Decizie CNSC 1667/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1667/C7/1974 Data: 17.06.2025 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent din 30.05.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 35929/02.06.2025, formulată de către NISARA IMPEX S.R.L., cu sediul în Săcele, str. General Dragalina nr. 21A, camera 3, județul Brașov, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J08/808/1996, având CUI RO8566375, reprezentată convențional prin Avocat Adrian Puşdercă, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Brașov, str. Nucului nr. 46, județul Brașov, împotriva documentației de atribuire emisă de către ACADEMIA DE POLIŢIE ALEXANDRU IOAN CUZA BUCUREŞTI, cu sediul în București, Aleea Privighetorilor nr. 1A, sectorul 1, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, divizat pe loturi, având ca obiect „Acord cadru furnizare produse alimentare”, se solicită, pentru loturile 1, 3, 4, 6-8, obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere prin eliminarea factorului de evaluare III „Realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30%”. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de NISARA IMPEX S.R.L., cu sediul în Săcele, str. General Dragalina nr. 21A, camera 3, județul Brașov, reprezentată Pagina 1 din 2

convențional prin Avocat Adrian Puşdercă, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Brașov, str. Nucului nr. 46, județul Brașov, în contradictoriu cu ACADEMIA DE POLIŢIE ALEXANDRU IOAN CUZA BUCUREŞTI, cu sediul în București, Aleea Privighetorilor nr. 1A, sectorul 1. Obligă ACADEMIA DE POLIŢIE ALEXANDRU IOAN CUZA BUCUREŞTI ca, în termen de maximum 10 zile de la primirea deciziei, să elimine factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă”, de la loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8 și să redistribuie punctajul acestuia celorlalți factori de evaluare stabiliți, exceptând factorul de evaluare „prețul” ofertei. Modificările vor fi efectuate și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul anunțului de participare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 4 (patru) exemplare originale, conține 14 (patrusprezece) pagini

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent din 30.05.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 35929/02.06.2025, formulată de către ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J08/808/1996, având CUI ..., reprezentată convențional prin ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., împotriva documentației de atribuire emisă de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, divizat pe loturi, având ca obiect „Acord cadru furnizare produse alimentare”, se solicită, pentru loturile 1, 3, 4, 6-8, obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere prin eliminarea factorului de evaluare III „Realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30%”. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de către ..., prin care se critică documentația de atribuire, respectiv factorului de evaluare III „Realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30%”. I. Chestiuni prealabile: Autoritate contractantă a organizat procedura de atribuire, cu o valoare estimată de 1.945.000, postând în SEAP documentația de atribuire, atașată anunțului SEAP nr. .../ 23.05.2025. Pagina 1 din 15

Prin fișa de date a achiziției, pentru toate loturile contestate, s-a precizat ca și criteriu de atribuire conform pct. II.2.5., Cel mai bun raport calitate preț, alături de alți factori de evaluare și factorul de evaluare contestat, după cum urmează: „FACTORUL III Pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, reprezintă 30%. Algoritm de calcul: Algoritm de calcul: Pentru factorul de evaluare nr. III, Operatorul economic are obligativitatea de a prezenta documente doveditoare în sprijinul susținerii realizării etapei de producție, în regiunea de dezvoltare invocată. a)- Punctaj maxim acordat = 30 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 8 de dezvoltare ... – Ilfov), b)-Punctaj acordat = 25 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 3 de dezvoltare Sud Muntenia respectiv județele Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Argeș, Ialomița, Călărași), c)-Punctaj acordat = 20 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 2 Sud-Est respectiv județele Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Tulcea, Constanța – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia respectiv județele Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți - Regiunea 7 Centru respectiv județele ..., Sibiu, Alba, Mureș, Covasna, Harghita), d)-Punctaj acordat = 15) puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 5 Vest respectiv județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara - Regiunea 6 Vest Nord- Vest respectiv județele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare - Regiunea 1 Nord-Est respectiv județele Bacău, Vaslui, Neamț, lași, Botoșani P (F) punctajul final = F I + F II + F III.” II. Critici aduse factorului de evaluare contestat II.1. Factorul de evaluare criticat încalcă legislația internă. O primă încălcare o reprezintă nerespectarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 21/1996, citat. Nelegalitatea din prisma legislației achizițiilor publice - Factorul de evaluare criticat conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii. Factorii de evaluare trebuie să asigure o concurență reală și orice procedură de achiziție publică trebuie să conducă la acest rezultat, fiind interzisă stabilirea unor factori de evaluare (sau o pondere a acestora) care să conducă la distorsionarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă trebuind să se asigure de faptul că acel factor de evaluare îi aduce un avantaj real, să nu fie formal și cu atât mai mult, să nu excludă ofertanți pe criterii care nu au legătură cu criteriile de calificare și selecție/capacitate prevăzuți de art. 163-186 din Legea nr. 98/2016. În acest sens sunt dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 49 alin. (1), art. 50 și art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 32 alin. (2) și (8) din H.G. nr. 395/2016, citate. Așa cum s-a arătat mai sus, acest factor de evaluare nu prezintă nici un avantaj real sau calitativ pentru autoritatea contractantă, distorsionează vădit însăși procesul de achiziție, reprezentând doar un mod defectuos de cheltuire a banului public, prin majorarea artificială a costului achiziției pentru cauze care nu au legătură cu obiectul contractului. II.2. Abrogarea pct. XI din O.U.G. nr. 34/2023

În fapt, factorul de evaluare criticat a fost obiect de legiferare limitată în timp (maxim până la data de 15.05.2023 - anterior publicării procedurii de atribuire), fiind introdus în legislația ce reglementează domeniul achizițiilor publice prin art. XI din O.U.G. nr. 34/2023, dispoziție legală abrogată prin art. VI al O.U.G. nr. 52/2004. În concluzie, la acest moment procedural, factorul de evaluare criticat, nici nu mai are vreun suport legal. II.3. Factorul de evaluare criticat încalcă dispozițiile art. 34 (ex-articolul 28 TCE) și ale art. 18 și 67 din Directiva 2014/24/UE) Deși acest factor de evaluare este prevăzut în legislația națională (art. 188 din Legea nr. 98/2016), acesta este în contradicție cu dreptul unional, respectiv cu art. 34 (ex-articolul 28 TCE) și cu art. 18 și art. 67 (Directiva 2014/24/UE), aspect constatat atât de Comisia Europeană, cât și de Guvernul României. Constatarea încălcării dreptului unional, cu privire la acești factori de evaluare: În concret, factorul de evaluare „distanța până la locul de consum” a fost subiect și de legiferare suplimentară, prin art. XI al O.U.G. nr. 34/2023. Prin art. VI al O.U.G. nr. 52/2004, publicată în M.O. nr. 483/24.05.2024, s-a abrogat art. XI al O.U.G. nr. 34/2023 Motivele adoptării O.U.G. nr. 52/2004 (nota de fundamentare) sunt atașate contestației și se regăsesc la adresa web al SGG https://sgg.gov.ro/1/wp- content/uploads/2024/05/NF-79.pdf, din care se citează. În acest sens, se citează și actele normative unionale la care se face referire în nota de fundamentare menționată anterior: art. 34 din TFUE (ex-articolul 28 TCE): „Între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent”. Deoarece TCEE și tratatele ulterioare, inclusiv TFUE, în art. 34 și 35, nu definesc noțiunea de măsură cu efect echivalent, le-a revenit Comisiei și Curții de Justiție misiunea de a preciza sensul noțiunii, oferindu-se diferite definiții și se evocă Comisia - în Directiva nr. 70/50 din 22 decembrie 1969, Curtea de Justiție, în Hotărârea Dassonville, pronunțată la 11 iulie 1974, art. 18 (Directiva 2014/24/UE) Principii aplicabile achizițiilor, art. 67 alin. (4) (Directiva 2014/24/UE). Astfel, factorul de evaluare criticat este deja considerat contrar dreptului unional, fiind evident atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru Guvernul României, faptul că acest factor de evaluare favorizează anumiți operatori economici și dezavantajează nejustificat anumiți operatori economici (pe criterii de apartenență la o anumită regiune geografică/distanță, fără relevanță pentru autoritatea contractantă), fiind în fapt măsuri cu caracter echivalent restricțiilor cantitative la import. În același sens este și practica citată: Cauza C-399/98 Ordine degli Architetti delle Province di Milano e Lodi și alții, pct. 52 și 75, Cauza C-402/18 - Tedeschi Srl, pct. 33, Cauza C-368/10 Comisia Europeană, pct. 87, Cauza C- 243/89, pct. 33 și 45, Decizia CNSC nr. 3152/C2/3640/07.11.2024. Pe fondul cauzei: Cu privire la obiectul achiziției publice/lipsa de relevanță a criteriului contestat: Esențial: În această industrie, raportat la numărul relativ mare de competitori, marjele de profit nu depășesc 5-10 %, aspect reflectat în diferențele mici de prețuri licitate (departajarea fiind dată de calitatea Pagina 3 din 15

produsului/materiilor prime). Astfel o intervenție brutală în piață, prin alocarea unui punctaj, într-un cuantum de 30% și care oricum nu aduce niciun avantaj beneficiarului) pentru criterii de apartenență la un areal geografic/administrativ și/sau naționalitate (distanță), este de natură nu numai să distorsioneze concurența, dar chiar să o și elimine, fiind evident edictată și cu nerespectarea principiului supremației dreptului unional. În ceea ce privește distanța dintre furnizor și autoritatea contractantă: Prioritar se învederează faptul că între activitatea de depozitare în depozite frigorifice fixe (aproape de autoritatea contractantă) și depozitarea în mijloacele de transport frigorifice pe durata deplasării (unde nu mai contează distanța față de autoritatea contractantă) și autorizate DSVSA, nu este absolut nicio diferență. Adică, între un frigider fix (depozitul frigorific de la sediul operatorului economic) și unul mobil (mijlocul de transport frigorific), ambele autorizate sanitar - veterinar pentru acest scop, nu este nicio diferență. În acest sens este și adresa DSVSA ...nr. 13449/25.06.2024, mai jos citată în facsimil și integral în anexă la contestație. Astfel, acordarea și acestui factor de evaluare a 30% din punctaj, elimină (încă o dată) orice concurență din afara regiunii intimatei, pentru chestiuni pretins de calitate, dar așa cum au precizat și instituțiile abilitate, nu au nicio legătură cu calitatea produsului. Lipsa de relevanță, a criteriului contestat, în ceea ce privește reclamanta. În ceea ce privește reclamanta, care deține fabrica procesatoare în municipiul ..., distanța de la spațiile de producție/depozitare (...), la beneficiar (...) este cuprinsă între 185 km (mai jos prezentare Google map), respectiv vehiculele sale vor face mai puțin de 3,5 ore, transport care evident poate fi efectuat în aceeași zi și în orice interval orar. Pentru produsele preparate carne: Lipsa de relevanță cu privire la punctarea distanței/transportului aferent doar unei etape de producție. Lipsa de relevanță a criteriului pentru produsele pasteurizate. Suplimentar celor de mai sus, pentru produsele aferente loturilor: Lotul 1 Pastă de tomate: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg; Lotul 4 Gem de fructe: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg; Lotul 6 Roșii decojite în bulion: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg, se observă lipsa de relevanță a distanței de transport, chiar și fără cunoștințe de specialitate, respectiv chiar și fără asigurările instituțiilor competente, cu privire la identitatea între un depozit fix și unul mobil. Aceleași concluzii și pentru Lotul 3 Zahar cristal: min. 1.000 kg - max. 15.000 kg, Lotul 7 Brânză topită: min. 1.000 kg - max. 15.000 kg; Lotul 8 Lămâi: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg. Concluzionând, ... solicită C.N.S.C., pentru loturile 1, 3, 4, 6-8, obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere prin eliminarea factorului de evaluare III „Realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30%”. Prin adresa nr. 4477051/04.06.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 37656/10.06.2025, ... a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația ..., solicitând respingerea acesteia ca nefondată și menținerea factorului III de

evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă” și să se constate că documentația de atribuire întocmită de autoritatea contractantă a fost derulată cu respectarea prevederilor legale, având în vedere următoarele motive: Prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 52/23 mai 2024, articolul XI din O.U.G. nr. 34/12 mai 2023, care instituia obligativitatea folosirii factorilor de evaluare în forma și cuantumul procentual inclus în documentația de atribuire a procedurii sus-menționate. a fost abrogat explicit. Abrogarea explicită a unui text de act normativ care statua o normă imperativă, nu presupune în niciun caz faptul că, per a contrario, se va considera ca fiind interzise aplicarea acelor prevederi, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens. Se aduce la cunoștință faptul că, tot prin O.U.G. nr. 52/25 mai 2024, au fost modificate prevederi din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și H.G. nr. 395/2016, modificări care privesc aspecte legale de factorii de evaluare ce vor fi folosiți în cadrul procedurilor de atribuire a unor produse care au impact asupra mediului, după cum se va detalia în ceea ce urmează. De asemenea, potrivit Deciziei nr. 556 din 23 noiembrie 2023, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a reținut că pentru autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect produse agroalimentare, se vor aplica prevederile art. 187 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, motivația alegerii de către autoritatea contractantă a criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” a fost aplicarea art. 187 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, citat. Pentru aplicarea factorilor de evaluare au fost respectate prevederile art. 188 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, citat. Totodată, se citează şi prevederile art. 32 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016. De asemenea, în anexa 2 din H.G. nr. 395/2016 sunt precizate categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în această categorie fiind incluse și alimentele. Referitor la obiecțiile contestatorului cu privire la dispozițiile art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, precum și prevederile art. 49 și art. 50 din același act normativ, autoritatea contractantă clarifică următoarele: - tratament egal și nediscriminatoriu: toți operatorii economici au oportunitatea de a-și demonstra conformitatea cu acești factori de evaluare. Cerințele sunt stabilite în documentația de atribuire și sunt aplicate în mod uniform tuturor participanților. Nu există prevederi ascunse sau criterii subiective care ar putea favoriza sau defavoriza un anumit tip de operator economic sau o anumită locație geografică. Indiferent de sediul social, fiecare operator economic dispune de oportunitatea de a-și ajusta procesele operaționale și lanțul de aprovizionare în vederea îndeplinirii criteriilor stabilite și a obținerii unui punctaj superior în evaluare. Detaliile privind modul de evaluare a acestor factori sunt transparente și disponibile în de atribuire. - transparență și proporționalitate: criteriile și factorii de evaluare sunt clar detaliați și justificați prin referințe la legislația în vigoare (Legea nr. 98/2016 și H.G. nr. 395/2016). Ponderea alocată prețului (maxim 40%) și includerea factorilor de mediu sunt direct proporționale cu obiectivul de a achiziționa produse alimentare cu un impact redus asupra mediului, așa cum este impus de reglementările legale. - fără restrângere artificială a concurenței: scopul nu este de a limita Pagina 5 din 15

numărul participanților, ci de a selecta cea mai bună ofertă care să corespundă atât cerințelor de preț, cât și celor de sustenabilitate, în conformitate cu noile prevederi legale. Aceste criterii reflectă o direcție legislativă clară spre achiziții mai responsabile din punct de vedere ecologic. Cu privire la prevederile art. 32 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 prezentate în contestație, autoritatea contractantă respinge ferm afirmația că acești factori nu aduc un avantaj real sau că distorsionează procesul de achiziție, ducând la o cheltuire defectuoasă a banului public. Prin natura sa, furnizarea de alimente implică un întreg ciclu de viață, de la producție la consum, cu un impact semnificativ asupra mediului (transport, ambalare, procesare etc.). Factorii de evaluare aleși sunt direct legați de acest impact, căutând să-l minimizeze. Prin urmare, nu se poate susține că nu au legătură cu obiectul contractului. Avantajul pe care îl obține autoritatea contractantă nu este doar financiar, ci și de mediu, social și strategic. Astfel, se consideră că s-au respectat atât prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și H.G. nr. 395/2016, în privința criteriilor de atribuire, a factorilor de evaluare și a ponderii aplicate acestora, cât și principiile concurenței, nediscriminării și tratamentului egal. În concluzie, se consideră că este neîntemeiată și nefondată susținerea operatorului economic ... pe baza argumentelor anterior menționate. Concluzionând, ... solicita CNSC, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respingerea contestației ... ca nefondată, menținerea factorului III de evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă” și constatarea că documentația de atribuire a fost întocmită cu respectarea prevederilor legale. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat o procedură de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, divizat pe loturi, având ca obiect „Acord cadru furnizare produse alimentare”, cod CPV 15842100- 3 Ciocolată (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .../23.05.2025. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preț”, iar valoarea estimată totală a acordului-cadru este de 1.945.000,00 lei fără TVA. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ... a transmis recipisa de consemnare nr. 211365984/1, eliberată de către CEC BANK S.A. Sucursala ...la data de 05.06.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 21.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 1974/2025. Astfel, Consiliul constată că ... a constituit cauțiunea în cuantumul și în termenul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 101/2016. Procedând la soluționarea cauzei, Consiliul constată că aceasta vizează conținutul documentației de atribuire, loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8, respectiv factorul de evaluare privind calitatea, „FACTORUL III) Pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde

își are sediul autoritatea contractantă, astfel

cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, reprezintă 30%. Algoritm de calcul: Algoritm de calcul: Pentru factorul de evaluare nr. III, Operatorul economic are obligativitatea de a prezenta documente doveditoare în sprijinul susținerii realizării etapei de producție, în regiunea de dezvoltare invocată. a)- Punctaj maxim acordat = 30 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 8 de dezvoltare ... – Ilfov), b)-Punctaj acordat = 25 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 3 de dezvoltare Sud Muntenia respectiv județele Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Argeș, Ialomița, Călărași), c)-Punctaj acordat = 20 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 2 Sud-Est respectiv județele Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Tulcea, Constanța – Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia respectiv județele Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți - Regiunea 7 Centru respectiv județele ..., Sibiu, Alba, Mureș, Covasna, Harghita), d)-Punctaj acordat = 15) puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 5 Vest respectiv județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara - Regiunea 6 Vest Nord- Vest respectiv județele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare - Regiunea 1 Nord-Est respectiv județele Bacău, Vaslui, Neamț, lași, Botoșani P (F) punctajul final = F I + F II + F III”, factor pentru care achizitoarea a stabilit un punctaj maxim de 30% (30%, alături de ceilalți factori de evaluare „prețul ofertei-40%” și „lanţul de aprovizionare-30%”, din cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, în susținerea criticilor aduse, ... apreciind că această modalitate de evaluare încalcă prevederile legale și principiul tratamentului egal în achizițiile publice și solicitând obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere prin eliminarea factorului de evaluare III „Realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30%”. Preliminar, Consiliul găsește utilă menționarea „obiectului” achiziției publice aferent loturilor 1, 3, 4, 6, 7 și 8 , pentru a se sublinia faptul că NU este justificată alegerea de către autoritatea contractantă a factorului de evaluare III, menționat anterior. Astfel, „obiectul” aferent loturilor 1, 3, 4, 6, 7 și 8, contestate de ..., este umătorul: Lotul 1. Pasta de tomate: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg.; Lotul 3. Zahar cristal: min. 1.000 kg - max. 15.000 kg.; Lotul 4. Gem de fructe: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg.; Lotul 6. Rosii decojite in bulion: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg.; Lotul 7. Branza topita: min. 1.000 kg - max. 15.000 kg.; Lotul 8. Lamai: min. 1.000 kg - max. 20.000 kg. În soluționare, Consiliul stabilește relevanța în cauză a următoarelor prevederi legale, și anume: -Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice: - art. 187: „(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabilește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), Pagina 7 din 15

autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preț; (...) (4) În sensul alin. (3) lit. c) și d), cel mai bun raport calitate- preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. (...) (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia; b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare. (6) În sensul alin. (3) lit. c), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț include de regulă un element de preț sau de cost; în situația în care autoritatea contractantă inițiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preț sau de cost este un preț sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției. (…) (8) Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/ prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) categoriilor de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b) contractelor de achiziție publică/acorduri-cadru de proiectare și execuție sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, așa cum sunt definite în prezenta lege, și drumuri județene. c) anumitor categorii de contracte de achiziție publică/ acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață”; - art. 188: „(1) Factorii de evaluare prevăzuți la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziție publică/ acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziție publică/acordului- cadru și în orice stadiu al ciclului lor de viață, chiar dacă acești factori nu fac parte din substanța materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.(2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puțin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuția procesului de fabricație la protecția mediului; b) lanțul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum”; - art. 189: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizați de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare. (3) Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți”; - H.G. nr. 395/2016:

- art. 32: „(1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preț» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) și b) din Lege, stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. (...) (6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%. (6¹) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) și alin. (9¹) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. (7) Prin ordin al președintelui ANAP se stabilesc categoriile de servicii intelectuale, în sensul alin. (6). (8) Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanța caracteristicii tehnice/funcționale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu și/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. (10) În cazul în care, în cadrul unei proceduri se atribuie mai multe loturi, autoritatea contractantă poate stabili criterii de atribuire separate și diferite pentru fiecare lot în parte”. Totodată, este reținut și faptul ca Anexa 2 din HG nr. 395/2016, stipulează categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viață, la poziția 6 fiind menționate „Alimentele”. Totodată, în cauză prezintă relevanță dispozițiile Ordinului președintelui ANAP nr. 1946/2024, pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, care la art. 1 alin. (2) din stipulează următoarele, act normativ invocat în cauză de ambele părți, care prevede umătoarele: „(2) Criteriile ecologice prevăzute la alin. (1) sunt cuprinse în anexele nr. 1-12*), care fac parte integrantă din prezentul ordin, fiind structurate după cum urmează: (…) l) anexa nr. 12 – Alimente Pagina 9 din 15

*) Anexele nr. 1-12 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 bis”. Ordinul nr. 1946/2024 prevede, la art. 2, că pentru categoriile de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă: - autorităţile/entităţile contractante utilizează o combinaţie între factorii de evaluare prevăzuţi în secţiunea I a fiecărei anexe la ordin, a căror pondere să cumuleze minimum 40% din componenta tehnică a criteriului de atribuire; - autorităţile/entităţile contractante pot utiliza specificaţiile tehnice prevăzute în secţiunea a II-a a fiecărei anexe a ordinului. în timp ce, la art. 3, se menționează că „Exemplele şi notele furnizate cu titlu orientativ în anexele la prezentul ordin, pentru ilustrarea modului de completare a informaţiilor relevante, nu se reproduc ca atare în conţinutul documentaţiei de atribuire.” Ordinul pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață nr. 1946 din 09.08.2024 a abrogat Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 2.395/2023, care prevedea posibilitatea utilizării factorului de evaluare tehnică „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are autoritatea contractantă adresa”. De asemenea, este de subliniat că Ordinul nr. 1946 din 9 august 2024, prevede, în anexa 12-Alimente, factorii de evaluare pe care achizitoarea îi poate utiliza, la art. 3 din Ordin fiind specificat „Exemplele şi notele furnizate cu titlu orientativ în anexele la prezentul ordin, pentru ilustrarea modului de completare a informaţiilor relevante, nu se reproduc ca atare în conţinutul documentaţiei de atribuire” iar la art. 4 „(1) Autorităţile/Entităţile contractante pot utiliza criterii ecologice suplimentare faţă de cele prevăzute de prezentul ordin, în funcţie de specificul achiziţiei, dacă acestea aduc beneficii specifice şi nu restricţionează în mod artificial participarea la procedura de atribuire”. Se reține că printre factorii de evaluare menționați cu titlu exemplificativ, în Anexa nr. 12 se regăsește și „e) Distanţa de la locul de producţie până la locul de consum/mediul de transport prietenos.Aplicabil pentru produsele ce urmeaza a fi consumate in stare proaspata”. Cu toate că, în speță, achizitoarea nu a ales întocmai factorul de evaluare, exemplificat în Ordin, se poate constata că factorul ales de ... este similar celui menționat anterior, relevant pentru achizitoare fiind tot criteriul legat de distanța dintre zona de producție a ofertantului (producător/distribuitor/intermediar) și regiunea de dezvoltare unde își are autoritatea contractantă adresa, fiind incidentă în cauză următoarea „Notă: În situația în care obiectul contractului include mai multe produse alimentare, autoritatea contractantă va stabili care sunt produsele pentru care se va acorda punctaj prin intermediul acestui factor, astfel încât utilizarea factorului să nu fie formală și să rămână fără efecte reale. În aceste sens, utilizarea factorului poate viza produsele ce se consumă în stare proaspătă (carne, ouă, produse lactate), precum și fructele și legumele sezoniere” din Anexa nr. 12 Ordinului. Din prevederile redate, coroborate cu informațiile din documentația aferentă achiziției, loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8, reiese, fără dubiu, că obiectele respectivelor loturi NU conțin produse care se consumă în stare proaspătă, deci nici „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are autoritatea contractantă adresa” nu își are justificare legală.

Relevante soluționării cauzei sunt și dispozițiile art. 9 din HG nr. 395/2016, care stipulează următoarele: „(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă. (2) Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de achiziţie publică cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din Lege, iniţiată de autoritatea contractantă. (3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu: (...) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege şi, după caz, decizia de a reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi; (...)”, precum și cele ale art. 32 alin. (2) și (8) din H.G. nr. 395/2016. Analizând Strategia de contractare din data de 16.05.2025, elaborată de autoritatea contractantă, prin prisma considerentelor de drept expuse anterior, Consiliul constată că aceasta nu conține nicio justificare privind alegerea factorilor de evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are autoritatea contractantă adresa”, ci doar modalitatea de acordare a punctajului, urmând a se reda extras din aceasta, după cum urmează: „3.4. Alegerea și justificarea criteriului de atribuire și, după caz, a factorilor de evaluare utilizați În conformitate cu prevederile art. 187 alin. (8) lit. c) coroborat cu prevederile art. 188 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț. Astfel, ponderea stabilită pentru factorul de evaluare privind calitatea este de 60% din punctajul total și este compusă din: - 30% pentru factorul de evaluare „lanțul de aprovizionare” - 30% pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România.” „FACTORUL III - pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România - reprezintă 30% a) Punctaj maxim acordat = 30 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 8 de dezvoltare ... - Ilfov) b) Punctaj acordat = 25 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în Regiunea 3 de dezvoltare Sud Muntenia, respectiv județele Teleorman, Giurgiu, Dâmbovița, Prahova, Argeș, Ialomița, Călărași) c) Punctaj acordat = 20 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 2 Sud-Est, respectiv județele Buzău, Brăila, Vrancea, Galați, Tulcea, Constanța - Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, respectiv județele Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți - Regiunea 7 Centru, respectiv județele ..., Sibiu, Alba, Mureș, Covasna, Harghita Pagina 11 din 15

d) Punctaj acordat = 15 puncte (pentru producătorii sau ofertanții care realizează una dintre etapele de producție în regiunile: - Regiunea 5 Vest, respectiv județele Arad, Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara - Regiunea 6 Vest Nord-Vest, respectiv județele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu- Mare - Regiunea 1 Nord-Est, respectiv județele Bacău, Vaslui, Neamț, lași, Botoșani P (F) punctajul final = F I + F II + F III.” Or, în conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, Consiliul apreciază că, în cadrul Strategiei de contractare, îi revenea autorității contractante obligația de a justifica temeinic alegerea acestui factor de evaluare prin evidențierea avantajului pe care îl obține autoritatea contractantă prin utilizarea lui, explicațiile regăsite nefiind apte să acopere deficiențele de întocmire semnalate mai sus. Se mai reține că Tratatele UE care instituie piaţa comună au la bază tocmai asigurarea unei egalităţi a agenţilor economici în cadrul UE, singurul criteriu de departajare între aceştia fiind necesar să fie unul obiectiv, şi anume modul în care pot îndeplini cerinţele de fond ale documentaţiei de atribuire. În condițiile în care autoritatea contractantă nu a respectat dispozițiile art. 9 alin. (3) lit. f) din HG nr. 395/2016 (care impun ca strategia de contractare să conțină, printre altele, justificarea privind alegerea factorilor de evaluare), precum și prevederile art. 32 alin. (2) și (8) din HG nr. 395/2016, iar documentația de atribuire nu conține cerințe obiective care să justifice folosirea factorului de evaluare privind calitatea „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are autoritatea contractantă adresa”, pentru loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu avea dreptul să utilizeze factorul de evaluare privind calitatea, contestația fiind întemeiată. De asemenea, Consiliul reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 49 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională. (2) În măsura în care intră sub incidenţa anexelor 1, 2, 4 şi 5, 6 şi 7 la Apendicele I al Uniunii Europene la AAP şi a celorlalte acorduri internaţionale care prevăd obligaţii în sarcina Uniunii Europene, autorităţile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor şi operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament egal cu cel acordat lucrărilor, produselor, serviciilor şi operatorilor economici din Uniunea Europeană”. În Cauza C-402/18 Tedeschi and Consorzio Stabile Istant Service, pct. 33, CJUE a reținut: „Directiva menționată are ca obiectiv, astfel cum reiese în esență din considerentul (2), să asigure respectarea, la atribuirea contractelor de achiziții publice, printre altele, a liberei circulații a mărfurilor, a libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, precum și a principiilor care decurg din acestea, în special egalitatea de tratament, nediscriminarea, proporționalitatea și transparența, și să se asigure că atribuirea contractelor de achiziții publice este deschisă concurenței”. Din economia celor anterior redate, se desprinde că intenția legiuitorului a fost respectarea de către autoritățile contractante, prin modul de elaborare al documentațiilor de atribuire, a principiilor care guvernează domeniul achizițiilor publice, între care principiul nediscriminării, al tratamentului egal și al proporționalității.

Scopul pentru care a fost inițiată procedura de achiziție publică este acela de a asigura furnizarea produsele necesare care fac obiectul contractului, însă, modul de stabilire a factorului de evaluare privind calitatea, precum și a algoritmului de calcul, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016, întrucât acești factori au un caracter formal, iar în procesul de evaluare a ofertei nu poate fi urmărit, nefiind cunoscut gradul de poluare, respectiv modalitatea de protejare a mediului, relevante sub acest aspect fiind și susținerile contestatorului conform cărora „În ceea ce privește distanța dintre furnizor și autoritatea contractantă: între activitatea de depozitare în depozite frigorifice fixe (aproape de autoritatea contractantă) și depozitarea în mijloacele de transport frigorifice pe durata deplasării (unde nu mai contează distanța față de autoritatea contractantă) și autorizate DSVSA, nu este absolut nicio diferență. Adică, între un frigider fix (depozitul frigorific de la sediul operatorului economic) și unul mobil (mijlocul de transport frigorific), ambele autorizate sanitar - veterinar pentru acest scop, nu este nicio diferență. Astfel, acordarea și acestui factor de evaluare a 30% din punctaj, elimină (încă o dată) orice concurență din afara regiunii intimatei, pentru chestiuni pretins de calitate, dar așa cum au precizat și instituțiile abilitate, nu au nicio legătură cu calitatea produsului.” Ceea ce este de interes în derularea corespunzătoare a acordului-cadru de furnizare este impunerea unor cerințe care asigură autorității contractante îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina furnizorului, iar factorii de evaluare impuși să reflecte un avantaj calitativ real. Prin impunerea factorului de evaluare în discuție, autoritatea contractantă a restricționat, în mod nepermis, aria operatorilor economici care pot deveni contractanți, excluzând practic de la procedură pe acei operatori care sunt distribuitori/intermediari. Întrucât este prioritară respectarea scopului și a principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, Consiliul stabilește că autoritatea contractantă a nesocotit dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, restrângând în mod nejustificat sfera operatorilor economici care pot participa la procedură. Raportat la dispozițiile legale enumerate și la cele statuate, neexistând o justificare obiectivă a factorului de evaluare analizat, în sensul obținerii unui avantaj real al autorității contractante ca urmare a folosirii acestuia, precum şi o legătură directă cu obiectul acordului-cadru de funizare, aferent achiziţiei publice, s-au încălcat principiile tratamentului egal și al nediscriminării, precum și principiul proporționalității. Întreaga reglementare a domeniului achizițiilor publice are ca prim scop asigurarea respectării principiilor statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, principii printre care se regăsește și acela al proporționalității, înțeles ca fiind egală măsură între ceea ce se cere și ceea ce se oferă, respectiv între ceea ce se face și cum se sancționează. Principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 trebuie avut in vedere la orice procedură de achiziție publică și trebuie aplicat in mod concret în fiecare caz în funcție de particularitățile speței. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai putină constrângătoare, iar Pagina 13 din 15

inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite. În soluționarea prezentei cauze, Consiliul apreciază că menționarea factorului de evaluare criticat în documentația de atribuire, în contextul anterior expus, aduce atingere și promovării concurenței între operatorii economici, contrar dispozițiilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că: „(...) factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare”, pentru toate considerentele expuse, se impune eliminarea acestuia din cadrul criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate- preț” stabilit prin documentația de atribuire, acest document al achiziției putând fi remediat, motiv pentru care, pentru loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8, aferente procedurii de atribuire în cauză, vor fi dispune măsuri de remediere în sensul indicat anterior. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite contestația formulată de ..., în contradictoriu cu ..., loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8. Obligă ... ca, în termen de maximum 10 zile de la primirea deciziei, să elimine factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă”, de la loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8 și să redistribuie punctajul acestuia celorlalți factori de evaluare stabiliți, exceptând factorul de evaluare „prețul” ofertei (care are stabilit procentul conform legii, relevante fiind prevederile art. 32 din HG nr. 395/2016, care prevăd următoarele: „(6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%”). Modificările vor fi efectuate și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul anunțului de participare. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de ..., cu sediul în ..., reprezentată convențional prin ..., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., în contradictoriu cu ..., cu sediul în .... Obligă ... ca, în termen de maximum 10 zile de la primirea deciziei, să elimine factorul de evaluare „realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă”, de la loturile 1, 3, 4, 6, 7 și 8 și să redistribuie punctajul acestuia celorlalți factori de evaluare stabiliți, exceptând factorul de evaluare „prețul” ofertei. Modificările vor fi efectuate și vor fi aduse la cunoștința operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP, în cadrul anunțului de participare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactat în 4 (patru) exemplare originale, conține 14 (patrusprezece) pagini Pagina 15 din 15