Decizie CNSC 1591/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1591/C3/1612 Data: 10.06.2025 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 28815/06.05.2025, formulată de UNICORE SRL, cu sediul în municipiul Baia Mare, b-dul Republicii nr. 72, județul Maramureș, având CUI R032888233, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2014000246249, reprezentată legal de Breban Mircea Vasile, și convențional de SPRL Vasilescu Dejan și Asociații, cu sediul București, Splaiul Independentei nr. 291-293, et. 13, Riverside Tower, sectorul 6, adresă indicată și pentru comunicarea actelor de procedură, împotriva adresei nr. 181/28.04.2025 privind comunicarea rezultatului și a raportului procedurii nr. „169/28.04.2025”, documente emise de către SERVICIUL DE AMBULANȚĂ AL JUDEȚULUI TIMIȘ, cu sediul în Timișoara, str. Martir Marius Ciopec nr. 5, județul Timiș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, în vederea atribuirii unui contract având ca obiect „Servicii de dezvoltare și implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul proiectului «DIGITALIZAREA SAJ TIMIȘ»”, cod CPV 72212900-8, anunț de participare nr. CN1074018/08.10.2024, s-au solicitat următoarele: „(i) admiterea contestației; (ii) anularea in parte a raportului de procedura nr. 169/28.04.2025, anularea Adresei nr. 181/ 28.04.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii, emise de SAJ TIMIŞ, ca netemeinice si nelegale, în temeiul prevederilor art. 26 alin. 2 lit. a) din Legea 101/2016; (iii) obligarea Autorității Contractante la evaluarea/reevaluarea ofertei subscrisei, cu respectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice aplicabile procedurii, a prevederilor din documentația de atribuire și a celor menționate în prezenta contestație; (iv) obligarea entității contractante la adoptarea măsurilor de remediere constând în declararea ofertei depuse de UNICORE SRL drept Pagina 1 din 3

unica oferta admisibilă, tinand cont de dispozițiile legale in materie si de prevederile documentaţiei de atribuire; (v) anularea deciziei Autorității Contractante de a declara oferta depusă de VESMART SOLUTIONS SRL ca fiind admisibilă și reevaluarea acestei oferte, cu consecința constatării inadmisibilității acesteia, pe motive de neconformitate determinate de neîndeplinirea cerințelor caietului de sarcini și, drept urmare, declasificarea din procedură a acestui operator economic; (vi) obligarea autorității contractante să emită o nouă Comunicare privind rezultatul procedurii, în conformitate cu dispozițiile legale în materia achiziţiilor publice şi a documentației de atribuire; (vii) obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor care se impun, conform criticilor supuse atenţiei la lit. (i) - (vi) de mai sus (…)”. Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat accesul la dosarul constituit pe rolul Consiliului. Prin cererea de intervenție voluntară, nr. 161/16.05.2025, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 32397/19.05.2025, formulată de către VESMART SOLUTIONS SRL, cu sediul în municipiul Arad, str. Vasile Alecsandri nr. 5, ap. 11, județul Arad, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2/895/2018, având codul de identificare fiscală RO39451685, reprezentată legal de administrator ŢICA-BAN ADELINA- IOANA, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv cele ale art. 61 alin. (1) C.pr.civ., cu referire la contestația formulată de UNICORE SRL, s-au solicitat următoarele: „> în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea 101/2016, pe fondul cauzei, respingerea contestației promovate de contestator ca nefondată şi neîntemeiată, atat in ceea ce priveşte anularea Raportului procedurii nr. 169/28.04.2025 prin care s-a desemnat ca fiind câştigătoare oferta depusa de subscrisa, a actelor care au stat la baza acestuia, cat si a celor cu caracter subsecvent si a comunicării rezultatului procedurii nr.179/ 28.04.2025, cat si a solicitării privind obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei câştigătorului cu consecinţa constatării inadmisibilităţii acesteia pe motive de

neconformitate determinate de neîndeplinirea cerinţelor caietului de sarcini şi, drept urmare, descalificarea din procedură a subscrisei; > menţinerea Raportului procedurii nr. 169/28.04.2025 in ceea ce priveşte oferta declarata castigatoare si a Comunicării privind rezultatul procedurii nr.179/ 28.04.2025, cat si a tuturor actelor care au stat la baza emiterii deciziei autoritatii contractante şi pe cale de consecinţă, constatarea legalităţii declarării ofertei VESMART SOLUTIONS S.R.L. ca fiind câştigătoare; > totodată, în baza prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, solicităm acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, inclusiv la oferta depusă de UNICORE S.R.L., rezervându-ne dreptul ca, în urma vizualizării acesteia, să aducem completări prezentei cereri de intervenție”. DECIDE: Respinge ca tardivă cererea de intervenție formulată de către VESMART SOLUTIONS SRL. Respinge ca nefondată contestația depusă de UNICORE SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă SERVICIUL JUDETEAN DE AMBULANȚĂ TIMIȘ. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. … Data: … Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. ..., formulată de ... SRL, cu sediul în municipiul …, având CUI R0…, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. …, reprezentată legal de …, și convențional de SPRL …, cu sediul …, adresă indicată și pentru comunicarea actelor de procedură, împotriva adresei nr. 181/28.04.2025 privind comunicarea rezultatului și a raportului procedurii nr. „169/28.04.2025”, documente emise de către ..., cu sediul în …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, în vederea atribuirii unui contract având ca obiect „Servicii de dezvoltare și implementare a unui

Sistem

Informatic

Integrat

în

cadrul

proiectului «DIGITALIZAREA ...»”, cod CPV 72212900-8, anunț de participare nr. .../08.10.2024, s-au solicitat următoarele: „(i) admiterea contestației; (ii) anularea in parte a raportului de procedura nr. 169/28.04.2025, anularea Adresei nr. 181/ 28.04.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii, emise de ..., ca netemeinice si nelegale, în temeiul prevederilor art. 26 alin. 2 lit. a) din Legea 101/2016; (iii) obligarea Autorității Contractante la evaluarea/reevaluarea ofertei subscrisei, cu respectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice aplicabile procedurii, a prevederilor din documentația de atribuire și a celor menționate în prezenta contestație; (iv) obligarea entității contractante la adoptarea măsurilor de remediere constând în declararea ofertei depuse de ... SRL drept unica oferta admisibilă, tinand cont de dispozițiile legale in materie si de prevederile documentaţiei de atribuire; (v) anularea deciziei Autorității Contractante de a declara oferta depusă de ... SRL ca fiind admisibilă și reevaluarea acestei oferte, cu consecința constatării inadmisibilității acesteia, pe motive de neconformitate determinate de neîndeplinirea cerințelor caietului de Pagina 1 din 34

sarcini și, drept urmare, declasificarea din procedură a acestui operator economic; (vi) obligarea autorității contractante să emită o nouă Comunicare privind rezultatul procedurii, în conformitate cu dispozițiile legale în materia achiziţiilor publice şi a documentației de atribuire; (vii) obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor care se impun, conform criticilor supuse atenţiei la lit. (i) - (vi) de mai sus (…)”. Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat accesul la dosarul constituit pe rolul Consiliului. Prin cererea de intervenție voluntară, nr. 161/16.05.2025, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ..., formulată de către ... SRL, cu sediul în …, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. …, având codul de identificare fiscală RO…, reprezentată legal de administrator …, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv cele ale art. 61 alin. (1) C.pr.civ., cu referire la contestația formulată de ... SRL, s-au solicitat următoarele: „> în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea 101/2016, pe fondul cauzei, respingerea contestației promovate de contestator ca nefondată şi neîntemeiată, atat in ceea ce priveşte anularea Raportului procedurii nr. 169/28.04.2025 prin care s-a desemnat ca fiind câştigătoare oferta depusa de subscrisa, a actelor care au stat la baza acestuia, cat si a celor cu caracter subsecvent si a comunicării rezultatului procedurii nr.179/ 28.04.2025, cat si a solicitării privind obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei câştigătorului cu consecinţa constatării inadmisibilităţii acesteia pe motive de neconformitate determinate de neîndeplinirea cerinţelor caietului de sarcini şi, drept urmare, descalificarea din procedură a subscrisei; > menţinerea Raportului procedurii nr. 169/28.04.2025 in ceea ce priveşte oferta declarata castigatoare si a Comunicării privind rezultatul procedurii nr.179/ 28.04.2025, cat si a tuturor actelor care au stat la baza emiterii deciziei autoritatii contractante şi pe cale de consecinţă, constatarea legalităţii declarării ofertei ... S.R.L. ca fiind câştigătoare;

> totodată, în baza prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, solicităm acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, inclusiv la oferta depusă de ... S.R.L., rezervându-ne dreptul ca, în urma vizualizării acesteia, să aducem completări prezentei cereri de intervenție”. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. ..., ... SRL critică adresa nr. 181/28.04.2025 privind comunicarea rezultatului și raportul procedurii nr. „169/28.04.2025”, documente emise de către ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii licitație deschisă, derulată online, în vederea atribuirii unui contract având ca obiect „Servicii de dezvoltare și implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul proiectului «DIGITALIZAREA ...»”, solicitând cele redate în partea introductivă. Cu titlu prealabil, petenta arată că își rezervă dreptul de a-și completa contestația cu privire la caracterul neconform al ofertei declarate câștigătoare după studierea dosarului cauzei, sens în care face trimitere la refuzul organizatoarei procedurii de a-i permite accesul la propunerea tehnică a ofertei declarate câștigătoare. Prezentând situația de fapt, indică anunțul de participare prin care a fost inițiată procedura de atribuire, valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, precum și faptul că au fost depuse 4 oferte, printre acestea regăsindu-se și cea a societății sale. Precizează că oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă în baza dispozițiilor art. 228 alin (4) din Legea nr. „99/2016”, respectiv art. 140 alin. (4) din H.G. nr. „394/2016”, deoarece răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2424/06.03.2025 a fost considerat neconcludent. I. Considerând că această decizie a autorității contractante este netemeinică și nelegală, fiind rezultatul interpretării eronate a prevederilor documentației de atribuire, cât și a dispozițiilor legale incidente, contestatorul arată că, pentru produsele menționate în caietul de sarcini, oferta sa îndeplinește toate cerințele prevăzute. Precizează că, deși caietul de sarcini impune elemente obligatorii de respectat, precum „Utilizarea unui framework”, „Utilizarea unui limbaj de programare”, „Utilizarea unei baze de date cu funcții”, în procesul de evaluare, organizatoarea procedurii s-a raportat la unele cerințe nescrise, interpretând eronat unele cuvinte cu conținut explicit clar de sens în limba română. Exemplificând, indică termenul „unui”, care, în opinia comisiei de evaluare este identic cu „1 buc.”. Pagina 3 din 34

Raportat la rolul proactiv al comisiei de evaluare, apreciază că a fost încălcat principiul tratamentului egal în procesul de evaluare a ofertelor. Cu privire la decizia de respingere a propriei oferte, contestatorul prezintă critici punctuale, după cum urmează: 1. Pentru motivul de respingere reprezentat de presupusa nerespectare a cerinței 11 din CAP 6.3 (Utilizarea unui framework stabil care să ofere capabilități de, dar nu limitate la, randare server- side (SSR), generare statică (SSG), împărțire cod (code splitting), cache, module CSS, optimizare imagini, sistem compilare (build system), rute API, astfel asigurând o aplicație performantă și scalabilă), petentul prezintă concluzia comisiei de evaluare, precizând că este bazată pe o interpretare eronată și/ sau o confuzie ce nu surprinde integral complexitatea și abordarea actuală din industria de dezvoltare software, în raport cu cerința 11 din Capitolul 6.3. Detaliind, prezintă o analiză comparativă a cerinței inițiale, regăsită în caietul de sarcini, cap. 6.3, cerința 11, a conținutului propunerii tehnice, a solicitării de clarificări ce i-a fost transmisă de organizatoarea procedurii prin adresa nr. 2424/06.03.2025, împreună cu răspunsul oferit prin adresa nr. 59/11.03.2025, precum și aspectele consemnate de comisia de evaluare, punctând discrepanțele și erorile de evaluare. Consideră că, prin ignorarea informațiilor furnizate, prin afirmația falsă privind lipsa indicării unui framework front-end și prin aplicarea retroactivă a unui criteriu restrictiv („un singur framework nativ”) decât cel din caietul de sarcini („unui framework care să ofere capabilități”), autoritatea contractantă a ajuns la o concluzie eronată și nejustificată privind neconformitatea ofertei societății sale. ... SRL susține că propunerea tehnică din oferta sa este bazată pe stiva tehnologică Laravel + React.js/Vue.js, utilizând instrumente standard precum Inertia.js pentru SSR/SPA hibrid, Vite/Webpack pentru build system și code splitting, sistemul nativ de cache al Laravel, pachete pentru optimizarea imaginilor și rute API robuste, îndeplinind pe deplin și funcțional toate capabilitățile enumerate în cerința 11 din cap. 6.3, asigurând o aplicație performantă și scalabilă.

Având în vedere discrepanțele majore demonstrate între cerința inițială, conținutul propunerii tehnice și al răspunsului la clarificări, respectiv motivarea comisiei de evaluare, petentul consideră că motivul de neconformitate nr. 1 este nefondat, iar evaluarea a fost realizată pe baza unor informații incomplete sau incorecte, și a unei interpretări eronate a cerințelor. Astfel, solicită reevaluarea propunerii tehnice a ofertei sale, cu precădere a conformității cu cerința 11 din cap. 6.3, luând în considerare argumentele prezentate și faptul că soluția propusă îndeplinește funcțional și tehnic toate capabilitățile solicitate. 2. Referindu-se la motivul de respingere ce viza nerespectare cerinței 14 din cap. 6.3 (Utilizarea unui limbaj de programare care suportă tipuri de date statice pentru a asigura lizibilitatea și mentenabilitatea codului, reducând erorile.), petentul arată că este nefondat, rezultând dintr-o interpretare eronată a acestei cerințe, similară cu cea aplicată anterior pentru cerința 11. Consideră că, din analiza motivării reiese că autoritatea contractantă nu aplică în mod corect principiile arhitecturii client-server, utilizate pe scară largă în industria dezvoltării software, ceea ce a condus la o înțelegere incompletă a modului de realizare și funcționare a soluțiilor propuse. În acest sens, prezintă o analiză comparativă a cerinței caietului de sarcini, a conținutului propunerii tehnice, a solicitării de clarificări ce i-a fost transmisă de organizatoarea procedurii prin adresa nr. 2424/06.03.2025, împreună cu răspunsul oferit de societatea sa prin adresa nr. 59/11.03.2025, precum și aspectele reținute de comisia de evaluare, subliniind discrepanțele și erorile de evaluare. Prin ignorarea contextului modern de dezvoltare software, prin interpretarea nejustificat de restrictivă a cerinței inițiale, prin afirmația falsă despre lipsa specificării tehnologiei front-end, și prin ignorarea detaliilor explicite furnizate în clarificări, comisia de evaluare a ajuns la o concluzie eronată privind neconformitatea, apreciază contestatorul. Susține că propunerea tehnică a ofertei sale, bazată pe utilizarea limbajelor PHP (cu strict typing) şi TypeScript, asigură pe deplin suportul pentru tipuri de date statice pe întregul sistem dezvoltat (back-end și front-end), îndeplinind astfel cerința 14 din cap. 6.3, și asigurând lizibilitatea, mentenabilitatea codului și reducerea erorilor, așa cum a fost detaliat în documentația depusă. Astfel, consideră că acest motiv de neconformitate este nefondat, evaluarea ofertei societății sale fiind realizată pe baza unei interpretări eronate și restrictive a cerinței, și prin ignorarea informațiilor esențiale furnizate explicit în documentația depusă. 3. În combaterea motivului de respingere reprezentat de nerespectarea cerinței 17 din cap. 6.3 (Utilizarea unei baze de date Pagina 5 din 34

relaționale (RDBMS) stabile care să permită relații complexe între date, dar în același timp lucrul cu date nestructurate (ex: în format JSON) asigurând atât stocarea în siguranță a oricărui tip de dată din sistem, dar și a vitezei de răspuns rapidă), petentul susține că cerința solicita o bază de date stabilă care „să permită (permite, face posibil)” anumite funcționalități: relații complexe, lucrul cu JSON, stocare sigură, viteză rapidă. Nu impune utilizarea simultană a tuturor bazelor de date compatibile cu framework-ul, nici un anumit nivel „maxim” de suport JSON comparativ cu alte baze de date, ci doar ca baza de date aleasă să permită aceste lucruri. Cu privire la acest motiv, contestatorul procedează ca și în cazul motivelor prezentate anterior, în sensul că prezintă o analiză comparativă a cerinței caietului de sarcini, a conținutului propunerii tehnice, a solicitării de clarificări ce i-a fost transmisă de organizatoarea procedurii prin adresa nr. 2424/06.03.2025, împreună cu răspunsul oferit de societatea sa prin adresa nr. 59/11.03.2025, precum și aspectele reținute de comisia de evaluare, subliniind discrepanțele și erorile de evaluare. În acest context, consideră că prin ignorarea faptului că precizarea MySQL/MariaDB a fost o clarificare solicitată, prin afirmarea falsă a lipsei detaliilor despre compatibilitatea cu modulele licențiate, și prin evaluarea subiectivă și nejustificată a performanței și suportului JSON, comisia de evaluare a ajuns la o concluzie eronată și nejustificată privind neconformitatea. Contestatorul susține că propunerea tehnică a ofertei sale, bazată pe utilizarea bazei de date MySQL/MariaDB, asigură pe deplin îndeplinirea cerinței 17 din cap. 6.3. RDBMS este stabil, permite relații complexe, permite lucrul cu date nestructurate (JSON) la un nivel robust (v8.0+/10.2+), asigură stocare sigură și permite implementarea mecanismelor pentru o viteză de răspuns rapidă, așa cum a fost detaliat în documentația depusă. Având în vedere discrepanțele majore demonstrate între cerința inițială, conținutul propunerii tehnice și al răspunsului la clarificări,

respectiv motivarea comisiei de evaluare, consideră că motivul de neconformitate nr. 3 este nefondat. Precizează că evaluarea a fost realizată pe baza unor informații incorecte (presupusa modificare a propunerii, lipsa detaliilor despre BD module licențiate) și a unei evaluări subiective a capabilităților MySQL/MariaDB față de un alt produs (PostgreSQL) care nu a fost specificat pentru sistemul final, ignorând faptul că BD aleasă permite funcționalitățile solicitate prin caietul de sarcini. Astfel, solicită reevaluarea propunerii tehnice a societății sale, care îndeplinește cerința anterior invocată. II. Referindu-se la oferta declarată câștigătoare, depusă de către ... SRL, contestatorul susține că nu îndeplinește cerințele minime solicitate prin caietul de sarcini, fiind neconformă. În acest sens, arată că, raportat la cerința caietului de sarcini „Pentru produsele (licențele) deja incluse in propunerea tehnică, Ofertantul va prezenta documente din care să reiasă deținerea drepturilor de autor si de comercializare (...)", în propunerea tehnică, ... SRL a detaliat explicit faptul că modulele Documente, Fluxuri, Contabilitate sunt module COTS. De asemenea, în descriere a precizat că „Din motive contractuale licențele de tip COTS menționate în tabel vor fi disponibile doar în momentul efectiv al implementării lor în cadrul modulelor". Cu privire la aceste aspecte, autorul contestației apreciază că, la momentul depunerii și evaluării, oferta nu îndeplinește cerințele impuse, iar analiza riguroasă a comisiei de evaluare trebuia bazată pe elemente certe, existente în cadrul documentelor depuse, nefiind admisibilă acceptarea îndeplinirii unei cerințe sub forma unei condiții/ a unui termen suspensiv. Comparativ, oferta societății sale conține aceste elemente încă de la data depunerii, respectiv licențele și drepturile de comercializare pentru module COTS, punctează contestatorul. III. Pentru tratamentul egal, se impunea aceeași interpretare a cerinței caietului de sarcini (pentru ipoteza în care va fi validată această decizie a comisiei de evaluare), apreciază contestatorul, susținând că cerința „Utilizarea unui framework", „Utilizarea unui limbaj de programare", „Utilizarea unei baze de date cu funcții”, nu a fost îndeplinită nici de către oferta declarată câștigătoare. În concluzie, ... SRL solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată. În drept au fost invocate dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 101/2016, precum și celelalte prevederi legale menționate în cuprinsul documentului, fiind reluată și solicitarea întemeiată de dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, iar în dovedire au fost atașate înscrisuri. Pagina 7 din 34

Prin adresa nr. … din 07.05.2025, în temeiul art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul i-a solicitat ... SRL să comunice dovada constituirii cauțiunii în cuantumul legal. Prin același document, având în vedere mențiunile generice din împuternicirea avocațială nr. B9050182/2025 din 05.05.2025, în temeiul art. 68 din Legea nr. 101/2016, respectiv art. 151 alin. (1) și alin. (2) din C.pr.civ., i-a solicitat să depună la dosarul cauzei, în original, dovada calității de reprezentant convențional pentru semnarea contestației (cu indicarea actelor atacate). Prin adresa nr. 5044/16.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. …, autoritatea contractantă ... a formulat punct de vedere cu privire la contestația ... SRL, solicitând respingerea acesteia ca „neîntemeiată și nefondată”, precum și menținerea rezultatului procedurii. În cadrul documentului, organizatoarea procedurii prezintă un istoric al procedurii de atribuire, inclusiv cei 4 operatori economici ce au depus oferte, precum și rezultatul consemnat în raportul procedurii nr. 169/28.04.2025. Precizează că ... SRL i-a transmis adresa nr. 94/29.04.2025, la care i-a răspuns prin adresa nr. 203/30.04.2025, precum și adresa nr. 99/30.04.2025, ambele vizând accesul la dosarul achiziției publice, iar prin adresa nr. 205/05.05.2025, i-a transmis acestui ofertant invitația de a studia acest dosar. Mai precizează că procedura de atribuire a fost supusă controlului ex ante al procesului de atribuire a contractelor de către ANAP. Combătând criticile contestatorului, a cărui ofertă a fost respinsă ca inacceptabilă, autoritatea contractantă susține că interpretarea cerințelor tehnice din caietul de sarcini a fost realizată în conformitate cu limbajul explicit folosit în documentația de atribuire și cu principiile tratamentului egal și transparenței. Precizează că solicitările de clarificări au fost analizate cu maximă diligență, precum şi motivele pentru care răspunsurile primite au fost considerate insuficiente pentru a modifica evaluarea inițială.

Detaliind, organizatoarea procedurii prezintă rațiunile care demonstrează caracterul complet și unitar al cerințelor, precum și coerența deciziei comisiei de evaluare cu normele legale aplicabile. Arată că a solicitat o soluție software unitară care oferă un grad ridicat de adaptabilitate cu efort minim din partea instituției. Cerințele tehnice din capitolul 6.3 al caietului de sarcini reprezintă concepte fundamentale de sustenabilitate și de minimizare al riscurilor, iar soluțiile propuse trebuie să se alinieze acestora într-un mod cât mai optim, fără complexități nejustificate. Referindu-se la terminologia folosită în caietul de sarcini, capitolul 6.3 „Alte cerințe impuse”, în special cuvintele „unui”, „unei”, organizatoarea procedurii susține că acești termeni indică în mod obligatoriu singularul unei entități unice - nu „una dintre mai multe", nu „câteva", ci exact o singură soluție sau un singur ansamblu. Orice altă interpretare contrară reprezintă o abatere de la norma limbii române, cu impact direct asupra obiectivului proiectului - dezvoltarea unui sistem informatic integrat, unitar, care să funcționeze ca un tot coerent, nu ca o colecție de piese disparate. Subliniază că proiectul urmărește simplificarea procedurilor administrative printr-o singură soluție software avansată, scalabilă și configurabilă. În acest sens, arată că un framework este o platformă software coerentă care furnizează un set de componente, librării și reguli de arhitectură pentru dezvoltarea rapidă a aplicațiilor. Practic, în loc să se înceapă de la zero fiecare proiect, se poate folosi un schelet prestabilit care acoperă funcționalități comune: ratare, gestionare de sesiuni, randare de interfețe, conectare la baze de date, testare, build și deployment. Autoritatea contractantă subliniază că întreaga contestație înaintată de ... SRL se bazează pe o eroare de interpretare a termenilor „unui" şi „unei", care în limba română desemnează exclusiv singularul unei entități unice. În plus, soluția tehnică propusă de contestator este, în realitate, un ansamblu fragmentat de componente independente care în afara unei diagrame de arhitecturale complete si documentate nu poate fi privit ca un întreg. Din informațiile oferite se poate determina că nu respectă cerința unui sistem unitar și integrat, ci reproduce vechile disfuncționalități generate de fragmentarea sistemelor, precizează organizatoarea procedurii. Totodată, susține că tehnologiile alese de contestator nu corespund specificațiilor din caietul de sarcini - de la framework-uri și baze de date, până la limbajul de programare - ceea ce compromite atât mentenabilitatea cât și scalabilitatea acestei pseudo-soluții. Pagina 9 din 34

Astfel, consideră că nu există temei legal sau tehnic pentru admiterea contestației, iar decizia de respingere a ofertei ... SRL trebuie menținută integral. În acest context, autoritatea contractantă prezintă explicații de ordin tehnic ce vizează cele 3 motive de respingere prezentate în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, respectiv neîndeplinirea de către oferta contestatorului a cerințelor nr. 11, 14 și 17 din cap. 3.6 al caietului de sarcini, sens în care a reluat și dezvoltat argumentele din actul atacat. În combaterea criticilor contestatorului referitoare la oferta declarată câștigătoare, depusă de către ... SRL, organizatoarea procedurii menționează următoarele: 1. COTS (commercial off the shelf) specificat de ofertant a fost prezentat clar, respectiv soluție COTS documente: Soluție integrată în modulul Documente în vederea editării documentelor tip .docx .xlsx .pptx .pdf; soluţie COTS Fluxuri: Soluție integrată în modulul Fluxuri în vederea execuţiei de fluxuri de muncă, manuale şi automatizate; soluţie COTS Contabilitate: Soluție integrată în modulul Contabilitate în vederea utilizării de funcţii contabile, si pentru care licenţele vor fi puse la dispoziţie „în momentul efectiv al dezvoltării şi implementării" modulelor. Precizează că, în propunerea tehnică, fiecare COTS a fost descris clar ca „Soluţie integrată în modulul specific, în vederea utilizării de funcţionalităţi specifice". Aceste COTS nu reprezintă module independente, ci „părți funcționale ale unei module dezvoltate de ofertant”, așa s-a solicitat prin caietul de sarcini. Obiecția contestatorului, care vede în COTS module autonome, este o interpretare greșită, care reflectă tocmai fragmentarea pe care proiectul o combate, susține autoritatea contractantă. Raportându-se la cerințele caietului de sarcini ce vizează recepția serviciilor și proprietatea intelectuală, pe care le redă, organizatoarea procedurii susține că argumentele ... SRL se bazează pe o interpretare eronată a naturii COTS și pe așteptări nejustificate referitoare la momentul predării licențelor. Propunerea tehnică a ... SRL satisface integral atât cerințele privind drepturile de licențiere, cât și pe cele

privind arhitectura unitară a sistemului, inclusiv prin furnizarea completă a codului-sursă al soluției integrate. Nu există motive legale sau tehnice pentru admiterea contestației, iar decizia de atribuire a contractului trebuie menținută, apreciază .... 2. Ca răspuns la critica ce viza tratamentul egal, precum și solicitarea de interpretare similară a cerințelor caietului de sarcini referitoare la „Utilizarea unui framework", „Utilizarea unui limbaj de programare", „Utilizarea unei baze de date cu funcții”, organizatoarea procedurii arată că acestea se regăsesc la pag. 32 a caietului de sarcini și precizează următoarele: - pentru utilizarea unui framework, ofertantul câștigător a propus utilizarea framework-ului Next.js, un mediu matur și bine susținut de comunitatea JavaScript, care acoperă atât partea de frontend (React), cât și cea de backend (API routes, server-side rendering). Next.js asigură toate capabilitățile cerute în caietul de sarcini (SSR, SSG, code splitting, optimizare imagini, modularitate, build system şi rutare integrată) şi răspunde explicit obligației de „Utilizare a unui framework stabil" la nivel de ansamblu al soluţiei. - pentru utilizarea unui limbaj de programare, soluţia adoptă TypeScript ca limbaj principal de dezvoltare, extensie strict tipizată a JavaScript, care oferă avantajele sintaxei moderne, verificărilor de timp de compilare şi interoperabilităţii cu întregul ecosistem JavaScript. Alegerea TypeScript satisface condiția „Utilizarea unui limbaj de programare" şi conferă proiectului lizibilitate, mentenabilitate şi reducerea erorilor în cod. - în ceea ce privește utilizarea unei baze de date cu funcții avansate, oferta declarată câștigătoare utilizează PostgreSQL, un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale recunoscut pentru capabilitățile sale avansate: interogări recursive, expresii comune de tabel, subinterogări complexe, proceduri stocate, securitate la nivel de rând, criptare, tranzacții și suport pentru tipuri JSON. Astfel, fiind îndeplinită cerința „Utilizarea unei baze de date care să permită funcţii avansate de interogare şi prelucrare a datelor". Astfel, autoritatea contractantă ... subliniază că oferta declarată câștigătoare îndeplinește integral cerințele caietului de sarcini, iar contestația ... SRL nu este întemeiată, sens în care solicită respingerea acesteia. În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 101/2016, cele ale H.G. nr. 395/2016, precum și cele ale Legii nr. 98/2016, iar în probațiune au fost solicitate înscrisuri. Dovada comunicării acestui document către contestator a fost atașată. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. …, ... SRL a depus la dosarul cauzei mandatul special al reprezentantul convențional. Pagina 11 din 34

Prin cererea de intervenție voluntară, nr. 161/16.05.2025, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. ..., formulată de către ... SRL în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, respectiv cele ale art. 61 alin. (1) C.pr.civ., cu referire la contestația formulată de ... SRL, s-au solicitat cele redate în partea introductivă. În cuprinsul documentului, sunt prezentate argumente în combaterea criticilor din cadrul contestației. Dovada comunicării către organizatoarea procedurii a fost atașată. În probațiune, prin adresa nr. 5044/16.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. …, organizatoarea procedurii a transmis la dosarul cauzei, pe suport electronic (1 stick memorie), documente din dosarul achiziției publice. Având în vedere data publicării contestației în SEAP (06.05.2025), termenul de 10 zile prevăzut la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și lipsa dovezii de comunicare a cererii de intervenție către contestator, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. (1) și art. 68 din același act normativ, prin raportare la prevederile art. 185 din Legea nr. 134/2010 (Codul de procedură civilă), Consiliul a pus în discuția părților excepția tardivității formulării cererii de intervenție de către ... SRL. În acest sens au fost transmise adresele nr. …, nr. … și nr. … din 28.05.2025. Ca răspuns la această excepție, organizatoarea procedurii a transmis adresa nr. 5428/28.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. …, precizând că a fost respectat termenul de 10 zile prevăzut la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, sens în care solicită respingerea excepției tardivității formulării cererii de intervenție. Intervenientul a transmis adresa nr. 167/28.05.2025, înregistrată la CNSC sub nr. …, prin care a răspuns la excepția pusă în discuție de Consiliu. În cadrul documentului a susținut că sancțiunea respingerii ca tardivă se referă doar la contestație, nu și la cererea de intervenție. Ulterior, prin adresa nr. 171/02.06.2025, înregistrată la CNSC sub nr. …, ... SRL a formulat concluzii scrise.

Ca urmare a solicitării din cuprinsul contestației, prin adresa nr. …/03.06.2025, Consiliul a transmis societății ... SRL invitația de a studia dosarul cauzei, iar reprezentantul convențional al acesteia s-a prezentat la sediul CNSC, a studiat documentele regăsite în format letric și a obținut fotocopiile solicitate. Totodată, a solicitat și a primit, pe suport electronic, documentele transmise astfel de către organizatoarea procedurii. Ca răspuns la solicitarea Consiliului, prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. …, ... SRL a depus la dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211288946/1 din 09.05.2025, eliberată de …, în valoare de 26.800,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat licitația deschisă, derulată online, în vederea atribuirii unui contract având ca obiect „Servicii de dezvoltare și implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul proiectului «DIGITALIZAREA ...»”, cod CPV 72212900- 8, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare nr. .../08.10.2024, conform căruia valoarea estimată a procedurii este de 1.340.000 lei, fără TVA, iar conform cap. II.2.5) din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”, având următorii factori de evaluare: - „Prețul ofertei” – pondere 40%; - „EXPERIENȚA SIMILARĂ A EXPERȚILOR CHEIE” – pondere 20%; - „DEMONSTRAREA UNEI METODOLOGII ADECVATE DE IMPLEMENTARE A CONTRACTULUI, PRECUM ȘI O PLANIFICARE ADECVATĂ A RESURSELOR UMANE ȘI A ACTIVITĂȚILOR” – pondere 8%; - „DEMONSTRAREA UNEI METODOLOGII ADECVATE DE IMPLEMENTARE A CONTRACTULUI, PRECUM ȘI O PLANIFICARE ADECVATĂ A RESURSELOR UMANE ȘI A ACTIVITĂȚILOR” - pondere 5%; - „DEMONSTRAREA UNEI METODOLOGII ADECVATE DE IMPLEMENTARE A CONTRACTULUI, PRECUM ȘI O PLANIFICARE ADECVATĂ A RESURSELOR UMANE ȘI A ACTIVITĂȚILOR” – pondere 5%; - „DEMONSTRAREA UNEI METODOLOGII ADECVATE DE IMPLEMENTARE A CONTRACTULUI, PRECUM ȘI O PLANIFICARE ADECVATĂ A RESURSELOR UMANE ȘI A ACTIVITĂȚILOR” – pondere 5%. - „DEMONSTRAREA UNEI METODOLOGII ADECVATE DE IMPLEMENTARE A CONTRACTULUI, PRECUM ȘI O PLANIFICARE ADECVATĂ A RESURSELOR UMANE ȘI A ACTIVITĂȚILOR” - pondere 7%; - „GARANȚIA EXTINSĂ A SOLUȚIEI INFORMATICE” – pondere 10%. În cauza care formează obiectul prezentei, ... SRL a depus cererea de intervenție (transmisă la Consiliu, pe cale electronică, prin e-mail, în data de 16.05.2025) înregistrată la CNSC sub nr. ..., care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece sprijină Pagina 13 din 34

poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) prima teză și (4) din Legea nr. 101/2016, care stipulează că „(3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. (...). (4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia.”, și având în vedere faptul că, la data de 06.05.2025, autoritatea contractantă a publicat în SEAP, sub identificatorul „[.../00081] Contestatie Soft ….pdf.p7s”, contestația depusă de ... SRL, Consiliul constată că cererea de intervenție nu a fost formulată în cadrul termenului legal în discuție, respectiv nu a fost înaintată în termenul respectiv

atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului, conform prevederilor legale exprese, anterior citate. Mai precis, având în vedere data publicării contestației în SEAP (06.05.2025), termenul de 10 zile prevăzut la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și lipsa dovezii de comunicare a cererii de intervenție

către contestatorul ... SRL, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. (1) și art. 68 din același act normativ, prin raportare la prevederile art. 185 din Legea nr. 134/2010, prin adresele nr. …, nr. … și nr. … din 28.05.2025, Consiliul a pus în discuția părților excepția tardivității formulării cererii de intervenție, de către ... SRL. Ca răspuns, prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. …, ... SRL a menționat următoarele: „Conform prevederilor art.16 alin.(l) din Legea nr. 101/2016, doar contestaţia este supusă sancţiunii de respingere ca tardivă în cazul în

care nu este transmisă atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. Conform prevederilor art. 17 alin. (4) din Legea nr. 101/2016 transmiterea cererii de intervenţie atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante şi contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia, reprezintă o conduită care nu este sancţionată de legiuitor

în cazul în care cererea de intervenţie nu este transmisă

contestatorului/contestatorilor,

astfel interpretarea C.N.S.C./punerea în discuţie a excepţiei tardivităţii

formulării cererii de intervenţie de către ... S.R.L. reprezintă în ce ne priveşte o extindere a prevederilor legale incidente. Astfel, considerăm că interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor legale prin raportare la situaţia de fapt ar fii greşit reţinută atât timp cât legiuitorul reglementează o conduită şi nu o sancţiune, având ca impact limitarea accesului liber la justiţie şi la dreptul la apărare de către ... S.R.L.”. Raportat la susținerile anterior citate, Consiliul subliniază, în vederea unei mai bune înțelegeri a prevederilor Legii nr. 101/2016, faptul că, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (4) și art. 68 din respectivul act normativ, „Articolul 15 (1) Procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității, asigurării dreptului la apărare, imparțialității și independenței activității administrativ-jurisdicționale. (...) Articolul 17 (4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia. (...) Articolul 68 Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, și cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare.”. Totodată, conform prevederilor art. 185 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, „Articolul 185 Nerespectarea termenului. Sancțiuni (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.”. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 35203/28.05.2025, autoritatea contractantă a precizat că „Analizând documentele privind Pagina 15 din 34

comunicarea cererii de intervenţie, din care reiese că aceasta a fost transmisă prin poşta electronică la data de 16.05.2025, ora 21,46 către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - office@cnsc.ro şi la autoritatea contractantă pe adresa … şi … în aceeaşi zi, Considerăm că a fost respectat termenul de 10 zile prevăzut la art. 17 alin 3 din Legea nr 101/2016, sens în care vă rugăm să constataţi că nu sunt întrunite condiţiile excepţiei tardivităţii formulării cererii de intervenţie, şi să respingeţi excepţia ca atare.”, omițând astfel să se pronunțe tocmai asupra aspectului esențial, determinant, vizat în mod evident de adresele anterior precizate, transmise de Consiliu, prin care a fost pusă în discuția părților excepția tardivității formulării cererii de intervenție, de către ... SRL, și anume lipsa dovezii de comunicare a cererii de intervenție în cauză

către contestatorul .... Pe cale de consecință, în urma analizei răspunsurilor primite ca urmare a adreselor anterior precizate, Consiliul urmează să respingă ca tardivă cererea de intervenție formulată de ... SRL, întrucât, în cazul de față, prin formularea, de către intervenientul în cauză, a respectivei cereri de intervenție, nu au fost respectate prevederile exprese, fără echivoc, ale art. 17 alin. (3) în coroborare cu alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Procedând la analiza contestației din prezenta cauză, formulată de ... SRL, Consiliul reține că acesta este nemulțumit de rezultatul procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 181/28.04.2025 și consemnat în Raportul procedurii nr. 169/28.04.2025, respectiv de decizia prin care oferta societății sale a fost respinsă ca incceptabilă, iar oferta depusă de către ... SRL a fost declarată câștigătoare, motiv pentru care Consiliul va soluționa contestația în cauză analizând criticile formulate în acest sens de către respectivul contestator, raportat la conținutul documentației de atribuire și la prevederile legale incidente. Astfel, referitor la criticile ... SRL, formulate cu privire la decizia de respingere a propriei oferte ca fiind inacceptabilă, raportat la răspunsurile transmise de acest contestator la solicitările de clarificări formulate de autoritatea contractantă, Consiliul reține că motivele care

au stat la baza acestei decizii, comunicate prin adresa nr. 181/28.04.2025, sunt următoarele: „Prin prezenta va facem cunoscut ca in urma analizei evaluari ofertelor depuse la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica "Licitatie deschisa on-line intitulată: ,,Servicii de dezvoltare şi implementare a unui Sistem Informatic Integrat în cadrul proiectului DIGITALI ZARE ...", finantat prin PNRR, COD APEL: MS-732 aferent 13.2. - APEL NECOMPETITIV, Componenta: 7 - Transformare digitala. Investiţia: 13. Realizarea sistemului de eHcalth si telemedicina, Investiţia specifică: 13.2 - Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea MS, Cod CPV principal: 72212900-8 Diverse servicii de dezvoltare de software si sisteme informatice (Rev.2) criteriul de atribuire fiind "cel mai bun raport calitate - pret cu respectarea cerinţelor din caietul de sarcini, oferta dumneavoastra a fost declarata ca fiind inacceptabilă deoarece prin documentele prezentate in oferta depusa si răspunsurile la clarificari. nu indeplineste cerinţele specificate in caietul de sarcini si fisa tehnica, astfel: CAP 6.3. ALTE CERINŢE IMPUSE În vederea dezvoltării şi implementării unei platforme care să respecte nevoile instituţiei în timp ce dă dovadă de flexibilitate, extensibilitate şi posibilitate de scalare ulterioară, se impune respectarea următoarelor cerinţe tehnice: 11. Utilizarea unui framework stabil care să ofere capabilităţi de, dar nu limitate la, randarc server-side (SSR), generare statică (SSG), împărţire cod (code splitting), cache, module CSS, optimizare imagini, sistem compilare (build system), rute API, astfel asigurând o aplicaţie performantă şi scalabilă; Laravel, deşi este un framework PHP cunoscut şi matur pentru dezvoltarea backend, nu oferă în mod nativ toate capabilităţile specificate. Mai precis: Randare server-side (SSR): Laravel nu oferă SSR pentru conţinut frontend în mod nativ; această funcţionalitate este specifică frameworkurilor JavaScript moderne (ex. Next.js, Nuxt). Generare statică (SSG): Nu este o capabilitate intrinsecă Laravel, ci se poate doar suplini parţial prin extensii sau abordări personalizate.  Împărţire cod (code splitting) şi sistem compilare (build system): Laravel se bazează pe unelte externe (de ex. Laravel Mix/Webpack), dar nu garantează aceste capabilităţi conform cerinţei, fără a fi specificate aceste integrări. Cache, module CSS, optimizare imagini, rute API: Laravel oferă aceste funcţionalităţi, dar nu este clar din propunere cum sunt tratate în mod concret pentru componenta frontend. TypeScript este un limbaj care trebuie integrat într-un framework frontend compatibil (de ex. React/Angular/Vue) pentru a sprijini capabilităţile cerute, însă nu este indicat niciun framework frontend în propunere. Pagina 17 din 34

Mai mult, menţionarea modulelor licenţiate care nu pot fi decompilate nu este relevantă pentru evaluarea capabilităţilor tehnice cerute, ci afectează doar transparenţa în evaluare, ceea ce creează un impediment în validarea funcţionalităţi lor menţionate. Cerinţa esenţială privind utilizarea unui framework care să asigure explicit SSR, SSG, code splitting şi restul capabilităţilor enumerate nu este demonstrată ca fiind îndeplinită fara a utiliza alte limbaje. Propunerea nu precizează existenta unui framework frontend modern care să ofere aceste funcţionalităţi şi se bazează pe Laravel, care sa le acopere complet. Neconformitatea nu este o omisiune minoră, ci afectează direct performanţa şi scalabilitatea aplicaţiei, obiectivul final al cerinţei. 14. Utilizarea unui limbaj de programare care suporta tipuri de date statice pentru a asigura lizibilitatea şi mentenabilitatea codului, reducând erorile; Cerinţa mentoneaza utilizarea unui limbaj de programare - ca o cerinţa tehnica pentru sistemul informatic, acesta exclude folosirea a mai multor limbaje de programare. Ofertantul propune folosirea a doua limbaje in partea dezvoltata cum ar fi: PHP care oferă aceasta capabilitate si TypeScript care deşi care doar „poate fi folosit, si care oferă suport deplin pentru tipuri de date statice'" pag. 143, nu este declarat intr-un mod expres utilizarea acestuia. Propunerea tehnică nu demonstrează utilizarea unui singur limbaj de programare pentru tipare statica pe întregul sistem dezvoltat. Clarificarea nu este suficientă pentru a dovedi conformitatea integrală cu cerinţa. 17. Utilizarea unei baze de date relaţionale (RDBMS) stabile care să permită relaţii complexe între date, dar în acelaşi timp lucrul cu date nestructurate (ex: în format JSON) asigurând atât stocarea în siguranţă a oricărui tip de dată din sistem, dar şi a vitezei de răspuns rapidă Nu se dau precizări referitoare la bazele de date ale modulelor licentiate. Clarificarea modifica propunerea iniţiala conform caruia nu se mai folosesc PostgreSQL si nici SQLite, si se va folosi doar Mysql/MariaDB.

Cerinţa privind performanta si suportul pentru date nestructurate nu este satisfăcută în mod corespunzător. Limitarea alegerii la MySQL/MariaDB fără includerea unei soluţii precum PostgreSQL conduce la o scădere a performantei deoarece MySQL/MariaDB sunt baze de date relaţionale stabile însă suportul nativ pentru date nestructurate în format JSON, deşi prezent, este limitat în comparaţie cu PostgreSQL.”. În acest context, analizând documentele dosarului cauzei, Consiliul reține, indiferent de variatele susțineri ale contestatorului ... SRL, ca fiind relevante precizările detaliate ale autorității contractante, din punctul de vedere transmis, la care contestatorul în discuție nu a prezentat contraargumente cel puțin de același nivel, și anume: „Prezentarea contextului Proiectul

urmăreşte

dezvoltarea

capacităţilor

digitale

prin extinderea/completarea sistemului informatic fragmentat existent care să ofere accesul informaţii şi servicii online. Totodată se urmăreşte ca extinderea/completarea sistemului integrat să reprezinte ua instrument modem de asistare a deciziei în cadrul instituţiei. Cerinţele sunt fundamentate in principal pe baza necesitaţilor funcţionale de a unifica sistemele existente fragmentate si cerinţe non funcţionale bazate pe sustenabilitate si independenta informatica precum si planficarea utilizării sistemului rezultat pe termen lung cu costuri reduse. Datorita faptului ca se va deţine controlul codului sursa pentru modificări ulterioare si utilizând tehnologii deschise (open-source). Acestea sunt bazate pe experienţa noastra si contextul actual prezentat in caietul de sarcini capitolele 1-5, precum si pe fundamentarea din partea PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ, COMPONENTA 7 Transformare digitală, INVESTIŢIA: 13. Realizarea sistemului de eHealth şi teîemedicină, Investiţia specifică: 13.2 Dîgîtaîizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. Pentru a reitera intr-un mod explicit: Se solicita o soluţie software unitara care oferă un grad ridicat de adaptabilitate cu efort minim din partea institutiei. Cerinţele tehnice din capitolul 6.3 a caietului de sarcini reprezintă concepte fundamentale de sustenabilitate si de minimizare al riscurilor. Soluţiile propuse trebuie sa se alinieze acestora intr-un mod cat mai optim fara complexităţi nejustificate

. Termeni; Open-source Software a cărui cod-sursă este public şi accesibil oricui vrea să îl studieze, modifice sau redistribuie Software unitar - o abordare care oferă interfete de utilizare identice pe intreaga aplicaţie si in utilizare nu sunt schimbări drastice de elemente sau functionalitati, precum si adaptabilitatea codului sursa se poate face dintr-un singur loc care se propaga pe tot sistemul fara a fi nevoie de a adapta pe mai multe nivele de structuri de date Procedura Pagina 19 din 34

Menţionăm că ofertantul nu a solicitat nicio clarificare prealabilă depunerii propunerii tehnice, ceea ce confirmă interpretarea clară şi corectă a terminologiei şi a specificaţiilor din caietul de sarcini. Propunerea tehnică prezentată se bazează pe un produs software matur, deja implementat cu succes in cadrul unor instituţii de stat, pentru care se va acorda licenţierea modulelor conform cerinţelor. Clarificarea denumirilor formale Referitor la terminologia folosita in caietul de sarcini in special cuvintele "unui”, "unei” in cadrul capitolului 6.3 cu titlul "Alte cerinţe impuse". În ceea ce priveşte interpretarea termenilor „unui” şi „unei" în cadrul cerinţelor tehnice ale caietului de sarcini, trebuie subliniat fără echivoc că aceste articulaţii gramaticale indică în mod obligatoriu singularul unei entităţi unice - nu „una dintre mai multe", nu „câteva", ci exact o singură soluţie sau un singur ansamblu. Orice altă interpretare contrară reprezintă o abatere de la norma limbii române, cu impact direct asupra obiectivului proiectului - dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat, unitar, care să funcţioneze ca un tot coerent, nu ca o colecţie de piese disparate. 1. Fundamentare gramaticală - În limba română, articolul hotărât „-lui" (inclus în contragerea „unui") marchează posesivul la singular: „un sistem informatic integrat" înseamnă neîndoielnic un singur sistem. - Definiţia sintactică a „unui" nu admite nuanţe de cantitate („bucăţi") sau multiplicare, ci doar particularizarea singulară a substantivului pe care îl determină.

- Consecinţe asupra soluţiei cerute - Obiectivul explicit formulat în caietul de sarcini este implementarea unei singure platforme - unică, integrată, dotată cu toate modulele necesare - care să asigure uniformitate de interfaţă, de management al datelor şt de suport decizional. - Dacă „unui" ar fi interpretat ca „fiecăruia" sau „unor" componente distincte, s-ar submina tocmai caracterul unitar şi coerent al proiectului, cu consecinţa revenirii la soluţii fragmentate, greu de întreţinut şi neconform faţă de scopul fundamental al sustenabilităţii 3. Spiritul proiectului şi cerinţelor de bază 4. - Proiectul urmăreşte simplificarea procedurilor administrative prîntr- o stoguri soluţie software avansată, scalabilă şi configurabili 5. - Toate celelalte termeni („unitar", „integrat", „configurabil" etc,) confirmă ideea de entitate unică, nu un set de unelte disparate. Interpretările creative sau „flexibile" care adaugă exclusiv elemente suplimentare nescrise în caietul de sarcini modifică esenţa necesităţii iniţiale şi introduc complexitate nejustificată. 6. Exemplificare sintactică o „Utilizarea unui framework stabil..." înseamnă clar că trebuie sa se aleagă un singur framework care satisface toate cerinţele, nu „fiecare modul cu framework-ul lui" sau „un complex de framework-uri backend si front-end" o „Utilizarea unui limbaj de programare..." nu inseamna „unor limbaje de programare..." ci doar unul care sa corespunda cerinţelor ο „Utilizarea unei baze de date relaţionale ...” nu poate fi „uneia dintre bazele de date relaţionale posibile" - ci exact aceleia care va acoperi nevoile întregului sistem integrat. Termeni: Framework Un framework este o platformă software coerentă care furnizează un set de componente, librării şi reguli de arhitectură pentru dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor. Practic, în loc sa se înceapa de la zero fiecare proiect, se poate folosi un schelet prestabilit care acoperă funcţionalităţi comune: ratare, gestionare de sesiuni, randare de interfeţe, conectare la baze de date, testare, build şi deployment... Prin această adresă subliniem că întreaga contestaţie înaintată de ... S.R.L. se bazează pe o eroare de interpretare a termenilor „unui" şi „unei", care în limba română desemnează exclusiv singularul unei entităţi unice. În plus. soluţia tehnică propusă de ... este, în realitate, un ansamblu fragmentat de componente independente care in afara unei diagrame de arhitecturale complete si documentate nu poate fi privit ca un întreg, din informaţiile oferite nu se poate determina altceva doar ca nu respectă cerinţa unui sistem unitar şi integrat, si reproduc vechile disfuncţionalități generate de fragmentarea sistemelor. Mai mult, tehnologiile alese de ofertant nu corespund specificaţiilor din caietul de sarcini - de la framework-uri şi baze de date, până la limbajul de programare - ceea ce compromite atât mentenabilitatea cat si scalabilitatea acestei pseudo-soluţii. Pagina 21 din 34

(...) In urmare vom prezenta abordarile corecte pentru cerinţele contestate: Motivul 1 Cerinţa 11 din capitolul 3.6 a caietului de sarcini (în realitate capitolul 6.3. –n.n.) : Utilizarea unui framework stabil care să ofere capabilităţi de, dar nu limitate la, randare server-side (SSR), generare statică (SSG), împărţire cod (code splitting), cache, module CSS, optimizare imagini, sistem compilare (build system), rute API, astfel asigurând o aplicaţie performantă şi scalabilă; facem următoarele precizări: Termenii specifici precum SSR, SSG, CSS se pot interpreta ca si componente care contribuie la afişarea paginii aplicaţiei spre utilizatori, si oferă imbunatatiri pentru viteza de afişare. Build sistem, se foloseste la dezvoltare iar API este o tehnologie de interconectare cu alte servere. Back-end - parte de cod care ruleaza pe server Front-end - partea vizibila care de poate deschide in browser (chrome, edge etc.) Pe scurt Laravel soluţia de dezvoltare, are la bază un framework de limbaj PHP, care nu poate executa cod JavaScript pe server componenta propusa de ofertant pentru front-end. Pentru a putea genera componente de interfaţă (Vue, React sau altele) „pregătite si deja cu informaţii" (adică Server-Side Rendered, SSR) pentru a îmbunătăţi SEO, timpii de prima încărcare şi experienţa utilizatorului, este nevoie de un motor de limbaj JavaScript pe server separat de limbajul PHP. Pentru asta se foloseste Node.js. Cerinţa cauta o soluţie unde nu este nevoie de folosirea mai multor limbaje sau soluţii de dezvoltare/framwork-uri pentru a spori siguranţa si timpii de dezvoltare si sustenabilitate in viitor. A se vedea imaginea de la capatul secţiunii. Sensul sintactic şi operativ al sintagmei „unui framework", articolul „unui" indică în mod expres necesitatea existenţei unei singure, fundamentale platforme tehnologice care să asigure, într-un mediu unitar, toate capabilităţile cerute. Din perspectivă operaţională, cerinţa nu impune doar prezenţa oricărui set de componente disparate, ci a unei baze comune care concentrează şi

garantează interoperabilitatea, performanţa şi mentenabilitatea modulului de prezentare şi de server rendering. De ce nu este suficientă abordarea „mai multor framework- uri" si se solicita utilizarea „unui framework stabil"? O soluţie compusă dintr

-un framework PHP

(Laravel) pentru back-end şi unul sau mai

multe framework-uri front-end (React/Vue/Angular etc.) nu respectă spiritul cerinţei. în practică, aceasta generează două "universuri" tehnologice separate, ceea ce: ● Creşte complexitatea de a construi versiuni noi (două sisteme de compilare, două pipeline-uri de optimizare) ● Îngreunează gestionarea codului sursa şi a proceselor de distribuţie a versiunilor (două toolchain-uri de cache, bundling, code splitting) ● Poate conduce la inconsistenţe în politica de securitate, rutare şi cache, fiind nevoită să sincronizeze manual modulele front-end cu logica de server. Prin „framework stabil" se înţelege o platformă care, din start, include mecanisme integrate pentru SSR şi SSG, module CSS şi code splitting native, optimizări de imagini, caching încorporat şi gestionare unitară a rutelor AP1. Aceste soluţii monolitice moderne asigură unificare in functionalitati de dezvoltare si rulare: 1. Build system - o singură comandă de compilare şi optimizare, cu rezultate predictibile. 2. Code splitting & cache - se configurează o dată setările de împărţire a codului şi politica de expirare, care se aplică peste tot. 3. Module CSS & optimizare imagini - mecanisme native, fără plugin- uri exterioare care să introducă riscuri de compatibilitate. Concluzie şi menţinerea deciziei de respingere Interpretarea Comisiei de Evaluare nu a fost „restrictivă", ci strict în acord cu formularea clară a cerinţei. Soluţia ..., bazată pe Laravel + framework front-end separat, nu oferă un framework integrat care să acopere în mod unitar toate capabilităţile menţionate in cerinţa. Prin urmare, decizia de respingere a ofertei rămâne justificată: nu poate fi calificată drept conformă o propunere fragmentată, alcătuită din două (sau mai multe) platforme neconexe, oricât de mature ar fi ele individual. Vă asigurăm că această poziţie păstrează spiritul şi litera Caietului de Sarcini, menţinând cerinţele de performanţă, scalabilitate şi coerenţă pe care instituţia le urmăreşte prin implementarea unui framework stabil, unic. Exemplificam vizual diferentele intre cerinţa si propunerea tehnica. Pagina 23 din 34

Cerinţa e de a oferi toate capabilităţile într-un singur pachet integrat, cu un singur pipeline de build şi o singură politică de cache, optimizare şi rutare. Soluţia propusă de ... este fragmentată în două sisteme separate, fiecare cu propriul toolchain, propriile configurări şi plugin-uri adăugate, ceea ce încalcă cerinţa unei singure baze tehnologice unitare. Motivul 2 Cerinţa 14 din capitolul 3.6 a caietului de sarcini (în realitate capitolul 6.3. –n.n.) : Utilizarea unui limbaj de programare care suporta tipuri de date statice pentru a asigura lizibilitatea şi mentenabilitatea codului, reducând erorile; Contestatia ofertantului îşi bazează apărarea pe utilizarea concomitentă a limbajelor PHP şi TypeScript care asigură funcţional tipare statice pe întregul sistem. Această abordare este însă contrară cerinţei explicite de a folosi un singur limbaj cu suport nativ şi pentru tipare statice pe întreg sistemul. Vizualizam cerinţa versus propunerea tehnica

Concluzie şi menţinerea deciziei de respingere Interpretarea Comisiei de Evaluare nu a fost „restrictivă", ci strict în acord cu formularea clară a cerinţei. Prin urmare o implementare/soluţie bazată pe Laravel+PHP pentru partea de server şi pe JavaScript/TypeScript pentru front-end — cu separarea transpilerelor şi a runtime-urilor — este exact o soluţie în două limbaje

care nu garantează un suport nativ, coerent şi unitar pentru tipare statice aşa cum se cerea. Deoarece oferta nu demonstrează că există un singur limbaj ales, cu capacităţi complete de tipare statice pe tot lanţul de procesare (backend, API, UI), interpretarea cerinţei 12 de către ofertant este neîntemeiată. în consecinţă, menţinem decizia de respingere a ofertei pentru neîndeplinirea explicită a acestei cerinţe tehnice. Soluţia ..., bazată pe PHP in back-end si Javascript pe front-end separat, nu respecta cerinţa de a utiliza un singur limbaj de programare cu suport nativ şi exhaustiv pentru tipare statice. Datorită limitărilor intrinseci ale PHP şi dependenţei de TypeScript/JavaScript în partea de front-end, soluţia prezentată este fragmentată şi nu asigură uniformitate în aplicarea static typing-ului pe întregul sistem. Prin urmare, oferta nu este conformă cu punctul 12 din caietul de sarcini. Argumentam menţinerea cerinţei cu urmatoarele: Alegerea unui singur limbaj cu suport nativ şi complet pentru tipare statice este necesară din următoarele motive: 1. Coerenţă arhitecturală - Un singur limbaj înseamnă un singur set de reguli de sintaxă, convenţii de codare şi flux de lucru (toolchain), eliminând nevoia de adaptare a echipei la paradigme multiple. - Reduce riscul de inconsistenţe între module, care altfel ar putea apărea atunci când fiecare parte a sistemului e scrisă într-un limbaj diferit. 2. Mentenabilitate şi scalabilitate - Tiparea statică, integrată la nivel de limbaj, detectează erorile de compatibilitate de tip la compilare, înainte ca aplicaţia să ajungă în producţie. - Pe măsură ce sistemul creşte (noi module, noi echipe), mentenanţa codului este mai rapidă şi mai sigură, pentru că greşelile de tip sunt semnalate încă din timpul dezvoltării. 3. Reducerea costurilor şi a complexităţii Pagina 25 din 34

- Folosirea unui singur limbaj reduce numărul de tool-uri, biblioteci şi pipeline-uri de build necesare, ceea ce scade costurile cu licenţe, formare şi suport tehnic. - Unirile între componente (backend, API, UI) se pot opera prin acelaşi compilator/interpreter, Iară paşi de transpiling sau adaptări între runtime-uri diferite. 4. Calitate şi predictibilitate - Tiparea statică nativă oferă contracte clare în cod (semnături de funcţii, tipuri de date, modele de date) care servesc drept documentaţie vie şi împiedică propagarea de bug-uri. - Asigură o experienţă de dezvoltare unitară, cu un singur set de instrumente de linting, testare şi analiză statică. 5. Conformitate cu cerinţele de sustenabilitate - În caietul de sarcini, cerinţa 12 solicită explicit un limbaj (singular) „care suportă tipuri de date statice''. O implementare multi-lingvă nu răspunde acestei cerinţe şi introduce tehnici „în cascadă" (transpilare TypeScript —> JavaScript, extensii PHP opţionale) care nu oferă un suport nativ, complet şi unificat. Prin urmare, pentru a onora pe deplin obiectivul strategic al proiectului - un sistem integrat, unitar şi coerent, cu costuri reduse de întreţinere şi riscuri minime - este absolut necesar

să

fie ales

un singur limbaj de programare

care să ofere

tipare statice

native, pe întregul lanţ de dezvoltare şi execuţie. Motivul 3 Cerinţa 17 din capitolul 3.6 a caietului de sarcini (în realitate capitolul 6.3. –n.n.) : Utilizarea unei baze de date relaţionale (RDBMS) stabile care să permită relaţii complexe între date, dar în acelaşi timp lucrul cu date nestructurate (ex: în format JSON) asigurând atât stocarea în siguranţă a oricărui tip de dată din sistem, dar şi a vitezei de răspuns rapidă Sintagma „care să permită" nu relaxează cerinţa la un simplu suport minimal, ci stabileşte obligaţia ca motorul de baze de date propus să ofere în mod real cadrul tehnic necesar pentru toate capabilităţile invocate, fie nativ, fie prin extensii oficiale, fără soluţii provizorii sau workaround-uri nesigure.

Interpretarea corectă a respingerii Conform legislaţiei modificarea sancţionabila a propunerii tehnice se constata cand: pornind de la un nivel iniţial, dupa clarificari se schimba nivelul tehnic la un nivel inferior celei iniţiale sau cand aduce schimbări semnificative cu efecte negative asupra rezultatului final. Astfel: In propunerea iniţiala s-au specificat tipuri de baze de date care compatibile cu soluţia dezvoltata: MySQL, PostgreSQL sau SQLite. Dupa clarificari s-au propus doar:

MySQL/MariaDB si s-a renuntat la PostgreSQL si SQLite Diferenţa majora este renunţarea la PostgreSQL care ar fi putut satisface cerinţa in mod adecvat, dar s-a ales o soluţie cu compatibilitate parţiala cu aceasta cerinţa, si fata de alte cerinţe de capabilitati de baze de date cum ar cerinţa pct.18 de la cap.3.6 Menţinem decizia de neconformitate deoarece acest tip de baza de date este inferioara in ceea ce priveşte capabilitatile oferite fata de cel iniţial.”. Raportat la cele prezentate anterior, Consiliul reține că, în cadrul Secțiunii IV.4.1 - Modul de prezentare al propunerii tehnice din Fișa de date, autoritatea contractantă a precizat expres următoarele: „Propunerea tehnica va contine, referiri concrete care sa certifice indeplinirea/asumarea si modul de ducere la indeplinire a cerintelor impuse prin Caietul de sarcini; (...) (...) Ofertantii sunt obligati sa isi insuseasca toata documentatia de atribuire.”. Totodată, Consiliul reține că, în cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a specificat următoarele: „PREAMBUL Caietul de sarcini face parte integrantă din documentaţia pentru atribuirea contractului de achiziţie publică şi constituie ansamblul cerinţelor pe baza cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea tehnică. (...) 5. PREZENTAREA SITUAŢIEI ACTUALE (...) În acest moment aplicaţiile informatice pe care le utilizează Serviciul de Ambulantă Judeţean Timiş NU sunt interconectare şi interoperabile. (...) 6.1. CERINŢE GENERALE Prin derularea prezentei proceduri se intenţionează să se identifice un prestator care să asigure pentru Serviciul de Ambulanţă Judeţean Timiş dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat, unitar, care să susţină/asigure simplificarea procedurilor administrative şi reduccrca birocraţiei. Pagina 27 din 34

Sistemul integrat ce va face obiectul viitorului contract de servicii trebuie să respecte următoarele cerinţe generale: - Sistemul rezultat trebuie să fie un sistem integrat, unitar; (...) 6.3. ALTE CERINŢE IMPUSE In vederea dezvoltării şi implementării

unei platforme care să respecte nevoile instituţiei în timp ce dă dovadă de flexibilitate, extensibilitate şi posibilitate de scalare ulterioară, se impune respectarea următoarelor cerinţe tehnice: (...) - Utilizarea unui framework stabil care să ofere capabilităţi de, dar nu limitate la, randare server-side (SSR), generare statică (SSCî), împărţire cod (code splitting), cache, module CSS, optimizare imagini, sistem compilare (build system), rute API, astfel asigurând o aplicaţie performantă şi scalabilă; (...) - Utilizarea unui limbaj de programare care suporta tipuri de date statice pentru a asigura lizibilitatea şi mentenabilitatea codului, reducând erorile; (...) - Utilizarea unei baze de date relaţionale (RDBMS) stabile care să permită relaţii complexe între date, dar în acelaşi timp lucrul cu date nestructurate (ex: în format JSON) asigurând atât stocarea în siguranţă a oricărui tip de dată din sistem, dar şi a vitezei de răspuns rapidă.”. Pe cale de consecință, din economia celor mai sus redate rezultă în mod clar că autoritatea contractantă a solicitat operatorilor economici interesați să depună oferte, respectiv propuneri tehnice, astfel încât, prin conținutul acestora, să probeze îndeplinirea tuturor cerințelor/regulilor așa cum au fost solicitate/impuse de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, respectiv caietul de sarcini, printre care și cerințele în discuție. Consiliul subliniază că regulile din documentația de atribuire, cum sunt și regulile și cerințele sus citate, sunt obligatorii și nu formale, or acestea nu au fost contestate de către niciun operator economic interesat, până la data-limită de depunere a ofertelor, astfel că, prin depunerea ofertelor la prezenta procedură, operatorii economici au acceptat și și-au însușit condițiile impuse de autoritatea contractantă.

Mai mult, documentația de atribuire, așa cum aceasta a fost întocmită de autoritatea contractantă, este obligatorie atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (în condițiile art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru respectiva autoritate, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de atribuire, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care a stabilit regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. În acest context, Consiliul evidențiază faptul că, în cadrul Hotărârii din 2 iunie 2016, CJUE ( ale cărei decizii preliminare sunt obligatorii atât pentru instanța de trimitere, cât și pentru toate instanțele din statele membre) s-a pronunțat în cauza C-27/15 astfel: „39. (...) conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum sa amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși lea stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. Pe cale de consecință, având în vedere cele prezentate în considerentele anterioare, Consiliul va respinge ca nefondate criticile ... SRL, formulate cu privire la decizia de respingere a propriei oferte ca fiind inacceptabilă. În ceea ce privește criticile ... SRL, formulate cu privire la oferta ... SRL, ofertă declarată câștigătoare, Consiliul reține, cu privire la criticile de la pct. I (pag. 13 și 14), faptul că acestea vizează în esență următoarele aspecte și anume „Raportat la cerinţa caietului de sarcini "Pentru produsele (licenţele) deja incluse in propunerea tehnica, Ofertantul va prezenta documente din care sa reiasa deţinerea drepturilor de autor si de comercializare (...)", învederam Onoratului Consiliul ca in propunerea tehnica, oferta castigatoare - ... S.R.L. a detaliat explicit faptul ca modulele Documente, Fluxuri, Contabilitate sunt module COTS. In acelaşi sens, de retinut ca in descriere se precizeaza clar si fara ambiguitati "Din motive contractuale licenţele de tip COTS mentionate in tabel vor fi disponibile doar in momentul efectiv al implementării lor in cadrul modulelor". Or, în acest context, Consiliul reține că ... SRL a omis, prin formularea criticilor respective, câteva aspecte edificatoare în cazul de Pagina 29 din 34

față (raportate mai ales la obligații impuse în sarcina prestatorului/contractantului, nu a ofertantului – n.n.), care se regăsesc reflectate în susținerile autorității contractante, din punctul de vedere transmis, la care contestatorul respectiv nu a prezentat contraargumente cel puțin de același nivel, și anume: „1. COTS (commercial off the shelf) specificat de ofertantul ... S.R.L este prezentat clar in modul următor: - Soluţie COTS Documente: Soluţie integrată în modulul Documente în vederea editării documentelor tip .docx .xlsx .pptx .pdf - Soluţie COTS Fluxuri: Soluţie integrată în modulul Fluxuri în vederea execuţiei de fluxuri de muncă manuale şi automatizate - Soluţie COTS Contabilitate: Soluţie integrată în modulul Contabilitate în vederea utilizării de funcţii contabile, si pentru care licenţele vor fi puse la dispoziţie „în momentul efectiv al dezvoltării şi implementării" modulelor. În propunerea tehnică, fiecare COTS este descris clar ca „Soluţie integrată în modulul specific, în vederea utilizării de funcţionalităţi specifice". Prin urmare, aceste COTS nu reprezintă module independente, ci părţi funcţionale ale unei module dezvoltate de ofertant, aşa cum solicită caietul de sarcini. Obiecţia contestatarului, care vede în COTS module autonome, pe de altfel interpretat greşit, reflectă tocmai fragmentarea pe care proiectul o combate. Caietul de sarcini specifica la capitolul 9. RECEPŢIA SERVICIILOR „Pentru recepţia serviciilor se va întocmi de către prestator documentaţia tehnică ce va fi transmisă achizitorului în vederea validării, după cum urmează: Licenţele şi produsele de tip COTS, dacă este cazul

, incluse în propunerea tehnica împreună cu documente din care sa reiasă deţinerea drepturilor de autor şi de comercializare;" precum si 19. PROPRIETATE INTELECTUALĂ „Pentru produsele (licenţele) deja existente incluse în propunerea tehnica, Ofertantul va prezenta documente din care să reiasă deţinerea drepturilor de autor şi de comercializare. Orice alte rezultate ori drepturi, inclusiv drepturi de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală ori industrială, dobândite în executarea contractului de prestări servicii vor fi proprietatea exclusivă a achizitorului, care le va putea utiliza, aşa cum va

considera de cuviinţă, fără limitare geografică ori de altă natură, cu excepţia situaţiilor în care există deja asemenea drepturi de proprietate intelectuală." Contestaţia se bazează pe o interpretare eronată a naturii COTS şi pe aşteptări nejustificate referitoare la momentul predării licenţelor. Propunerea tehnică a ... S.R.L. satisfice integral atât cerinţele privind drepturile de licenţiere, cât şi pe cele privind arhitectura unitară a sistemului, inclusiv prin furnizarea completă a codului-sursă al soluţiei integrate.”. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate de ... SRL, la pct. I (pag. 13 și 14) din contestație, cu privire la oferta ... SRL. În ceea ce privește criticile ... SRL, formulate la pct. II (pag. 14), cu privire la oferta ... SRL, ofertă declarată câștigătoare, Consiliul reține că aceste critici sunt, în fapt, susțineri generice, cuprinse într-un singur paragraf, prin care respectivul contestator, fără a indica, preciza sau argumenta, în realitate, un fundament probatoriu real, încearcă să explice de ce, în opinia sa, oferta ... SRL ar fi neconformă, mai precis de ce oferta criticată nu ar fi respectat anumite cerințe tehnice din documentația de atribuire, necesare realizării, în cazul de față, a unei platforme respectiv a unui sistem informatic integrat, unitar, și anume „II. Pentru tratamentul egal, se impunea aceeaşi intepretare a cerinţei caietului de sarcini (pentru ipoteza in care va fi validate aceasta decizie a comisiei de evaluare), intrucat cerinţa "Utilizarea unui framework", "Utilizarea unui limbaj de programare", "Utilizarea unei baze de date cu funcţi", nu este îndeplinita nici de către oferta castigatoare.”. Astfel, Consiliul subliniază faptul că, raportat la prevederile legale reglementate, contestația trebuie formulată cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege, printre care tocmai motivarea, în fapt și în drept, care servește la determinarea exactă a obiectului procedurii administrativ-jurisdicționale, având în vedere principiul disponibilității potrivit căruia judecata are loc în limitele sesizării, precum și mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, altminteri soluționarea contestației ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, inadmisibil în condițiile actualei legislații. Contestatorul nu poate însărcina Consiliul să efectueze o cercetare „in integrum” a procedurii de atribuire sau o supraevaluare a ofertelor concurente pe bază de supoziții. Având în vedere prevederile art. 10 lit. f) în coroborare cu lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reține în soluționare faptul că literatura juridică dar și practica judiciară a statuat că în cadrul procesului civil sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, în speță între contestator și autoritatea contractantă, la care se adaugă și rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părțile se împotrivesc. Pagina 31 din 34

Cu toate acestea, existența rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmplă nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialității, sau că nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la propunerea și administrarea probelor nu ar avea pentru părți consecințe procedurale. Pe cale de consecință, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susțineri, nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancționată în caz de eșec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului și, în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde cauza care face obiectul dosarului iar adversarul va triumfa. Or, nu este lipsit de relevanță faptul că, deși contestatorul ... SRL a avut oportunitatea de a motiva în sensul precizat anterior, având asigurat, în condițiile reglementate de Legea nr. 98/2016, acces la dosarul achiziției publice, constituit la autoritatea contractantă, respectivul contestator nu a profitat de o astfel de oportunitate, nefăcând în realitate dovada celor susținute în contestație, coroborat cu dispoziții legale exprese, prin prezentarea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat”, astfel încât să demonstreze justețea susținerilor sale în discuție. Totodată, Consiliul reține ca fiind relevante precizările detaliate ale autorității contractante, din punctul de vedere transmis, și anume: „2. (...) In răspuns la contestaţia formulată cu privire la presupusa neîndeplinire, de către oferta declarată câştigătoare, a cerinţelor din caietul de sarcini privind „Utilizarea unui framework", „Utilizarea unui limbaj de programare" şi „Utilizarea unei baze de date cu funcţii avansate", facem următoarele precizări: Utilizarea unui framework Ofertantul câştigător propune utilizarea framework-ului Next.js, un mediu matur şi bine susţinut de comunitatea JavaScript, care acoperă atât partea de frontend (React) cât şi cea de backend (API routes, server-side rendering). Next.js asigură toate capabilităţile cerute în caietul de

sarcini (SSR, SSG, code splitting, optimizare imagini, modularitate, build system şi rutare integrată) şi răspunde explicit obligaţiei de „Utilizare a unui framework stabil" la nivel de ansamblu al soluţiei

. Utilizarea unui limbaj de programare Soluţia adoptă TypeScript ca limbaj principal de dezvoltare, extensie strict tipizată a JavaScript, care oferă avantajele sintaxei moderne, verificărilor de timp de compilare şi interoperabilităţii cu întregul ecosistem JavaScript. Alegerea TypeScript satisface condiţia „Utilizarea unui limbaj de programare" şi conferă proiectului lizibilitate, mentenabilitate şi reducerea erorilor în cod. Utilizarea unei baze dc date cu funcţii avansate Oferta câştigătoare utilizează PostgreSQL, un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale recunoscut pentru capabilităţile sale avansate: interogări recursive, expresii comune de tabel, subinterogări complexe, proceduri stocate, securitate la nivel de rând, criptare, tranzacţii şi suport pentru tipuri JSON. Astfel, se îndeplineşte în totalitate cerinţa „Utilizarea unei baze de date care să permită funcţii avansate de interogare şi prelucrare a datelor".”. În tot acest context, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate de ... SRL, la pct. II (pag. 14) din contestație, cu privire la oferta ... SRL. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul dispozițiile art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca nefondată contestația depusă de ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă …. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Respinge ca tardivă cererea de intervenție formulată de către ... SRL. Respinge ca nefondată contestația depusă de ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă …. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Pagina 33 din 34

Consilier de soluționare … PREȘEDINTE … Consilier de soluționare …

Redactat practicaua deciziei … Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține … pagini