Decizie CNSC 2754/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2754/C1/3112 Data: 17.09.2025 Prin contestația nr. 3016/11.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 55233/11.08.2025, formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL, cu sediul în București, Șos. București - Ploiești, nr. 73-81, Victoria Park, Corp Clădire C4, Parter, Zona B, sector 1, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J2019016321403, având cod unic de înregistrare RO 41963989, reprezentată legal prin împuternicit BID Manager, împotriva documentației de atribuire, întocmită de către entitatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA, cu sediul în București, str. Golescu Dinicu, nr. 38, sector 1, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Platformă software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții”, cod CPV 72212331-8, s-a solicitat: 1. în principal, obligarea entității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire, prezentate în continuare ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de deplină legalitate și concurență reală. 2. în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, solicită anularea procedurii, în conformitate cu prevederile art. 224, lit. b) din Legea nr. 99/2016. 3. suspendarea procedurii de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016 până la soluționarea prezentei contestații. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Pagina 1 din 2

Admite, în parte, contestația formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA și obligă entitatea contractantă să remedieze documentația de atribuire, în ceea ce privește cerința de la nivelul caietului de sarcini, punctul 3.3.70 și pe cea vizând susținerea unei sesiuni demonstrative(DEMO), potrivit celor consemnate în considerentele prezentei, cu respectarea legislației în materie și aducerea la cunoștința operatorilor economici interesați, prin publicarea în SEAP, în secțiunea specifică, în termen de 10 zile de la primirea deciziei. Respinge, ca neîntemeiate, restul criticilor din contestația formulată de SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE „CFR” SA. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare .................. PREȘEDINTE ....................... Consilier de soluționare .......................... Redactat practicaua deciziei ........................ Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 28 (douăzecișiopt) pagini Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2754/C1/3112 Data: 17.09.2025 Prin contestația nr. 3016/11.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 55233/11.08.2025, formulată de ............................SRL, cu sediul în ........., Șos. ......... - .................., ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare RO ..............9, reprezentată legal prin împuternicit BID Manager, împotriva documentației de atribuire,

întocmită

de

către

entitatea

contractantă ............................SA, cu sediul în ........., ........., ........., în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Platformă software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții”, cod CPV 72212331-8, s-a solicitat: 1. în principal, obligarea entității contractante la remedierea aspectelor din documentația de atribuire, prezentate în continuare ca fiind restrictive și nelegale, astfel încât să permită derularea procedurii de achiziție publică în condiții de deplină legalitate și concurență reală. 2. în subsidiar, în eventualitatea în care nu s-ar mai putea dispune măsuri de remediere, solicită anularea procedurii, în conformitate cu prevederile art. 224, lit. b) din Legea nr. 99/2016. 3. suspendarea procedurii de atribuire, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 101/2016 până la soluționarea prezentei contestații. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: În fapt, contestatorul precizează că la data de 31.07.2025, prin anunțul de participare nr. CN1084025/31.07.2025, publicat în SICAP, entitatea contractantă a inițiat procedura licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică: „Platformă software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții”. Conform secțiunii II.1.3, din cadrul anunțului și a Fișei de date a achiziției, tipul contractului este de servicii, prin urmare entitatea contractantă intenționează atribuirea unui contract de prestări servicii. Pagina 1 din 30

În urma analizei documentației de atribuire precizează că a constatat următoarele aspecte pe care le consideră abuzive și restrictive: I. Nelegalitatea cerințelor din secțiunea II.2.5 privind factorii de evaluare, formulate neclar și contrar prevederilor legale, atât în privința numărului de proiecte pentru punctaj maxim, cât și a modului de acordare a punctajului. Contestatorul redă în continuare cerințele incluse de entitatea contractantă în Fișa de date, la pag. 4, în secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire, respectiv factorul de atribuire „2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului”. Arată că aceleași cerințe se regăsesc și în documentul intitulat Anexa la Fișa de date. În urma analizei acestor cerințe, contestatorul susține că a constatat caracterul nelegal și abuziv al acestora, precum și lipsa de claritate în formularea factorilor de evaluare, exprimarea entității contractante fiind neclară și neconformă cu cerințele de transparență, respectiv: A) Pentru fiecare expert solicitat, regăsește următoarea cerință: „Pentru experiență în 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare în calitate de [...], în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, se acordă punctajul maxim alocat -15 puncte; 2. Pentru experiență în 4-8 proiecte/contracte, în calitate de [...] sau similar, în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, punctajul PMP(n) se calculează proporțional astfel: PMP(n)= [P(n)/P(max)]x15; P(n)- experiența în numărul de proiecte/contracte similare ofertat; P(max) - experiența în numărul de maxim proiecte/contracte similare ofertat (daca se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8)”. Cu alte cuvinte, arată că pentru un număr de 8 proiecte se acordă punctajul maxim, dar, în același timp, pentru experiența cuprinsă între 4 și 8 proiecte/contracte, punctajul PMP(n) este calculat proporțional conform formulei mai sus citate. În opinia sa, această abordare generează o contradicție evidentă în cadrul metodei de evaluare, întrucât, același număr de proiecte — 8 — este tratat simultan ca prag pentru punctajul maxim, dar și ca limită superioară într-un algoritm de calcul proporțional. În lipsa unei delimitări clare între cele două situații, se creează ambiguitate și imprevizibilitate în evaluarea ofertelor, aspect ce contravine principiilor transparenței și tratamentului egal, prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Mai mult decât atât, consideră că modul de formulare a criteriilor nu permite operatorilor economici să înțeleagă cu exactitate cum se va Pagina 2 din 30

realiza evaluarea și care este efectul practic al depunerii unui număr mai mare sau mai mic de proiecte. În consecință, consideră că această formulare a criteriului este nelegală, lipsită de claritate și predictibilitate, fiind de natură să afecteze grav procesul de evaluare obiectivă a ofertelor. Consideră că entitatea contractantă era obligată să ofere o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, așa cum de altfel prevede legislația în vigoare (art. 3, art. 164 din Legea nr. 99/2016, art. 22, art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016). În esență, arată că entitatea contractantă aplică un algoritm de calcul proporțional pentru acordarea punctajului aferent experienței specifice a experților. Însă, această modalitate de acordare a punctajului este neconformă cu prevederile legale și bunele practici în domeniul achizițiilor publice, potrivit cărora entitatea contractantă trebuie să prevadă intervale sau clase distincte, în funcție de care să se acorde punctajul, pentru a asigura claritate, echitate și previzibilitate în evaluarea ofertelor. Invocă art. 12 din Instrucțiunea 1/2017. Mai mult, consideră că această abordare nu permite ofertanților să evalueze realist avantajul competitiv asociat unui anumit nivel al experienței sau capacității tehnice, ceea ce afectează decizia de participare și strategia de ofertare. Având în vedere aspectele mai sus menționate, solicită: A) să oblige entitatea contractantă să formuleze cerința în mod clar, complet, corect și explicit, în sensul de a preciza care este, concret, numărul de proiecte/contracte pentru care se acorda punctajul maxim, și B) să oblige entitatea contractantă să revizuiască modul de formulare a factorilor de evaluare, prin introducerea unor intervale clare de punctaj (ex: 4-6 proiecte - x puncte, 7-8 proiecte - y puncte, peste 8 - punctaj maxim), astfel încât să se asigure claritate, transparență și echitate în evaluarea ofertelor. II. Nelegalitatea cerințelor privind evaluarea experților care prevăd acordarea unui punctaj diferit pentru același număr de proiecte similare. Contestatorul redă în continuare cerințele incluse de entitatea contractantă în Fișa de date, la pag. 4, în secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire, respectiv factorul de atribuire „2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului”. Arată că aceleași cerințe se regăsesc și în documentul intitulat Anexa la Fișa de date. În urma analizei documentației de atribuire, precizează că a constatat caracterul nelegal și lipsit de coerență al modului în care sunt formulați factorii de evaluare aferenți experților. Deși pentru toți experții Pagina 3 din 30

se solicită același număr de proiecte/contracte similare pentru acordarea punctajului maxim, grila de evaluare prevede punctaje diferite pentru același prag cantitativ de experiență, în funcție de expertul vizat. „2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.1 Expert Manager Proiect - 15% 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.2. Expert Arhitect de sistem -11% 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.3. Expert Analist de business - 7% 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.4 Expert Coordonator implementare - 7%”. În opinia sa, această modalitate de evaluare este profund neunitară și arbitrară, întrucât, deși, pentru toți experții se solicită un număr identic de proiecte/contracte similare pentru atingerea punctajului maxim, punctajul efectiv acordat pentru fiecare categorie de experți diferă, fără o justificare obiectivă sau o diferențiere clară în grila de evaluare. Consideră că această abordare creează confuzie și imprevizibilitate în evaluare și contravine principiilor transparenței și proporționalității, întrucât nu există o justificare obiectivă sau tehnică pentru acordarea unui punctaj diferit pentru același criteriu cantitativ, aplicat unor persoane (experți) aflate în situații similare. Nu există explicații privind diferențele de complexitate între rolurile experților, nici argumente care să susțină acordarea unui punctaj mai mare sau mai mic pentru același nivel de experiență. Mai mult, susține că se creează o confuzie artificială între ceea ce înseamnă experiență profesională și modul în care aceasta este valorizată. Dacă se consideră că rolurile experților justifică diferențieri de punctaj, atunci aceste diferențieri trebuie să fie clar explicate, justificate și anunțate în mod transparent. Consideră că entitatea contractantă era obligată să ofere o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, așa cum de altfel prevede legislația în vigoare (art. 3, art. 164 din Legea nr. 99/2016, art. 22, art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016). În concluzie, solicită revizuirea grilei de evaluare aferente experților, în sensul asigurării unei corespondențe unitare între numărul de proiecte/contracte solicitate și punctajul acordat, indiferent de expertul evaluat, astfel încât să se respecte principiile legalității, clarității și proporționalității. Pagina 4 din 30

III. Nelegalitatea cerințelor ca experții să fi avut același rol în contractele anterioare. În caietul de sarcini, capitolul 13.4.1 Experți cheie, începând cu pagina 51, entitatea contractantă a inclus următoarele cerințe: „[...] Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/ contracte similare în calitate de manager de proiect în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante [...]; [...] Experiența deținută în poziția de Arhitect sistem constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante [...]”. Precizează că această situație perseverează și în definirea cerințelor pentru factorul de evaluare, atât din Fișa de Date, Secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire, cât și din documentul intitulat „Anexa la Fișa de date”. În opinia sa, formularea factorului de evaluare pentru experții prezentați la punctul anterior privind experiența specifică, prin formularea cerinței astfel încât, se acceptă pentru obținerea unui punctaj mai mare doar acele contracte în care se poate demonstra că expertul a avut un rol identic cu cel care pentru care este nominalizat în acest contract este contrară dispozițiilor art. 12, pct. (iv) din Nota din Instrucțiunea nr. 1/2017. Mai mult decât atât, consideră că entitatea contractantă: a) demonstrează o lipsa de claritate în formularea factorilor de evaluare, exprimarea acesteia fiind neclară și neconformă cu cerințele de transparență, respectiv: „Experiență specifică constând în implicarea în proiecte/contracte similare în calitate de manager de proiect în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. Algoritm de calcul: Pentru experiență în 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare în calitate de manager de proiect, în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, se acordă punctajul maxim alocat -15 puncte. Pentru experiență în 4-8 proiecte/contracte, în calitate de manager de proiect sau similar, în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, punctajul PMP(n) se calculează proporțional astfel: [...]”. Consideră că entitatea contractantă era obligată să ofere o informare completă, corectă și explicită cu privire la cerințe sau elemente ale achiziției, așa cum de altfel prevede legislația în vigoare (art. 3, art. 164 din Legea nr. 99/2016, art. 22, art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016). Pagina 5 din 30

b) Nu respectă, în cazul analistului de business, prevederile art. 12 lit. a) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2017, potrivit cărora, factorii de evaluare trebuie să reprezinte o extindere clară si justificată a cerințelor minime obligatorii din caietul de sarcini. „a) factorii de evaluare sunt asociați unei/unor extinderi a cerinței/cerințelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelație cu valori superioare ale nivelurilor de calificare și/sau experiență profesională prezentate de experții-cheie, ce fac obiectul factorilor de evaluare, față de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă;” Cerința din Caietul de sarcini prevede: „Experiență specifica constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități cu cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante”.  în timp ce, în cadrul factorilor de evaluare cerința este următoarea: „Pentru experiență în peste 8 proiecte similare în calitate de analist de business în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, sau similar, se acordă punctajul maxim alocat”; În opinia sa această formulare depășește sfera unei simple extinderi a cerinței minime și introduce o condiționare suplimentară (calitatea formală de „analist de business”), care nu derivă din cerința minimă, ci adaugă un filtru nejustificat, contrar dispozițiilor Instrucțiunii menționate. Evaluarea ar trebui să se raporteze exclusiv la activitățile desfășurate, nu la titulatura postului deținut în contractele anterioare, așa cum prevede chiar cerința minimă din caietul de sarcini. A impune, în etapa de evaluare, o cerință mai restrictivă decât cea de calificare, fără o justificare obiectivă, afectează proporționalitatea, transparența și legalitatea procedurii. Prin urmare, solicită obligarea entității contractante la: - reformularea cerințelor minime obligatorii pentru experții cheie de la Capitolul 13.4.1 Experți cheie din Caietul de sarcini privind experiența profesionala prin raportare la acceptarea unor activități similare cu cele care vor fi prestate de către experți în cadrul acestui contract și eliminarea cerinței prin care se cere îndeplinirea experienței într-un rol identic cu cel din acest contract; - reformularea cerinței privind factorul de evaluare 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului, prin raportare la activitățile similare realizate de către experți în cadrul unor proiecte/ contracte anterioare similare și nu a unui rol identic cu cel din prezenta procedură. Pagina 6 din 30

IV. Nelegalitatea cerinței de experiență specifică, aferentă experților cheie, constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare. Contestatorul arată că, în Fișa de Date, la pag. 4, în secțiunea II.2.5 Criterii de atribuire, entitatea contractantă a inclus următoarele cerințe: „[...] Experiență specifică în poziția de Arhitect de sistem constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. [...] [...] Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/ contracte în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. [...] [...] Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/ contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le realizeze în viitorul contract. [...]”. Aceleași cerințe se regăsesc și în documentul intitulat „Anexa la Fișa de date” „2.2.2. Expert Arhitect de sistem - 11 puncte Descriere: Experiență specifică în poziția de Arhitect de sistem constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. [...] 2.2.3. Expert Analist de business - 7 puncte Descriere:: Experiență specifică constând implicarea în 3 proiecte/ contracte în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. [...]. 2.2.4 Expert Coordonator implementare - 7 puncte Descriere: Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/ contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le realizeze în viitorul contract”. În Caietul de sarcini, începând cu pag. 52, Capitolul 13.4.1 Experți cheie, entitatea contractantă a inclus următoarele cerințe: „Expert cheie 1: Managerul de proiect [...] Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în calitate de manager de proiect in care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante;” Expert cheie 2: Arhitect de Sistem [...] Experiența deținută în poziția de Arhitect sistem constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante; Expert cheie 3: Analist de business [...] Experiență specifica constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități cu cele pe care urmează să le Pagina 7 din 30

desfășoare în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante. Expertul cheie 4: Coordonatorul implementare soluție software de managementul documentelor [...] Experiența specifică constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare in care sa fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le realizeze în viitorul contract, probată prin documente justificative relevante”. Susține că, în urma analizei acestor cerințe, a constatat că entitatea contractantă solicită, ca cerință minimă obligatorie prevăzută în caietul de sarcini, implicarea experților cheie în cel puțin 3 proiecte similare. Astfel, consideră ca fiind nelegală și abuzivă solicitarea de a demonstra, pentru fiecare expert cheie, participarea în minim 3 proiecte pentru ca oferta să fie considerată conformă. În opinia sa, cerința minimă și obligatorie, din cadrul caietului de sarcini, începând cu pag. 52, Capitolul 13.4.1 Experți cheie, pentru fiecare dintre experții cheie, de a demonstra participarea anterioară în cel puțin 3 proiecte similare, este excesivă, având în vedere că: - pe de o parte, un specialist care are experiență în implementarea a cel puțin unui contract similar, poate îndeplini activitățile din viitorul contract; - pe de altă parte, numărul de contracte în care au fost implicați experții cheie, este un factor de evaluare, acesta fiind punctat conform grilei mai sus prezentate. Având în vedere aspectele mai sus menționate, solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă să reevalueze cerința minima de la nivelul caietului de sarcini, referitoare la numărul de proiecte în care au fost implicați experții cheie, în sensul micșorării numărului minim de contracte/proiecte solicitate ca experiență specifică. V. Nelegalitatea cerințelor de la nivelul caietului de sarcini, punctul 3.3.70. În cadrul caietului de sarcini, punctul 3.3.70, pagina 10 se regăsește cerința: „3.3.70 Ofertantul trebuie să facă dovada că Platforma software preia automat informații cel puțin din aplicațiile de calcul de deviz și de Bill of Quantity (Cantități de lucrări) utilizate în cadrul Entității Contractante, în mod nativ și fără dezvoltări suplimentare”. Consideră că cerința potrivit căreia platforma software ofertată trebuie să permită „în mod nativ și fără dezvoltări suplimentare” preluarea de date din aplicațiile deja utilizate de entitatea contractantă este vădit nelegală și discriminatorie. Nu se poate impune, în mod obiectiv și nediscriminatoriu, ca o platformă software generică — dezvoltată independent de contextul tehnologic intern al unei instituții — să fie capabilă, „în mod nativ”, să interopereze cu aplicații existente ale entității contractante, în contextul Pagina 8 din 30

în care, aceste aplicații nu respectă un standard deschis, recunoscut la nivel general. În opinia sa, această cerință presupune, implicit, ca ofertantul să cunoască în detaliu structura, formatele și specificațiile tehnice ale datelor utilizate în aplicațiile curente ale entității, informații care nu sunt publice, nu sunt standardizate și pot fi accesibile doar dezvoltatorului respectivelor aplicații. În consecință, doar acel dezvoltator — sau o entitate cu acces privilegiat la aceste specificații — ar putea respecta cerința impusă, ceea ce creează un avantaj competitiv nejustificat, contrar prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, care statuează principiile tratamentului egal si al concurenței loiale. Introducerea unor astfel de cerințe este de natură a restrânge, în mod artificial, concurența, limitând asigurarea unei concurențe competitive raportat la complexitatea contractului de achiziție, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 99/2016: Consideră că o astfel de cerință este susceptibilă de a denatura concurența și de a avea un efect discriminatoriu intrând, inclusiv, sub incidența art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996. În concluzie, cerința impusă este nu doar disproporționată, ci și formulată în așa fel încât poate fi de natură să favorizeze, în mod direct, un anumit operator economic. Drept urmare, solicită Consiliului să oblige entitatea contractantă la eliminarea sau reformularea cerinței, astfel încât să se permită realizarea interoperabilității prin dezvoltări suplimentare (asumate, descrise și bugetate în ofertă), respectând astfel principiile de transparență, concurență și tratament egal ce guvernează procedurile de achiziție publică. VI. Nelegalitatea cerințelor privind susținerea unei sesiuni demonstrative (DEMO). Contestatorul redă pagina 46 cap. 12 Demonstrație practică din Caietul de sarcini. Totodată, arată că, în cadrul Fișei de date, se regăsesc următoarele mențiuni: II.1.2 Cod CPV principal: 72212331-8 Servicii de dezvoltare de software pentru gestionarea proiectelor (Rev,2). II.1.3 Tip de contract Servicii. Consideră că solicitarea de a prezenta, în cadrul unui contract de servicii, într-o procedură de achiziții publice, având asociat codul CPV 72212331-8 - Servicii de dezvoltare de software pentru gestionarea proiectelor, fluxuri aferente activităților ce țin de executarea efectivă a contractului, în cadrul Sesiunii Demo, este nelegală. Aceste activități urmează a fi realizate și implementate, conform cerințelor din caietul de Pagina 9 din 30

sarcini, pe parcursul derulării contractului, și nu pot face obiectul unei demonstrații anterioare atribuirii. Susține că această afirmație este susținută și de prevederile „Îndrumării

privind

adecvarea

solicitărilor

de

sesiuni demonstrative/demo-uri ca parte din propunerea tehnică în cadrul contractelor pentru achiziția de sisteme IT” (a se vedea link: https://anap.gov.ro/web/wp-

content/uploads/2023/01/Indrumare- privind-adecvarea-solicitarilor-de-sesiuni- demonstrative-si-demo-uri-ca- parte-din-propunerea-tehnica-in-cadrul-contractelor-

pentru-achizitia- de-sisteme-IT.pdf), care precizează următoarele: „Sesiunile demonstrative pot fi solicitate doar în cazul produselor IT de tip COTS, pentru că în acest caz solicitarea nu ar aduce costuri relevante ofertanților având în vedere că produsele respective există deja pe piață și în portofoliul lor. În plus, pregătirea sesiunii demonstrative nu ar fi de natură să consume resurse importante de timp care să facă necesară prelungirea în mod relevant peste termenele minime a perioadei de depunere a ofertelor.” „Sesiuni demonstrative nu pot fi cerute pentru aplicații software COTS personalizat (pentru funcționalitățile care ar urma să fie personalizate în timpul, execuției contractului) sau software la comandă pentru că ar echivala cu o obligație oneroasă pentru ofertanți, egală cu execuția totală sau parțială a viitorului contract și conduce la creșterea costurilor administrative și a duratei procesului de achiziție publică. În plus, este de reținut că dezvoltarea unor aplicații software COTS personalizat sau la comandă presupune parcurgerea sistematică și documentată a tuturor etapelor de realizare a unui sistem IT, activitate care nu se poate realiza anticipat de către ofertant fără să beneficieze de interacțiunea de lucru cu autoritatea contractantă și obișnuitul proces iterativ între cele două părți în definirea clară, de detaliu a nevoilor/ așteptărilor”. Prin urmare, solicită eliminarea din caietul de sarcini, a Capitolului 12 - Demonstrație practică, având în vedere faptul că acestea impun prezentarea unor funcționalități si fluxuri de lucru care urmează a fi dezvoltate și implementate exclusiv în etapa de execuție.

Pentru toate argumentele expuse mai sus, solicită să se admită prezenta contestație și să se dispună măsurile de remediere solicitate prin prezenta. În subsidiar, în măsura în care nu vor putea fi luate aceste măsuri de remediere, solicită să se dispună anularea procedurii de atribuire, conform prevederilor 224, lit. b) din Legea nr. 99/2016. În drept, își întemeiază prezenta pe prevederile art. 6 și 8 din Legea nr. 101/2016, precum și pe toate textele legale invocate în cuprinsul prezentei. Probe. În susținerea prezentei contestații înțelegem să se întemeieze pe documentele existente în cadrul dosarului achiziției. Pagina 10 din 30

Solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri. Prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 57034/18.08.2025 entitatea contractantă transmite punctul său de vedere cu privire la contestație solicitând respingerea contestației ca fiind nefondată. 1. Aspecte prealabile situației de fapt. Entitatea contractantă precizează că a demarat procedura de atribuire pentru achiziția „Platforma software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții” publicând în SEAP anunțul de participare nr. CN1084025 în data de 31.07.2025 și în JOUE nr. 500322-2025 având termenul limită de depunere a ofertelor data de 08.09.2025. Susține că această achiziție a fost demarată având în vedere volumul și valoarea mare a investițiilor și lucrărilor gestionate de către ............................-SA, necesitatea monitorizării etapelor de implementare a proiectelor cu finanțare externă, precum și a resurselor financiare și umane alocate proiectelor. Pentru gestionarea datelor, documentelor și informațiilor aferente proiectelor/lucrărilor de investiții este necesară instituirea unor sisteme colaborative de planificare și urmărire a proiectelor, cât și de raportare și analiză, cu o bază unică de date la nivelul întregii organizații, prin implementarea unor procese de lucru și documente la nivelul întregii organizații. Arată că Platforma software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții este formată din: • Modul Management de proiecte colaborativ (produse software, servicii de implementare, asistență tehnică pe 4 ani); • Modul Management digital procese și documente, colaborativ (produse software, servicii de implementare, asistență tehnică pe 4 ani); • Platforma hardware (componente hardware, licențe de bază de date, licențe de sisteme de operare, asistență tehnică pe 4 ani). Achiziția face parte din Programul Operațional Transport POT 2021- 2027, prioritatea (P4) Creșterea eficienței căilor ferate române și are o valoare estimată a contractului sectorial de 6,187,914.26 lei fără TVA cu o durată de 57 luni. 2. Respectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește întocmirea documentației de atribuire. Entitatea contractantă susține că a respectat prevederile Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, modificată și completată ulterior, cât și prevederile HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Ca atare, reanalizând caietul de sarcini și documentația de atribuire publicate, entitatea contractantă își menține aceste cerințe. Pagina 11 din 30

Entitatea contractantă precizează că pentru fiecare expert cheie punctat, așa cum prevede documentația la literele a) de la fiecare expert pentru 8 proiecte/contracte similare sau mai mult, se alocă punctajul maxim indicat la fiecare expert în parte. Consideră că este evident că, pentru intervalul de 4 proiecte/contracte similare, până în 8 proiecte/ contracte similare, se aplică formula de calcul indicată. De asemenea arată că, prin caietul de sarcini s-a impus, ca cerință minimă pentru experții cheie, implicare în minim 3 proiecte/contracte ținându-se cont de complexitatea achiziției și sursa de finanțare. Astfel, entitatea contractantă dorește să nu întâmpine dificultăți în implementarea proiectului prin atribuirea contractului sectorial unui ofertant ce deține/implică o echipă de experți cu mare experiență în domeniu. Ref. pct. I „Nelegalitatea cerințelor din secțiunea II. 2.5 privind factorii de evaluare, formulate neclar și contrar prevederilor legale, atât în privința numărului de proiecte pentru punctaj maxim, cât și a modului de acordare a punctajului”. Arată că în documentația de atribuire este indicată transparent modalitatea de stabilire a punctajului pentru fiecare prag de punctare. Aplicarea formulei de calcul confirmă pragul 15 puncte pentru un număr de 8 proiecte, pragul maxim neînsemnând excluderea formulei ci doar fixarea unei limite superioare. În consecință punctajul este stabilit corect, fiind determinat în conformitate atât cu formula din documentația de atribuire, cât și cu prevederea expresă privind punctajul maxim, ceea ce, consideră că nu limitează sau induce în eroare ofertanții. Punctajul maxim se acordă pentru 8 sau mai mult de 8 proiecte/ contracte similare așa cum este menționat în documentația de atribuire. Ref. pct. II „Nelegalitatea cerințelor privind evaluarea experților care prevăd acordarea unui punctaj diferit pentru același număr de proiecte similare”. Entitatea precizează că grila de evaluare aferentă experților cheie a fost întocmită în vederea reflectării gradului de complexitate al funcției deținute de expert și a activităților pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract. Ref. pct. III „Nelegalitatea cerințelor ca experții să fi avut același rol în contractele anterioare”. Având în vedere complexitatea soluției software ce urmează să fie executată pentru a se asigura că ofertantul deține resursele umane corespunzătoare, consideră importantă experiența pe pozițiile și cu același tip de activități desfășurate în contracte/proiecte anterioare, solicitate prin documentație. Ref. pct. IV „Nelegalitatea cerinței de experiență specifică, aferentă experților cheie, constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare”. Pagina 12 din 30

Având în vedere complexitatea soluției software care urmează a fi implementată, consideră important ca ofertantul să fi demonstrat experiență anterioară în minimum 3 proiecte similare/contracte, pentru a asigura capacitatea de a livra în condiții optime serviciile solicitate.

Ref. pct. V „Nelegalitatea cerințelor de la nivelul caietului de sarcini, Punctul 3.3.70”. Având în vedere că finanțarea proiectului este asigurată din fonduri externe nerambursabile și trebuie să se încadreze în exercițiul financiar 2025-2027, nu este posibilă majorarea bugetului proiectului. - Ref. pct. VI „Nelegalitatea cerințelor privind susținerea unei sesiuni demonstrative (DEMO)”. Ținând seama de complexitatea produsului software și de volumul mare de documente care urmează a fi încărcate în platforma hardware, consideră necesară susținerea unei sesiuni demonstrative care să acopere cerințele minime prevăzute la punctul 12 din caietul de sarcini. Precizează, de asemenea, faptul că respectivul caietul de sarcini are aviz pozitiv nr. 157CTE din 20.02.2025, emis de către Autoritatea pentru Digitalizarea României. În consecință, solicită Consiliului să respingă contestația depusă de ............................SRL, ca fiind nefondată. Prin adresa nr. 3134/25.08.025, înregistrată la CNSC sub nr. 58971/25.08.2025 contestatorul transmite concluzii scrise, prin care precizează că își menține criticile din contestație. I. Cu privire la argumentele prezentate de entitatea contractantă în Punctul de vedere, ca o introducere, menționează următoarele:  Cu privire la precizarea entității contractante din punctul de vedere, mai sus amintit, conform căreia „Entitatea contractantă a respectat prevederile Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, modificată și completată ulterior, cât și prevederile HG nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale. Ca atare, reanalizând caietul de sarcini și documentația de atribuire publicate, entitatea contractantă își menține aceste cerințe”, contestatorul precizează următoarele aspecte: Punctul de vedere transmis de entitatea contractantă se limitează la afirmații generale privind legalitatea și necesitatea cerințelor. Nu sunt prezentate justificări tehnice sau juridice care să susțină necesitatea introducerii cerințelor contestate în documentația de atribuire și temeiul legal care să susțină legalitatea inserării unor astfel de cerințe în documentația de atribuire. În opinia sa, entitatea contractantă nu a respectat prevederi legale imperative în formularea cerințelor, iar simpla mențiune că ar fi respectat legislația în vigoare, făcută în cadrul punctului de vedere, nu este de natură și nu poate înlocui analiza reală a conformității cerințelor Pagina 13 din 30

cu prevederile legale și nici nu este de natură a dovedi în mod neechivoc respectarea obligațiilor legale aplicabile. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține criticile aduse, așa cum a argumentat detaliat în contestație. II. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la primul capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea cerințelor din secțiunea II.2.5 privind factorii de evaluare, formulate neclar și contrar prevederilor legale, atât în privința numărului de proiecte pentru punctaj maxim, cât și a modului de acordare a punctajului”. Prin punctul de vedere transmis societății sale de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestația sa, aceasta susține următoarele: „În documentația de atribuire este indicată transparent modalitatea de stabilire a punctajului pentru fiecare prag de punctare. Aplicarea formulei de calcul confirmă pragul 15 puncte pentru un număr de 8 proiecte, pragul maxim neînsemnând excluderea formulei ci doar fixarea unei limite superioare. În consecință punctajul este stabilit corect, fiind determinat în conformitate atât cu formula din documentația de atribuire, cât și cu prevederea expresă privind punctajul maxim, ceea ce, consideră că nu limitează sau induce în eroare ofertanții. Punctajul maxim se acordă pentru 8 sau mai mult de 8 proiecte/ contracte similare așa cum este menționat în documentația de atribuire”. Menționează că, așa cum a precizat pe larg în cuprinsul contestației, cerințele din documentația de atribuire sunt formulate neclar și contradictoriu, cum ar fi punctajul pentru 8 proiecte tratat simultan ca prag maxim și ca limită superioară într-un algoritm proporțional. Mai mult, prin punctul de vedere se adaugă un plus de ambiguitate și neclaritate, afirmându-se că „Aplicarea formulei de calcul confirmă pragul de 15 puncte pentru un număr de 8 proiecte, pragul maxim neînsemnând excluderea formulei, ci doar stabilirea unei limite superioare”. Prin această precizare, consideră că, în loc să clarifice modul de aplicare a formulei de calcul, entitatea contractantă creează un grad sporit de neclaritate, întrucât nu este explicat în ce mod, pragul maxim de 15 puncte coexistă cu formula de calcul și cum trebuie interpretată această suprapunere. În opinia sa, o astfel de formulare este neconformă cu principiile previzibilității și transparenței procedurii, întrucât lasă loc interpretărilor subiective și nu oferă ofertanților un cadru clar și predictibil pentru evaluarea experienței declarate. Pagina 14 din 30

În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerințelor, așa cum a argumentat detaliat în contestație și, pe cale de consecință, solicită ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige entitatea contractantă să ia măsurile de remediere propuse în cuprinsul contestației cu privire la acest punct. III. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la al 2 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea cerințelor privind evaluarea experților care prevăd acordarea unui punctaj diferit pentru același număr de proiecte similare”; Contestatorul arată că, prin punctul de vedere transmis de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestația sa, aceasta susține următoarele: „Grila de evaluare aferentă experților cheie a fost întocmită în vederea reflectării gradului de complexitate al funcției deținute de expert și a activităților pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract”. Așa cum a arătat pe larg în cuprinsul contestației formulate, acordarea unor punctaje diferite pentru același număr de proiecte similare conduce la lipsa de obiectivitate a criteriului de evaluare. În opinia sa, grila de punctaj trebuie să asigure tratament egal pentru situații identice, iar, justificarea bazată pe „gradul de complexitate al funcției” nu elimină această contradicție. Complexitatea funcției poate fi reflectată prin cerințele minime impuse sau prin atribuțiile stabilite pentru expert, însă, nu prin aplicarea unui punctaj diferit pentru aceeași experiență numerică. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerințelor, așa cum a argumentat detaliat în contestație și, pe cale de consecință, solicită ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige entitatea contractantă să ia măsurile de remediere propuse în cuprinsul contestației cu privire la acest punct. IV. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la al 3-lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea cerințelor ca experții să fi avut același rol în contractele anterioare”. Prin punctul de vedere transmis de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestația sa, aceasta susține următoarele: „Având în vedere complexitatea soluției software ce urmează să fie executată pentru a ne asigura că ofertantul deține resursele umane corespunzătoare, considerăm importantă experiența pe pozițiile și cu același tip de activități desfășurate în contracte/proiecte anterioare, solicitate prin documentație”. Așa cum a arătat, pe larg, în cuprinsul contestației formulate, solicitarea ca experții propuși să fi ocupat în proiecte/contracte Pagina 15 din 30

anterioare exact același rol ca cel solicitat în prezent este nejustificată și are caracter excesiv. În opinia sa, experiența profesională se demonstrează prin activitățile și responsabilitățile efectiv desfășurate de expert în proiecte similare, nu prin coincidența formală a titulaturii rolului. În practică, atribuțiile aferente unor roluri pot varia semnificativ de la un contract la altul, chiar dacă denumirea este aceeași, iar invers, același tip de activități pot fi regăsite sub titulaturi diferite. Prin urmare, consideră că cerința de a demonstra experiență strict pe aceeași poziție conduce la restrângerea artificială a concurenței și la excluderea unor experți cu experiență relevantă, contrar prevederilor legale, așa cum a dezvoltat pe larg în contestație.  În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerințelor, așa cum a argumentat detaliat în contestație, și pe cale de consecință, solicită ca prin decizia pe care o va pronunța, să oblige entitatea contractantă să ia măsurile de remediere propuse în cuprinsul contestației cu privire la acest punct. V. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la al 4 lea capăt de cerere din contestație, referitor la” Nelegalitatea cerinței de experiență specifică, aferentă experților cheie, constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare”. Prin punctul de vedere transmis de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestația sa, aceasta susține următoarele: „Având în vedere complexitatea soluției software care urmează a fi implementată, considerăm important ca ofertantul să fi demonstrat experiență anterioară în minimum 3 proiecte similare/contracte, pentru a asigura capacitatea de a livra în condiții optime serviciile solicitate”. Cu privire la cele de mai sus, apreciază că tocmai pentru a evita dificultățile în implementarea proiectului prin atribuirea contractului unui ofertant care nu dispune de o echipă de experți cu experiență solidă în domeniu, legiuitorul oferă entității contractante posibilitatea de a include în documentația de atribuire factori de evaluare, pe care entitatea contractantă i-a utilizat, privind experiența profesională a personalului, aceștia fiind considerați un avantaj calitativ. În acest sens statuează și prevederile art. 3 din Instrucțiunea 1/2017. Or, cerința minimă aleasă de entitatea contractantă, respectiv ca experții cheie să fi fost implicați în cel puțin 3 proiecte/contracte, în opinia sa, este de natură a restrânge în mod artificial concurența, limitând asigurarea unei concurențe competitive raportat la complexitatea contractului de achiziție, ceea ce constituie o încălcare a dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 99/2016. Consideră că o astfel de cerință este susceptibilă de a denatura concurența și de a avea un efect discriminatoriu intrând, inclusiv, sub Pagina 16 din 30

incidența art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996 potrivit căruia: „[...] sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum: a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale; b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor”. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerințelor, așa cum a argumentat detaliat în contestație, și pe cale de consecință, solicită ca prin decizia pe care o va pronunța, Consiliul să oblige entitatea contractantă să ia măsurile de remediere propuse în cuprinsul contestației cu privire la acest punct. VI. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la al 5 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea cerințelor de la nivelul Caietului de Sarcini, Punctul 3.3.70”. Prin punctul de vedere transmis societății sale de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestație, aceasta susține următoarele: „Având în vedere că finanțarea proiectului este asigurată din fonduri externe nerambursabile și trebuie să se încadreze în exercițiul financiar 2025-2027, nu este posibilă majorarea bugetului proiectului”. În opinia sa, argumentul entității contractante privind imposibilitatea majorării bugetului proiectului nu are nicio legătură directă cu legalitatea cerinței contestate. Constrângerile financiare sau de calendar nu pot justifica introducerea unor condiții tehnice vădit discriminatorii, contrare dispozițiilor legale incidente. Cerința ca platforma software să realizeze „în mod nativ și fără dezvoltări suplimentare” interoperabilitatea cu aplicațiile interne ale entității contractante nu poate fi fundamentată prin invocarea lipsei unui buget suplimentar. În procedurile de achiziție publică, criteriile de calificare și cerințele tehnice trebuie să fie obiective, proporționale și nediscriminatorii, indiferent de sursa de finanțare. Mai mult, dacă proiectul este finanțat din fonduri externe nerambursabile, obligația entității contractante este de a respecta, cu atât mai strict, principiile transparenței, concurenței și tratamentului egal, întrucât, utilizarea unor fonduri europene sau internaționale presupune o verificare riguroasă a legalității procedurii. În fapt, invocarea limitării bugetului ca motiv pentru impunerea unei cerințe care, în mod evident, favorizează un anumit operator economic și restrânge concurența, confirmă tocmai caracterul disproporționat și nelegal al acestei condiții. Pagina 17 din 30

Prin urmare, susține că răspunsul formulat de entitatea contractantă nu înlătură caracterul nelegal și discriminatoriu al cerinței și solicită, în continuare, eliminarea sau reformularea acesteia, pentru a permite participarea nediscriminatorie a tuturor operatorilor economici interesați. VII. În ceea ce privește punctul de vedere al entității contractante cu privire la al 6 lea capăt de cerere din contestație, referitor la „Nelegalitatea cerințelor privind susținerea unei sesiuni demonstrative (DEMO)”. Prin punctul de vedere transmis societății sale de către entitatea contractantă, pe e-mail în data de 18.08.2025, prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, cu privire la acest punct din contestația sa, aceasta susține următoarele: „Ținând seama de complexitatea produsului software și de volumul mare de documente care urmează a fi încărcate în platforma hardware, considerăm necesară susținerea unei sesiuni demonstrative care să acopere cerințele minime prevăzute la punctul 12 din Caietul de sarcini”.

În opinia sa argumentul entității contractante privind „complexitatea produsului software” și „volumul mare de documente ce urmează a fi încărcate” nu justifică, din punct de vedere legal, solicitarea unei sesiuni demonstrative care să acopere funcționalități ce urmează a fi dezvoltate și implementate pe parcursul derulării contractului. Așa cum a dezvoltat pe larg în cadrul contestației, solicitarea de a pune la dispoziție o sesiune DEMO pentru funcționalități care urmează a fi dezvoltate în cadrul contractului echivalează cu executarea anticipată a contractului, ceea ce este interzis conform ghidului ANAP privind sesiunile demonstrative. Consideră că această cerință impune o obligație oneroasă și nejustificată ofertanților, contrar principiilor de transparență și tratament egal. Totodată, faptul că soluția software trebuie să gestioneze un volum mare de documente nu schimbă natura cerinței. Volumul de date sau complexitatea proiectului justifică eventual cerințe clare de performanță și scalabilitate la nivelul specificațiilor tehnice, nu însă obligarea ofertanților de a dezvolta și prezenta funcționalități personalizate înainte de atribuirea contractului. În concluzie, față de cele mai sus menționate, își menține critica adusă cu privire la nelegalitatea cerințelor, așa cum a argumentat detaliat în contestație, și pe cale de consecință, solicită ca, prin decizia pe care o va pronunța, să oblige entitatea contractantă să ia măsurile de remediere propuse în cuprinsul contestației cu privire la acest punct. VIII. În legătură cu mențiunea entității contractante de la finalul punctului de vedere, conform căreia „Precizăm, de asemenea, faptul că respectivul Caiet de Sarcini are aviz pozitiv nr. 157CTE din 20.02.2025, Pagina 18 din 30

emis de către Autoritatea pentru Digitalizarea României”, contestatorul face următoarele precizări: Așa cum se precizează chiar în cadrul avizului pozitiv nr. 157CTE din 20.02.2025, emis de Autoritatea pentru Digitalizarea României: „AVIZ POZITIV nr. 157CTE din 20.02.2025 pentru specificațiile tehnice aferente Caietului de Sarcini”, menționează că, acest aviz se referă strict la specificațiile tehnice și nu exonerează entitatea contractantă de obligația respectării prevederilor legale aplicabile întocmirii documentației de atribuire. Prin urmare, orice referire la avizul CTE ca argument pentru susținerea cerințelor contestate este nefondată, întrucât, avizul nu poate legitima prevederi care sunt vădit nelegale sau care favorizează un anumit operator economic. Pentru toate argumentele expuse mai sus, precum și pentru toate argumentele expuse pe larg în contestație, contestatorul solicită admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată. Prin adresa nr. 17/2/1980/18.08.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 56936/18.08.2025 entitatea contractantă transmite dosarul achiziției pe suport electronic CD. Prin adresa nr. 3038/13.08.2025 înregistrată la Consiliu sub nr. 56299/14.08.2025, ............................SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211573404/1 din data de 13.08.2025, emisă de CEC Bank Sucursala Ilfov, în valoare de 123.758,28 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ............................SA, în calitate de entitate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Platformă software pentru gestiunea colaborativă a proiectelor și lucrărilor de investiții”, cod CPV 72212331-8, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând pe SEAP, anunțul de participare nr. CN1084025/31.07.2025, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 6.187.914,26 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate preț”. Prin

contestația

care

face

obiectul

prezentei, ............................SRL este nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire, pe care le consideră abuzive și restrictive. Consiliul reține, cu privire la criticile vizând pretinsa nelegalitate a cerințelor din secțiunea II.2.5 privind factorii de evaluare, atât în privința numărului de proiecte pentru punctaj maxim, cât si a modului de acordare a punctajului, că, în fișa de date, entitatea contractantă a precizat, în mod expres, ca și factori de evaluare: „2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: Pagina 19 din 30

2.2.1 Expert Manager Proiect - 15 puncte Experiență specifică constând în implicarea in proiecte/contracte similare în calitate de manager de proiect in care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. 15% Punctaj maxim factor: 15 Algoritm de calcul: Algoritm de calcul 1. Pentru experiență in 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare în calitate de manager de proiect, în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, se acordă punctajul maxim alocat -15 puncte 2. Pentru experiență in 4-8 proiecte/contracte, în calitate de manager de proiect sau similar, în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, punctajul PMP(n) se calculează proporțional astfel: PMP(n)= [P(n)/P(max)]x15; P(n)- experienta in numarul de proiecte/contracte similare ofertat P(max) )- experienta in numarul de maxim proiecte/contracte similare ofertat (daca se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8); 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.2. Expert Arhitect de sistem- 11 puncte Experiență specifică in pozitia de Arhitect de sistem constand in implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. 11% Punctaj maxim factor: 11 Algoritm de calcul: a) Pentru experiență in 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare în calitate de arhitect de sistem în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, se acordă punctajul maxim alocat; - 11 puncte b) Pentru experiență în 4-8 proiecte/contracte similare în calitate de arhitect de sistem în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, punctajul PAS(n) se calculează proporțional astfel: PAS(n)= [P(n)/P(max)]x11; P(n)- experiența in numărul de proiecte/contracte similare ofertat P(max)- experiența in numărul de maxim proiecte/contracte similare ofertat (daca se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8). Pagina 20 din 30

2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului. 2.2.3. Expert Analist de business - 7 puncte Experiență specifică constând implicarea în 3 proiecte/contracte în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract. 7% Punctaj maxim factor: 7 Algoritm de calcul: Pentru experiență în peste 8 proiecte similare în calitate de analist de business în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le desfășoare în viitorul contract, sau similar, se acordă punctajul maxim alocat; b) Pentru experiență în 4-8 proiecte, punctajul PAB(n) se calculează proporțional astfel: PAB(n)= [P(n)/P(max)]x7; P(n)- experiență in numărul de proiecte/contracte similare ofertat P(max) )- experiență in numarul de maxim proiecte/contracte similare ofertat (daca se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8). 2.2 Planificarea adecvată a resursei umane - experiența specifică a experților - cheie propuși pentru realizarea activităților în cadrul Contractului: 2.2.4 Expert Coordonator implementare - 7 puncte Experiență specifică constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le realizeze în viitorul contract. 7% Punctaj maxim factor: 7 Algoritm de calcul: a) Implicarea in 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract se acordă punctajul maxim alocat;- 7 puncte; b) Implicarea în 4-8 proiecte/contracte similare în care să fi îndeplinit același tip de activități ca cele pe care urmează să le îndeplinească viitorul contract, punctajul PCI(n) se calculează proporțional astfel: PCI(n)= [P(n)/P(max)]x7; Notă: P(n)- experiență in numărul de proiecte/contracte similare ofertat P(max) - experiență in numarul de maxim proiecte/contracte similare ofertat (daca se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8).‟ În soluționare, Consiliul reține, ca fiind relevante, următoarele dispoziții legale: Pagina 21 din 30

Legea nr. 99/2016: Art. 209: (1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, entitatea contractantă își bazează decizia de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru, prin utilizarea criteriului oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), entitatea contractantă stabilește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire și, după caz, a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), entitatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preț; b) cel mai bun raport calitate-cost; (…) (4) În sensul alin. (3) lit. a) și b), cel mai bun raport calitate preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale în legătură cu obiectul contractului sectorial/ acordului-cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; (…) Art. 211. - (1) Entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizați de entitatea contractantă trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare.(…) Art. 212. - (1) Entitatea contractantă precizează în documentele achiziției ponderea relativă pe care o acordă fiecărui factor de evaluare care va fi aplicat pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin aplicarea criteriului prețului cel mai scăzut. (2) Ponderile relative prevăzute la alin. (1) pot fi acordate prin raportare la intervale valorice. (3) În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective, entitatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a importanței. Pagina 22 din 30

HG nr. 394/2016: Art. 38. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preț» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 209 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți, și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și de aplicare a criteriului de atribuire. (3) În aplicarea art. 209 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activitățile ce fac obiectul contractului sectorial/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit poate să aibă/are un impact semnificativ asupra nivelului de executare și a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se vor referi și la organizarea/calificarea și/sau experiența respectivului personal. Din analiza prevederilor legale anterior menționate, Consiliul reține că entitatea contractantă are obligația, potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din HG nr. 394/2016 să precizeze factorii de evaluare, dar și algoritmul de punctare, în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire. Din analiza modului în care entitatea contractantă a formulat factorul de evaluare în discuție, rezultă, fără putință de tăgadă, că, aceasta a solicitat numărul de proiecte pentru punctaj maxim și modul de acordare a punctajului (algoritmul de calcul) în mod transparent, clar și detaliat. Punctajul maxim (15 puncte) se acordă pentru 8 sau mai mult de 8 proiecte/contracte similare, așa cum este menționat în documentația de atribuire, iar, un simplu calcul matematic, relevă faptul că, aplicarea formulei de calcul confirmă pragul de 15 puncte (maxim acordate) pentru un număr de 8 proiecte (dacă se vor oferta mai mult de 8 proiecte/contracte, la aplicarea algoritmului de calcul se vor lua in calcul 8). În concluzie, entitatea contractantă a stabilit punctajul în mod corect, în conformitate atât cu formula din documentația de atribuire, cât și cu prevederea expresă privind punctajul maxim. În concluzie, Consiliul va respinge, ca neîntemeiate, criticile contestatorului, în acest sens. Criticile vizând nelegalitatea cerințelor privind evaluarea experților care prevăd acordarea unui punctaj diferit pentru același număr de proiecte similare vor fi respinse, ca neîntemeiate, nicăieri, în legislația în materie nefiind interzisă acordarea unui punctaj diferit experților cheie, Pagina 23 din 30

entitatea contractantă fiind cea care stabilește variante de formulare a cerinței legate de numărul minim (un contract)/maxim de contracte, în relația cu un anumit nivel minim stabilit pentru experiența similară, prin raportare la gradul de complexitate al funcției deținute de expert și a activităților pe care acesta urmează să le desfășoare în viitorul contract. Criticile vizând nelegalitatea cerinței privind experiența specifică, respectiv, ca experții să fi desfășurat activități de același tip în contractele anterioare, vor fi respinse, ca neîntemeiate, formularea acestora fiind clară, detaliată, în sensul în care solicitarea entității contractante nu are în vedere ca expertul respectiv să fi desfășurat activități identice, așa cum susține contestatorul, ci, activități de același tip, similare sau superioare din punctul de vedere al complexității și/sau scopului în contracte/proiecte anterioare, astfel cum s-a solicitat în documentație. Criticile vizând nelegalitatea cerinței de experiență specifică, aferentă experților cheie, constând în implicarea în 3 proiecte/contracte similare va fi respinsă, ca neîntemeiată, entitatea contractantă fiind cea care stabilește varianta de formulare a cerinței legate de numărul minim (un contract)/maxim de contracte, în relația cu un anumit nivel minim stabilit pentru experiența similară, astfel cum prevede art. 6 din Instrucțiunea nr. 2/2017 ANAP. Consiliul va reține, în soluționare, argumentele pertinente ale entității contractante, din punctul de vedere transmis, potrivit cărora, numărul de contracte solicitate în demonstrarea experienței similare a experților cheie este de minimum 3, prin referire la complexitatea soluției software care urmează a fi implementată,. Consiliul va reține, în soluționare, faptul că, autorul contestației nu indică, în concret, în ce constă caracterul restrictiv al cerințelor în referire la experții cheie, criticate și, pe de altă parte, nu probează acest caracter, fiind pe deplin aplicabile, în acest caz, prevederile art. 249 C.p.c., potrivit cărora: „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Astfel, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”. Criticile contestatorului vizând nelegalitatea cerinței de la nivelul caietului de sarcini, punctul 3.3.70, respectiv, cerința potrivit căreia platforma software ofertată trebuie să permită „în mod nativ si fără dezvoltări suplimentare” preluarea de date din aplicațiile deja utilizate de entitatea contractantă vor fi admise, întrucât, modul în care a fost formulată, poate conduce la favorizarea unui anumit operator economic, doar acesta având posibilitatea de a cunoaște, în detaliu, structura, formatele si specificațiile tehnice ale datelor utilizate în aplicațiile curente ale entității contractante, respectivele informații nefiind publice, ele Pagina 24 din 30

putând fi accesate doar de dezvoltatorul respectivelor aplicații, doar acesta putând respecta cerința impusă. O asemenea cerință este susceptibilă de a denatura concurența si de a avea un efect discriminatoriu, fiind încălcate dispozițiile art. 8 din Legea Concurenței nr. 21/1996: „(…)sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum: a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale; b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor”. Prin introducerea unei cerințe de tipul celei criticate, se restrânge, în mod artificial, concurența, fiind încălcate dispozițiile art. 63 din Legea 99/2016: „(1) Entitățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile sectoriale ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi sau al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția sectorială ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza sau dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici.” Consiliul nu va reține argumentele entității contractante, din punctul de vedere transmis Consiliului, potrivit cărora: „Având în vedere că finanțarea proiectului este asigurată din fonduri externe nerambursabile și trebuie să se încadreze în exercițiul financiar 2025- 2027, nu este posibilă majorarea bugetului proiectului‟, în procedurile de achiziție publică, criteriile de calificare și cerințele tehnice trebuind să fie obiective, proporționale și nediscriminatorii, indiferent de sursa de finanțare. În concluzie, Consiliul va dispune remedierea respectivei cerințe, în sensul reformulării acesteia, astfel încât, să fie permisă realizarea interoperabilității prin dezvoltări suplimentare (asumate, descrise si bugetate în ofertă), respectând astfel principiile de transparență, concurență si tratament egal ce guvernează procedurile de achiziție publică. Criticile care vizează cerința privind susținerea unei sesiuni demonstrative(DEMO), din caietul de sarcini, vor fi admise de Consiliu, pentru motivele ce vor fi expuse, în continuare. Astfel, se reține ca entitatea contractantă a solicitat, potrivit caietului de sarcini, următoarele: „ 12. Demonstrație practică Având în vedere complexitatea proiectului și importanta respectării termenului de implementare menționat în prezentul document, asumat și prin contractul de finanțare, Entitatea Contractantă solicită ofertanților prezentarea unei sesiuni demonstrative prin care să se demonstreze că soluțiile software ofertate incluse în oferta tehnică răspund nativ (out-of- Pagina 25 din 30

the-box, respectiv prin funcționalități deja existente în cadrul produselor software ofertate, fără a necesita servicii suplimentare de dezvoltare software) la unele cerințe minime din caietul de sarcini prezentate în următoarele scenarii: (….)Neprezentarea de către Ofertant a tuturor funcționalităților prezentate în scenariile de mai sus va conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă. Prezentarea în cadrul sesiunii demonstrative a funcționalităților prezentate în scenariile de mai sus se va baza pe prezentarea practică a produselor software ofertate (de exemplu: a interfețelor expuse de acestea, a fișierelor de configurare ale acestora, etc.) în cadrul unor medii demonstrative și nu doar pe descrieri ale producătorilor (de exemplu: datasheet-uri, manuale de administrare, alte documentații tehnice). In cazul în care un Ofertant nu demonstrează în cadrul sesiunii demonstrative îndeplinirea unei cerințe minimale din cele solicitate mai sus, Entitatea Contractantă va respinge oferta acestuia ca neconformă‟. Conform susținerilor entității contractante, din punctul de vedere, cerința cu privire la proba practică a fost formulată „ținând seama de complexitatea produsului software și de volumul mare de documente care urmează a fi încărcate în platforma hardware,‟ entitatea contractantă considerând necesară „susținerea unei sesiuni demonstrative care să acopere cerințele minime prevăzute la punctul 12 din Caietul de sarcini‟, interpretarea Consiliului fiind că, respectiva cerință a fost formulată în scopul verificării conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini. Din analiza prevederilor cerințelor reproduse anterior și a argumentelor din punctul de vedere, Consiliul reține că, în scopul verificării conformității produselor ofertate cu cerințele din caietul de sarcini, entitatea contractantă a impus operatorilor economici interesați de prezenta procedură să susțină o sesiune demonstrativă, prin care să demonstreze că produsele ofertate dețin, într-adevăr, caracteristicile asumate prin propunerea tehnică și funcționează în modalitatea descrisă în caietul de sarcini. Prin urmare, finalitatea urmărită de către entitatea contractantă este verificarea conformității dintre produsele ofertate și specificațiile tehnice impuse prin documentația de atribuire, iar, modalitatea de demonstrare a acestei conformități a fost stabilită sub forma unei sesiuni demonstrative (probe practice), în cadrul căreia, produsele indicate în ofertă să fie montate, configurate și testate concret. Consiliul urmează să admită criticile cu privire la caracterul nelegal al probei practice din cadrul prezentei proceduri de atribuire, motivat de faptul că, proba practică nu este prevăzută nici în Legea nr. 99/2016 și nici în HG nr. 394/2016, ca modalitate de demonstrare a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini. Pagina 26 din 30

În acest sens, Consiliul reține că, potrivit art. 85 din Legea nr. 99/2016 coroborat cu art. 10 din HG nr. 394/2016, licitația deschisă se inițiază prin publicarea, în SEAP, a unui anunț de participare, însoțit, în mod obligatoriu, de documentația de atribuire aferentă, iar, potrivit art. 67 alin. (1) din HG nr. 394/2016, operatorii economici au obligația de a transmite oferta numai în format electronic, prin intermediul SEAP. Totodată, se reține că, potrivit art. 69 alin. (1) din HG nr. 394/2016, eventualele clarificări solicitate de către entitatea contractantă pe parcursul verificării conformității propunerilor tehnice cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, și răspunsurile aferente, se transmit tot prin SEAP, în format electronic. Rezultă că, în exercitarea atribuțiilor sale, prevăzute la art. 133 alin. (1) lit. f) din HG nr. 394/2016, de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, entitatea contractantă este obligată să se raporteze, în mod exclusiv, la înscrisurile depuse prin SEAP de către operatorii economici în oferte și în clarificările ulterioare, acest aspect asigurând transparența și trasabilitatea în cadrul procedurii de atribuire. De la această regulă, privind evaluarea, exclusiv, a înscrisurilor transmise prin SEAP, există o singură excepție, stabilită la art. 70 din HG nr. 394/2016, însă, aceasta nu se referă la proba/încercarea/testarea produselor ofertate, ci, se referă la transmiterea propunerii tehnice prin alte modalități, cum ar fi e-mail, fax, poștă, și doar în situațiile în care, transmiterea în SEAP nu este posibilă, din motive tehnice. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul achizițiilor publice, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi configurarea soft-ului ofertat astfel încât, să răspundă nativ, prin funcționalități deja existente în cadrul produselor software ofertate, fără a necesita servicii suplimentare de dezvoltare software, la cerințe minime, potrivit scenariilor prezentate în caietul de sarcini. Potrivit prevederilor legale anterior menționate, regula în domeniul achizițiilor publice este că entitatea contractantă publică, în SEAP, caietul de sarcini în cadrul căruia se regăsesc specificațiile tehnice prin care descrie produsele, serviciile sau lucrările care îi sunt necesare, operatorii economici interesați depun, tot în SEAP, în cadrul ofertei, propunerea tehnică elaborată conform caietului de sarcini, iar, comisia de evaluare verifică conformitatea propunerii tehnice depusă în SEAP, prin compararea acesteia cu propriul său caiet de sarcini. În cazul în care constată că anumite înscrisuri depuse în cadrul propunerii tehnice au fost alterate, față de cele emise de către producător sau prezintă informații false, entitatea contractantă are Pagina 27 din 30

obligația de a sesiza organele de specialitate ale statului, sub aspecte prevăzute fie de Codul civil, drept contravenții, fie de Codul penal, ca infracțiuni. Din analiza caietului de sarcini, Consiliul reține că entitatea contractantă a elaborat specificațiile tehnice într-o formă deosebit de detaliată, prin impunerea unor caracteristici tehnice, situație în care, relevantă nu ar fi verificarea empirică a unor mostre/eșantioane solicitate nelegal prin caietul de sarcini cu privire la aplicațiile/programele care urmează a fi furnizate, ci, analiza înscrisurilor de natură tehnică provenite de la ofertant sau producător, prin care să fie confirmate caracteristicile produselor solicitate. În mod evident, verificarea caracteristicilor tehnice ale unor produse relativ complicate din punct de vedere constructiv sau tehnologic, cum sunt cele din prezenta procedură, nu este un proces empiric, care să poate fi efectuat de către membrii comisiei de evaluare din cadrul entității care a organizat prezenta procedură, datorită caracterului subiectiv al aprecierilor individuale, situație în care, dorința entității contractante de a testa în cadrul unei probe practice produsele ofertate ar avea drept unic rezultat crearea unor circumstanțe de avantajare sau dezavantajare a unor operatori economici, cu încălcarea prevederilor art. 62-63 din Legea nr. 99/2016, prin crearea condițiilor evaluării subiective a caracteristicilor acestora, în condiții contrare principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016, în special, a principiului transparenței. Nu în ultimul rând, Consiliul reține că cerința privind susținerea unei sesiuni DEMO implică furnizarea, de către toți ofertanții, pe perioada evaluării ofertelor, a unor mostre/eșantioane de produse din categoria celor ofertate, situație reglementată de art. 192 lit. l) din Legea nr. 99/2016, care, însă, nu se referă la demersurile care pot fi efectuate de către comisia de evaluare pentru verificarea conformității propunerilor tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini, ci, se referă la cerințele de calificare privind capacitatea tehnică și profesională. Or, din analiza punctului de vedere rezultă că entitatea contractantă nu a solicitat susținerea unei sesiuni DEMO pentru verificarea capacității tehnice a ofertantului, ci, pentru verificarea conformității ofertei cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, aspect subliniat prin punctul de vedere, așa cum s-a arătat mai sus. În condițiile în care a solicitat deja înscrisuri de natură tehnică, care să conțină anumite informații concrete, care permit evaluarea obiectivă a conformității produselor, Consiliul apreciază că unicul scop pentru care entitatea contractantă a impus efectuarea probei practice este eventuala respingere a unor oferte, pe baza unor aprecieri subiective ale membrilor comisiei de evaluare sau, altfel spus, de a dispune de o așa-zisă „plasă de siguranță” ce ar fi utilizată pentru eliminarea sau, dimpotrivă, pentru acceptarea unor oferte. Pagina 28 din 30

Prin urmare, constatând faptul că proba practică impusă de către entitatea contractantă în caietul de sarcini, nu este legală, Consiliul urmează să admită criticile contestatorului privind susținerea unei sesiuni demonstrative (DEMO), urmând să oblige entitatea contractantă la eliminarea acestor cerințe. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ............................SRL în contradictoriu cu ............................SA și va obliga entitatea contractantă să remedieze documentația de atribuire, în ceea ce privește cerința de la nivelul caietului de sarcini, punctul 3.3.70 și pe cea vizând susținerea unei sesiuni demonstrative(DEMO), potrivit celor consemnate în considerentele prezentei, cu respectarea legislației în materie și aducerea la cunoștința operatorilor economici interesați, prin publicarea în SEAP, în secțiunea specifică, în termen de 10 zile de la primirea deciziei. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca neîntemeiate, restul criticilor din contestația formulată de ............................SRL în contradictoriu cu ............................SA. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ............................SRL în contradictoriu cu ............................SA și obligă entitatea contractantă să remedieze documentația de atribuire, în ceea ce privește cerința de la nivelul caietului de sarcini, punctul 3.3.70 și pe cea vizând susținerea unei sesiuni demonstrative(DEMO), potrivit celor consemnate în considerentele prezentei, cu respectarea legislației în materie și aducerea la cunoștința operatorilor economici interesați, prin publicarea în SEAP, în secțiunea specifică, în termen de 10 zile de la primirea deciziei. Respinge, ca neîntemeiate, restul criticilor din contestația formulată de ............................SRL în contradictoriu cu ............................SA. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Pagina 29 din 30

Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE ............................ Consilier de soluționare ....................... Redactat practicaua deciziei ...................... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 28 (douăzecișiopt) pagini Pagina 30 din 30