Decizie CNSC 2166/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2166/C8/1681,1853,1859 Data: 29.07.2025 În cadrul procedurii simplificate, organizată de COMUNA PODGORIA, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în localitatea Podgoria, str. Principală nr. 141, județul Buzău, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „EXECUȚIE LUCRĂRI PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIȚII «MODERNIZARE DRUM COMUNAL DC 120, RÂMNICU- SĂRAT-PODGORIA- PLESESTI ȘI MODERNIZARE DRUMURI ÎN CARTIERUL VIILOR, COMUNA PODGORIA, JUDEȚUL BUZĂU-ETAPA 2»”, au fost depuse: I. Contestația fără număr de înregistrare din data de 09.05.2025 (dosar nr. 1681/2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 30340/12.05.2025, formulată de către KEYBOARD SRL, lider al asocierii KEYBOARD SRL - REGIO CONSTRUCT PROIECT SRL, cu sediul în orașul Râmnicu Sărat, strada Constantin Brâncoveanu nr. 19, județul Buzău și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat la adresa din orașul Râmnicu Sărat, cartier Bariera Focșani, parcela 2, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/1052/2018, având CUI 28411529, reprezentată legal prin administrator Drăgnea Monica, împotriva solicitării de clarificări nr. 2080/07.05.2025, emisă de COMUNA PODGORIA, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat Consiliului să dispună: - anularea solicitării de clarificări nr. 2080/07.05.2025; - obligarea autorității contractante la aplicarea măsurilor de remediere indicate în cuprinsul contestației în sensul anulării solicitării de clarificări. Prin cererea de intervenție nr. 282/26.05.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 34232/26.05.2025, formulată de GEDA COM SRL, cu sediul în localitatea Râmnicu Sărat, str. Focșani nr. 10, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/734/1993, având CUI 4053539, reprezentată legal prin administrator Bogdan Gheorghe, s-a solicitat Consiliului: Pagina 1 din 5

- admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal, ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de KEYBOARD SRL, ca neîntemeiată. II. Prin contestația nr. 584/22.05.2025 (dosar nr. 1853/2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 33817/23.05.2025, formulată de către GENDAV SRL, cu sediul în localitatea Galați, str. Emil Racoviță 2A, județul Galați, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J17/407/2007, având CUI 21286399, reprezentată legal prin Neagu David , împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de COMUNA PODGORIA, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat Consiliului să dispună: - admiterea contestației raportat la motivele prezentate și, pe cale de consecință, - anularea raportului procedurii nr. 2201/15.05.2025, și actelor subsecvente acestuia, inclusiv comunicarea nr. 2203/15.05.2025; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție publică și la reevaluarea ofertei transmise de către GENDAV SRL. Prin cererea de intervenție nr. 290/29.05.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 35669/30.05.2025, formulată de GEDA COM SRL, cu sediul în localitatea Râmnicu Sărat, str. Focșani, nr. 10, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/734/1993, având CUI 4053539, reprezentată legal prin administrator Bogdan Gheorghe, s-a solicitat Consiliului:

- admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal, ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de GENDAV SRL, ca neîntemeiată; - menținerea ca temeinică și legală a deciziei autorității contractante cu privire la excluderea ofertei contestatoarei și desemnarea câștigătoare a ofertei GEDA COM SRL. III. Contestația fără număr de înregistrare din data de 23.05.2025 (dosar nr. 1859/2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 34082/26.05.2025, formulată de către KEYBOARD SRL, lider al asocierii KEYBOARD SRL - REGIO CONSTRUCT PROIECT SRL, cu sediul în orașul Râmnicu Sărat, strada Constantin Brâncoveanu nr. 19, județul Buzău și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat la adresa din orașul Râmnicu Sărat, cartier Bariera Focșani, parcela 2, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/1052/2018, având CUI 28411529, reprezentată legal prin administrator Drăgnea Monica, împotriva solicitării de clarificări nr. 2080/07.05.2025 emisă de COMUNA PODGORIA, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat Consiliului să dispună: - anularea raportului procedurii nr. 2201/15.05.2025, a comunicării nr. 2202/15.05.2025 și a tuturor actelor subsecvente, potrivit cărora oferta KEYBOARD SRL este declarată inacceptabilă și neconformă; - obligarea autorității contractante la aplicarea măsurilor de remediere indicate în cuprinsul contestației în sensul reintroducerii KEYBOARD SRL în procedură și la reluarea procedurii de evaluare a ofertei financiare depuse de KEYBOARD SRL. Prin cererea de intervenție nr. 295/02.06.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 36260/02.06.2025, formulată de GEDA COM SRL, cu sediul în localitatea Râmnicu Sărat, str. Focșani nr. 10, județul Buzău, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J10/734/1993, având CUI 4053539, reprezentată legal prin administrator Bogdan Gheorghe, s-a solicitat Consiliului: - admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de KEYBOARD SRL, ca neîntemeiată. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 5

Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Conexează contestațiile. Admite, în principiu, cererile de intervenție formulate de GEDA COM SRL. Admite contestațiile formulate de KEYBOARD SRL și de GENDAV SRL, în contradictoriu cu COMUNA PODGORIA și anulează solicitările de clarificări din data de 07.05.2025 și actele subsecvente acestora. Obligă autoritatea contractantă să reevalueze ofertele depuse de KEYBOARD SRL și de GENDAV SRL pe baza considerentelor reținute în decizia nr. 372/C8/25,48 din 17.02.2025, în termen de maxim 15 zile de la data comunicării prezentei decizii. Respinge, ca nefondate, cererile de intervenție formulate de GEDA COM SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.

Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 5 din 5

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ....../C8/...... Data: ..... În cadrul procedurii simplificate, organizată de ....., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ......., în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.....”, au fost depuse: I. Contestația fără număr de înregistrare din data de ..... (dosar nr. ....../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......., formulată de către ....., lider al asocierii ..... - ....., cu sediul în ...... și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat la adresa din ......, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ........, având CUI ...., reprezentată legal prin administrator ......, împotriva solicitării de clarificări nr. ......, emisă de ....., în calitate de autoritate contractantă, s- a solicitat Consiliului să dispună: - anularea solicitării de clarificări nr. .....; - obligarea autorității contractante la aplicarea măsurilor de remediere indicate în cuprinsul contestației în sensul anulării solicitării de clarificări. Prin cererea de intervenție nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ...., formulată de ....., cu sediul în ......., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ........, având CUI ......, reprezentată legal prin administrator ...., s- a solicitat Consiliului: - admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal, ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de ....., ca neîntemeiată. II. Prin contestația nr. ..... (dosar nr. ....../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, formulată de către ....., cu sediul în ......, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ......, având CUI ......, reprezentată legal prin ...... , împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de ....., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat Consiliului să dispună: Pagina 1 din 50

- admiterea contestației raportat la motivele prezentate și, pe cale de consecință, - anularea raportului procedurii nr. ....., și actelor subsecvente acestuia, inclusiv comunicarea nr. ......; - obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție publică și la reevaluarea ofertei transmise de către ...... Prin cererea de intervenție nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ......, formulată de ....., cu sediul în ......, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ........, având CUI ....., reprezentată legal prin administrator ....., s-a solicitat Consiliului: - admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal, ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de ....., ca neîntemeiată; - menținerea ca temeinică și legală a deciziei autorității contractante cu privire la excluderea ofertei contestatoarei și desemnarea câștigătoare a ofertei ...... III. Contestația fără număr de înregistrare din data de ....... (dosar nr. ....../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ........, formulată de către ....., lider al asocierii ..... - ....., cu sediul în ....... și sediu procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru situat la adresa din ....., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ......, având CUI ........, reprezentată legal prin administrator ......, împotriva solicitării de

clarificări nr. ...... emisă de ....., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat Consiliului să dispună: - anularea raportului procedurii nr. ......., a comunicării nr. ....... și a tuturor actelor subsecvente, potrivit cărora oferta ..... este declarată inacceptabilă și neconformă; - obligarea autorității contractante la aplicarea măsurilor de remediere indicate în cuprinsul contestației în sensul reintroducerii ..... în procedură și la reluarea procedurii de evaluare a ofertei financiare depuse de ...... Prin cererea de intervenție nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ......., formulată de ....., cu sediul în ......, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. ......., având CUI ......, reprezentată legal prin administrator ....., s-a solicitat Consiliului: - admiterea în principiu a cererii de intervenție, în principal ca intervenție principală și, în subsidiar, ca intervenție în interesul autorității contractante; - respingerea contestației formulate de ....., ca neîntemeiată. Pentru a se asigura pronunțarea unei soluții unitare, Consiliul a procedat la conexarea contestațiilor formulate în cadrul aceleiași proceduri, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile vor fi soluționate împreună cu cererile de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: I. Prin contestația fără număr de înregistrare din data de ..... (dosar nr. ....../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, ....., în calitate de operator economic participant la procedura simplificată, critică solicitarea de clarificări nr. ....., emisă de ...... Contestatoarea arată că prezenta procedură a făcut obiectul a două contestații finalizate prin Deciziile nr. ..... și nr. ....., decizii favorabile operatorilor economici contestatori, în cadrul cărora Consiliul pune accent în argumentarea motivării pe principiul proporționalității și transparenței. În opinia sa, solicitarea de clarificări emisă de autoritatea contractantă, nu are rolul de a edifica o situație neclară, ci este emisă cu scopul vădit de a determina respingerea ofertei. Învederează că solicitările de clarificări sunt instrumente esențiale care vin în sprijinul autorităților contractante, cu scopul de a se determina cu exactitate situația reală privind îndeplinirea/neîndeplinirea cerințelor de Pagina 3 din 50

calificare sau a specificațiilor tehnice de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, iar nu cu scopul de a contura un cadru pur formal pentru respingerea fără fundament a unor oferte. ..... apreciază că autoritatea contractantă a înțeles să-și exercite în mod abuziv dreptul de a-i solicita clarificări în etapa de evaluare a propunerii tehnice, având în vedere, că nu a fost formulată o solicitare de clarificări în care să fie cuprinse toate aspectele asupra cărora comisia de evaluare ar fi avut nelămuriri, ci trei solicitări de clarificări privind aspecte distincte, dar care vizează tot oferta tehnică a subscrisei, iar răspunsurile anterioare la solicitările de clarificări au fost calificate ca fiind neconcludente, autoritatea contractanta sancționând subscrisa cu excluderea din procedură, însă, ca urmare a parcurgerii căilor de atac prevăzute de legislația achizițiilor publice, deciziile autorității contractante au fost desființate, dispunându-se reevaluarea ofertei sale. Susține că, prin solicitarea de clarificări nr. ....., autoritatea contractantă i-a solicitat din nou clarificări referitoare la oferta sa tehnică cu toate că aceasta a fost evaluată de cel puțin trei ori, iar ..... a răspuns solicitării de clarificări, în termen legal. Este evident modul defectuos în care autoritatea contractantă înțelege să-și exercite rolul activ, evitând să iasă de sub imperiul formalismului exagerat, interpretării strict textuale și scolastice a documentației de atribuire și să analizeze oferta în ansamblul său, ca un tot unitar și sistematic, iar nu pe bucăți. Referitor la cele 5 puncte din solicitarea de clarificări, comisia de evaluare constată că nu regăsește în oferta ....., pe care deja a evaluat-o

de trei ori până în acest moment, elemente precum jaloanele, inter- relaționarea activităților, drumul critic și alte elemente ale graficului de execuție, elemente care se regăsesc în oferta sa tehnică. În contextul în care, cele două solicitări de clarificări care au constituit motivele anterioare de respingere a ofertei ..... au făcut referire la informații care se regăseau, conform opisului depus la pagini posterioare paginilor indicate pentru graficul de execuție, paginile 1074-1088 plus documentul încărcat separat denumit ...... - graficul Gantt.xlsx, consideră că autoritatea contractantă încearcă doar să găsească motive pentru respingerea ofertei sale, deturnând scopul pentru care a fost instituit dreptul autorității contractante de a solicita clarificări. Din acțiunile comisiei de evaluare rezultă fără echivoc nerespectarea atât a principiului tratamentului egal consacrat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Lege, cât și a principiul proporționalității consacrat de art. 2 alin. (2) lit. e) din același act normativ, având în vedere faptul că ofertantului ..... nu i- au fost solicitate repetate clarificări asupra ofertei tehnice. Subliniază că principiul proporționalității presupune corelarea dintre necesitățile autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților autorității contractante. În acest context, este necesar ca măsurile luate de autoritățile contractante să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, or, emiterea unor solicitări de clarificări doar anumitor operatori economici cu scopul vădit de a respinge o ofertă nu se aliniază acestui principiu. Totodată, apreciază că autoritatea contractantă are obligația de a acționa în concordanță cu principiul fundamental al eficienței utilizării fondurilor care trebuie să guverneze conduita unei administrări eficiente, ceea ce presupune că nu ar trebui să fabrice pseudomotive în vederea excluderii cu multă ușurință a unei oferte care putea avantaja interesul public, având în vedere faptul că ofertantul preferat ..... are o ofertă ce reprezintă 99% din valoarea estimată. Autoritatea contractantă trebuie să asigure o largă concurență în materia achizițiilor, pentru a valorifica concursul a cât mai multor oferte, concurența trebuind să se rezume la aspecte obiective pentru a respecta astfel atât principiul utilizării eficiente a fondurilor, dar și principiul proporționalității deciziilor sale. În acest sens, sunt și aspectele reținute de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal prin decizia civilă nr. 272/03.02.2022. Încă de la prima analiză, comisia de evaluare a analizat graficul ..... în care pot fi identificate cu ușurință toate informațiile pe care susține că nu le regăsește autoritatea contractantă. Evaluând oferta ca un tot unitar, comisia putea identifica la pag. 1074-1088 plus documentul încărcat Pagina 5 din 50

separat denumit ..... - graficul Gantt.xlsx informații referitoare la graficul de execuție, la resursele subscrisei, toate acestea făcând dovada capacității implementării corespunzătoare a obiectului contractului. Astfel, jaloanele se regăsesc evidențiate distinct atât în cadrul graficelor Gantt cât și în cadrul diagramei drumului critic prezentate în cadrul propunerii tehnice, marcate cu romburi, suprapunerea activităților în accepțiunea comisiei exclude respectarea cerinței de succesiune tehnologică, aspect eronat având în vedere faptul că la planificarea execuției lucrărilor s-a luat în calcul că acestea se vor executa pe segmente de lucru (sectoare) pentru o eficientizare a timpului și a resurselor umane. Mai mult decât atât comisia de evaluare prin expertul cooptat face dovada necunoașterii propriei documentații de atribuire, deoarece chiar în cadrul proiectului tehnic la pagina 33 se regăsește graficul de execuție, grafic în care toate activitățile se suprapun, evident pentru gestionarea corectă a duratei de execuție. Referitor la diagrama drumului critic aceasta este prezentată în cadrul ofertei și activitățile sunt figurate cu altă culoare, iar în raportul descriptiv se regăsește și analiza acestuia. Nu în ultimul rând, referitor la alocarea de resurse materiale este relevant pentru oricine întocmește asemenea grafice faptul că aceste resurse material se regăsesc în extrasul cu resurse și în listele de cantități, după cum a precizat și în cadrul ofertei. În mod logic, materialele nu se includ direct în graficul Gantt. Gantt-ul este, prin definiție, un instrument de planificare în timp a activităților, unde resursele umane, utilajele și transportul au un rol activ și temporalizat clar. Materialele, în schimb, nu execută activități, ci sunt inputuri pasive

necesare pentru execuție. Se planifică în grafice de aprovizionare, curbe S de consum sau în liste de necesar (BOQ). Concluzionând, consideră că măsura emiterii acestei noi solicitări de clarificări asupra unei oferte evaluate în repetate rânduri este nelegală, pentru informații ce se regăsesc la nivelul ofertei, acest fapt fiind în contradicție cu prevederile principiului proporționalității precum și cu cel al tratamentului egal. Prin cererea de intervenție nr. ......., înregistrată la Consiliu cu nr. ......, ....., solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Raportat la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016; dispozițiile art. 61 alin. (1) si (3), art. 63 alin. (1), art. 64 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 67 din CPC, calitatea sa de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului procedurii si comunicarea anexata prezentei; faptul că prin prezenta cerere de intervenite urmărește respingerea contestației formulate de ....., deci menținerea deciziei autorității contractante. ..... solicită admiterea, în principiu, a cererii de intervenție. În continuare, prezintă motivele care susțin respingerea contestației arătând că în procesul de reevaluare, autoritatea contractantă i-a adresat aceeași solicitare de clarificări. În aceste condiții, nu poate fi vorba sub nicio formă despre o evaluare care să încalce egalitatea de tratament. În privința susținerilor contestatoarei vizând imposibilitatea autorității contractante de a clarifica alte aspecte ale propunerii tehnice după deciziile CNSC pronunțate, apreciază că, în speță, sunt incidente prevederile Deciziei RIL nr 66/2018 potrivit căreia: "autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară." Altfel spus, în ipoteza admiterii contestației, autoritatea contractantă este obligată să respecte decizia în cauză însă în timpul acestei reevaluări, autoritatea contractantă poate analiza oferta sub toate aspectele admisibilității ei. Sub aspectul potențialei concludențe a răspunsului oferit, apreciază că aspectele în cauză nu pot fi verificate pe această cale procedurală, ci doar în cadrul unei potențiale contestații la rezultatul procedurii. II. Prin contestația nr. ..... (dosar nr. ....../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, ....., în calitate de operator economic participant la procedura simplificată, critică decizia autorității contractante de a-i respinge oferta, ca inacceptabilă și neconformă. Pagina 7 din 50

..... arată că, în cadrul acestei proceduri, autoritatea contractantă a mai respins de două ori oferta sa și toate celelalte oferte, cu excepția celei depuse de către ....., declarată câștigătoare de fiecare dată, iar ..... a depus contestațiile ce au făcut obiectul dosarelor nr. ...... şi nr. ...... De asemenea, a mai fost depusă contestație de un alt participant la procedură, fiind admisă și aceasta, astfel că la reluarea procedurii au rămas 3 oferte în competiție (din cele 6 depuse). Menționează că celelalte două contestații pe care le-a depus au fost admise, iar deciziile au rămas definitive. Arată că, ulterior reluării procedurii, deci la a treia reevaluare tehnică, autoritatea contractantă i-a solicitat clarificări, cu adresa nr. ....., iar la această solicitare, a răspuns prin adresa nr. ...... însă comisia de evaluare a considerat neconcludent răspunsul transmis, și a respins oferta ca inacceptabilă și neconformă. În comunicarea privind rezultatul procedurii nr. ...... a fost invocat următorul motiv de respingere a ofertei: „În cadrul procesului de evaluare a ofertei tehnice, ofertantului i-a fost solicitată o clarificare punctuală cu privire ia justificarea alegerii activității de semnalizare pe perioada execuției drept parte a drumului critic, conform cerințelor din documentația de atribuire care stipulează prezentarea unei diagrame (GANTT detaliate, însoțită de o analiză a drumului critic. Prin răspunsul transmis, deși ofertantul face referire la anumite elemente de ordin metodologic și legal, acesta nu oferă o justificare tehnică riguroasă și fundamentată care fi susțină includerea activității respectiv în drumul critic, conform principiilor acceptate în analiza și planificarea proiectelor prin metoda rețelei de activități (CPM – Critical Path Method)”. În continuare, prezintă motivele de nelegalitate a actelor atacate.

În primul rând critică modul în care comisia de evaluare și-a îndeplinit atribuțiile întrucât deși oferta sa tehnică a mai fost evaluată de două ori înainte, inclusiv prin solicitări de clarificări, fiind reținute de fiecare dată alte motive de pretinsă neconformitate, în privința cărora CNSC s-a pronunțat în sensul netemeiniciei lor, autoritatea contractantă realizează cea de-a treia evaluare a ofertei tehnice tot prin invocarea unor noi aspecte în raport de care a solicitat pentru prima dată clarificări (conform adresă nr. .....). Având în vedere numărul mare al solicitărilor de clarificări din cele două reevaluări și caracterul de noutate al acestora, contestatoarea apreciază că în speță nu este incidență o simplă omisiune la reevaluările anterioare ci, coroborat cu deciziile ilegale anterioare îndreptate însă prin deciziile CNSC, în opinia sa, comisia de evaluare își încalcă obligația de imparțialitate precum și principiile tratamentului egal acordat ofertanților și al asumării răspunderii care, alături de celelalte principii, ar trebui să îi ghideze activitatea. Deși CNSC a aplicat dispoziţiile art. 26 alin. (10^1) din Legea nr. 101/2016, indicând în mod clar și precis limitele reevaluării, precum și măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării, aceasta din urmă continuă să invoce noi motive nefondate pentru a rămâne câștigător același ofertant. În contextul acestei proceduri, rezultă indicii rezonabile că autoritatea contractantă urmărește atribuirea contractului către ofertantul ....., căutând de fiecare dată noi considerente (netemeinice însă) pentru a-i respinge oferta. Pentru aceste motive, are în vedere și sesizarea instituțiilor abilitate pentru a face cercetări în cauză. În raportul procedurii nr. ..., la pag. 14, se menționează că modul de evaluare a documentelor justificative depuse de către ofertantul câștigător ..... pentru probarea îndeplinirii cerințelor de calificare conform informațiilor din DUAE, se regăsește detaliat în procesul-verbal nr. ....... Acest proces-verbal este cel întocmit cu ocazia primei evaluări a ofertelor (anterior Deciziei CNSC nr. ......). Dacă autoritatea contractantă nu a solicitat din nou documente justificative (cu referire la cele care au o anumită valabilitate, cum sunt certificatele fiscale, cazierele judiciare), și-a încălcat obligațiile legale care îi reveneau în privința verificării cerințelor de calificare prin documente valabile/actualizate, iar ofertantul în cauză a fost astfel favorizat. Singurul motiv de respingere a ofertei ....., pe care autoritatea contractantă l-a invocat la cea de-a treia evaluare, se referă la faptul că nu ar fi oferit o „justificare tehnică riguroasă și fundamentată care să susțină includerea unei activități în drumul critic". Cu privire la acest motiv, precizează că autoritatea contractantă i-a solicitat prin adresa nr. ....., următoarele clarificări: „raportat la creițele Pagina 9 din 50

documentației de atribuire cu privire la modul de prezentare al graficului general de realizare a investiției publice Graficul GA NIT (care sa cuprindă adecvarea la prezenta lucrare evidențiind detaliul si amănuntul: -durata, succesiunea activităților si interrelaționarea acestora, -drumul critic clar identificai. - identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor), -resursele alocate pentru realizarea activităților in cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor cu indicarea necesarului de resurse (principalele materiale, resurse umane si utilaje-echipamente de construcție si mijloace de transport) si cu precizarea duratelor aferente (start-finish). Ofertantul va anexa o diagrama a momentelor critice, care sa înciuda cerințele de mai sus si care sa reprezinte programul de execuție al contractului de lucrări, insolita de o analiza a drumului critic) . va rugam sa justificați alegerea diurnului critic format din activitatea de semnalizare pe perioada execuției?”. La această solicitare a răspuns, cu adresa nr. ....., astfel: "La pagina 24 in caietul de sarcini in coroborare cu paginile 8 si 9 din fisa de date, in calitate de autoritate contractanta ați solicitat: "ofertantul va anexa o diagrama a momentelor critice (...), insolita de o analiza a drumului critic", cerința, pe care ofertantul a indeplinit-o întocmai, prin atașare de la pagina 5 pana la pagina 9 in cadrul propunerii tehnice a diagramei drumului critic si a analizei drumului critic. In continuarea celor de mai sus, pentru a va răspunde punctual la întrebarea dvs precum justificarea alegerii drumului critic format din activitatea de semnalizare pe perioada execuției menționam următoarele: Activitatea a fost programată imediat înaintea operațiunilor tehnice de execuție, fără rezervă de timp, ceea ce o califică drept critică. Astfel, orice întârziere în realizarea acesteia generează automat decalaje în succesiunea activităților ulterioare. în consecință, semnalizarea execuției reprezintă un jalon prioritar în cadrul drumului critic și un factor determinant în menținerea calendarului de implementare a contractului. In cadrul propunerii tehnice, subscrisa in calitate de ofertant a derulat si prezentat diagrama drumului critic prin metoda pasului

recomandai așa cum reiese din screenshot-ul de mai jos, in cadrul căreia semnalizarea pe perioada execuției este perceputa ca fiind o activitate critica, deoarece este una dintre activitățile lungi, care nu suporta întreruperi, ea fiind obligatorie de respectat si aplicat pe toata perioada de execuție a obiectului supus procedurii de achiziții publica, conform OUG nr. 195/2002, HG nr. 300/2006 și altor reglementări aplicabile in domeniu (...)". Raportat la prevederile documentației de atribuire, din documentele depuse în ofertă, rezultă clar îndeplinirea cerinței de mai sus, respectiv: - Graficul Gantt este depus în ofertă și cuprinde toate elementele solicitate la pct. 1V.4.1 din FDA (inclusiv drumul critic), ceea ce nici autoritatea contractantă nu contestă; - Graficul Gantt demonstrează organizarea activităților cu includerea tuturor operațiunilor prevăzute în proiect și a resurselor necesare și suficiente (inclusiv de timp), ceea ce nici autoritatea contractantă nu contestă; - Graficul Gantt demonstrează încadrarea în durata maximă de execuție și, astfel cum sunt organizate activitățile, lucrarea se poate realiza fără riscul unor întârzieri, ceea ce nici autoritatea contractantă nu contestă; - Din modul de planificare și organizare a activităților, conform Grafic Gantt (inclusiv drum critic), nu rezultă abateri de la cerințele autorității contractante privind realizarea lucrării. Nici autoritatea contractantă nu a reținut astfel de abateri. Deși nu a demonstrat/dovedit o alcătuire deficitară a graficului Gantt și nu a identificat abateri concrete ate informațiilor din grafic (inclusiv drum critic) raportat la cerințe exprese, autoritatea contractantă a respins oferta, ca neconformă, pentru că nu ar "satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini". Autoritatea contractantă afirmă că oferta "nu respectă cerințele minime de conținut tehnic stabilite în documentația de atribuire", fără a preciza în mod concret şi clar care sunt acele cerințe minime de conținut tehnic pe care le invocă și pe care oferta sa nu le-ar respecta. De asemenea, autoritatea contractantă afirmă că a respins oferta pentru motivul că nu a "demonstrat o înțelegere corespunzătoare a conceptului de drum critic” dar nu demonstrează și nici măcar nu menționează care este de fapt "înțelegerea corespunzătoare" la care ea însăși se raportează și în temeiul căreia a respins oferta. Justificarea deciziei de a respinge oferta nu se referă la nerespectarea unei cerințe din caietul de sarcini, ci aceasta doar reflectă un mod subiectiv în care autoritatea contractantă înțelege "conceptul de drum critic" dar pe care nici măcar nu îl prezintă. Se limitează în schimb să afirme doar că modul în care a înțeles să-și stabilească activitățile critice nu este cel "corespunzător”. Pagina 11 din 50

Apreciază că autoritatea contractantă ar fi trebuit să demonstreze că motivul pentru care a respins oferta - includerea activității de semnalizare a execuției lucrării în drumul critic, încalcă o prevedere a caietului de sarcini sau este de natură să influențeze în mod negativ execuția lucrării (și în ce fel). În lipsa unor justificări pertinente și a unor dovezi care să îi susțină afirmațiile și decizia de respingere a ofertei, autoritatea contractantă face numai aprecieri subiective în comunicarea privind rezultatul procedurii. Față de motivul invocat de autoritatea contractantă în comunicarea privind rezultatul procedurii, consideră că respingerea ofertei sale reprezintă o măsură nelegală. În concluzie, autoritatea contractantă a respins în mod greșit oferta sa, ca neconformă, pentru că nu ar "satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini", în fapt, neexistând nicio abatere/ neconformitate a ofertei tehnice de la cerințele stabilite în caietul de sarcini, aceasta invocând doar o critică nesusținută în motivarea deciziei de excludere a ofertei. De asemenea, pretinsa neconcludență a răspunsului la solicitarea de clarificări nu este susținută de însuși conținutul răspunsurilor şi a ofertei tehnice, raportat la cerințele expres prevăzute în cadrul documentației de atribuire. Prin cererea de intervenție nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ....., ....., solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Raportat la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016; dispozițiile art. 61 alin. (1) si (3), art. 63 alin. (1), art. 64 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 67 din CPC, calitatea sa de ofertant declarat câștigător în

cadrul procedurii de atribuire, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului procedurii si comunicarea rezultatului; faptul că prin prezenta cerere de intervenite urmărește respingerea contestației formulate de ....., deci menținerea deciziei autorității contractante. ..... solicită admiterea, în principiu, a cererii de intervenție. În subsidiar, având în vedere faptul că, în ceea ce privește soluționarea prezentei contestații, poziția sa procesuală concordă parțial cu cea a autorității contractante, ..... solicită încuviințarea în principiu a cererii ca fiind intervenție accesorie în interesul autorității contractante. În continuare, prezintă motivele care susțin respingerea contestației. În privința circilor aduse modului de evaluare a ofertei ....., respectiv a faptului că în urma reevaluării nu i-au fost resolicitate documentele suport DUAE, precizează că niciuna dintre contestațiile formulate nu au vizat motive care să tindă la reevaluarea ofertei sale și cu atât mai puțin sub acest aspect. Precizează că nu cunoaște documentele interne ale autorității contractante elaborate în evaluare însă atât timp cât a depus documentele de calificare la prima solicitare a autorității contractante iar asupra acestei etapa/acestor documente nu au existat considerente de reevaluare, apreciază că nu este necesară redepunerea lor. În privința susținerilor contestatoarei vizând modul de punere în aplicare a deciziei CNSC și pretinsa imposibilitate a autorității contractante de a clarifica alte aspecte ale propunerii tehnice după deciziile CNSC pronunțate, apreciază că, în speță, sunt incidente prevederile Deciziei RIL nr. 66/2018. Altfel spus, în ipoteza admiterii contestației, autoritatea contractantă este obligată să respecte decizia în cauză însă în timpul acestei reevaluări, autoritatea contractantă poate analiza oferta sub toate aspectele admisibilității ei. În ceea ce privește susținerea contestatoarei privind formarea drumului critic din activitatea de semnalizare rutieră, arată că această justificare este fundamental eronată, autoritatea contractantă, prin adresa nr. ....., cerându-i expres justificarea „alegerii drumului critic format din activitatea de semnalizare pe perioada execuției". În răspunsul: ”Activitatea a fost programată imediat înaintea operațiunilor tehnice de execuție, fără rezervă de timp. ceea ce o califică drept critică Astfel, orice întârziere in realizarea acesteia generează automat decalaje în succesiunea activităților ulterioare. în consecință, semnalizarea execuției reprezintă un jalon prioritar in cadrul drumului critic și un factor determinant in menținerea calendarului de implementare a contractului.”, în mod greșit contestatoarea planifică activitatea de semnalizare, anterior începerii execuției lucrărilor, acest fapt fiind de natură să ridice suspiciuni cu privire la felul în care a înțeles documentația și succesiunea corectă a activităților specifice acestui proiect. Pagina 13 din 50

Consideră că activitatea de semnalizare rutieră nu poate fi executată anterior lucrărilor tehnice de execuție (terasamente, straturi de fundație și uzură), întrucât cel puțin o parte din această activitate presupune existența unui suport rutier finalizat. Prin urmare, plasarea acestei activități înaintea execuției este o greșeală tehnologică și o dovadă clară de neînțelegere a succesiunii logice a lucrărilor. Mai mult, în același răspuns, ..... afirmă: „Semnalizarea este o activitate lungă, care nu suportă întreruperi și este obligatorie pe toată perioada de execuție.", această afirmație contrazicând direct prima sa susținere: dacă semnalizarea se desfășoară pe toată durata execuției, nu poate fi o activitate singulară, lineară și exclusivă pe drumul critic; în același timp, dacă este o activitate continuă, atunci nu poate fi plasată înaintea execuției și nici nu poate constitui un jalon unic în programarea lucrărilor. Arată că, în ambele cazuri, activitatea de semnalizare nu poate fi activitate critică în sensul planificării execuției, deoarece nu determină durata contractului și nu generează întârziere în restul lucrărilor. Prin urmare, semnalizarea nu are activități dependente de ea, nu influențează termenele structurale și nu justifică includerea într-un drum critic unic. În ceea ce privește indicatoarele - parte a activității de semnalizare rutieră, acestea nu se montează înainte de începerea execuției, ci pe parcursul și în finalul acesteia, conform unui grafic coerent cu etapele de construcție.

Mai mult decât atât, amintește standardele și normativele aplicabile precum: SR 1848-1/2: Clasificare și amplasare indicatoare; STAS 1848/5: Condiții tehnice pentru semnalizare rutieră, standarde care impun: Montarea semnalizării după stabilirea geometriei drumului, cu referire la marginea carosabilului, trotuar, șanț, etc, precum și respectarea unor distanțe precise față de drum - ceea ce presupune că drumul este deja executat (cel puțin în formă provizorie finalizată). Contrar susținerilor din contestația formulată de ....., analiza graficului GANTT și a drumului critic a fost realizată în mod complet, motivat și documentat în procesul-verbal nr. ......, în care comisia de evaluare a constatat că „răspunsul ofertantului este neconcludent, nu respectă cerințele minime de conținut tehnic stabilite în documentația de atribuire și nu demonstrează o înțelegere corespunzătoare a conceptului de drum critic în contextul execuției unei investiții publice". Prin adresa nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ......, ..... a transmis documentul „Note scrise la cererea de intervenție depusă de .....”, solicitând respingerea cererii de intervenție. Aceasta răspunde punctual aspectelor învederate de contestatoare. 1. Referitor la susținerea potrivit căreia autoritatea contractantă ar fi avut dreptul/posibilitatea să reanalizeze oferta "sub toate aspectele admisibilității ei", menționând Decizia nr. 66/2018 privind dezlegarea unor chestiuni de drept pronunțată de ÎCCJ, arată faptul că prin Decizia nr. 66/2018 care se referă la limitele reevaluării ofertelor după un control de legalitate, ICCJ a statuat faptul că "autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară". Arată că, în cadrul acestei proceduri, înainte de a fi respinsă pentru a treia oară pentru o pretinsă neconformitate tehnică raportat la caietul de sarcini, oferta sa tehnică a mai fost evaluată în mod complet, de două ori, conform proceselor-verbale de evaluare tehnică întocmite de către comisia de evaluare care i-au fost comunicate la data de ...... Subliniază faptul că cerința pentru care oferta sa a fost respinsă ultima oară (deci la a treia evaluare), și care face obiectul contestației din prezentul dosar, a fost verificată de către autoritatea contractantă cu ocazia primelor două evaluări. Mai mult decât atât, această cerință a fost declarată îndeplinită anterior. 2. Referitor la critica sa privind evaluarea părtinitoare în favoarea intervenientei care rezultă și din faptul că aceasta a fost declarată câștigătoare în mai 2025 pe baza documentelor justificative DUAE cu termen de valabilitate (certificate fiscale, caziere judiciare) depuse în Pagina 15 din 50

august 2024 arată că potrivit prevederilor legale, în toate cazurile în care se invalidează o decizie a autorității contractante și se dispune reevaluarea ofertelor (indiferent ale căror participanți), clasamentul se reface de fiecare dată. Implicit, și oferta câștigătoare se stabilește din nou. Este adevărat că, la prezenta procedură, oferta intervenientei a fost declarată câștigătoare de fiecare dată dar apreciază că prevederile legale se aplică de fiecare dată când autoritatea stabilește ofertantul clasat pe primul loc (deci și ulterior unei reevaluări și indiferent de noul rezultat; în speță, măcar în privința documentelor cu termen de valabilitate). În ceea ce privește motivul de respingere a ofertei sale, pe care intervenienta îl apreciază ca fiind temeinic, ..... reiterează faptul că graficul Gantt cuprinde toate operațiunile necesare, și în ordinea firească a acestora. Dintre aceste activități obligatorii întrucât sunt prevăzute în cerințele autorității contractante, ofertanții au avut libertatea de a-și stabili activitățile critice, nefiind impuse anumite limitări, condiționări ori altele asemenea în acest sens. Execuția lucrărilor va fi realizată în conformitate cu informațiile și datele cuprinse în grafic, care sunt în conformitate cu cerințele autorității contractante. Subliniază faptul că nici autoritatea contractantă și nici intervenienta nu au formulat critici cu privire la operațiunile cuprinse în grafic, la succesiunea acestora sau la alte informații existente la nivelul graficului, ci doar cu privire la includerea activității de semnalizare rutieră în drumul critic.

De asemenea, nu au fost în măsură să arate, la modul concret, în ce mod ar putea activitatea de semnalizare din drumul critic să influențeze în mod negativ execuția lucrării, sau să facă o legătură pertinentă și reală între motivul de respingere a ofertei și o cerință din caietul de sarcini care ar fi încălcată. Prin punctul de vedere nr. ....., înregistrat la Consiliu cu nr. ....., ..... a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de ....., ca nefondată. Autoritatea contractantă arată că prin transmiterea de solicitări de clarificări, comisia de evaluare a acționat în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din norme, în scopul de a conforma ofertele prezentate cu cerințele minime din documentația de atribuire. Astfel, pentru toți ofertanții înscriși la procedură s-au stabilit clarificările necesare conformării propunerilor tehnice la prescripțiile minime prevăzute în cadrul caietului de sarcini, solicitând clarificări şi după caz completări ale documentelor prezentate inițial de ofertant. Astfel, arată că în cadrul procesului de evaluare a ofertei tehnice, ofertantului ..... i-a fost solicitată o clarificare punctuală cu privire la justificarea alegerii activității de semnalizare pe perioada execuției drept parte a drumului critic, conform cerințelor din documentația de atribuire care stipulează prezentarea unei diagrame GANTT detaliate, însoțită de o analiză a drumului critic. Prin răspunsul transmis, deși acesta face referire la anumite elemente de ordin metodologic şi legal, acesta nu oferă o justificare tehnică riguroasă și fundamentată care să susțină includerea activității respective în drumul critic, conform principiilor acceptate în analiza şi planificarea proiectelor prin metoda rețelei de activități (CPM - Critical Path Method). Mai exact arată că răspunsul nu demonstrează obiectiv, prin analiza duratelor și relațiilor de interdependență, că activitatea de semnalizare întrunește toate condițiile tehnice pentru a face parte din drumul critic, respectiv: durata maximă cumulativă; rezervă de timp zero; poziție determinantă în succesiunea activităților cheie ale proiectului. Motivarea ofertantului se bazează pe percepția subiectivă și pe considerente de natură legală fără o corelare clară cu metodologia de programare şi management al proiectului. Menționarea obligației legale de a semnaliza lucrările este corectă, însă nu substituie demonstrația necesară în analiza drumului critic, care trebuie să fie una obiectivă, bazată pe calcule și relații logice între activități. În plus, ofertantul afirmă că softul specializat nu identifică semnalizarea ca fiind critică, dar alege să o includă forțat în drumul critic pe baza metodei pasului recomandat, fără a furniza probe sau documentație detaliată care să justifice această opțiune, precum: calcule Pagina 17 din 50

de programare; o logică de legături între activități; durate detaliate ale activităților predecesoare/succesoare. Diagrama anexată nu evidențiază clar drumul critic, jaloanele de control, resursele alocate și relațiile de dependență între activități, astfel cum au fost solicitate expres în documentația de atribuire. Prin urmare, răspunsul ofertantului este neconcludent, nu respectă cerințele minime de conținut tehnic stabilite în documentația de atribuire şi nu demonstrează o înțelegere corespunzătoare a conceptului de drum critic în contextul executării unei investiții publice. În ceea ce privește justificarea alegerii drumului critic din propunerea tehnică, astfel cum a fost formulată de ofertant, arată că s-au constatat următoarele aspecte esențiale care au condus la declararea ofertei ca fiind neconforma: 1. Inadecvarea metodei alese pentru identificarea drumului critic: Ofertantul afirmă că, deși software-ul specializat nu consideră „semnalizarea pe perioada execuției" ca fiind activitate critică (deoarece aceasta nu determină succesiunea activităților de execuție), a optat pentru includerea acesteia în drumul critic utilizând o metodă alternativă, „metoda pasului recomandat", fără a prezenta o argumentație tehnică și logică riguroasă care să reflecte relațiile de dependență și impactul acestei activități asupra întregului program. Astfel, nu este respectată metodologia de analiză a drumului critic (Critical Path Method - CPM), cerută explicit de documentația de atribuire. Această metodologie presupune identificarea lanțului de activități interdependente cu durată cumulată maximă, care determină durata totală a proiectului.

2. Ofertantul face confuzie între activitate de fond și activitate support, interpretându-le eronat. Activitatea de semnalizare pe perioada execuției, deși obligatorie și continuă, are caracter suportiv, nefiind condiționantă în desfășurarea lucrărilor propriu-zise. Aceasta nu impune constrângeri temporale directe asupra activităților tehnice de execuție (ex: terasamente, fundații, asfaltare etc.), și nu justifică includerea sa ca element critic fără existența unei relații de succesiune de tip „finish to start" cu întârziere zero față de aceste activități. Prin urmare, includerea activității de semnalizare ca drum critic reprezintă o abordare formală, nesusținută de o analiză logică a dependențelor reale dintre activitățile din cadrul proiectului, ceea ce denotă o înțelegere deficitară a conceptului de planificare critică. 3. Lipsa corelării între diagrama drumului critic și graficul Gantt depus. Din analiza documentelor tehnice prezentate, se constată o necorelare între analiza drumului critic și graficul Gantt anexat. În timp ce graficul Gantt urmărește succesiunea tehnologică normală, analiza drumului critic atribuie o importanță critică unei activități ce nu determină întârzierea generală a proiectului - încălcând astfel cerința de adecvare a instrumentului de planificare la lucrarea concretă. 4. Neîndeplinirea cerinței de analiză detaliată a drumului critic. Ofertantul nu a prezentat o analiză completă a drumului critic, în sensul cerut de fișa de date - nu sunt identificate riscurile asociate activităților critice, nu sunt indicate măsuri de remediere în caz de întârziere, iar justificarea tehnică este una declarativă, fără ancore în succesiunea reală a activităților. Astfel, având în vedere aspectele sesizate, s-a constatat că justificarea drumului critic este neconformă cu cerințele documentației de atribuire, iar modul de prezentare al diagramei critice nu respectă metodologia CPM impusă. Alegerea activității de semnalizare ca element definitoriu al drumului critic nu este susținută tehnic, iar abordarea generală indică o neînțelegere a principiilor de planificare și control a execuției lucrărilor. III. Prin contestația fără număr de înregistrare din data de din data de ...... (dosar nr. ...../2025), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., ....., în calitate de operator economic participant la procedura simplificată, critică decizia autorității contractante de a-i respinge oferta ca inacceptabilă și neconformă. Contestatoarea arată că, prezenta procedură a făcut obiectul a două contestații finalizate prin Deciziile nr. ..... și nr. ....., decizii favorabile operatorilor economici contestatori, în cadrul cărora Consiliul pune accent în argumentarea motivării pe principiul proporționalității și transparenței. Pagina 19 din 50

Aceasta menționează că prin solicitarea de clarificări nr. ....., autoritatea contractantă i-a solicitat din nou clarificări, însă de această dată cu privire modul de prezentare al graficului general de realizare a investiției. Față de aspectele prezentate anterior, în cadrul comunicării nr. ....., contestatoarea a constatat faptul că oferta sa este declarată inacceptabilă deoarece răspunsurile la solicitările de clarificări au fost neconcludente și neconformă deoarece nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini. ..... menționează că a răspuns pertinent celor două solicitări de clarificări în mod concludent, demonstrând astfel că oferta sa, în ansamblul ei este conformă și acceptabilă, însă comisia de evaluare urmând aceeași orientare în sensul denaturării rezultatului procedurii, același operator economic clasat pe locul 1 în clasamentul anterior primelor două Decizii CNSC a fost și singurul operator economic cu o ofertă conformă şi acceptabilă. Precizează că nenumăratele încercări ale comisiei de a o induce în eroare prin solicitări de clarificări care nu serveau scopului de drept al acestora, respectiv de a se determina cu exactitate situația reală privind îndeplinirea/neîndeplinirea cerințelor de calificare sau a specificațiilor tehnice, ci urmăreau excluderea ofertei sale ca urmare a unor răspunsuri eronate la solicitări de clarificări care nu erau în acord cu documentația de atribuire. A. Prezintă nelegalitatea motivului 1 de excludere referitor la deflectometrie

Conform motivului invocat în cadrul comunicării nr. 2202/ 15.05.2025, Comisia de evaluare hotărăște excluderea ..... din procedură deoarece „în concluzie, pentru a evita orice potențiale probleme, ofertantul trebuia să descrie explicit această metodă de verificare în procedura tehnică, conform normativului CD 31-2002, pentru a asigura conformitatea cu proiectul şi pentru a respecta cerințele de calitate". Aceasta arată că, din economia răspunsului său, rezultă fără echivoc faptul că societatea sa a asigurat prin oferta depusă conformitatea proiectului şi cerințele de calitate ale acestuia. Astfel, Conform proiectului tehnic nr. ....., pentru verificarea capacității portante la nivelul superior al stratului de balast se impune utilizarea deflectometrului conform normativului CD 31-2002 - normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri suple și semirigide. Cu respectarea tuturor cerințelor stabilite prin documentația de atribuire, contestatoarea arată că a menționat expres în cadrul propunerii tehnice faptul că deflectometria se realizează în conformitate cu normativul CD 31-2002, măsurătorile efectuându-se cu deflectometrul cu pârghie. De asemenea, arată că în cadrul ofertei sale tehnice, la pagina 240, în Procedura tehnică privind execuția - straturilor de balast, la capitolul 3.12 Controlul calității compactării balastului, a precizat „în ce privește capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform "Instrucțiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple și semirigide indicativ CD 31-2002." Această referință se regăsește și la paginile 253, 299, 314, 470, 483, 528. Totodată, în tabelele care succed aceste pagini, ca metode de încercare a straturilor este menționată această încercare pentru staturile din proiect, tabele în care sunt cuprinse inclusiv informații privind frecvența minimă la locul de punere în lucru („exemplu. Tabelul nr. 7”). Pe lângă aceste mențiuni, în cadrul PCCVI-ului prezentat, la execuția stratului de balast (pag.977-978), în coloana 3 „Norme/ specificații/STAS- uri/proceduri care prevăd cum se face inspecția/ verificarea", arată că a făcut mențiunea că se vor efectua aceste metode conform CD 31- 2002 prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. Arată că în cuprinsul comunicării, Comisia de evaluare oferă şi un exemplu despre modalitatea în care trebuia să arate o descriere explicită a metodei de deflectometrie, toate cele 7 puncte ale acesteia fiind o sintetizare a informaţiilor existente în CD 31-2002. Pagina 21 din 50

Învederează faptul că primul motivul de neconformitate al ofertei sale trebuie analizat sub două aspecte: i) Lipsa unei cerințe explicite la nivelul documentației de atribuire în ceea ce privește o descriere a metodei deflectometriei, iar în cuprinsul comunicării rezultatului procedurii aceasta adaugă noi cerințe documentației de atribuire Din interpretarea prevederilor stabilite de art. 20 alin. (2) şi (10) din HG nr. 395/2016, reiese faptul că se impune a fi subliniat că autoritatea contractantă trebuie să aplice mai întâi propria documentație de atribuire care guvernează licitaţia, pe care și-a asumat- o, rămasă definitivă prin neatacare, care coroborată și cu regulă ce presupune că unei formulări generale a textului trebuie să îi corespundă o aplicare generală a acestuia, fără a face apel la distincții pe care nu le prevede, rezultă fără echivoc că operatorii economici demonstrează verificarea capacității portante a drumurilor prin metoda deflectometriei prin menționarea realizării ei în cadrul procedurilor de execuție, PCCV-ului şi prin laboratorul autorizat care va efectua aceste încercări. Practica CJUE cu privire la cerinţele de calificare şi la respectarea principiilor fundamentale este constantă: Enterprised Focused Solutions SRL (C-278/14); Cauza Medipac-Kazantzidis AE vs. Venizeleio-Pananeio (C-6/05). Enumerarea autorității contractante referitoare la „aspectele esenţiale" care ar fi trebuit incluse în descriere precum şi „exemplul de descriere a metodei de deflectometrie" nu își găsesc corespondent în cuprinsul documentației de atribuire, fapt ce rezultă chiar din rezultatul procedurii, în cadrul căruia concluzionează: „în concluzie, pentru a evita

orice potențiale probleme, ofertantul trebuie să descrie explicit această metodă de verificare în procedura tehnică, conform normativului CD 31-2002, pentru a asigura conformitatea proiectului și pentru a respecta cerințele de calitate", fără a indica care este cerința nerespectată, acceptând că ..... va folosi metoda deflectometriei pentru verificarea capacității portante. Alegațiile Comisiei de evaluare conform cărora „metoda de deflectometrie nu este descrisa in mod explicit deși proiectul tehnic impune utilizarea acestei metode[...] acest lucru ar putea duce la neconformității fata de cerințele proiectului" este eronată în accepțiunea argumentării mai sus făcute, fiind de la sine înțeles faptul că evaluarea fiecărei oferte se realizează prin raportare la cerințele din documentația de atribuire. ii) Condițiile prevăzute în cadrul Proiectului Tehnic nr. ..... referitoare la verificarea capacității portante a drumurilor prin metoda deflectometriei sunt respectate de către ..... Conform Proiectului tehnic Nr. ....., pentru verificarea capacității portante la nivelul superior al stratului de balast se impune utilizarea deflectometrului conform normativului CD 31 - 2002 - normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri suple și semirigide. Arată că a menționat expres în cadrul propunerii tehnice faptul că deflectometria se realizează în conformitate cu normativul CD 31-2002, măsurătorile efectuându-se cu deflectometrul cu pârghie, sens în care prin Răspunsul dat clarificării am indicat filele din Propunerea tehnică unde am arătat că măsurătorile capacității portante se vor determina prin deflectometru cu pârghie, în acord cu Instrucțiunile CD 31-2022, utilizarea şi modalitate de utilizare a laboratorului, reconfirmând folosirea metodei şi a echipamentului solicitat. B. Prezintă nelegalitatea motivului 2 de excludere referitor la Graficul Gantt Arată că cel de-al doilea motiv de respingere a ofertei sale a constatat într-o serie de presupuse lipsuri în ceea ce privește modul de prezentare al graficului general de realizare a investiției publice, Graficul Gantt. În legătură cu acest motiv arată faptul că a contestat solicitarea de clarificări nr. ....., contestație care face obiectul dosarului nr. 1681/2025. Astfel, menționează că, prin solicitarea nr. ....., comisia de evaluare i- a adresat următoarele clarificări, la care a răspuns concludent, prin raportare la oferta prezentată și cerințele documentației de atribuire, după cum urmează: i) Unde anume se regăsesc în cadrul graficului de execuție jaloanele -punctele cheie de control Pagina 23 din 50

Prin răspunsul remis a indicat că jaloanele se regăsesc evidențiate distinct atât în cadrul graficelor Gantt cât și în cadrul diagramei drumului critic prezentate în cadrul propunerii tehnice și sunt marcate sub forma unor romburi. Aceste documente se regăsesc începând cu pagina 1074-1088 , dar și în documentul numit ..... - graficul Gantt.xlsx. Jaloanele sau milestone- urile sunt evenimente cheie care trebuie să fie atinse pe parcursul proiectului. ii) Cum anume am ținut cont de cerința de inter relaționare a activităților prezentate în grafic și de tehnologia de execuție prevăzută în caietele de sarcini, care prevede succesiunea tehnologică şi nu suprapunere, ținând seama de faptul că majoritatea activităților sunt suprapuse Coroborând informațiile din cap. I TEMEINICIA CONTESTAŢIEI FORMULATE solicită Consiliului să ia act încă o dată de încercarea acestei autorități de denaturare a concurenței printr-o solicitare de clarificări care nu are bază factuală în cadrul documentației de atribuire. Astfel, la pagina 33/331 din Proiectul Tehnic de Execuție nr. 24/2022 se regăsește Graficul de realizare a investiției care, contrar constatărilor autorității, prevede suprapunerea tuturor activităților, graficul depus respectând Proiectului Tehnic care prevede că anumite lucrări se vor executa concomitent, adică sunt suprapuse, cu încadrarea în durata proiectului. Ținând cont de faptul că la planificarea execuției lucrărilor s-a luat în calcul că acestea se vor executa pe segmente de lucru (sectoare), în reprezentarea grafica majoritatea activităților se suprapun in anumite perioade așa cum este și normal.

Diferențierea rău intenționată a autorității în ceea ce privește succesiunea tehnologică față de execuția în succesiune a lucrărilor este un nonsens în contextul în care succesiunea tehnologică a unor lucrări (care se execută pe tronsoane) presupune că, pe un segment de lucru pe care se execută stratul de fundație un alt eșalon poate veni din spate și executa stratul din piatră spartă. În teorie și în practică acest mod de lucru asigură respectarea graficului și încadrarea în durata proiectului, dovada fiind chiar graficul de realizare al lucrărilor dat de proiectantul acestora. iii) Unde anume este reprezentată diagrama momentelor critice ..... arată că, pentru demonstrarea unei bune înțelegeri a contractului a cuprins în cadrul ofertei la pagina 1089 din pdf. și 1088 conform numerotare și această diagramă. Diagrama PERT este doar unul dintre instrumentele de management ale unui proiect care reprezintă înșiruirea activităților succesive, care însumează timpul total cel mai lung, așa cum este și metoda drumului critic (CPM) pe care am prezentat-o sub forma Diagramei momentelor critice care se regăsește şi pe graficul prezentat marcat cu culoare separată și se regăsește și începând cu pagina 1080 din cadrul ofertei noastre tehnice. Astfel, cerința din documentația de atribuire este îndeplinită de, autoritatea având siguranța faptului că executantul nu va depăși termenul de realizare al proiectului, sens în care aprecierea comisei de evaluare în sensul că „Diagrama momentelor critice (network diagram - PERT sau similară nu este anexată şi nici nu este dedusă din graficul Gantt" este vădit nefondată. iv) Unde se regăsește analiza drumului critic Comisia de evaluare stabilește lipsa diagramei momentelor critice, dar referitor la analiza drumului critic stabilește că este „doar teorie, fără aplicație concretă". Aceasta arată că a prezentat analiza drumului critic în cadrul ofertei atât prin marcarea cu activităților critice în cadrul diagramei drumului critic, a instrumentului PERT, dar și în cadrul descrierii graficului, începând cu pagina 608 conform numerotării, 609 conform pdf. și continuând până la pagina 612. v) Unde se regăsesc în grafic resursele materiale, conform cerinței din Fişa de date Motivarea excluderii ofertei din cadrul comunicării nr. ......, raportat la solicitarea de clarificări ..... conține motive de excludere care nu au făcut obiectul niciunei solicitări de clarificări, precum lipsa din cadrul graficului prezentat a resurselor umane, utilaje/echipamente sau mijloace de transport alocate, resurse materiale. În condițiile în care autoritatea contractantă are ca scop semnarea contractului de achiziție publică, nu respingerea ofertelor primite, prin Pagina 25 din 50

modul de analiză și de evaluare aceasta trebuie să aibă certitudinea că ofertele respinse nu asigură respectarea cerințelor tehnice și de calitate enunțate în documentație. În concret, arată că a prezentat în cadrul ofertei toate elementele necesare pentru a demonstra că poate realiza acest contract la nivelul de calitate impus prin Proiect. Susține că așa cum a răspuns și solicitării de clarificări, în cadrul graficului Gantt prezentat în format Excel se regăsește repartizarea resurselor umane, utilaje și transporturi în concordanță cu alocarea duratelor activităților. Resursele materiale se regăsesc, după cum a declarat în ofertă în cadrul extrasului de materiale C6 fără valori prezentat în cadrul Propunerii tehnice - începând cu pagina 963 (conform numerotării şi 964 conform pdf.). În mod logic, materialele nu se includ direct în graficul Gantt deoarece pentru o activitate oarecare, programul de elaborare al acestui grafic împarte în mod egal resursa materială pe durata activității. Graficul Gantt este prin definiție un instrument de planificare în timp a activităților, unde resursele umane, utilajele şi transportul au un rol activ și temporalizat clar. Materialele, în schimb nu execută activități, ci sunt inputuri pasive necesare pentru execuție. Acestea se planifică în grafice de aprovizionare, curbe S de consum sau în liste de necesar (BOQ) corelate cu activitățile Gantt. ..... arată că urmare solicitării de clarificări nr. ..... a retransmis graficul revizuit în sensul unei alocări cu materiale, materialele fiind aceleași cu cele care se regăsesc în extrasul de materiale și în cadrul listelor de cantități, respectiv Formularul C6 existent la capitolul aferent

aprovizionării cu resurse materiale şi care din perspectiva art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016. Subliniază că această completare neesențială a informațiilor cuprinse în graficul depus cu informații care se regăsesc în ofertă, completare care intervine în urma solicitării autorității prin răspunsul la clarificări transmis nu este sancționabilă cu respingerea ca neconformă a ofertei în litera și spiritul principiilor care guvernează atribuirea contractelor de achiziție publica, cu atât mai mult cu cât completarea datelor omise inițial nu conduce la modificarea prețului total al ofertei, nu conduce la depunerea unei noi oferte, nu modifică durata de realizare a investiției. În opinia sa, este mai mult decât evident că soluția de respingere întemeiată pe această clarificare are un caracter predefinit, din cuprinsul pct. 5 rezultând că nu a existat o analiză a răspunsului transmis, comisia de evaluare limitându-se a constata că: „Graficul Gantt nu conține informații privind: resursele materiale (ex. tipuri principale de materiale), resurse umane (ex. echipe, calificări), utilaje/ echipamente sau mijloace de transport alocate", fără a analiza efectiv răspunsul primit. Prin cererea de intervenție nr. ......, înregistrată la Consiliu cu nr. ......, ....., solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Raportat la prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016; dispozițiile art. 61 alin. (1) si (3), art. 63 alin. (1), art. 64 alin. (2), art. 65 alin. (1), art. 67 din CPC, calitatea sa de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire, astfel cum rezultă din cuprinsul raportului procedurii si comunicarea rezultatului; faptul că prin prezenta cerere de intervenite urmărește respingerea contestației formulate de ....., deci menținerea deciziei autorității contractante, ..... solicită admiterea, în principiu, a cererii de intervenție. În subsidiar, având în vedere faptul că, în ceea ce privește soluționarea prezentei contestații, poziția sa procesuala concordă parțial cu cea a autorității contractante, ..... solicită încuviințarea în principiu a cererii ca fiind intervenție accesorie în interesul autorității contractante În continuare, prezintă motivele care susțin respingerea contestației. 1. În ceea ce privește deflectometria a. Cerința privind verificarea capacității portante prin deflectometrie este expresă, obligatorie şi detaliată în documentația de atribuire Conform fișei de date a achiziției, punctul IV.4.1, era obligatorie demonstrarea efectivă a modului de respectare a tuturor cerințelor din proiect, inclusiv a celor referitoare la metodele de verificare. Caietul de sarcini prevede la Cap. 3 „Straturi de fundație" că: "Laboratorul antreprenorului va ține evidența calității stratului de balast (...) inclusiv capacitatea portantă.",. Verificarea capacității portante se realizează conform CD 31-2002, prin măsurători cu deflectometru." Pagina 27 din 50

Aceeași obligație este reiterată în mod expres în Proiectul Tehnic, care prevede: „Verificarea capacității portante la nivelul superior al stratului de fundație din balast se impune a se realiza prin deflectometru, conform CD 31-2002." Subliniază că documentația de atribuire este obligatorie și din punct de vedere al modului de elaborare al ofertei nu doar din punct de vedere al informațiilor cuprinse în conținutul său. Prin urmare, exigența privind utilizarea metodei deflectometrice este formulată clar, specific și obligatoriu, fiind parte integrantă a proiectului tehnic asumat de ofertanți prin depunerea ofertelor. b. Oferta ..... nu conține nicio demonstrare efectivă a aplicării metodei de verificare impuse de proiectul tehnic În urma evaluării, comisia a constatat următoarele lipsuri esențiale în oferta .....: lipsa unei descrieri operaționale a metodei deflectometrice (cum se aplică, cum se măsoară, în ce condiții); lipsa menționării tipului de deflectometru utilizat şi a caracteristicilor acestuia; lipsa precizării frecvenței şi locațiilor măsurătorilor, conform cerințelor CD 31-2002 (ex.: la fiecare 100 m, în puncte reprezentative); lipsa indicării condițiilor de testare (umiditate, temperatură, stare strat etc.); lipsa formulelor şi metodelor de interpretare a rezultatelor (inclusiv a valorilor limită de deflexiune); lipsa indicării laboratorului autorizat care va efectua testele, în conformitate cu cerințele legale și tehnice. Aceste lipsuri nu pot fi calificate drept simple omisiuni formale, ci reprezintă o neîndeplinire a cerinței esențiale privind demonstrarea conformității metodei de verificare, astfel cum este impusă de documentația de atribuire și de cadrul normativ aplicabil.

Trimiterile generale la pagini din ofertă sau menționarea normativului CD 31-2002 nu echivalează cu demonstrarea respectării cerinței. c) Solicitarea de clarificări a fost legală şi nu a modificat cerinţele procedurii Solicitarea de clarificări a fost transmisă în temeiul art. 134 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, exclusiv în scopul verificării modului în care oferta respectă cerințele tehnice existente în documentația de atribuire. Aceasta nu a avut ca efect introducerea unor cerințe noi și nici completarea sau modificarea cerințelor inițiale, ci a urmărit doar obținerea de informații pentru evaluarea conformității unei cerințe deja prevăzute expres în proiectul tehnic. Răspunsul transmis de contestatoare, fiind la rândul său general și lipsit de detalii esențiale, nu a remediat deficiențele constatate şi nu a fost de natură să conducă la reconsiderarea calificării tehnice a ofertei. d) Verificarea capacității portante este o etapă critică pentru asigurarea calității lucrărilor Aplicarea corectă a metodei deflectometrice este esențială pentru validarea capacității portante a stratului de fundație, cu impact direct asupra durabilității și siguranței structurii rutiere. O ofertă care nu conține o procedură tehnică clară, verificabilă şi aliniată cu cerințele standardului CD 31-2002 nu poate fi considerată conformă, întrucât autoritatea contractantă nu își poate asuma riscul unei execuții neconforme în lipsa unor garanții tehnice minime. Concluzionând, rezultă fără echivoc că decizia de respingere a ofertei ..... a fost temeinic fundamentată și legală, întrucât: oferta nu conține demonstrarea conformității cu cerințele proiectului tehnic; lipsesc elemente tehnice esențiale privind aplicarea metodei deflectometrice; deficiențele identificate afectează direct capacitatea de a controla și valida calitatea lucrărilor. Pe cale de consecință, solicită respingerea contestației ca nefondată şi menținerea măsurii dispuse de autoritatea contractantă. 2. În privinţa deficiențelor graficului Gantt, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul recunoaşte încălcarea cerinţelor impuse prin documentaţia de atribuire Prin solicitarea de clarificări transmisă contestatorului ..... în data de 07.05.2025, autoritatea contractantă a solicitat să fie indicate explicit în graficul GANTT: punctele cheie de control (jaloanele); respectarea succesiunii tehnologice prevăzute de proiect - fără suprapuneri între activități incompatibile tehnologic; diagrama momentelor critice, distinctă de graficul GANTT; analiza drumului critic aplicată efectiv proiectului; resursele materiale, umane, utilaje, corelate cu durata şi natura fiecărei activități. Pagina 29 din 50

Prin răspunsul transmis, ..... a susținut în mod evaziv că informațiile solicitate s-ar regăsi în graficele din paginile 1074-1088 și fișierul Gantt.xlsx, neprezentând nicio diagramă separată a momentelor critice deși aceasta a fost expres solicitată de documentaţia de atribuire. a. În ceea ce privește respectarea succesiunii lucrărilor impuse în proiect Prin același răspuns la clarificări, a justificat suprapunerea activităților prin desfășurarea pe tronsoane, fără a demonstra respectarea cerinței de succesiune tehnologică impusă de proiect. În realitate, Proiectul tehnic nu prevede suprapunerea tuturor activităților cum în mod eronat susţine contestatorul. Graficul de la pagina 33 din Proiectul tehnic nefiind altceva decât o schiță orientativă a investiţiei. Graficul general al investiției din proiectul tehnic este o schiță orientativă, cu rol ilustrativ, ce are ca scop trasarea unei durate generale a lucrărilor (8 luni) şi o imagine secvențială a principalelor etape, în contextul coordonării generale cu beneficiarul. Acesta nu substituie cerințele tehnice privind succesiunea lucrărilor, ci este un reper de etapizare de ansamblu. Or, analiza atentă a graficului Gantt depus relevă grave incoerențe: nu respectă succesiunea tehnologică a lucrărilor, așa cum este prevăzută în proiectul tehnic şi în caietul de sarcini. Activitățile principale - strat de fundație, strat de bază, strat asfaltic - sunt planificate suprapus, deşi ele trebuie executate în ordine strict secvențială, cu validarea fiecărui strat înainte de începerea următorului; Suprapunerea acestor lucrări este nejustificată tehnologic, dat fiind că stratul de fundație trebuie verificat (prin fază determinantă), compactat şi validat înainte de a se putea

așterne stratul de bază, iar ulterior stratul asfaltic. Graficul Gantt propune o execuție paralelă sau încrucișată a acestor etape, ceea ce contravine standardelor tehnice și compromite fezabilitatea planificării; Fazele determinante sunt poziționate eronat, fiind planificate după începerea lucrărilor următoare, ceea ce este inadmisibil: nu poate exista validare „post factum" a stratului de fundație, după începerea stratului de bază. Prin urmare, graficul prezentat nu corespunde cerinţelor minime privind succesiunea execuției şi nici nu permite evaluarea coerentă a desfăşurării lucrărilor, motiv pentru care, în mod justificat, comisia a reţinut neconformitatea acestuia. Pe cale de consecinţă, în analiza graficului Gantt prezentat de ....., comisia a constatat o deficiență gravă de sistematizare a activităţilor şi de suprapunere incoerentă a activităților, concretizată inclusiv în lipsa corelării etapelor de execuții cu fazele. b. În ceea ce privește diagrama drumul critic, contestatoarea susține că ar fi respectat cerința privind drumul critic şi afirmă, în esență, că a prezentat un grafic Gantt detaliat, conform proiectului tehnic, că nu există o cerinţă expresă pentru evidențierea grafică a drumului critic şi că drumul critic ar putea fi dedus din activitățile şi datele indicate în grafic. Aceste afirmații sunt vădit neîntemeiate şi contrazise de cerințele Fişei de Date pct. IV.4.1-oferta tehnică trebuia să conţină programul de execuție al lucrărilor, însoţit de grafic Gantt şi drumul critic. Prin răspunsul la clarificări şi contestația formulată, ..... confirmă în mod expres că oferta sa tehnică nu conține drumul critic în forma solicitată prin documentația de atribuire, comisia de evaluarea constatând în mod corect, în procesul-verbal de evaluare nr. ......, că această lipsă afectează capacitatea de a evalua durata contractului şi organizarea execuţiei. Susținerea contestatoarei potrivit căreia drumul critic poate fi „dedus" sau „rezultă" din graficul Gantt încalcă forța obligatorie a documentației de atribuire iar, acceptarea unei astfel de deficiente a propunerii tehnice ar echivala cu o încălcare a egalității de tratament. Față de cele ce preced, rezultă că ..... nu a îndeplinit cerința expresă de prezentare a drumului critic, ceea ce justifică pe deplin excluderea sa, lipsa drumului critic reprezentând un viciu substanțial al ofertei tehnice, cu impact direct asupra fezabilităţii execuției lucrărilor şi respectării termenelor contractuale. c. În ceea ce priveşte graficul Gantt, sub aspectul prezentării resurselor, ofertantul contestă motivul de excludere referitor la lipsa resurselor din graficul de execuție, afirmând că: ar fi prezentat aceste informaţii în documentul „..... - graficul GanU.xlsx"; resursele materiale ar fi incluse în extrasul de materiale C6; materialele nu se includ, de regulă, în graficul Gantt, pentru că reprezintă inputuri pasive; Pagina 31 din 50

graficul Gantt este doar un instrument de planificare temporală a activităților, nu un tabel de resurse. Totodată, afirmă că prezentarea acestor date în alte părți ale ofertei ar fi suficientă şi că nu implică modificări ale propunerii tehnice. Pe baza analizei graficului Gantt şi a răspunsului transmis de ofertant la clarificări, comisia a reținut în mod justificat că graficul Gantt nu conține nicio informație privind resursele, nu sunt indicate materialele utilizate pentru activități, nu sunt precizate resursele umane (echipe, calificări) şi nici nu se regăsesc utilajele sau mijloacele de transport alocate, așa cum s-a solicitat prin fișa de date. Din analiza graficului Gantt atașat răspunsului la clarificări, rezultă că așa-zisă prezentare a resurselor - materiale, umane şi utilaje - este realizată grupat, într-o formă standardizată şi separată de activitățile din grafic, fără vreo legătură clară cu derularea acestora. Resursele sunt listate alfabetic, fără referință la codul sau durata activităților, fără indicarea volumelor necesare, momentului utilizării sau impactului asupra duratei lucrării. Această modalitate formală şi generalizată nu permite în niciun fel evaluarea corectă a fezabilității execuției, care era tocmai scopul cerinţei din Fişa de Date. Rolul prezentării resurselor în graficul Gantt nu este unul declarativ, ci operațional, pentru a demonstra corelarea resurselor cu activitățile planificate, în termenele asumate. Lipsa acestei corelări face imposibilă validarea capacității de implementare a contractului, în condițiile şi termenul propus de ofertant. Așadar, deși prin răspunsul la clarificări ..... indică fişierul cu graficul Gantt, resursele lipsesc complet din fișierul Gantt anexat conform

exigenței cerinței fișei de date sub acest aspect, ceea ce încalcă în mod direct rigorile exprese ale fișei de date. În concluzie, oferta ..... nu respectă cerința de prezentare a resurselor materiale, umane şi tehnice pe activități, în cadrul graficului Gantt, această lipsă afectând posibilitatea de evaluare a capacității tehnico-organizatorice a ofertantului, încălcând prevederile documentației de atribuire și neputând fi suplinită prin trimiteri la alte documente sau justificări ulterioare. Prin punctul de vedere nr. ......, înregistrat la Consiliu cu nr. ......, ..... a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de ....., ca nefondată. Autoritatea contractantă arată că prin transmiterea de solicitări de clarificări, comisia de evaluare a acționat în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din norme, în scopul de a conforma ofertele prezentate cu cerințele minime din documentația de atribuire. Menționează că, în data de ....., i-a fost transmisă ofertantului ....., următoarea solicitare de clarificări: Raportat la cerintele documentaţiei de atribuire cu privire la modul de prezentare al graficului general de realizare a investitiei publice Graficul GANTT (...), va rugam clarificaţi: Unde anume se regăsesc in cadrul graficului de execuţie jaloanele - punctele cheie de control, identificate?; Justificati cum anume ati tinut cont de cerinţa de inter-relationare a activitatilor prezentate in grafic si de tehnologia de execuţie prevăzută in caietele de sarcini, care prevede succesiune tehnologica si nu suprapunere, tinand seama de faptul ca majoritatea activitatilor sunt suprapuse (ex: strat de fundaţie se suprapune cu stratul de piatra sparta si cu straturile asfaltice); Unde anume este reprezentata diagrama momentelor critice?; Unde se regaseste analiza drumului critic?; Unde se regăsesc in grafic resursele materiale, conform cerinţei din fisa de date? Menționează că pe baza analizei fișierului anexat (Graficul Gantt), coroborat cu răspunsul ofertantului la solicitarea de clarificări, se constată următoarele : 1 .Referitor la identificarea punctelor cheie de control (jaloane) în fişierul Gantt anexat nu sunt evidenţiate explicit jaloane (milestones) - adică activităţi cu durată zero, esenţiale pentru verificarea şi controlul progresului proiectului iar Documentaţia de atribuire impune identificarea clară a punctelor cheie de control. Lipsa acestora în graficul Gantt contravine cerinţei. 2. Nu se respectă succesiunea tehnologică prevăzuta în caietul de sarcini Astfel, din analiza graficului reiese suprapunerea activităţilor de tip: strat de fundaţie; strat de piatră spartă; straturi asfaltice, care în realitate presupun o execuţie în succesiune, conform normativelor tehnice. Caietul de sarcini prevede succesiune tehnologică, iar inter- relaționarea activităţilor trebuie să respecte această ordine. Astfel că Pagina 33 din 50

răspunsul ofertantului nu justifică această suprapunere, ceea ce indică o planificare neconformă. 3. Cu privire la diagrama momentelor critice Diagrama momentelor critice (network diagram - PERT sau similară) nu este anexată şi nici nu este dedusă din graficul Gantt, iar prin clarificare a solicitat expres anexarea unei diagrame a momentelor critice, distincte de graficul Gantt, lipsa acesteia atrăgând respingerea pentru neîndeplinirea criteriilor solicitate prin documentație. 4. Cu privire la analiza drumului critic Deşi se face o descriere teoretică amplă a metodei CPM, nu este furnizată o analiză aplicată pe proiectul prezentat. Nu sunt indicate: care sunt activităţile aflate pe drumul critic; cum sunt determinate; ce măsuri sunt prevăzute pentru controlul acestora. În condițiile în care documentația de atribuire solicită o analiză efectivă a drumului critic, nu doar o prezentare generică a metodei. 5. Cu privire la prezentarea resurselor materiale și umane în grafic, Graficul Gantt nu conține informații privind: resursele materiale (ex. tipuri principale de materiale); resursele umane (ex. echipe, calificări); utilaje/echipamente sau mijloace de transport alocate. În condițiile în care, Fișa de date impune includerea acestor resurse în cadrul graficului, corelate cu activitățile și durata lor, ofertantul nerespectând această cerință. Mai mult decât atât, ofertantul a declarat că lucrează pe tronsoane, iar resursele prezentate în grafic nu sunt suficiente pentru a putea desfășura lucrările pe mai multe tronsoane. De asemenea, se constată că

perioada de asfaltare a primului strat de asfalt începe înainte de faza determinantă la terasamente. Prin urmare, aceasta arată că în urma analizei propunerii tehnice prezentate de ofertant, s-au constatat următoarele neconformități majore care au determinat respingerea ofertei ca neconformă: 1. Metodologia de execuție declarată raportată la alocarea de resurse, Ofertantul a precizat că lucrările vor fi executate pe mai multe tronsoane, însă analiza graficului de execuție şi a resurselor alocate relevă faptul că numărul de echipe, utilaje şi personal tehnic nu este suficient dimensionat pentru a susține desfășurarea lucrărilor în paralel pe tronsoane multiple. Această necorelare între planificarea execuției și capacitatea efectivă de mobilizare a resurselor generează riscuri semnificative privind respectarea termenului de finalizare a lucrărilor și, implicit, a contractului. În conformitate cu cerințele documentației de atribuire, ofertantul are obligația de a demonstra fezabilitatea tehnică a execuției lucrărilor în termenele stabilite, printr-un grafic coerent și realist de execuție, corelat cu resursele alocate. 2. Lipsa de corelare logică în graficul de execuție - încălcarea succesiunii tehnologice. Din analiza graficului Gantt prezentat de ofertant, reiese că activitatea de asfaltare a primului strat bituminos începe anterior realizării fazei determinate la terasamente. Această planificare contravine ordinii tehnologice firești a execuției lucrărilor de infrastructură rutieră, întrucât execuția straturilor bituminoase poate avea loc doar după finalizarea completă a lucrărilor de terasamente şi după recepționarea acestora în cadrul fazelor determinante stabilite conform legislației în vigoare. Această planificare nerealistă ridică semne de întrebare asupra înțelegerii de către ofertant a cerințelor tehnice şi a succesiunii corecte a lucrărilor, afectând credibilitatea propunerii tehnice. Având în vedere cele de mai sus, oferta a fost respinsă ca neconformă, întrucât nu îndeplinește cerințele minime de fezabilitate și coerență tehnică prevăzute în documentația de atribuire și nu oferă garanții privind realizarea lucrărilor în condiții de calitate și în termenul contractual asumat. Prin adresa nr. ....., înregistrată la Consiliu cu nr. ....., ..... a transmis „Note scrise”, solicitând respingerea contestației formulate de ..... Aceasta sintetizează argumentele care justifica respingerea contestației ...... Prin adresa nr. ....., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., autoritatea contractantă a transmis, în format optic, documente din dosarul achiziției. Consiliul are în vedere că, în cauză, ....., în calitate de ofertant declarat câștigător, a formulat cereri de intervenție, în cadrul dosarelor nr. ....., ...... și ....../2025, prin care solicită Consiliului, respingerea contestațiilor formulate de ..... și ...... Pagina 35 din 50

Constatând că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 61 alin. (1) și (3) Cod procedură civilă și de art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, în temeiul art. 63 și art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul va admite, în principiu, cererile de intervenție și va dispune introducerea în cauză, în calitate de intervenient, a acestuia. Consiliul constată că: - societatea ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisele de consemnare a cauțiunii nr. ....., emisă de ..... în data de ......, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, în sumă de ...... lei și nr. ....., emisă de ..... în data de ......, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, în sumă de ...... lei (dosar nr. ...../2025); - societatea ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ...... emisă de ....... în data de ......, stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de ..... lei (dosar nr. ....../2025); - societatea ..... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original, recipisele de consemnare a cauțiunii nr. ......, emisă de ..... în data de ....., stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, în sumă de ...... lei (dosar nr. ......./2025). Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ....., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat o procedură simplificată, online, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.....”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ..... din ......,

valoarea totală estimată a contractului fiind de ....... lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire fiind „prețul cel mai scăzut”. Nemulțumite de solicitarea de clarificări nr. ..... și respectiv de rezultatul procedurii, comunicat prin adresele nr. ,,,,, și nr. ....., ..... și ..... au formulat prezentele contestații solicitând cele menționate în partea introductivă. Consiliul constată că în cadrul acestei proceduri au mai fost formulate contestații ce au fost soluționate de Consiliu, astfel: - prin decizia nr. ..... în sensul: „Conexează contestațiile. Admite, în principiu, cererile de intervenție formulate de ...... Respinge, ca nefondată, excepția tardivității contestațiilor formulate de ..... și de ....., invocată de ....., în cadrul cererilor de intervenție. Admite contestațiile depuse de ..... și de ....., în contradictoriu cu ..... și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și comunicarea rezultatului, în partea ce privește evaluarea și respingerea ofertelor depuse de ..... și de ...... Obligă autoritatea contractantă să reevalueze ofertele depuse de ..... și de ....., în termen de maxim 10 zile de la data primirii prezentei decizii, cu luarea în considerare a acestora pe aspectul analizat, conform celor reținute în considerente. Pe cale de consecință, Consiliul respinge cererile de intervenție formulate de ..... (dosar nr. ...... și .....). Respinge, ca tardivă, contestația formulată de ...... (dosar nr. .....). Pe cale de consecință, Consiliul admite cererea de intervenție formulată de ..... (dosar nr. ....”; - prin decizia nr. ..... în sensul: „Conexează contestațiile. Admite, în principiu, cererile de intervenție formulate de ...... Respinge, ca nefondată, excepția inadmisibilității contestației formulată de ....., invocată de ...... Admite contestațiile formulate de ..... și ....., în contradictoriu cu ....., și obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, să procedeze la reanalizarea/clarificarea ofertelor depuse de ..... și ....., cu respectarea dispozițiilor legale și a celor evocate în considerente. Respinge, ca nefondate, cererile de intervenție formulate de .....”, rămasă definitivă, fiind respinsă plângerea formulată de ....., ca nefondată prin hotărârea nr. ...... de Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. ..... Potrivit considerentelor deciziei Consiliului nr. ......, autoritatea contractantă a fost obligată la reevaluarea ofertei ....., în sensul clarificării Deflectometriei pentru verificarea capacității portante, și a ofertei ....., în sensul clarificării atribuțiilor și calificărilor pentru următorul personal: mașinist la mașini pentru terasamente (IFRONIST); electricieni; instalatori; conducător auto transport rutier de mărfuri; mecanic utilaj. Procedând la punerea în aplicare a deciziei Consiliului nr. ......, autoritatea contractantă a solicitat contestatoarelor, următoarele: - prin adresa nr. ....., i-a solicitat contestatoarei ....., să clarifice următoarele, cu privire la Deflectometria pentru verificarea capacității portante: (...) explicați cum respectă procedura dvs de execuție cerințele proiectului privind verificarea capacității portante prin deflectometrie, așa cum este impus în proiectul tehnic (...). La această solicitare, contestatoarea a răspuns, astfel: „(...) de asemenea, în cadrul ofertei Pagina 37 din 50

noastre tehnice, la pagina 240 (...) indicativ CD31-2002. Această referință se regăsește și la paginile 253, 299, 314, 470, 483, 528 (...)”; - prin adresa nr. 1401/01.04.2025, i-a solicitat contestatoarei ....., să clarifice cu privire la atribuțiile și calificările personalului furnizat pentru execuția lucrărilor (...) din analiza conținutului listei cu personalul propus și necesar pentru execuția lucrării, comparativ cu Histograma muncitori depusă, se constată că nu se regăsește menționat același personal propus, existând neconcordanțe între cele două liste (...). La această solicitare, contestatoarea a răspuns prin adresa nr. ....., astfel: „(...) astfel, s-a menționat: resursele umane proprii ale ..... sunt: specialiștii, șoferii și mecanicii utilajelor pentru care se regăsesc informații și documente în oferta tehnică (inclusiv atribuții și calificări) spre exemplu la pag 533-534, 536-702 din oferta tehnică (...) muncitorii calificați și necalificați la care faceți referire nu au fost nominalizați în echipa propusă, conform organigramei de la pag 536-547. Organigrama cuprinde propuneri pentru personalul cheie din cel considerat necesar de către ofertant, respectiv: manager proiect, inginer CFDP, RTE, responsabil SSM, topometrist, responsabil CO (...) la pag 548-563, pentru tot personalul nominalizat în organigramă sunt prezentate pe larg informații precum: calificări, experiență, responsabilități iar de la pag 576 sunt atașate și documentele suport (...) în prezentarea generală am expus tot personalul de care dispune ..... și subcontractantul (...) intervenția electricienilor și instalatorilor este necesară ocazional în caz de defecțiuni (...)”. Ulterior, autoritatea contractantă a revenit cu noi solicitări de clarificări, respectiv:

- prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă i-a solicitat contestatoarei ....., următoarele: „raportat la cerințele documentației de atribuire cu privire la modul de prezentare al graficului general de realizare a investiției publice Graficul GANTT (care sa cuprindă adecvarea la prezenta lucrare evidențiind detaliat si amănunțit: -durata, succesiunea activităților si inter- relaționarea acestora, -drumul critic clar identificat, - identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor), -resursele alocate pentru realizarea activităților in cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor cu indicarea necesarului de resurse (principalele materiale, resurse umane si utilaje/echipamente de construcție si mijloace de transport) si cu precizarea duratelor aferente (start-finish). Ofertantul va anexa o diagrama a momentelor critice, care sa includă cerințele de mai sus si care sa reprezinte programul de execuție al contractului de lucrări, insolita de o analiza a drumului critic), va rugam clarificați: 1. Unde anume este reprezentata diagrama momentelor critice? 2. Justificați cum anume ați ținut cont de cerința de inter-relaționare a activităților prezentate in grafic si de tehnologia de execuție prevăzută in caietele de sarcini, care prevede succesiune tehnologica si nu suprapunere, ținând seama de faptul ca majoritatea activităților sunt suprapuse (ex: strat de fundație se suprapune cu stratul de piatra sparta si cu straturile asfaltice) 3. Unde anume este reprezentată diagrama momentelor critice. 4. Unde se regăsește analiza drumului critic? 5. Unde se regăsesc in grafic resursele materiale, conform cerințe din fisa de date?”. - prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă i-a solicitat același tip de clarificări și contestatoarei ....., respec tiv: „raportat la cerințele documentației de atribuire cu privire la modul de prezentare al graficului general de realizare a investiției publice Graficul GANTT (care sa cuprindă adecvarea la prezenta lucrare evidențiind detaliat si amănunțit: -durata, succesiunea activităților si inter- relaționarea acestora, -drumul critic clar identificat, - identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor), -resursele alocate pentru realizarea activităților in cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor cu indicarea necesarului de resurse (principalele materiale, resurse umane si utilaje/echipamente de construcție si mijloace de transport) si cu precizarea duratelor aferente (start-finish). Ofertantul va anexa o diagrama a momentelor critice, care sa includă cerințele de mai sus si care sa reprezinte programul de execuție al contractului de lucrări, insoțita de o analiza a drumului critic), va rugam sa justificați alegerea drumului critic format din activitatea de semnalizare pe perioada execuției?”. Consiliul are în vedere că la reluarea evaluării, după decizia CNSC, nu se poate trece la o reevaluare integrală a ofertelor, deci nu se mai poate reveni la alte aspecte corespunzătoare acestei etape, ci doar se reverifică aspectele găsite întemeiate de Consiliu, cu privire la care s-a dispus reevaluarea. În acest sens, prezintă relevanță Decizia nr. 66/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: „76. Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C.N.S.C. sau de instanța de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul Pagina 39 din 50

autorității contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia și care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) și art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, și care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv și executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situația dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile și în privința cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securității juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. 77. Nu este exclus, fiind chiar recomandabil, ca în exercitarea atribuțiilor sale specifice comisia de evaluare să procedeze la o evaluare completă a tuturor ofertelor, chiar și a celor în privința cărora au fost identificate motive de neconformitate sau de inacceptabilitate. În acest caz, anularea deciziei autorității contractante de declarare ca inadmisibilă a ofertei, sub rezerva unor dispoziții suplimentare formulate de C.N.S.C. sau de instanța de judecată, nu conduce decât la concluzia admisibilității ei, cu consecința trecerii în etapa următoare, de stabilire a clasamentului. 78. Într-adevăr, potrivit art. 65 și art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al

elementelor tehnice propuse, cât și din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. 79. O astfel de obligație trebuie însă analizată numai din perspectiva finalizării etapei de verificare a admisibilității ofertei, pentru a se putea trece la faza următoare de verificare, așa cum rezultă din art. 207 din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, nefiind permisă intrarea în ultima etapă a evaluării a unor oferte neverificate complet sub aspectul conformității sau acceptabilității lor, care, în consecință, prezintă riscul unei eventuale inadmisibilități. 80. Obligația verificării complete a ofertelor nu subzistă însă în ipoteza în care comisia de evaluare descoperă cu prilejul efectuării operațiunilor ce implică această activitate aspecte de neconformitate sau inacceptabilitate a unei oferte, constatarea lor obligând comisia la aplicarea sancțiunii legale corespunzătoare, respectiv respingerea ofertelor, fără a mai fi obligată a verifica oferta în ansamblul ei. 81. Exercitarea controlului de legalitate administrativ-jurisdicțional sau jurisdicțional și invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operațiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanței, comisia nefiind îndreptățită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect. 82. Inexistența vreunei dovezi care să ateste parcurgerea altor etape din procedura de evaluare în afară de cea contestată obligă și, în același timp, îndreptățește comisia de evaluare de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor de admisibilitate a ofertei analizate, inclusiv prin solicitarea de clarificări noi cu privire la elementele tehnice și aspectele financiare propuse, fără a se putea afirma că prin anularea raportului de evaluare, care a respins o ofertă ca inadmisibilă, a fost epuizată etapa verificării admisibilității ofertei în discuție, ca urmare a prezumării verificării ei sub toate aspectele, iar evaluarea acesteia implică numai faza finală a stabilirii clasamentului prin aplicarea factorilor de evaluare. 83. Este contrar logicii juridice ridicarea la rang de principiu de drept, specific acestei ramuri de drept, a obligativității evaluării complete a tuturor ofertelor aflate în competiție, chiar și a celor asupra cărora comisia de evaluare a ridicat obiecții de neconformitate sau de inacceptabilitate, iar ca urmare a constatării încălcării acestei obligații să fie sacrificat tocmai acest principiu prin considerarea ca evaluată și deci admisibilă a unei oferte neverificate în întregime. 84. De altfel, de lege lata, problema a fost rezolvată de legiuitor, care prin art. 26 alin. (101) și art. 50 alin. (10) din Legea nr. 101/2016, norme introduse recent, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, a stabilit în sarcina C.N.S.C. sau instanței de judecată obligația ca, în situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se Pagina 41 din 50

dispune reevaluarea ofertelor, să indice în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării. 85. Reglementarea în discuție constituie și un argument în favoarea celor susținute în precedent, instituirea obligației de determinare a limitelor evaluării în sarcina C.N.S.C. sau a instanței de judecată plecând de la ideea că întinderea evaluării poate varia de la un caz la altul, revenind celor doi actori determinarea în concret a punctului de plecare al acestei operațiuni, fără a se putea afirma existența unui moment determinat abstract de la care se poate porni la evaluarea ofertei în situația dată, respectiv de la momentul declarării ca admisibile a ofertelor”. Ulterior, cu ocazia reevaluării dispuse de Consiliu, autoritatea contractantă nu poate identifica elemente în legătură cu care nu a ridicat obiecții de nelegalitate, fiind considerate legale. Prin urmare, comisia de evaluare trebuia să facă o reevaluare prin prisma aspectelor verificate în urma controlului de legalitate, și nu pe alte aspecte, neidentificate la prima evaluare, și, prin urmare, neatacate. Dacă autoritățile contractante ar putea să reia evaluarea, de la zero, după admiterea unei contestații, atunci nicio procedură nu s-ar mai putea finaliza, aspect care ar lăsa fără eficiență sistemul achizițiilor publice. Acest raționament se regăsește atât în Jurisprudența Consiliului cât și a instanțelor de judecată: - Decizia nr. 1024/21.05.2023 definitivă pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 589/54/2023, care a reținut că „Prin prezentul

demers judiciar petenta critică, în esență, faptul că , în mod eronat, Consiliul a respins capătul 2 din contestație, apreciind că Decizia ICCJ nr. 66/2018 nu are aplicabilitate în cauză, considerând că nu s-ar aplica procedurilor inițiate după intrarea în vigoare a HG nr.419/2018, deci ulterior 18.06.2018, iar reevaluarea ar fi permisă în orice moment pentru orice ofertă până la semnarea contractului de achiziție publică. Cu titlu prealabil, Curtea retine ca prin Decizia nr. 66/2018, pronunțată de Înalta Curtea de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost admisa sesizarea formulata de Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 si art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările si completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile si căile de atac in materie de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările si completările ulterioare, s-a statuat că autoritatea contractanta investita cu reevaluarea ofertei in urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară. Considerentele relevante ale acestei decizii se regăsesc, la punctele 82-86, reținându-se următoarele: (...) Rezultă astfel, ca nu pot fi supuse reevaluării elemente ale ofertei tehnice și financiare care au fost deja supuse evaluării in cadrul respectivei proceduri. Contrar considerentelor Consiliului, Curtea retine ca, abrogarea alineatelor 3 si 4 ale art. 65 din HG nr. 395/2016 nu lasă fără efecte decizia ICCJ mai sus menționată, aceasta fiind dată în interpretarea art. 65 din HG nr. 395/2016 referitoare la modalitatea de verificare a ofertelor depuse de participanții la procedura, dispoziții care sunt încă în vigoare, respectiv alineatele 1 și 2. Decizia ICCJ trebuie aplicată în conformitate cu considerentele care dezvoltă și explică dispozitivul. Or, conform acestor considerente, reiese foarte clar că autoritatea contractanta nu mai putea proceda, ulterior emiterii Decizia nr. 2459/C11/2644, 2655 din 22.11.2022 a CNCS menținută de Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 93/19.01.2023 prin care s-a dispus „obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește ofertele depuse de Asocierea M&S ECO PROIECT SRL - ECO LOGIC CONSULTING SRL - PRO BIODIVERSITAS SRL și CCATSOLUTIONGRUP SRL, să stabilească ofertele Pagina 43 din 50

admisibile, să aplice acestora criteriul de atribuire ales, să emită un nou raport al procedurii și să comunice rezultatul acesteia, a respins, ca rămas fără obiect, capătul de cerere formulat de CCAT SOLUTION GRUP SRL (Dosar nr. 2655/2022) privind reevaluarea ofertei depusă de SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMANĂ", la o reevaluare a propunerii tehnice (pentru factorii tehnici) a ofertei Societății Ornitologice Română. Eventual, punctajul ar fi putut fi modificat, conform considerentelor deciziei anterior menționate doar pentru un singur expert ( expertul cheie coordonator experți GIS) de la 3 la 5 puncte pentru CCAT Solution Grup SRL, însă autoritatea contractantă a modificat punctajul la mai mulți experți ai Societății Ornitologică Română și CCAT SOLUTION GRUP SRL. Punctajul pentru factorii tehnici s-a mărit la Societatea Ornitologica Romana de la 58 la 65 puncte , iar pentru CCAT de la 57 la 63 puncte. Considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării aspectelor mai sus analizate nu pot fi primite, în condițiile în care exista pe de o parte prevederile art. 26 alin 10 ind. 1 din Legea 101/2016, iar pe de alta parte decizia ICCJ nr. 66/2018 care statuează în mod neechivoc că, un aspect o dată verificat nu mai poate face obiectul unei reevaluări, indiferent care ar fi calitatea evaluării realizate inițial. Rațiunea introducerii textului de lege, a prevederilor art. 26 alin. 1 ind. 1 din Legea 101/2016 este acela de a împiedica reevaluări succesive ale ofertelor și a lămuri o dată și în ipoteza unei evaluări complete, toate aspectele ce se impun a fi reevaluate, cu scopul de a asigura o durată a derulării unei proceduri de achiziție publica cât mai redusă. Curtea, deși, apreciază că evaluarea ofertelor trebuie să fie realizată cu maximă seriozitate și prin respectarea strictă a dispozițiilor legale, aceste deziderate nu permit o reevaluare a unor aspecte

tranșate anterior, o asemenea posibilitate nefiind recunoscută de legiuitor în materia achizițiilor publice.” - Decizia Consiliului nr. 1998/C9/2191/2024 din 17.07.2024: Din analiza deciziei anterioare a Consiliului, se poate constata că, pentru lotul în discuţie, a fost dispusă reevaluarea doar a ofertei .. SRL, nu şi a ofertei .. SRL. în cadrul contestaţiei nr. 478/12.04.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 22841/12.04.2024, formulată de .. SRL fiind formulate critici, pentru lotul 7, exclusiv în privinţa deciziei de respingere a ofertei sale. în acest context, trebuie amintită Decizia nr. 66/2018 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-au statuat, între altele: [...] Se poate observa din cele statuate de înalta Curte că achizitoarea putea relua verificarea ofertelor doar în privinţa aspectelor care nu au fost deja analizate. În situaţia în care rezultatul procedurii este atacat la Consiliu/instanţă, autoritatea contractantă este ţinută de limitele impuse prin decizia Consiliului/instanţei, achizitoarea neavând dreptul de extindere a reevaluării. Or, din documentele întocmite de comisia de evaluare rezultă că modul de îndeplinire a specificaţiilor tehnice de către.. SRL a fost verificat anterior, oferta contestatoarei fiind considerată admisibilă. În cazul analizat, fiind dispusă, pentru lotul 7, doar reevaluarea ofertei .. SRL, autoritatea contractantă nu avea motive să reevalueze propunerea tehnică a .. SRL. De altfel, cum s-a arătat mai sus, referitor la acest lot prin contestaţia anterioară nu au fost formulate critici aferente ofertei .. SRL La dosarul cauzei au fost depuse solicitările de clarificări şi răspunsurile înaintate după pronunţarea deciziei Consiliului nr. 1194/C9/1203 din 07.05.2024, în referire la .. SRL clarificările vizând doar lotul 6, nu şi lotul 7. Aşadar, evaluarea conformităţii propunerii tehnice a acestei societăţi, pentru lotul 7, a căpătat caracter definitiv". - Decizia Consiliului nr. 1866/C9/1861 din 05.07.2024: Prin raportul procedurii de atribuire nr. 752/27.03.2024, oferta Sylc Con Trans SRL s-a clasat pe locul 2: Preț ofertat: 20.476.096,27 lei + TVA; Punctaj tehnic:44; Punctaj total:83,02. În acest context, trebuie amintită Decizia nr. 66/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care s-au statuat, între altele: 72. Evaluarea ofertelor presupune, aşa cum rezultă din norma menţionată, precum şi din ansamblul reglementării, verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul, verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini, evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul, verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea conformităţii cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situaţia prevăzută la art. 210 din Legea nr. 98/2016, elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare şi/sau Pagina 45 din 50

ofertelor, stabilirea solicitărilor de participare neadecvate, a ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme, precum şi a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, stabilirea ofertelor admisibile, iar, în final, aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în anunţul de participare/simplificat/de concurs. 73. Prin urmare, acest proces presupune două mari etape, verificarea admisibilităţii ofertelor şi stabilirea clasamentului acestora, ca urmare a aplicării factorilor de evaluare, în ultima etapă fiind evaluate numai ofertele declarate admisibile, atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. (…) 76. Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C.N.S.C. sau de instanţa de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia şi care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) şi art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, şi care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv şi executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situaţia dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile şi în privinţa cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securităţii juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice.

(…) 81. Exercitarea controlului de legalitate administrativ-jurisdicţional sau jurisdicţional şi invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operaţiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanţei, comisia nefiind îndreptăţită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect. Se poate observa din cele statuate de Înalta Curte că achizitoarea putea relua verificarea doar în privința aspectelor care nu au fost deja analizate. În situația în care rezultatul procedurii este atacat la Consiliu/instanță, autoritatea contractantă este ținută de limitele impuse prin decizia Consiliului/instanței, achizitoarea neavând dreptul de extindere a reevaluării. Or, din documentele întocmite de comisia de evaluare rezultă că modul de îndeplinire a cerințelor de calificare a fost verificat anterior, oferta contestatoarei fiind considerată admisibilă. (...) Chiar din conținutul acestui proces-verbal rezultă că autoritatea contractantă a depășit limitele reevaluării dispuse de Consiliu, apreciind că poate dispune revocarea procesului-verbal nr. 2616/ 02.10.2023, măsură contrară celor decise de Înalta Curte de Casație și Justiție (81. Exercitarea controlului de legalitate administrativ-jurisdicţional sau jurisdicţional şi invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operaţiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanţei, comisia nefiind îndreptăţită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect.) Prin urmare, achizitoarea decide să revoce un act irevocabil. - Decizia Consiliului nr. 1520/C7/1190/2024 din 04.06.2024: In ceea ce priveşte criticile contestatoarei legate de oferta asocierii (..) SRL - (..) SRL, declarată câştigătoare, vor fi respinse ca fiind tardiv formulate. Este de reţinut în acest sens că oferta asocierii (..) SRL - (..)(..) SRL a fost declarată admisibilă, fiind clasată pe locul IV, ca urmare a finalizării primei evaluări a ofertelor, conform raportului procedurii nr. 16.599/11.07.2023. Or, câtă vreme admisibilitatea acestei oferte nu a fost contestată, orice critică formulată prin contestaţia (..) SRL la data de 11.04.2024 este tardivă, sens în care s-a pronunţat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 66/2018 [...] - Decizie nr. RJ 4e679deg3/2023 din 27-feb-2023, Curtea de Apel Bucure

ş ti: Curtea arată că, din moment ce ofertantul de pe locul 2 critică un act al autorităţii contractante (în speţă modalitatea de evaluare a propriei oferte), este evident, contrar susţinerilor petentei, că ofertantul clasat pe locul 1 trebuie să iasă din pasivitate, pentru a preîntâmpina eventuala pierdere a unui drept Pagina 47 din 50

(dreptul fiind reprezentat de prima poziţie în clasament). Aşadar, din moment ce o eventuală admitere a contestaţiei formulată de ofertantul clasat pe locul 2 poate conduce la o modificare a clasamentului, este evident că ofertantul care este clasat pe locul 1 nu are o poziţie definitivă (ci una care poate suferi modificări, urmare a eventualelor admiteri ale contestaţiilor formulate de alţi ofertanţi) şi atunci este firesc să îşi apere poziţia în clasament ieşind practic din pasivitate prin formularea unei cereri de intervenţie principală, admisibilă potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 şi care poate fi formulată până la momentul la care Consiliul soluţionează contestaţia. Curtea arată că prin Decizia pronunţată de înalta ##### de Casaţie si Justiţie nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept s-a stabilit că autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor si/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice si aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară". Potrivit pct.76 din această decizie, „Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C. N. S. C. sau de instanţa de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia şi care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) şi art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, şi care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv şi executoriu sub acest aspect. Cu atât

mai mult, în situaţia dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile si în privinţa cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securităţii juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil si a produs efecte juridice. Astfel rezultă că, prin raportare la considerentele reținute de Înalta Curte de Casaţie si Justiție din Decizia nr. 66/2018, reevaluarea efectuată de autoritatea contractantă a propunerilor tehnice depuse de ..... și de ..... conduce la o depăşire a limitelor reevaluării stabilite anterior de Consiliu prin decizia nr. ...... Față de cele anterior reținute, evaluarea realizată de autoritatea contractantă a înregistrat abateri de la cadrul legal, motiv pentru care se impune reluarea procesului de reevaluare a ofertelor depuse de ..... și de ....., prin raportare la considerentele reținute de Consiliu prin decizia nr. ....., cu luarea în considerare a celor precizate în motivare, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Pentru aceste motive, față de cele constatate anterior, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite contestațiile formulate de ..... și de ....., în contradictoriu cu ..... și va anula solicitările de clarificări din data de ..... și actele subsecvente acestora. Va obliga autoritatea contractantă să reevalueze ofertele depuse de ..... și de ..... pe baza considerentelor reținute în decizia nr. ....., în termen de maxim 15 zile de la data comunicării prezentei decizii. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge, ca nefondate, cererile de intervenție formulate de ...... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Conexează contestațiile. Pagina 49 din 50

Admite, în principiu, cererile de intervenție formulate de ...... Admite contestațiile formulate de ..... și de ....., în contradictoriu cu ..... și anulează solicitările de clarificări din data de ...... și actele subsecvente acestora. Obligă autoritatea contractantă să reevalueze ofertele depuse de ..... și de ..... pe baza considerentelor reținute în decizia nr. ....., în termen de maxim 15 zile de la data comunicării prezentei decizii. Respinge, ca nefondate, cererile de intervenție formulate de ...... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ..... ...... ......