Decizie CNSC 122/2020

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 122/C5/2699 Data: 22.01.2020 Prin contestația neînregistrată și nedatată la emitentă, transmisă prin mijloace electronice (e-mail) și în original, prin Poșta Română, înregistrată la Consiliu sub nr. 51791/17.12.2019, respectiv, sub nr. 52209/18.12.2019, PORTAL PROTECTION GROUP SRL, cu sediul în Comuna 1 Decembrie, satul 1 Decembrie, Aleea Stadionului nr. 7, bl. P52, scara 1, parter, ap. 1, județul Ilfov, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J23/4182/2019, având CIF RO 34089666, reprezentată legal prin Iacobescu Marcel-Petrică, în calitate de administrator, a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul „procedurii proprii” privind atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), inițiată de SPITALUL MUNICIPAL LUPENI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul Lupeni, str. Pădurarilor nr. 2, judeţul Hunedoara și a solicitat anularea procedurii de atribuire, având în vedere că: - modul de estimare a valorii contractului nu permite respectarea, de către ofertanţi, prin ofertele lor, a normelor de dreptul muncii privind salarizarea, sporurile, indemnizaţiile şi contribuţiile obligatorii; - factorii de evaluare propuşi de autoritatea contractantă nu respectă principiile stabilite de art. 2 din Legea nr. 98/2016, în sensul că aplicarea acestora nu oferă nici un avantaj autorităţii contractante, care să fie menţinut pe toată perioada de derulare a contractului şi sunt contrare normelor aplicabile în materie de achiziţii publice. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: 1/2

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de PORTAL PROTECTION GROUP SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă SPITALUL MUNICIPAL LUPENI și anulează procedura de atribuire. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 2/2

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6, Sectorul 3, București, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 Fax. +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 122/C5/2699 Data: 22.01.2020 Prin contestația neînregistrată și nedatată la emitentă, transmisă prin mijloace electronice (e-mail) și în original, prin Poșta Română, înregistrată la Consiliu sub nr. 51791/17.12.2019, respectiv, sub nr. 52209/18.12.2019, ...SRL, cu sediul în Comuna ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..., având CIF RO ..., reprezentată legal prin ..., în calitate de administrator, a contestat documentația de atribuire întocmită în cadrul „procedurii proprii” privind atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), inițiată de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul ... și a solicitat anularea procedurii de atribuire, având în vedere că: - modul de estimare a valorii contractului nu permite respectarea, de către ofertanţi, prin ofertele lor, a normelor de dreptul muncii privind salarizarea, sporurile, indemnizaţiile şi contribuţiile obligatorii; - factorii de evaluare propuşi de autoritatea contractantă nu respectă principiile stabilite de art. 2 din Legea nr. 98/2016, în sensul că aplicarea acestora nu oferă nici un avantaj autorităţii contractante, care să fie menţinut pe toată perioada de derulare a contractului şi sunt contrare normelor aplicabile în materie de achiziţii publice. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: În susținere, contestatoarea consideră că documentația de atribuire este nelegală, în principal pentru următoarelor considerente: 1/18

- valoarea estimată a achiziţiei (de 281.088 lei) este inferioară valorii care poate fi susţinută de către un operator economic în aşa fel încât acesta să respecte reglementările privind salariul minim şi sporurile minimale obligatorii; - factorii de evaluare („firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” = 20 de puncte, „firma cu experienţa cea mai mare în domeniu” = 20 de puncte) sunt stabiliţi în mod nelegal şi nu stabilesc un avantaj determinant pentru autoritatea contractantă care să fie menţinută pe toată perioada de implementare a contractului. Contestatoarea aduce la cunoștință că, pentru un număr de 2 posturi permanente de 24 de ore din 24, se prestează un număr de 17.568 ore de serviciu de pază, la valoarea estimată totală de 274.327,48 lei, tariful orar estimat pentru o oră este de 14,07 lei/oră, care nu permite, în opinia acesteia, respectarea normelor privind salarizarea minimă, sporurile obligatorii, indemnizaţiile şi contribuţiile datorate, calculând, astfel, sub formă tabelară, numărul total de ore de serviciu de pază și arătând că în stabilirea tarifului minim pentru aceste servicii trebuie avute în vedere următoarele prevederi: - HG nr. 937/2018, potrivit cărora salariul minim brut pe economie este stabilit la nivelul sumei de 2.080 lei brut, reprezentând 12,43 lei/oră, pentru un program de lucru complet, de 167,777 ore pe lună, program normal de lucru, fără sporuri; - art. 125 şi art. 126 din Codul Muncii, pentru munca prestată în timpul nopții, angajatul este remunerat suplimentar cu un spor de 25% din salariul de bază, sporul pentru muncă de noapte exprimat pentru o oră fiind de 3,11 lei/oră (12,43 lei X 25%); - art. 137 din Codul Muncii; - art. 142 alin. (2) din Codul Muncii; - art. 145 din Codul Muncii; - art. 78 din Legea nr. 448/2006. Față de prevederile legale invocate mai sus, ...SRL susține că valoarea estimată trebuia să fie de cel puţin 316.926,72 lei, după cum urmează: Element de calcul Număr total de ore Total perioadă Total ore cu tarif orar 12,43 lei/oră 17.568 218.370,24 Ore prestate în program de noapte 5.856 18.212,16 Ore prestate în zile de sărbătoare legală 720 8.949,60 Ore prestate sâmbăta şi duminica 4.992 599,04 Ore suplimentare 1.500 13.980,00 Total costuri de bază 260.111,04 Concediu de odihnă 21.675,92 Total salarii 281.786,96 Fond prevăzut de legea nr. 448/2006 7987,2 Contribuție asiguratorie de muncă 6.340,21 Total costuri personal 296.114,37 Cotă alte cheltuieli 2,00% 5.922,29 Cotă profit profit societate 5,00% 14.805,72 20.728,01 Total costuri contract 316.842,38 2/18

Tarif orar 18,04 Total nr. ore X tarif orar 316.926,72 Contestatoarea face trimitere și la „Instrucțiunea pentru ofertanți”, Secțiunea V.1 „Alte informații”, potrivit căreia „La ședința de deschidere a ofertelor nu este permisă prezența ofertanților”, ori, având în vedere că această procedură se desfășoară online, prin depunerea ofertelor în plic închis, această limitare a prezenței ofertaților la ședința de deschidere a ofertelor contravine principiului transparenței procedurii de atribuire, respectiv, sunt încălcate dispozițiile art. 129 alin. (3) din HG nr. 395/2016. În ceea ce privește factorii de evaluare, contestatoarea consideră că aceștia au fost stabiliți cu încălcarea prevederilor legale, în sensul că cei referitori la „firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” şi „firma cu experiența cea mai mare în domeniu” nu stabilesc un avantaj pentru autoritatea contractantă. Sub acest aspect, sunt invocate prevederile art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016, contestatoarea susținând că factorul de evaluare care punctează „firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” nu prezintă niciun avantaj autorității contractante, deoarece din perspectiva modului de prestare a serviciilor, nu rezultă niciun avantaj pentru aceasta, dacă serviciul este prestat de o societate de pază având o anumită vechime sau poate de o societate de pază înființată recent. Totodată, se arată că factorul de evaluare nu este definit în mod complet, deoarece nu stabilește dacă, pentru stabilirea vechimii societății, se ia în considerare data înființării sau data autorizării în vederea prestării serviciilor de pază; nu se are în vedere posibilitatea existenței unor întreruperi în activitatea prestatorului, astfel că aplicarea acestui factor de evaluare poate conduce la dificultăți în evaluarea uniformă a ofertelor. ...SRL precizează și faptul că factorul de evaluare care priveşte „firma cu experienţa cea mai mare în domeniu”, de asemenea, nu este în mod complet şi corect definit, astfel că, în răspunsul la solicitările de clarificări se precizează că pentru punctarea acestui factor de evaluare „se vor prezenta contracte de pază care să aibă valoarea fără TVA mai mare decât valoarea estimată a prezentei proceduri, respectiv 281.088,00 lei”. Având în vedere acest aspect, contestatoarea observă că nu se arată care este perioada din care pot fi prezentate contractele privind dovedirea experienței similare, iar factorul de evaluare nu este stabilit în concordanță cu Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016. Având în vedere cele de mai sus, ...SRL consideră că documentația de atribuire conține vicii care nu mai pot fi îndreptate pe calea măsurilor de remediere, motiv pentru care, solicită anularea procedurii de atribuire. În dovedire, ...SRL a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri. 3/18

Prin corespondența transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliu sub nr. 52104/18.12.2019, autoritatea contractantă a transmis strategia de contractare. În vederea soluționării contestației, Consiliul, prin adresa nr. 52447/ 2699 C5/19.12.2019, a solicitat contestatoarei, în temeiul art. 611 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, transmiterea, sub sancțiunea respingerii contestației, ca inadmisibilă, a recipisei de consemnare a cauțiunii, în original, în cuantumul de 3.778,56 lei, cu precizarea că modalitatea de constituire a cauțiunii se va face conform art. 1057 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016 la CEC Bank - S.A., la Trezoreria Statului sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția CNSC. Prin adresa nr. 9645/19.12.2019, transmisă prin mijloace electronice

(e-mail),

înregistrată

la

Consiliu

sub

nr. 52315/19.12.2019, ... a transmis punctul de vedere referitor la contestație, prin care a arătat că, prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 9376/ 10.12.2019, au fost clarificate anumite aspecte pe care contestatoarea le invocă. În ceea ce privește critica referitoare la valoarea estimată a achiziției, autoritatea contractantă prezintă calculul costurilor salariale calculate în baza salariului minim brut, după cum urmează: Salariul 2080 lei pe lună/167.333 ore pe lună =12,43 lei 12,43 Spor ore de noapte (12,43 lei/oră x 25 % x 33,33 %) Spor 25% 1,04 Concediu de odihnă (2.080 lei/12 luni/167,33 ore ) Spor 100% 1,04 Spor ore weekend (1,43 lei/oră x 0,5 % x 29,58 % ) 0,02 Sărbători legale – 12,43 lei/oră x 100 % x 4,11 %) Spor 100% 0,51 Total salariu brut 14,76 Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) 2,25 0,33 Fond handicap 4 % 4,00% 0,50 Total cheltuieli salariale . 15,59 Astfel, autoritatea contractantă menționează că, prin răspunsul nr. 9438/12.12.2019 la solicitarea de clarificări, cât și în SEAP, a fost menționat faptul că, la elaborarea propunerii financiare, ofertantul va avea în vedere tarifele minime brute pe economie aplicabile din anul 2020 iar la data publicării răspunsului către ofertanți nu existau modificări legislative prin care se anunţau majorări salariale. Având în vedere modalitatea de calcul evidențiată de contestatoare privind salarizarea minimă, sporurile obligatorii, indemnizațiile și contribuțiile datorate, autoritatea contractantă observă o eroare în calculul acesteia prin care se crește în mod intenționat sporul calculat pe orele de noapte, ...SRL invocând că sporul de muncă de noapte exprimat pentru o oră este de 3,11 lei/oră, lucru neadevărat, întrucât nu s-a calculat ponderea de noapte (12,43 lei/oră x 25 % x 33,33 %), de unde rezultă 1,04 lei/oră. Totodată, ... precizează că, prin același răspuns la clarificări, a menționat că ofertanții vor transmite, prin fax sau e-mail, o adresă în care să menționeze dacă pot participa la deschiderea ofertelor. Având în vedere că modalitatea de desfășurare a procedurii este de tip offline, autoritatea contractantă arată că este obligatorie luarea de măsuri în 4/18

asigurarea respectării dispozițiilor art. 129 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016. În final, autoritatea contractantă subliniază că factorii de evaluare sunt stabiliți de autoritățile contractante și nu de operatorii economici, solicitând astfel, respingerea contestației. Prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr. 52908/ 23.12.2019, ...SRL a depus, în original, Recipisa de consemnare nr. 205972274/1 emisă de CEC Bank – Sucursala Slobozia, în sumă de 3.778,56 lei. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat „procedura proprie”, offline, privind atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de pază”, cod CPV 79713000-5 (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de publicitate ... și a anunțului de participare nr. 9347/09.12.2019, publicat pe site-ul autorității contractante (www....), stabilind data limită de depunere a ofertelor la 16.12.2019, decalat prin adresa nr. 9439/12.12.2019, pentru 17.12.2019, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate - preț” și valoarea estimată, fără TVA, cuprinsă între 23.040 lei și 281.088 lei. Prezenta contestație vizează prevederile documentației de atribuire. Autoarea contestației a prezentat Consiliului dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, în sensul că a depus, prin mijloace electronice (e-mail) și, în original, prin Poșta Română, prin corespondențele înregistrate la Consiliu sub nr. 52682/20.12.2019 și, respectiv, sub nr. 52908/23.12.2018, Recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 205972274/1 din 20.12.2019, emisă de CEC Bank – Sucursala Slobozia, în sumă de 3.778,56 RON. Recipisa de consemnare a cauțiunii se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă: [„(1) Cauțiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauțiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus. (2) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauțiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviințarea măsurii pentru care aceasta s-a depus”], coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare [„(5) Cauțiunea depusă se restituie, la cerere, după soluționarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (6) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a executării contractului. (7) 5/18

Consiliul sau instanța, după caz, se pronunță asupra cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul este suspensiv de executare”]. Consiliul reține că serviciile care fac obiectul achiziției sunt prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, prezenta procedură fiind organizată de autoritatea contractantă în temeiul dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. h) coroborat cu alin. (2) lit. b) a aceluiași articol din Legea nr. 98/2016, care stipulează următoarele: „(1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor- cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât valorile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele: (...) h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; (2) Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: (...);

b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d)”. Din documentele depuse la dosarul cauzei rezultă că, anterior publicării în SEAP și pe site-ul propriu a anunțului de participare, autoritatea contractantă a elaborat documentul intitulat „Instrucțiuni către ofertanți”, în care se menționează, la pct. III.1.4) Legislația aplicabilă, că aceasta este constituită din Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016. În aceste condiții, Consiliul constată că autoritatea contractantă, deşi potrivit legii, nu era obligată la respectarea în totalitate a dispozițiilor din Legea nr. 98/2016 și HG nr. 395/2016, ci doar la respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, aceasta a ales să se raporteze integral la textul acestor acte normative în desfășurarea procedurii de atribuire. Astfel, Consiliul va examina actele autorității contractante prin raportare la dispozițiile actelor normative pe care autoritatea contractantă a ales să le aplice, în condițiile în care legiuitorul nu o obligă pe aceasta la o asemenea conduită. Analizând criticile formulate de către contestator, Consiliul constată că acestea vizează următoarele aspecte: - valoarea estimată a achiziției este inferioară valorii care poate fi susținută de un operator economic în așa fel încât să respecte reglementările privind salariul minim și sporurile obligatorii; - documentația de atribuire nu este în concordanță cu principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în sensul că în cadrul Instrucțiunilor către ofertanți, se menționează că „La ședința de deschidere a ofertelor nu este permisă prezența ofertanților”; - factorii de evaluare „firma cu cea mai mare experiență în domeniu” și „firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” sunt stabiliți 6/18

în mod nelegal și nu stabilesc un avantaj determinant pentru autoritatea contractantă. În continuare Consiliul procedează la analiza criticii contestatoarei referitoare la faptul că valoarea estimată a achiziției este inferioară valorii care poate fi susținută de un operator economic astfel încât acesta să respecte reglementările privind salariul minim și sporurile obligatorii. Analizând documentația de atribuire, Consiliul constată că serviciile de pază ce urmează a fi achiziționate prin atribuirea prezentului contract vizează 2 posturi permanente de pază, cu un program de 24 ore/24 ore, inclusiv sâmbăta, duminica și sărbătorile legale, respectiv un număr de 17568 ore estimat pentru 2020, autoritatea contractantă stabilind valoarea estimată ca fiind cuprinsă între 23.040 lei și 281.088 lei. În cadrul Strategiei de contractare nr. 9297/06.12.2019, autoritatea contractantă a justificat stabilirea valorii estimate maxime, respectiv a valorii de 281.088,00 lei fără TVA, precizând că acesta „a fost stabilită în urma istoricului contractului atribuit în 2019”. În analiza acestei critici, Consiliul apreciază relevate următoarele dispoziții legale prevăzute de Codul Muncii: - Art. 120: „(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident”; - Art. 121: „(1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident”; - Art. 122: „(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni”; - Art. 123: „(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. 7/18

(2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază”. - Art. 125: „(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă”; - Art. 126: „Salariaţii de noapte beneficiază: a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”; - Art. 137: „(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situația prevăzută la alin. (2) salariații vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă”. - Art. 139: 8/18

„(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române; - Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 iunie; - prima şi a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora”; - Art. 140: „Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie”; - Art. 141: „Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii”; - Art. 142: „(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”; - Art. 145:

„ (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile. (3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de 9/18

maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. (5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”; - Art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”. De asemenea, relevante sunt și dispozițiile HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care stipulează următoarele: „Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră”. Articolul 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, stabilește faptul că „Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de 10/18

autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei”. În susținerea criticii privind valoarea estimată, autoarea contestației a prezentat următorul calcul: Element de calcul Număr total de ore Total perioadă Total ore cu tarif orar 12,43 lei/oră 17.568 218.370,24 Ore prestate în program de noapte 5.856 18.212,16 Ore prestate în zile de sărbătoare legală 720 8.949,60 Ore prestate sâmbăta şi duminica 4.992 599,04 Ore suplimentare 1.500 13.980,00 Total costuri de bază 260.111,04 Concediu de odihnă 21.675,92 Total salarii 281.786,96 Fond prevăzut de legea nr. 448/2006 7987,2 Contribuție asiguratorie de muncă 6.340,21 Total costuri personal 296.114,37 Cotă alte cheltuieli 2,00% 5.922,29 Cotă profit profit societate 5,00% 14.805,72 20.728,01 Total costuri contract 316.842,38 Tarif orar 18,04 Total nr. ore X tarif orar 316.926,72 Analizând corectitudinea calculului anterior prezentat, Consiliul a constatat că acesta este eronat și nu poate fi luat în considerare, în condițiile în care, nu toate elementele de preț avute în vedere de contestatoare sunt corect calculate, exemplu în acest sens fiind valorile aferente numărului de zile de repaus săptămânal/zilelor de sărbătoare legală, a concediului anual, a „orelor suplimentare”. Astfel, în primul rând, Consiliul constată că legislația în vigoare nu reglementează cuantumul sporului de week-end, valoarea acestuia stabilindu-se prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă, astfel că referirea contestatoarei la procentul de 1%, respectiv valoarea de 0,12 lei/oră, respectiv 599 lei pe întreg contractul nu poate fi reținută ca pertinentă. De asemenea, așa cum rezultă din dispozițiile legale citate anterior, legiuitorul a stabilit mai multe zile de sărbătoare legală într-un an, zile în care nu se lucrează, însă din cele 15 indicate în cadrul Codului muncii, în anul 2020, vizat de încheierea prezentului contract, 5 dintre acestea se suprapun cu zilele de repaus săptămânal (cad în zilele de sâmbătă sau duminică), ceea ce presupune o suprapunere a zilelor de sărbătoare legală peste zilele de repaus. În al doilea rând, Consiliul nu poate lua în considerare nici valoarea de 13.980 lei aferentă elementului de preț „ore suplimentare”, invocată de contestatoare, în condițiile în care, în legătură cu această valoare, contestatoarea nu a formulat în cadrul contestației niciun fel de susțineri în fapt și în drept, includerea acestei valori în cadrul valorii estimate propusă de contestatoare nefiind susținută. De altfel, Consiliul constată că nici valoarea aferentă concediilor de odihnă, invocată de contestatoare în susținerii criticii, nu este susținută, 11/18

contestatoarea neprezentând un calcul valid privind această valoare. Astfel, aplicând dispozițiile legale privind acordarea concediului de odihnă, redate într-un paragraf anterior, la specificul prezentului contract, rezultă că, pentru cele 20 de zile lucrătoare/an de concediu de odihnă, aferente celor 2 posturi fixe, rezultă o valoare de aproximativ 13.000 lei, aceasta cuprinzând și sporul de noapte aferent [20 zile lucrătoare x 24 ore/zi x 2 posturi fixe = 960 ore de concediu; 960 ore concediu x 12,43 lei/oră = 11.932,8 lei pentru orele aferente concediului; la această valoare se adaugă valoarea aferentă sporului de noapte, respectiv 8 ore noapte/zi x 20 zile lucrătoare de concediu x 2 posturi fixe x 3,11 lei/oră noapte (12,43 lei/oră x 25% = 3,11 lei/oră noapte) = 995,2 lei reprezentând sporul aferent orelor de noapte; cumulând valoarea aferentă zilelor de concediu - 11.932,8 lei cu valoarea sporului corespunzător orelor de noapte aferente zilelor de concediu – 955,2 lei, rezultă valoarea de 12.925,8 lei, mult inferioară valorii indicată și nesusținută de contestatoare – 21.675,92 lei]. Eliminând din valoarea estimată indicată de contestatoare, cel puțin valoarea aferentă orelor suplimentare și valoarea stabilită în plus pentru concediul de odihnă, calculate de contestator, rezultă o valoare a costurilor pentru personal (aproximativ 273.460 lei), la care urmează să se adauge alte cheltuieli și profit, inferioară atât valorii estimate a contractului de către autoritatea contractantă (281.088 lei), cât și a valorii aferentă costurilor de personal, așa cum a fost aceasta justificată/explicitată în cadrul punctului de vedere (15,59 lei/oră x 17.568 ore = 273.885 lei). În ceea ce privește „profitul” și „alte cheltuieli”, este de reținut faptul că stabilirea cuantumului/ponderii acestora rămâne la latitudinea ofertanților. De altfel, așa cum rezultă din conținutul documentelor transmise de autoritatea contractantă la dosarul cauzei (procesul verbal nr. 9691/20.12.2019), în cadrul procedurii de atribuire au fost depuse două oferte, care s-au încadrat în valoarea estimată stabilită de autoritatea contractantă și criticată în prezentă speță, ambele admisibile, (una dintre acestea fiind declarată câștigătoare), rezultând astfel, contrar susținerilor contestatoarei, faptul că au existat doi operatori economic care s-au încadrat în valoarea estimată, respectând reglementările privind salariul minim şi sporurile minimale obligatorii. În aceste condiții, Consiliul nu poate lua în considerare calculul efectuat de contestatoare, critica privind acest aspect fiind nefondată. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că documentația de atribuire nu este în concordanță cu principiile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, Consiliul constată următoarele: Din conținutul anunțului de participare nr. 9347/09.12.2019, publicat pe site-ul autorității contractante rezultă că procedura de atribuire este offline, ofertele urmând să fie depuse la sediul autorității contractante (pct. 9), documentele procedurii proprii fiind disponibile la adresa de internet www.s...i.ro, secțiunea achiziții publice (pct. 13). De asemenea, în cadrul anunțului de publicitate nr. ... autoritatea contractantă a precizat că răspunsurile la eventualele solicitări de 12/18

clarificări se vor „transmite prin revizuirea acestui anunț în secțiunea INFORMAȚII SUPLIMENTARE cât și prin publicarea pe site-ul propriu, respectiv www.....ro secțiunea achiziții publice”. În cadrul „Instrucțiunilor către ofertanți”, puse la dispoziția potențialilor ofertanți, se regăsește, la Secțiunea V: Informații suplimentare, pct. V.1) Alte informații, subpct. 1, mențiunea „La ședința de deschidere a ofertelor nu este permisă prezența ofertanților”. Ulterior publicării în SEAP a anunțului de publicitate, prin adresa nr. 9438/12.12.2019 [publicată în SEAP - ADV1122504/12.12.2019 Versiunea 3 și pe site-ul propriu (www.....ro) la secțiunea achiziții publice], parte integrantă din documentația de atribuire, răspunzând unei solicitări de clarificări referitoare la documentația de atribuire, autoritatea contractantă a precizat următoarele: „(...) Întrebarea 5: Vă rugăm să ne precizați cadrul legal al măsurii de nepermitere a ofertanților la ședința de deschidere a ofertelor, atâta timp cât orice autoritate contractantă are obligația respectării principiului transparenței? Răspunsul nostru: Ofertanții vor transmite o adresă prin email la achizitii@....ro sau prin fax la 0254.560.307 în care solicită participarea la deschiderea ofertelor /.../. În urma solicitărilor, putem stabili locul unde se va desfășura derularea procedurii”. Rezultă, astfel, că autoritatea contractantă a clarificat acest aspect, în sensul răspunsului anterior citat, așa cum rezultă din conținutul dosarului achiziției, prin adresele nr. 9650/19.12.2019 și nr. 9651/19.12.2019, autoritatea contractantă oferind informații despre data și locul desfășurării ședinței de deschidere a ofertelor. De altfel, autoarea contestației cunoștea, la data depunerii prezentei contestații, faptul că autoritatea contractantă a clarificat acest aspect prin răspunsul nr. 9438/12.12.2019, întrucât însăși contestatoarea a atașat contestației acest răspuns. În aceste condiții, Consiliu constată ca fiind nefondată această critică a autoarei contestației. Analizând criticile referitoare la factorii de evaluare „firma cu cea mai mare experiență în domeniu” și „firma cu vechimea cea mai mare în domeniu”, respectiv a lipsei de avantaj a acestora pentru autoritatea contractantă și a definirii incomplete a acestora, Consiliu constată că aceasta este în parte întemeiată, așa cum rezultă din considerentele care urmează: În cadrul documentului „Instrucțiuni către ofertanți”, la pct. I.2) Criterii de atribuire, autoritatea contractantă a precizat următoarele: „IV.2.1) Criterii de atribuire : Cel mai bun raport calitate-preț. IV.2.2. Factori de evaluare : 1. Prețul ofertei 40 pct.; IV.2.3. Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu 20 pct.; IV.2.4. Firma cu experiența similară cea mai mare 20 pct.; IV.2.5. Experiența și calificarea personalului: 20 pct. Punctajul maxim este de 100 puncte”. 13/18

În cadrul strategiei de contractare nr. 9297/06.12.2019, în legătură cu criteriul de atribuire, se regăsesc următoarele informații: „(...) Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu 20 pct. Vechimea în domeniu se confirmă prin prezentarea (...) certificatului constatator. Astfel se acordă următoarele punctaje: - 5 puncte - pentru o vechime între 5-10 ani; - 10 puncte - pentru o vechime cuprinsă între 10 și 15 de ani; - 20 puncte - pentru o vechime mai mare de 15 de ani. 3. Firma cu experiența cea mai mare în domeniu 20 pct.: Se vor prezenta contracte de pază care să aibă valoarea fără tva mai mare decât valoarea estimată a prezentei proceduri, respectiv 281.088,00 lei fără TVA. Se vor acorda: - 10 puncte pentru 1 contract, - 15 puncte pentru 2 contracte, - 20 puncte pentru 3 contracte”. Prin adresa nr. 938/12.12.2019, răspunzând solicitării de a detalia „formulele de calcul pentru ofertanți care nu iau punctajul maxim” și documentele care stau „la baza estimării fiecărui criteriu de atribuire”, autoritatea contractantă a precizat următoarele: „Criteriul a fost stabilit în conformitate cu art. 111 (...) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice. Evaluarea ofertelor se va realiza prin acordarea pentru fiecare în parte a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul la factorii de evaluare stabiliți de Autoritatea Contractantă. Autoritatea contractantă stabilește clasamentul ofertelor în ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea cu cel mai mare punctaj. Factori de evaluare : 1. Prețul ofertei 60 pct.; Unde P1n = (Prețul unitar cel mai mic ofertat pentru servicii/prețul unitar ofertat n) x 60pct 2. Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu 20 pct. Vechimea în domeniu se confirmă prin prezentarea de certificatului constatator. Astfel se acordă următoarele punctaje: - 5 puncte - pentru o vechime între 5-10 ani; - 10 puncte - pentru o vechime cuprinsă intre 10 și 15 de ani; - 20 puncte - pentru o vechime mai mare de 15 de ani. 3. Firma cu experiența cea mai mare în domeniu 20 pct.: Se vor prezenta contracte de pază care să aibă valoarea fără tva mai mare decât valoarea estimată a prezentei proceduri, respectiv 281.088,00 lei fără TVA. Se vor acorda: - 10 puncte pentru 1 contract, - 15 puncte pentru 2 contracte, - 20 puncte pentru 3 contracte”. Din conținutul celor redate anterior, rezultă, contrar susținerilor contestatoarei, faptul că autoritatea contractantă a definit factorii de 14/18

evaluare criticați, indicând pentru fiecare dintre aceștia, documentele ce trebuie prezentate precum și algoritmul specific de calcul aferent fiecăruia, susținerea contestatoarei privind acest aspect fiind nefondată. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la faptul că cei doi factori de evaluare nu prezintă vreun avantaj pentru autoritatea contractantă, Consiliul apreciază relevante următoarele dispoziții legale: - art. 111 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: „(1) Fără a aduce atingere principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică/acord-cadru care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa (...) nr. 2, cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d), autoritatea contractantă are următoarele obligaţii: a) de a-şi face cunoscută intenţia de a achiziţiona respectivele servicii fie prin publicarea unui anunţ de participare, fie prin intermediul unui anunţ de intenţie valabil în mod continuu; b) de a publica un anunţ de atribuire a contractului”; - art. 187 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) din același act normativ: „(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul- cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost. (...) (4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru”; (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului 15/18

desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare”; - art. 9 alin. (1), (2), (3) lit. j) din HG nr. 395/2016: „(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă. (2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziţie publică cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă. (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: (...) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi”; - art. 32 alin. (1), (2) și (8) din aceeași hotărâre: „(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. (...) (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv”. În speță, așa cum s-a mai reținut în prezenta decizie, printre factorii de evaluare stabiliți pentru aplicarea criteriului de atribuire, se regăsesc factorii „Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” și „Firma cu experiența cea mai mare în domeniu”, în cadrul strategiei de 16/18

contractare autoritatea contractantă neformulând niciun fel de justificare. Analizând corectitudinea stabilirii acestor factori de evaluare prin raportare la dispozițiile legale citate anterior, Consiliul constată că factorul de evaluare „Firma cu experiența cea mai mare în domeniu” are legătură cu obiectul contractului și reflectă un avantaj pentru autoritatea contractantă, în condițiile în care deținerea unei experiențe în domeniu prestării serviciilor de pază presupune, confruntarea, de către un operator economic cu experiență dobândită în cadrul mai multor contracte (spre deosebire de un ofertant cu mai puține contacte), cu situații multiple, specifice acestor servicii, și rezolvarea/gestionarea acestora, oferind astfel autorității contractante avantajul încheierii contractului cu un operator economic bine experimentat. În ceea ce privește critica referitoare la faptul că autoritatea contractantă nu arată care este perioada din care pot fi prezentate contractele privind dovedirea experienței similare, Consiliul constată că cerința are caracter permisiv, nefiind de natură a o prejudicia pe contestatoare, motiv pentru care critica va fi respinsă. În ceea ce privește corectitudinea stabilirii factorului de evaluare „Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu”, Consiliul constată că acesta nu respectă prevederile legale incidente, redate în paragrafele anterioare, acesta nereflectând un avantaj pe care autoritatea contractată l-ar putea obține, în condițiile în care vechimea în domeniu nu oferă certitudinea că operatorul economic a și prestat servicii în perioada respectivă, acesta putând fie să nu aibă contracte încheiate fie să aibă perioade de inactivitate temporară. De altfel, așa cum s-a reținut într-unul din paragrafele anterioare, în cadrul strategiei de contractare, nu se regăsesc niciun fel de susțineri/justificări referitoare la avantajul folosirii acestui factor de evaluare. Mai mult decât atât, nici în cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă nu a formulat nicio justificare în sensul menținerii acestui factor de evaluare, susținând doar faptul că factorii de evaluare sunt stabiliți de către autoritatea contractantă și nu de ofertanți. Consiliul nu poate reține această susținere a autorității contractante, în condițiile în care, în speță, dreptul autorității contractante de a stabili factorii de evaluare trebuie exercitat cu respectarea strictă a dispozițiilor legale în domeniu, așa cum însăși autoritatea contractantă a precizat în documentația de atribuire, respectiv a Legii nr. 98/2016 și a HG nr. 395/2016, care obligă la existența unei legături între factorul de evaluare și obiectul contractului precum și la existența unui avantaj în favoarea autorității contractante prin folosirea acestui factor de evaluare. În aceste condiții, Consiliul constată că, factorul de evaluare „Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu” nu are legătură cu obiectul contractului și nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea acestuia, critica privind cest aspect fiind întemeiată, impunându-se eliminarea/înlocuirea factorului de evaluare în discuție. Având în vedere faptul că, așa cum rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei, procedura de atribuire nu a fost suspendată anterior 17/18

expirării termenului limită de depunere a ofertelor, ședința de deschidere a ofertelor a avut loc la data stabilită, autoritatea contractantă evaluând ofertele și stabilind rezultatul procedurii, Consiliu constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere referitoare la eliminarea/înlocuirea factorului de evaluare „Firma cu vechimea cea mai mare în domeniu”, decât cu încălcarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, motiv pentru care este necesară anularea procedurii de atribuire. În raport de cele reținute anterior, în temeiul art. 26 alin. (6) din legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și va anula procedura de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de ...SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și anulează procedura de atribuire. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE COMPLET ... MEMBRU COMPLET MEMBRU COMPLET ... ...

Redactat în 4 exemplare originale, conține 18 pagini. 18/18