Decizie CNSC 2426/2017

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2426/C2/2997 Data: 19.09.2017 Prin contestaţia nr. 1322/21.08.2017, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 34821/22.08.2017, formulată de PROMETER M&G SRL, cu sediul în Municipiul Timișoara, str. Mareșal Constantin Prezan nr. 65, et. P, ap. 1, județul Timiș, fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J35/306/2000, având CUI 12911609, reprezentată legal prin Pisoi Georgeta - Administrator și convențional prin Societatea civilă profesională de avocați Ceparu și Irimia, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, str. Dr. Grigore Romniceanu nr. 3C, sector 5, împotriva comunicării rezultatului procedurii, emisă de JUDEȚUL TIMIȘ, cu sediul în Timișoara, b-dul Revoluției din 1989 nr. 17, județul Timiș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate – într-o singură etapă, online, organizată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect „elaborare documentații topo cadastrale”, cod CPV 71351810-4 - Servicii de topografie (Rev.2), s-a solicitat anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a deciziei autorității contractante prin care oferta SC BLACK LIGHT SRL a fost declarată admisibilă și câștigătoare și a actelor care au stat la baza emiterii acestei decizii, inclusiv a raportului intermediar nr. 3 din data de 08.08.2017 și a raportului procedurii de atribuire, obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziţie prin reevaluarea ofertei depuse de SC BLACK LIGHT SRL în cadrul procedurii, de la etapa verificării admisibilității acesteia, obligarea autorității contractante la stabilirea unui nou rezultat al procedurii de 1

atribuire cu respectarea cerinţelor documentaţiei de atribuire și a principiilor aplicabile în domeniul achiziţiilor publice. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul admite în parte contestaţia formulată de PROMETER M&G SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL TIMIȘ, în calitate de autoritate contractantă și anulează procedura de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (6), respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire prin reevaluarea ofertei depuse de SC BLACK LIGHT SRL. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 / +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestaţia FN, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ........./........., formulată de ... ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., având CIF ........., reprezentată legal de … și convențional prin Cabinet de Avocat …, cu sediul în ........., Bd. …, județul ........., împotriva răspunsului la notificarea prealabilă nr. 17754/29.11.........., emis de ........., cu sediul în ........., ........., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, fără fază finală de licitație electronică, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „.........”, cod CPV 85311200-4 – Servicii sociale pentru persoanele cu handicap (Rev. 2), s-a solicitat ......... și reluarea acesteia pentru motivul de la punctul 1, iar pentru celelalte motive, modificarea caietului de sarcini și a contractului, iar în subsidiar, în cazul respingerii punctului 1 remedierea documentației. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Prin contestaţia de faţă, ... ......... reclamă răspunsul la notificarea prealabilă nr. 17754/29.11.........., prin care autoritatea contractantă refuză să aducă remedieri documentației de atribuire. Autoarea contestației critică cerința din fișa de date, pct. IV.2.1 care prevede ca și criteriu de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, solicitând ......... și reluarea acesteia folosind criteriul calitate-cost, prevăzut de art. 187, alin. (3) lit. d) din Legea nr. 98/..........

În acest sens, contestatoarea argumentează că solicitarea sa se întemeiază pe faptul că valoarea estimată a contractului este stabilită în baza art. 3, lit. d) din HG nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale, pe faptul că la art. 5 din același act normativ, se face vorbire de raportul cost/beneficiu ca fiind criteriul de stabilire a capacităţii serviciului social, precum și pe faptul că la pct. 2.1 din caietul de sarcini se arată că scopul contractării este (şi) eficientizarea costurilor serviciilor. Societatea contestatoare solicită eliminarea de la pct. 2.5, subpct. 10 din caietul de sarcini şi de la art. 8.11 din Contract a trimiterii la valoarea alocaţiei de hrană, întrucât Standardul 10 aprobat prin Ordinul nr. 27/2004, prin care se măsoară respectarea indicatorului, nu prevăd obligativitatea cheltuirii vreunei sume de bani cu titlu de alocaţie de hrană ci fac trimitere la legislaţia privind calitatea şi cantitatea hranei (Ordinul nr. 707/2000). Totodată, contestatoarea critică pct. 2.5, subpct. 13 din caietul de sarcini care prevede că furnizorul va asigura îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şi alte echipamente în conformitate cu HG nr. 904/2014, motivând că asemenea alocației de hrană, și în cazul bunurilor enumerate anterior, legea nu obligă la cheltuirea exactă a sumelor prevăzute de lege, această valoare fiind utilizată la construcţia bugetului unui serviciu public de tip rezidenţial. În consecință, ofertantul solicită eliminarea de la pct. 2.5, subpct. 13 din caietul de sarcini a trimiterii la HG nr. 904/2014 în sensul respectării exacte a limitei minime de cheltuială. Se reține solicitarea de eliminare a obligativităţii de punere la dispoziţia achizitorului a modalităţii de cheltuire a banilor de buzunar prevăzută la pct. 2.5, subpct. 14 din caietul de sarcini, contestatoarea apreciind că banii de buzunar sunt sume minore de care copilul dispune după bunul său plac, fară a fi obligat să de-a socoteală cuiva despre cum îşi cheltuie banii; actele de primire a banilor de buzunar de către copii sunt documente pe care trebuie să le prezinte achizitorului (Standardul 11.4 din Ordinul nr. 27/2004). Autoarea contestației solicită modificarea pct. 2.5, subpct. 16 din caietul de sarcini, respectiv expresia „asigură achiziţionarea” de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şi alte materiale adaptate copiilor cu dizabilităţi, în sensul că „Furnizorul de servicii sociale asigură din bugetul contractului achiziţionarea (...)", având în vedere că se înțelege că furnizorul va folosi fondurile proprii în acest sens și nu bugetul contractului. Astfel, raportat la faptul că în cazul copiilor cu dizabilități adaptarea îmbrăcămintei/încălţămintei/etc. reprezintă o necesitate și o obligație prevăzută la Standardul 11.8 din Ordinul nr. 27/2004, ofertantul consideră că cheltuiala trebuie suportată din bugetul contractului, cu respectarea valorii acestuia.

De asemenea, contestatoarea solicită eliminarea sintagmei „(...) pentru fiecare din cei trei ani ai contractului (...)" de la pct. 2.5 subpct. 29 din caietul de sarcini, având în vedere că în răspunsul la notificarea prealabilă autoritatea contractantă face referire la un buget estimativ pentru 12 luni, fără să remedieze prevederile de la punctrul antemenționat. Se arată că în răspunsul autorității contractante la notificarea prealabilă se clarifică posibilitatea cumulării funcţiei de manager contract şi şef de centru (acesta din urmă fiind salarizat din contract) şi se confirmă aplicarea art. 319, alin. (12) din Legea nr. 227/2015, sens în care se impune, în accepțiunea contestatoarei, remedierea pct. 3.5.3 din caietului de sarcini și eliminarea pct. 3.5.2. În egală măsură, societatea contestatoare solicită eliminarea din caietul de sarcini a pct. 3.6.2.1, a pct. 3.6.2.5, a pct. 3.6.2.6, precum și modificarea pct. 3.6.2.2 în sensul eliminării sintagmei "doar cu avizul autorităţii contractante", considerând că pretinderea avizului autorităţii contractante pentru modificările de structură a personalului încalcă Ordinul nr. 27/2004 şi contravine pct. 3.6.2.11 care prevede că responsabilitatea selectării personalului revine furnizorului. Astfel, contestatoarea apreciază că prevederile pct. 3.6.2.6 sunt de natură să împiedice respectarea Standardului 12 şi 13 care obligă furnizorul să asigure fiecărui copil toate serviciile medicale şi de recuperare pe care starea lor o impune. Autoarea contestației critică pct. 4.3.2 din caietul de sarcini, solicitând eliminarea sintagmei "cu respectarea grilei de salarizare din sistemul bugetar corespunzător asistenţei sociale", având în vedere că furnizorul de servicii este o persoană juridică de drept privat situată în afara sistemului bugetar, astfel că nu se poate impune acestuia să stabilească alte salarii decât cele supuse Codului muncii şi cu respectarea salariului minim pe economie. Totodată, contestatoarea solicită eliminarea din caietul de sarcini, pct. 4.3.6, a sintagmei „Decontarea combustibilului se va face în condiţiile stabilite în sectorul bugetar”, întrucât furnizorul de servicii este o persoană juridică de drept privat situată în afara sistemului bugetar, regulile aplicabile decontărilor financiar-contabile fiind cele din sistemul privat. Se menționează că prevederea pct. 4.4 din caietul de sarcini care declară neeligibile cheltuielile cu mijloace fixe care depăşesc valoarea de intrare a obiectelor de inventar (2.500 lei) este nelegală, în condiţiile în care se recunoaşte că acel mijloc fix (ex. centrală termică, aparat de recuperare fiziologică, aparate electrocasnice, etc.) servește asigurării standardelor specifice de calitate, potrivit Ordinului nr. 27/2004. Totodată, contestatoarea apreciază pct. 4.4.3, 4.4.4, 4.4.6 din caietul de sarcini nelegale, motivând că salarizarea şi perfecţionarea

profesională trebuie să respecte Codul muncii şi să fie decontabilă din contract fiind costuri în legătură directă cu obiectul contractului. În consecință, societatea contestatoare solicită pentru motivul de la pct. 1, ......... și reluarea acesteia, iar pentru motivele de la pct. 2-pct. 4, modificarea caietului de sarcini și a contractului. Prin adresa nr. 18977/15.12.........., înregistrată la Consiliu cu nr. 39392/22.12.........., autoritatea contractantă a transmis punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea ca nefondată și neîntemeiată. Autoritatea contractantă susține că în mod corect a fost ales criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, respingând astfel cerința contestatoarei de stabilire a criteriului cel mai bun raport calitate-cost. În motivarea acestei susțineri, autoritatea contractantă arată că acest criteriu reflectă modalitatea de atribuire a contractului de achiziţie publică, întrucât s-a stabilit în baza Standardului minim de calitate, care permite tuturor furnizorilor acreditaţi de servicii sociale să participe la procedură pentru tipul de servicii ce se doreşte a fi achiziţionat. Totodată, autoritatea contractantă susține că o procedură care s-ar baza pe cost-calitate, ar ridica pragul preţului achiziţionat nejustificat şi ar deveni prohibitiv şi implicit discriminatoriu pentru o parte din furnizori. În referire la cerința prevăzută la pct. 2.5, subpct. 10 din caietul de sarcini, respectiv art. 8.11 din Contract privind valoarea alocației de hrană, autoritatea contractantă menționează că limitele minime de cheltuieli pentru hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte etc., sunt reglementate prin HG nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art.129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Astfel, susține autoritatea, valoarea care asigură o alimentaţie corespunzătoare copiilor este stabilită la nivel naţional de către statul român, pentru toate serviciile sociale pentru protecţia copilului de la nivelul judeţean şi local, aplicându-se atât în domeniul public cât şi privat. Față de cerința ofertantului contestator de a elimina pct. 2.5, subpct. 13 din caietul de sarcini, în sensul respectării limitei minime de cheltuială, autoritatea contractantă face precizarea că această cerinţă minimă este impusă prin hotărâre de guvern şi se aplică atât în sistemul public cât şi privat, toţi copii având aceleaşi drepturi indiferent de mediul în care beneficiază de servicii. În respingerea cerinței privind eliminarea obligativităţii de punere la dispoziţia achizitorului a modalităţii de cheltuire a banilor de buzunar, autoritatea contractantă învederează că banii pentru nevoi personale sunt utilizați exclusiv de către copii, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 27/2004, furnizorul de servicii cât și achizitorul având obligația de a monitoriza cheltuielile efectuate de către beneficiari, în scopul evitării ca acești bani să fie fie utilizaţi pentru decontarea dublă a unor cheltuieli făcute deja din alte capitole.

Se respinge solicitarea ofertantului de a modifica pct. 2.5, subpct. 16 din caietul de sarcini, în sensul că furnizorul de servicii sociale asigură din bugetul contractului achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite etc. Pentru copii cu dizabilități, autoritatea contractantă argumentând că valoarea contractului este fermă, aceasta putând fi ajustată numai în situaţia în care au loc modificări legislative, sarcina furnizorului fiind aceea de a atrage şi alte surse de finanţare cum ar fi: donaţii şi sponsorizări, suplimentându-şi astfel bugetul propriu. De asemenea, autoritatea contractantă apreciază justă solicitarea de la pct. 2.5, subpct. 29, privind bugetul estimativ structurat pe cele 12 luni ale anului, pentru fiecare din cei trei ani ai contractului, indicând faptul că bugetul achizitorului este anual, în timp ce sumele privind hrana şi îmbrăcămintea se pot estima corect, având în vedere dispozițiilor HG nr. 904/2014. În ce privește modificarea cerinței de la pct.3.5 din caietul de sarcini: activitatea financiar-contabilă, autoritatea contractantă subliniază că prezentul contract de achiziţie publică este un contract de adeziune, astfel că coordonatorul SRD poate să aibă şi rol de manager de contract nefiind plătit dublu pentru cele două atribuţii, remuneraţia din preţul contractului fiind doar pentru coordonatorul SRD, din preţul contractului, contabilul nefiind plătit din valoarea contractului, indiferent de modalitatea de angajare a acestuia (normă întreagă, part time sau contract de prestări servicii). Se arată că în stabilirea cerințelor de la pct. 3.6.2 privind Managementul resurselor umane, autoritatea contractantă a respectat HG nr. 867/2015, fiind obligatoriu la nivel naţional pentru toate serviciile publice şi private din România, ca resursele umane (personal de specialitate şi personal administrativ) să asigure îndeplinirea standardului de calitate, în raport cu tipul de beneficiari şi nevoile acestora. Referitor la cerința de eliminare de la pct. 4.3.2 a sintagmei cu respectarea grilei de salarizare din sistemul bugetar corespunzător asistenței sociale, autoritatea contractantă susține că decontarea salariilor se face conform grilei de salarizare din sistemul bugetar, furnizorul de servicii sociale putând suplimenta din venituri proprii (donaţii, 2% impozit pe venit, sponsorizări etc.) diferenţa de salarizare pe care o doreşte. Se menționează, în referire la pct. 4.3.6 din caietul de sarcini, faptul că finanţatorul este instituţie publică iar decontarea cheltuielilor se va face conform regulilor aplicabile în sistemul public, Fundaţia R.C.E. Speranţa Copiilor având libertatea de a alege între asigurarea unor servicii plătite 100% din fonduri publice sau asigurarea serviciilor sociale în regim privat susţinut din fonduri proprii integral; astfel, având în vedere că furnizorul a ales să ofere servicii copiilor aflaţi sub măsură de protecţie specială, acesta va răspunde de viaţa şi creşterea acestei categorii de copii conform Legii nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Cât privește pct. 4.4.1 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă afirmă că cheltuielile neeligibile sunt cele care nu sunt incluse în costul standard, în acest cost fiind incluse două categorii de cheltuieli - cheltuieli cu bunuri şi servicii respectiv, cheltuieli salariale. Totodată, în referire la pct. 4.4.3 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă învederează că decontarea salariilor de către autoritatea contractantă se face conform legislaţiei din sistemul bugetar, iar furnizorul are dreptul de a stabili conform codului muncii un salariu negociat pentru fiecare angajat, astfel că diferenţa salarială va fi suportată de către furnizor. Autoritatea contractantă răspunde criticilor aduse de ofertant pct. 4.4.4 din caietul de sarcini, argumentând că personalul angajat nu beneficiază de plata cursurilor de perfecţionare din preţul contractului, deoarece angajaţii sunt ai furnizorului (angajatorului), această obligaţie intrând în sarcina acestuia. În răspuns la solicitarea ofertantului referitoare la pct. 4.4.6 din caietul de saricni, autoritatea contractantă precizează că preţul contractului conţine doar cheltuieli curente care au loc în centru nu şi cheltuielile capitale, acestea din urmă fiind suportate din alt buget de către proprietarul clădirii, respectiv .......... Concluzionând, autoritatea contractantă susține că prevederile legale aplicabile în domeniul asistenței sociale, sunt obligatorii atât pentru achizitor cât şi pentru furnizor indiferent că sunt furnizori publici sau privaţi, astfel după cum rezultă din Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială. Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, fără fază finală de licitație electronică, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „.........”, cod CPV 85311200-4 – Servicii sociale pentru persoanele cu handicap (Rev. 2). În acest sens, a elaborat documentaţia de atribuire aferentă şi a publicat în SEAP anunțul de participare nr. ........./........., potrivit căruia valoarea estimată a contractului, fără TVA, este de 3.517.020 RON, criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Nemulțumită de criteriul de atribuire stabilit și de anumite cerințe ale caietului de sarcini, ... ......... a înaintat prezenta contestație, solicitând ......... de atribuire, iar în subsidiar, modificarea documentației de atribuire. Preliminar analizei fondului contestației, se impune precizarea unor aspecte, care să conducă la o mai bună înțelegere a obiectului contractului ce urmează a fi atribuit prin prezenta procedură. Astfel, potrivit caietului de sarcini, obiectul contractării îl constituie „prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială a copiilor/tinerilor

separați temporar sau permanent de familie, promovarea incluziunii sociale și creșterea calității vieții a 30 de copii cu dizabilități, ocrotiți de Centrul de plasament pentru copiii cu dizabilități „Orhideea” (menținerea standardelor existente și creșterea gradului de îndeplinire a standardelor minime obligatorii) prin serviciile oferite spre contractare.” Consiliul reține că serviciile oferite spre contractare constau în găzduire, alimentație, igienă, îngrijirea de bază a copilului, educație, asigurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, recuperare/reabilitare, recreere și socializare, formarea deprinderilor de viață independentă, asistență socială, asistență medicală, consiliere și coordonare activitate centru. În Strategia de contractare nr. 16135/01.11.........., autoritatea contractantă a stabilit criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate- preț”, justificând alegerea prin invocarea dispozițiilor art. 111 alin. (4), art. 187-192 din Legea nr. 98/......... coroborate cu cele ale art. 32-34 din Hotărârea Guvernului nr. 395/.......... A fost indicat un punctaj tehnic (contribuția tehnică a furnizorului de servicii sociale) cu o pondere de 70% și un punctaj financiar (contribuția financiară a furnizorului de servicii sociale) cu o pondere de 30%. Societatea contestatoare apreciază că se impune stabilirea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-cost”, având în vedere dispozițiile art. 3 lit. d) și art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 978/2015. Având a verifica legalitatea criteriului de atribuire stabilit, Consiliul determină incidența următoarelor prescripții legale: - nr. 2

lit. c)

d)art. 111 alin. (4) din Legea nr. 98/......... – „Criteriile de atribuire utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru având ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, sunt cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate- cost, prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d), ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de durabilitate ale serviciilor sociale”; - art. 187 alin. (1) din același act normativ – „Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”; alin. (3) – „Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispoziţiile alin. (2), autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost”; alin. (4) – „În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate- cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru”; alin. (6) – „În sensul alin. (3) lit. c),

criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.” Prin raportare la dispozițiile legale mai sus enunțate și la scopul general al contractării acela de creștere a calității serviciilor oferite în cadrul Centrului de plasament pentru copii cu dizabilități „Orhideea”, Consiliul stabilește că criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate- preț” reflectă modalitatea de atribuire a contractului în discuție. Invocarea de către autoarea contestației a prevederilor HG nr. 978/2015, pentru aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – cost”, nu este judicioasă în cauză, motivat de faptul că prin actul normativ invocat sunt aprobate standardele minime de cost pentru serviciile sociale, respectiv costurile minime aferente cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale și care stau la baza estimării valorii contractului. De altfel, și autoritatea contractantă a menționat în strategia de contractare că valoarea estimată, în cuantum de 3.517.020 lei reprezintă costul minim garantat conform Hotărârii Guvernului nr. 978/2015. Mai mult, criteriul costului se raportează la durata ciclului de viață, ori un serviciu social, cum este cel ce face obiectul prezentei proceduri, nu are o durată de viață. În condițiile date, în lipsa unei argumentații și a unor dovezi din partea contestatoarei care să justifice modificarea criteriului de atribuire stabilit de către autoritatea contractantă, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate în acest sens. În referire la cerința caietului sarcini prevăzută la cap. 2.5, subcapitolul 10, a cărei eliminare o solicită contestatoarea, Consiliul reține următoarele: În caietul de sarcini s-a stabilit că „furnizorul de servicii sociale va asigura tuturor copiilor/tinerilor din centru o alimentație corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ, ținând cont de vârsta, nevoile și preferințele copiilor/tinerilor, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv standardele minime de calitate corespunzătoare tipului de serviciu contractat, precum și valoarea alocației de hrană (lei/zi/copil/tânăr), conform HG nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) și (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Fiecare copil va beneficia de 3 mese de bază pe zi și două gustări.” În legătură cu cele mai sus invocate, contestatoarea susține că obligația furnizorului la a cheltui alocația de hrană contravine legii dar și principiului eficientizării costurilor.

Consiliul stabilește că prin Hotărârea Guvernului nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este stabilit cuantumul limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural- sportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale şi cuantumul alocaţiei de hrană, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial şi pentru mamele protejate în centre maternale, precum şi cuantumul alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice. De asemenea, ținând cont de tipul de beneficiari, se vor avea în vedere și dispozițiile art. 129 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ce reglementează că „în cazul copiilor cu handicap, infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, cuantumul sumelor necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se majorează cu 50% în raport cu sumele acordate.” În condițiile în care s-a stabilit o valoare minimă a alocaţiei de hrană (lei / zi / copil / tânăr), pe grupe de vârstă, în felul acesta asigurându-se o alimentație corespunzătoare copiilor, nu se poate deroga de la aceasta pe considerentul expus de societatea contestatoare, respectiv acela că alocația de hrană reprezintă o valoare folosită pentru construcția bugetului unui serviciu public de tip rezidențial. Așadar, furnizorul de servicii sociale este obligat să asigure valoarea minimă a alocației de hrană stabilită la nivel national, respectând totodată și standardele minime de calitate prevăzute în Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului nr. 27/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi.

Cel mai sus expuse conduc la concluzia, că cerința criticată respectă prevederile legale, neimpunându-se eliminarea acesteia. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge ca neîntemeiată și critica privind clauza 8.11 din modelul de contract de servicii sociale, ce instituie ca în cazul neprezentării documentelor justificative privind asigurarea hranei la nivelul minim prevăzut de legislația în vigoare, achizitorul va proceda la rezilierea contractului.

Similitudinea constatărilor mai sus expuse este reținută de Consiliu și în cazul criticilor vizând cerința de cap. 2.5, subcapitolul 13 din caietul de sarcini ce stabilește că „furnizorul de servicii sociale va asigura tuturor copiilor/tinerilor din centru necesarul de îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite și alte echipamente, precum și bani pentru nevoi personale, în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv Hotărârea nr. 904/2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) și (3) din Legea nr. 272/2004 privind

protecția și promovarea drepturilor copilului, pentru toți copiii/tinerii și respectarea nevoilor specifice ale fiecăruia”.

Astfel, este evident faptul că furnizorul de servicii sociale trebuie să se supună rigorilor stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 904/2014 și în ceea ce privește cuantumul limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive. Prin urmare, nu se va reține solicitarea contestatoarei de eliminare a cerinței puse în discuție.

În referire la cerința caietului de sarcini prevăzută la cap. 2.5, subcapitolul 14, ce instituie că „furnizorul de servicii sociale va pune la dispoziția achizitorului ori de câte ori solicită modalitatea de cheltuire a banilor de buzunar”, societatea contestatoare susține că obligația respectivă contravine principiilor de independență și intimitate a copiilor. Relevante sunt dispozițiile aceluiași act normativ, citat anterior, ce stabilește suma pentru nevoi personale alocată lunar copiilor, precum și cele ale art. 129 alin. (3) din Legea nr. 272/2004. Solicitarea achizitorului de punere la dispoziție de către furnizorul de servicii sociale a modalității de cheltuire a banilor de buzunar, este apreciată de Consiliu ca reprezentând o monitorizare transparentă a cheltuielilor făcute de către copiii cu dizabilități pentru nevoile lor individuale, astfel încât acești bani să nu fie utilizați pentru decontarea dublă a unor cheltuieli decontate deja din alte capitole. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, copiii sunt învățați să-și gestioneze în mod echilibrat banii de buzunar. Criticile astfel formulate sunt apreciate ca fiind neîntemeiate, neimpunându-se eliminarea respectivei obligații.

În referire la cerința caietului de sarcini prevăzută la cap.2.5, subcapitolul 16 ce stipulează că „furnizorul de servicii sociale asigură achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, echipamente și alte materiale adaptate copiilor cu dizabilități (de exemplu: îmbrăcăminte cu capse, încălțăminte cu catarame, căști de protecție, proteze, orteze)”, contestatoarea susține modificarea acesteia în sensul precizării exprese că respectivele echipamente se vor asigura din bugetul contractului. Consiliul apreciază că prin cerința antecitată, autoritatea contractantă a dorit să sublinieze faptul că îmbrăcămintea, încălțămintea, echipamentele și alte materiale vor fi adaptate copiilor cu dizabilități. Astfel, cerința are rolul de a evidenția modalitatea de prezentare a acelor materiale și echipamente. Punctul 13 al capitolului 2.5 din același caiet de sarcini, analizat anterior, a prevăzut, în mod clar, condițiile asigurării necesarului de îmbrăcăminte, încălțăminte și echipamente, astfel că respectivele cheltuieli se vor asigura din bugetul contractului în limitele stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 904/2014. Și sub acest aspect, criticile sunt apreciate ca neîntemeiate.

La punctul 29 al cap. 2.5 din caietul de sarcini, este prevăzut că „furnizorul de servicii sociale va prezenta un buget estimativ structurat pe cele 12 luni ale anului, pentru fiecare din cei trei ani contractului, care după aprobare, va constitui document al contractului”. Contestatoarea reclamă inutilitatea prezentării unui buget detaliat, solicitând eliminarea sintagmei „...pentru fiecare din cei trei ani ai contractului...”. Vizavi de cele reclamate, Consiliul apreciază că solicitarea de prezentare a unui buget estimativ pe cele 12 luni ale anului, pentru fiecare din cei trei ani ai contractului, este legală, în condițiile în care clauza 7.2 din modelul de contract prevede o valoare a contractului structurată pe fiecare an. Teza a doua a cerinței criticate prevede modalitatea de detaliere a bugetului estimativ, respectiv „în bugetul estimativ va detalia cheltuielile pe care intenționează să le facă în derularea activității, în limita valorii contractului și în baza limitelor minime din standardul de cost (HG nr. 978/2015) evidențiind separat cheltuielile susținute prin contribuția proprie, modelul bugetului este anexat prezentului caiet de sarcini, iar cheltuielile eligibile vor fi prezentate confom pct. 4.3 din prezentul. La întocmirea bugetului estimativ se va ține cont de prevederile HG nr. 904/2014 privind stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 din legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Bugetul estimat va putea fi actualizat cu acordul autorității contractante.” În condițiile în care conform caietului de sarcini, beneficiarii centrului sunt copii cu vârste cuprinse între 2-18 ani, sau până la 26 ani dacă urmează o formă de școlarizare la zi, iar în HG nr. 904/2014 este stabilit cuantumul limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte,

încălţăminte,

materiale

igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum şi sumele de bani pentru nevoi personale şi cuantumul alocaţiei de hrană, pentru copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială într-un serviciu public de tip rezidenţial şi pentru mamele protejate în centre maternale, precum şi cuantumul alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice, Consiliul determină că se poate realiza o estimare anuală, contrar susținerilor societății contestatoare.

Pe baza celor mai sus expuse, solicitarea contestatoarei de eliminare a sintagmei „...pentru fiecare din cei trei ani ai contractului...” nu va fi primită. Referitor la criticile privind prevederile referitoare la activitatea financiar-contabilă prevăzută la cap. 3.5.2 din caietul de sarcini, contestatoarea fiind nemulțumită de excluderea de la decontarea din contract a managerului de contract și al contabilului, Consiliul determină netemeinicia criticilor, motivat de următoarele: Coordonatorul serviciilor pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi, este remunerat din contract, iar conform celor

susținute de autoritatea contractantă, acesta poate să aibă și rol de manager de contract. Prin urmare, acesta nu poate fi plătit dublu pentru aceste două atribuții. De asemenea, furnizorii de servicii pot avea înființate una sau mai multe servicii sociale a căror contabilitate să fie efectuată de către același contabil a cărei remunerație să fie solicitată spre decontare de către achizitor, însă o astfel de situație ar fi contrară dispozițiilor legale. Dat fiind faptul că autoritatea contractantă finanțează cheltuielie salariale ale serviciului contractat, Consiliul apreciază că pretenția achizitorului față de prestator, de a dispune de un manager de contract și de un contabil, nu pune prestatorul în dificultate, în condițiile în care orice furnizor de servicii dispune de un președinte și un contabil. Cele mai sus expuse nu conduc la necesitatea eliminării cerinței ce stabilește că plata contabilului autorizat și a managerului de contract nu se va deconta din contractul de prestări servicii sociale. Condiția ca pe bonul fiscal să fie trecut RO-ul OPA cumpărător, prevăzută la cap. 3.5.3, este criticată de contestatoare sub aspectul legalității ei, având în vedere că furnizorul, dacă este organizație neguvernamentală nu are RO ci are Cod de Identificare Fiscală. Vizavi de cele relatate, Consiliul determină netemeinicia criticilor, fiind de domeniul evidenței că documentele justificative vor fi prezentate conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, neputându-se deroga de la dispozițiile sale exprese. În referire la cerința prevăzută la subcapitolul 3.6.2.1 potrivit căruia „furnizorul de servicii va avea în cadrul centrului 30 de angajați cu obligativitatea menținerii numărului de posturi în statul de funcții al serviciului pe toată perioada derulării contractului”, Consiliul stabilește că se reclamă obligativitatea menținerii pe toată perioada derulării contractului a celor 30 de angajați. Potrivit Ordinului nr. 27/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi, obligația este aceea de a avea un număr minim de personal (conform raport adulți/copii) și o structură minimă recomandată, după cum urmează: Categorii de vârstă/grad de dependenţă Nr. de copii/grupă Raport minim adulţi-copii naştere - 3 ani/dependenţă totală 6 1:2 4 - 6 ani/dependenţă partial 8 1:3 7 - 12 ani 12 1:4 Teste 13 ani 12 1:6

De asemenea, structura cu personalul de specialitate şi personalul administrativ este prevăzută de HG nr. 867/2015 pentru aprobarea nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, unde la art. 8 alin. (1) sunt

menționate următoarele: Serviciul social "Centrul . . . . . . . . . . ." funcţionează cu un număr de . . . . . . . . . . . total personal, conform prevederilor

Hotărârii

consiliului

local/Hotărârii

consiliului judeţean/Hotărârii adunării generale/Hotărârii consiliului director nr. . . . . . . . . . . ., din care: a) personal de conducere: director, după caz, şef de centru etc. . . . . . . . . . . .; b) personal de specialitate de îngrijire şi asistenţă; personal de specialitate şi auxiliar: . . . . . . . . . . .; c) personal cu funcţii administrative, gospodărire, întreţinere-reparaţii, deservire: . . . . . . . . . . .; d) voluntari . . .” Totodată, în caietul de sarcini la cap. 1.6 Ștatul de funcții este indicată următoarea structură de personal: - personal de conducere: 1 șef de centru, - personal de specialitate de îngrijire și asistență, personal de specialitate și auxiliar: 11 îngrijitori, 4 infirmiere, 3 asistenți medicali, 5 educatori, 1 kinetoterapeut, 1 asistent social și 1 psiholog; - personal administrativ: 1 administrator și 2 bucătari.

Această structură va putea fi modificată de către furnizorul de servicii sociale, cu respectarea normativelor de personal, a structurii orientative a personalului pe tip de serviciu social, a raportului dintre personalul administrativ și cel de specialitate și doar cu avizul autorității contractante, conform celor stipulate la subcapitolul 3.6.2.2 din caietul de sarcini. Cu luarea în considerare a celor mai sus prezentate, Consiliul stabilește respectarea prevederilor legale în stabilirea structurii de personal, structură ce poate fi modificată, de altfel, în condițiile mai sus enunțate. Cu toate că a susținut că pretinderea avizului autorității contractante pentru modificările de structură a personalului este exagerată și contraproductivă, contestatoarea nu a adus niciun argument în acest sens. Lipsa argumentării este reținută și în ceea ce privește susținerea privind nelegalitatea includerii în comisia care selectează candidații ce urmează să fie angajați a reprezentanților ..., stipulată la cap. 3.6.2.5, nefiind indicată prevederea legală încălcată. În ceea ce privește subcapitolul 3.6.2.6 din caietul de sarcini, care menționează că „dacă anumite servicii sunt externalizate, personalul din specialitatea respectivă nu va putea fi angajat în centru (de ex. Dacă pregătirea hranei nu va fi făcută de angajații centrului, ci de o firmă de catering, nu se admite angajarea de bucătari, sau dacă centrul are pshiholog angajat nu se vor deconta alte servicii psihologice sau de psihoterapie) sau dacă angajații centrului acoperă anumite activități conform fișei postului, nu se va putea apela la firme specializate”, Consiliul determină că atât timp cât angajații centrului acoperă anumite

activități, conform fișei postului, serviciile externalizate în scopul îndeplinirii acelor activități, nu vor putea fi decontate din contract. Contrar susținerilor contestatoarei, nu îi este interzis să apeleze la anumiți specialiști, ci doar că nu i se va deconta contravaloarea acelor servicii, câtă vreme ele pot fi asigurate prin intermediul personalului centrului. În referire la respectarea grilei de salarizare din sistemul bugetar corespunzător asistenței sociale, în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor de personal conform subcapitolului 4.3.2 din caietul de sarcini, contestatoarea susține că nu este aplicabilă angajaților din mediul privat. În raport de acestea, Consiliul stabilește că decontarea cheltuielilor se face conform cheltuielilor prevăzute în costul standard şi a legislaţiei în vigoare. Finanţatorul fiind o instituţie publică și decontarea cheltuielilor se va face conform regulilor aplicabile în sistemul public. Similitudinea constatărilor se reține și în ceea ce privește criticile privind decontarea cheltuielior cu carburanții, prevăzută la subcapitolul 4.3.6. Acestea fiind reținute, Consiliul stabilește netemeinicia criticilor și în acest caz. Referitor la criticile privind anumite cheltuieli stabilite în caietul de sarcini ca fiind neeligibile, Consiliul constată netemeinicia acestora motivat de următoarele: În ceea ce privește prevederea de la subcapitolul 4.4.1 din caietul de sarcini, care indică ca neeligibile cheltuielile cu mijloace fixe ce depăşesc valoarea de intrare a obiectelor de inventar, se reține că respectivele cheltuieli neeligibile sunt cele care nu sunt incluse în costul standard, în costul standard fiind incluse cheltuielile cu bunuri și cheltuieli salariale. În ceea ce privește neeligilitatea cheltuielilor cu salariile care depășesc grila salariilor din sistemul bugetar corespunzător asistenței sociale, prevăzută la subcapitolul 4.4.3, se are în vedere că decontarea salariilor se va face conform legislației din sistemul bugetar, iar furnizorul are dreptul de a stabili confom Codului Muncii un salariu negociat pentru fiecare angajat, suportând însă diferența salarială. Referitor la neeligibilitatea cheltuielilor aferente cursurilor de perfecționare a angajaților, prevăzută la subcapitolul 4.4.4, Consiliul determină că personalul angajat nu beneficiază de plata cursurilor de perfecționare din prețul contractului, angajații fiind ai furnizorului (angajatorului), acestuia revenindu-i această obligație. Mai stabilește Consiliul, în ceea ce privește neeligibilitatea cheltuielilor de reparații a spațiilor în care se desfășoară activitatea serviciului social, prevăzută la subcapitolul 4.4.6, că prețul contractului conține doar cheltuieli curente care au loc în centru, nu și cheltuielile capitale. Cheltuielile capitale sunt suportate de proprietarul clădirii ......... din alt buget. Determinând că la întocmirea documentației de atribuire au fost respectate prevederile legale în materie, Consiliul va respinge ca nefondată contestația ... ..........

De reținut este faptul că autoarea contestației a depus ofertă în cadrul prezentei proceduri, conform informațiilor existente la dosarul cauzei, Consiliul apreciind, în acest context, că cerințele documentației de atribuire nu au fost neclare, permițându-i acestuia să depună ofertă. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/......... privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, Consiliul respinge ca nefondată contestaţia formulată de ... ........., în contradictoriu cu .......... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/.......... Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/..........