabilite de autoritatea contractantă (adică respectă ipotezele/premisele stabilite în documentaţia de atribuire cu privire la elemente cum ar fi: termenele de analiză, transmitere observaţii, respectiv aprobare a livrabilelor intermediare/finale care revin autorităţii contractante, data de începere anticipată, eventuale perioade de suspendare a execuţiei lucrărilor datorate condiţiilor climatice nefavorabile prevăzute în documentaţia de atribuire etc.)." Raportat la speţa de faţă, contestatorul susține că, graficele tuturor celor 3 candidaţi respectă documentaţia de atribuire și în raport cu aceasta își asumă executarea „etapelor/sectiunilor" din contract aferente dotărilor. Mai mult, contestatorul menționează că documentaţia de atribuire obligă la ofertarea, executarea şi cuprinderea în graficul propriu al ofertanţilor a „etapelor/secţiunilor" aferente dotărilor, caietul de sarcini, fila 5: „Modul de prezentare a propunerii tehnice: Ofertantul are obligaţia de a elabora şi a prezenta propunerea tehnică astfel încât să respecte toate specificaţiile precizate. în documentaţia de atribuire, implicit în cadrul prezentului caiet de sarcini şi anexelor aferente acestuia, reprezentate de PT, DE şi Listele de cantităţi, elaborate de către proiectant”, iar la fila 6: „Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar şi detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme, conform art. 215 alin.(5), din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.” Cum propunerile tehnice trebuiau să planifice executarea de către ofertanţi a tuturor activităţilor din caietul de sarcini şi proiectul tehnic anexat la caietul de sarcini, contestatorul subliniază faptul că, în mod corect, toți cei 3 ofertanţi au alocat în propunerile lor tehnice planificarea executării în timp a DOTĂRILOR. 3.2. Contesatatorul subliniază faptul că, Asocierea ,,,-,,,, prin răspunsul nr. 3695/09.07.2020 la solicitarea de clarificări a autorităţii, și- a asumat valoarea juridică a graficului de execuţie, în acord cu valoarea juridică pe care i-o acordă și Notificarea ANAP din 10.10.2018. Prin acest răspuns, Asocierea ,,,-,,, şi-a asumat, după cum se arată, că toate etapele/secţiunile din graficul de execuţie depus de Asociere reprezintă propriile sale obligaţii: „Graficul fizic a fost întocmit pe faze de execuţie, reflectând metodologia descrisă în documentele propunerii tehnice. Vă reamintim că metodologia de lucru este proprie fiecărui operator si se întocmeşte în funcţie de resursele, experienţa și capacitatea de optimizare a lucrului specifice fiecărui operator economic." 62

Raportat la speţă, deşi nu indică în mod expres Notificarea ANAP din 10.10.2018, din răspunsul Asocierii ,,,-,,, rezultă clar că se raportează la aceeaşi valoare juridică pe care Notificarea ANAP din 10.10.2018 i-o dă graficului de execuţie, ca parte a propunerii tehnice şi, ce e cel mai relevant pentru problema supusă dezlegării juridice a CNSC, e faptul că ofertantul Asocierea ,,, - ,,, clarifică că toate etapele/secţiunile din grafic urmează a fi executate de el, potrivit propriei sale metode de lucru, potrivit propriei sale alocări de resurse şi potrivit propriei sale capacităţi de optimizare a lucrului. Prin urmare, contestatorul susține că, nici autoritatea, nici ofertantul, prin clarificări, nu au stabilit că în grafic se vor cuprinde de către ofertant activităţi pe care ofertantul nu le va executa, ci doar etape/secţiuni însuşite şi alocate în planul de lucru de către ofertanţi, potrivit propriilor sale metodologii, resurse, experienţă şi capacitate de optimizare. 3.3.În opinia contestatorului, sunt false susţinerile autorităţii contractante din Punctul său de vedere, potrivit cărora nu s-a licitat executarea în integralitate a proiectului tehnic anexat la caietul de sarcini. a) Însuși proiectantul invocat de autoritate în Punctul său de vedere infirmă, susține contestatorul, ipoteza prezentată de aceasta şi confirmă expres că s-au licitat toate lucrările prezentate detaliat în proiectul tehnic anexat la caietul de sarcini: „Ca urmare a solicitării dumneavoastră privind finanţarea lucrărilor aferente proiectului «Casa ,,, - Conservarea - Restaurarea şi Valorificarea colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi» vă transmitem următoarele: • pentru funcţionarea corectă a clădirilor (Corp A, Corp B, Corp C) şi a activităţilor propuse este necesară finanţarea TUTUROR LUCRĂRILOR PREZENTATE DETALIAT ÎN PROIECT - construcţii, montaj (C+M) SI ECHIPAMENTE. Execuţia exclusivă a lucrărilor de construcţii şi montaj conduce la IMPOSIBILITATEA FOLOSIRII CONSTRUCŢIEI." (Adresa Proiectantului având nr. de intrare la ,,, 2307/04.05.2020) În primul rând, contestatorul învederează faptul că data adresei (04.05.2020), care este exact aceeaşi dată la care Autoritatea a publicat anunţul de modificare substanţială a documentaţiei de atribuire, cu argumentul că „s-a autosesizat cu privire la existenţa unei erori materiale în documentaţia tehnică". Mai mult, contestatorul arată că, deşi pretinde că s-a autosesizat cu privire la erori materiale în documentaţia tehnică, autoritatea modifică doar formularul aferent propunerilor financiare şi practic menţine obligaţia ca propunerile tehnice să cuprindă toate activităţile, în schimb împiedică cotarea în formularul F4 a ofertei financiare a tuturor activităţilor prevăzute în proiectul tehnic. Raportat la Adresa proiectantului nr. , contestatorul susține că rezultă indubitabil caracterul mincinos al punctului de vedere al Autorităţii, care pretinde că nu s-a licitat execuţia integrală a proiectului tehnic anexat la Caietul de sarcini. Dimpotrivă, proiectantul informa la 63

04.05.2020 că este necesară finanţarea TUTUROR lucrărilor prezentate detaliat în proiect, în caz contrar licitaţia/investiţia nu îşi poate atinge scopul, adică „clădirile nu pot funcţiona corect". b) În mod total nejustificat, de la dosarul achiziţiei lipseşte solicitarea Autorităţii către Proiectant, la care proiectantul a răspuns prin Adresa nr. 2307/04.05.2020. Contestatorul arată, astfel cum a prezentat şi în cadrul contestaţiei şi continuă să susţină, că dosarul achiziţiei este incomplet/trunchiat, autoritatea introducând sau subtilizând în acesta documente pentru a ascunde propriile sale acţiuni ilicite sau pentru a promova câştigarea licitaţiei de către candidatul preferat în final. Astfel, din Adresa proiectantului rezultă clar, susține contestatorul, că aceasta este un răspuns la o solicitare prin care autoritatea contractantă i-a cerut să diminueze valoarea devizului, fiind inexplicabil de ce această solicitare, element esenţial pentru dosarul achiziţiei, lipseşte de la dosarul achiziţiei. c) Adresa proiectantului nr. 2307/04.05.2020 confirmă că devizul pe baza căruia s-a stabilit valoarea estimată a procedurii de achiziţie cuprinde toate activităţile prezentate detaliat în proiectul tehnic de execuţie (adică inclusiv dotările). Contestatorul arată că, din această perspectivă, raportat la proba cu înscrisuri reprezentată de Adresa proiectantului, se dovedeşte caracterul mincinos al punctului de vedere al Autorităţii, potrivit căreia valoarea estimată a licitaţiei nu a cuprins dotările. Mai mult, contestatorul susține că adresa nr. 2307/04.05.2020 dovedeşte că toate activităţile (inclusiv dotările, menţionate expres în proiectul tehnic) au fost planificate a fi executate în valoarea estimată a licitaţiei (Cap. 11.1.5 Fişa de date -17.355.945 RON). În sensul dat, contestatorul menționează, astfel cum a susţinut şi prin contestaţie, că întregul proiect, cu atingerea scopului de funcţionare corectă a clădirilor, putea şi trebuia să fie executat în cadrul acestui contract, dat fiind că au existat mai multe oferte care au asumat executarea dotărilor în valoarea estimată a procedurii. Prin urmare, contestatorul susține că nu există niciun considerent logic, social, economic şi cu atât mai puţin legal, pentru a se susţine că dotările nu au fost licitate şi că nu erau cuprinse în valoarea estimată a procedurii (adică în devizul general al proiectantului - atâta timp cât chiar Proiectantul confirmă susţinerile sale și infirmă argumentaţia pro causa făcută de autoritatea contractantă). 3.4. Jurisprudenta instanţelor din România confirmă că, graficul de execuţie prezentat de un candidat în cadrul ofertei are valoarea juridică a asumării de către acel ofertant a execuţiei tuturor etapelor/secţiunilor pe care le-a cuprins în propriul său grafic de execuţie. Astfel, se arată că, potrivit Deciziei nr. 844/2017 a Curţii de Apel laşi: „Se mai notează că, de vreme ce graficul de execuţie este parte a contractului, reclamanta este ţinută a-l respecta şi a da o interpretare 64

coroborată contractului propriu-zis şi ansamblului de documente la care se referă art. 8 din convenţie. Aceasta cu atât mai mult cu cât oferta tehnică (ce include graficul de execuţie) a constituit un element esenţial la atribuirea contractului de lucrări, în condiţiile în care ... contractantă cunoştea deja limitele temporale impuse de contractul de finanţare încheiat cu MDARAP (conform actului adiţional îndosariat la fila 149)." Trebuie avut în vedere faptul că potrivit dispoziţiilor art. 8 din acelaşi contract, documentele acestuia includ printre altele şi caietul de sarcini, oferta tehnică şi graficul de execuţie. Curtea nu îşi poate însuşi punctul de vedere al recurentei în sensul că acel grafic de execuţie ar fi fost realizat doar în vederea conturării unui demers optim preconizat al lucrărilor atât timp cât pe de o parte, după cum am arătat, graficul face parte din elementele contractului iar, pe de altă parte, acest grafic a reprezentant un criteriu esenţial în vedarea atribuirii efectuării lucrărilor, dat fiind şi termenul imperativ de care ...era ţinută prin contractul de finanţare nr. 4061/2014." Ca şi în speţa citată mai sus, contestatorul învederează faptul că, în prezentul caz, graficul de execuţie cuprins în propunerea tehnică urma să devină parte din contractul semnat de Autoritate cu câştigătorul (A se vedea Formularul Model de Contract din documentaţia de atribuire). Contestatorul subliniază faptul că, astfel cum confirmă și jurisprudența invocată, ofertantul câştigător este ținut să execute toate etapele/ secţiunile prezentate în graficul său de execuţie. De asemeanea, contestatorul consideră că aceeaşi optică rezultă și din Notificarea ANAP nr. 10.10.2018. În concluzie, contestatorul învederează că: -Documentaţia de atribuire cuprindea dotările; -Toţi ofertanţii, prin graficele de execuţie, şi-au asumat executarea dotărilor; -Nu există nicio menţiune în niciun document al documentaţiei de atribuire din care să rezulte că s-a licitat doar construcţie şi montaj (C+M), fără dotări (cum fals susţine acum Autoritatea); Formularul F4 nu s-a modificat prin anunţul din 04.05.2020 ca urmare a unei autosesizări a unei erori materiale, ci a fost o tentativă de deturnare a licitaţiei pentru a se proteja preţurile de dumping ale candidatului ce trebuia să câştige licitaţia şi pentru a se croi calea unui act adiţional la contract, prin care să se majoreze preţul de dumping al contractului câştigător, sub argumentul că dotările nu au fost cuprinse; -Proiectantul prin Adresa nr. 2307/04.05.2020 confirmă că această procedură de achiziţie cuprinde toate activităţile din proiectul tehnic anexă la Caietul de sarcini; -Proiectantul prin Adresa nr. 2307/04.05.2020 confirmă că valorificarea monumentului istoric nu se poate face decât dacă toate activităţile se execută în cadrul acestui contract, adică inclusiv dotările, astfel cum s-a prezentat în Contestaţie; 65

- Jurisprudenţa instanţelor din România confirmă valoarea juridică a graficului de execuţie prezentat de candidaţi în propunerea tehnică, care în acord cu Notificarea ANAP din 10.10.2018, înseamnă că ofertantul îşi asumă executarea tuturor etapelor/secţiunilor/activităţilor cuprinse în propriul său grafic de execuţie. Prin urmare, toţi cei 3 candidaţi au ofertat dotările pentru că le-au cuprins în graficul lor de execuţie; - Ofertantul Asocierea ,,,-,,,, prin Răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3695/09.07.2020, confirmă că a licitat şi îşi asumă executarea etapelor din graficul său de execuţie (unde sunt incluse expres dotările pentru fiecare corp în parte!!!) şi, foarte important, menţionează că etapele din graficul de execuţie au fost adaptate în funcţie de propriile sale metode de lucru, propriile sale resurse și propria sa capacitate de a optimiza execuţia activităţilor cuprinse în graficul său. Astfel, potrivit celor prezentate şi probate mai sus, contestatorul subliniază faptul că, se confirmă că toţi cei 3 candidați au ofertat dotările şi, de asemenea, se confirmă caracterul fals al susţinerii autorităţii potrivit căreia toţi cei 3 candidaţi au cuprins dotările în graficul de execuţie ştiind că nu urmează a le executa, dat fiind că Adresa proiectantului nr. 2307/04.05.2020 infirmă alegaţiile mincinoase ale Autorităţii contractante. 4. Poziţia corectă şi legală a contestatorului raportat la solicitarea de clarificări nr. 3965/23.07.2020 Cu referire la răspunsul său la solicitarea de clarificări nr. 3965/23.07.2020, contestatorul precizează că poziţia sa de la acel moment a venit ca urmare a unei solicitări prin care autoritatea l-a pus în faţa unei paradigme absurde şi contradictorii, generată de necorelarea intervenită între propunerea tehnică şi propunerea financiară. Practic, contestatorul susține că orice răspuns ar fi oferit la acel moment, ar fi fost pusă într-o situaţie defavorabilă: - dacă ar fi dat curs solicitării nelegale a Autorităţii de a exclude dotările din propunerea sa financiară, ar fi încălcat dispoziţiile art. 133 alin. 3 din HG nr. 395/2016, deoarece s-ar fi aflat într-o situaţie de necorelare dintre propunerea tehnică (declarată deja admisibilă) şi propunerea financiară, fapt ce ar fi condus la respingerea ofertei sale; - de cealaltă parte, dacă s-ar fi împotrivit poziţiei Autorităţii şi ar fi continuat să oferteze dotările în propunerea financiară, cu scopul de a asigura corelaţia cu propunerea tehnică ce fusese deja declarată admisibilă la acel moment, atunci ar fi riscat ca propunerea financiară să fie respinsă pe motiv că a ofertat cantităţi suplimentare - ipoteză care, de altfel, s-a şi adeverit. Având în vedere acestea, contestatorul menționează că a considerat că cea mai corectă abordare este să acţioneze cu onestitate şi transparenţă. Astfel, a făcut clar faptul că își asumăm un preţ mai mare al ofertei sale (decât alţi candidaţi), ce nu ar fi fost în avantajul său, având în vedere criteriul de atribuire, dar totodată a prezentat Autorităţii 66

că dacă într-adevăr dotările nu vor mai trebui executate, ele nu vor fi plătite. Mai mult, contestatorul a arătat, în acest sens, că mecanismul contractual prefigurat în prezenta procedură prevedea că decontarea lucrărilor se va face pe bază de cantităţi real executate - motiv pentru care, în ipoteza în care nu s-ar fi executat anumite lucrări, în mod firesc, Autoritatea nu ar fi fost obligată să-i plătească pentru valoarea acestora. Astfel, poziţia contestatorului a fost de a asigura Autoritatea că nu va fi pusă în niciun caz în situaţia de a datora plăţi pentru lucrări pe care Proiectantul le va exclude din proiect - paradigmă absurdă şi nelegală pe care a respins-o în mod neechivoc. De altfel, contestatorul precizează că, s-a confirmat după studiul dosarului la sediul CNSC că Proiectantul nu a dorit şi excluderea dotărilor, dimpotrivă, a cerut executarea integrală a proiectului tehnic de execuţie anexă la Caietul de sarcini (Adresa Proiectantului nr. 2307/04.05.2020). În concluzie, contestatorul consideră că a acţionat cu transparenţă şi onestitate, respectând art. 133 alin. 3 din HG nr. 395/2016, cu scopul de a depune o ofertă în care propunerea tehnică e corelată cu propunerea financiară. II. În ceea ce privește neconformităţile ofertei prezentată de Asocierea ,,,-,,, 1. Neconformităţi privind informaţiile şi documentele aferente DUAE 1.1. Contestatorul susține că oferta Asocierii ,,,-,,, trebuia respinsă ca inadmisibilă pentru că era semnată de o persoană care nu era împuternicită de membrul ,,, al asocierii pentru a acţiona în numele său. 1.1.1.Contractul de Asociere ,,,-,,, nu este semnat de reprezentantul legal ,,, (consemnat în Certificatul constatator ONRC) Se arată că, contractul de asociere trebuie semnat de toţi membrii asocierii. În speţă, Contractul de asociere ,,,-,,, nu este semnat de reprezentantul legal ,,, (Gabriela Olteanu), ci de o persoana care nu figurează în Certificatul ONRC ca reprezentant ,,, (Olteanu Iulian) şi care nici nu depune la dosarul achiziţiei o împuternicire de la reprezentantul ,,,, pentru a putea angaja în mod legal societatea, nici nu depune vreun alt act care îi conferă puterea de a angaja societatea ,,,. Prin urmare, contestatorul susține că nu este îndeplinită condiţia depunerii unui Acord de Asociere care să demonstreze forma de asociere temporară prevăzută la art. 53 alin. 1 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, în contextul dat, contestatorul susține că nu este îndeplinită nici condiţia de la Cap. III.1.1.a) din fişa de date, care impune depunerea unui acord de asociere, care să demonstreze forma de asociere temporară prevăzută de art. 53 alin. 1 Legea nr. 98/2016. 1.1.2. Contestatorul susține că persoana care semnează Oferta Asocierii ,,,-,,, nu era împuternicită de ,,, să semneze oferta în numele său Astfel, se arată că potrivit art. 60 din HG nr. 395/2016: 67

„(1) Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de participare. (4) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi." Așadar, contestatorul arată că, deși potrivit capturilor din SEAP, titularul semnăturii electronice care semnează oferta Asocierii ,,,-,,, este Persoana Juridică ,,, SRL, iar potrivit Declaraţiei de participare, document public în SEAP, reprezentantul legal al Persoanei Juridice ,,, SRL este Dna. , care de altfel este şi persoana fizică menţionată în Certificatul ONRC ,,, SRL: „2. Asociere: ,,,(Leader). ,,,. Denumire operator economic Calitate Tip operator Reprezentant ,,, Ofertant (leader) Medii

CIF: ROI5533999, Cod registrul comerţului:J40/9555/2003” Astfel, contestatorul precizează că, ,,, SRL nu a împuternicit nici Persoana Juridică (,,,), în calitatea sa de titular al semnăturii electronice aplicată Ofertei potrivit art. 60 din HG nr. 395/2016, nu a împuternicit nici persoana fizică reprezentant legal ,,, ( ) în vederea semnării în numele ,,, a ofertei comune a Asocierii ,,,-,,,, împuternicirea emisă de ,,, şi depusă la dosarul achiziţiei (Doc. 1 Documente de calificare) îl împuterniceşte pe . Prin urmare, contestatorul susține că, persoana care a aplicat semnătura electronică reglementată de art. 60 din HG nr. 395/2016 nu era împuternicită să acţioneze în numele asociatului ,,,. Mai mult, contestatorul învederează că, în situația în care ar acorda o interpretare restrictivă textului art. 60 din HG nr. 395/2016, atunci ,,, trebuia să împuternicească persoana juridică ,,, (titularul semnăturii electronice) - ceea ce nu s-a întâmplat, iar dacă ar acorda o interpretare extensivă, atunci măcar reprezentantul legal ,,, (Dna. ) trebuia să fie împuternicită de ,,, pentru a acţiona în numele său - ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare, contestatorul consideră că oferta Asocierii ,,, -,,, trebuia respinsă ca inadmisibilă, fiind semnată de o persoană care nu era împuternicită de membrul ,,, al asocierii pentru a acţiona în numele său. 1.2. Asociatul ,,, trebuia respins pentru că nu este autorizat să execute lucrări specifice codului CAEN al contractului ce face obiectul prezentei proceduri. Astfel, contestatorul arată că, potrivit răspunsului Autorităţii la solicitarea de clarificări din data 01.05.2020, prin care se solicita exact o clarificare aferentă codului CAEN al contractului pentru a se cunoaşte de către ofertanţi pentru ce coduri CAEN trebuie să fie autorizaţi conform certificatului ONRC, autoritatea a răspuns: „Codul CAEN principal 68

corespondent obiectului contractului este 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale". De asemenea, se arată că, potrivit prevederilor din Fişa de date, cap. III.l.l.b): „Obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator." „Cerinţa se aplică inclusiv pentru asociaţi și/sau subcontractanți și/sau terți susținători care completează informaţiile în calitatea în care au fost incluşi în procedură de atribuire." Mai mult, contestatorul subliniază, raportat la codurile CAEN din certificatul constatator ONRC al ,,, S.R.L.: „SEDII SI/SAU ACTIVITATI AUTORIZATE CONFORM ART. 15 DIN L359/2004 Tip activitate autorizată: terţi Conform declaraţiei - tip model 3 nr. 448508 clin 26.07.2017 Activităţi desfăşurate în afara sediului social şi a sediilor secundare (CAEN REV. 2): 9103 - Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic 8121 - Activităţi generale de curăţenie a clădirilor 7220 - Cercetare- dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste 7219 - Cercetare- dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie 4391 - Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii 4334 - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri 4332 - Lucrări de tâmplărie şi dulgherie Data certificatului constatator:28.07.2017”. Potrivit nomenclatorului CAEN, codul 9103 „exclude renovarea şi restaurarea site-urilor şi clădirilor istorice", iar următoarele 3 coduri pentru care este autorizat ,,, conform certificatului ONRC (8121; 7220; 7219) nu au absolut nicio legătură cu obiectul contractului licitat, fiind activităţi de curăţenie în clădiri sau de cercetare în ştiinţe sociale sau ştiinţe naturale. Codul CAEN 4391 din certificat ONRC ,,, autorizează această societate doar pentru „realizarea structurii acoperişurilor" şi „montarea elementelor de acoperire". Codul CAEN 4334 autorizat conform certificat ONRC ,,, include exclusiv lucrări de „vopsitorie, zugrăveală şi montare geamuri", potrivit nomenclatorului CAEN. Codul CAEN 4332 autorizează societatea să execute „lucrări de montare uşi şi mobilier; instalare mobilier; instalare echipamente pentru bucătării, casa scărilor, accesorii magazine şi lucrări de finisaje interioare". În primul rând, raportat la cerinţele formale ale Fişei de date, care solicită ca orice membru al asocierii să fie autorizat CAEN pentru obiectul contractului, care potrivit răspunsului Autorităţii la clarificări din 01.05.2020, era 4120, contestatorul susține că candidatul ,,, nu îndeplineşte această condiţie şi trebuia respinsă oferta ca inadmisibilă. În al doilea rând, raportat la repartizarea lucrărilor în Contractul de asociere (doc. 5 la Documente de calificare), art. 6.2., societatea ,,, şi-a 69

asumat lucrările privind faţada, pardoselile și instalaţiile electrice corp C1, astfel că, raportat în concret la lucrările pe care ,,, S.R.L. declară că le va lucra, contestatorul susține că acesta nu este autorizat potrivit codurilor CAEN din certificatul ONRC, pentru niciuna dintre acestea, în susținere fiind radat un extras din propunerea tehnică - lucrări în sarcina ,,,, potrivit Acordului de asociere: „V. LUCRĂRI LA FAŢADE (TENCUIELI) Finisajul pereților exteriori este din tencuială cu praf de praf de piatră și strat de zugrăveli bej (siena natural sau siena arsă). Faţadele au registre cu elemente decorative tip asize sau profiluri din tencuială trasă, alături de decoraţii şi ornamente. Toate aceste elemente decorative se vor restaura integral. După curăţarea şi repararea elementelor decorative, acestea se vor vopsi cu vopseluri tradiţionale. Soclul, finisat cu tencuială din mortar de var, se va restaura conform instrucţiunilor din proiect.” Contestatorul arată că, potrivit Propunerii tehnice a asocierii câştigătoare, acestea sunt activităţile foarte succint descrise aferente faţadei, alocate în sarcina asociatului ,,,. Tencuielile la faţadă obligă la existenţa unui cod CAEN care să autorizeze executantul pentru lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (cod 4120 - cum solicită şi Autoritatea contractantă în Răspunsul la clarificări din 01.05.2020). Prin urmare, contestatorul susține că, chiar şi analizând în concret activităţile asumate de ofertantul ,,,, acesta nu este autorizat să le facă. Ba mai mult, codul CAEN 9103 pentru care este autorizat ,,,, potrivit nomenclatorului CAEN exclude, adică interzice, renovarea şi restaurarea clădirilor istorice. Or, susține contestatorul, potrivit extrasului de mai sus din propunerea tehnică, ,,, îşi asumă pentru faţadă activităţi de renovare şi restaurare a clădirii istorice. Al doilea tip de activitate asumat de ,,, prin contractul de asociere este, după cum se arată că cel de lucrări privind pardoselile. Aparent, această activitate s-ar putea încadra în codul CAEN 4332, însă partea de lucrări de finisaj interior din codul CAEN permite doar „montarea de plafoane, montarea de pereţi mobili etc." În continuarea, este redat un extras din Propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,,: „Lucrările executate la pardoseli sunt lucrări de desfacere a pardoselii existente, refacerea stratului suport, lucrări de stabilizare a solului, refacerea termo şi hidroizolaţiilor, refacerea stratului suport, montarea şi finisarea pardoselilor reci şi calde.” Astfel, contestatorul arată că, potrivit extrasului de mai sus din Propunerea tehnică ,,,, care menţionează ce intervenţii se fac la pardoseli C1, lucrare asumată de ,,, prin contractul de asociere, rezultă că acesta nu face exclusiv activităţi de montaj, finisaje interioare, ci face lucrări de 70

refacere strat suport, stabilizare sol, termo și hidoizolaţii, pentru care ar fi trebuit să deţină codul CAEN menţionat Autoritatea contractantă în clarificări, adică codul 4120 - lucrări de construcţii clădiri. De asemenea, contestatorul apreciază că, de departe cel mai relevant argument aferent declarării ca inadmisibile a ofertei pe motivul incompatibilităţii codurilor CAEN autorizate cu lucrările asumate o reprezintă partea de instalaţii electrice corp C1, asumate de ,,, prin contractul de asociere, care nu are nici cea mai mică legătură cu codurile CAEN pentru care este autorizată această societate. În concluzie, contestatorul susține că, dacă s-ar raporta exclusiv formal la condiţiile din Fişa de date şi din solicitarea de clarificări la care Autoritatea a răspuns la 01.05.2020, oferta Asocierii ,,,-,,, trebuia de plano respinsă ca inadmisibilă. Pe de altă parte, contestatorul arată că, dacă s-ar raporta in concreto la activităţile asumate de ,,, în acordul de asociere, oferta tot trebuia respinsă ca inadmisibilă, pentru că in concreto niciuna dintre activităţi nu are reprezentare în codurile CAEN autorizate potrivit certificat constatator ONRC. Nu în ultimul rând, contestatorul arată că, prevederile art. 51 alin. 1 din HG nr. 395/2016 prevăd următoarele: „în situaţia în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau cerinţelor de executare a contractului anumite autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în cazul operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii asocierii deţine autorizaţia solicitată, după caz, cu condiţia ca respectivul membru să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă." Prin urmare, contestatorul arată că, deși în situaţia în care doi operatori economici participă împreună la o procedură sub forma unei asocieri, legea permite Autorităţii să prevadă ca doar unul dintre asociaţi să deţină autorizaţiile specifice aferente criteriilor privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale - ipoteză care nu se regăsesște în prezenta procedură, deoarece autoritatea a prevăzut expres prin prevederile din Fişa de date, cap. III. 1.1.b), citate mai sus, că ambii asociaţii trebuie să îndeplinească cerinţa privind codul CAEN aferent procedurii, cu toate acestea, dispoziţiile art. 51 alin. 1 din HG nr. 395/2016 stabilesc expres că doar membrul asocierii care deţine autorizaţia solicitată poate executa partea din contract aferentă respectivei autorizaţii. Așadar, faptul că asociatul ,,, şi-a asumat să execute lucrări pentru care nu este autorizat potrivit nomenclatorului CAEN reprezintă o încălcare a acestor dispoziţii legale, încălcare care, în opinia sa, trebuia să ducă la respingerea ofertei Asocierii ,,,-,,, ca inadmisibilă. 1.3. Lipsa garanţiei de participare la data-limită reglementată de lege şi documentaţia de atribuire 71

Contestatorul arată că, deși în Fișa de date, s-a prevăzut la fila 5, cap III.1.6.a: „Garanţia de participare trebuie să fie irevocabilă, iar instrumentul de constituire a acesteia trebuie prezentat autorităţii contractante, cel mai târziu la data şi ora limită de depunere a ofertelor. în conformitate cu art. 132, alin. (3) şi art. 134, alin. (5) din HG nr. 395./2016, Autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a solicita ofertanţilor clarificări în scopul prezentării în original a documentului privind garanţia de participare. Solicitarea documentului în forma originală constituie o măsură de siguranţă pe care autoritatea contractantă şi-o poate lua în eventualitatea executării garanţiei de participare. Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei de participare se va executa necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia cu privire la culpa persoanei garantate", la fila 7, cap. IV.4.3: „Necompletarea formularului DUAE, neprezentarea propunerii tehnice, propunerii financiare (criptate) şl a documentului care atesta constituirea garanţiei de participare pâna la data limita de depunere a ofertelor are ca efect declararea ofertei ca inacceptabila.", iar la fila 8, cap. VI.3: „Dacă oferta este depusă de o asociere formată din doi sau mai mulţi operatori economici, garanţia de participare/garanția de bună execuţie se va constitui în numele asocierii", în punctul de vedere al autorităţii, aceasta vorbeşte doar de Solicitarea sa de clarificări transmisă la 02.06.2020, prin care a cerut să se prezinte originalul documentului (poliţei de asigurare), dar ignoră faptul că prin aceeaşi solicitare i s-a cerut asocierii ,,,-,,, să depună o garanţie de participare constituită pe numele ASOCIERII, dat fiind că cea depusă până la data-limită de deschidere a ofertelor era constituită doar pe numele societăţii ,,, S.R.L. Astfel, contestatorul apreciază că nu poate fi primită apărarea autorităţii contractante potrivit căreia la data deschiderii ofertelor ofertantul a dovedit faptul că a îndeplinit cerinţele din documentaţia de atribuire, din cauză că documentaţia de atribuire prevedea expres faptul că garanţia trebuie constituită în numele asocierii, dacă oferta este depusă de o asociere, condiţie evident neîndeplinită de Asocierea ,,,-,,,, ceea ce, potrivit Fişa de date, fila 7, cap. IV.4.3 trebuia să atragă respingerea ofertei ca inadmisibilă. 1.3.1. În ceea ce privește încălcarea prevederilor cap. III.1.6.a) din Fişa de date - instrumentul de garantare nu prevedea executarea necondiţionată, respectiv la prima cerere a beneficiarului, cu privire la culpa ASOCIERII ,,,-,,, sau cu privire la culpa OFERTANTULUI ,,,, contestatorul apreciază că, cerința Cap. III.1.6.a) din Fişa de date trebuie interpretat în coroborare cu art. 36 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Astfel, contestatorul susține că, „cel mai târziu la data-limită de depunere a ofertelor" trebuia depusă garanţia de participare, care să poată fi executată la prima cerere „cu privire la culpa persoanei garantate". Mai mult, persoana garantată, potrivit cerinţei minimale expres stabilite de Fişa de date cap. VI.3, trebuia să fie ASOCIEREA: „Dacă oferta este 72

depusă de o asociere formată din doi sau mai mulţi operatori economici, garanţia de participare/garanția de bună execuţie se va constitui în numele asocierii." În concluzie, contestatorul precizează că, la data-limită de depunere a ofertelor nu s-a depus o garanţie de participare care să permită executarea necondiţionată a entităţii ofertante (Asocierea), care era entitatea ce trebuia garantată de terţul instituţie bancară, raportat la fişa de date cap. VI.3. Prin urmare, contestatorul apreciază că, în situația în care autoritatea contractantă s-ar fi adresat băncii garante pentru vreo culpă a candidatului (Asocierea), cererea sa ar fi fost respinsă, fiindcă banca nu avea nici-un raport contractual de garantare cu candidatul (Asocierea). Astfel, scopul legal al constituirii garanţiei, până la data limită de deschidere a ofertei, nu putea fi atins. 1.3.2.Solicitarea de clarificări adresată de Autoritate în sensul depunerii unei garanţii de participare pe numele Asocierii nu reprezintă, în opinia contestatorului, o clarificare a unor aspecte de formă, cum în mod neîntemeiat pretinde Autoritatea. În sensul larg, contestatorul arată (pentru a prezenta cea mai favorabilă poziţie pentru Punctul de vedere al Autorităţii), că prin forma actului juridic se înţelege forma cerută pentru: (i) valabilitatea actului; (ii) probarea actului; (iii) opozabilitatea actului în sensul legii speciale HG nr. 395/2016, pe lângă condiţiile de formă ale garanţiei de participare, legea permite Autorităţii să ceară clarificări şi cu privire la: (iv) cuantum sau (v) valabilitate. Astfel, contestatorul învederează că niciuna dintre aceste situaţii care permiteau complinirea lipsurilor pe calea clarificărilor nu este incidenţă în speţă. Practic, susține contestatorul, autoritatea, prin solicitare de clarificări, cerea constituirea în premieră a garanţiei care să garanteze răspunderea Asocierii (participantul la licitaţie), cu încălcarea termenului-limită reglementat de art. 36 alin. 4 din HG nr. 395/2016. Așadar, contestatorul susține că neconformitatea pe care autoritatea a urmărit să o acopere prin solicitarea de clarificări este una eminamente de fond, nu de formă, vizând 2 condiţii elementare de fond ale actului juridic: „1. Capacitatea de a contracta; 2. Consimţământul valabil al persoanei care se obligă.” Mai mult, se arată că potrivit art. 1953 alin. 1 C.civ., care reglementează actele juridice ale asocierii în participaţie, asociaţii contractează şi se angajează în nume propriu fată de terți. Astfel, singura excepţie este cea stabilită de alin. 2 din art. 1953 C. civ., potrivit căruia oricare dintre asociaţi este ţinut de actele încheiate de oricare dintre ei, dacă asociatul care a încheiat actul a acţionat în calitate de membru al asocierii, în acelaşi sens este şi alin. 3 al art. 1953 C. civ. Aplicând prevederile legale la speţa de faţă, contestatorul susține că, rezultă că garanţia de participare depusă în termenul-limită a fost 73

contractată cu terţul (instituţia bancară) doar în nume propriu, fără a menţiona că ar acţiona în calitate de membru al asocierii ,,,-,,,. Prin urmare, contestatorul susține că terţul garant (instituţia bancară) nu s-a angajat, raportat atât la art. 1953 C. civ., cât şi la conţinutul contractului de garanţie, cât şi la conţinutul Fişei de date a procedurii, să garanteze vreo eventuală pagubă pentru participantul ,,, sau pentru candidat (Asocierea ,,,-,,,). În concluzie, contestatorul consideră că nu erau îndeplinite cerinţele art. 36 alin. 4 din HG nr. 395/2016, care reglementează necesitatea garanţiei de participare, pentru a-i da autorităţii certitudinea că poate executa necondiţionat această garanţie, pentru o eventuală culpă a entităţii participante la licitaţie (Asocierea ,,,-,,,) sau/şi ofertantul ,,,. De altfel, contestatorul arată că, în mod practic, dacă autoritatea contractantă ar fi solicitat instituţiei bancare executarea garanţiei pentru o culpă a participantului Asocierea ,,,-,,,, instituţia bancară ar fi refuzat executarea garanţiei, fiindcă nu avea niciun raport contractual nici cu Asocierea ,,,-,,,, nici cu asociatul ,,, (ca membru al asocierii participante, raportat la art. 1953 alin. 1-3 C. civ.). 1.3.3. În ceea ce privește neîndeplinirea condiţiei de fond a consimţământului, contestatorul arată că, societatea ,,, nu şi-a dat consimţământul, până la data-limită reglementată de art. 36 alin. 4 din HG nr. 395/2016, pentru a constitui garanţia de participare în calitatea sa de membru al asocierii, fiindcă nu figurează ca parte în contractul încheiat cu instituţia bancară, prin care s-a încheiat actul juridic de garantare. De asemenea, cum în contractul de constituire a garanţiei nu figurează ca parte nici Asocierea ,,,- ,,,, nici în condiţiile art. 1953 alin. 2- 3 C.civ., Instituţia de garantare nu și-a asumat obligaţia de a garanta pentru membrul Asocierii ,,, sau pentru asocierea în participaţie în sine ,,,-,,,. Prin urmare, contestatorul susține că la data-limită reglementată de art. 36 alin. 4 din HG nr. 395/2016 lipsea inclusiv consimţământul instituţiei bancare de a garanta, atât pentru asociere, cât și pentru ,,, ca membru al asocierii. În concluzie, contestatorul apreciază că lipsa consimţământului instituţiei bancare şi lipsa consimţământului asocierii ,,,- ,,, precum şi lipsa consimţământului ,,, de a constitui garanţia de participare, potrivit cap. VI.3 din fişa de date, nu reprezintă un aspect de formă al actului juridic ce putea fi complinit potrivit art. 132 alin. 3 din HG nr. 395/2016, ci o condiţie de fond a actului juridic, care raportat la art. 36 alin. 4 din HG nr. 395/2016 şi la cap. IV.4.3 din Fişa de date, trebuia să ducă obligatoriu la declararea ofertei Asocierii ,,,-,,, ca fiind inacceptabilă: „Necompletarea formularului DUAE, neprezentarea propunerii tehnice, propunerii financiare (criptate) şi a documentului care atesta constituirea garanţiei de participare până la data limita de depunere a ofertelor are ca efect declararea ofertei ca inacceptabilă." 74

Practic, contestatorul consideră că, prin solicitarea de clarificări, autoritatea a cerut depunerea în sine a garanţiei de participare, care nu exista la data-limită reglementată de art. 36 alin. 4, demonstrând încă de la început dorinţa de a menţine în procedură acest participant, chiar cu nerespectarea propriilor condiţii stabilite de autoritatea contractantă în fişa de date. Mai mult, contestatorul apreciază că, această dorinţă de a acoperi lipsurile ofertantului câştigător se va manifesta şi cu mai multă ardoare, inclusiv la evaluarea propunerii tehnice şi la evaluarea documentelor suport DUAE, unde autoritatea va trece cu vederea toate condiţiile minimale pe care ,,,-,,, nu le îndeplinea. Cu privire la aceleaşi condiţii minimale,contestatorul precizează că, în cazul celorlalţi ofertanţi s-au solicitat clarificări, pentru a se asigura dovedirea lor, în timp ce în cazul Asocierii ,,,-,,, nici măcar nu s-a consemnat în Procesele-verbale de evaluare că lipsesc documente esenţiale impuse prin cerinţele minimale din Fişa de date şi Caietul de sarcini (de exemplu: procedurile tehnice de execuţie sau descrierea metodologiei de lucru pentru fiecare tip de intervenţie, fără a aduce în discuție documentele suport DUAE, unde se reține experienţă similară dovedită de asociere pentru lucrări în valoare de 25 mil. lei, când în realitate din documentele depuse s-a dovedit o experienţă similară de 7.870.005,07 lei). 1.4. În ceea ce privește lipsa declaraţiei de respectare a condiţiilor de mediu, contestatorul precizează, astfel cum a arătat în pct. 1.1 din Secţiunea II a prezentelor concluzii scrise, că pentru Dl. nu există la dosarul achiziţiei o împuternicire de la reprezentantul legal ,,, S.R.L. (Dna. - conform certificatului ONRC depus la dosar), pentru a putea angaja în mod legal societatea, nici vreun alt act care îi conferă puterea de a angaja societatea ,,,. Astfel, contestatorul arată că documentele aferente Formularului 3 depuse de asocierea ,,,-,,, cuprind: o Declaraţie pe propria răspundere cu privire la respectarea reglementărilor legale obligatorii privind domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă depusă în numele ofertantului ,,, S.R.L., datată 02.06.2020 şi o Declaraţie pe propria răspundere cu privire la respectarea reglementărilor legale obligatorii privind domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă depusă în numele Asocierii ,,,-,,,, datată 05.06.2020. Ambele documente fiind asumate şi semnate olograf de Dl. , în calitate de „reprezentant legal al SC ,,, SRL". Mai mult, contestatorul susține, astfel cum a arătat şi în cele de mai sus, că Dl. nu are această calitate, rezultată din documentele depuse la dosar. Prin urmare, contestatorul susține că ambele declaraţii asumate şi semnate de Dl. nu sunt depuse în mod valabil, deoarece au fost semnate de o persoană ce nu are calitatea de reprezentant legal al ,,, SRL. 75

1.5. În ceea ce privește lipsa certificatelor de atestare fiscală pentru ,,,, a certificatului ONRC pentru ,,,, precum și a cazierelor judiciare pentru ,,, şi administratorul ,,,, contestatorul subliniază faptul că, deși conform cap. III.1.1.a) din Fişa de date, atât ofertantul clasat pe primul loc în clasamentul intermediar, cât și asociaţii ofertantului sunt obligaţi să prezinte următoarele documente: • Certificat de atestare fiscală (datorii la bugetul general consolidat) din care să reiasă faptul că operatorul economic nu are datorii restante la momentul prezentării Asociatul ,,, nu a depus un astfel de document la dosarul procedurii. • Cazierul judiciar al operatorului economic și al membrilor organului de administrare, de conducere, sau de supraveghere al respectivului operator economic, sau a celor ce au putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia, astfel cum rezultă din certificatul constatator emis de ONRC/actul constitutiv - valabil la momentul prezentării Asociatul ,,, nu a depus cazier judiciar pentru operatorul economic ,,, S.R.L. Asociatul ,,, nu a depus cazier judiciar pentru administratorul operatorului ,,, S.R.L. De asemenea, se arată că, deși potrivit cap. III.1.1.b) din Fișa de date: „Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, respectiv certificat constatator emis de ONRC (...) urmează să fie prezentate, la solicitarea autorităţii contractante, doar de către ofertantul clasat pe locul I în urma aplicării criteriului de atribuire, întocmit la finalizarea evaluării ofertelor, care să cuprindă informaţii reale/actuale la momentul prezentării. Cerinţa se aplică inclusiv pentru asociaţi" Asociatul ,,, nu a depus certificat constatator emis de ONRC. 1.6. Cu privire la nedovedirea experienţei similare solicitate de documentaţia de atribuire, contestatorul învederează următoarele: 1.6.1. Documentele prin care se dovedeşte experienţa similară, potrivit legii și documentaţiei de atribuire: A. Se arată că, potrivit Fişei de date (Cap. III.1.3.a) a achiziţiei documentele doveditoare ale experienţei similare trebuie să conţină valoarea lucrărilor prezentate în DUAE, astfel, la Fila 4 din Fișa de Date, s-a prevăzut: „Documentele justificative, care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE precum certificări de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante şi/sau documente constatatoare şi/sau recomandări sau orice alte documente relevante, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinţei de capacitate tehnică, care vor conţine valori, perioade şi locul execuţiei, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiarii lucrărilor indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi, urmează a fi prezentate, la solicitarea autorităţii contractante, doar de către ofertantul clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire.” 76

B.De asemenea, se arată că, potrivit Răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 2459/11.05.2020, pct. 3 (pg. 40, vol. 1), autoritatea a stabilit că pentru contractele nefinalizate invocate drept experienţă similară trebuie să se facă dovada acceptării la plată și încasării acestora, respectiv: „se admite pentru lucrările realizate acceptate la plată de beneficiar şi încasate. Ulterior, în vederea demonstrării îndeplinirii cerinţei, operatorul economic va prezenta dovada acceptării la plată și încasării acestora". 1.6.2. În opinia contestatorul, autoritatea contractantă nu a evaluat exact Răspunsul Asocierii ,,,-,,, la Solicitarea de clarificări 4683/21.08.2020, prin care a depus toate dovezile sale aferente cerinţei experienţei similare. Astfel, contestatorul arată că, anterior acestei Solicitări de clarificări (21.08.2020) Asocierea ,,,-,,, depusese doar contracte anterioare, în vederea dovedirii experienţei similare. Așadar, nu era respectată cerinţa din Fişa de Date de a face dovada executării in concreto a contractelor indicate în DUAE şi nici dovezi care să conţină valoarea lucrărilor executate în baza contractelor invocate în DUAE. Raportat la dispozițiile art. 127 alin. 1 lit. n) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora comisia de evaluare are ca atribuţie „elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe", contestatorul precizează că nu există la dosar nici-un Proces Verbal al ședinţei comisiei de evaluare, în cadrul căreia a evaluat Răspunsul Asocierii ,,,-,,, la această clarificare, adică nu se consemnează nicăieri dacă sutele de pg. depuse de ofertantul câştigător au fost evaluate şi ele îndeplinesc cerinţele din Fişa de date. Ba mai mult, contestatorul arată că, în cadrul Procesului Verbal privind evaluarea documentelor suport DUAE (nr. 2133/02.09.2020) această Solicitare de Clarificări (nr. 4683/21.08.2020), precum şi Răspunsul la aceasta (28.08.2020) nici măcar nu sunt consemnate că ar fi existat, deşi acestea sunt actele prin care s-au depus toate documentele suport DUAE. Dincolo de acest aspect, ce ţine de lipsa de acurateţe a consemnării activităţii comisiei de evaluare, contestatorul apreciază ca fiind totuşi relevant faptul că, fără a exista vreo ședinţă a comisiei de evaluare în intervalul 11.08.2020- 02.09.2020, totuşi, de la comisia de evaluare către ofertantul ,,,-,,, au plecat 3 solicitări de clarificări. Totodată, contestatorul copnsideră ca fiind relevant și faptul că în niciun act al autorităţii contractante nu se consemnează vreo evaluare a Răspunsului la Clarificarea nr. 4683/21.08.2020, deşi prin acest răspuns s-au depus toate dovezile suport DUAE. 1.6.3. Contestatorul susține că documentele depuse de Asocierea ,,,-,,, dovedesc o experienţă similară de 7.870.005.07 Lei (5.160.761,52 Lei ,,, + 2.709.243,55 Lei ,,,), în loc de 17.300.000 lei (condiţie minimală Fişa de Date) - Oferta inacceptabilă (art. 137 alin. 2 lit. b) - HG nr. 395/2016). 77

Astfel, contestatorul arată că ofertantul Asocierea ,,,-,,, a depus documentele doveditoare DUAE de-o manieră extrem de dificil de analizat, neexistând o sistematizare a acestora în care fiecare contract declarat să fie însoţit de documentele doveditoare aferente acelui contract, ci s-a depus un teanc de facturi, contracte, acte adiţionale, procese verbale de recepţie amestecate, extrem de dificil de sistematizat şi verificat, apreciind că din acest motiv, comisia de evaluare s-a rezumat să redea în Procesul Verbal nr. 2133/02.09.2020 doar ce a scris Asocierea ,,,-,,, în DUAE şi în corpul Răspunsurilor la Clarificări. Așadar, contestatorul arată că a procedat la sistematizarea şi analizarea filă cu filă a documentelor suport DUAE depuse de ofertantul câştigător pentru dovedirea experienţei similare, potrivit Tabelului nr. 1 - Anexa la prezentele Concluzii Scrise. Din documentele depuse de ofertantul câştigător, contestatorul precizează că marea majoritate nu respectă cerinţele Fişei de Date şi ale Clarificării din nr. 2459/11.05.2020, adică nu dovedesc execuţia lucrărilor, nu cuprind valoarea lucrărilor, nu dovedesc aprobarea la plată, nu dovedesc încasarea plătii. Marea majoritate sunt fie facturi neaprobate de beneficiarul contractului (nesemnate), care nu fac dovada încasării efective a sumelor (Potrivit clarificării din 2459/11.05.2020); sau Procese Verbale de Recepţie care nu menţionează valoarea lucrărilor efectiv executate şi Recepţionate (cum impunea Fişei de DATE Cap. Ill.l.3.a. În cazul ofertantului ,,,, cu privire la 2 din cele 8 contracte invocate ca experienţă similară, contestatorul arată că s-a depus Fişă de Client, cu privire la care jurisprudenţa instanţelor române a stabilit că nu constituie documente doveditoare pentru executarea de lucrări, aprobarea la plată şi încasarea plăţii, fiind documente unilaterale, care emană exclusiv de la antreprenor: „Instanţa a constatat că fişa client nu poate fi reţinută ca având valoarea probatorie a unui înscris sub semnătură privată, fiind un act ce emană exclusiv de la reclamantă, nefiind opozabil pârâtei, iar menţiunile conform cărora pârâta apare înregistrată în contabilitatea reclamantei cu anumite sume, nu pot fi opuse părţii adverse pentru a face dovada unei obligaţii care incumbă acesteia, deoarece acesta nu presupune în mod obligatoriu faptul că serviciile respective au fost executate, atâta timp cât nu s-a dovedit acest fapt. (Sentinţa civilă nr. 594/2018 din data de 6 februarie 2018 pronunţată de Secţia I civilă a Judecătoriei Sectorului 1 ......... având ca obiect cerere de valoare redusă)." De asemenea, contestatorul arată că, două (2) facturi depuse de ofertantul ,,, pentru acest Contract (Sinagoga Focşani) sunt semnate, în calitate de Beneficiar cu o semnătură identică cu semnătura aplicată în dreptul beneficiarului pentru lucrările aferente Contractului nr. 5/2019 (Banca Marmorosch Blank). Cum cele 2 contracte au beneficiari diferiţi, este imposibil ca, în mod legal, aceeaşi persoană să semneze spre acceptare facturi diferite, din contracte diferite, prin urmare, în temeiul 78

art. 304 alin. 1 C. proc. Civ., contestatorul declară că se înscrie în fals în privinţa acestor documente. Totodată, contestatorul arată faptul că, pe baza Tabelului Anexa 1 la prezenta, după ce a analizat toate documentele, a identificat documentele probatorii care întrunesc cerinţele Fişei de Date şi cerinţele Clarificării 2459/11.05.2020 şi a calculat suma lucrărilor rezultate din aceste documente. Mai mult, contestatorul precizează că a identificat şi explicat, pentru fiecare Contract şi document suport în parte ce condiţie din cerinţele obligatorii nu respectă documentele depuse, menționând, totodată că, analiza este făcută pentru fiecare dintre cei doi membrii ai asocierii câştigătoare, din aceasta rezultând următoarea situaţie: Astfel cum reiese din analiza comparativă, prezentată sub formă tabelară, contestatorul subliniază faptul că, rezultă un total, pentru ambii membrii ai asocierii ,,,-,,,: 17.870.005,07 lei, cerinţa experienţei similare nefiind îndeplinită. 2. contestatorul susține că există neconformităţi cu privire la propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,, 2.1. Astfel, contestatorul precizează că Asocierea ,,,-,,, a ofertat dotările în propunerea tehnică, la fel ca toţi cei 3 candidaţi, dar nu le-a cotat în propunerea financiară, sens în care solicită a se avea în vedere 79 TOTAL SUMĂ RETINUTĂ DE AC CA EXPERIENŢĂ SIMILARĂ A OFERTANTULUI ,,, SRL (APROBATĂ ȘI DECONTATĂ): TOTAL SUMĂ DOVEDITĂ, CA EXPERIENŢĂ SIMILARĂ, DE DOCUMENTELE SUPORT DUAE DEPUSE DE OFERTANTUL ,,, SRL: - 2.709.243,55 Lei Contract 1-0 (zero Lei); Contract 2 - 1.093.311,91 Lei; Contract 3 - 85.215,64 Lei; Contract 4 - 0 (zero Lei); Contract 5- 0 (zero Lei); Contract 6- 0 (zero Lei); Contract 7- 0 (zero Lei); Contract 8- 0 (zero Lei); Contract 9 -1.530.716 Lei; Contract 10-0 (zero Lei); Contract 11-0 (zero Lei); TOTAL SUMĂ RETINUTĂ DE AC CA EXPERIENŢĂ SIMILARĂ A OFERTANTULUI ,,, (APROBATĂ SI DECONTATĂ): TOTAL SUMĂ DOVEDITĂ, CA EXPERIENŢĂ SIMILARĂ, DE DOCUMENTELE SUPORT DUAE DEPUSE DE OFERTANTUL ,,,: 5.160.761,52 Lei Contract 1 - 831.277,83 Lei; Contract 2 - 838.552,51 Lei; Contract 3 - 417.534,75 Lei; Contract 4 - 1.711.291,62 Lei; Contract 5- 130.202,52 Lei; Contract 6- 710.196,27 Lei; Contract 7- 238.053,44 Lei; Contract 8- 283.652,58 Lei;

argumentele prezentate la Secţiunea I, pct. 3 din prezentele concluzii scrise. 2.2. Lipsa din propunerea tehnică a procedurilor tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic - pag. 6 Fişa de date 2.2.1. Contestatorul susține că lipsesc toate procedurile tehnice de execuţie care era obligatoriu a fi cuprinse în planul calităţii, având în vedere că s-a depus doar un opis care enumeră titulatura procedurilor, dar lipsesc procedurile în sine Deși potrivit Fişei de date, fila 6: „Procedurile tehnice de execuţie, propuse pentru realizarea specifică a lucrărilor de restaurare ce urmează a fi achiziţionate se vor descrie în mod clar şi detaliat pentru toate categoriile de lucrări prevăzute în proiectul tehnic", contestatorul susține că propunerea tehnică a asocierii câştigătoare încalcă flagrant această condiţie minimală din Fişa de date. Mai mult, contestatorul arată că, chiar documentul depus de ofertant se numeşte „Lista procedurilor aplicabile". Astfel, la fila 83-92 din Propunerea tehnică este un tabel/opis care doar indică codul procedurilor tehnice de execuţie interne ale ,,,, fără însă a depune în cadrul ofertei şi procedurile în sine. Contestatorul nu neagă faptul că în organizarea sa internă ,,, ar avea elaborate proceduri tehnice de execuţie, dar cerinţa minimală a licitaţiei era să le şi depună, nu doar să indice nişte coduri (denumirea procedurilor tehnice de execuţie), scopul acestor documente fiind acela să facă dovada că, în cazul acestui tip de lucrare minuţioasă (restaurare monumente istorice), executantul are o organizare internă şi proceduri descrise în detaliu, care îl fac apt de a executa un astfel de contract. De altfel, se arată că ambii contracandidaţi ai ,,, au depus procedurile, nu doar lista de proceduri, iar în privinţa unuia dintre ofertanţi autoritatea contractantă în mod expres i-a cerut clarificări prin Solicitarea de clarificări 3560/07.07.2020 (prin întrebarea 2 i s-au solicitat procedurile pentru realizarea de mostre şi testări, considerând autoritatea la acel moment că acestea nu figurau în propunerea tehnică). Prin Răspunsul la clarificare nr. 3715/10.07.2020, ofertantul a răspuns şi a ataşat documentele din procedurile sale tehnice de execuţie interne aferente intervenţiei semnalate de Autoritate. Ca dovadă a nerespectării flagrante a principiului egalităţii de tratament, contestatorul arată că, în cadrul Procesului-verbal de evaluare a propunerilor tehnice nr. 1732/20.07.2020, la cap.„Evaluare tehnică a asocierii ,,,- ,,,", autoritatea nici măcar nu menţionează că acestuia îi lipsesc procedurile tehnice de execuţie, ca parte obligatorie din documentaţie, potrivit Fişei de date (documente care ar fi trebuit să aibă câteva sute de pagini, motiv pentru care era imposibil de trecut cu vederea lipsa lor). În acelaşi timp, în cadrul evaluării ofertei contestatorului, autoritatea menţionează clar (fila 308, coloana 1) că prezentarea detaliată a procedurilor este cerinţă minimală obligatorie, iar în coloana 3 80

evaluează îndeplinirea acestei condiţii. Per a contrario, în cazul secţiunii din tabel aferente evaluării propunerii tehnice ,,, (fila 326) nu se mai menţionează în coloana 1 că procedurile tehnice de execuţie sunt cerinţă obligatorie şi nici nu se mai evaluează în coloana 3 dacă cerinţa a fost îndeplinită sau nu. În opinia contestatorului, acest mod de a acţiona al autorităţii arată clar, încă de la faza evaluării propunerii tehnice, dorinţa sa de a promova interesele Asocierii ,,,-,,,: pe exact aceleaşi lipsuri flagrante ale ,,,, trecute cu vederea, a căutat să identifice motive de descalificare ale altor ofertanţi (deci nu le-a mai trecut cu vederea). 2.2.2. Lipseşte în totalitate metodologia pentru toate tipurile de intervenţii (deşi trebuia prezentată detaliat metodologia aferentă fiecărui tip de intervenţii) - pct. 3 cerinţe minimale propunere tehnică fişa de date Contestatoprul arată că, potrivit fişei de date, fila 6: „Ofertele care nu prezintă o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor din cadrul documentaţiei de atribuire şi care nu conţin în mod clar şi detaliat toate procedurile tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic vor fi declarate neconforme, conform art. 215, alin. (5), din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare", iar potrivit Fişei de date, fila 6, pct. 3, propunerea tehnică va conţine cel puţin informaţiile de mai jos: „descrierea detaliată a metodologiei şi a planului de lucru conceput pentru executarea lucrărilor corelat cu graficul de execuţie". Metodologia pentru fiecare intervenţie asupra unui monument istoric este reglementată, după cum se arată, prin normative tehnice/ordin de ministru. De exemplu, Ordinul de Ministru nr. 2325/04.08.2006 reglementează metodologia pentru restaurarea componentelor artistice ale unui monument istoric, cuprinzând în anexă metodologia de restaurare a componentelor artistice, potrivit căreia fiecare intervenţie din cadrul metodologiei, pentru fiecare categorie de lucrări trebuie să conţină/ descrie: utilajele/echipamentele cu care se intervine, tipul/calitatea materialelor utilizate, modul în care se protejează piesele de patrimoniu pe parcursul intervenţiilor, absolut toate metodele de lucru aferente fiecărei intervenţii, numărul de persoane alocate pentru fiecare intervenţie, laboratoarele autorizate utilizate etc. Astfel, contestatorul arată că din propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,, lipseşte cu desăvârşire orice metodologie a oricărei intervenţii propuse a fi efectuată asupra monumentului istoric. La fila 202 din dosarul achiziţiei, la propunerea tehnică ,,, este depus un document intitulat „Descrierea metodologiei şi planului de lucru", care are numai 8 (opt) pagini, din care 2 sunt aferente organizării de şantier, 2 reprezintă planificarea organizării de şantier, iar 3 file reprezintă ordinea executării lucrărilor, adică planul de lucru. Astfel, deşi conform titlului documentului, în acesta ar fi descrisă metodologia, contestatorul solicită a se observa că lipseşte cu desăvârşire descrierea 81

metodologiei de lucru, care trebuia elaborată potrivit normativelor aferente fiecărui tip de intervenţie în parte, astfel cum au făcut ceilalţi ofertanţi şi cum în mod expres solicita Fişa de date a achiziţiei. Practic, contestatorul arată că, ofertantul câştigător doar enumeră în ordine cronologică activităţile principale pe care propune să le execute, dar nu şi descrierea detaliată a metodologiei de lucru. În continuare, pentru o mai bună claritate a analizei acestei neconformităţi, contestatorul redă cuprinsul unui plan de lucru care conţine descrierea metodologiei, astfel cum cerea fişa de date, informaţii obligatorii total inexistente în propunerea tehnică a Asocierii ,,,-,,,: „În cadrul acestui capitol, ofertantul ar fi trebuit să prezinte în detaliu caracteristicile tehnice ale ofertei și să demonstreze că toate etapele propuse în oferta sa, sunt corelate cu Graficul Gantt și Drumul critic, propuse pentru îndeplinirea contractului, cu respectarea cerinţelor din Fisa de date a achiziţiei, Caietele de sarcini si DALI, prin prezentarea detaliata a cel puţin urmatoarele informaţii minime: 1. Fluxul tehnologic de execuţie pentru realizarea tuturor lucrărilor de constructii. Fluxul tehnologic va cuprinde date detaliate si explicite in corelare cu Graficul Gantt si Drumul critic. 2. Diagramele separate pentru Graficul Gantt si Drumul critic (ambele cu si fara rezerva de timp), privind execuţia de lucrări de constructii; Graficele vor fi intocmite utilizând un program de calcul electronic specific (de tip PRIMAVERA sau MICROSOFT PROJECT sau similar), pentru fiecare obiect a contractului 3. Graficele Gantt si Drumul critic (ambele cu si fara rezerva de timp) privind execuţia lucrărilor de constructii, vor fi realizate pe luni calendaristice si categorii de lucrări, la nivel de cantitati de lucrări, pentru fiecare obiect al contractului iar la elaborarea graficelor se va tine cont obligatoriu de detalierea resurselor folosite la procesul de lucru (materiale, manopera, utilaje, transport), cu identificarea obligatorie a numărului de utilaje, mijloace de transport, echipamente si personal de execuţie si supraveghere/îndrumare. 4. Numărul de utilaje, mijloace de transport, echipamente si personal, identificate in cadrul Graficelor Gantt si Drumurilor critice (ambele cu si fara rezerva de timp) privind execuţia lucrărilor, vor fi obligatoriu corelate cu resursele (utilaje, mijloace de transport, echipamente si personal), declarate de catre operatorul economic in cadrul Propunerii financiare. 5. Atat Graficele Gantt cat si Drumurile critice (ambele cu si fara rezerva de timp), vor conţine cel puţin urmatoarele informaţii: a. Lista de activitati pe toate obiecte ale contractului, categoriile si subcategoriile de lucrări; b. Durata de realizare (ore/saptamani/luni) a fiecărui obiect, categorie si subcategorie de lucrări in parte; c. Momente de inceput/finalizare (ambele cu si fara rezerva de timp) a fiecărui obiect, categorie si subcategorie de lucrări in parte; 82

d. Echipamentele si resursele umane alocate fiecărui obiect al contractului a fiecărei activitati in termenul de realizare propus. e. Secventierea, derularea in timp, tipul si durata încercărilor, probelor si testelor necesare fiecărui obiect al contractului pentru lucrările de constructii. 6. Graficele de reţea pentru fiecare obiect al contractului privind programarea si organizarea tuturor categoriilor si subcategoriilor de lucrări prin utilizarea metodei MPM (Metro Potential Method); 7. Diagramele PERT a proiectului, in baza Graficului Gantt, pentru fiecare obiect al contractului, la nivel de categorii si subcategorii de lucrări. Diagramele PERT vor trebui sa prezinte pentru flecare activitate si subactivitate urmatoarele informaţii: cel mai devreme moment de start, cel mai târziu moment de start, cel mai devreme moment de finalizare, cel mai târziu moment de finalizare, durata activitatii si marja. Eşalonarea diagramelor PERT se va realiza la nivel de luni calendaristice (luna 1=1, luna 2=2, luna 3=3 luna n=n). De asemenea durata si marja se vor exprima obligatoriu, tot in luni calendaristice, avand in vedere ca durata de execuţie este ofertata in luni calendaristice). Obligatoriu diagramele vor avea cat mai puţine evenimente critice (cu marja zero) si nu va avea evenimente la care marja sa fie mai mica decât zero. Nu este permis ca toate marjele sa fie zero, deoarece riscul de întârzieri ar fi mult prea mare. 8. Toate graficele/diagramele solicitate, vor purta denumirile mentionate in descrierea acestora la punctele mai sus mentionate si o legenda a graficului/diagramei, iar in Opisul care v-a insoti obligatoriu Propunerea tehnica, se v-a menţiona in clar pagina/paginile la care se regaseste fiecare grafic/diagrama solicitata. Toate Grafice de execuţie si Diagramele de execuţie vor fi realizate obligatoriu in concordanta cu tehnologia de execuţie propusa de ofertant. 9. Caracteristicile generale ale construcţiilor si instalaţiilor propuse si va demonstra ca toate caracteristicile propuse, sunt adecvate pentru obţinerea nivelurilor minime funcţionale si parametrilor de calitate si volum, specificate in cerinţele achizitorului (stabilite in cadrul Fisei de date a achiziţiei, Caietelor de sarcini, SF, DAU si a DAU), prin prezentarea si detalierea prin text descriptiv a următoarelor cerinţe: a) O descriere generala pentru fiecare dintre obiectele contractului, categoriile si subcategoriile de lucrări. b) O descriere a proceselor de producţie de la predarea amplasamentului si pana la recepţia la terminarea lucrărilor. c) Abordarea tuturor controalelor, testelor si inspecţiilor de calitate pentru întreg procesul de producţie propus (stabilite in cadrul Caietelor de sarcini, SF si DALI). d) O descriere in detaliu asupra utilajelor si echipamentelor incluse in oferta si necesare finalizarii investitiei cat si cele necesare 83

proceselor de producţie (stabilite in cadrul Fisei de date a achiziţiei, Caietelor de sarcini, SF si DAU). e) O descriere detaliata a utilajelor, echipamentelor si ale dotărilor solicitate in cadrul investitiei.” În susținere, au fost depuse: Anexa 1 Tabel invocat în cadrul concluziilor scries, precum și dovedirea cheltuielilor de judecată, respectiv Factură fiscală şi Ordin de plată reprezentând onorariu avocat în cuantum de 29.006,25 lei - Anexa 2. Cu adresa nr. 5553/30.09.2020, înregiostrată la CNSC cu nr. 42474/01.10.2020, ......... a depus „Note scrise”, ca urmare a: (i) Contestaţiei FN/07.09.2020, respectiv a (ii) completărilor aduse acesteia după studierea dosarului achiziţiei publice la sediul CNSC de către reprezentanţii convenţionali ai contestatoarei, elaborate sub forma unor Concluzii scrise, comunicate în data de 28.09.2020, prin care a comunicat răspunsul său fundamentat faţă de toate criticile/pretenţiile formulate în cuprinsul acestora, acesta fiind dezvoltat punctual în rândurile de mai jos: Cu titlu preliminar, autoritatea solicită Consiliului să analizeze - prin comparaţie cu petitele şi argumentele invocate în contestaţia pendinte - dacă noile critici formulate de către contestatoare prin intermediul prezentelor Concluzii scrise nu se circumscriu dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. În opinia sa, este de puterea evidenţei că reprezentanţii contestatoarei au fost în măsură să cunoască, să analizeze, să interpreteze şi să formuleze noi critici în raport de petitele iniţiale ale contestaţiei cu care a învestit organul administrativ-jurisdicţional, aspect, de altfel, netădăguit chiar prin prezenta Plângere. Însă, în prezent, autoritatea arată că, alături de contraargumentele formulate în privinţa legalităţii şi temeiniciei deciziei autorităţii contractante de respingere ca neconformă a ofertei depuse de S.C. ......... S.R.L. - Cap. I din prezentele Concluzii scrise, la capitolul următor aceasta se lansează în noi critici vizând neconformităţile ofertei depuse de asocierea ,,,-,,,, exemplificând aici: • Lipsa calităţii de reprezentant a persoanei care a semnat oferta asocierii ,,,-,,,, • Lipsa calităţii de reprezentant legal al ,,,, imputabilă semnatarului contractului de asociere ,,,-,,,, • Respingerea asociatului ,,, pentru lipsa autorizării de a executa lucrări specific codului CAEN corespondent lucrărilor ce urmează a fi executate în urma semnării contractului, la finalizarea prezentei proceduri de achiziţie publică etc. Autoritatea consideră că toate aceste noi critici, bazate de informaţii obţinute ulterior depunerii contestaţiei sale iniţiale, se circumscriu, fără echivoc situaţiei prohibite, reglementate prin dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, c.m.c.u., potrivit cărora: „(3)Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi 84

capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia." Faţă de aceste scurte considerente, autoritatea solicită a fi respinse criticile petentei ca inadmisibile, pe cale de excepţie, iar, pe fondul acestora, ca neîntemeiate, pentru motivele mai jos învederate. În

subsidiar,

contestatorul

susține

că,

lectura contestaţiei/concluziilor scrise depuse până în prezent, relevă faptul că toate aceste critici sunt formulate tendenţios şi drept rezultat al unor interpretări personale, bazate pe reproducerea trunchiată a dispoziţiilor legale aplicabile ori a conţinutului documentaţiei de atribuire, o conduită ce trebuie atent verificată şi cenzurată în mod tranşant de către CNSC, aspecte pe care le va dezvolta infra. I. Nelegalitatea respingerii ofertei depuse de către contestatoare ca neconformă 1. Referitor la critica contestatorului „însăşi autoritatea contractantă, prin Punctul de vedere, recunoaşte că dotările erau parte din proiectul tehnic de execuţie anexat la Caietul de sarcini”, autoritatea contractantă arată că, publicarea anunţului de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, evocat la pct. 24, din data de 04.05.2020 (adresa nr. 2319/04.05.2020), a fost determinată de necesitatea respectării dispoziţiilor imperative ale art. 6 alin. (1) lit. a) din Normele metodologice ale HG. nr. 907/2016, dar cu precădere, a Avizului nr. 2/2284/02.04.2020 al Comisiei Tehnico-Economice constituită la nivelul Ministerului Culturii, acordat EXCLUSIV pentru lucrări de (C+M), iar nu şi pentru dotări de instalaţii, care, deşi evidenţiate în cuprinsul Proiectului tehnic, elaborat de către proiectant conform H.G. nr. 907/2016, acestea sunt în responsabilitatea beneficiarului investiţiei, iar nu a ,,,. Avizul nr.2/2284/02.04.2020 reprezentă, după cum se arată, fundamentarea valorii estimate, sens în care acesta a fost publicat în SEAP împreună cu strategia de contractare. Informaţiile din cadrul acestuia au fost aduse la cunoştinţă operatorilor economici prin intermediul caietului de sarcini: „în baza „Devizului General", a fost emis Avizul nr.2/2284/02.04.2020 al Comisiei Tehnico-Economice constituită la nivelul Ministerului Culturii, conform căruia valoarea estimată (C+M), fără TVA, a lucrărilor ce urmează a se executa pentru obiectivul „Casa ,,,", este de 17.355.945 lei, fără TVA, exclusiv cheltuieli diverse şi neprevăzute." Mai mult, se arată că, conform adresei nr. 2307/04.05.2020, punctul de vedere al Proiectantului prevede faptul că este necesară, finanţarea tuturor lucrărilor prezentate detaliat în proiect - construcţii, montaj (C+M) şi echipamente." În ceea ce priveşte revelaţia juridică nou încercată de către reprezentanţii contestatoarei, autoritatea contractantă solicită a se reţine caracterul nedovedit al alegaţiilor acestora privind pretinsa confirmare de către proiectant, prin adresa sa cu nr. 2307/04.05.2020, a faptului că s- ar fi licitat, în realitate, executarea integrală a tuturor activităţilor/lucrărilor/ operaţiunilor din proiectul tehnic anexat la caietul 85

de sarcini, raţiunile pentru care acesta a fost comunicat fiind reiterate în cele ce urmează. Astfel, autoritatea consideră ca fiind important de relevat în acest context, faptul că în privinţa dotărilor care nu contribuie la realizarea şi menţinerea, pe întreaga durata de existenta a construcţiilor, a cerinţelor fundamentale aplicabile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, republicată (cum ar fi achiziţia de mobilier), se recomandă ca acestea să se achiziţioneze printr-o procedură separată de cea a achiziţiei de lucrări, întrucât, chiar dacă sunt considerate destinate aceluiaşi scop, achiziţionarea lor împreună cu lucrările de bază conduce la impunerea asocierii operatorilor economici (pentru a avea capacitatea de exercitare a activităţii profesionale), astfel încât să poată acoperi toate activităţile cuprinse în obiectul contractului, iar acest demers poate avea ca efect restrângerea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire. Pentru dotări care nu necesită montaj, acestea vor face obiectul unor proceduri distincte, cu luarea în considerare a prevederilor art. 18 din Legea nr. 98/2016, în caz contrar operatorii economici sunt obligaţi să apeleze la o formă de asociere/subcontractare ceea ce contravine prevederilor legale în vigoare. Luând în considerare cele anterior menţionate, autoritatea arată că s-a autosesizat în privinţa respectivei neregularităţi şi a apreciat drept oportună şi urgentă modificarea documentaţiei de atribuire. În sensul dat, în baza dispoziţiilor art. 153 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, dată fiind necesitatea modificării documentaţiei tehnice, exclusiv a Formularului 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, prin intermediul unui Anunţ de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, cu titlul "Modificare documentaţie de atribuire Formular 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări", autoritatea arată că a procedat la înlocuirea acestuia cu un nou formular F4 (a fost reîncărcat în SEAP), fiind atenţionaţi expres toţi ofertanţii interesaţi de participarea la procedură că: "... NU se vor oferta dotările, drept urmare, la ofertare, veţi lua în considerare F4 transmis prin intermediul prezentei clarificări." După data publicării Anunţului de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, cu titlul „Modificare documentaţie de atribuire Formular 4 - Lista de cantităţi de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări", autoritatea învederează faptul că niciunul dintre ofertanţii interesaţi de participarea la procedura nu a depus vreo contestaţie la documentaţia de atribuire, in integrum sau împotriva vreuneia dintre părţile componente ale acesteia, nefiind nici măcar transmisă vreo nouă solicitare de clarificare faţă de modificarea semnificativă intervenită - schimbarea formularului F4 cu un nou formular, ce nu cuprinde DOTĂRILE! Astfel, autoritatea contractantă consideră că decizia comisiei de evaluare privind neconformitatea ofertei financiare depuse de către 86

contestatoare este una legală, întrucât, în raport de noile cerinţe din cuprinsul documentaţiei de atribuire - neofertarea dotărilor, în cuprinsul noului formular F4 - acesta a ales să nu respecte cerinţele din documentaţia de atribuire. Ca argumente, autoritatea menționează faptul că, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, „Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei", iar, în acest caz, sunt incidente dispoziţiile art. 137 alin. (3), lit. a) din Normele metodologice de aplicare a acesteia, întrucât oferta sa (financiară, care cuprinde dotări de natura celor mai sus prohibite), nu satisface cerinţele documentaţiei de atribuire, mai precis, formularul F4 depus este practic cel iniţial, care era însă valabil până la data modificării documentaţiei de atribuire operate prin anunţul din data de 04.05.2020. Practic, autoritatea arată că, prin necontestarea vreuneia dintre prevederile documentaţiei de atribuire şi, cu precădere, a modificării semnificative intervenite la data de 04.05.2020, data publicării respectivului Anunţ de modificare/completare a documentaţiei de atribuire, aceasta a dobândit forţă obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât şi pentru operatorii economici participanţi. Insă, autoritatea apreciază insistenţa contestatoarei în a stabili, contrar voinţei autorităţii contractante, că prin documentaţia de atribuire s-a urmărit în continuare ofertarea dotărilor, nu face decât să reconfirme că, în realitate, toate aceste critici ale sale trebuie cenzurate ferm datorită intervenţiei sancţiunii decăderii sale de a mai sancţiona, în prezenta procedură administrativ-jurisdicţională, pretinsele neregularităţi ale documentaţiei de atribuire, clamate şi extrapolate în cuprinsul prezentei contestaţii, aceasta urmând a fi respinsă ca tardiv introdusă, pe cale de excepţie, conform art. 8 din Legea 101/2016. 2. în ceea ce privește critica contestatorului privind faptul că „țoţi cei 3 ofertanţi au ofertat dotările în acord cu cerinţele licitaţiei şi toate cele 3 propuneri tehnice care cuprindeau dotările au fost declarate admisibile/ conforme”, autoritatea învederează faptul că, la data întocmirii proiectului, obiectivul „Casa ,,," nu era introdus în Programul Naţional de Restaurare, finanţat de la bugetul alocat Ministerului Culturii şi derulat prin ,,,. Întrucât prin acest program nu se finanţează decât conservarea, consolidarea şi restaurarea monumentelor, dotările cu mobilier nou fiind excluse, autoritatea precizează că acestea au fost extrase din formularul F4, prin Anunţul din data de 04.05.2020, însă, au rămas în proiectul tehnic, întrucât urmau să fie achiziţionate de către beneficiar, conform graficului întocmit de către proiectant şi respectat de către ofertanţi. Astfel, din această listă au fost păstrate echipamentele necesare bunei funcţionări a instalaţiilor propuse, conform modificării documentaţiei de atribuire operate prin Anunţul din data de 04.05.2020. Ofertantul Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SRL nu are referinţe la dotări în oferta tehnică, singura menţiune generică fiind regăsită în Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie, întrucât: 87

Ofertantul Asocierea SC ,,, SRL şi SC ,,, SA nu are referinţe la dotări în oferta sa tehnică, singura menţiune generică fiind regăsită în Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie. Oferta tehnică a SC ......... SRL, nu cuprinde o listă detaliată cu Dotările de mobilier (se face numai o trimitere la oferta economică, „Resurse materiale, Conform extras ofertă financiară"). Prin urmare, autoritatea apreciază faptul că contestatorul acuză sau o acuză, deloc voalat, că doar ofertantul desemnat câştigător a respectat documentaţia de atribuire şi nu a cuprins dotările, nu reprezintă o culpă a vreunuia dintre cei nominalizaţi, ci propria culpă a ,,,o inacceptabilă stratagemă de ascundere a greşelii făcute când a ofertat financiar şi aceste dotări. în concluzie, autoritatea arată că menţiunea comună pentru cei trei ofertanţi, a dotărilor din oferta tehnică, se regăseşte în Graficul de realizare a lucrărilor, preluat din Graficul fizic pe luni şi faze de execuţie - parte componentă a Proiectului Tehnic. Mai mult, autoritatea Contractantă învederează că a furnizat tuturor ofertanţilor acest grafic şi era necesar ca aceştia să şi-l asume, chiar dacă anumite lucrări, materiale sau echipamente(în cazul acesta - dotări) nu făceau parte din obiectul licitaţiei, deoarece acest grafic reprezintă baza pentru monitorizarea succesiunii corecte a activităţilor şi a derulării în timp a execuţiei proiectului. Nefinalizarea unei etape în termenul prevăzut, indiferent de cine anume este executant şi/sau responsabil va determina începerea cu întârziere a activităţilor ulterioare. În cazul unui beneficiar ce trebuie să prevadă într- un buget repartizat pe ani, suma necesară acestor dotări, este important, după cum se arată, să ştie exact momentul în care trebuie să facă o anumită investiţie. În concluzie, autoritatea contractantă a considerat important ca ofertanţii să aibă o imagine clară a graficului de desfăşurare a întregii lucrări, pentru a aprecia prin oferta tehnică, dacă se pot încadra în termenele prevăzute, acestea fiind argumentele pentru care, contrar celor alegate, s-a respectat principiul tratamentului egal, sens în care, au fost declarate conforme propunerile tehnice depuse de către toţi cei trei ofertanţi. Autoritatea arată că, spre deosebire de conduita acum manifestată şi de alegaţiile potrivit cărora dotările sunt sau trebuie să fie prevăzute în documentaţia de atribuire, neputând fi catalogate drept lucrări suplimentare, contestatoarea, prin reprezentantul său legal, a răspuns prin adresa nr. 5/SCN1066960/28.07.2020, şi a recunoscut expres următoarele: „în propunerea financiară, sunt cotate suplimentar diferite cantităţi (utilaje tehnologice, dotări). Această situaţie duce la mărirea valorii ofertei noastre, ceea ce - în niciun caz - nu poate fi în favoarea noastră, deoarece, având o valoare a ofertei mai mare, riscăm să nu ne clasăm pe locul I, şi practic, să nu fim declaraţi câştigători ai procedurii de achiziţie publică. " 88

Reiterează însă faptul că, fiind confruntată cu propria sa greşeală, de altfel recunoscută, contestatoarea a propus un scenariu nerealist - şi eminamente nelegal, precizând că: „După semnarea contractului, lucrările se vor executa conform proiectului tehnic; cantităţile care sunt cotate suplimentar nu se vor executa, nejîind prevăzute în proiectul tehnic... cotaţiile cotate suplimentar în ofertă nu se vor executa - şi întăreşte, din nou, contrazicând ce susţine acum - (nefiind prevăzute în proiectul tehnic) şi prin urmare valorile respective nu se vor deconta şi încasa." 3. Referitor la critica contestatorului privind faptul că „Asocierea ,,,-WETMAR a ofertat DOTĂRILE, LA FEL CA TOTI CEI 3 CANDIDAŢI, dar nu le-a cotat în Propunerea Financiară”, autoritatea contractantă învederea următoarele: Afirmaţia conform căreia Dotările au fost ofertate în propunerea tehnică de către toţi cei 3 ofertanţi, implicit de către Asocierea ,,,-,,,, este falsă, întrucât, cu excepţia Formularului intitulat Graficul fizic de execuţie, unde au fost copiate practic informaţiile din proiectul tehnic, care doar evidenţiau, la nivelul unor repere de timp (săptămâni/luni) stabilite de proiectant, necesitatea efectuării acestora - repetăm, doar de către beneficiar -, niciunul dintre candidaţi nu a prezentat, în cadrul propunerii tehnice, elemente de tipul dotărilor evidenţiate în Fişele tehnice (prezentate în extras la pag. 12, pct. 43), din proiectul tehnic, parte integrantă din documentaţia de atribuire. În mod logic, susține autoritatea, comisia de evaluare a analizat şi a reţinut caracterul admisibil/conform al tuturor propunerilor tehnice prezentate, pentru că acestea respectau formularul menţinut în documentaţia de atribuire, Graficul fizic de execuţie acceptat de către autoritatea contractantă, interdicţia expresă privind conţinutul formularului F4 urmând a fi analizat în etapa ulterioară, cea a verificării Propunerilor financiare. Așadar, autoritatea susține că Asocierea ,,,-,,, a respectat prevederile documentaţiei de atribuire, implicit conţinutul Formularului F4 analizat în etapa de verificare a ofertelor financiare. Revenind asupra relevanţei juridice a Punctului de vedere al proiectantului, exprimat în cuprinsul adresei nr. 2307/04.05.2020, care în opinia contestatoarei, ar infirma ipoteza prezentată de autoritatea în Punctul său de vedere şi confirma expres că s-au licitat toate lucrările prezentate detaliat în proiectul tehnic anexat la caietul de sarcini, autoritatea contractantă menţionează faptul nu s-a dorit a se lectura cu atenţie ori reţine că, acesta din urmă a prevăzut faptul că este necesară „finanţarea tuturor lucrărilor prezentate detaliat în proiect - construcţii, niontaj (C+M) şi echipamente.", punct de vedere ce s-a respectat de către subscrisul prin menţinerea echipamentelor în cadrul procedurii de atribuire. Pe cale de consecinţă, autoritatea consideră impardonabilă eroarea în care se află, în continuare, contestatoarea care nu poate confunda echipamentele cu dotările! 89

II. Neconformităţi ofertă Asocierea ,,,-,,, 1.În ceea ce privește critica contestatorului referitoare la faptul că „Oferta Asocierii ,,,-,,, trebuia respinsă ca inadmisibilă pentru că era semnată de o persoană care nu era împuternicită de membrul ,,, al asocierii pentru a acţiona în numele său”, autoritatea contyractantă arată faptul că, conform Certificat ONRC emis pentru S.C. ,,, S.R.L., domnul ,,,figurează ca asociat, iar conform Acord de asociere nr. 11/02.06.2020, reprezentantul firmei este domnul Olteanu Iulian Daniel, în calitate de Director al S.C. ,,, S.R.L., totodată acesta este împuternicit de către S.C. ,,, S.R.L. în cadrul procedurii de atribuire. Referitor la menţiunea contestatoarei „prin urmare, persoana care a aplicat semnătura electronică reglementată de art. 60 din HG nr. 395/2016 nu era împuternicită să acţioneze în numele asociatului ,,,", autoritatea precizează faptul că potrivit art. 60 din HG nr. 395/2016: „Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condiţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către operatorii economici înregistraţi." 2.Cu privire la critica contestatorului privind faptul că „Asociatul ,,, trebuia respins pentru că nu este autorizat să execute lucrări specifice codului CAEN al contractului ce face obiectul prezentei proceduri, Conform documentaţiei de atribuire: «Operatorii economici ce depun ofertă trebuie să dovedească o formă de înregistrare în condiţiile legii din ţara de rezidenţă, să reiasă că operatorul economic este legal constituit, că nu se află în niciuna dintre situaţiile de anulare a constituirii precum şi faptul că are capacitatea profesională de a realiza activităţile care fac obiectul contractului. Obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator»." Conform certificatului constatator emis de ONRC, S.C. ,,, S.R.L. are ca obiect de activitate principal Activităţi de creaţie artistică - cod CAEN 9003, iar activităţile desfăşurate în afara sediului social şi a sediilor secundare (CAEN REV. 2) sunt: 9103 - Gestionarea monumentelor, clădirilor istorice şi a altor obiective de interes turistic 8121 - Activităţi generale de curăţenie a clădirilor 7220 - Cercetare - dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste 7219 - Cercetare - dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie 4391 - Lucrări de învelitori, şarpante şi terase la construcţii 4334 - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri 4332 - Lucrări de tâmplărie şi dulgherie Or, lucrările ce urmează a fi executate de către acesta în cadrul contractului sunt: lucrări de componente artistice, faţadă, pardoseli şi instalaţii electrice la C1”, autoritatea contractantă precizează faptul că: Obiectul contractului presupune lucrări de componente artistice în proporţie mare, obiect ce are corespondenţă în obiectul principal de 90

activitate al ofertantului S.C. ,,, S.R.L., respectiv Activităţi de creaţie artistică - Cod CAEN 9003. Faţadele sunt bogate în decoraţii şi ornamente, elemente care necesită restaurare, lucrări care pot fi realizat de către S.C. ,,, S.R.L. conform obiectul principal de activitate, respectiv Activităţi de creaţie artistică - COD CAEN 9003, iar lucrările de finisare se execută în baza obiectului de activitate 4334 - Lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri. Pardoselile decorative din mozaic necesită restaurare care va fi executată sub supravegherea şi cu implicarea restauratorului de specialitate, respectiv S.C. ,,, S.R.L., activitate ce se încadrează în Activităţi de creaţie artistică - COD CAEN 9003. Întrucât pereţii au lambriuri, decoraţii şi pictură, instalaţiile electrice trebuie executate sub supravegherea şi cu implicarea restauratorului de specialitate, respectiv S.C. ,,, S.R.L. 3. În ceea ce privește critica contestatorului privind „Lipsa garanţiei de participare la data-limită reglementată de lege şi documentaţia de atribuire”, autoritatea contractantă arată, contrar celor prezentate de către contestatoare, că garanţia de participare a fost transmisă prin intermediul SEAP până la data limită de depunere a ofertelor, fiind constituită în suma şi pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire. Garanţia de participare era constituită în numele S.C. ,,, S.R.L. sens în care, în conformitate cu art. 132 alin. (3) din HG 395/2016, s-a procedat la transmiterea unei solicitări de clarificări. Drept răspuns, ofertantul a transmis Actul Adiţional nr. 1/03.06.2020 la contractul de asigurare nr. 000074100/22.05.2020, prin care asiguratul este Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. Astfel, autopritatea precizează că nu i s-a cerut Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. să depună o garanţie de participare constituită pe numele ASOCIERII, iar ofertantul nu a depus garanţia de participare ulterior datei-orei limită de depunere a ofertelor. Mai mult, se arată că, garanţia de participare se constituie de către ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziţie publică, astfel comisia de evaluare a apreciat că scopul pentru care a fost solicitată garanţia este îndeplinit şi, prin urmare, nu devine incidenţă declararea ofertei ca fiind inacceptabilă, potrivit prevederilor legale în materie. De asemenea, autoritatea învederează faptul că, jurisprudenţa relativ recentă a instanţelor specializate din România confirmă cele anterior menţionate, reluată în cuprinsul unei alte decizii pronunţate de CNSC într-o speţă similară: „în opinia Consiliului, o scrisoare de garanţie emisă în numele liderului asocierii şi nu pentru întreaga asociere, dar care se referă explicit la participarea unui ofertant asociere la o anumită procedură de achiziţie publică constituie un document care îndeplineşte în orice situaţie cerinţa respectiva din fişa de date. Aceasta interpretare a 91

fost, de altfel, consfinţită şi de decizia civilă nr. 506/27.01.2014 a Curţii de Apel .......... În consecinţă, Consiliul constată faptul că decizia de respingere a ofertei depuse de ASOCIEREA ... (LIDER) - SC ... SRL pentru neconstituirea garanţiei de participare nu are temei legal şi se impune continuarea evaluării acesteia." 4. Referitor la critica contestatorului privind „Lipsa declaraţiei de respectare a condiţiilor de mediu”, întrucât operatorul economic a transmis două formulare, primul elaborat şi semnat de către S.C. ,,, S.R.L. în calitate de lider al Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, SR.L., iar cel de al doilea, elaborat şi semnat de către S.C. ,,, S.R.L., în calitate de membru al Asocierii S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L., autoritatea arată că, a transmis solicitări de clarificări cu privire la forma de elaborare a acesteia, la care acesta a răspuns în termenul acordat, retransmiţând documentul solicitat, întocmit şi semnat în numele asocierii, prin liderul împuternicit S.C. ,,, S.R.L. 5. Cu pricire la critica contestatorului privind „Lipsa certificatelor de atestare fiscală pentru ,,,. Lipsa certificatului ONRC pentru ,,,. Lipsa cazierelor judiciare pentru ,,, şi administratorul ,,,”,autoritatea contractantă arată, după cum este menţionat şi în cadrul Procesului Verbal privind evaluarea documentelor suport transmise pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE nr. 2133/02.09.2020, că operatorul economic, S.C. ,,, S.R.L. a depus: • Cazier judiciar al operatorului economic, S.C. ,,, S.R.L., nr. 24781977 din data de 12.08.2020, din care reiese faptul că operatorul economic nu este înscris în cazierul judiciar; • Cazier judiciar al membrilor organului de conducere a operatorului economic, S.C. ,,, S.R.L., astfel cum rezultă din certificatul fiscal emis de către ONRC, respectiv Marian-Mihai Weiner, nr. 24796662 din data de 13.08.2020 din care reiese faptul că solicitantul nu este înscris în cazierul judiciar; • Certificat de atestare fiscală nr. 18380, data eliberării 12.08.2020 pentru S.C. ,,, S.R.L. din care reiese faptul că operatorul economic nu are datorii restante la bugetul general consolidat la momentul prezentării. • Certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele, taxele locale şi alte venituri datorate bugetului local, nr. 87089/11.08.2020, din care reiese faptul că la data de întâi a lunii următoare eliberării acestuia operatorul economic nu figurează în evidenţele compartimentului fiscal cu creanţe bugetare de plată către bugetul local, conform evidenţelor existente la data întocmirii, termenul de valabilitate al acestuia fiind 30 de zile de la data emiterii; • Certificat constatator emis de către ONRC nr. 27624/12.08.2020, asociat Weiner Marian Mihai, cod CAEN 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. 92

6. Referitor la critica contestatorului vizând „nedovedirea experienţei similare solicitate de documentaţia de atribuire”, autoritatea contractantă învederează următoarele: Prin adresa nr. 4683/21.08.2020, s-au solicitat ofertantului Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. clarificări cu privire la documentele suport DUAE depuse, documentele doveditoare transmise de către ofertant, ca răspuns la adresa sus menţionată (ex. facturi, procese verbale), fiind precizate în cadrul Procesului Verbal privind evaluarea documentelor suport transmise pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE nr. 2133/02.09.2020, considerate ca fiind documente suport, deci evaluate ca fiind conforme. Atât adresa autorităţii, cât şi documentele doveditoare transmise de către ofertant sunt parte a dosarului de achiziţie publică, deja comunicat CNSC. Referitor la critica privind faptul că: „2 din cele 8 contracte invocate ca experienţă similară de către S.C. ,,, S.R.L. pentru care s-a depus fişa de client ... nu constituie documente doveditoare pentru executarea de lucrări, aprobarea la plată şi încasarea plăţii", autoritatea contractantă menţionează faptul că, alături de fişele de cont asumate sub semnătură de către cei îndrituiţi au fost depuse şi facturile aferente celor două contracte, astfel încât şi această alegaţie urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Referitor la clarificarea nr. 2459/11.05.2020, transmisă de către autoritatea contractantă cu privire la faptul că „se admit lucrări realizate, acceptate la plată de către Beneficiar şi încasate. Ulterior ofertantul va prezenta dovada acceptării plată şi încasării acestora", în opinia sa, se poate lesne observa că respectiva menţiune privea doar contracte aflate în derulare.  Mai mult, se arată că, conform caietului de sarcini: „Documentele justificative, care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, precum certificări de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante şi/sau documente constatatoare şi/sau recomandări şi orice alte documente relevante, din care să reiasă toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinţei de capacitate tehnică, care vor conţine valori, perioade şi locul execuţiei, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiarii lucrărilor indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi, urmează a fi prezentate, la solicitarea autorităţii contractante, doar de către ofertantul clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire." Astfel, autoritatea precizează că, din cele 10 contracte depuse de către S.C. ,,, S.R.L., doar două sunt în curs de derulare, respectiv: 1. Contract de execuţie lucrări de conservare restaurare componente artistice interioare şi exterioare, obiectiv Palatul Băncii Marmorosch Blanch, LMI B-II-m-A-18586 Ofertantul a probat cele asumate prin DUAE prin Contractul de execuţie lucrări de conservare restaurare componente artistice interioare şi exterioare nr. 93

15.10.29.10.2018, obiectiv Palatul Băncii Marmorosch Blank, LMI B-II-m- A-18586, realizat în proporţie de 90% şi prin facturile aferente. Totodată, autoritatea menționează că, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, art. 319 pct. 29, semnarea şi stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină o factura. Ergo, facturile depuse cuprind toate elementele obligatorii în conformitate cu dispoziţiile art. 319 pct. 20 Cod fiscal, aceasta fiind considerate legal valabile. De asemenea, se arată că, conform Actului Contractual, Beneficiarul este de acord să achite Contractorului preţul contractului cu privire la Lucrări, în conformitate cu termenii şi condiţiile Contractului. Prin solicitarea de clarificări nr. 4638/21.08.2020, autoritatea contractantă a solicitat operatorului economic transmiterea documentelor doveditoare privind valoarea decontată a lucrărilor executate, la care acesta a răspuns, cu adresa nr. 4759/25.08.2020, prin care a transmis facturile emise în perioada 31.01.2019-12.05.2020, facturi emise în perioada contractuală. 2. Contract de execuţie lucrări de conservare restaurare Componente Artistice nr. 02/31.05.2013 (Realizat 50%) Biserica Sfântul Nicolae - Rusa, ........., B-II-m-B- 18814 Ofertantul a probat cele asumate prin DUAE prin Contract de execuţie lucrări de conservare restaurare Componente Artistice nr. 02/31.05.2013 (Realizat 50%) Biserica Sfântul Nicolae - Rusa, ........., B- II-m-B-18814 prin facturile aferente depuse. De asemenea, autoritatea contractantă arată că, din cele 8 contracte depuse de către S.C. ,,, S.R.L., doar trei sunt în curs de derulare, respectiv: 1. Contract de execuţie lucrări nr. 200/20.05.2019, obiect restaurarea Bisericii Mănăstirii Dominicane din Sighişoara, Piaţa Muzeului nr.8, Jud. Mureş, cod LMI MS- II-m-A-15936, valoare contract 3-393- 440,24 lei, executat 14,2% 2. Contract de execuţie lucrări nr. 70/063.11.2017, obiect reabilitare, consolidare si reparare Sinagoga Focşani, Str. Oituz. Nr.4, Jud. Vrancea executat 75 %, valoare contract 1.448.974,21 lei, fără TVA 3. Contract de execuţie lucrări nr. 05/09.01.2019, obiect zugrăveli artistice și reparaţii faţade la clădirea Marmorosch Blanch, Str. Doamnei 2-6, ......... - lucrare în subantrepriza S.C. ,,, S.R.L., executat 92%.

Astfel autoritatea precizează că, pentru toate cele trei contracte anterior menţionate ofertantul a probat cele asumate prin DUAE prin Contract de execuţie lucrări nr. 200/20.05.2019, obiect restaurarea Bisericii Mănăstirii Dominicane din Sighişoara, Piaţa Muzeului nr. 8, Jud. Mureş, cod LMI MS-II-m-A-15936 prin transmiterea documentelor suport, precum contracte de execuţie lucrări, acte adiţionale aferente, fişă cont client şi facturi. 94

Referitor la Contractul de execuţie lucrări de restaurare componente artistice în regim de urgentă nr. 05/2019, obiectiv Sinagoga din Cetate, Timişoara TM-II-m-A-06150 încheiat între S.C. ,,, S.R.L. şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic ........., strada Sf. Vineri, nr 9-11, sector 3 pentru care contestatoarea susţine că: „Autoritatea a reţinut suma de 303.121,85 lei, valoarea dovedită fiind 85.215,64 lei conform PV nr. 1/08.04.2019", autoritatea contractantă menţionează faptul că, după cum figurează şi în Procesul Verbal privind evaluarea documentelor suport transmise pentru demonstrarea informaţiilor prezentate în DUAE, valoare decontată de 303.232,85 lei, fără TVA este pentru Contract de execuţie lucrări de restaurare componente artistice în regim de urgentă nr. 07/01.11.2019, obiectiv Sinagoga din Cetate, Timişoara TM-II-m- A-06150 şi Contract de execuţie lucrări de restaurare componente artistice în regim de urgentă nr. 05/2019, obiectiv Sinagoga din Cetate, Timişoara TM-II-m-A-06150. Mai mult, conform răspuns solicitare de clarificări nr. 26/01.09.2020, înregistrat la ,,, sub nr. 4875/02.09.2020, intervenţia de urgenţă la Sinagoga din Cetate, Timişoara, se efectuează în mai multe etape, în funcţie de finanţare, în cadrul a două contracte: contractul nr. 5/2019 şi contractul nr. 7/01.11.2019, astfel Contractul de execuţie lucrări de restaurare componente artistice în regim de urgentă nr. 07/01.11.2019, obiectiv Sinagoga din Cetate, Timişoara TM-II-m-A-061507 este în continuarea Contractului de execuţie lucrări de restaurare componente artistice în regim de urgentă nr. 05/2019, obiectiv Sinagoga din Cetate, Timişoara TM-II-m-A-06150. Așadat, autoritatea contractantă precizează că, în cadrul Procesului Verbal, înregistrat sub nr. 2133/02.09.2020, este menţionată valoarea totală decontată aferentă celor două contracte, respectiv 85.215,64 lei pentru contractul nr. 5/2019 şi suma de 218.017,21 lei, aferentă contractului nr. 7/01.11.2019. Referitor la critica contestatorului vizând faptul că pentru Contractul de prestări servicii/lucrări de restaurare piatra - componente artistice nr. 378/30.05.2018 - (faţadele exterioare ale Bisericii Enoch Ilie si Ioan Teologul- Dragomirna Mica) Mănăstirea Dragomirna, Suceava SV-II-a-A- 05577 „suma reţinută de AC nu este menţionată în nici un document depus de ofertant", autoritatea contractantă face precizarea că operatorul economic a depus Contractul nr. 378/30.05.2018, unde figurează valoarea de 209.223,16 lei, fără TVA şi prin adresa nr. 2976/09.06.2020 a clarificat faptul că valoarea decontată este de 192.190,91 lei, fără TVA, informaţii care au fost coroborate cu cele regăsite în cuprinsul Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrărilor de conservare-restaurare a componentelor artistice încheiat la data de 03.08.2019. Astfel, din cele prezentate, autoritatea apreciază că reies toate elementele necesare pentru confirmarea îndeplinirii cerinţei de capacitate tehnică, documentele transmise conţin valori, perioade, locul execuţiei şi modul de îndeplinire a obligaţiilor. 95

Autoritatea contractantă consideră că, toate informaţii şi documente justificative arătate nu fac decât să valideze actul de evaluare desăvârşit de către membrii comisiei de evaluare, întrucât, toate înscrisurile depuse respectau dispoziţiile legale incidente în materie, erau emise de cei îndrituiţi şi fac deplina dovadă a actelor şi faptelor juridice pe care le atestă, acestea fiind defăimate - pentru prima dată - de către contestatoare, care dispune de alte mijloace legale şi procedurale pentru a contesta validitatea ori opozabilitatea acestora. În ceea ce privește critica contestatorului privind „Lipsa din propunerea tehnică a procedurilor tehnice aferente tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în proiectul tehnic”, autoritatea contractantă menționează că acestea sunt detaliate pentru fiecare specialitate de restaurare cuprinsă în Proiectul tehnic - a se vedea în cadrul Propunerii sale tehnice, Programul de lucru şi descrierea activităţilor şi lista procedurilor aplicabile. Totodată, la execuţia lucrărilor trebuie respectate, întocmai, indicaţiile din Caietele de sarcini întocmite de către proiectant şi cuprinse în Proiectul tehnic. 8. Cu privire la critica contestatorului privind faptul că „lipseşte în totalitate metodologia pentru toate tipurile de intervenţii”, autoiritatea contractantă arată că, Descrierea metodologiei şi a planului de lucru propus de către Asocierea ,,, - ,,, este întocmită logic în ordinea efectuării lucrărilor şi strict aplicată la restaurarea Casei ,,,, nefiind copiate Caiete de sarcini, spre deosebire de procedeul utilizat de S.C. ......... S.R.L. Prin copierea caietelor de sarcini, autoritatea contractantă apreciază că contesatatorul nu face dovada înţelegerii problemelor ridicate de lucrare şi nici a cunoaşterii unor metodologii şi soluţii de rezolvare a problemelor, astfel, ofertantul declarat câştigător a făcut dovada capacităţii sale de a gestiona şi soluţiona problemele specifice ale proiectului, pe când contestatarul nu a făcut această dovadă, rezumându-se să reproducă cerinţele formulate de autoritatea. Pentru toate considerentele de fapt şi de drept anterior învederate, autoritatea contractantă consideră că a făcut o corectă apreciere a situaţiei de fapt, precum şi o justă interpretare şi aplicare a normelor legale incidente în cauză, motiv pentru care, solicită respingerea contestaţiei ca tardivă, pe cale de excepţie, respectiv ca neîntemeiată şi nedovedită, pe fond, iar pe cale de consecinţă, menţinerea - ca temeinic şi legal — a rezultatului procedurii de atribuire, cu precizarea că instituţia îşi rezervă dreptul de a acţiona ulterior în justiţie contestatoarea pentru obţinerea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate ca urmare a depunerii contestaţiei. În susținere, au fost depuse, în copie, înscrisuri: -Adresă Proiectant nr. 2307/04.05.2020 -Aviz CTE nr. 2/2020 înregistrat sub nr. 1870/07.04.2020 -Acord de asociere nr.11/02.06.2020 96

-Certificat constatator emis de către ONRC pentru operatorul economic S.C. ,,, S.R.L.; -Cazier judiciar al operatorului economic S.C. ,,, S.R.L. Cazier judiciar al membrilor organului de conducere pentru operatorul economic S.C. ,,, S.R.L., aşa cum rezultă din certificatul fiscal emis de către ONRC, respectiv domnul Marian-Mihai Weiner; -Certificat constatator emis de către ONRC pentru operatorul economic S.C. ,,,S.R.L. -Certificat de atestare fiscală nr. 18380, data eliberării 12.08.2020 pentru S.C. ,,, S.R.L. din care reiese faptul că operatorul economic nu are datorii restante la bugetul general consolidat la momentul prezentării; -Certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice privind impozitele, taxele locale şi alte venituri datorate bugetului local nr. 87089/11.08.2020 din care reiese faptul că la data de întâi a lunii următoare eliberării acestuia operatorul economic nu figurează în evidenţele compartimentului fiscal cu creanţe bugetare de plată către bugetul local; -Adresa nr. 4683/21.08.2020 prin care s-au solicitat ofertantului Asocierea S.C. ,,, S.R.L. şi S.C. ,,, S.R.L. clarificări cu privire la documentele suport DUAE depuse şi răspunsul transmis, implicit documentele aferente. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 42478/01.10.2020, contestatorul a formulat „Note Scrise”, prin care a solicitat: I. Respingerea excepţiei de inadmisibilitate invocată la fila 2 din Notele scrise depuse de ,,, la data de 30.09.2020, astfel: După cum susţine şi autoritatea la fila 2 din Notele scrise, dezvoltarea motivelor Contestaţiei în Concluziile scrise a adus noi critici: „toate aceste noi critici, bazate de informaţii obţinute ulterior depunerii contestaţiei sale iniţiale se circumscriu (...)". După cum recunoaşte chiar Autoritatea în Notele sale scrise, contestatorul arată că concluziile sale scrise dezvoltă critici bazate pe informaţii obţinute ulterior depunerii contestaţiei. Prin urmare, dacă nu aveam aceste informaţii la data depunerii Contestaţiei, evident că nu ar fi putut să le detalieze atunci. Astfel, excepţia inadmisibilităţii nu se poate fundamenta pe o eventuală culpă a sa că nu a prezentat în contestaţie informaţii la care nu a avut acces, deoarece autoritatea i-a blocat acest acces. Tocmai de aceea, contestatorul arată că a formulat şi petitul de repunere în termenul de contestaţie, rezervându-și dreptul de a-și completa Contestaţia cu informaţii la care i s-a refuzat accesul. Astfel, în principal, contestatorul solicită cu atât mai mult acum, când autoritatea recunoaşte că nu a avut acces la aceste informaţii, ca CNSC să analizeze aceste criticii şi să le considere admisibile, raportat la capătul de cerere de repunere în termen din contestaţia formulată. În subsidiar, dacă se trece va peste această solicitare, contestatorul învederează faptul că toate cele 3 puncte indicate de Autoritate la fila 3 97

din Note ca fiind motive noi de contestaţie au de fapt reprezentare în motivele indicate în Contestaţie. Toate cele 3 puncte sunt informaţii care puteau fi observate doar prin studierea documentelor doveditoare ale informaţiilor prezentate în DUAE, mai exact prin studierea certificatului constatator ONRC al ,,,, care nu i-a fost prezentat la data studierii dosarului la sediul autorităţii, unde aşa cum a explicat încă din contestaţie, a primit teancuri de hârtii fără niciun opis/numerotare, care nu corespundeau cu documentaţia depusă la CNSC ulterior. Tocmai de aceea, la para. 139 pct. 5 din Contestaţie, a invocat ca motiv lipsa documentelor doveditoare a informaţiilor prezentate în DUAE. De asemenea, problema lipsei împuternicirii ,,, pentru semnarea ofertei a fost invocată ca motiv de contestaţie la fila 28 pct. 1). Prin urmare, contestatorul solicită: - în principal, respingerea excepţiei inadmisibilităţii raportat la capătul de cerere de repunere în termen din contestaţie; -în subsidiar, respingerea excepţiei inadmisibilităţii raportat la faptul că toate criticile prezentate în Concluziile scrise au corespondent în motivele invocate prin Contestaţie. II. Pe fondul Notelor scrise, în opinia contestatorului, acestea mistifică realitatea şi prezintă în mod fals informaţii care reies foarte clar din documente: 1. Avizul nr. 2/2284/02.04.2020 al Comisiei Tehnico-Economice constituită la nivelul Ministerului Culturii a) Contestatorul susține că este falsă susţinerea autorităţii că prin acest Aviz s-a menţionat că dotările se vor face de către Academia Română şi că nu sunt parte din licitaţie. Mai mult, contestatorul precizează că acest Aviz este identic cu Adresa Ministerului Culturii, document public găsit pe Internet şi ataşat ca anexă la Contestaţie. În acest Aviz, fix contrar faţă de cum pretinde autoritatea în Notele scrise, contestatorul precizează că este scris fără vreo urmă de interpretare/îndoială/neclaritate că scopul licitaţiei este „punerea în valoare a colecţiilor deţinute":„Din punct de vedere funcţional, se propune realizarea unui spaţiu expoziţional (interior şi exterior) unde să fie expuse principalele piese din colecţiile muzeului." Spaţiile expoziţionale unde să fie expuse piesele muzeului sunt fix dotările în discuţie, care reprezintă, conform Proiectului tehnic „Modul expunere"- adică vitrine de expunere, acestea fiind cele mai multe şi mai costisitoare părţi din dotări, restul părţilor de mobilier din categoria de dotări fiind piese auxiliare - birou, masă, etc. Prin urmare, contestatorul susține nu numai că Avizul nu conţine ceea ce, în mod total neonest susţine autoritatea, dar fix vice-versa, confirmă că dotările au fost parte din licitaţie. b) Contestatorul subliniază faptul că, Avizul nu a fost niciodată pus la dispoziţia sa până la momentul dat - nici în SEAP, nici măcar în dosarul achiziţiei depus la CNSC. 98

Aladar, contestatorul învederează faptyul că, în anexa la Notele scrise unde se depune acest Aviz, el nu este numerotat conform documentelor de la dosarul CNSC al achiziţiei, pentru că nu a făcut parte din acest dosar, acesta fiind doar un aspect infim, faţă de construcţia falsă făcută de autoritate prin raportare la acest document. 2. Nu s-a modificat niciodată Caietul de sarcini, Fişa de date sau Proiectul tehnic anexă la Caietul de sarcini Prin anunţul publicat în SEAP la 04.05.2020, contestatorul subliniază faptul că s-a modificat exclusiv formularul F4 - parte a propunerii financiare. Prin urmare, toate cerinţele aferente Propunerii tehnice au rămas valide şi producătoare de efecte juridice, adică Propunerile tehnice ofertate trebuiau să conţină toate activităţile/lucrările din proiectul tehnic anexă la caietul de sarcini (unde sunt incluse şl dotările). 3. În opinia contestatorului, este falsă susţinerea potrivit căreia Asocierea ,,,-WEMAIR doar a copiat Graficul de execuţie din CS, fără a-şi însuşi executarea activităţilor din propriul său grafic. În primul rând, astfel cum a prezentat în Concluzii Scrise (fila 8), contestatorul arată că, prin Răspunsul la clarificări nr. 3695/09/07/2020, Asocierea ,,,-WEMAR a confirmat că Graficul Fizic depus de el este adaptat la propria sa metodologie, descrisa în Propunerea Tehnică, prin urmare, chiar ofertantul contrazice autoritatea și confirmă că nu a copiat graficul din documentaţia de atribuire - spre informare - ci că l-a adaptat la propria sa propunere tehnică. În al doilea rând, contestatorul arată că, în situația în care ad absurdum ar valida punctul de vedere al autorităţii, că ofertantul ,,,- ,,, doar a copiat graficul din documentaţie, fără a-și asuma executarea lucrărilor din acest grafic, atunci Propunerea sa Tehnica ar fi trebuit respinsă fiindcă valoarea juridică a graficului de execuţie este tocmai aceea a asumării de către ofertant a faptului că va executa acele lucrări cuprinse în grafic, în timpul specificat în grafic. De altfel, se subliniază faptul că, potrivit Fișei de date, Caietului de sarcini, modelului de contract, Notificării ANAP din 10.10.2018 şi jurisprudenţei, valoarea juridică a graficului este aceea de a angaja obligaţia ofertantului la executarea lucrărilor din grafic, în perioadele de timp stipulate în grafic. 4. În opinia contesatorului, este evident că adresa Proiectantului nr. 2307/04.05.2020 confirmă că tot Proiectul tehnic anexă la Caietul de sarcini (inclusiv dotările) trebuie executat pentru buna funcţionare a clădirilor În Adresa Proiectantului este precizat fără nicio urmă de neclaritate că pentru funcţionarea corectă a clădirilor şi a activităţilor propuse este necesară finanţarea tuturor lucrărilor prezentate detaliat în proiect. Activităţile propuse sunt acelea de deschidere a muzeului către vizitatori, pentru a putea valorifica colecţiile muzeului. Însuşi Avizul tehnico-economic mult invocat de autoritate arată că activităţile propuse se pot face doar prin realizarea unor spaţii expoziţionale. 99

Or, contestatorul își pune întrebarea, cum ar putea fi expuse piesele de muzeu astfel încât să funcţioneze corect activităţile propuse, fără modulele de expunere (vitrine - DOTĂRI). Oricum, contestatorul arată că nu vede cum poate autoritatea contractantă să contrazică faptul că în această adresă Proiectantul spune că toate lucrările prezentate detaliat în proiect trebuie executate, când este foarte clară această informaţie în Adresa Proiectantului. Pe de altă parte, contestatorul aprteciază că, transparenţa invocată de autoritate ar fi trebuit să se manifeste acum şi prin anexarea solicitării pe care i-a trimis-o Proiectantului şi care lipseşte de la dosarul achiziţiei, solicitare care ar fi lămurit pe deplin această corespondenţă. Deşi s-a arătat vexată de acuzele sale de lipsă de transparenţă, contestatorul arată că, în continuare, nici prin Notele scrise, autoritatea tot nu a depus solicitarea sa către Proiectant, care era obligatoriu să existe la dosarul achiziţiei, conform legii. 5. în opinia contestatorului, faptul că Dl. ,,,figurează ca asociat ,,, în certificatul constatator ONRC nu îi dă dreptul să angajeze societatea ,,, S.R.L. Astfel, se arată că, deși potrivit art. 12 din Legea nr. 31/1990, S.R.L. poate avea 50 de asociaţi, asta nu înseamnă că fiecare din cei 50 de asociaţi poate semna după bunul plac oricâte şi orice contract doreşte şi că acelea sunt apte legal să angajeze răspunderea societăţii. Prin urmare, contestatorul consideră raţionamentul autorităţii conform căruia Dl. ,,,este asociat în societatea ,,, şi, prin urmare, poate acţiona ca reprezentat legal, că nu are niciun suport legal. Mai mult, contestatorul arată că, potrivit art. 197 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 31/1990, calitatea de asociat nu dă dreptul de a reprezenta şi de a angaja societatea, acest drept fiind conferit de lege doar administratorului. În cazul ,,,, Dl.

nu are calitatea de administrator/reprezentat legal şi nu există niciun document care să ateste că a fost împuternicit de societatea ,,,, prin reprezentantul legal al acesteia să angajeze obligaţii sau contracte de achiziţie publică în numele acestei societăţi. Prin urmare, contestatorul apreciază argumentul autorităţii contractante conform căruia, este asociat, atunci poate angaja răspunderea societăţii ca fiind un argument neîntemeiat, iar oferta trebuia respinsă ca inadmisibilă. În continuare, contestatorul arată că, însă, autoritatea nu aduce niciun argument raportat la faptul că oferta Asocierii ,,,- ,,, este semnată cu semnătură electronică, conform art. 60 din HG nr. 395/2016, de o persoană care nu avea împuternicire de la asociatul ,,, de a depune oferta şi de a angaja obligaţii în numele acestuia. 6. În opinia contestatorului, ,,, nu era autorizat pentru codul CAEN al contractului, nici pentru codurile CAEN ale activităţilor pe care şi le-a asumat prin acordul de asociere (trecând peste faptul că acordul de 100

asociere nu este semnat de reprezentantul legal ,,,, Dna. Olteanu Gabriela). În primul rând, contestatorul arată că, cod CAEN 9003-activităţi de creaţie artistică nu are nicio legătură cu obiectul contractului sau cu activităţile atribuite de acordul de asociere în sarcina ,,, (dacă acest acord de asociere ar produce vreun efect legal). ,,, are în acordul de asociere lucrări de construcţii civile pentru care nu este autorizat. Lucrările la faţade sunt lucrări de tencuieli, cum s-a arătat clar la fila 17 din Concluziile scrise. Tencuielile nu au nicio legătură cu cod CAEN 9003 - nu sunt nici sculpturi, nici picturi, nici caricaturi, nici gravuri, ci activităţi de construcţii civile, astfel cum a afirmat chiar autoritatea la Răspunsul la Clarificarea din 01.05.2020, când a spus că codul CAEN al contractului este 41200 - lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar potrivit Fişei de date cap. III.1.1.b), cerinţa ca obiectul contractului să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator se aplică inclusiv pentru asociaţi. De asemenea, lucrările privind pardoselile, potrivit Propunerii tehnice, presupun refacerea termo şi hidro-izolaţiilor, refacerea stratului suport al pardoselilor, montarea şi finisarea pardoselilor. Şi acestea sunt lucrări eminamente de construcţii civile, astfel cum chiar autoritatea a solicitat prin Răspunsul la clarificarea din 01.05.2020. Refacerea stratului suport presupune că, sub pardoseală, societatea autorizată pentru creaţii artistice: reface planşeele (nimic artistic aici); toarnă şapa de egalizare din mortar de ciment (nimic artistic aici); execută sclivisirea şi rolarea suprafeţei (nimic artistic aici). Ceea ce e cel mai relevant pentru acest tip de activitate e, susține contestatorul, că el se încadrează în capitolul rezistenţă specific unei construcţii civile, deoarece rolul planşeelor şi şapei este să asigure aderenţa şi legătura dintre pereţii unei construcţii şi mai ales dintre elementele de rezistenţă ale pereţilor (nimic artistic aici). În continuare, contestatorul învederază faptul că, refacerea termo şi hidro-izolaţiilor, de asemenea, nu antrenează priceperea artistică, ci antrenează codul CAEN 4120 - lucrări de construcţii ale clădirilor, pe care ofertantul ,,, nu îl are. Totoadă, contestatorul precizează faptul că, prin prezenta expunere în niciun caz nu vrea să ducă în derizoriu activitatea de creaţie artistică, ce este una cât se poate de apreciabilă. Cu toate acestea, contestatorul arată că nu poate ignora faptul că un pictor nu este specializat să calculeze gradul de rezistenţă al mortarului armat cu fiare metalice (planşeul orizontal din strat suport pardoseală) care se conectează la extremităţi cu stâlpii de rezistenţă ai pereţilor, obţinându-se astfel gradul de rezistenţă optim la seisme pentru întreaga clădire. Tocmai de aceea, documentaţia de atribuire impune ca oricare dintre asociaţi, în cazul în care ofertantul e format dintr- o asociere, să fie autorizat pentru obiectul contractului cod CAEN 4120, condiţie nerespectată de ofertantul ,,,. 101

7. În opinia contestatorului, Asocierea câştigătoare trebuia să aibă oferta respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa garanţiei de participare Contestatorul arată că, însăşi jurisprudenţa citată de autoritate la fila 9 din Notele scrise stabileşte că „o scrisoare de garanţie emisă în numele liderului asocierii şi nu pentru întreaga asociere, dar care se referă explicit la participarea unui ofertant ASOCIERE la o anumită procedură de achiziţie publică constituie un document care îndeplineşte în orice situaţie cerinţa respectivă din Fişa de date." a) Din jurisprudenţa de mai sus invocată de Autoritate rezultă clar condiţia că scrisoarea de garanţie să se refere la participarea ASOCIERII la o procedură de achiziţie publică („ofertant asociere") În speţa de faţă, garanţia depusă în termenul limită se referă doar la ,,, S.R.L., ca asigurat contractant, garanţia din prezenta speţă nu se referă la nicio asociere participantă - prin urmare, nu e îndeplinită condiţia din jurisprudenţa citată. b) Din jurisprudenţa de mai sus invocată de autoritate rezultă clar condiţia ca instrumentul de garantare depus în termenul limită să respecte cerinţa din Fişa de date. Particularitatea Fişei de date din prezenta procedură este, susține contestatorul, aceea că se menţionează explicit în aceasta cerinţa minimală ca, în cazul unei ASOCIERI: „garanţia de participare se va constitui în numele asocierii" (fila 6, cap. VI.3 din Fişa de date). Astfel, aplicând chiar jurisprudenţa invocată de Autoritate la speţa de faţă, rezultă că oferta ,,,-,,, trebuia respinsă ca inadmisibilă, pentru că garanţia de participare nu se referă la ofertantul Asocierea ,,,-,,, şi nici nu respectă cerinţa expresă a Fişei de date. 8. În opinia contestatorului, este falsă susţinerea de la punctul 4, fila 9 din Notele scrise, conform căreia declaraţia de respectare a condiţiilor de mediu este semnată în numele Asocierii, prin liderul împuternicit SC ,,, S.R.L. Astfel, Declaraţia pe proprie răspundere este asumată/semnată de o persoană care nu are calitatea de reprezentant legal ,,, S.R.L., prin urmare, nu este antrenată în mod legal răspunderea ,,, S.R.L. de a respecta condiţiile de mediu. 9. Referitor la critica „Lipsa certificatelor de atestare fiscală pentru ,,,. Lipsa certificatului ONRC pentru ,,,. Lipsa cazierelor judiciare pentru ,,, şi administratorul ,,,”, observând că prin notele scrise, ca anexe, autoritatea contractantă a depus documente, care nu erau în dosarul transmis de autoritate la CNSC şi nici în dosarul pus la dispoziţie de autoritate la sediul acesteia, când i s-a permis studiul parţial al dosarului achiziţiei, contestatorul solicită Consiliului să verifice dacă aceste documente au fost încărcate în SEAP în termen legal şi în forma în care acum le ataşează autoritatea contractantă la Notele scrise. Contestatorul arată faptul că, certificatele şi cazierele ,,, ataşate la Notele scrise nu sunt numerotate potrivit dosarului achiziţiei depus la 102

CNSC şi sunt documente care nu au făcut parte din dosarul studiat la sediul CNSC. De asemenea, contestatorul solicită Consiliul să verifice în documentaţia încărcată în SEAP de Asociaţia câştigătoare dacă lista cuprinzând consumul de ore şi funcţionare a utilajelor (Formularul C8 la Propunerea financiară a Asocierii ,,,-,,,) a fost încărcată în propunerea financiară în termenul-limită de depunere a ofertei, dat fiind faptul că, cu ocazia studierii dosarului la sediul autorităţii, din calupul de print-uri pus la dispoziţie de Autoritate (cu privire la care i-a spus că reprezintă întreaga ofertă financiară ,,,), această listă lipsea cu desăvârşire, dar în mod surprinzător. În dosarul achiziţiei trimis de Autoritate la CNSC a apărut şi lista pe care a contestat-o în contestaţie. 10. În ceea ce privește experienţa similară a Asocierii ,,,-,,,, astfel cum a arată şi autoritatea la fila 11 din Notele scrise, copntestatorul arată că, Fişa de date şi Caietul de sarcini solicitau depunerea de documente doveditoare care conţin valorile lucrărilor executate, modul de îndeplinire a obligaţiilor etc. Suplimentar, pentru contracte în curs de execuţie/nefinalizate, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2459/11.05.2020 s-a specificat că trebuie să se facă dovada acceptării la plată şi încasării. Așadar, după cum a arătat în Contestaţie, contestatorul reiterează faptul că nici ,,,, nici ,,,, pentru contractele nefinalizate nu au făcut dovada acceptării la plată şi a încasării lucrărilor invocate ca experienţă similară. Orice societate comercială poate să emită oricâte facturi doreşte, asta nu înseamnă că ele au fost acceptate la plată şi încasate. Cu toate acestea, din analiza pe care a făcut-o prin tabelul Anexa 1 la concluzii, contestatorul arată că a mers pe varianta cea mai favorabilă pentru Asocierea ,,,-,,, şi a considerat documente valide toate facturile semnate de beneficiar, apreciind că aceasta poate însemna o aprobare la plată, deşi cerinţa expresă din clarificare era să fie făcută şi dovada încasării efective. Astfel, chiar dacă nu se face dovada încasării efective, totuşi a socotit şi aceste facturi ca fiind experienţă similară, rezultând o sumă totală de sub 50% din cerinţa minimală a Fişei de date. Pentru contractele finalizate, Fişa de date/Caietul de sarcini solicitau ca documentele suport DUAE să conţină valoare lucrărilor invocate drept experienţă similară. În analiza făcută prin tabelul Anexa 1 la concluzii, contestatorul arată că a sistematizat şi menţionat toate documentele suport care conţineau valori ale lucrărilor executate efectiv şi aprobate (PVRTL în care beneficiarul recepţiona lucrări a căror valoare era menţionată în cuprinsul procesului-verbal) care conţineau valori. Aplicând exact cerinţele Fişei de date invocate de Autoritate la fila 11 din Notele sale, a rezultat experienţa similară cumulată a ambilor asociaţi de 7.870.005,07 lei, ce reprezintă mai puţin de 50% din cerinţa Fişei de date. 11. Cu privire la neconformităţile propunerii tehnice a Asocierii ,,,-,,,, contestatorul arată că, în Notele scrise, Autoritatea 103

reiterează Punctul său de vedere, fără a se raporta vreun moment în concret la argumentele de ordin tehnic prezentate în Concluziile scrise şi la comparaţia făcută, între cerinţele minimale ale licitaţiei şi informaţiile tehnice neconforme din propunerea tehnică a Asocierii câştigătoare. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată, online, pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect „Lucrări de conservare-restaurare și valorificare a colecțiilor muzeului național de antichități – «Casa ,,,» – Institutul de Arheologie ,,,, str. Henri Coandă nr. 11, sector 1 ........., cod LMI B-II-m-A-18440, denumită în continuare «Casa ,,,»”, cod CPV 45000000-7. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare simplificare nr. , criteriul de atribuire stabilit fiind „prețul cel mai scăzut”. În procesul-verbal de vizualizare a ofertelor, înregistrat sub nr. 1213/02.06.2020, s-a consemnat depunerea a 3 oferte. În raportul procedurii nr. , s-a consemnat respingerea ofertei depusă de SC ......... SRL și a Asocierii ,,, ȘI ,,, SA, admisibilitatea ofertei depuse de SC ,,, SRL - SC ,,, SRL, precum și desemnarea acesteia ca fiind câștigătoarea procedurii, cu o propunere financiară de 14.323.561,02 lei fără TVA. Împotriva rezultatului procedurii, SC ......... SRL a formulat contestația care formează obiectul dosarului nr. . Prin Încheierea nr. , Consiliul s-a pronunțat pe cererea de suspendare a procedurii, pe care a respins-o. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul trebuie să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură și de fond. În ceea ce privește excepția lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă, în soluționare acestei excepții, Consiliul constată că în speță sunt incidente dispozițiile art. 2 și art. 3 din Legea nr. 101/2016, care stipulează următoarele: - Art. 2 alin. (1) „Orice persoană care se consideră vătămată într- un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi”; - Art. 3 alin. (1) lit. f) „persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: 104

(i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire”; - Art. 3 alin. (3) „În sensul alin. (1) lit. f) pct. (i) se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat şi fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanţă, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac”. Întrucât prin adresa procesul-verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și cu factorii de evaluare nr. 1732/20.07.2020, oferta depusă de ......... SRL a fost declarată admisibilă, se constată că la data formulării prezentei contestaţii, respectiv 07.09.2020, acesta avea interes în legătură cu procedura de atribuire în cauză. Un ofertant a cărui ofertă nu a fost exclusă definitiv din procedură justifică un interes actual în exercitarea unei contestaţii de pe urma căreia are un folos practic şi, ca atare, poate avea calitatea de persoană vătămată în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, Consiliul urmează să respingă excepția lipsei de interes a contestatorului în formularea contestației, ca neîntemeiată. În ceea ce privește excepţia tardivităţii contestaţiei, invocată de autoritatea contractantă, Consiliul urmează să o respingă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente: Luând în considerare că SC ......... SRL critică raportul procedurii nr. 4899/02.09.2020, despre care a luat la cunoştinţă la data de 02.09.2020, raportat la data formulării contestaţiei, respectiv 07.09.2020, Consiliul reţine că, în cauză, contestatorul a respectat termenul de 7 zile impus de legiuitor, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale art. 8 alin. (1) lit. b) din același act normativ. Pe fondul contestației formulate de SC ......... SRL, Consiliul retine urmatoarele: Consiliul retine ca potrivit raportului procedurii nr. , unicul motiv pentru care autoritatea contractanta a respins oferta depusa de SC ......... SRL ca neconforma a fost faptul ca ofertantul a inclus in oferta financiara si Formularul 4 „lista cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice si dotari”, elemente care, in sustinerea autoritatii contractante, nu fac parte din documentatia de atribuire. Autoritatea contractanta invoca adresa nr. publicata in SEAP la sectiunea „Modificare documentatie de atribuire” care a avut urmatorul continut: 105

„Achizitorul s-a autosesizat cu privire la existenţa unei erori materiale în documentaţia tehnică, respectiv Formularul 4 Lista cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări, transmisă prin intermediul SEAP. În acest sens se va proceda la reîncărcarea Formularului 4, modificarea constând în faptul că în prezenta procedură operatorii economici NU vor oferta dotările. Drept urmare, la ofertare, veți lua în considerare F4 transmis prin intermediul prezentei clarificări." Totodata, autoritatea contractanta isi intemeiaza decizia de respingere ca neconforma a ofertei SC ......... SRL pe o prevedere din fişa de date (fila 7 - IV.4.2 „Modul de prezentare al propunerii financiare”) si din caietul de sarcini care are urmatorul text: „In cazul in care oferta nu respecta in totalitate:listele de cantitati de lucrari si specificatiile tehnice prevazute de proiectant, respectiv modifica denumirea unui articol sau a unui material precizat in articolul de deviz, normele locale si incadrarile impuse de catre proiectant, specificatiile tehnice aferente echipamentelor din fisele tehnice, cantitatea de lucrari (prin diminuare, marire sau neofertare), oferta se considera neconforma.” Analizand continutul notei de modificare a documentatiei de atribuire nr. 2319/04.05.2020, Consiliul apreciaza ca aceasta este suficient de clara si explicita in sensul in care „operatorii economici NU vor oferta dotările”, iar in consecinta, operatorii economici care nu au luat in considerare aceasta modificare a documentatiei de atribuire (SC ......... SRL SI ASOCIEREA SC ,,, SRL - SC ,,, SA) si au introdus in oferta financiara valoarea dotarilor s-au pus in situatia, din propria culpa, de nerespectare a documentatiei de atribuire, motiv pentru care decizia de respingere a acelor doua oferte apare ca fiind intemeiata. Contestatorul insista in susținere ca fiind fals motivul invocat de autoritate pentru declararea ca neconformă a ofertei sale si asupra interpretarii conform careia „dotările fac parte din documentaţia de atribuire şi erau obligatoriu de ofertat în propunerea tehnică” dar, in aprecierea Consiliului, continutul adresei nr. 2319/04.05.2020 publicata in SEAP la sectiunea „Modificare documentatie de atribuire” este lipsit de echivoc.

Nu este relevanta, in speta, adresa Proiectantului nr. 2307/04.05.2020, invocata de contestator, unde este precizat ca pentru funcţionarea corectă a clădirilor şi a activităţilor propuse este necesară finanţarea tuturor lucrărilor prezentate detaliat în proiect, deoarece modificarea documentaţiei de atribuire (adresa nr. 2319/04.05.2020), a fost

determinată

de

necesitatea

respectării

Avizului

nr. 2/2284/02.04.2020 al Consiliului Tehnico-Economic constituit la nivelul Ministerului Culturii, prin care s-a acordat suma de 17.335,945 lei, fără TVA, exclusiv pentru lucrări de construcţii şi montaj (C+M), iar nu şi pentru dotări, care, deşi evidenţiate în cuprinsul Proiectului tehnic, 106

elaborat de către proiectant conform H.G. nr. 907/2016, sunt în responsabilitatea beneficiarului investiţiei. Concluzionand, ofertantul SC ......... SRL si-a elaborat oferta fara a respecta modificarea documentatiei de atribuire, oferta sa fiind, in mod legal respinsa ca neconforma de catre autoritatea contractanta. In ceea ce priveste partea din contestatie in care SC ......... SRL critica decizia autoritatii contractante de a declara admisibila oferta depusa de asocierea SC ,,, SRL - SC ,,, SRL, Consiliul retine urmatoarele: In mod neindoios, modificarea documentatiei de atribuire prin adresa nr. 2319/04.05.2020 cu mentiunea expresa si explicita „operatorii economici NU vor oferta dotările”, nu se putea referi doar la continutul Formularului F4 si la oferta financiara ci la intreaga oferta, inclusiv la oferta tehnica, deoarece introducerea dotarilor in oferta tehnica si excluderea lor din oferta financiara reprezinta o neconformitate sanctionabila potrivit prevederilor art. 137 alin. 3 lit. d) HG nr. 395/2016: „propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislaţia incidenţă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;". Analizand in intregime oferta depusa de asocierea SC ,,, SRL - SC ,,, SRL, Consiliul constata ca si acest ofertant a introdus capitolul DOTARI in GRAFICUL FIZIC PE LUNI SI FAZE DE EXECUTIE (paginile numerotate 203-204 in volumul 3 al dosarului achizitiei publice) motiv pentru care costurile cu dotarile ar fi trebuit sa se regaseasca si in oferta financiara a acestui ofertant. Aplicand principiul tratamentului egal in evaluarea tuturor celor trei oferte depuse, autoritatea contractanta ar fi avut obligatia sa respinga toate ofertele depuse inca de la evaluarea propunerilor tehnice deoarece niciunul dintre ofertanti nu a respectat cu strictete modificarea documentatiei de atribuire prin adresa nr. 2319/04.05.2020. Faptul ca dintre cei trei ofertanti, numai ofertantul asociere SC ,,, SRL - SC ,,, SRL a exclus costurile cu dotarile (dotari prezentate explicit in proiectul tehnic si evidentiate inclusiv de acest ofertant in graficul fizic pe luni si faze de executie) in Formularul 4 (Formular care, inclusiv in varianta modificata a pastrat titulatura gresita „LISTA CU CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE, INCLUSIV DOTARI”) nu era de natura sa permita autoritatii contractante declararea acestei oferte ca fiind admisibila in conditiile in care propunerea financiara nu era corelata cu propunerea tehnica. Incercand sa ascunda confuzia pe care a creat-o prin modificarea documentatiei de atribuire intr-o contradictie cu proiectul tehnic, autoritatea contractanta a luat decizia incorecta, in aprecierea Consiliului, de a declara toate cele trei oferte admisibile din punct de vedere tehnic, desi niciuna dintre propunerile tehnice nu respecta modificarea documentatiei de atribuire prin adresa nr. 2319/04.05.2020. 107

In aceasta situatie, daca autoritatea contractanta a decis, in mod corect in aprecierea Consiliului, ca se impune respingerea ofertelor depuse de SC ......... SRL și de asocierea ,,, ȘI ,,, SA, pentru respectarea principiului tratamentului egal, se impunea si respingerea ofertei depuse de asocierea SC ,,, SRL - SC ,,, SRL in temeiul prevederilor art. 137 alin. 3 lit. d) HG nr. 395/2016 pentru necorelarea dintre propunerea tehnica si propunerea financiara. Potrivit prevederilor art. 212 alin (1) lit a) din Legea nr. 98/2016: „Art. 212. - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în următoarele cazuri: a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă;” In concluzie, Consiliul apreciaza ca, in speta, este intrunita situatia prevazuta la art. 212 alin (1) lit a) din Legea nr. 98/2016, nefiind depusa nicio oferta admisibila si se impune anularea procedurii. Avand in vedere cele constatate de Consiliu privind inadmisibilitatea ofertei depuse de asocierea SC ,,, SRL - SC ,,, SRL, analiza celorlaltor critici formulate de contestator vizand respectiva oferta nu mai are relevanta. Potrivit celor mentionate in motivarea prezentei decizii, Consiliul va admite numai solicitarea formulata in subsidiar de contestator, aceea de anulare a procedurii, motivat de situatia in care si oferta depusa de asocierea SC ,,, SRL - SC ,,, SRL ar fi trebuit declarata inadmisibila, respingand ca nefondate toate solicitarile privind anularea deciziei de respingere ca neconforma a ofertei depuse de SC ......... SRL. In ceea ce priveste solicitarea contestatorului de obligare a autoritatii contractante la plata cheltuielilor ocazionate de solutionarea contestatiei (in temeiul prevederilor art. 26 alin (9) din Legea nr. 101/2016), Consiliul va dispune, respectand principiul proportionalitatii, ca autoritatea contractanta sa plateasca numai o cincime din valoarea probata de contestator cu factura seria BO nr.00000046/28.09.2020 respectiv suma de 5801 lei inclusiv TVA. În consecință, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit c) si alin (7) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... si va dispune anularea procedurii de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) teza I din Legea nr. 101/2016, respinge excepția privind lipsa de interes în formularea 108

contestației și exceptia tardivitatii formulării acesteia, invocate de autoritatea contractantă. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit c) si alin (7) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestația formulată de SC ......... SRL în contradictoriu cu ......... si dispune anularea procedurii de atribuire. În temeiul prevederilor art. 26 alin (9) din Legea nr. 101/2016, obliga autoritatea contractanta la plata catre contestatorul SC ......... SRL a sumei de 5801 lei inclusiv TVA, reprezentand cheltuieli efectuate pentru solutionarea contestatiei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE,

MEMBRU,

MEMBRU, ......... ......... .........

109