Decizie CNSC 1671/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1671 / C2 / 1267 Data: 17.06.2025 Prin contestația nr. VDF2025041100998/11.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 24068/14.04.2025, formulată de VODAFONE ROMANIA SA, cu sediul în București, sectorul 2, str. Barbu Văcărescu nr. 201, et. 4, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J199600985240, având CUI 8971726, reprezentată prin Gabi Aron, împotriva raportului procedurii nr. 1336/31.03.2025 și a adresei nr. 1338/01.04.2025, emise de AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, cu sediul în București, str. Avalanșei nr. 20-22, sectorul 4, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect Sistem Informatic Integrat pentru Servicii Publice de Ocupare (SIISPO), s-au solicitat: 1. În principal, i. Anularea adresei ce conţine comunicarea privind rezultatul procedurii nr. 1338/01.04.2025/PNRR, a Raportului procedurii nr. 1336/31.03.2025/PNRR precum şi a tuturor actelor premergătoare şi subsecvente ale acestuia, inclusiv, dar fără a se limita la comunicările rezultatului procedurii transmise către toţi ceilalţi participanţi la procedură; ii. Obligarea Autorităţii contractante la refacerea raportului procedurii şi la stabilirea ofertei câştigătoare, cu respectarea tuturor prevederilor legale şi ale documentaţiei de atribuire; 2. În subsidiar, în situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu mai sunt posibile, să dispuneţi anularea procedurii. În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, solicităm acces la dosarul cauzei. Totodată, ne rezervăm dreptul de a completa argumentele formulate în susţinerea prezentei contestaţii, prin depunerea unor concluzii scrise ulterior studierii dosarului. Pagina 1 din 3

Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. 26593/24.04.2025, POWER NET CONSULTING SRL, în calitate de lider al Asocierii POWER NET CONSULTING SRL – AROBS SYSTEMS SRL, cu sediul în București, str. Ernest Broșteanu nr. 29, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J1999004169406, având CUI RO11864363, reprezentată legal prin Munteanu Daniel-Emil – administrator și convențional prin cabinet de avocat Aman Alexandru, cu sediul în București, b-dul Apicultorilor nr. 56, ap. 9bis, sectorul 1, solicită: 1. Să admiteţi în principiu cererea de intervenţie, 2. Să admiteţi pe fond cererea de intervenţie şi să respingeţi contestaţia formulată de VODAFONE ROMANIA SA ca neîntemeiată, 3. Să menţineţi ca legale comunicările privind rezultatul procedurii şi Raportul procedurii nr. 1336/31.03.2025/PNRR şi toate celelalte acte emise de Autoritatea Contractantă în evaluare, 4. Să obligaţi VODAFONE ROMANIA SA la plata cheltuielilor ocazionate subscrisei, conform dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016, 5. În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, solicităm accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu şi realizarea de copii ale acestor documente. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1), art. 123 alin. (1) C. Proc. Civ. și art. 17 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația formulată de VODAFONE ROMANIA SRL, în contradictoriu cu AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, în calitate de autoritate contractantă. Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție, formulată de POWER NET CONSULTING SRL și în temeiul art. 67 din același act normativ, o admite. În temeiul art. 26 alin. (9) din lege, obligă VODAFONE ROMANIA SRL la plata către POWER NET CONSULTING SRL a sumei de 23.933,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pagina 2 din 3

Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ………… Data: ………….. Prin contestația nr. …2025041100998/11.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. ……, formulată de …… , cu sediul în …….., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. …….., având CUI ……, reprezentată prin ……., împotriva raportului procedurii nr. 1336/31.03.2025 și a adresei nr. 1338/01.04.2025, emise de ............., cu sediul în ……, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificată, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect Sistem Informatic Integrat pentru Servicii Publice de … (…), s-au solicitat: 1. În principal, i. Anularea adresei ce conţine comunicarea privind rezultatul procedurii nr. 1338/01.04.2025/PNRR, a Raportului procedurii nr. 1336/31.03.2025/PNRR precum şi a tuturor actelor premergătoare şi subsecvente ale acestuia, inclusiv, dar fără a se limita la comunicările rezultatului procedurii transmise către toţi ceilalţi participanţi la procedură; ii. Obligarea Autorităţii contractante la refacerea raportului procedurii şi la stabilirea ofertei câştigătoare, cu respectarea tuturor prevederilor legale şi ale documentaţiei de atribuire; 2. În subsidiar, în situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu mai sunt posibile, să dispuneţi anularea procedurii. În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, solicităm acces la dosarul cauzei. Totodată, ne rezervăm dreptul de a completa argumentele formulate în susţinerea prezentei contestaţii, prin depunerea unor concluzii scrise ulterior studierii dosarului. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. ………, ............. SRL, în calitate de lider al Asocierii ............. SRL – …….. SRL, cu sediul în ………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub Pagina 1 din 33

nr. ………, având CUI ………, reprezentată legal prin ……. – administrator și convențional prin cabinet de avocat …, cu sediul în ….., solicită: 1. Să admiteţi în principiu cererea de intervenţie, 2. Să admiteţi pe fond cererea de intervenţie şi să respingeţi contestaţia formulată de ca neîntemeiată, 3. Să menţineţi ca legale comunicările privind rezultatul procedurii şi Raportul procedurii nr. 1336/31.03.2025/PNRR şi toate celelalte acte emise de Autoritatea Contractantă în evaluare, 4. Să obligaţi la plata cheltuielilor ocazionate subscrisei, conform dispoziţiilor art. 26 alin. (9) din Legea 101/2016, 5. În conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, solicităm accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu şi realizarea de copii ale acestor documente. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1), art. 123 alin. (1) C. Proc. Civ. și art. 17 din Legea nr. 101/2016. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care critică rezultatul procedurii în cauză, solicitând cele ante- menționate. Contestatoarea aduce argumente în susținerea faptului că decizia autorității contractante de respingere a ofertei sale ca fiind neconformă și inacceptabilă este netemeinică și nelegală. În cadrul criticii nr. 1, reclamanta consideră că achizitoarea apreciază în mod eronat că societatea sa nu ar fi inclus în ofertă licențele software de ............. Server care să asigure extinderea solicitată pentru componenta de consolidare date (Data Warehouse), analiză şi raportare. ............. arată că, așa cum a menționat în oferta care a fost elaborată în conformitate cu documentația de atribuire, extinderea componentei de consolidare date se bazează pe ............. Server Enterprise, integrat cu Power Bl, care este inclus în licenţierea SQL Server Enterprise Edition cu Software Assurance, aceasta fiind o soluţie standard şi nativă conform modelului de licențiere oficial .............. Mai mult, adaugă că, şi prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 1, a evidenţiat faptul că soluţia propusă utilizează ............. Server Enterprise Edition cu Software Assurance, incluzând nativ componenta Power BL Critica nr. 2 vizează faptul că organizatoarea procedurii susține în mod tendențios, în opinia petentei, că oferta ............. nu ar respecta Pagina 2 din 33

cerințele din Capitolul 12 al caietului de sarcini, prin care se solicită includerea în propunerea tehnică a unei liste detaliate a mașinilor virtuale sau containerelor „necesare pentru soluţia propusă”, cu specificaţii precum rolul, sistemul de operare, software-ul instalat, nucleele de procesare, memoria RAM şi stocarea alocată, pentru componentele/aplicaţiile; Layer7 Mobile API Gateway, Software de jurnalizare de audit, CA Test Data Manager 4.10, Active Directory, DX Unified Infrastructure Management 20.4 şi CA Client Automation 14.5, aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru. Contestatoarea apreciază că toate componentele menţionate în motivele de respingere 2-7 din cadrul adresei de comunicare a rezultatului procedurii sunt prevăzute în cadrul soluţiei tehnice propuse de ............. şi îndeplinesc în integralitate cerinţele minime tehnice din caietul de sarcini. Din punct de vedere tehnic, consideră reclamanta, soluţia sa este construită pe o arhitectură scalabilă şi redundantă, care respectă cerinţele de înaltă disponibilitate şi performanţă ale .............. În cadrul ofertei, dar şi al răspunsurilor nr. 36, 47, 34, 33, 32, 14 transmise ca urmare a solicitărilor de clarificări, petenta afirmă că a precizat că aceste componente vor fi instalate pe cele trei servere fizice suplimentare propuse în cadrul ofertei pentru .............. De altfel, adaugă reclamanta, conform ofertei depuse, aceste servere sunt destinate să găzduiască maşini virtuale, inclusiv cele necesare pentru aplicaţiile care nu au fost listate individual în capitolul 5, astfel că această abordare nu contravine cerinței, ci o optimizează, oferind o soluție superioară care va suporta mașinile virtuale necesare. Cele trei servere fizice suplimentare propuse pentru ............. sunt concepute ca o platformă robustă de procesare, capabilă să găzduiască multiple maşini virtuale, oferind o capacitate suplimentară de redundanţă care sporeşte disponibilitatea şi rezilienţa sistemului principii esenţiale ale ............., conform capitolului 4.1 Arhitectura sistemului, completează petenta. Prin critica nr. 3, petenta aduce contraargumente vizând presupusa neîndeplinire a cerinței prevăzute la cap. 4.3.17 din caietul de sarcini prin care s-au solicitat următoarele: Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru „Aplicaţia va asigura posibilitatea filtrării utilizatorilor în timpul monitorizării.". Contestatoarea arată că, în baza cerinței antecitată, nu se specifică faptul că această filtrare trebuie să aibă loc exclusiv înainte sau concomitent cu înregistrarea sesiunilor, aşa cum presupune comisia de evaluare. Monitorizarea, în accepţiunea generală şi în practica sistemelor specializate (PAM, SIEM etc.), notează ............., include nu doar procesul de colectare a datelor, ci şi etapele de indexare, analiză şi vizualizare a activităţilor în timp real sau imediat după captare. Pagina 3 din 33

A limita sensul cuvântului „monitorizare" la faza de înregistrare a sesiunii şi a exclude orice funcţionalitate de filtrare realizată în panoul de control sau interfaţa de vizualizare contravine acestui înţeles standard, apreciază petenta. Autoarea contestației atrage atenția că, aşa cum reiese din cuprinsul solicitării de clarificare nr. 24, autoritatea contractantă a procedat la modificarea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini menţionând că aplicaţia ar fi trebuit să permită: „filtrarea a ceea ce se monitorizează in funcţie de utilizatorul curent". În cuprinsul criticii nr. 4, reclamanta se referă la presupusa neîndeplinire a cerinței prevăzute la cap. 4.3.17 din caietul de sarcini prin care s-au solicitat următoarele: Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru „Aplicaţia va asigura posibilitatea filtrării aplicaţiilor / site-urilor web în timpul monitorizării.". Dat fiind faptul că, prin solicitarea de clarificare nr. 25, autoritatea contractantă a modificat în mod radical înțelesul cerinței prevăzute inițial în caietul de sarcini, reclamanta opinează că interpretarea ulterioară din cadrul motivării nu mai reflectă conţinutul real al cerinţei formulate în documentaţia de atribuire. Mai exact, semnalează petenta, sensul cerinței formulate în caietul de sarcini a fost modificat în mod semnificativ în cadrul solicitării, prin schimbarea obiectului filtrării din „aplicaţii şi site-uri web" în „ceea ce se monitorizează în funcţie de aplicaţiile sau site-urile web vizitate". Totodată, consideră reclamanta, prin intermediul solicitării de clarificări, autoritatea contractantă a introdus un criteriu suplimentar filtrarea în timp real în funcţie de aplicaţii sau URL-uri la nivel de captare care nu a fost prevăzut în caietul de sarcini şi care implică un control al colectării datelor, nu al monitorizării efective. Prin critica nr. 5, petenta aduce contraargumente vizând presupusa neîndeplinire a cerinței prevăzute la cap. 4.3.17 din caietul de sarcini prin care s-au solicitat următoarele: Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru "Aplicaţia va asigura controlul utilizării lăţimii de bandă prin funcţii specifice de configurare a dimensiunii capturilor de ecran înregistrate.". În opinia ............., cerința nu impunea ca funcția de configurare să fie realizată manual prin intermediul unui parametru ajustabil direct de utilizator, termenul „funcţii specifice de configurare" referindu-se la mecanisme integrate în aplicație care ajustează dimensiunea capturilor de ecran pentru a optimiza lățimea de bandă, fără a specifica natura intervenției - manuală sau automată. Răspunsul ............. la solicitarea de clarificare nr. 27 a detaliat clar cum soluţia .............îndeplineşte acest obiectiv prin funcţii automate, precum ajustarea formatului grafic (8 sau 16-bit) şi a ratei de captură în funcţie de contextul sesiunii. Pagina 4 din 33

Aceste mecanisme, reține petenta, detectează automat condiţiile mediului, de exemplu, un ecran static versus unul dinamic - şi reduc volumul de date procesate, influenţând direct consumul de lăţime de bandă și, astfel, configurarea este realizată de aplicaţie în mod inteligent, ceea ce reprezintă o soluţie tehnică superioară uneia care perminte doar configurări manuale. În cuprinsul criticii nr. 6, reclamanta se referă la presupusa neîndeplinire a cerinței prevăzute la cap. 4.3.17 din caietul de sarcini prin care s-au solicitat următoarele: Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru „Soluţia trebuie să asigure distribuirea şi instalarea automată, de la distanţă .... a unei imagini de sistem de operare preconfigurat, pe întreg parcul de calculatoare gestionate”. Contestatoarea arată că nicăieri în cadrul caietului de sarcini nu sunt solicitate funcţionalităţi specifice unor soluţii de tip System Deployment Appliance (SDA), care să presupună instalarea sistemului de operare pe echipamente noi, neadministrate, fără OS. În ceea ce priveşte răspunsul ............. la solicitarea de clarificări nr. 28, operatorul economic menţionează că, prin intermediul acestuia, a arătat că soluţia ............. permite distribuirea şi instalarea automatizată a unei game largi de pachete software în diverse formate producător sau personalizate (MSI, EXE, ZIP, pkg, app, dmg, tgz, rpm, bin, tar.gz), compatibile cu sistemele de operare suportate. Mai mult, s-a menţionat explicit că este posibilă instalarea şi distribuirea unui sistem de operare împachetat pe calculatoarele gestionate, conform cerinţei, incluzând scenarii precum upgrade-uri in- place, remedierea instalărilor existente sau distribuirea de maşini virtuale şi containere preîmpachetate. Capacitatea de a distribui pachete personalizate în formate variate (ex. ZIP, tar.gz) şi de a efectua upgrade-uri sau reinstalări demonstrează, în opinia reclamantei, că soluţia poate gestiona imagini de sistem de operare sub forma unor pachete preconfigurate, compatibile cu sistemele existente. În cadrul criticii nr. 7, contestatoarea susține netemeinicia motivelor privind lipsa indicării cantităților pentru componentele „Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru" şi „Software de jurnalizare de audit", aducând următoarele argumente: „În primul rând, atât în caietul de sarcini, cât şi în Anexa 1 la Formularul de propunere financiară, autoritatea contractantă a definit explicit unitatea de măsură pentru produsele software ca fiind „set - 1 buc.". Această definire reflectă în mod direct intenţia autorităţii de a achiziţiona o soluţie integrată, fără a impune prezentarea unor cantităţi fragmentate sau defalcate pe sub-module ori pe tipuri de licenţe (per user, per appliance etc.). Prin urmare, menţionarea în ofertă a acestei unităţi de măsură respectă întocmai cerinţele minimale stabilite în documentaţia de atribuire. Pagina 5 din 33

În al doilea rând, cerinţa din capitolul 12 al caietului de sarcini, care se referă la modul de prezentare a ofertei, nu impune o structură unică sau exclusivă de prezentare. Mai mult, oferta depusă include un tabel centralizator în care sunt indicate documentele în care se regăsesc toate informaţiile solicitate, inclusiv denumirea produselor, versiunea, modalitatea de licenţiere şi cantitatea conform unităţii de măsură solicitate în documentaţia de atribuire. Informaţiile privind denumirea produselor, versiunea, modalitatea de licenţiere şi unitatea de măsură se regăsesc în mod organizat şi referenţiat în oferta depusă, în Anexa - Matrice de conformitate şi în Anexa - Lista PN, astfel cum a fost indicat şi prin răspunsurile la solicitările de clarificare nr. 31 şi 184. În al treilea rând, în cadrul ofertei, subscrisa am indicat explicit că soluţiile propuse sunt dimensionate corect în funcţie de necesarul operaţional al sistemului ............., fiind proiectate să acopere în totalitate cerinţele de funcţionalitate, performanţă şi scalabilitate, acestea fiind livrate în formă completă aşa cum s-a solicitat în caietul de sarcini, respectiv sub forma unui set unitar. în acest context, trebuie subliniat şi faptul că însăşi autoritatea a recunoscut dreptul ofertanţilor de a alege modul de licenţiere adecvat soluţiei propuse, prin răspunsurile la clarificări. Astfel, în răspunsul consolidat NR: 970/06.09.2024/PNRR publicat în SEAP, autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanţilor dimensionarea propriilor soluţii, neimpunând un număr de licenţe pentru cele două aplicaţii În al patrulea rând, susţinem că excluderea unei oferte pe motivul că anumite detalii privind cantitatea nu este prezentată sub o altă formă, în condiţiile în care conţinutul există, este referenţiat şi clar exprimat prin unitatea de măsură solicitată în documentaţia de atribuire, reprezintă o aplicare excesivă a cerinţelor de formă, contrară principiilor consacrate în jurisprudenţa naţională şi europeană în materie de achiziţii publice.” Critica nr. 8 vizează presupusa neconformitate a ofertei cu privire la cerinţa din capitolul 4.3.22. Software de jurnalizare de audit „Depozite de date - Aplicaţia va stoca datele cel puţin în două moduri (depozite): Arhiva datele sunt depozitate pentru păstrare pe termen lung, comprimate; Rata compresie - minim 1 la 20" şi cerința „............. va include o soluţie de jurnalizare de audit bazată pe o aplicaţie software introdusă deja în circuitul comercial.". În opinia reclamantei, cerința nu impune ca fiecare depozit individual să atingă o rată de compresie de 1:20, ci ca soluţia de jurnalizare de audit, în ansamblul său, să asigure stocarea pe termen lung a datelor comprimate la această rată, iar soluţia propusă de ............. îndeplineşte această cerinţă prin arhitectura modulară propusă. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 37, evidențiază reclamanta, societatea sa a prezentat în mod detaliat modalitatea de Pagina 6 din 33

îndeplinire a cerinței privind rata de compresie minimă de 1:20 pentru arhiva pe termen lung, respectiv că aceasta este îndeplinită prin utilizarea algoritmului „gzip", un standard industrial utilizat în mod curent de furnizorii de soluţii SIEM. Adaugă că acesta asigură, în mod conservator, o rată de compresie de 1:10 pentru date de tip generic, iar pentru formatele specifice evenimentelor de audit SIEM (de regulă în format ............. sau similar), testele de performanţă şi documentaţia furnizorului confirmă rate de compresie între 1:34,5 şi 1:100. Aceste valori sunt documentate în surse tehnice oficiale şi reflectă o realitate operaţională în care datele textuale repetitive, specifice auditului, se comprimă eficient. În opinia petentei, autoritatea contractantă ignoră aceste dovezi, bazându-se selectiv pe referinţe care indică rate mai mici (1:3 1:5 sau 1:10) şi minimizând în mod nejustificat dovezile tehnice concludente indicate în cadrul ofertei. Mai mult, reține ............., autoritatea contractantă interpretează eronat cerinţa caietului de sarcini, sugerând că fiecare depozit ar trebui să atingă o rată de compresie de 1:20, deşi cerinţa prevăzută în caietul de sarcini nu impunea deloc o asemenea condiţie. În cuprinsul criticii nr. 9, reclamanta se referă la presupusa neîndeplinire a cerinței prevăzute la cap. 4.3.22 din caietul de sarcini prin care s-au solicitat următoarele: Software de jurnalizare de audit „Filtrare cu trimiterea evenimentelor doar în arhiva". Contestatoarea precizează că, în răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 40, societatea sa a detaliat modul în care cerința în cauză este îndeplinită, detaliere susținută de informațiile prezentate în oferta depusă. Răspunsul transmis oferă, în opinia ............., o explicaţie firească a informaţiilor prezentate în ofertă, prin indicarea funcţionalităţilor implicite ale componentei principale, ............. Transformation Hub care gestionează transferul între depozitul online şi arhiva pe termen mediu şi prin detalierea capabilităţilor componentei .............-ng StoreBox care funcţionează ca arhivă pe termen lung şi oferă posibilitatea filtrării şi trimiterii evenimentelor direct în arhivă, fără stocare intermediară. Petenta consideră că prin răspunsul transmis a procedat la o clarificare a modului în care cerinţa era îndeplinită la nivel de sistem integrat, în cadrul unei arhitecturi modulare şi funcţionale, abordare care este perfect validă în cadrul unei soluţii complexe, în care diferite componente software contribuie la îndeplinirea cerinţelor funcţionale, în mod coerent şi complementar. În ceea ce privește inacceptabilitatea ofertei sale, ............. arată că autoritatea contractantă insinuează că prin răspunsul transmis la solicitarea de clarificare nr. 3 ar fi modificat conținutul propunerii tehnice privind resursele de procesare ale mediului de testare-dezvoltare, când, de fapt, a corectat o eroare de tehnoredactare. Pagina 7 din 33

............. supune atenției următoarele aspecte: Oferta depusă include un total de 13 servere fizice ............. PowerEdge R660, fiecare echipat cu 2 procesoare Intel® Xeon® Gold 6430 (64 core-uri fizice, server) şi 1 TB RAM DDR5/server, rezultând un total de 832 core-uri fizice şi 13 TB RAM DDR5. Aşa cum am menţionat în cadrul ofertei, soluţia este dimensionată astfel încât să includă o rezervă de capacitate de procesare de 25%, în configuraţie de redundanţă N12, ceca ce înseamnă că numai 11 dintre cele 13 servere sunt necesare pentru acoperirea capacităţii de calcul efective. Totodată, oferta

include

şi

3

servere

suplimentare

pentru controlere ............. ............., în configuraţie identică cu cele de mai sus. Prin solicitarea de clarificare nr. 3, autoritatea contractantă a semnalat o presupusă neconformitate constând în alocarea a doar 14,21% vCPU şi 6,60% RAM faţă de mediul de producţie, în oferta tehnică, în cadrul răspunsului transmis, subscrisa am indicat că valorile iniţial prezentate în dreptul componentei .............Server în mediul de testare-dezvoltare au fost înscrise eronat (8 vCPU şi 64GB RAM), precizând totodată valorile corecte (20 vCPU şi 512GB RAM) pentru această componentă, această eroare încadrându-se - argument principal - în categoria viciilor de formă prin raportare la prevederile art. 134 alin. (7) lit.a şi art. 135 alin. (3) sau - argument subsidiar - a abaterilor tehnice minore prevăzute de art. 134 alin. (7) lit.b şi alin. (8) din Normele metodologice aprobate de H.G. 395/2016. Aşadar, corectarea acestei erori de tehnoredactare nu schimbă arhitectura soluţiei sau capacitatea totală a sistemului ofertat, ci ajustează resursele asociate acestei componente (.............Server) pentru a reflecta corect configuraţia intenţionată, fară a depăşi resursele hardware totale ofertate (13 servere ............. PowerEdge R660 cu 832 core-uri şi 13 TB RAM). Mai mult, corectarea erorii de tehnoredactare cu privire la valorile pentru componenta .............Server din mediul de testare este susţinută de angajamentul subscrisei din oferta tehnică depusă de a aloca „cel puţin 15% din resursele de procesare"; De asemenea, susține contestatoarea, se insinuează că prin răspunsul transmis la solicitarea de clarificare nr. 10 ar fi modificat conținutul propunerii tehnice deoarece a detaliat modalitatea prin care echipamentul propus pentru Switch de management îndeplineşte cerinţa referitoare la: „protocoale de comunicaţii, standarde si caracteristici tehnice incluse:… Caracteristici minimale: Imagine pentru servicii Layer 3, OSPF, BGP, VXLAN, EVPN". Petenta atrage atenția că detalierea privind implementarea VXLAN prin ............. OVN, oferită de societatea sa în răspunsul la solicitarea de clarificare, nu reprezintă o modificare a propunerii tehnice, ci o detaliere a unei funcţionalităţi deja incluse în soluţia propusă. Pagina 8 din 33

Totodată, remarcă faptul că platforma ............. este prezentă în propunerea tehnică, iar integrarea VXLAN la nivel de software SDN este aliniată cu specificaţiile arhitecturii propuse. În plus, în matricea de conformitate, ............. precizează că a indicat că echipamentul ............. dispune de funcţionalitatea VXLAN, fără a preciza nivelul (hardware software), întrucât această detaliere nu era solicitată explicit în caietul de sarcini. Din punctul de vedere al performanţei şi scalabilităţii, susţinerea autorităţii contractante conform căreia soluţia software ar „sacrifica" aceste atribute este contrazisă de realitatea tehnică actuală, consideră petenta, având în vedere că: Implementările VXLAN prin ............. OVN sunt optimizate pentru performanţă prin mecanisme precum DPDK, SR- IOV şi offloading hardware, iar testele de performanţă publicate de .............arată capacităţi de trafic de ordinul zecilor de Gbps per nod. În comparaţie, echipamentele fizice VXLAN-capabile sunt limitate de capacitatea ASIC-urilor, pe când arhitecturile software permit scalarea orizontală, adăugând resurse de calcul în funcţie de necesar. În plus, latenţele introduse în astfel de implementări sunt neglijabile în contextul rolului switch-ului de management, care nu este implicat în procesarea intensivă a traficului. În drept, autoarea contestației invocă prevederile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016 și dispozițiile relevante din Codul de Procedură Civilă. Prin adresa nr. 2499/22.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. ……, ............., în calitate de autoritate contractantă, a transmis punct de vedere, prin intermediul căruia solicită respingerea contestației depusă de , ca neîntemeiată. Organizatoarea procedurii formulează o serie de apărări vizând susținerile contestatoarei față de argumentele ............. privind neconformitatea propunerii tehnice (criticile 1-9 din contestație). Raportat la critica nr. 1 din contestație, achizitoarea subliniază că, prin caietul de sarcini (cap. 12), s-a cerut în mod explicit o descriere narativă a arhitecturii soluției propuse, detaliind metoda de implementare pentru extinderea componentei de consolidare date (Data Warehouse) în vederea preluării şi consolidării datelor din modulele aplicative ale ............., astfel încât să asigure generarea de rapoarte complexe şi să permită construirea, configurarea şi generarea de analize avansate/rapoarte dinamice şi respectiv prezentarea în diferite şabloane şi formate pentru utilizări viitoare. Propunerea tehnică a contestatoarei, remarcă ............., doar a reiterat cerința în matricea de conformitate, fără a oferi un plan concret de implementare, nereușind să demonstreze modul în care extinderea ar fi realizată tehnic (de exemplu: configuraţii specifice, mecanisme de integrare sau planuri de scalabilitate). Pagina 9 din 33

Pe de altă parte, adaugă organizatoarea procedurii, capitolul 12 din caietul de sarcini a impus, de asemenea, prezentarea unei liste detaliate a mașinilor virtuale/containerelor soluției propuse, specificând pentru fiecare mașină virtuală/container: rolul acesteia, sistemul de operare necesar, software-ul instalat, numărul de nuclee de procesare necesar a fi alocat, memoria RAM necesar a fi alocată, storage necesar a fi alocat. Or, astfel cum este evidenţiat în raportul procedurii, nu au fost identificate mașini virtuale/containere în capitolul 5 al propunerii tehnice a contestatoarei, specifice pentru componenta de consolidare date (Data Warehouse), analiză şi raportare. Referitor la critica nr. 2, ............. arată că, în cap. 12 din caietul de sarcini, s-a solicitat în mod clar o propunere tehnică narativă care să includă o listă detaliată a m aşinilor virtuale/containerelor pentru soluţia propusă, specificând pentru fiecare: rolul, sistemul de operare, software- ul instalat, nucleele CPU, RAM şi stocarea. Acest lucru, precizează ............., a fost solicitat pentru a asigura posibilitatea verificării conformității soluției propuse cu standardele de disponibilitate

ridicată,

performanță

şi

scalabilitate

cerute pentru .............. Propunerea tehnică a contestatoarei (capitolul 5) omite însă mașinile virtuale pentru componentele menționate în cerințele 2-7, iar dependența lor de caracteristicile de supraalocare şi autoscalare ale .......................... nu poate compensa această deficiență, reține autoritatea contractantă. Mai mult, completează organizatoarea procedurii, petenta, în argumentele prezentate în contestație, omite să precizeze faptul că cele 3 servere aşa-zis „suplimentare" au de fapt rolul principal de controlere pentru platforma ............. ............. (conform Propunerii tehnice, Capitolul 5, pagina 89), cele trei servere fiind destinate atât gestionării platformei ............., cât şi găzduirii componentelor menţionate în cerinţele 2-7 (Layer7 Mobile AP! Gateway, Software de jurnalizare de audit, CA Test Data Manager, Active Directory, DX Unified infrastructure Management, CA Client Automation şi aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru.), contestatoarea nu specificând cât din resursele celor 3 servere sunt alocate controlerelor ............. şi cât pentru componentele menţionate în cerinţele 2-7. Referitor la susținerea contestatoarei potrivit căreia expertul STS a considerat concludente răspunsurile ............., aceasta nu prezintă relevanţă, în opinia ............., care arată că, în condiţiile în care opinia expertului nu abordează absenţa explicită a specificaţiilor maşinilor virtuale, aspect care încalcă cerinţele formale ale licitaţiei, dezacordul comisiei de evaluare este justificat. Raportat la critica nr. 3, autoritatea contractantă menționează faptul că răspunsul și documentația contestatoarei indică faptul că ............. suportă filtrarea în analiza post-sesiune sau în interfeţele de Pagina 10 din 33

raportare, nu în timpul monitorizării active a sesiunilor, iar ghidul invocat de reclamantă - ghidul de administrare .............7.5 (pag. 818-823) descrie funcții de căutare şi interogare aplicate datelor sesiunii indexate, nu filtrarea bazată pe utilizator în timp real la punctul de capturare, ceea ce este esenţial pentru utilizarea eficientă a resurselor şi conformitatea cu cerinţele caietului de sarcini. Pe de altă parte, semnalează achizitoarea, petenta susţine, în mod nefundat, că cererea de clarificare nr. 24 a modificat cerința, în contextul în care cererea de clarificare invocată doar a detaliat cerința respectivă, fără a introduce condiții noi, asigurând consistență cu specificațiile solicitate prin caietul de sarcini. Referitor la critica nr. 4, arată organizatoarea procedurii, documentația şi răspunsul contestatoarei la cererea de clarificare invocată confirmă că filtrarea are loc post-capturare în interfaţa de analiză, nu în timpul monitorizării active, în condițiile în care capacitatea de a filtra aplicațiile/site-urile web în timp real este esențială pentru minimizarea colectării inutile de date şi asigurarea performanței, ceea ce soluţia petentei nu abordează. Cererea de clarificare nr. 25 nu a modificat cerința, subliniază ............., ci a căutat să verifice conformitatea cu funcționalitatea solicitată și, astfel, susţinerea contestatoarei referitoare la o schimbare radicală este nefondată, deoarece cerinţele din caietul de sarcini pentru soluţia solicitată au subliniat în mod constant capacităţile de monitorizare în timp real. Raportat la critica nr. 5 din contestație, organizatoarea procedurii notează că, prin caietul de sarcini (cap. 4.3.17), s-au cerut „funcţii specifice pentru configurarea dimensiunilor capturilor de ecran" pentru a controla lăţimea de bandă, implicând setări ajustabile pentru optimizarea utilizării resurselor, iar prin cererea de clarificare nr. 27, s-au solicitat dovezi ale unor astfel de funcții configurabile, nu neapărat manuale, dar răspunsul contestatoarei a relevat ajustarea automată. Autoritatea contractantă a constatat însă că mecanismele automate ale ............. (de exemplu, comutarea formatelor, deduplicarea) nu constituie „funcţii specifice de configurare" aşa cum s-a cerut, deoarece lipsesc setările controlate de utilizator pentru dimensiunea capturilor de ecran. Optimizarea automată, deşi eficientă, nu îndeplineşte nevoia autorităţii contractante pentru o configurare explicită care să adapteze utilizarea lăţimii de bandă pe sesiune sau context, subliniază .............. Referitor la critica nr. 6, organizatoarea procedurii precizează că răspunsul reclamantei la cererea de clarificare nr. 28 descrie capacitatea ............. de a distribui pachete software (de exemplu: MSI, ZIP) şi de a efectua upgrade-uri sau reinstalări, dar nu confirmă implementarea completă a imaginilor OS pe hardware divers, în special pentru dispozitive bare-metal sau noi. Pagina 11 din 33

Referirea caietului de sarcini la „întreaga flotă", evidențiază petenta, sugerează o aplicabilitate mai largă, pe care capacităţile descrise ale ............. (de exemplu: upgrade-uri, distribuţie VM) nu o acoperă în totalitate. Documentația şi răspunsul la clarificare nu oferă detalii specifice despre implementarea imaginilor OS preconfigurate pe toate dispozitivele gestionate, în special în medii eterogene, subminând conformitatea cu scopul cuprinzător al cerinţei, remarcă .............. Raportat la critica nr. 7 din contestație, autoritatea contractantă se apără arătând că propunerea tehnică şi răspunsurile contestatoarei (la cererile de clarificare nr. 31, 184) fac referire la un „set" fără a specifica cantitățile sau tipurile de licențe (de exemplu: per utilizator, per aplicaţie), încălcând cerinţa de la cap. 12 din caietul de sarcini. Totodată, precizează că matricea de conformitate şi anexa 2 nu cuantifică licenţele pentru aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru (de exemplu: ............., module .............) sau software-ul de jurnalizare de audit (de exemplu: ............., .............-ng). Declaraţii precum „acoperă staţiile de lucru ............." sau „5000 EPS" sunt vagi şi nu constituie o detaliere clară a cantităţii, aşa cum s-a cerut, remarcă .............. ............. semnalează faptul că, deși documentația de atribuire permitea flexibilitate în metodele de licențiere, nu s-a renunțat la nevoia de detalii explicite ale cantităților pentru a verifica adecvarea. Referitor la critica nr. 8, organizatoarea procedurii atrage atenția că, prin caietul de sarcini, s-a solicitat o soluție „bazată pe o aplicaţie software introdusă deja în circuitul comercial", utilizarea de către contestatoare a două aplicaţii distincte (............. şi .............-ng StoreBox) cu fluxuri de date separate creşte complexitatea şi costurile administrative, încălcând această cerință. Argumentele în sensul unei soluţii „integrate" sunt nesusţinute, în opinia ............., deoarece sistemele funcţionează independent pentru colectare şi stocare, introducând costuri inutile de transfer de date. Pe de altă parte, remarcă ............., referirile contestatoarei la rapoarte de compresie ridicate sunt speculative şi neverificate de surse oficiale, justificând încrederea autorităţii contractante în cifrele conservatoare documentate pe pagina oficială a producătorului (1:3- 1:10). Raportat la critica nr. 9, autoritatea contractantă supune atenției faptul că, prin răspunsul său la solicitarea de clarificare nr. 40, contestatoarea a trecut responsabilitatea pe .............-ng StoreBox, recunoscând că ............. nu poate trimite evenimente direct în arhivă. Cu toate acestea, menționează achizitoarea, clarificarea reclamantei (şi răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 37) confirmă că evenimentele procesate de ............. sunt trimise către StoreBox după procesare, introducând stocare intermediară, fiind în contradicţie cu Pagina 12 din 33

cerinţa solicitată, arhivarea directă a StoreBox aplicându-se doar evenimentelor proprii, nu întregului domeniu al soluției integrate. Pe de altă parte, semnalează ............., utilizarea de către autoritatea contractantă a termenului „direct" clarifică cerința fără a o modifica, deoarece prin caietul de sarcini se subliniază arhivarea selectivă pentru optimizarea stocării, abordarea modulară a contestatoarei nedemonstrând un proces coeziv de filtrare către arhivă. Achizitoarea aduce contraargumente la susținerile reclamantei vizând inacceptabilitatea ofertei .............. Cu privire la cerința 1 - Resursele de procesare ale mediului de testare-dezvoltare, organizatoarea procedurii arată că, prin caietul de sarcini (cap. 4.1.2), s-a cerut ca mediul de testare-dezvoltare să aibă cel puţin 15% din resursele de procesare ale mediului de producţie. Adaugă că propunerea tehnică iniţială a contestatoarei a alocat 14,21% vCPU (54/380) şi 6,60% RAM (276/4460GB), fiind neconformă, iar corectarea la 20 VCPU/512GB RAM modifică semnificativ alocarea resurselor, crescând vCPU pentru a atinge pragul de 15% şi mărind drastic RAM-ul, schimbând domeniul tehnic al propunerii. Autoritatea contractantă afirmă că valorile corectate (20 VCPU/512GB RAM) nu sunt susţinute de alte elemente ale propunerii contestatoarei, deoarece alocarea iniţială (8 VCPU/64GB RAM) se aliniază unui model sistematic de alocare a resurselor pentru componente, sugerând o alegere intenţionată de design, nu o eroare de tehnoredactare, această abordare sistematică contrazicând afirmația reclamantei privind un simplu viciu de formă. Referitor la cerinţa 2: Switch de management - Suport VXLAN, organizatoarea procedurii precizează că, prin caietul de sarcini (capitolul 4.3.7) s-a cerut ca switch-ul de management să suporte VXLAN printre alte protocoale, iar în propunerea tehnică iniţială, contestatoarea a susţinut că ............. C92348GC-X suportă VXLAN, dar documentaţia producătorului a confirmat că acesta nu are capacitate VXLAN. Totodată, adaugă că, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, contestatoarea a introdus o nouă metodă de îndeplinire a cerinței prin platforma .........................., schimbând fundamental abordarea tehnică de la hardware la software, ceea ce reprezintă o modificare substanțială. Afirmația contestatoarei privind modificarea de către autoritatea contractantă a cerințelor în timpul evaluării este nefondată, în opinia .............. Pe de altă parte, remarcă organizatoarea procedurii, raportat la stadiul în care se află procedura de atribuire şi la dispoziţiile art.8 din Legea nr. 101 /2016, criticarea, la acest moment, a cerinţelor documentaţiei de atribuire constituie un demers tardiv în condiţiile în care respectivele cerinţe au fost asumate de contestatoarea astfel cum au fost formulate, prin depunerea ofertei, iar atât timp cât Pagina 13 din 33

contestatoarea nu a considerat de cuviință să conteste legalitatea lor în termenul legal, ele şi-au consolidat forța obligatorie. De asemenea, atrage atenția ............., sunt tardiv formulate şi criticile contestatoarei legate de modul în care autoritatea contractantă a formulat solicitarea de clarificări referitoare la aceste aspecte, în condiţiile în care nici față de aceasta, contestatoarea nu a înțeles să formuleze contestaţie în termenul legal. Prin cererea de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. …, ............. SRL, a cărei ofertă a fost declarată câștigătoare în procedura în cauză, solicită cele menționate în partea introductivă, aducând argumente în susținerea faptului că afirmațiile contestatoarei sunt neîntemeiate, iar autoritatea contractantă a respins în mod corect oferta ............., ca inacceptabilă și neconformă. Raportat la faptul că oferta ............. nu îndeplinește cerința privind componenta de consolidare date (Data Warehouse), intervenienta precizează că, în acest sens, oferta ............. a încălcat cerințele caietului de sarcini sub 2 aspecte: (i) Nu a descris/prezentat în formă narativă maniera în care arhitectura propusă îndeplineşte cerinţa privind extinderea componentei consolidare date (Data Warehouse), rezumându-se la a copia textul cerinţei: „Componenta de consolidare date (Data Warehouse), analiza şi raportare - ............. Server Enterprise implementată la nivelul ............., se va extinde si va prelua şi consolida datele din modulele aplicative ale ............., rezultatul fiind generarea de rapoarte complexe, generarea de analize avansate/rapoarte dinamice şi respectiv prezentarea în diferite şabloane şi formate pentru utilizări viitoare" (matricea de conformitate din oferta ............., conform Raportului Procedurii, pag. 27), şi (ii) Din lista maşinilor virtuale inclusă în cap. 5 al propunerii tehnice ............. nu rezultă alocarea vreunei resurse pentru componenta consolidare date (Data Warehouse), ci dimpotrivă rezultă că resursele pe care se bazează Contestatoarea pentru această componentă au fost deja alocate unei alte destinaţii. În opinia intervenientei, nici în cazul cerințelor privind: • Extinderea soluţiei software existente de integrare intra şi inter instituţionale - Layer7 Mobile API Gateway - Cap. 4.3.21 al CS • Software de jurnalizare de audit - Cap. 4.3.22 al CS • Extinderea soluţiei software existente de creare şi gestionare a datelor de test conform GDPR - Cap. 4.3.20 al CS • Actualizarea soluţiei Active Directory existente - Cap. 4.3.19 al CS • Extinderea soluţiei software existente de monitorizare a performanţei infrastructurii - Cap. 4.3.18 al CS Pagina 14 din 33

• Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru - Cap. 4.3.17 al CS, ............. nu a descris/prezentat în formă narativă maniera în care arhitectura propusă îndeplineşte cerinţele, rezumându-se la a copia textul cerinţelor în matricea de conformitate. Autoarea intervenției atrage atenția că, prin răspunsul de clarificare transmis în acest sens, ............. recunoaşte că nu a prevăzut în ofertă maşinile virtuale cerute prin caietul de sarcini pentru îndeplinirea conformă a acestor cerinţe, dar susţine că toate componentele şi aplicaţiile la care se referă aceste cerinţe „(vor fi instalate) pe cele 3 servere fizice suplimentare din .............". Însă, în opinia intervenientei, o asemenea „soluţie" încalcă cerinţele documentaţiei de atribuire în mai multe privinţe, respectiv: - În primul rând, cerinţele impuneau instalarea şi configurarea unor maşini virtuale, iar ............. a clarificat că îndeplineşte cerinţele furnizând nişte servere fizice, încălcând cerinţele inclusiv prin clarificarea furnizată; - În al doilea rând, fie maşinile virtuale solicitate în mod expres nu au fost ofertate, fie (dacă ar fi să acceptăm că cele 3 servere fizice pot include cumva toate maşinile virtuale necesare, deşi ............. nu a furnizat dovezile şi informaţiile necesare pentru a se putea face verificarea) cap. 12, cerinţa nr. 4 rămâne neîndeplinită chiar şi în urma clarificării, ofertanta refuzând să transmită lista completă a maşinilor virtuale necesare soluţiei sale, împreună cu toate informaţiile tehnice asociate acestora, solicitate prin caietul de sarcini. Raportat la neîndeplinirea de către reclamantă a cerințelor privind aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru sub aspectele privind filtrarea utilizatorilor şi a aplicaţiilor/site-urilor în timpul monitorizării, ............. susține că reclamanta avea posibilitatea de a formula contestaţie împotriva celor două solicitări de clarificare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2016, în măsura în care le considera nelegale şi/sau contrare caietului de sarcini. ............. nu şi-a exercitat acest drept, astfel încât, apreciază intervenienta, criticile pe care le formulează acum împotriva solicitărilor de clarificare, prin intermediul prezentei contestaţii împotriva rezultatului procedurii, sunt tardive şi inadmisibile. Pe fond, intervenienta consideră că soluția ofertată de contestatoare nu permite filtrarea aplicațiilor sau site-urilor accesate în timp real, în cadrul unei sesiuni aflate în derulare, ci doar după finalizarea acesteia, ceea ce face imposibilă îndeplinirea cerinței privind intervenția contextuală şi imediată asupra procesului monitorizat. Distincția între filtrare în timpul monitorizării şi filtrare post- monitorizare nu este artificială, remarcă intervenienta, ci esențială, întrucât vizează două tipuri diferite de control - cel activ versus cel retrospectiv. Pagina 15 din 33

Raportat la faptul că oferta ............. nu îndeplinește cerințele referitoare la aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru nici sub aspectul asigurării controlului lăţimii de bandă, intervenienta prezintă o serie de aspecte în susținerea faptului că, în ofertă, reclamanta sugerează că soluţia propusă ar reprezenta o alternativă mai bună față de cea solicitată de autoritatea contractantă, însă, în prezenta procedură, achizitoarea nu a permis variante, iar cerinţa în discuţie reprezintă o cerinţă minimă şi clară a caietului de sarcini. Referitor la faptul că oferta ............. nu îndeplinește cerinţele referitoare la aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru nici sub aspectul asigurării distribuirii şi instalării automate de la distanţă a unei imagini de sistem de operare preconfigurat, intervenienta consideră că, din analiza ofertei ............. şi a răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 28 rezultă fără dubiu că: • Oferta nu conţine descrierea explicită a unei funcţionalităţi de distribuire şi instalare de la distanţă a unei imagini de sistem de operare preconfigurat (preconfigured OS image), astfel cum a fost solicitat; • Documentaţia tehnică invocată (............. Administrator Guide) nu face dovada existenţei unei astfel de capabilităţi, fiind limitată la distribuirea de pachete software compatibile cu un sistem de operare deja instalat şi funcţional; • Răspunsul la clarificare nu remediază această lipsă, ci introduce elemente vagi, precum „distribuirea de maşini virtuale" sau „containere preîmpachetate", care nu sunt echivalente cu o imagine de sistem de operare preconfigurat, instalabilă nativ pe o staţie de lucru fizică din parcul gestionat; • În mod esenţial, din chiar documentaţia ofertantului rezultă o limitare tehnică explicită, respectiv că „pachetele distribuite sunt instalate doar dacă sunt compatibile cu sistemul de operare existent pe dispozitiv" , ceea ce contrazice expres cerinţa de a instala de la distanţă o imagine completă de sistem de operare. Mai mult, apreciază ............., reclamanta însăși confirmă indirect prin răspunsul de clarificare şi prin contestaţie că nu îndeplineşte cerinţa, susţinând că aceasta nu s-ar „referi la deployment-ul de sisteme de operare pe calculatoare bare metal fără sistem de operare; caietul de sarcini nu include nici o referire la achizitia, sau implementarea de statii utilizator noi ca parte a acestui proiect, după cum nu există nici o altă referire în capitolul 4.3.17 sau altele, la suportabilitate, mecanisme, arhitectură ori functionalitati de deployment OS specifice solutiilor de tip SDA (System Deployment Aplliance)." Raportat la faptul că oferta petentei nu îndeplineşte cerinţele referitoare la maniera de prezentare a propunerii tehnice, nefurnizând informaţiile

referitoare

la

denumirile

produselor

software, ediţia/versiunea propusă, descrierea modalităţii de licenţiere alese, cantitatea de licenţe, pentru aplicaţia de administrare centralizată a Pagina 16 din 33

staţiilor de lucru (cap. 4.3.17) şi pentru software-ul de jurnalizare de audit (cap. 4.3.22), intervenienta semnalează faptul că decizia de respingere a ofertei ............. este justificată și legală întrucât: • oferta nu conţine cantităţile de licenţe pentru două produse software esenţiale; • această lipsă afectează verificarea conformităţii tehnice a soluţiei; • prezentarea unităţii de măsură „set" nu poate substitui obligaţia de a descrie conţinutul acestui „set" în ceea ce priveşte cantitatea de licenţe, tipurile de licenţe folosite, versiunile propuse, modalitatea de licenţiere etc; • formularea cerinţei din documentaţia de atribuire este clară, lipsită de echivoc şi nu lasă loc de interpretări care să relativizeze obligaţiile ofertantei. Referitor la faptul că oferta ............. nu îndeplineşte cerinţa referitoare la rata de compresie minimă 1:20 în cadrul modulului „Software de jurnalizare de audit" (punctul 4.3.22 din caietul de sarcini), ............. atrage atenția că soluţia propusă de contestatoare, chiar conform propriilor explicaţii furnizate în răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 37, nu îndeplineşte această cerinţă. Astfel: • În ceea ce priveşte componenta ............. ............., contestatoarea însăşi admite că aceasta are o rată de compresie standard de 1:10, inferioară celei solicitate; • Apoi, contestatoarea însăşi admite că ............. ............. utilizează un format de stocare proprietar, fără posibilitatea de a personaliza algoritmul de compresie: „Spre deosebire de ............., aceasta (n.a. StoreBox) utilizează un format de stocare deschis, fără componente proprietare, iar algoritmul de compresie (gzip) se ajustează până la un factor de 1:100 în funcţie de tipul de date primite"; • În ceea ce priveşte componenta .............-ng StoreBox, deşi contestatoarea invocă rate de compresie de până la 1:100, documentaţia oficială a producătorului, precum şi referinţele tehnice indicate în cadrul ofertei, indică în mod clar faptul că rata de compresie variază între 1:3 şi 1:5, cu un maximum recunoscut oficial de 1:10, conform site-ului producătorului: „Fişierele din jurnal pot fi comprimate într-un raport de până la 10:1, economisind costurile de stocare". Referitor la faptul că oferta ............. nu îndeplinește cerința referitoare la „filtrarea cu trimiterea evenimentelor doar în arhivă" prevăzută în cadrul punctului 4.3.22 din caietul de sarcini, intervenienta atrage atenția asupra următoarelor aspecte: ............. a susţinut în ofertă că îndeplineşte această cerinţă prin intermediul componentei ............. Transformation Hub, indicând ca sursă de referinţă documentul „............. Platform_24.2.pdf - pag. 269- 270". Totuşi, analiza tehnică a documentaţiei indicate şi a ghidului oficial de administrare pentru ............. ............. (versiunea 7.3) relevă că Pagina 17 din 33

acest produs nu dispune de funcţionalitatea de a trimite evenimentele direct în arhivă la primire. Din contră, procedura descrisă în mod oficial presupune ca toate evenimentele să fie mai întâi ingerate şi stocate în baza de date internă a ............. ............., urmând ca ulterior acestea să fie copiate într-o arhivă de lungă durată. Prin urmare, arhivarea nu este nici selectivă, nici aplicabilă doar anumitor evenimente filtrate, ci se aplică la întreaga masă de date procesate iniţial, ceea ce contravine cerinţei minime enunţate în documentaţia de atribuire. În cadrul clarificărilor solicitate de Autoritatea Contractantă (Solicitarea nr. 40), ............. nu a justificat îndeplinirea cerinţei de către ............. Transformation Hub, ci a schimbat abordarea tehnică propusă iniţial, invocând în răspuns capabilităţile unei alte componente - .............-ng StoreBox. Această pivotare a justificării echivalează cu o modificare a propunerii tehnice cu privire la maniera de îndeplinire a unei cerinţe minime a caietului de sarcini, inadmisibilă potrivit art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, întrucât nu reprezintă o clarificare, ci o înlocuire a soluţiei tehnice prezentate în propunerea iniţială. Raportat la inacceptabilitatea ofertei ............., în ceea ce privește faptul că reclamanta a modificat prin clarificări resursele din ofertă alocate mediului de testare-dezvoltare, intervenienta consideră că petenta susține fără niciun fundament că avea dreptul, prin răspunsul la solicitarea de clarificare, să modifice cantitatea de vCPU şi memorie RAM a mediului de testare-dezvoltare din oferta sa, sub pretextul corectării unui viciu de formă sau a unei abateri tehnice minore, comise dintr-o „regretabilă eroare de tehnoredactare".  În opinia ............., nu a fost vorba de corectarea unei simple erori de tehnoredactare, ci de modificarea a patru valori diferite din ofertă, modificări nesusţinute de alte elemente ale propunerii tehnice, ci care, dimpotrivă, se subsumau unei logici uşor de urmărit a ofertei ............., cum corect a reţinut şi autoritatea contractantă. De asemenea, adaugă intervenienta, fără aceste patru modificări distincte, oferta ............. nu îndeplinea cerinţa caietului de sarcini privind mediul de testare-dezvoltare, iar, valorile noi, modificate prin clarificare, nu rezultă din nicio altă secțiune a propunerii tehnice .............. În ceea ce privește faptul că reclamanta a modificat prin clarificări modalitatea în care susține că îndeplinește cerința privind VXLAN a switch-ului de management, intervenienta subliniază faptul că nu încape nicio îndoială că, prin răspunsul de clarificare, ............. și-a modificat propunerea tehnică: prin oferta depusă iniţial, contestatoarea susținea că îndeplinește specificația tehnică privind protocolul VXLAN pentru switch-ul de management prin chiar echipamentul ofertat ca switch de management, ............. C92348GC-X, în timp ce prin clarificare, Pagina 18 din 33

realizând că echipamentul ofertat nu îndeplinește de fapt cerința, contestatoarea a schimbat arhitectura sistemului ofertat, susținând că va îndeplini cerinţa VXLAN la nivel de software, prin altă componentă, platforma de cloud ...........................  ............. precizează că switch-ul de management este un echipament fizic, specificațiile sale tehnice minimale impuse prin caietul de sarcini neputând fi suplinite prin alte echipamente sau prin soluţii software, el însuşi trebuind să suporte VXLAN. Mai mult, notează intervenienta, ............. argumentează că soluţia modificată prin clarificare ar fi superioară faţă de cea solicitată prin caietul de sarcini: „echipamentele fizice VXLAN- capabile sunt limitate de capacitatea ASIC-urilor, pe când arhitecturile software permit scalarea orizontală, adăugând resurse de calcul în funcţie de necesar." Toate aceste susţineri ale contestatoarei reprezintă, în opinia intervenientei, critici tardive şi inadmisibile împotriva documentaţiei de atribuire, aceasta stabilind în mod clar că echipamentul hardware switch de management trebuie să aibă drept caracteristică minimă protocolul. ............. apreciază că, nu doar că cerinţa privind VXLAN nu a fost îndeplinită prin oferta ............., prin echipamentul ofertat ............. C92348GC-X, dar cerinţa rămâne neîndeplinită chiar şi în urma modificării operate prin răspunsul de clarificare, soluţia software .......................... neputând suplini neîndeplinirea cerinţei hardware privind switch-ul de management. Totodată, învederează intervenienta, capătul subsidiar de cerere formulat de contestatoare, prin care se solicită anularea procedurii „în situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu mai sunt posibile", este neîntemeiat şi inadmisibil în absența oricărui argument de fapt sau de drept care să justifice o astfel de solicitare, reclamanta neindicând nicio încălcare gravă şi iremediabilă a principiilor care guvernează achiziţiile publice pentru a se justifica măsura anulării procedurii. Prin adresa nr. …2025042801121/28.04.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. …., în replică la punctul de vedere depus de autoritatea contractantă, a comunicat concluzii scrise, prin intermediul cărora redă o serie de aspecte în susținerea admiterii contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. …2025053001402/30.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. …, în urma studierii dosarului achiziției publice la sediul CNSC, a comunicat concluzii scrise, prin intermediul cărora aduce argumente în susținerea faptului că procesul de evaluare a fost unul viciat, oferta societății sale fiind evaluată prin raportare la oferta declarată câștigătoare, iar nu prin raportare la cerințele din documentația de atribuire. Reclamanta supune atenției o serie de motive suplimentare față de cele invocate în cuprinsul contestației, subliniind faptul că, prin maniera disproporţionată în care au fost adresate solicitările de clarificare, Pagina 19 din 33

autoritatea contractantă a afectat echitatea şi obiectivitatea procedurii de evaluare, favorizând ofertanta câştigătoare şi defavorizând grav oferta depusă de .............. Astfel, contestatoarea menționează faptul că autoritatea contractantă, în mod discriminatoriu, a acceptat ca ofertanta ............. să prezinte „Dimensionarea estimativă a componentelor şi modul de organizare preliminar al maşinilor virtuale", ceea ce dovedeşte că interpretarea şi aplicarea cerinţei a fost arbitrară şi neunitară. În aceste condiții, petenta consideră că se impune reevaluarea ofertelor în mod egal şi obiectiv, fără standarde duble, astfel încât atribuirea contractului să se facă în deplină conformitate cu dispozițiile legale care reglementează principiile nediscriminării, tratamentului egal, transparenței şi proporționalității. În replică la concluziile scrise comunicate de societatea contestatoare în data de 28.04.2025 și, respectiv, 30.05.2025, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. …., ............. SRL a transmis concluzii scrise, prin intermediul cărora redă o serie de aspecte în susținerea admiterii pe fond a cererii sale de intervenție, astfel cum a fost formulată, și respingerii contestației depusă de . În replică la concluziile scrise comunicate de societatea contestatoare în data de 30.05.2025, prin adresa nr. 3435/05.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. …, ............., în calitate de autoritate contractantă, a transmis concluzii scrise, prin intermediul cărora aduce o serie de argumente în susținerea faptului că nu ne aflăm în fața unui tratament diferențiat sau discriminatoriu și în susținerea respingerii ca neîntemeiată și nelegală a contestației .............. În dovedirea cheltuielilor de judecată, prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. …, ............. SRL a prezentat factura seria … nr. …/24.04.2025, în sumă de 23.933,99 lei, reprezentând contravaloare servicii juridice conform contractului de asistență juridică nr. …, precum și cheltuieli printare și cheltuieli curierat și ordinul de plată din data de 25.04.2025. ….. a constituit cauțiunea în sumă de 1.243.704,00 lei, prin recipisa de consemnare nr. …/1/14.04.2025, eliberată de CEC Bank – Sucursala …, înregistrată în Registrul de evidență al CNSC sub nr. …. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ............., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă , în vederea atribuirii contractului de furnizare având ca obiect Sistem Informatic Integrat pentru Servicii Publice de … (.............), cod CPV 48000000-8 Pachete software și sisteme informatice (Rev.2), sens în care a elaborat documentația de Pagina 20 din 33

atribuire aferentă și a publicat, în SEAP, anunțul de participare nr. …/31.07.2024. Potrivit anunțului de participare, valoarea estimată a contractului este de 62.185.200 Ron iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț. În cadrul procedurii au depus oferte doi operatori economici, iar potrivit

raportului

procedurii

nr.

1336/31.03.2025/PNRR, oferta ............. SRL a fost respinsă, ca neconformă și inacceptabilă, în timp ce oferta asocierii ............. SRL – … SRL a fost desemnată câștigătoare. Nemulțumită de acest rezultat, ............. SRL a formulat prezenta contestație, solicitând anularea actelor evaluării și reevaluarea ofertelor. Față de această contestație, a promovat cerere de intervenție, ............. SRL. Consiliul, văzând că ............. SRL are calitate şi capacitate procesuală şi a dovedit un interes legitim în pricină prin promovarea cererii la 24.04.2025, în calitate de ofertantă desemnată câştigătoare, în favoarea şi pentru întărirea argumentelor autorităţii contractante, în conformitate cu art. 64 alin. (2) Cod de procedură civilă, o încuviinţează în principiu ca cerere de intervenţie accesorie în interesul autorităţii contractante. Din parcurgerea conținutului contestației, Consiliul constată că ............. ............. SRL reclamă decizia de respingere a ofertei sale, aceasta fiind considerată neconformă în temeiul art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016 și inacceptabilă, în baza art. 134 alin. (6) din norme. Justificarea motivelor de respingere este cuprinsă în adresa nr. 1338/01.04.2025/PNRR de comunicare a rezultatului procedurii, iar unul dintre motive reținut în susținerea inacceptabilității ofertei este detaliat astfel: Cerința 1 Cerința din capitolul 4.1.2. Arhitectura logică a sistemului ”Mediul de testare- dezvoltare va fi prevăzut să includă cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție.” În matricea de conformitate din cadrul ofertei depuse, Ofertantul ............. s-a limitat să descrie detaliile privind modul de îndeplinire a cerinței prin asumarea îndeplinirii astfel ” Ne asumăm responsabilitatea de a configura mediul de testare-dezvoltare astfel încât acesta să includă cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție. Această alocare va asigura un mediu adecvat pentru dezvoltarea, testarea și validarea modificărilor înainte de implementarea lor în producție, garantând că performanța și stabilitatea sistemului vor fi menținute pe parcursul întregului ciclu de dezvoltare.” și indicând în coloana Referință la documentația tehnică ” Cap. 2 Arhitectura soluției propuse din Propunerea tehnică, . Cap. 6 Descrierea soluției tehnice propuse din Propunerea tehnică și Cap. 5 Lista masinilor virtuale din propunerea tehnică”. Examinând informațiile din Propunerea tehnică Cap. 5 Lista mașinilor virtuale, rezultă că mediul de testare-dezvoltare este prevăzut cu 54 de vCPU care reprezintă 14,21% Pagina 21 din 33

din 380 vCPU cât este alocat mediului de producție și respectiv 276 GB RAM reprezentând 6,60% din memoria de 4460GB alocată pentru mediul de producție. Având în vedere aspectele de mai sus, Autoritatea Contractantă a formulat Solicitare clarificare nr. 3 cu următorul conținut: ” Având în vedere cerința din caietul de sarcini ” Mediul de testare-dezvoltare va fi prevăzut să includă cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție.”, din Propunerea tehnică depusă Cap. 5 Lista masinilor virtuale rezultă că mediul de testare-dezvoltare este prevăzut cu 54 de vCPU care reprezintă 14,21% din 380 vCPU cât este alocat mediului de producție și respectiv 276 GB RAM reprezentînd 6,60% din memoria de 4460GB alocată pentru mediul de producție Vă rugăm să clarificați modul concret în care soluția tehnică documentată în propunerea tehnică depusă îndeplinește cerința menționată.” Prin răspunsul la solicitarea de clarificare Ofertantul ............. a precizat: ”Având în vedere solicitarea Dumneavoastra, vă aducem la cunoștință faptul că dintr- o regretabilă eroare de tehnoredactare, pentru mediul de testare-dezvoltare, în lista mașinilor virtuale, valorile aferente componentei .............Server au fost menționate în mod eronat vCPU = 8 si RAM = 64, valorile corecte fiind vCPU = 20 și RAM = 512. Aceste valori trebuie să fie în corespondență cu valorile maximale aferente acestei componente din mediul de producție pentru a putea testa și simula comportamentul sistemului în condiții de încărcare cu date cât mai apropiate de cele reale, pentru a garanta un mediu adecvat pentru dezvoltarea, testarea și validarea sistemului cu scopul de a menține performanța și stabilitatea sistemului pe parcursul întregului ciclu de viață al sistemului. Retransmitem lista mașinilor virtuale pentru mediul de testare-dezvoltare cu valorile corespunzătoare componentei .............Server. Prin urmare, confirmăm că soluția tehnică propusă îndeplinește pe deplin cerința menționată în caietul de sarcini, asigurând că mediul de testare-dezvoltare va include cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție” Prin răspunsul său ofertantul modifică conținutul propunerii tehnice privind resursele de procesare ale mediului de testare-dezvoltare. Pagina 22 din 33

Prin invocarea unei erori de tehnoredactare nu se poate reține un viciu de formă (în sensul definiției din HG395/2016 art.135 alin. 3) deoarece eroarea de tehnoredactare invocată nu este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial așa cum susține ............., respectiv că aceste valori trebuie să fie în corespondență cu valorile maximale aferente componentei .............Server din mediul de producție pentru a putea testa și simula comportamentul sistemului în condiții de încărcare cu date cât mai apropiate de cele reale. În primul rând, scopul mediului de testare-dezvoltare nu este așa cum susține Ofertantul de a ” testa și simula comportamentul sistemului în condiții de încărcare cu date cât mai apropiate de cele reale” ci este definit chiar în caietul de sarcini la capitolul 4.1.2 astfel: ”... va fi utilizat pentru: 1 - dezvoltarea de module/funcționalități noi; 2 - dezvoltarea de modificări ce vor fi aduse mediului principal de producție; 3 - testarea şi validarea modificărilor, înaintea promovării acestora pe mediul de producție; 4 - validarea integrării cu diverse aplicații și sisteme informatice” în consecință, formulându-se cerința ca acesta să fie dimensionat să includă cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție. Dacă scopul mediului de testare-dezvoltare ar fi fost acela de a ”testa și simula comportamentul sistemului în condiții de încărcare cu date cât mai apropiate de cele reale”, atunci ar fi trebuit ca toate celelalte componente (nu doar .............Server) să fie prevăzute în mediul de testare-dezvoltare cu valorile din mediul de producție, ori despre celelalte componente Ofertantul nu menționează nimic, fiind clar că dacă ar fi corectat și acele valori, atunci numărul de servere ofertate nu ar fi putut probabil acoperi două medii identice, oferta devenind astfel neconformă. Pe de altă parte, examinând valorile alocate componentelor din mediul de producție și cele din mediul de testare din oferta inițială a Ofertantului, se poate constata că există indicii rezonabile privind utilizarea unui șablon pentru dimensionarea mediului de testare- dezvoltare, ceea ce demonstrează o abordare sistematică și logică, prin care se elimină astfel ideea de eroare: Denumire componentă Mediul de producție vCPU RAM Mediul de testare vCPU RAM Șablon aplicat pentru determinarea valorilor mediului de testare/ dezvoltare Kubernetes master node 4 16 2 4

vCPU 50% și RAM 25% Kubernetes worker node 16 256 4 32 32 vCPU 25% și RAM 12,5% Nginx loadbalancer 2 8 2 4

vCPU 100% și RAM 50% ............. 16 256 8 64 vCPU 50% și RAM 25% Gitlab runner 8 32 8 16

vCPU 100% și RAM 50% Pagina 23 din 33

Modificarea conținutului propunerii tehnice privind resursele de procesare ale mediului de testare- dezvoltare de către ............. nu poate reprezenta o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale (conform HG 395/2016 art 134. alin (9) lit.e) deoarece modificarea făcută vizează o parte din ofertă (”mediul de testare-dezvoltare va include cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție”) pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la aceasta, iar oferta inițială (fiind 14,21% vCPU și respectiv 6,60% RAM, din cele alocate pentru mediul de producție) nu a fost în conformitate cu aceste cerințe. Sunt aplicabile prevederile H.G. 395/2016, art 134, alin. (6): ”În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor alin. (1) conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Așadar, autoritatea contractantă a reținut că, prin intermediul răspunsului la clarificări, ............. ............. SRL a modificat conținutul propunerii tehnice în ceea ce privește resursele de procesare ale mediului de testare-dezvoltare. Potrivit rigorilor caietului de sarcini (cap. 4.1.2 Arhitectura logică a .............), la definirea arhitecturii soluției se va lua în considerare necesitatea configurării următoarelor medii: a. Mediul de producție b. Mediul de testare – dezvoltare, va fi utilizat pentru: - Dezvoltarea de module/funcționalități noi; - Dezvoltarea de modificări ce vor fi aduse mediului principal de producție; - Testarea și validarea modificărilor, înaintea promovării acestora pe mediul de producție; - Validarea integrării cu diverse aplicații și sisteme informatice; Mediul de testare- dezvoltare va fi prevăzut să includă cel puțin 15% din resursele de producție ale mediului de producție. Documentația de atribuire astfel cum a fost clarificată nu a fost atacată cu succes de niciun operator economic, în scopul revizuirii clauzelor sale. Se reține că, potrivit art. 75 din Legea nr. 98/2016, ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, obligație întărită și prin dispozițiile art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Corelativ, autorității contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit (a se vedea, în special, Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, Pagina 24 din 33

Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera .............’Adda, C42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, și Hotărârea din 2 iunie 2016, Pizzo, C27/15, EU:C:2016:404, punctul 39). Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, în afara excepțiilor expres prevăzute de lege. În procesul de evaluare a ofertelor primite, în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei, însă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant (art. 209 din Legea nr. 98/2016). Acest drept al autorității contractante se regăsește reglementat și în Normele de aplicare ale Legii nr. 98/2016, dispozițiile art. 127 alin. (1) lit. i) din cuprinsul acestora enumerând, printre atribuțiile comisiei de evaluare, și elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea evaluării ofertelor. De asemenea, la art. 134 alin (1) din același act normativ se arată Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte…, la alin. (5) și (6) al aceluiași temei legal specificându-se În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.”, respectiv „În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Cu toate acestea, la art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, este instituită o excepție de la dispozițiile alin. (6), conform cu care oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în Pagina 25 din 33

categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. În concluzie, în procesul de evaluare al ofertelor, autoritatea contractantă poate cere ofertanților clarificări și completări formale sau de confirmare a informațiilor regăsite în ofertele prezentate, însă singurele situații în care se permite modificarea acestora sunt doar atunci când modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în categoria abaterilor tehnice minore sau a viciilor de formă. Cele două noțiuni sunt definite de legiuitor la art. 134 alin. (8) – abaterea tehnică minoră și anume acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte, respectiv art. 135 din HG nr. 395/2016 – viciile de formă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire. Se mai reține că orice demers de clarificare întreprins de comisia de evaluare cu un ofertant, trebuie să nu conducă la avantajarea incorectă a acestuia în raport cu ceilalți participanți la procedură. De asemenea, acest demers de clarificare trebuie întreprins cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei, principii care stau la baza atribuirii oricărui contract de achiziție publică. Din examinarea propunerii tehnice, reiese că în Anexa 1 – Matricea de conformitate, ............. ............. SRL a susținut că își asumă responsabilitatea de a configura mediul de testare-dezvoltare astfel încât acesta să includă cel puțin 15% din resursele de procesare ale mediului de producție, indicând ca referințe pentru această declarație elemente ale propunerii sale tehnice (Arhitectura soluției, Descrierea soluției, Lista mașinilor virtuale). În propunerea tehnică, cap. 5 Lista mașinilor virtuale, subcap. 5.1.2 Dezvoltare – testare, mediul de testare este prevăzut cu 54 de vCPU și 276 GB RAM potrivit următoarelor:

Pagina 26 din 33

Rezultă, însă, că mediul de testare – dezvoltare este prevăzut cu 54 de vCPU care reprezintă 14,21% din 380 vCPU cât este alocat mediului de producție (astfel cum rezultă din capitolul 5.1) și respectiv 276 GB RAM reprezentând 6,60% din memoria de 4460GB alocată pentru mediul de producție. Acesta este motivul pentru care autoritatea contractantă a interpelat ofertantul prin adresa nr. 1284/09.01.2025/PNRR (întrebarea nr. 3), dorind clarificarea modului concret în care soluția tehnică documentată în propunerea tehnică depusă îndeplinește cerința caietului de sarcini - Mediul de testare- dezvoltare va fi prevăzut să includă cel puțin 15% din resursele de producție ale mediului de producție. Răspunzând solicitării, ............. ............. SRL a susținut că dintr-o regretabilă eroare de tehnoredactare, pentru mediul de testare- dezvoltare,

în

lista

mașinilor

virtuale,

valorile

aferente componentei .............Server au fost menționate în mod eronat vCPU = 8 și RAM = 64, valorile corecte fiind

vCPU = 20

și

RAM = 512

. A fost retransmisă lista mașinilor virtuale pentru mediul de testare- dezvoltare cu valorile corespunzătoare componentei ............. Developer fiind operate următoarele modificări: - valoarea vCPU corespondentă serverului ............. Developer intitulat .............-prod-priv-dev-sb-01.domeniu.local, din vCPU=8 în vCPU=20; - valoarea vCPU corespondentă serverului ............. Developer intitulat .............-prod-priv-dev-sb-02.domeniu.local, din vCPU=8 în vCPU=20; Pagina 27 din 33

- valoarea RAM corespondentă serverului ............. Developer intitulat .............-prod-priv-dev-sb-01.domeniu.local, din RAM=64 în RAM=512; - valoarea RAM corespondentă serverului ............. Developer intitulat .............-prod-priv-dev-sb-02.domeniu.local, din RAM=64 în RAM=512. Așadar, este cert că ofertantul s-a conformat cerințelor documentației de atribuie doar prin răspunsul la clarificări, modificând, prin urmare, propunerea tehnică inițială prin corectarea valorilor corespunzătoare componentei ............. Developer. După cum s-a arătat mai sus, regula în materia achizițiilor publice este aceea a conformării întrutotul cerințelor documentației de atribuire, iar modificarea propunerii tehnice este permisă doar în situațiile de excepție expres prevăzute de lege, situații de excepție care sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse. În această direcție, reține Consiliul că respectiva corectare nu poate fi încadrată în categorii abaterilor tehnice minore, sens în care reglementează art. 134 alin. (7) din HG nr. 395/2016, deoarece nu se poate pune problema unei cuantificări teoretice în valoare monetară a abaterii/omisiunii, o astfel de cuantificare neputând fi realizată în cazul nerespectării obligației ca mediul de testare-dezvoltare prevăzut să includă cel puțin 15% din resursele de producție ale mediului de producție. Corectarea valorilor corespunzătoare componentei ............. Developer nu poate fi încadrată nici în categoria viciilor de formă, deoarece informațiile nu se regăsesc în alte părți ale ofertei, ele nefiind susținute, astfel, în mod neechivoc, de sensul și de conținutul altor informații existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant. Valorile modificate pentru vCPU și RAM nu rezultă de nicăieri din oferta ............. ............. SRL. Nici teza finală a art. 135 alin. (3) din Norme, nu este incidentă în speța de față, fiind evident că respectivele corectări nu au rol de clarificare sau de confirmare a cerinței autorității contractante, ci este o modificare a propunerii tehnice, iar acceptarea acesteia, în etapa de evaluare, deși ofertantul cunoștea prevederile documentației de atribuire, conduce la avantajarea acestuia prin transformarea ofertei sale dintr-una neconformă, așa cum era în forma inițială, într-una conformă. Ofertantul a propus o anumită alocare a resurselor pentru mediul de testare, contrară cerinței caietului de sarcini dar urmărind un șablon prin raportare la mediul de producție, resurse pe care le-a modificat prin răspunsul la clarificări. Dacă autoritatea ar fi permis alterarea conținutului ofertei prin acceptarea transmiterii valorilor în discuție ulterior depunerii ofertei ar fi însemnat avantajarea societății față de ceilalți ofertanți. Eventuala acceptare acum pentru ............. ............. SRL a corectării la 20 Pagina 28 din 33

vCPU/512 GB RAM conduce în mod clar la distorsionarea concurenței între operatorii economici ofertanți, întrucât societatea ar ajunge să fie conformă pe baza unor informații produse sau relevate ulterior datei- limită de prezentare a ofertei. Astfel, în condițiile în care ofertantul a întocmit oferta cu nerespectarea documentației de atribuire, singurul culpabil de aceasta, iar modificările intervenite prin răspunsul la clarificări nu pot fi încadrate în categoria excepțiilor pentru ca o modificare a propunerii tehnice să poate fi acceptată, autoritatea contractantă, în mod corect, a sancționat oferta depusă de ............. ............. SRL cu respingerea acesteia ca inacceptabilă. Alte motive de neconformitate (cerințele 2-7 din adresa de comunicare a rezultatului) a ofertei ............. ............. SRL au fost reținute prin raportare la cerințele caietului de sarcini referitoare la: • Extinderea soluţiei software existente de integrare intra şi inter instituţionale - Layer7 Mobile API Gateway - Capitolul 4.3.21; • Software de jurnalizare de audit - Capitolul 4.3.22; • Extinderea soluţiei software existente de creare şi gestionare a datelor de test conform GDPR - Capitolul 4.3.20; • Actualizarea soluţiei Active Directory existente - Capitolul 4.3.19; • Extinderea soluţiei software existente de monitorizare a perfor- manţei infrastructurii - Capitolul 4.3.18; • Aplicaţie de administrare centralizată a staţiilor de lucru - Capi- tolul 4.3.17. Pentru componentele menţionate la cerințele 2-7, a reținut autoritatea contractantă că propunerea tehnică a ............. ............. SRL omite maşinile virtuale în pofida cerinței explicite a caietului de sarcini din cuprinsul capitolului 12 - Propunerea tehnică va fi prezentată într-o formă narativă, în care ofertanții vor include în ordine următoarele capitole: (…) 4. Lista mașinilor virtuale/containerelor necesare pentru soluția propusă, având în vedere cerințele de înaltă disponibilitate și performanță a soluției solicitate, indicând pentru fiecare mașină virtuală/container: rolul acesteia, sistemul de operare necesar, software-ul instalat, numărul de nuclee de procesare necesar a fi alocat, memoria RAM necesar a fi alocată, storage necesar a fi alocat. La interpelarea autorității contractante (întrebările nr. 14, 32, 33, 34, 36, 47) din adresa nr. 1284/09.01.2025/PNRR, ofertantul a susținut că aceste componentele sunt găzduite pe cele trei servere fizice suplimentare în centrul de date al ………, iar configuraţiile exacte ale maşinilor virtuale/containerelor vor fi finalizate în faza de analiză şi proiectare, o practică standard în IT. Primind aceste răspunsuri, autoritatea contractantă a concluzionat asupra neconformității ofertei, concluzie la care achiesează și Consiliul. Lipsa detaliilor concrete solicitate privind configuraţia maşinilor virtuale, potrivit celor trasate expres la nivelul caietului de sarcini, face Pagina 29 din 33

imposibilă stabilirea fezabilităţii soluţiei tehnice propuse din punct de vedere al cerinţelor de înaltă disponibilitate şi performanţă solicitate. Impunând anumite rigori, autoritatea contractantă limitează exercitarea propriei puteri de apreciere și nu poate să se abată, față de vreun ofertant, de la condițiile pe care le-a definit fără să încalce principiul egalității de tratament între ofertanți și fără a lipsi de utilitate stabilirea cerințelor obligatorii. Pe de altă parte, potrivit celor precizate în cadrul propunerii tehnice de către ............. ............. SRL la capitolul 5, pagina 89, cele trei servere suplimentare au de fapt rolul principal de controlere pentru platforma ............. ............. – pentru ............. se vor livra suplimentar trei servere fizice în configurație identică cu cele de aplicații și baze de date, ce vor avea rol de controlere pentru platforma ............. .............. Astfel, cele trei servere sunt destinate atât gestionării platformei ............., cât şi găzduirii componentelor menţionate în cerinţele 2-7 (Layer7 Mobile API Gateway, Software de jurnalizare de audit, CA Test Data Manager, Active Directory, DX Unified infrastructure Management, CA Client Automation şi Aplicaţia de administrare centralizată a staţiilor de lucru), însă ............. ............. SRL nu specifică cât din resursele celor trei servere sunt alocate controlerelor ............. şi cât pentru componentele menţionate în Cerinţele 2-7. Susţinerea contestatoarei potrivit căreia configuraţiile depind de fazele viitoare nu poate fi primită, deoarece nu se face dovada privind îndeplinirea cerinţelor de înaltă disponibilitate şi performanţă solicitate pentru aceste componente în particular şi pentru soluţia propusă în ansamblu. În documentaţia de atribuire nu s-a permis amânarea furnizării configuraţiilor maşinilor virtuale pentru o fază ulterioară, demonstrarea îndeplinirii cerințelor trebuind a fi înfăptuită în cadrul ofertei. În considerarea celor evocate, Consiliul determină că nu există motive pentru infirmarea actelor evaluării, pentru anularea raportului procedurii prin care a fost stabilit rezultatul procedurii și nici pentru obligarea

autorității

contractante

la

reevaluarea ofertei ............. ............. SRL. În condițiile date, cercetarea de către Consiliu a celorlalte aspecte reclamate de contestatoare este de prisos, ea neputând schimba situația ofertei ............. ............. SRL, în sensul transformării ei în una admisibilă. Criticile formulate de ............. ............. SRL la data de 30.05.2025 cu privire la procesul de evaluare, apreciat ca fiind viciat, dat fiind că oferta sa a fost evaluată prin raportare la oferta declarată câștigătoare și nu prin raportare la cerințele minime din documentația de atribuire, precum și aspectele de neconformitate în privința ofertei ............. SRL, nu pot fi acceptate ca o dezvoltare a motivelor de nelegalitate sesizate Pagina 30 din 33

prin actul de învestire, acestea depășind cadrul procesual cu care Consiliul a fost sesizat. Astfel, aceste motive de contestare noi, (nereguli nou – invocate) sunt vădit inadmisibile, în lumina dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Totodată, ele sunt și tardive, întrucât nu există niciun document prin care să se demonstreze că ............. ............. SRL a solicitat autorității contractante acces, în mod expres, la procesele-verbale de evaluare a conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare (despre care susține că a luat cunoștință în urma studierii dosarului la Consiliu) imediat ce a luat cunoștință de existența acestora (subliniem că procesul-verbal nr. 1316/28.03.2025 care conține evaluarea tehnică a fost menționat în raportul procedurii) și că nu i s-ar fi permis accesul. Altfel spus, contestatoarea nu a demonstrat că s-a aflat într-o imposibilitate de a avea acces la documentele din dosarul achiziției publice întocmit la autoritatea contractantă. Consiliul găsește util a face trimitere la Hotărârea din 17 noiembrie 2022, prin care CJUE s-a pronunțat în cauza C-54/21, statuând următoarele: 4) Articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014, trebuie interpretat în sensul că în cazul constatării, în cursul soluționării unei căi de atac formulate împotriva unei decizii de atribuire a unui contract de achiziții publice, a unei obligații a autorității contractante de a divulga reclamantului informații

care au fost tratate în mod eronat ca fiind confidențiale și a unei încălcări a dreptului la o cale de atac efectivă din cauza nedivulgării acestor informații, această constatare nu trebuie în mod necesar să conducă la adoptarea de către această autoritate contractantă a unei noi decizii de atribuire a contractului, cu condiția ca dreptul procedural național să permită instanței sesizate să adopte, în cursul judecății, măsuri care să restabilească respectarea dreptului la o cale de atac efectivă sau să îi permită să considere că reclamantul poate formula o nouă cale de atac împotriva deciziei de atribuire deja luate. Termenul de introducere a unei astfel de căi de atac nu trebuie să curgă decât din momentul în care acest reclamant are acces la ansamblul informațiilor

care au fost calificate în mod eronat drept confidențiale. Astfel, instanța europeană vorbește despre o restabilire a dreptului la o cale de atac efectivă din momentul în care reclamantul are acces la ansamblul informațiilor care, însă, au fost calificate în mod eronat drept confidențiale. Ori, în cauză, nu suntem într-o asemenea situație, respectivele procese-verbale nu au fost declarate confidențiale iar la dosar nu există nicio dovadă cum că autoarei contestației i-a fost îngrădit accesul la acestea, mai cu seamă că nici nu a fost identificată vreo solicitare în acest sens. Pagina 31 din 33

Consiliul apreciază că termenul de contestare este cel prevăzut de Legea nr. 101/2016, curge în aceleași condiții pentru toți ofertanții și nu este unul arbitrar care să fie calculat în funcție de conduita părților. Cu luarea în considerare a celor de mai sus, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ............. ............. SRL. Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție aparținând ............. SRL, admisibilă în principiu cu titlu de cerere de intervenție voluntară accesorie în favoarea autorității contractante. Se observă că ............. SRL, în calitate de societate intervenientă, a solicitat obligarea contestatoarei la achitarea cheltuielilor de judecată generate de acest litigiu, avansând suma de 23.933,99 lei, pentru care a fost depus factura nr. ../24.04.2025 cu mențiunea contravaloare servicii juridice…(intervenție cnsc ds …, cheltuieli printare, cheltuieli curierat, și confirmarea plății, datată 25.04.2025. Vizavi de o astfel de cerere, ea se supune dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 care dispun: Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Fundamentul suportării cheltuielilor de judecată rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare, iar intervenientul accesoriu este parte câștigătoare atunci când contestația este respinsă, contestatoarea aflându-se în culpă procesuală nu doar față de autoritatea contractantă, ci și față de intervenient. În sensul celor arătate este și Decizia Curții constituționale nr. 463 din 28 iunie 2016: 24. [...] Curtea reține că art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă determină debitorul obligației de plată a cheltuielilor de judecată (partea care pierde procesul) și creditorul obligației având ca obiect cheltuielile de judecată (partea care câștigă), înlocuind formularea codului anterior din 1865 de "parte căzută în pretenții". Această diferență terminologică nu schimbă însă cu nimic fundamentul suportării cheltuielilor de judecată, care rămâne culpa procesuală și despăgubirea integrală a părții câștigătoare. Buna-credință a părții care a pierdut procesul nu justifică exonerarea ei de plata cheltuielilor de judecată. Din acest punct de vedere, între partea care a obținut câștig de cauză, dreptul ei fiind recunoscut prin hotărâre, și partea care acceptă judecata și pierde procesul, riscul acestei situații trebuie să fie suportat de această din urmă parte care, prin comportamentul său, chiar dacă nu a fost de rea-credință, a obligat pe partea potrivnică câștigătoare să angajeze cheltuielile din proces. Așa fiind, textul criticat induce o culpă procesuală în sarcina celui care, prin atitudinea sa, a determinat cheltuielile de judecată făcute de partea adversă în timpul și cu ocazia desfășurării procesului. Întrucât cererea de intervenție a fost admisă pe fond, aceasta are valoare de câștigare a procesului de către intervenient și prin urmare, se impune a beneficia de rambursarea cheltuielilor mai cu seamă că există un precedent multiplu al Înaltei Curți de Casație și Justiție în sensul acordării cheltuielilor către intervenienții accesorii (Decizia nr. 4240 din 6 decembrie 2018, Decizia nr. 1872 din 23 octombrie 2019, Decizia nr. Pagina 32 din 33

3878 din 24 iulie 2020, Decizia nr. 985 din 11 mai 2021, Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021). Astfel, în baza temeiului mai sus evocat, ............. ............. SRL va fi obligată să plătească ............. SRL suma de 23.933,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată, contestația formulată de ............. ............. SRL, în contradictoriu cu ............., în calitate de autoritate contractantă. Potrivit art. 64 alin. (2) din Codul de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de intervenție, formulată de ............. SRL și în temeiul art. 67 din același act normativ, o admite. În temeiul art. 26 alin. (9) din lege, obligă ............. ............. SRL la plata către ............. SRL a sumei de 23.933,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 33 din 33