Decizie CNSC 1465/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1465/C6/995 Data: 28.05.2025 Prin contestația nr. 656/27.03.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 19684/27.03.2025, formulată de către ASOCIEREA ENEVO GROUP SRL/ EXIMPROD ENGINEERING SA, prin lider de asociere ENEVO GROUP SRL, cu sediul în municipiul București, str. Barbu Văcărescu nr. 301-311, et. 11, sector 2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/5153/2014, având CUI 33110123, reprezentată legal prin Radu Ștefan Brașoveanu – Director Tehnic și Administrator, împotriva procesului-verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025 și a comunicării nr. 99/17.03.2025, acte emise de către SPEEH HIDROELECTICA SA, cu sediul în municipiul București, bd. Ion Mihalache nr. 15-17, sector 1, în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii organizată prin „licitație deschisă” în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: „Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea râului Olt (Olt inferior, Olt Mijlociu, Olt Superior)”, cod 51110000-6 (Rev. 2), anunț de participare nr. CN1070319/24.06.2024, s-au solicitat următoarele: „anularea procesului-verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025 și a comunicării nr. 99/ 17.03.2025, în ceea ce privește analiza și respingerea ofertei depuse de către contestatoare ca inacceptabilă și neconformă și obligarea entității contractante la refacerea evaluării ofertei contestatoarei și la constatarea caracterului conform și acceptabil al acesteia; anularea procesului-verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025, în ceea ce privește evaluarea ofertei depuse de către ofertantul ELECTROMONTAJ SA, ca fiind admisibilă și obligarea entității contractante la refacerea evaluării acestei oferte și la constatarea caracterului neconform și inacceptabil al acesteia; anularea raportului procedurii nr. 28679.14.14/17.03.2025, în ceea ce privește rezultatul analizei ofertelor depuse de contestatoare și de ELECTROMONTAJ SA și obligarea entității contractante la refacerea acestui raport prin integrarea rezultatelor reevaluării ofertelor depuse de contestatoare și ELECTROMONTAJ SA. Față de modul în care ar putea continua procedura de atribuire de-a lungul soluționării contestației: În principal, în temeiul Pagina 1 din 3

art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea solicită suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației de către CNSC și în subsidiar, în măsura în care nu se admite cererea de suspendare, contestatoarea solicită anularea contractului ce se va semna de către entitatea contractantă și ofertantul câștigător”. Prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, formulată de către societatea ELECTROMONTAJ SA, cu sediul în municipiul București, str. Candiano Popescu nr. 1, sectorul 4, cu sediul procesual ales la SCA Zorin Dăscălescu și Asociații din municipiul București, bd. Primăverii, nr. 51, etaj 2, ap. 3, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/1099/1991, având CUI 566, reprezentată legal prin director general Ionuț-Adrian Tănăsoaica, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat Consiliului: „Respingerea contestației formulată de ENEVO GROUP SRL: În principal, ca inadmisibilă/tardivă; În subsidiar, ca neîntemeiată și menținerea rezultatului procedurii, astfel cum este consemnat în raportul procedurii nr. 28679.14/17.03.2025”. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016 și art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția tardivității, invocată de către contestatoare față de cererea de intervenție depusă de ENERGOMONTAJ SA. Încuvințează, în principiu, cererea de intervenție înaintată de către ELECTROMONTAJ SA. Respinge excepția „inadmisibilității/tardivității”, invocată de către intervenientă față de prezenta contestație. Admite, în parte, contestația formulată de către ASOCIEREA ENEVO GROUP SRL/EXIMPROD ENGINEERING SA, în contradictoriu cu entitatea contractantă SPEEH HIDROELECTRICA SA și anulează raportul procedurii Pagina 2 din 3

nr. 28679.14/17.03.2025, precum și toate actele subsecvente acestuia, inclusiv comunicarea rezultatului procedurii nr. 99/17.03.2025. Obligă entitatea contractantă la reevaluarea ofertelor conform motivării aferente, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la primirea prezentei. Respinge solicitarea contestatoarei de „obligarea entității contractante la constatarea caracterului conform și acceptabil”, al ofertei sale, întrucât anterior a dispus reevaluarea acesteia. Pe cale de consecință, respinge cererea de intervenție formulată de către societatea ELECTROMONTAJ SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ... Data: 28.05.2025 Prin contestația nr. 656/27.03.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 19684/27.03.2025, formulată de către ASOCIEREA .../ ..., prin lider de asociere ..., cu sediul în ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin ... – Director Tehnic și Administrator, împotriva procesului-verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025 și a comunicării nr. 99/17.03.2025, acte emise de către ..., cu sediul în ..., în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii organizată prin „licitație deschisă” în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: „Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea râului ... (... inferior, ... Mijlociu, ... Superior)”, cod 51110000-6 (Rev. 2), anunț de participare nr. .../24.06.2024, s-au solicitat următoarele: „anularea procesului- verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025 și a comunicării nr. 99/ 17.03.2025, în ceea ce privește analiza și respingerea ofertei depuse de către contestatoare ca inacceptabilă și neconformă și obligarea entității contractante la refacerea evaluării ofertei contestatoarei și la constatarea caracterului conform și acceptabil al acesteia; anularea procesului-verbal de evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025, în ceea ce privește evaluarea ofertei depuse de către ofertantul ..., ca fiind admisibilă și obligarea entității contractante la refacerea evaluării acestei oferte și la constatarea caracterului neconform și inacceptabil al acesteia; anularea raportului procedurii nr. 28679.14.14/17.03.2025, în ceea ce privește rezultatul analizei ofertelor depuse de contestatoare și de ... și obligarea entității contractante la refacerea acestui raport prin integrarea rezultatelor reevaluării ofertelor depuse de contestatoare și .... Față de modul în care ar putea continua procedura de atribuire de-a lungul soluționării contestației: În principal, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea solicită suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea contestației de către CNSC și în subsidiar, în măsura în care nu se admite cererea de suspendare, Pagina 1 din 71

contestatoarea solicită anularea contractului ce se va semna de către entitatea contractantă și ofertantul câștigător”. Prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, formulată de către societatea ..., cu sediul în ..., cu sediul procesual ales la ... din ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată legal prin director general ..., în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat Consiliului: „Respingerea contestației formulată de ...: În principal, ca inadmisibilă/tardivă; În subsidiar, ca neîntemeiată și menținerea rezultatului procedurii, astfel cum este consemnat în raportul procedurii nr. 28679.14/17.03.2025”. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016 și art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) Cod procedură civilă. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. În luarea deciziei asupra cauzei de față, Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor reține următoarele: Prin contestația nr. 656/27.03.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 19684/27.03.2025, societatea ... critică rezultatul procedurii de atribuire în cauză, solicitând cele menționate în partea introductivă. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că entitatea contractantă și-a încălcat obligația atât în ceea ce privește evaluarea ofertei sale, în sensul respingerii acesteia, cât și cu privire la modalitatea de desemnare drept câștigătoare a ofertei aparținând societății .... În opinia sa, decizia prin care s-a considerat admisibilă și conformă și câștigătoare oferta depusă de ... este netemeinică în condițiile în care această ofertă este inadmisibilă, cu consecința respingerii acesteia ca: neconformă, în temeiul art. 228 alin. (5) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, art. 139 alin. (2) și 143 alin. (3) lit. a) din HG nr. 394/2016, întrucât oferta nu respectă cerințele minime ale caietului de sarcini; inacceptabilă în temeiul art. 140 alin. (5) din HG nr. 394/2016, întrucât a modificat conținutul propunerii financiare prin răspunsurile la solicitările de clarificare formulate de entitatea contractantă, fapt consemnat și de către unul dintre membrii comisiei de evaluare, dna ..., prin „punctul de vedere privind propunerea financiară a ofertantului ... nr. 28679.13/24.02.2025”. Referitor la propria ofertă, contestatoarea susține că entitatea contractantă a încălcat obligația de a proceda la evaluarea conform prevederilor legale și propriilor cerințe și, în mod nelegal, a respins-o ca neconformă și inacceptabilă. Totodată, menționează că entitatea contractantă a încălcat și obligația de a respecta regulile de transparență Pagina 2 din 71

privind deciziile sale publicate în procesul de atribuire, deoarece nu a explicat, în mod clar, motivele care au condus la respingerea ofertei sale. În continuare, societatea contestatoare precizează că valoarea estimată a contractului de atribuire în cauză este de 69.889.558,46 lei, astfel cum a fost menționat la pct. II.1.5 din anunțul de participare, contestația vizând comunicarea nr. 99/17.03.2025, precum și raportul procedurii comunicat în data de 17.03.2025. În situația în care nu se va admite cererea de suspendare a procedurii, iar entitatea contractantă va semna contractul aferent, contestatoarea precizează că demersul său „se îndreaptă și împotriva acestui act subsecvent unei proceduri de atribuire viciate”. Reiterează că, în conformitate cu art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 5 din Legea nr. 101/2016, termenul de 10 zile de formulare a contestației se împlinește în data de 27.03.2025, motiv pentru care prezenta contestație a fost depusă în termenul prevăzut de lege. Pe fond, contestatoarea susține că entitatea contractantă, în mod nelegal, i-a respins oferta ca fiind neconformă și inacceptabilă, deoarece nu a prevăzut în documentație ca aplicațiile SCADA CHE și SCADA DHE să fie identice, ci, din contră, a stabilit cerințe specifice pentru fiecare nivel. În caietul de sarcini, vol. I - SCADA DHE, se menționează expres la pct. 6.1 că nivelul DHE are o structură similară cu nivelul CHE, fără a se solicita identitatea celor două. Referitor la respingerea ofertei sale, precizează că prin răspunsul la solicitarea de clarificări, a arătat că, din eroare, s-a transmis o fișă de date eronată pentru un „acumulator din cadrul unui dulap”, iar valoarea acestui acumulator este de aproximativ 0.014% din valoarea contractului, încadrându-se în limitele unei abateri tehnice minore conform art. 140 alin. (8) din HG nr. 394/2016. În același timp, contestatoarea susține că entitatea contractantă nu numai că i-a respins ilegal oferta, dar a desemnat câștigătoare oferta depusă de către ..., deși aceasta încalcă o serie de cerințe exprese ale fișei de date. Față de cele de mai sus, contestatoarea menționează că în subsecțiunea IV.4.3 - Modul de prezentare a ofertei din fișa de date a achiziției se precizează, în mod expres, că „ofertanții trebuie să transmită oferta și documentele asociate în SEAP și că numai ofertele depuse în termen și prin mijloace electronice se iau în considerare”, iar nerespectarea acestei cerințe este „sancțiunea pentru depunerea acestora după termenul limită de primire a ofertelor specificat în anunțul de participare”. În continuare, contestatoarea afirmă că oferta depusă de ... a fost modificată prin completarea propunerii financiare ulterior termenului limită, astfel cum reiese din punctul de vedere al unui membru al comisiei de evaluare. Pe acest aspect, contestatoarea menționează că potrivit secțiunii IV.4.1. - Modul de prezentare a propunerii tehnice din Pagina 3 din 71

fișa de date a achiziției se precizează că „propunerea tehnică se va prezenta astfel încât să se asigure posibilitatea verificării corespondenței acesteia cu cerințele tehnice prevăzute în Caietul de sarcini”, în timp cele pct. IV.4.2 din același document, se arată că „Propunerea financiară trebuie să se refere la întreg obiectul Contractului”. Prin raportare la cele de mai sus, contestatoarea afirmă că ofertantul câștigător a depus o ofertă care nu acoperă toate cerințele din caietul de sarcini, deoarece la nivel de SCADA CHE, ... prezintă detalii tehnice numai pentru 10 CHE, în timp ce pentru restul se menționează că rămân cele existente. În acest sens, precizează că potrivit subsecțiunea II.2.10. din caietul de sarcini, entitatea contractantă nu acceptă variante față de solicitările din documentația de atribuire. Cu toate acestea, oferta ... reflectă o variantă tehnică în care aplicația SCADA DHE acoperă numai o parte dintre funcțiunile solicitate, iar restul sunt ofertate ca aplicații distincte ce urmează a fi realizate de un subcontractant. În același timp, contestatoarea menționează că oferta aparținând ... nu respectă nici cerința de la art. 5.3.2 din caietul de sarcini privind MDM, astfel cum a fost interpretată prin răspunsul la clarificări nr. 28679.7/26.09.2026 - răspuns nr. 57, unde s-a stabilit ca „sistemul MDM să îndeplinească toate funcționalitățile din documentația de atribuire, inclusiv calculele detaliate la punctul 5.3.3 din același caiet de sarcini” deoarece în oferta în cauză se menționează că „Energiile vor fi calculate în SCADA prin medierea puterilor (...) care apoi vor fi trimise către MDM”. Or, sistemul SCADA este diferit de MDM, motiv pentru care un astfel de transfer nu este conform cu cerințele entității contractante. Față de cele de mai sus, contestatoarea iterează că regulile stabilite prin fișa de date a achiziției, caietul de sarcini, inclusiv specificația tehnică și clarificările postate în cadrul procedurii, sunt opozabile oricărui participant, iar entitatea contractantă ar încălca dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 99/2016, privind tratamentul egal, dacă ar permite unuia dintre ofertanți să se abată de cerințele stabilite pentru demonstrarea conformității produselor ofertate cu cerințele tehnice sau dacă ar permite modificarea/completarea unei oferte ulterior datei limită de depunere a ofertelor. În susținere, invocă jurisprudență CNSC. În continuare, contestatoarea revine la „comunicarea nr. 99”, prin care entitatea contractantă a transmis respingerea ofertei sale, față de care susține că este netemeinică și nelegală, fiind adoptată pe baza unui formalism excesiv, ca urmare a evaluării eronate a ofertei și a răspunsului transmis la solicitarea de clarificare aferentă. Potrivit actului mai sus amintit, contestatoarea precizează că oferta sa a fost respinsă ca neconformă deoarece „arhitectura prezentată pentru sistemul SCADA nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini”. Pagina 4 din 71

Pe acest aspect, contestatoarea precizează că, în urma studierii dosarului achiziției, a observat că în procesul-verbal nr. 84/08.02.2025 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare – cap. Principale aspecte ale propunerii tehnice, entitatea contractantă a justificat respingerea ca neconformă a ofertei, deoarece a considerat că „folosirea a două soluții software distincte la nivel de CHE și DHE constituie o nerespectare a cerințelor tehnice ale documentației de atribuire”. Justificarea oferită de către entitatea contractantă fiind că „singura deosebire între SCADA CHE și SCADA DHE constă doar în modul de comunicare”, în baza prevederilor din caietul de sarcini - vol. I Sistem SCADA DHE, cap. 6.1, pag. 17, unde se menționează că „[...] nivelul DHE SH (DH ...) [...] are o structură similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...), comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE)”. De asemenea, entitatea contractantă face referire și la cerința din cap. 1. Scopul și domeniul de aplicare al CS Vol. I Sistem SCADA DHE unde se arată următoarele: „Ținând cont de condițiile și cerințele specifice instalațiilor energetice din centralele hidroelectrice, implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod coordonat și unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice în cadrul sistemelor sau subsistemelor energetice, în scopul conducerii operative a instalațiilor. Necesitatea acestei concepții derivă din faptul că toate instalațiile de conducere operativă a SEN se prevăd a funcționa interconectat, deci se impune realizarea unei compatibilități între aceste sisteme, precum și unificarea tipurilor de informații și a formei în care acestea sunt transmise. Realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere. De asemenea realizarea unor sisteme bazate pe standarde și certificări internaționale permite în mod facil dezv...ări viitoare sau înlocuirea anumitor părți cu soluții de la alți producători care respectă certificările necesare”. Față de cele de mai sus, contestatoarea arată că pentru respectarea cerințelor de mai sus a folosit „o soluție software diferită la nivel de DHE (producător Efacec - soluția ScateX) față de soluția software la nivel de CHE (producător Schneider Electric - soluția GeoScada)”, pe care o consideră conform cerințelor caietului de sarcini deoarece: - există câte un caiet de sarcini diferit pentru fiecare dintre soluțiile SCADA CHE și SCADA DHE; Pagina 5 din 71

- interpretarea prevederilor caietului de sarcini specific fiecărei soluții, din perspectiva răspunsurilor la clarificări transmise de entitatea contractantă; - inexistența vreunei justificări tehnice, juridice sau economice pentru solicitarea unor aplicații identice, atâta timp cât se menține caracteristica unității sistemului generată de compatibilitatea aplicațiilor și de interconectarea acestora; - caietele de sarcini reflectă posibilitatea implementării unor aplicații diferite care trebuie să funcționeze ca un sistem unitar, iar solicitarea unor aplicații care să funcționeze coordonat și, deci, unitar, reiese din cerința din caietul de sarcini – vol. I Sistem SCADA DHE SH (DH ...), potrivit căreia „implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod coordonat și unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice în cadrul sistemelor sau subsistemelor energetice, în scopul conducerii operative a instalațiilor” - pag. 4, pct.3., care este preluată identic și în vol. II, Sistem SCADA CHE; - cerință din caietul de sarcini - volumul 1 Sistem SCADA DHE SH (DH ...), conform căreia „Realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere. De asemenea realizarea unor sisteme bazate pe standarde și certificări internaționale permite în mod facil dezv...ări viitoare sau înlocuirea anumitor părți cu soluții de la alți producători care respectă certificările necesare” - pag. 4, penultimul paragraf; cerința este preluată identic și în vol. II, Sistem SCADA CHE. Față de cele de mai sus, contestatoarea redă definiția cuvântului „unitar - care formează un singur tot, un întreg”, care conduce la ideea că un sistem care funcționează ca un tot este un sistem unitar, chiar dacă elementele sale sunt diferite prin raportare la rolurile diferite pe care trebuie să le realizeze, iar posibilitatea de a prezenta aplicații de la producători diferiți reiese și din caietele de sarcini, unde se amintește de posibilitatea înlocuirii unor părți/soluții de la alți producători, ceea ce înseamnă că dacă o înlocuire se poate realiza prin soluții de la alți producători, reiese că și soluția inițială poate fi una oferită de un alt producător atâta timp cât nu este afectat caracterul unitar al sistemului, în condițiile în care entitatea contractantă nu impune niciun fel de sistem mono-producător, ci o soluție integrată, în care, în baza standardelor solicitate, echipamentele și sistemele software folosite să fie interschimbabile și interconectabile, independent de producător. Cu toate acestea, susține contestatoarea, entitatea contractantă, pentru a justifica decizia de respingere a ofertei ca neconformă, se bazează că cerințele de la cap. 6.1 Cerințe SCADA DHE din caietul de sarcini, pag. 17 (formularea similară regăsindu-se și la pag. 16 din vol. II SCADA CHE): „NIVELUL 3.0 (DHE ...) care cuprinde echipamentele aferente sistemului SCADA pentru monitorizare, comandă și control de la Pagina 6 din 71

nivelul DHE SH (DH ...). Acest nivel are o structură similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...), comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE). La acest nivel va fi realizată o zonă DMZ, care include elementele folosite pentru a separa zona IT de zona operațională”. Altfel spus, afirmă contestatoarea, entitatea contractantă își bazează argumentația pe faptul că sistemul SCADA CHE și sistemul SCADA DHE trebuiau să fie identice, ignorând chiar faptul că în același paragraf din caietul de sarcini se menționează că sistemele sunt similare, nu identice, și că exista diferențe și la cantitatea de informații transmisă, respectiv că sistemul SCADA DHE controlează mai multe sisteme CHE. În continuare, contestatoarea revine asupra faptului că din documentația de atribuire citată reiese că arhitectura sistemului este unitară ca urmare a interconectării sistemelor și a compatibilității acestora și a unificării tipurilor de informații și a formei în care ele sunt transmise. Pe acest aspect, contestatoarea susține că soluțiile pe care le- a oferit respectă aceste cerințe, deoarece sunt fundamentate pe baze de date tip SQL atât la nivelul CHE, cât și la nivelul aplicației DHE, conform caietelor de sarcini, unde s-a precizat că pentru sistemele SCADA CHE și DHE se utilizează baze de date tip SQL, sens în care redă din caietul de sarcini vol. II – SCADA CHE, pag. 33-34 și vol. I – SCADA DHE, pag. 70. Prin raportare la cele de mai sus, contestatoarea susține că oferta sa respectă cerințele din caietul de sarcini pentru că aplicația SCADA CHE ofertată are la bază infrastructura MySQL, iar aplicația SCADA DHE are la bază infrastructură Oracle, așa cum este este menționat ca exemplu în documentația de atribuire. Aceste aplicații sunt proiectate a funcționa interconectat și sunt compatibile cu toate elementele deja existente în cadrul sistemelor entității contractante, asigurându-se caracterul unitar al sistemului. În opinia contestatoarei, diferențele tehnice dintre cele două sisteme justifică existența a două aplicații diferite, deoarece la nivel formal, entitatea contractantă a decis realizarea a două documentații distincte pentru caietele de sarcini SCADA CHE și SCADA DHE, ceea ce înseamnă că între aceste 2 sisteme există suficiente diferențe încât să justifice o documentație tehnică diferită. Față de cele de mai sus, contestatoarea precizează că, pe baza acestor diferențe între cerințele tehnice, a explicat în cadrul răspunsului de clarificări nr. 41/21.01.2025, transmis ca urmare a solicitării entității contractante, care au fost elementele tehnice pe baza cărora a optat pentru o ofertă ce integrează două aplicații diferite la nivel de CHE și DHE, dar care lucrează într-un sistem unitar. Din comparația cerințelor Pagina 7 din 71

din cele 2 documentații distincte, rezultă că există cerințe suplimentare pentru sistemul SCADA DHE pe multiple planuri: la nivel de funcții de bază (în sistemul DHE sunt cerute suplimentar sistemele HPMS/GMS și front end); la nivel de licențe (la nivel de DHE sunt cerute licențe pentru arhive pe termen lung, sisteme de user management, sisteme de analiză și trending, modul de interconectare cu sisteme terțe (EMS/Metering), modul de export de date); la nivel de „funcționalități majore”, așa cum le numește chiar entitatea contractantă prin specificația DHE [sistem multi- site ce permite extensii viitoare, sistem de gestionare acces și UI (User Interface) multi-site]; la nivel de descriere a funcțiilor de bază: monitorizarea rețelei (inclusiv a elementelor temporare) analiza topologică a rețelei cu colorare dinamică, jurnal de operațiuni pentru documentarea schimburilor de tură, zone de control și arii de responsabilitate per utilizator/stație de lucru. În susținere, contestatoarea prezintă un tabel în care sunt detaliate principalele diferențe dintre cele 2 sisteme. În opinia contestatoarei, justificarea entității contractante pentru respingerea ofertei sale deoarece „singura deosebire între sistemele SCADA CHE și SCADA DHE constă doar în modul de comunicare” este eronată și încalcă prevederile documentației de atribuire, pentru că această cerință nu reiese într-un mod clar din documentația de atribuire, fiind „adăugată doar la momentul evaluării ofertelor, cu încălcarea tratamentului egal și transparenței”. În susținere, invocă jurisprudența instanțelor. Totodată, contestatoarea afirmă că inclusiv din clarificările transmise de către entitatea contractantă rezultă posibilitatea utilizării unor soluții diferite, în sensul că din informațiile prezentate nu rezulta folosirea unor sisteme identice (Răspuns 23 din adresa nr. 28679.6/01.08.2024, prin care se precizează că atunci când în caietele de sarcini entitatea contractantă face referire la anumite indicații ce țin de origine sau sursa unor produse, acestea nu duc la o origine impusă, ci trebuie considerate a include mențiunea sau echivalent, ceea ce reflectă că nu se impune o soluție CHE/DHE de la acel producător care a fost identificat la celelalte sisteme). În continuare, contestatoarea prezintă și adresa nr. 28679.7/ 26.09.202(4)6, prin care entitatea contractantă clarifică următoarele: răspuns 21: se menționează expres existența unor cerințe diferite; răspuns 26 și 137: reflectă existența unor cerințe diferite la CHE și DHE, ce țin de comunicația cu Transelectrica; se menționează protocolul de conectare al DHE la SEN (al Transelectrica): În momentul de fața conectarea cu SEN este la nivel de IEC 60870-5-101. Se estimează că în viitor va fi necesară trecerea la protocoale ICCP, etc, deci este necesar disponibilitatea protocolului ICCP, răspuns 56 - subliniază că sistemul DHE este un sistem informatic de altă natură decât cel local, întrucât necesită și interconectări cu sisteme conexe de altă natură decât cele Pagina 8 din 71

SCADA, cerința inexistentă la nivel CHE și reîntărită prin răspunsul de mai sus; răspuns 130 - la nivel CHE nu se regăsesc cerințe că sistemul să poate fi extins, cu atât mai puțin cerințe de a exista un mod – Studiu; răspuns 131 - modulul de estimare a stării nu este cerut la nivel de CHE; răspuns 134: la nivel CHE nu este cerută interconectarea cu un sistem GIS, întrucât la nivel local nu este necesară o reprezentare geografică, fiind vorba de un singur punct (CHE); răspunsurile 147-164 se referă la funcționalități confirmate de entitatea contractantă ca funcționalități HPMS cerute în cadrul sistemului SCADA DHE și care nu sunt cerute la nivel SCADA CHE; răspuns 183 - reflectă faptul că la nivel DHE se solicită un sistem HPMS nou. Contestatoarea invocă și adresa nr. 28679.8/31.10.2024 prin care entitatea contractantă lămurește anumite cerințe din caierul de sarcini: răspuns 15: entitatea contractantă elimină posibilitatea de a dezv...a anumite funcții în aplicații distincte, subliniind că este necesară o singură aplicație, care să realizeze toate funcțiile HPMS. Față de cele de mai sus, contestatoarea afirmă că din interpretarea documentației de atribuire rezultă că aplicația respectivă face parte integrantă și reprezintă un modul al aplicației SCADA DHE, și nu se regăsește în aplicația SCADA CHE, motiv pentru care consideră că lista de diferențe între sistemul CHE și sistemul DHE nu se limitează, așa cum în mod eronat susține entitatea contractantă, numai la „modul de comunicare”, deoarece între SCADA CHE și SCADA DHE și nu există nicio referire la caracterul identic al acestora, ci dimpotrivă, există o serie de funcționalități specifice unui dispecerat central care se regăsesc la nivel de DHE și nu se regăsesc la CHE. Unele dintre aceste funcții specifice sunt chiar întărite și explicit cerute și prin clarificări (module de analiză rețea, de estimare de stare, module de interconectare GIS, posibilitate de extensie multi-site, module HPMS, etc.). Pe aceste aspect, contestatoarea reiterează că, prin răspunsul de clarificări 28679.8/31.10.2024 răspunsul 15, entitatea contractantă exclude explicit ca ofertantul să dezv...e aplicații distincte pentru anumite funcții, ceea ce înseamnă ca sistemul DHE trebuie să acopere prin funcționalități native toate diferențele enumerate mai sus. De altfel, susține contestatoarea, implementarea unitară a ofertei sale nu este criticată de entitatea contractantă, mai ales că, prin oferta depusă, și-a asumat implementare unitară și a prezentat aplicații care sunt compatibile și care funcționează interconectat cu informații unitare, fapt demonstrat prin memoriul tehnic transmis în cadrul ofertei, precum și prin răspunsul de clarificare nr. 41/21.02.2025, unde a confirmat îndeplinirea cerințelor documentației de atribuire (caiete de sarcini, fișe tehnice, răspunsuri la solicitări de clarificări transmise de entitatea contractantă) prin realizarea unor interfețe unitare, utilizând protocoale industriale de comunicație de tip standard și modele de date unitare la nivel de CHE și DHE. Astfel, faptul că aplicațiile SCADA proveneau de la Pagina 9 din 71

producători diferiți nu putea reprezenta o neconformitate, deoarece sistemul ofertat funcționa unitar. În ceea ce privește respingerea ca inacceptabilă a ofertei sale, contestatoarea precizează că în caietul de sarcini vol. I - SCADA DHE, cap. 3. Volumul Furniturii Sistem SCADA DHE SH (DH ...), se solicită ca parte componentă a dulapului electroalimentare o baterie de 220Vcc (1 bucată). Pe acest aspect, contestatoarea arată că „dintr-o regretabilă eroare a inclus fișa tehnică a unei baterii cu o soluție constructivă de 105 elemente cu o tensiune de 2 V pe element, față de soluția constructivă solicitată de entitatea contractantă de 19 elemente cu o tensiune pe element de 12 V”. Față de cele de mai sus, contestatoarea precizează că prin adresa nr. 41/21.01.2025 – pct. 20, a corectat eroarea și a retransmis fișa tehnică, care respectă soluția constructivă indicată de entitatea contractantă. În susținere, contestatoarea menționează că prin raportare la scopul contractului: Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea râului ... (... inferior, ... Mijlociu, ... Superior), precum și la prevederile art. 140 aliniat (8) din HG 394/2016, îndreptarea erorii prin retransmiterea unei fișe actualizate a constituit o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale, întrucât: a. cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni nu depășește 1% din prețul total al ofertei întrucât: i. Valoarea estimată a achiziției reprezintă 69.889.558.46 RON; ii. conform formularului F4 SCADA DHE - propunere financiară, valoarea dulapului de electroalimentare este de 298.095 LEI reprezentând un procent de 0.42% din valoarea estimată a achiziției; iii. În cadrul acestui dulap, acumulatorul are o valoare estimată de cel mult 10.000 RON; iv. costul acumulatorului pentru care oferta sa a fost respinsă reprezintă un procent de 0.014% din valoarea estimată a contractului; b. cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni nu conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale entității contractante în raport cu anumite praguri valorice, sumele aferente întregii proceduri depășind cu mult aceste praguri; c. raportat la valoarea ofertei sale precum și la valoarea ofertei câștigătoare, în urma corectării respectivei abateri/omisiuni nu se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanților; d. modificarea nu presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială; e. modificarea nu vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus, în mod clar, posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații. În același sens, contestatoarea susține că decizia de respingere a ofertei sale nu se justifică întrucât în caietul de sarcini aferent SCADA DHE, pag. 84, la finalul unei enumerării a caracteristicilor principale pentru bateria acumulatoare, se precizează: „Tensiune nominală 220Vcc (bacuri de 12V) (...) cerințele tehnice nu sunt limitative”. Pagina 10 din 71

De asemenea, contestatoarea aduce în discuție interpretarea ANAP, care în cadrul Îndrumarului privind modul de tratare a abaterilor tehnice minore, viciilor de formă și a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor recomandă ca abaterile minore față de cerințele/ specificațiile solicitate să se evalueze prin raportare la scopul și funcționalitatea acestora, entitatea contractantă fiind obligată să publice în raportul procedurii dovada că înainte de respingerea ofertei a analizat dacă modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează categoriile prevăzute art. 140 alin. 6) din HG nr. 394/2016. Față de cele de mai sus, contestatoarea afirmă că în raportul procedurii nu se regăsesc informațiile respective, entitatea contractă încălcând obligațiile legale ce îi reveneau, decizia acesteia din urmă nefiind justificată, inclusiv prin prisma faptului că bateria respectivă nu este un echipament de sine stătător, de a cărei soluție constructivă depinde funcționalitatea întregului sistem SCADA ofertat, ci numai o componentă a dulapului, detaliile constructive fiind adaptate strict pentru asigurarea funcționalității echipamentului în care este înglobată; bateria reprezintă una din piesele de schimb ale dulapului în care se montează, la înlocuirea căreia condiția esențială este de a asigura parametrii care să-i asigure valoarea tensiunii necesare funcționării corelat cu restul componentelor dulapului. Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea susține că, prin respingerea ofertei sale, entitatea contractantă nu a respectat nici principiul proporționalității prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 99/2016. În continuare, contestatoarea revine cu critici în ceea ce privește oferta desemnată câștigătoare, aparținând ..., și care, în opinia sa, ar fi trebuit respinsă ca inacceptabilă întrucât ofertantul câștigător a modificat propunerea financiară prin intermediul clarificărilor transmise, fapt semnalat chiar de unul dintre membrii comisiei de evaluare. Totodată, contestatoarea afirmă că oferta desemnată câștigătoare trebuia respinsă ca neconformă prin raportare la: i) interpretarea conform căreia soluțiile CHE și DHE ar trebui să fie identice; ii) regulile care solicită că soluția DHE să fie unitară, fără dezv...ări independente ale modulelor. Referitor la respingerea ofertei desemnate câștigătoare ca inacceptabilă, în conformitate cu prevederile art. 140 alin. 5) din HG 394/2016, întrucât a modificat prin răspunsurile pe care le-a prezentat conținutul propunerii financiare, contestatoarea precizează că în fișa de date a achiziției și anexa - Instrucțiuni pentru ofertanți - secțiunea IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare, se prevăd următoarele: „Propunerea financiară va cuprinde prețul ofertat, valoare fără TVA care se completează în sistemul electronic SEAP rubrica special dedicată „Oferta financiară”, precum și Formularul de Propunere Financiară - Formular [...] - Anexa la Formularul de oferta și Devizele aferente [dacă Pagina 11 din 71

este cazul], incluzând toate informațiile solicitate. Propunerea financiară are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conținutului pe toată perioada de valabilitate stabilită de către entitatea contractantă și asumată de ofertant. Cu excepția erorilor aritmetice, astfel cum sunt acestea definite la art. 140 alin. (9) din Anexa la H.G. nr. 394/2016, nu vor fi permise alte omisiuni, necorelări sau ajustări ale propunerii financiare. Prin erori aritmetice în sensul acestor dispoziții se înțeleg inclusiv următoarele situații: a) în cazul unei discrepanțe între prețul unitar și prețul total, va fi luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat în mod corespunzător; b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie va fi luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător”. Față de cele de mai sus, contestatoarea precizează că în urma studierii dosarului procedurii la sediul entității contractante, a observat că unul dintre membrii comisiei de evaluare a detaliat printr-un punct de vedere separat faptul că ... și-a modificat propunerea financiară, respectiv prin adresa nr. 28679.13/24.02.2025. Pe acest aspect, contestatoarea arată că din procesul-verbal nr. 92/ 24.02.2025 privind evaluarea propunerilor financiare, inclusiv verificarea conformității acestora cu propunerile tehnice, rezultă că entitatea contractantă, în urma analizei ofertei depuse de către ..., a constat că aceasta nu a inclus în propunerea financiară prețuri pentru toate pozițiile ofertate și i-a solicitat clarificarea aspectelor constatate. Cu privire la cele de mai sus, contestatoarea menționează că în fișa de date a achiziției se precizează că „Propunerea financiară va conține informații completate în mod corespunzător potrivit formularelor puse la dispoziție de către entitatea contractantă. (...)”, ceea ce înseamnă că ofertanții ar fi trebuit să utilizeze formularul inclus în documentația de atribuire, iar propunerea financiară ar fi trebuit să conțină toate costurile legate de execuția categoriei de lucrări prevăzute în documentație, legate de proiectare, testare pe model de lucrări, execuție, montaj, fabricare/ procurare, transport, depozitare, punere în operă a materialelor și a echipamentelor necesare funcționarii obiectivului investițional, efectuare probe și instruire personal, etc. cu „respectarea cerințelor impuse în documentația de atribuire”. Din structura formularului F1 reiese faptul că ofertarea trebuia făcută pe sume globale aferente activităților principale definite de entitatea contractantă. Față de cele de mai sus, contestatoarea afirmă că deși formularul F1 avea separat o rubrică aferentă valorii serviciilor de proiectare, această categorie de servicii fiind prevăzută ca făcând parte din obiectul contractului și contribuind la formarea prețului total al ofertei, în propunerea financiară a ... s-au înglobat aceste servicii la un alt capitol bugetar, respectiv singura mențiune fiind la cap. 3.5 că prețul este „inclus în art. 4.2”, fără a fi precizată pentru proiectare o cuantificare Pagina 12 din 71

valorică sau procentuală raportată la valoarea aferentă subcapitolului 4.2. Pe acest aspect, contestatoarea arată că urmare a solicitării de clarificări din data de 07.02.2025, prin răspunsul formulat, ... a redepus formularele F1, F2, F3 și F4 și a indicat valoare aferentă proiectării: 6.863.700 lei (servicii de inginerie/obiectiv). Ulterior, entitatea contractantă a mai transmis o altă clarificare prin care a cerut corelarea neconcordanțelor dintre sumele cuprinse în formularul F1 și formularele F2 și F3, iar prin răspunsul transmis ofertantul desemnat câștigător a modificat suma aferentă proiectării de la 6.863.700 lei la 693.000 lei și nu a corelat valorile din formularele F2 și F3 cu cele din formularul F1, ca urmare a acestei modificări, fiind modificate valorile unitare ale serviciilor de inginerie din cadrul Formularului F3. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că ... a modificat prin răspunsurile date conținutul propunerii financiare, situația în cauză nefiind o eroare aritmetică, care ar fi putut fi clarificată cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. În continuare, contestatoarea susține că oferta ... este neconformă întrucât nu respectă solicitările din caietul de sarcini și din fișa de date a achiziției. Pe acest aspect, susține că nu se respectă cerința privind sistemul DHE Abatere 1, sens în care arată că în „pv nr. 84”, la cap. Principale aspecte ale propunerii tehnice, se regăsește următoarea mențiune privind oferta ...: „ofertantul a inclus același sistem SCADA atât la nivel CHE cât și DHE, și anume sistemul ...”. Or, în situația în care există numeroase diferențe între cele două sisteme (CHE și DHE), oferta ... nu îndeplinește cerințele tehnice minim acceptabile precizate în caietul de sarcini la nivel DHE. În același sens, precizează că soluția ... propusă de ofertantul ... nu cuprinde toate funcțiile pe care entitatea contractantă le-a indicat ca fiind obligatorii oricărei aplicații SCADA DHE. Pe acest aspect, arată că la pct. 21 din pv nr. 84 se cere ca ofertantul câștigător să pună la dispoziție documentații separate pentru cele 2 obiective: SCADA CHE și SCADA DHE. În opinia contestatoarei, chiar entitatea contractantă consideră că există diferențieri și pentru a înțelege modul de funcționare are nevoie de documentații diferite. De asemenea, contestatoarea arată că în cazul în care se oferă aceeași soluție, de ce ar fi fost nevoie de documentații separate. Pe acest aspect, susține că în situația în care la solicitarea de clarificări aferentă ofertantul desemnat câștigător a inclus cea de-a doua documentație solicitată, rezultă, în mod evident, modificarea ofertei inițiale prin intermediul unui răspuns la clarificări, deoarece prezentarea unei documentații complete/noi pentru una dintre aplicații, nu poate fi inclusă la categoria abateri tehnice minore. Pagina 13 din 71

Totodată, contestatoarea precizează că din „pv nr. 84”, cap. Principale aspecte ale propunerii tehnice privind oferta ..., rezultă o a doua neconformitate a acesteia, deoarece actul în cauză conține mențiunea potrivit căreia aceasta a inclus același sistem SCADA, atât la nivel CHE, cât și DHE, respectiv sistemul ..., precum și documentație de producător .... În opinia contestatoarei, explicația acestor mențiuni este dată de faptul că ... a înțeles să oferteze un sistem SCADA DHE care este în realitate adaptat de către subcontractantul ..., motiv pentru care, în paralel cu aplicația ..., subcontractantul ... va dezv...a un modul pentru sistemul HPMS (Hydro Power Management System - sistemul informatic dedicat supravegherii și conducerii operative a unei amenajări hidroelectrice). În opinia contestatoarei, această modalitate de ofertare implică două aplicații diferite la nivel de DHE și nu este conformă cu cerințele minime ale caietului de sarcini vol. I - SCADA DHE, deoarece prin acceptarea/ desemnarea ofertei ... ca fiind câștigătoare s-ar ajunge în situația în care se „oferă același sistem pentru SCADA CHE și SCADA DHE - platforma ...; la nivelul SCADA DHE se oferă mai multe aplicații care sunt diferite: ... și aplicațiile suplimentare pe care urma să le dezv...e ... pentru sistemul HPMS”, situație contrară celei expuse de către entitatea contractantă la pct. 15 din răspunsul la clarificări nr. 28679.8/31.10.2024, potrivit căruia „sistemul SCADA DHE trebuie să integreze toate funcționalitățile acestuia. Prin urmare, se dorește ca modulul HPMS să fie o parte a sistemului SCADA DHE”. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că integrarea modulului HPMS în cadrul aplicației SCADA reiese și din răspunsul care vizează modalitatea de plată a acestei funcții, respectiv din pct. 17 la răspunsul la clarificări din 31.10.2024, unde se arată că „producătorii de aplicații SCADA solicită o plată recurentă pentru modulul HPMS. Entitatea contractantă acceptă această plată arătând astfel că nu urmărește obținerea unei aplicații distincte”. Prin raportare la cele de mai sus, contestatoarea arată că din oferta ... rezultă că anumite părți din sistemul SCADA DHE ar urma să fie dezv...ate de ..., iar alte părți ale sistemului ar urma să fie .... În măsura în care sistemul ... nu are integrat un subsistem HPMS, acesta va fi realizat de ..., ceea ce înseamnă că ... prezintă o ofertă neconformă deoarece soluția ofertată diferă de cea solicitată prin caietul de sarcini „aplicație SCADA DHE care integrează toate sistemele aferente funcțiilor solicitate prin caietul de sarcini”, deoarece sistemul HPMS este adăugat aplicației SCADA DHE, iar acceptarea unor variante diferite nu este permisă prin fișa de date a achiziției – pct. II.2.10 Informații privind variantele. În continuare, contestatoarea susține că o a treia neconformitate a ofertei ... este justificată pe baza mențiunii din „pv nr. 84”, cap. Principale aspecte ale propunerii tehnice – pct. 12, unde se regăsește Pagina 14 din 71

următoarea afirmație privind oferta ...: „În cadrul a 10 CHE-uri se va folosi sistem ...”. În opinia contestatoarei, deoarece în cadrul procedurii sunt prevăzute 26 de sisteme SCADA CHE, iar în oferta ... există 10, care vor utiliza sistemul ... și restul de 16 sisteme vor fi realizate cu soluția ..., oferta desemnată câștigătoare este neconformă. Pe acest aspect, contestatoarea afirmă că acceptarea folosirii de 2 sisteme SCADA diferite în cadrul CHE nu este legală, mai ales că și oferta sa a fost respinsă pe același motiv, respectiv „folosirea de sisteme diferite CHE/DHE”. Prin urmare, o soluție diferită ar conduce la încălcarea principiului tratamentului egal de către entitatea contractantă. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că ... și-a modificat propunerea tehnică, conform pct. 12 din „pv nr. 84”, deoarece „o parte din propunerea tehnică a ... pentru SCADA CHE nu a implicat soluția ... pentru toate CHE de la început”, relevant în acest sens fiind următorul paragraf din oferta ..., de unde rezultă că se ofertează sisteme SCADA CHE realizate de CS Group: „... Memoriu pag 288. Propunere tehnică modernizare Sistem SCADA. 3. Scopul CSGRO în cadrul proiectului, scopul CSGRO definit la aceasta oferta este limitat la ..., ...-SCADA noi, ...-SCADA vechi, CHE Racovița, CHE Robești [...] CHE Izbiceni, Sistemul HPMS pentru întreaga cascadă a râului .... ... Notă: Ori de câte ori se va face referire la toate hidrocentralele din scopul CSGRO se va folosi termenul «CHE-CSGRO». Când se va face referire la hidrocentralele din scopul CSGRO pentru care se va instala un sistem SCADA nou se va folosi termenul CHE-CSGRO-SCADA noi, iar când se va face referire la hidrocentralele pentru care sistemul SCADA rămâne cel existent se va folosi termenul CHE-CSGRO-SCADA vechi (...) Propunerea tehnică face referire doar la 10 CHE. Proiectul de modernizare este pentru 26 CHE”. De asemenea, entitatea contractantă a considerat concludent pe acest aspect și răspunsul ... conform căruia: „Ofertantul a confirmat că detalierea de la pagina 288 se referă la partea subcontractată către ..., astfel cum este detaliată la art. 2 din contractul de subcontractare depus, oferta conținând toate cele 26 de CHE”, cu considerarea faptului că ofertantul desemnat câștigător a prezentat o ofertă unitară: „Având în vedere că s-a ofertat o soluție unitară atât la nivel SCADA CHE cât și la nivel SCADA DHE, respectiv ..., memoriul prezintă în detaliu caracteristicile tehnice și modul de îndeplinire a cerintelor tehnice atât la nivel SCADA DHE cât și la nivel SCADA CHE”. În opinia contestatoarei, succesiunea de observații de mai sus, nu reflectă decât că ... a prezentat inițial aplicații diferite în cadrul celor 26 de CHE, unele fiind ... și celelalte fiind dezv...ate de ... și, ulterior, prin răspunsul transmis, prezentat o ofertă cu platforma ... pentru toate cele 26 de CHE, încălcând prevederile art. 140 din HG 394/2016. O a patra neconformitate a ofertei aparținând ..., astfel cum rezultă din „pv. nr. 84”, pct. 12 din cap. Principale aspecte ale propunerii Pagina 15 din 71

tehnice, se referă la mențiunea potrivit căreia ofertantul a indicat că în unele CHE-uri sistemele SCADA „rămân cele existente”. Or, cum o modificare ulterioară a propunerii tehnice nu este permisă, contestatoarea susține că prin completarea ofertei pentru DHE sau prin transmiterea unei oferte care implică aplicația ... pentru toate cele 26 de CHE, entitatea contractantă ar fi trebuit să considere că oferta inițială este incompletă pentru că nu acoperă toate locațiile din caietul de sarcini vol. II - SCADA CHE. În opinia contestatoarei, acceptarea ca anumite sisteme să nu fie înlocuite reprezintă o nerespectarea a cerințelor caietului de sarcini, fiind de fapt o variantă diferită de cea prevăzută de entitatea contractantă prin documentația de atribuire. Cea de a cincea neconformitate a propunerii desemnate câștigătoare, decurge din faptul că potrivit documentației publicată de producător

pentru

sistemul

...

(https:

//www.....com/en/ products/system-platform/) acesta nu pune la dispoziție următoarele module sunt solicitate de caietele de sarcini: HPMS; Zona de control (AOC) și AOR; Colorarea rețelei topologice; Comanda și supraveghere; Actualizare manuală; Autorizări și administrarea utilizatorilor; Diagrame geospațiale; Jurnalul operațiunilor; Arhivare pe tipuri de arhive (online, termen scurt, termen lung); Actualizarea datelor din arhivă. Deși aceste cerințe nu se regăsesc decât în CS Sistem DHE nu și în CS Sistem CHE, ... a ales să ofere pentru DHE un sistem CHE - ... - la care doar a modificat modul de comunicare, care nu respectă cerințele caietului de sarcini al DHE, care sunt specifice unui sistem de dispecerizare pentru instalații multiple distribuite, menit să fie operat simultan de mai mulți operatori cu responsabilități diferite. Față de cele de mai sus, contestatoarea susține că, și dacă s-ar accepta că soluția ... poate fi adaptată pentru a integra aceste module, rezultatul este o aplicație diferită de ... care este implementată la nivel de CHE, ceea ce înseamnă că aplicația ... pentru DHE va reprezenta o aplicație diferită cu alte caracteristici și altă documentație, nefiind vorba de o aplicație unitară. Prin urmare, contestatoarea susține că se impune descalificarea ofertei ..., o altă finalitate urmând să avantajeze în mod vădit un ofertant care a prezentat o ofertă ce nu respectă caietul de sarcini. Pe acest aspect, contestatoarea subliniază că deși cerința conform caietului de sarcini și a clarificărilor formulate de entitatea contractantă (de exemplu: răspunsul de clarificări 28679.8/31.10.2024, pct. 15), era ca fiecare sistem să asigure toate funcționalitățile cerute, entitatea contractantă a acceptat ca în cadrul soluției SCADA DHE anumite funcționalități să fie îndeplinite de soluția ..., iar altele să fie dezv...ate într-o altă platformă de către ..., ceea ce înseamnă că nu este vorba despre un sistem unitar, motiv pentru care și oferta sa a fost respinsă. O altă neconformitate, a șasea, a ofertei desemnată câștigătoare, susține contestatoarea, se referă la sistemul MDM, care este cea de-a Pagina 16 din 71

treia componentă a procedurii de atribuire, reprezentând în esență, un sistem care preia și măsoară datele pe care le transmite apoi în SCADA CHE și ulterior în SCADA DHE. Pe acest aspect, redă răspunsurile nr. 57 și 59 din adresa de răspuns la clarificări nr. 28679.7/26.09.2026, emisă de către entitatea contractantă, conform cărora sistemul MDM livrat „trebuie să îndeplinească toate funcționalitățile aplicabile și enunțate în cadrul documentației de atribuire”. Față de cele de mai sus, contestatoarea arată că în cadrul „pv nr. 84”, la analiza, cap. Principale aspecte ale propunerii tehnice se regăsește răspunsul nr. 20 al ..., privind MDM, unde se precizează că „Energiile vor fi calculate în SCADA prin medierea puterilor”, care apoi vor fi trimise către MDM. În opinia contestatoarei, acest răspuns vine în contradicție directă cu cerința expresă a entității contractante precizată prin adresa de răspuns la clarificări nr. 28679.7/26.09.2026 – pct. 57, unde se menționează că sistemul MDM „trebuie să îndeplinească toate funcționalitățile aplicabile și enunțate în cadrul documentației de atribuire”, precum și pct. 69 din același document, unde se precizează că sistemul MDM trebuie să dispună de capabilități de includere a unor formule complexe de calcul. La fel și la pct. 81, conform căruia „MDM este sursa de date pentru celelalte sisteme, nu receptor de date calculate de alte sisteme”. Prin urmare, acceptarea de către entitatea contractantă a răspunsului respectiv, în sensul că anumite funcționalități ale sistemul MDM vor fi realizate într-un alt sistem, principiul nediscriminării și al tratamentului egal, întrucât oferta contestatoarei a fost respinsă pe același motiv, ca fiind ofertă alternativă. În concluzie, contestatoarea afirmă că, prin modalitatea de evaluare a propunerii tehnice aparținând ..., entitatea contractantă a încălcat prevederile art. 143 alin. (3) lit. a); art. 140 alin. (6) - (8) din HG nr. 394/2016, respectiv art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 99/2016, declarând conformă o propunere tehnică care nu a satisfăcut, în mod corespunzător, cerințele din caietul de sarcini, mai ales că neconformitățile mai sus prezentate nu sunt vicii de formă sau abateri tehnice minore care pot fi corectate cu respectarea principiilor prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor. De asemenea, contestatoarea susține că entitatea contractantă a încălcat obligația de a evalua conform prevederilor legale, ofertele depuse, raportat la propriile solicitări din documentația de atribuire, precum și principiile proporționalității, transparenței și tratamentului egal, permițând ca prin răspunsul la solicitările de clarificări să fie refăcută o ofertă care nu respectă modul de întocmire a propunerii financiare și care se încadra în situațiile care conduc la respingerea acesteia, cu încălcarea art. 2 alin. 2) lit. b), d) și e), art. 221 și art. 228 alin. 3) - 5) din Legea nr. 99/2016, respectiv art. 140 alin. 1) din HG nr. 394/2016. Pagina 17 din 71

În același sens, contestatoarea susține că entitatea contractantă, în mod incorect, a încadrat omisiunile propunerii financiare din oferta desemnată câștigătoare în categoria erorilor aritmetice și a viciilor de formă, încălcând astfel prevederile art. 140 alin. 1) și 9) respectiv art. 141 din HG nr. 394/2016. Totodată, prin declararea ca admisibilă și câștigătoare a unei oferte care ar fi trebuit respinsă ca neconformă și inacceptabilă, entitatea contractantă a încălcat prevederile art. 219 alin. 1) din Legea nr. 99/2016. Cu privire la respingerea propriei oferte, contestatoarea susține că entitatea contractantă nu a respectat prevederile art. 228 alin. 2) lit. b din Legea 99/2016, deoarece în „comunicarea nr. 99”, nu a detaliat motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. În opinia contestatoarei, respingerea ofertei sale ca fiind neconformă, numai pentru că „arhitectura prezentată de ofertant nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini”, este una lacunară, care nu specifică, în mod clar, în ce constă neconformitatea, neputând fi acceptată ca o motivare suficientă a deciziei de respingere Referitor la respingerea ofertei sale ca inacceptabilă, întrucât: „prin răspunsul la solicitările de clarificări pentru întrebarea 20 este ofertat un alt echipament decât cel ofertat inițial (în oferta inițială a fost ofertat echipament cu 105 elemente cu 2V pe element, în urma răspunsului la solicitările de clarificari fiind ofertat echipament acumulatori cu 19 elemente de 12Vpe element conform Fișa tehnică nr. 21 transmisă). Oferta este inacceptabilă, conform art 140 aliniat 5 din HGR nr. 394/2016”, contestatoarea afirmă că din conținutul în cauză nu rezultă motivele concrete, chiar prin raportare la prevederile art. 140 alin. 5) și 8) din HG nr. 394/2016. Un alt aspect subliniat de contestatoare este acela că deși motivele care au stat la baza desemnării ofertei câștigătoare trebuie să reiasă din raportul procedurii și din procesele-verbale de evaluare a ofertelor, în situația ofertei ..., astfel cum reiese din raportul procedurii și din „pv nr. 84”, decizia aferentă nu este motivată prin raportare la prevederile legale aplicabile și la conținutul documentației de atribuire, iar evaluarea reflectă încălcarea principiului transparenței și al tratamentului egal, pentru că oferta respectivă trebuia respinsă ca inacceptabilă, pentru modificarea propunerii financiare și a celei tehnice (prin depunerea tardivă a unor documentații și prin refacerea propunerilor pentru SCADA CHE) și neconformă pentru nerespectarea cerințelor minime ale caietelor de sarcini. Prin adresa nr. ..., în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a solicitat contestatoarei să transmită dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 1.397.791,16 lei. Prin corespondența înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 20170/31.03.2025, societatea ... a transmis la Pagina 18 din 71

dosarul cauzei, în original, recipisa de consemnare nr. 211174070/1 din 28.03.2025, în valoare de 1.397.792,00 lei, emisă de CEC BANK – Sucursala Alexandru Obregia. Prin adresa nr. 2867922/01.04.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 20888/01.04.2025, cu privire la contestația formulată de ..., entitatea contractantă ... a transmis punctul de vedere față de contestație, în care prezintă istoricul procedurii de atribuire în cauză, cu mențiunea că a respectat dreptul de acces la dosarul procedurii de atribuire, conform prevederilor art. 231 alin. 6) din Legea nr. 99/2016 și a oferit acces contestatoarei la dosarul achiziției în data de 19.03.2025, respectiv în data de 26.03.2025, asigurând în aceeași măsură confidențialitatea datelor și informațiilor declarate astfel ca fiind confidențiale de către ofertanți. Față de cele de mai sus, entitatea contractantă susține că nu a asigurat accesul la dosarul procedurii de atribuire într-o „maniera formală”, cum în mod nefondat susține contestatoarea, ci cu respectarea dispozițiilor legale, inclusiv pe cele de la art. 19 din Legea nr. 101/2016. Pe fondul cauzei, contestatoarea susține că deciziile sale cu privire la propunerile tehnice depuse de ofertanți sunt temeinice și legale, prin raportare la întreaga documentație de atribuire. Referitor la afirmația contestatoarei potrivit căreia „Entitatea contractantă nu a prevăzut în documentație cerința identității aplicațiilor SCADA CHE și SCADA DHE, ci, din contră, a stabilit cerințe specifice pentru fiecare nivel, iar în caietul de sarcini Vol. I - SCADA DHE se menționează expres la pct. 6.1 că nivelul DHE are o structură similară cu nivelul CHE, fără a se solicita identitatea celor două”, entitatea contractantă precizează că a solicitat, în mod corect, o structură similară și nu identică pentru aplicațiile SCADA CHE și SCADA DHE, o atare cerință fiind justificată de faptul că: funcțiile SCADA DHE sunt mai complexe decât cele ale SCADA CHE; în conformitate cu documentele licitației scopul caietului de sarcini fiind implementarea unei concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA la nivel CHE și DHE, „Prezentul caiet de sarcini are ca scop implementarea unei concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA la nivel CHE și DHE”. Cu privire la afirmația contestatoarei, potrivit căreia „Prin răspunsul Asocierii la solicitarea de clarificări am arătat că, din eroare, s-a transmis o fișă de date eronată pentru un acumulator din cadrul unui dulap, dar valoarea acestui acumulator este de aproximativ 0.014% din valoarea contractului, încadrându-se în limitele unei abateri tehnice minore conform art. 140 aliniat (8) din HG 394/2016”, entitatea contractantă prezintă FT 21 existentă în oferta contestatoarei: Cerința CS Oferta Asociere Pagina 19 din 71

Numărul de elemente 19 buc 105 buc Tensiunea 12 V 2 V Față de cele de mai sus, entitatea contractantă susține că societatea contestatoare, în mod conștient, a completat formularul FT 21 cu un alt pachet de acumulatori, nefiind vorba despre o eroare, astfel cum, în mod fals se susține în contestație. Referitor la afirmația contestatoarei potrivit căreia „Consiliul va observa că ofertantul câștigător a depus o ofertă care nu acoperă toate cerințele din caietul de sarcini deoarece, la nivel de SCADA CHE, ... prezintă detalii tehnice numai pentru 10 CHE, pentru restul menționându-se că rămân cele existente”, entitatea contractantă arată că pe aceste aspecte a solicitat ofertantului ... clarificări, la care acesta a răspuns astfel: „Confirmăm că detalierea de la pagina 288 se referă la partea subcontractată către ..., astfel cum este detaliata la art. 2 din contractul de subcontractare depus, oferta conținând toate cele 26 de CHE”. Prin urmare, potrivit clarificării, propunerea tehnică depusă de ... acoperă toate cerințele din caietul de sarcini, soluția propusă urmând a fi implementată, în mod unitar, în toate cele 26 de CHE, clarificarea adusă de contestatoare prin răspuns stabilind numai volumul lucrărilor, pe care le va executa ... în calitate de subcontractant. Cât privește critica ... potrivit căreia: „Nici cerințele caietelor de sarcini nu sunt respectate de oferta .... De exemplu, conform art. 5.3.2 din caietul de sarcini al MDM, astfel cum a fost interpretat prin răspunsul la clarificări nr. 28679.7/26.09.2026 răspuns nr. 57, este necesar ca sistemul MDM să îndeplinească toate funcționalitățile din documentația de atribuire, inclusiv calculele detaliate la punctul 5.3.3 din același caiet de sarcini. Or, în oferta ... se menționează că «Energiile vor fi calculate în SCADA prin medierea puterilor (...) care apoi vor fi trimise către MDM». Cum sistemul SCADA este diferit de MDM, un astfel de transfer nu este conform cu cerințele entității contractante”, entitatea contractantă susține că a verificat îndeplinirea cerințelor tehnice și a apreciat că oferta ... îndeplinește toate cerințele tehnice care puteau fi precizate în faza de ofertare, având în vedere că, alte date, precum modul în care mărimile/datele sunt achiziționate și din ce echipamente sunt aferente fazei de proiectare, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului (spre exemplu, puterea activă sau reactivă, mărimile din care se poate calcula energia pot fi achiziționate în SCADA din analizoarele de rețea sau direct „energie” din contori). Față de cele de mai sus, entitatea contractantă afirmă că sistemul ..., propus de ..., prezintă instrumentele necesare realizării funcțiilor cerute în caietele de sarcini, motiv pentru care consideră că afirmația contestatoarei, potrivit căreia „Soluția ... propusă de ofertantul ... nu cuprinde toate funcțiile pe care entitatea contractantă le-a indicat ca fiind obligatorii oricărei aplicații SCADA DHE” este nefondată. Pagina 20 din 71

În același sens, arată că soluția ... propusă de ofertantul ... cuprinde toate funcțiile pe care entitatea contractantă le-a indicat ca fiind obligatorii oricărei aplicații SCADA și îndeplinește cerințele tehnice minime acceptabile exprimate prin caietul de sarcini. Astfel, ... a transmis oferta pentru cele 2 obiective: SCADA CHE și SCADA DHE într- un singur document, motiv pentru care i-a solicitat prezentarea separată a documentelor pentru SCADA CHE și DHE pentru o urmărire mai ușoară a ofertei, nicidecum pentru că ar fi considerat că există diferențieri în soluția propusă pentru cele 2 obiective, cum în mod fals susține contestatoarea. În susținere, redă un extras din procesul-verbal de evaluare tehnică, menționând că, prin prezentarea separată a celor două documentații, ... nu a realizat o modificare a ofertei inițiale. Cu privire la criticile aduse de contestatoarea deciziei entității contractante de a declara oferta sa ca fiind neconformă, entitatea contractantă redă, sub formă tabelară, situația SCADA existentă și sistemele propuse de cei trei ofertanți: 1. ...; 2. ...; 3. ... GRUP SRL (lider de Asociere) și ... (Asociat) astfel: Situația SCADA existentă SISTEM

UNITAR SCADA ACTUAL ... SCADA CHE SCADA DHE PLATFORMA SCADA IFIX iFix (intellution) IFIX iFix (intellution) BAZA DE DATE My SQL My SQL SISTEM DE OPERARE Windows Windows Sistemele propuse de cei 3 ofertanți: Oferta ...: SISTEM

UNITAR SCADA ... SCADA CHE SCADA DHE PLATFORMA SCADA ... ... BAZA DE DATE Microsoft SQL.SERVER Microsoft SQL.SERVER SISTEM DE OPERARE Windows Server 2022 Windows Server 2022 SOLUȚIE VIRTUALIZARE Microsoft Hyper-V Microsoft Hyper-V Oferta CONTROLSOFT AUTOMATIZARE: SISTEM

UNITAR SCADA CONTROLSOFT AUTOMATIZARE SCADA CHE SCADA DHE PLATFORMA SCADA WEB SCADA 7 WEB SCADA 7 BAZA DE DATE Microsoft SQL.SERVER Microsoft SQL.SERVER SISTEM DE OPERARE Windows Server 2022 Windows Server 2022 SOLUȚIE VIRTUALIZARE Microsoft Hyper-V Microsoft Hyper-V Oferta ...: SISTEM

UNITAR SCADA ... SCADA CHE SCADA DHE PLATFORMA SCADA GEOSCADA SCATEX Pagina 21 din 71

BAZA DE DATE Microsoft SQL.SERVER ORACLE SISTEM DE OPERARE Windows Server 2022 LINUX SOLUȚIE VIRTUALIZARE Microsoft Hyper-V Microsoft Hyper-V Față de cele de mai sus, entitatea contractantă arată că 2 din cei 3 ofertanți au propus o soluție unitară, în timp ce sistemele ofertate de contestatoarea ... pentru SCADA CHE și DHE sunt extrem de diferite și nu au garanția funcționării în configurația ofertată. În același sens, precizează că tipurile de baze de date ofertate de ... sunt complet diferite, astfel că, în mod corect, a stabilit că oferta în cauză nu respectă cerințele referitoare la structura similară și unitară a aplicațiilor. În argumentarea celor de mai sus, respectiv ofertarea de către contestatoare a două aplicații diferite, entitatea contractantă precizează că utilizarea a două soluții software diferite la nivel de DHE și CHE (ScateX de la Efacec pentru DHE și GeoSCADA de la Schneider Electric pentru CHE) nu respectă cerința de a avea un sistem SCADA unitar. Un sistem SCADA unitar trebuie să permită schimbul de informații în timp real între nivelele ierarhice (CHE și DHE) fără pierderi de date, întârzieri sau conversii suplimentare. ScateX și GeoSCADA sunt produse diferite, cu arhitecturi proprietare, protocoale specifice și mecanisme diferite de colectare, procesare și transmitere a datelor. Dacă DHE folosește ScateX, iar CHE utilizează GeoSCADA, sincronizarea și centralizarea datelor din toate CHE-urile în sistemul DHE, va necesita software suplimentar (cu rol de punte între sistemul de operare sau baza de date și aplicații) sau conversii între formatele de date ale celor două sisteme. Această conversie ar putea determina întârzieri în prelucrarea datelor, lucru care ar afecta conducerea operativă a instalațiilor și pot apărea probleme de compatibilitate și latențe în schimbul de informații deoarece GeoSCADA și ScateX au protocoale de comunicare diferite și utilizează baze de date diferite. Datele pot fi transmise în formate incompatibile, necesitând conversii sau interfețe personalizate pentru integrare. În aceste condiții, pot apărea discrepanțe între datele afișate la nivelul CHE și DHE datorită conversiilor impuse de integrări. Ulterior implementării celor două sisteme diferite, GeoSCADA și ScateX, pot apărea probleme de mentenanță și operare. Dacă apare o problemă în procesarea datelor la nivelul DHE, trebuie să se investigheze din care sistem provine eroarea - din ScateX sau din GeoSCADA, ceea ce ar îngreuna procesul de diagnosticare și remediere și poate duce la întârzieri în luarea deciziilor operative. Intervențiile tehnice ar trebui realizate separat pentru fiecare sistem în parte, ceea ce ar putea crește riscul de nefuncționare a întregului sistem. Sistemul Energetic Național (SEN) impune ca toate instalațiile de conducere operativă să funcționeze interconectat și să utilizeze unificarea tipurilor de informații și a formatelor de date transmise. Cele 2 sisteme nu garantează o unificare a formatelor de date, ceea ce contravine cerințelor de interoperabilitate cu SEN. Pagina 22 din 71

Rapoartele și analizele generate de DHE pot diferi de cele din CHE, ceea ce poate crea probleme în gestionarea producției și distribuției de energie. Prin urmare, susține entitatea contractantă, folosirea a două soluții SCADA diferite (GeoSCADA la CHE si ScateX la DHE) contravine cerințelor de a avea un sistem SCADA unitar, compatibil și interconectat. Cu privire la ofertarea de către contestatoare a două baze de date diferite, entitatea contractantă precizează că, după este menționat în caietul de sarcini, s-au solicitat soluții pentru „un sistem unitar si coordonat”, iar contestatoarea a propus două baze de date diferite. Astfel, deși Oracle și MySQL sunt ambele sisteme de gestionare a bazelor de date relaționale (RDBMS) și folosesc SQL, acestea nu sunt complet compatibile între ele. Există diferențe în funcțiile specifice, tipurile de date și structura interogărilor. Ca și conectivitate, unele aplicații pot folosi drivere ODBC sau JDBC pentru a accesa atât Oracle, cât și MySQL, dar necesită ajustări pentru diferențele dintre ele. MySQL suportă mai multe motoare de stocare (InnoDB, MylSAM), în timp ce Oracle folosește propriul motor de stocare optimizat pentru tranzacții și scalabilitate. Dacă sistemele SCADA pentru centralele hidroelectrice (CHE) și Dispeceratul Energetic de Hidroamenajare (DHE) au infrastructuri de arhivare diferite, cum ar fi MySQL pentru CHE și Oracle pentru DHE, pot apărea mai multe probleme. MySQL și Oracle sunt două sisteme de gestionare a bazelor de date (DBMS) diferite, iar utilizarea acestora pentru arhivare în aceleași sisteme SCADA poate duce la dificultăți în integrarea și sincronizarea datelor. Fiecare dintre ele are propriile structuri de date, limbaje de interogare și mecanisme de optimizare, iar acest lucru poate face ca migrarea sau partajarea datelor între cele două baze să fie complexă și predispusă la erori. O infrastructură de arhivare separată pentru fiecare nivel (CHE și DHE) înseamnă ca datele din aceste două surse vor fi stocate într-un format diferit, ceea ce face dificilă crearea unui panou de control unitar sau realizarea unei analize a întregului sistem. De asemenea, datele vor trebui să fie centralizate printr-un sistem complex de integrare, ceea ce poate conduce la întârzieri și erori, existând posibilitatea de inconsistența a datelor dacă procesul de sincronizare nu este bine configurat. Mentenanța a două infrastructuri diferite (MySQL și Oracle) poate duce la un efort semnificativ suplimentar din punct de vedere al administrării, actualizărilor de software și suportului tehnic. Fiecare sistem de baze de date va necesita un set diferit de instrumente, proceduri și experți, ceea ce poate complica managementul resurselor IT. Fiecare sistem de baze de date va avea propriile politici de securitate și autentificare. Dacă CHE utilizează MySQL și DHE utilizează Oracle, vor trebui implementate politici de securitate diferite pentru fiecare, ceea ce poate crea breșe în protecția datelor sau poate duce la gestionarea ineficientă a accesului. Microsoft SQL Server este un sistem de gestionare de baze de date Pagina 23 din 71

relaționale (RDBMS) produs de compania americană Microsoft Corp. Limbajul de interogare este SQL, iar extensia procedurală este T-SQL. Suportă versiunea companiei Microsoft de SQL (Structured Query Language - limbaj structurat de interogări), cel mai răspândit limbaj de interogare pentru bazele de date. Este considerat un sistem de gestionare a bazelor de date pentru întreprinderi - adică se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari - însă la ultimele versiuni au venit cu mai multe tipuri de licențiere, de la cele free la unele avansate, astfel că în prezent putem spune că SQL Server se poate folosi pentru baze de date de orice dimensiune. Oracle Database (denumită în mod obișnuit Oracle DBMS, Oracle Autonomous Database sau pur și simplu Oracle) este un sistem proprietar de gestionare a bazelor de date cu mai multe modele, produs și comercializat de Oracle Corporation. Suportă limbajul de interogare a bazelor de date relaționale SQL. MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP). Suportă limbajul de interogare a bazelor de date relaționale SQL. Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum ar fi: C, C++, C#, Java. Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific API. SQL (de la numele englez Structured Query Language - limbaj de interogare structurat - care se pronunță [es kiu el]) este un limbaj de programare specific pentru manipularea datelor în sistemele de manipulare a bazelor de date relaționale (RDBMS), iar la origine este un limbaj bazat pe algebra relațională. Acesta are ca scop inserarea datelor, interogații, actualizare și ștergere, modificarea și crearea schemelor, precum și controlul accesului la date. A devenit un standard în domeniu (standardizat ANSI-ISO), fiind cel mai popular limbaj utilizat pentru crearea, modificarea, regăsirea și manipularea datelor de către SGBD-urile (Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date) relaționale. Pe lângă versiunile standardizate ale limbajului, există o mulțime de dialecte și variante, unele proprietare, fiind specifice anumitor SGBD-uri și de asemenea conținând extensii pentru a suporta SBD-urile (Sistemele de Baze de Date) obiectuale (obiectual-relaționale). SQL permite atât accesul la conținutul bazelor de date, cât și la structura acestora. În ceea ce privește afirmația contestatoarea potrivit căreia: „în măsura în care sistemul ... nu are integrat un subsistem HPMS, acesta urmând a fi realizat de ..., înseamnă că ... prezintă o ofertă într-o variantă neconformă diferită de cea solicitată prin caietul de sarcini Pagina 24 din 71

(aplicație SCADA DHE care integrează toate sistemele aferente funcțiilor solicitate prin caietul de sarcini) deoarece sistemul HPMS este adăugat aplicației SCADA DHE. Acceptarea unor variante diferite nu este permisă prin fișa de date a achiziției (11.2.10 Informații privind variantele)”, entitatea contractantă arată că HPMS (Hydro Power Management System) - sistemul informatic dedicat supravegherii și conducerii operative a unei amenajări hidroelectrice nu este un modul tehnic care face parte din structura unei aplicații SCADA indiferent de tipul de aplicație, așa cum se încearca a fi prezentat. Acesta este un termen prezentat în capitolul „Terminologii și abrevieri” - și este specific doar ..., reprezentând o grupare de funcții specifice descrise exact în caietul de sarcini. Exemplu de funcție HPMS „Calculul puterilor și energiilor produse pe amenajari, centrală și unitate generatoare” - Sistemul ... CHE achiziționează din câmp informațiile privind puterea sau energia electrică din ANALIZOARE REȚEA, CONTORI, în funcție de cum se va stabili la capitolul proiectare, prelucrează, analizează, arhivează informațiile la nivel CHE în funcție de cerințele din caietele de sarcini, transmite informațiile sistemului ... DHE care prelucrează, analizează, arhivează informațiile în funcție de cerințele din caietele de sarcini, HPMS prezintă rezultatul funcției „Calculul puterilor și energiilor produse pe amenajări, centrală și unitate generatoare” în timp real sau consultări istorice, sub forma de ecrane, rapoarte, trenduri. Or, astfel cum rezultă din oferta ..., prin platforma ... se va realiza un nou sistem unitar SCADA cu funcțiile cerute în caietele de sarcini, soluția propusă urmând a fi implementată, în mod unitar, în toate cele 26 de CHE sub aceeași platformă .... În susținere, redă un extras din caietul de sarcini SCADA CHE, pag. 16: „În dispeceratul ... se vor integra toate cele 27 CHE. În prezent la CHE Slatina se află în stadiu avansat de implementare un sistem DLC. Datele din DLC se vor integra în sistemul SCADA DHE pe protocol OPCUA”. Deci, sistemele SCADA „rămân cele existente” se referă la SCADA CHE Slatina care are deja implementat, prin intermediul altui contract, un sistem nou DLC și care trebuie integrat în SCADA DHE. Așa fiind, sistemul ... propus de ... deține, în mod corespunzător, instrumentele necesare realizării unui sistem nou HPMS cu funcțiile cerute în caietele de sarcini, soluția propusă urmând a fi implementată, în mod unitar, în toate cele 26 de CHE sub aceeași platformă ..., sens în care, declararea propunerii tehnice a acestui ofertant ca fiind conformă s-a realizat cu respectarea cerințelor minime din caietele de sarcini și totodată, cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor sectoriale. Totodată, entitatea contractantă afirmă că explicațiile contestatoarei (Abatere 5) nu au nicio legătură cu capacitatea tehnică de rezolvare a cerințelor din caietele de sarcini privind platforma ..., fiind nefondate. Pagina 25 din 71

Cât privește afirmația contestatoarei potrivit căreia „Prin răspunsul acceptat că anumite funcționalități ale sistemul MDM să fie realizate într- un alt sistem se încalcă principiul nediscriminării față de ofertanți și al tratamentului egal prin acceptarea unei soluții evident alternative pentru un ofertant, în timp ce pentru alt ofertant au încadrat și sancționat în mod arbitrar oferta, ca fiind alternativă și inacceptabilă/neconformă”, entitatea contractantă precizează că oferta ... privind funcționalitățile sistemului MDM respectă cerințele caietului de sarcini. În acest sens, arată că sistemul MDM este independent și include funcționalități pentru monitorizarea în timp real a mărimilor de instrumentație, astfel încât să detecteze rapid abaterile de la valorile normale (Symbiot complet). Sistemul MDM este sursă de date pentru alte aplicații, conform clarificărilor. Față de cele de mai sus, entitatea contractantă arată că ... nu și-a modificat propunerea financiară prin răspunsul la clarificări, nefiind aplicabile prevederile art. 143 alin. (3) lit. d) din HG nr. 395/2016, conform cărora „d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului sau constituie o abatere de la legislația incidență, alta decât cea în domeniul achizițiilor sectoriale”. De asemenea, menționează că, în urma evaluării propunerii financiare a ..., a constatat că există o necorelare între elementele propunerii tehnice și propunerea financiară, astfel că, pentru a înlătura aplicabilitatea dispozițiilor art. 143 alin. (3) lit. d) menționate mai sus, a solicitat ofertantului în cauză, următoarele clarificări: 1. „Se va clarifica neconcordanța dintre numărul de echipamente ofertate în propunerea tehnică (27 buc), față de numărul de echipamente cotate (26 buc), la punctul 2, Formular F4 Obiect 2-Sistem SCADA CHE; 2. Vă solicităm să clarificați includerea cheltuielilor cu Proiectarea (Formular FI - pct. 3.5.) la un capitol bugetar diferit. Conform precizărilor de la pct. II.3. Ajustarea prețului contractului, din Instrucțiuni către ofertanți nu se supun ajustării următoarele servicii conexe: proiectare, soft, organizare de șantier, probe și teste, pregătire personal, asistență, utilități, prin urmare valoarea proiectării ar fi trebuit să se regăsească în cap. 3.5”. Pe aspectul de mai sus, entitatea contractantă susține că afirmațiile contestatoarei potrivit cărora „Conform informațiilor din procesul-verbal nr. 92/24.02.2025 privind evaluarea propunerilor financiare (...) Entitatea contractantă, în urma analizei ofertei depuse de către ..., a constatat că ofertantul nu a inclus în propunerea financiară prețuri pentru toate pozițiile ofertate”, sunt inexacte deoarece nicăieri în procesul-verbal nr. 92/24.02.2025 privind evaluarea propunerilor financiare nu se reține că ... nu ar fi inclus în propunerea financiară prețurile pentru toate pozițiile ofertate, ci s-a constatat neconcordanță între elementele din propunerea tehnică și cea financiară. Pagina 26 din 71

Așadar, afirmă entitatea contractantă, ... a răspuns solicitării de clarificări prin corelarea elementelor propunerii financiare cu cele ale propunerii tehnice, fie prin oferirea unei explicații corespunzătoare uneia dintre clarificări, fie prin reașezarea valorilor elementelor componente ale propunerii financiare în cazul celeilalte clarificări, astfel încât, între cele două - propunere tehnică și financiară - să existe concordanță deplină, menținând nemodificată valoarea totală a ofertei, răspunsul ofertantului în cauză la solicitarea de clarificări nr. 1 fiind următorul: „Oferta financiară a fost întocmită în baza formularelor financiare revizuite, transmise de autoritatea contractantă (...) formulare care prevedeau cotarea a 26 buc”. De asemenea, prin răspunsul la clarificări, ... a menținut cotarea pentru 26 buc. în Formularul F4 Obiect 2 - Sistem SCADA CHE punctul 2, la același preț unitar și total și a corelat în Formularul revizuit F3 Obiect 2 - Sistem SCADA CHE, punctul 4.2.1., clarificând că Montaj Sistem SCADA CHE (prin introducerea unui asterix) „*include 1 buc Sistem de securitate cibernetică, inclusiv licențe (...)”, păstrând prețul unitar ofertat inițial.  În același timp, precizează entitatea contractantă, la solicitarea de clarificări nr. 2, ... a răspuns astfel: „Cheltuielile de proiectare au fost incluse în capitolul aferent 4.2. Montaj, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale, deoarece în formulare puse la dispoziție de autoritatea contractantă, serviciile de inginerie au fost încadrate în cadrul capitolului 4.2”. De asemenea, în formularele financiare revizuite, ..., în acord cu solicitarea entității contractante, a evidențiat în capitol bugetar diferit cheltuielile cu Proiectarea, reașezând valorile din cap. 4.2. în cap. 3.5., menținând nemodificată valoarea totală a ofertei. De asemenea, entitatea contractantă precizează că din eroare, ... nu a corelat reașezarea valorilor din Formularul F1, în mod corespunzător, în toate celelalte formulare, iar răspunsul la solicitare de clarificări a depus formularele financiare revizuite „pentru edificare” „evidențiind în mod distinct serviciile de proiectare, întrucât nu fac obiectul ajustărilor de preț”, menținând nemodificată valoarea totală a ofertei. În aceste condiții, având în vedere că reașezarea elementelor din propunerea financiară, entitatea contractantă susține că răspunsul transmis de ...: nu a condus la modificarea valorii totale a prețului inițial ofertat, acesta fiind păstrat urmare a răspunsurilor la clarificări; nu a avut impact asupra factorilor de evaluare a propunerii financiare, punctajul oferit de 40 puncte fiind atribuit pentru prețul total ofertat, iar nu pentru elementele din capitole. În același sens, entitatea contractantă afirmă că prin răspunsul la clarificări, ... nu și-a modificat propunerea financiară și nu a încălcat dispozițiile legale, iar punctajul acordat ... a fost acordat pentru prețul total ofertat, menținut nemodificat ca urmare a răspunsului la clarificări, iar simpla relocare a sumelor realizată de ... în cadrul unor capitole, urmare a solicitării entității contractante, în scopul corelări elementelor Pagina 27 din 71

din propunerea tehnică cu cele din propunerea financiară, nu echivalează cu o modificare a propunerii financiare. În susținere, invocă jurisprudență în materie, cu reținerea faptului că în aprecierea faptului dacă ofertantul prin răspunsul la clarificări a operat sau nu o modificare a propunerii financiare trebuie avute în vedere, printre altele, și „efectele pe care le produce respectiva modificare în contextul procedurii de atribuire”. Pe aspectele de mai sus, entitatea contractantă arată că, prin răspunsul la clarificări, ... nu și-a modificat propunerea financiară, ci a recunoscut existența unei necorelări, a explicat-o și a înlăturat-o, prin relocarea sumelor ofertate în capitole, menținând nemodificată oferta totală inițială, în condițiile în care propunerea financiară respectivă conține toate costurile legate de execuția categoriei de lucrări prevăzute în documentație. În susținere, menționează că nici afirmația contestatoarei potrivit căreia oferta ... ar fi fost neconformă întrucât nu a respectat structura Formularului F1, în sensul că „nu a înglobat serviciile de proiectare la un alt capitol bugetar” este nefondată deoarece prin răspunsurile la clarificări aceste neconcordanțe au fost lămurite, fără a se modifica în vreun fel oferta totală inițială depusă de .... Prin urmare, modificările aduse de ofertantul ... la propunerea financiară, prin răspunsul la clarificări, nu reprezintă o modificare de sine stătătoare a propunerii financiare. De asemenea, entitatea contractantă susține că a motivat corespunzător deciziile de respingere a ofertei ... și de admitere a ofertei ..., cu respectarea dispozițiilor art. 228 alin. 1) și art. 228 alin. 2) lit. b) din Legea nr. 99/2016. În aceeași ordine de idei, precizează că a comunicat contestatoarei, prin adresa nr. 99/17.03.2025, motivele care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei acesteia: „Motivul concret al deciziei comisiei de evaluare: i. Oferta dvs. nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini, fiind prezentată arhitectura ce nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini. Oferta este neconformă conform art. 228 alin. (5) din Legea nr. 99/2016. ii. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, pentru întrebarea nr. 20, este ofertat un alt echipament decât cel ofertat inițial (În oferta inițială a fost ofertat echipament acumulatori cu 105 elemente cu 2V pe element, în urma răspunsului la solicitarea de clarificări fiind ofertat echipament acumulatori cu 19 elemente cu 12V pe element conform Fișa tehnică nr. 21 transmisă). Oferta este inacceptabilă, conform art. 140 alin. (5) din HG nr. 394/2016. Având în vedere că oferta dvs. a fost declarată neconformă și inacceptabilă aceasta a fost respinsă în temeiul art. 143 alin. (1) din HG nr. 394/2016, cu modificările și completările ulterioare”. Prin adresa nr. 98/17.03.2025, a comunicat ofertantului câștigător ... rezultatul procedurii și punctajul obținut în cadrul evaluării. Pagina 28 din 71

Față de cele de mai sus, entitatea contractantă afirmă că și-a îndeplinit obligația de a prezenta ofertantului respins, cât și celui câștigător motivele ce au stat la baza deciziilor sale, iar în opinia sa, obligația de prezentare a motivelor de respingere, respectiv admitere, nu trebuie privită ca o obligație cantitativă, de a prezenta un anumit volum de informații, ci una calitativă, de esență, fiind suficientă prezentarea motivelor clar, concis și concret. În acest context, consideră că și-a îndeplinit, în mod corespunzător, obligația prevăzută de dispozițiile legale mai sus menționate, prezentând ofertantului respins motivele, în mod clar și neechivoc, cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 228 alin. 2) din Legea nr. 99/2016, cu respectarea principiului transparenței, al proporționalității și al dreptului la apărare.  Pe acest aspect, entitatea contractantă precizează că adresele de comunicare a rezultatului procedurii prezintă atât motivele de fapt, cât și de drept în baza cărora a justificat raționamentul pentru care a apreciat neconformă, inacceptabilă sau câștigătoare ofertele. În acest sens, entitatea contractantă susține că societatea contestatoare a luat cunoștință și a înțeles, în mod clar, care au fost motivele respingerii ofertei sale, în baza cărora a și formulat contestația supusă analizei. Or, dacă decizia de respingere a ofertei contestatoarei ar fi fost insuficient motivată, în mod sigur aceasta nu a ar fi avut posibilitatea de a dezv...a criticile sale pe 34 de pagini, pe aspecte tehnice. În opinia sa, criticile contestatoarei potrivit cărora entitatea contractantă să „detalieze informațiile concrete”, este exagerată prin raportare la dispozițiile art. 228 din Legea nr. 99/2016. Prin adresa nr. 2867923/01.04.2025, înregistrată la C.N.S.C cu nr. 20888/01.04.2025, entitatea contractantă a înaintat documentele necesare soluționării contestației. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat entității contractante transmiterea declarațiilor de confidențialitate depuse de ... și de .... Prin cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, ... a solicitat Consiliului următoarele: „Respingerea contestației formulată de ...: În principal, ca inadmisibilă/tardivă; În subsidiar, ca neîntemeiată și menținerea rezultatului procedurii, astfel cum este consemnat în raportul procedurii nr. 28679.14/17.03.2025”. Cu privire la dreptul de a formula cerere de intervenție, ... invocă și redă art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, subliniind calitatea sa de ofertant declarat câștigător. Cu privire la fondul cauzei, intervenienta arată că în ceea ce privește declararea ca neconformă a ofertei contestatoarei ca urmare a nerespectării cerințelor tehnice ale documentației de atribuire, prin ofertarea a două soluții software distincte la nivel de CHE și DHE, aceasta se lansează într-o încercare de demonstrație că, din punct de vedere lingvistic, documentația de atribuire nu ar institui, de fapt, cerința Pagina 29 din 71

folosirii aceleiași soluții software la cele două niveluri. În realitate, însă, toate criticile contestatoarei cu privire la respingerea ofertei sale ca neconformă pentru motivul folosirii unor soluții software diferite la cele două niveluri reprezintă, sunt critici față de documentația de atribuire însăși, care la acest moment sunt inadmisibile. Referitor la solicitarea de studiere a documentelor declarate confidențiale, intervenienta afirmă că societatea contestatoare aplică un dublu standard atunci când critică soluția de respingere a ofertei sale ca inacceptabilă pentru modificarea propunerii tehnice, respectiv atunci când invocă pretinsa modificare a propunerii noastre financiare. Sub primul aspect, contestatoarea solicită accesul la oferta intervenientei, declarată confidențială, pretinzând că ofertanții nu pot să își declare ofertele confidențiale în întregime, în timp ce aceasta a declarat confidențiale nu numai oferta, ci inclusiv documentele de calificare. Un alt doilea aspect invocat de către intervenientă se referă la răspunsul la solicitarea de clarificări transmis de contestatoarea ... prin care aceasta își modifică, în mod evident, oferta, deoarece prezintă un echipament complet diferit față de cel ofertat inițial, deși susține că situația în cauză ar reprezenta o simplă corectare a unei abateri tehnice minore. În schimb, atunci când se referă la pretinsa modificare a ofertei intervenientei, deși niciun element al propunerii financiare nu a fost modificat, contestatoarea susține că această situație ar trebui tratată ca o modificare a ofertei, care ar fi trebuit să conducă la respingerea acesteia. Față de cele de mai sus, intervenienta susține că neajunsurile ofertei contestatoarei au generat o veritabilă modificare a ofertei pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări, în timp ce propunerea sa financiară nu a fost modificată, ci doar clarificată, deoarece includea deja toate elementele necesare potrivit documentației de atribuire. În opinia sa, argumentele contestatoarei sunt doar o încercare de a crea o confuzie între două situații care sunt departe de a fi identice. În același sens, intervenienta afirmă că și practica judiciară invocată de către contestatoare vizează situații diferite. În continuare, intervenienta prezintă motivele pentru care consideră că solicitările contestatoarei de acces la documentele sale declarate confidențiale sunt neîntemeiate, urmând ca apoi să procedeze la prezentarea pe scurt a situației de fapt relevante și a motivelor pentru care susține că societatea ... a formulat o contestație inadmisibilă/tardivă și neîntemeiată. În ceea ce privește dreptul de acces la dosarul achiziției, intervenienta susține că entitatea contractantă a respectat limitele legii, iar cererea de acces la documentele declarate confidențiale a contestatoarei este neîntemeiată și formulată cu rea-credință, iar admiterea acesteia ar conduce la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării. Pe acest aspect, precizează că nu și-a exprimat Pagina 30 din 71

consimțământul pentru ca informațiile confidențiale din oferta sa să fie făcute publice, și solicită Consiliului să păstreze confidențialitatea acestor documente și informații. În susținere invocă jurisprudență europeană, cu mențiunea că, în opinia sa, orice decizie din partea CNSC ar putea crea precedente periculoase, pentru a obține informații confidențiale despre concurenți, afectând astfel concurența și procesul de achiziție. Față de cele de mai sus, intervenienta precizează că refuzul entității contractante de a pune la dispoziția contestatoarei documentele declarate confidențiale respectă și art. 70 alin. 1) din Legea nr. 99/2016, care obligă entitatea contractantă să protejeze informațiile indicate, în mod justificat, ca fiind confidențiale de către ofertanți, astfel cum este menționat și la pct. 2.4.8 din raportul procedurii: „[o]fertanții au declarat în mod justificat ca următoarele informații din ofertele prezentate trebuie tratate ca fiind confidențiale/clasificate/protejate de un drept de proprietate intelectuală: l. Ofertantul ...: a) oferta tehnică completă, b) formularul de ofertă, c) centralizatorul de prețuri, d) graficul de prestare, e) răspunsurile la clarificările transmise după depunerea ofertei (...) 3. Ofertantul ... (Lider de Asociere) și ... (Asociat), atât liderul de asociere, cât și asociatul ... 5A1 a) Documente de eligibilitate; b) Propunerea tehnică; c) Propunerea financiară (cu excepția valorii totale)". Prin urmare, susține intervenienta, entitatea contractantă a aplicat același tratament tuturor ofertanților, respectând caracterul confidențial al documentelor indicate ca atare. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de completare a contestației prin intermediul concluziilor scrise, intervenienta solicită CNSC să respingă această cerere ca fiind inadmisibilă, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Totodată, intervenienta afirmă că în mod eronat contestatoarea invocă faptul că lipsa accesului la propunerile tehnice și financiare ar fi împiedicat-o să-și exercite dreptul la contestare, întrucât în datele de 19.03.2025 și 26.03.2025, aceasta a avut acces la raportul procedurii și la procesele-verbale de evaluare tehnică și financiară, documente care oferă informații suficiente pentru a asigura exercitarea efectivă a dreptului la contestație. În susținere, invocă jurisprudență europeană. În cele ce urmează, intervenienta invocă excepția inadmisibilității/ tardivității contestației, pe motiv că în ceea ce privește respingerea ofertei sale, contestatoare critică, în realitate, documentația de atribuire, motiv pentru care criticile în cauză puteau fi formulate numai în interiorul termenului de 10 zile de la data publicării documentației de atribuire în SEAP. Pe acest aspect, intervenienta arată că respingerea ofertei contestatoarei, ca neconformă, a fost ca urmare a nerespectării cerințelor tehnice ale documentației de atribuire ca arhitectura propusă Pagina 31 din 71

să fie una unitară, prin faptul că a ofertat două soluții software distincte la nivel de CHE și DHE. Cu toate acestea, contestatoarea se lansează într-o încercare de demonstrație că, din punct de vedere lingvistic, documentația de atribuire nu ar institui, de fapt, cerința folosirii aceleiași soluții software la cele două niveluri, în timp ce entitatea contractantă, în procesul-verbal de evaluare, a menționat că cerința în cauză rezultă, în mod expres, din prevederile cuprinse în vol. 1 din documentația tehnico-economică, care cuprinde caietul de sarcini aferent Sistemului SCADA DHE SH (DH ...), pag. 4, cap. 1. Scopul și domeniul de aplicare al caietului de sarcini, respectiv pag. 17, cap. 6. Sistem SCADA dispecerat DHE SH (DH ...), sub-capitolul 6.1. Cerințe SCADA DHE SH (DH ...) din același document. Așadar, susține intervenienta, entitatea contractantă a prevăzut, în mod expres, cerința ca arhitectura ofertată să fie una unitară și a arătat, în mod expres și limitativ, care sunt singurele deosebiri acceptabile între cele două niveluri ale sistemului SCADA, CHE și DHE, motiv pentru care orice alte deosebiri decât cele indicate, respectiv acelea care privesc modul de comunicare cu nivelul inferior, cantitatea de informații transmisă și faptul că sistemul SCADA de la nivelul DHE controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...), conduc la încălcarea cerințelor documentației de atribuire. Referitor la cele de mai sus, intervenienta susține că spre deosebire de ceilalți ofertanți, care au respectat cerința și au propus aceeași soluție software la ambele niveluri ale sistemului SCADA, contestatoarea a ales, în mod culpabil, să ignore prevederile caietului de sarcini, fapt ce a condus la respingerea ofertei acesteia. Ulterior, contestatoarea critică prevederile documentației de atribuire și susține că un sistem unitar nu ar însemna un sistem care folosește aceiași soluție software la cele două niveluri, ci unul care să folosească soluții integrate, invocând în susținere dicționarul explicativ român. Or, susține intervenienta, în situația în care contestatoarea arată că o asemenea cerință nici nu s-ar justifica din punct de vedere tehnic, respectiv că cerința ca nivelul DHE și nivelul CHE să aibă o structură similară nu ar putea să presupună utilizarea aceleiași soluții software la ambele niveluri, deoarece între cele două ar exista mai multe categorii de diferențe care ar rezulta din cuprinsul documentației de atribuire, conduce la concluzia că aceasta critică caracterul pretins ambiguu al documentației de atribuire. Pe acest aspect, intervenienta subliniază că societatea contestatoare avea posibilitatea de a formula o solicitare de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, în temeiul art. 172 alin. 1) din Legea nr. 99/2016 sau de a formula o contestație față documentația de atribuire în condițiile art. 8 alin. 1) și 2) din Legea nr. 101/2016. În condițiile în care nu a formulat o asemenea solicitare de clarificări ori contestație împotriva documentației de atribuire, rezultă că societatea contestatoare și-a însușit Pagina 32 din 71

documentația sub aceste aspecte, iar aceasta a devenit obligatorie atât pentru ofertanți, cât și pentru entitatea contractantă. În susținere invocă decizia nr. 318/09.05.2024 emisă de către Curtea de Apel București. Prin raportare la cele de mai sus, intervenienta afirmă că prezenta contestație este inadmisibilă/tardivă deoarece se aduc critici față de documentația de atribuire. În continuare, intervenienta afirmă că soluția de respingere a ofertei contestatoarei ... este corectă, deoarece oferta respectivă încalcă flagrant prevederile documentației de atribuire prin propunerea unor soluții software diferite la nivelurile CHE și DHE ale sistemului SCADA, contrar cerințelor din caietul de sarcini aferent sistemului SCADA DHE, unde entitatea contractantă a instituit cerința ofertării unei sistem SCADA care să opereze pe baza aceleiași soluții software la ambele niveluri, CHE și DHE. Contrar acestora, oferta contestatoarei propune soluții software diferite la cele două niveluri ale sistemului, chiar dacă acestea ar fi integrate, motiv pentru care a fost respinsă ca neconformă. Față de cele de mai sus, intervenienta susține că în argumentarea criticilor sale, contestatoarea invocă selectiv prevederile documentației de atribuire, prin scoaterea acestora din contextul căruia îi aparțin și care ar permite înțelegerea clară a cerinței, ignorând cel mai edificator aspect prevăzut de documentația de atribuire, respectiv că deosebirile dintre cele două niveluri ale sistemului sunt prevăzute, în mod limitativ, fapt ce rezultă din utilizarea sintagmei „doar în”: „Acest nivel are o structură similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...)". Din această limitare rezultă că deosebirile între cele două niveluri ale sistemului privesc exclusiv volumul de date și modul comunicare, iar nu natura aplicației SCADA. Este firesc ca aceste deosebiri să existe, deoarece la nivel de DHE se centralizează toate datele (pe un volum mai mare), însă acesta rămâne, în esență, același tip de sistem, organizat pe aceleași principii software și hardware. În același sens, intervenienta afirmă că premisa raționamentului contestatoarei este eronată, deoarece argumentația entității contractante nu pleacă de la ideea că sistemele trebuie să fie identice, ci similare, admițând că pot exista deosebiri între cele două. Însă sfera deosebirilor este precis delimitată, cu consecința că orice altă deosebire este exclusă, cu mențiunea că din punct de vedere tehnic, „unitar” nu semnifică doar interoperabil la nivel de protocoale, ci și compatibil la nivel de design, structură și administrare, astfel încât operatorii să poată lucra coerent pe același tip de platformă sau un ecosistem nativ unificat. Față de cele de mai sus, intervenienta reiterează că inclusiv răspunsurile entității contractante la solicitările clarificări privind Pagina 33 din 71

documentația de atribuire au subliniat faptul că DHE extinde și gestionează datele primite de la sistemele SCADA de la nivel CHE. Cum este în cazul celor referitoare la modul în care se asigură comunicarea dintre DHE și CHE, la setul de protocoale ori la unificarea tipurilor de informații. Pentru aceste motive, contrar a ceea ce încearcă să sugereze contestatoarea, nu există nicio mențiune în sensul că un ofertant ar putea propune două platforme software fundamental diferite, ci doar că părțile, CHE și DHE, vor fi dimensionate conform cerințelor specifice fiecăruia. A solicita platforme distincte la CHE și la DHE (cu totul alți producători, alte medii de dezv...are și structuri de bază de date) ar denatura conceptul de sistem SCADA integrat. Faptul că la nivelul DHE apar module suplimentare (HPMS/GMS, multi-site, zone de control etc.) nu justifică în niciun caz schimbarea completă a platformei sau a producătorului, ci reflectă numai faptul că același sistem SCADA se extinde cu funcționalități noi la nivel de dispecer, ceea ce este firesc. Spre exemplu, invocarea răspunsului entității contractante referitor la utilizarea mențiunii „sau echivalent” pentru a pretinde că documentația nu ar impune o soluție CHE/DHE cu același producător al celorlalte sisteme este absurdă deoarece entitatea contractantă nu a impus un anumit producător al software-ului, ci a lăsat ofertanților libertatea de a alege ce soluție să propună, însă a impus condiția ca aceeași soluție software să fie utilizată la ambele niveluri, astfel cum rezultă din caietele de sarcini unde precizează, în mod expres, pentru ambele niveluri ale sistemului SCADA, CHE și DHE, că implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată „într-un mod coordonat și unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice”. În plus, formulări precum „[n]ecesitatea acestei concepții derivă din faptul că toate instalațiile de conducere operativă a SEN se prevăd a funcționa interconectat” sau „realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat (...)” înlătură orice dubiu cu privire la faptul că nivelele CHE și DHE nu trebuie să fie abordate ca aplicații total diferite, ci ca subcomponente ale unui sistem integrat. În opinia interveientei, cerința „arhitecturii unitare” nu ar fi îndeplinită cu soluții complet diferite, iar dacă la nivelul CHE s-ar folosi un anumit sistem, iar la nivelul DHE un cu totul alt software, care necesită dezv...ări ad hoc pentru a putea asigura comunicarea între cele două niveluri, atunci nu ar mai fi vorba despre o arhitectură unitară, ci despre o integrare costisitoare, predispusă la erori, care nu asigură similitudinea și coordonarea menționate în caietul de sarcini. Pentru eliminarea acestor inconveniențe și riscuri majore sunt necesare același set de standarde, aceleași mod de definire a modelelor de date, biblioteci și un singur mod de administrare a utilizatorilor și a fluxurilor de date. Două sisteme complet diferite, doar legate printr-un protocol standard, înseamnă doar interoperabilitate minimă, iar nu arhitectură unitară. Cu titlu de exemplu, indică situații în care integrarea aplicațiilor SCADA a Pagina 34 din 71

fost deficitară, cu mențiunea că utilizarea aceleiași aplicații la ambele niveluri, CHE și DHE, se justifică, inclusiv prin evitarea materializării acestor tipuri de riscuri, precum și a riscurilor similare, și prin obținerea avantajelor asociate utilizării aceleiași aplicații la ambele niveluri, cum ar fi: coerența modelului de date și a obiectelor; se minimizează erorile și discrepanțele între datele de la substație și datele de la dispecer; ușurință în operare și mentenanță. Față de cele de mai sus, intervenienta reia argumentația potrivit căreia în documentația de atribuire există o obligație explicită de a furniza o arhitectură unitară, nu doar două aplicații interoperabile, iar soluțiile complet diferite la CHE și DHE ar încălca cerința de „arhitectură unitară”, deoarece: similar nu înseamnă doar compatibil la nivel de protocoale, ci aceeași structură de bază, astfel cum prevede documentația de atribuire, în sensul că la nivelul DHE se adaugă funcționalități suplimentare (de ex., HPMS/GMS, multi-site), dar nu se schimbă fundamental platforma SCADA. Concepția este una ierarhizată, nu un amestec de produse total diferite. În același sens, intervenienta precizează că obiectivul constă în asigurarea singur mod de administrare și a unui singur flux de date, motiv pentru care entitatea contractantă a cerut o singură arhitectură, respectiv unitatea în definirea bazelor de date, în gestionarea utilizatorilor, în modul de configurare. Dacă la nivelul DHE s-ar introduce o altă aplicație, diferită de cea de la nivelul CHE, ar deveni imposibilă menținerea unui singur flux de date (ar fi două pachete software distincte, cu două moduri de operare și doi producători), iar atribuirea unor pachete software complet diferite la CHE față de DHE ar adăuga mult mai mult decât o simplă diferență de volum de date și, deci, ar încălca cerința ca singura deosebire între cele două niveluri să fie cea privind modul de comunicare și în cantitatea de informații, ceea ce ar însemna, de fapt, două sisteme separate (chiar dacă acestea pot schimba date printr-un protocol standard). Referitor la nivelul Dispecerat (DHE) intervenienta precizează că este doar o extindere a nivelului Centrale (CHE), care este dotat cu funcții suplimentare, însă împărtășește aceeași structură cu acesta din urmă. Pe acest aspect, susține că în ceea ce privește funcțiile suplimentare la nivelul DHE (HPMS/GMS, multi-site), contestatoarea confundă aplicația SCADA DHE, făcută cu ..., cu sistemul SCADA DHE din caietul de sarcini, care conține mai multe componente: aplicația SCADA DHE, aplicația HPMS, sistemul MDM, sistemul de securitate cibernetică, ceea ce demonstrează că nu a înțeles prevederile caietului de sarcini, completat cu răspunsurile entității contractante la solicitările de clarificare. Intervenienta precizează că aplicația HPMS nu face parte integrantă din aplicația SCADA DHE, ci reprezintă o aplicație informatică distinctă, care se interfațează cu aplicația SCADA DHE, cu aplicația MDM, toate acestea făcând parte din sistemul de la nivelul 3.1. DHE Central. Aceasta Pagina 35 din 71

rezultă, spre exemplu, din următoarele informații și cerințe incluse în caietul de sarcini SCADA DHE și din clarificările emise de entitatea contractantă: pag. 8 din caietul de sarcini, definiții: HPMS este „HPMS (Hydro Power Management System) - sistemul informatic dedicat supravegherii și conducerii operative a unei amenajări hidroelectrice”, în timp ce SCADA este „SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) - sistem ce asigură monitorizarea și comanda instalațiilor aflate la distanță prin intermediul unor canale de comunicație dedicate folosind semnale codate. Informațiile achiziționate sunt afișate pe display; înregistrate și arhivate”; pag. 15 din caietul de sarcini, cap. 3. Volumul furniturii - Se solicită „Licențe, software HPMS - Sistem SCADA dispecerat” separat de „Licențe, software - Sistem SCADA dispecerat”; în clarificarea nr. 200 se precizează: conform CS sistem SCADA DHE va fi realizată o nouă aplicație HPMS care se va interfața cu aplicația de MDM prevăzută cu funcții API pentru interfațare cu alte aplicații. În concluzie, afirmă intervenienta, pentru entitatea contractantă două soluții software complet diferite pentru nivelurile CHE și DHE nu sunt acceptabile, deoarece nu ar mai fi respectată noțiunea de un singur sistem SCADA, ierarhizat și coerent, așa cum rezultă din caietul de sarcini și din clarificările entității contractante. Față de cele de mai sus, intervenienta afirmă că soluția entității contractante de declarare neconformă a ofertei ..., care propune două aplicații SCADA distincte la nivel CHE și DHE, este corectă, după cum corectă este și decizia entității contractante de declarare ca inacceptabilă a ofertei ..., ca urmare a modificării ofertei sale pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări prin ofertarea unei noi fișe tehnice nr. 21, prevăzută la pag. 139 din caietul de sarcini al SCADA DHE, conform mențiunilor de la pag. 119-120 din procesul-verbal nr. 84 de evaluare a propunerilor tehnice. Față de cele de mai sus, intervenienta afirmă că societatea contestatoare încearcă să acrediteze ideea că ar fi vorba de corectarea unei simple erori, a unei abateri tehnice minore, a cărei modificare nu ar face oferta inacceptabilă, deși în cazul de față sunt incidente prevederile art. 140 alin. (5) - (8) din HG nr. 394/2016, deoarece prin răspunsul transmis, contestatoarea nu doar clarifică anumite aspecte în legătură cu un echipament ofertat, ci îl înlocuiește cu totul. În acest sens, arată că, pe calea răspunsului la solicitarea de clarificări, contestatoarea a înlocuit echipamentul acumulator cu un număr de 105 elemente de 2V per element cu un acumulator cu o soluție constructivă complet diferită, alcătuit din 19 elemente de 12V per element. Diferența nu este una minoră, așa cum încearcă contestatoarea să sugereze, ci un element critic, în caietul de sarcini al SCADA DHE existând o întreagă secțiune dedicată Electroalimentării SCADA DHE (de ex. cap. „6.10. Electroalimentare” sau echipamentele listate în fișele tehnice nr. 16, 20, 21 etc.), care impun: tensiune nominală 220 Vcc (bacuri de 12 V, Pagina 36 din 71

redresoare dimensionate corespunzător și baterii conform specificațiilor din fișele tehnice); protecție la întreruperea sursei externe și continuitate a alimentării pe durata intervențiilor; configurare specifică pentru a menține echipamentele de calcul, switch-urile, serverele și dispozitivele de rețea în funcțiune 24/7. De asemenea, fișele tehnice (precum FT nr. 21 pentru Acumulatori, FT nr. 16 - Dulap electroalimentare) stabilesc parametrii de funcționare, formatul bacurilor, cerințe de autonomie etc., cerințele în cauză fiind justificate prin faptul că întreruperea oricărui nod de alimentare la DHE ar duce la pierderea comunicării cu toate centralele din amenajarea ... și la imposibilitatea dispecerului de a interveni. În același sens, intervenienta susține că societatea contestatoare minimalizează în mod eronat importanța electroalimentării DHE, deoarece în cazul de față nu este vorba despre o „abatere tehnică minoră”, ci despre un aspect fundamental ce: asigură disponibilitatea sistemului: orice abatere de la cerințele tehnice privind bateriile (tensiune, bacuri, număr elemente), redresorul sau configurarea echipamentelor de electroalimentare poate compromite durata de susținere a sistemului în cazul unei pene de curent; împiedică punerea în pericol a infrastructurii: DHE, fiind un nod operațional pentru o întinsă amenajare hidroelectrică, trebuie să rămână operațional inclusiv în situații de avarie - ceea ce implică surse redundante și respectarea exactă a specificațiilor; respectă reglementările de securitate cibernetică și operațională: această infrastructură critică este supusă unor standarde stricte de fiabilitate, iar soluția de alimentare face parte din lanțul de siguranță. Așadar, electroalimentarea SCADA DHE nu este un simplu subcapitol tehnic, ci una dintre coloanele de rezistență ale întregului concept de monitorizare și control integrat pe ..., care asigură stabilitatea și redundanța alimentării, care sunt esențiale pentru o infrastructură critică, astfel cum reiese din cerințele detaliate în caietele de sarcini și clarificările oficiale. Prin urmare, prezentarea acestor cerințe drept „aspecte minore” ignoră exact caracterul de „centru nervos” pe care îl joacă DHE în arhitectura SCADA. Prin urmare, cerința privind electroalimentarea SCADA DHE reprezintă un element-cheie pentru siguranța și continuitatea furnizării de energie electrică, motiv pentru care toate aspectele legate de aceasta trebuie îndeplinite în forma și cu rigurozitatea impusă de documentația de atribuire, tocmai pentru a proteja stabilitatea SEN și a respecta reglementările specifice infrastructurilor critice. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește pretinsa nemotivare a soluției de respingere a ofertei sale, intervenienta susține că și această critică este eronată întrucât informațiile se regăsesc atât în raportul procedurii, unde se arată motivele pentru care oferta a fost considerată neconformă și inacceptabilă, cât și, pe larg, în procesul-verbal nr. 84 de evaluare a propunerilor tehnice, iar contestatoarea cunoștea deja potențialele Pagina 37 din 71

probleme pentru care oferta sa ar putea fi respinsă încă de la faza solicitărilor de clarificări. În ceea ce privește propria ofertă, intervenienta susține că soluția de declarare drept admisibilă și câștigătoare a ofertei sale este corectă, întrucât propunerea sa tehnică respectă, în întregime, prevederile documentației de atribuire. De asemenea, arată că propunerea sa financiară nu a fost modificată, iar contestatoarea încearcă să creeze o confuzie între modificarea ofertei, care este interzisă, și clarificarea acesteia, care este nu doar permisă, ci chiar impusă de principiul bunei administrări. În justificare, invocă jurisprudență europeană. Totodată, reiterează că nu există o omisiune de a include costul proiectării în ofertă, ci a indicat, în mod expres, în formular, că acest cost este inclus în valoarea serviciilor de inginerie, sens în care arată că prin clarificarea respectivă nu introduce costuri noi, ci „doar realizează o împărțire mai clară a acestora”, situație care nu conduce la o modificare a ofertei. În continuare, față de critica contestatoarei potrivit căreia „ar fi inclus același SCADA la nivel CHE și DHE - ..., dar ar fi subcontractat alt modul (CS Group) pentru HPMS”, intervenienta precizează că pachetul software de bază este ..., iar subcontractantul ... nu livrează o altă aplicație SCADA, ci doar servicii de dezv...are pe aceeași platformă, .... Pe acest aspect, menționează că un modul HPMS este diferit și nu se confundă cu un software separat, iar în caietul de sarcini SCADA DHE, HPMS apare ca aplicație software (licență) ce se integrează cu aplicația SCADA, dedicată managementului producției de energie hidroelectrică. De asemenea, din punct de vedere comercial, precizează că este o licență suplimentară, iar în practica industriei este obișnuit ca un integrator SCADA să subcontracteze personalizări/scripting/configurări specializate, ... dezv...ând aplicația HPMS, nu o altă aplicație, ceea ce înseamnă că nu există două software-uri paralele. În susținere, intervenienta precizează că în situația de față, subcontractarea reprezintă o procedură normală în astfel de cazuri și nimic din caietele de sarcini nu-i interzice să subcontracteze parțial dezv...area aplicației HPMS, în cadrul aceluiași sistem de la nivelul 3.1. DHE Central. Pe acest aspect, arată că în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, se solicită un singur flux integrat, nu un singur furnizor. Prin urmare, faptul că un partener certifică adaptarea ... la cerințele HPMS/GMS, nu produce un alt sistem, iar situația modului integrat nu se confundă cu cea a unor aplicații complet paralele, după cum a ofertat contestatoarea (Schneider la CHE și Efacec la DHE). De asemenea, față de critica contestatoarei potrivit căreia oferta ... ar indica inițial că în 10 CHE - uri se va folosi SCADA CSGRO, iar pentru restul ..., intervenienta precizează că în oferta inițială, la capitolul dedicat subcontractării, se menționează că ... se ocupă de anumite Pagina 38 din 71

obiective, inclusiv integrări la CHE retehnologizate, dar nucleul SCADA rămâne ..., iar „CSGRO-SCADA” nu este alt produs, ci referința la părți de implementare subcontractate către CS Group - integrator ..., ceea ce înseamnă că platforma ofertată nu se schimbă, deoarece se folosesc licențele și runtime-ul .... În opinia intervenientei, este vorba doar despre o neînțelegere terminologică (CSGRO = echipa de implementare, nu platformă software diferită), care a fost clarificată. Față de faptul că în unele CHE-uri s-ar fi menționat că „rămân sistemele existente”, intervenienta arată că în caietul de sarcini SCADA CHE se precizează că anumite echipamente/subansamble pot fi menținute dacă îndeplinesc cerințele actuale și se pot integra la noua platformă SCADA, deci nu se solicită expres „retopirea completă a tot ce există”. Prin urmare, în oferta sa indică ce anume se reconfigurează și ce se menține, asigurându-se un flux unitar sub .... Prin urmare, afirmă intervenienta, soluția sa este mai eficientă, deoarece menține anumite echipamente locale la CHE (RTU, IED, părți de automatizare), ceea ce nu produce un al doilea SCADA, ci respectă cerințele caietului de sarcini. Cu privire la critica contestatoarei conform căreia „energiile vor fi calculate în SCADA, deși MDM ar trebui să realizeze aceste calcule”, intervenienta arată că vizavi de oferta sa, în răspunsurile la clarificări a ținut cont de faptul că sarcinile CHE-DHE-MDM sunt divizate și, prin caietul de sarcini, nu există nicio interdicție ca SCADA să efectueze parțial calcule de putere mediată ori valori instant. Metodologia tipică constă în faptul ca SCADA să facă pre-lucrări (de exemplu, medierea puterilor la interval de 15 minute) și să transmită date de energie MDM- ului, care la rândul său le stochează, validează și gestionează, metodologie care nu contravine niciunei prevederi din caietul de sarcini. De altfel, susține intervenienta, și în clarificările la documentație se menționează că MDM trebuie să fie sursa finală pentru rapoarte de consum/producție, însă nimic nu obligă ca MDM să realizeze 100% din calcule, ceea ce înseamnă că SCADA poate prelucra datele, MDM fiind depozitul central și managerul de date. Pe acest aspect, intervenienta reiterează că nu este neconform ca SCADA să facă pre-lucrări (ex. medierea puterilor la 15 minute) și să transmită datele de energie către MDM, care să le stocheze și să le valideze la rândul său, ceea ce înseamnă că oferta sa respectă fluxul normal SCADA-MDM. În concluzie, intervenienta afirmă că oferta sa nu are nicio neconformitate, iar decizia entității contractante de a o declara admisibilă și câștigătoare este corectă și trebuie menținută ca atare. Prin adresa nr. 28679.27/09.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 23230/09.04.2025, ... a înaintat declarațiile de confidențialitate depuse în cadrul procedurii. Potrivit solicitării din cadrul contestației nr. 656/27.03.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 19684/27.03.2025, prin adresa nr. ..., Pagina 39 din 71

Consiliul a transmis contestatoarei invitația de a studia dosarul constituit la C.N.S.C., termenul limită de depunere a concluziilor scrise fiind în data de 24.04.2025. Delegatul contestatoarei s-a prezentat în data de 22.04.2025 la sediul instituției și, în urma studierii dosarului cauzei, a obținut și fotocopiile dorite, astfel cum rezultă din documentele aferente dosarului cauzei. Conform solicitării din cadrul cererii de intervenție înregistrată la CNSC sub nr. 23809/11.04.2025, prin adresa nr. ..., Consiliul a transmis contestatoarei invitația de a studia dosarul constituit la C.N.S.C., termenul limită de depunere a concluziilor scrise fiind în data de 24.04.2025. Delegatul contestatoarei s-a prezentat în data de 22.04.2025 la sediul instituției și, în urma studierii dosarului cauzei, a obținut și fotocopiile dorite, astfel cum rezultă din documentele aferente dosarului cauzei. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 26481/24.04.2025, intervenienta ... a înaintat concluzii scrise, reiterând cele prezentate în cadrul cererii de intervenție, în sensul că soluția de respingere a ofertei ... este corectă, deoarece este neconformă și încalcă prevederile documentației de atribuire prin propunerea unor soluții software diferite la nivelurile CHE și DHE ale sistemului SCADA. Față de cele de mai sus, intervenienta susține că societatea ... încearcă să creeze o apropiere inacceptabilă între situația propunerii sale tehnice și cea a propunerii financiare depuse de ..., deși situațiile respective sunt diferite, din punct de vedere al principiul tratamentului egal, transparenței și proporționalității. În susținere, invocă jurisprudență europeană. De asemenea, reiterează că în cazul propunerii sale financiare, informația în cauză exista deja în cadrul ofertei, iar pe calea răspunsului la clarificări a lămurit acest aspect, spre deosebire de contestatoare care, în cazul propunerii sale tehnice, nu a prevăzut informația respectivă în oferta inițială, ci a furnizat-o după expirarea termenului-limită de depunere a ofertelor, respectiv a înlocuit echipamentul acumulator cu un număr de 105 elemente de 2V per element cu un acumulator cu o soluție constructivă complet diferită, alcătuit din 19 elemente de 12V per element. Prin adresa nr. 722/24.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 26483/24.04.2025, societatea contestatoare a depus „întâmpinare cerere intervenție/răspuns punct de vedere ... și concluzii scrise”, prin invocă excepția tardivității cererii de intervenție formulată de .... În susținere, invocă prevederile art. 17 alin. 3) și (4) și art. 5 din Legea nr. 101/2016, și precizează că entitatea contractantă a publicat contestația în SEAP în data de 31.03.2025, ceea ce înseamnă că termenul legal de 10 zile a început să curgă de la data de 01.04.2025, data limită fiind 10.04.2025. Pagina 40 din 71

Potrivit informațiilor oficiale publicate de site-ul Consiliu, documentele primite pe e-mail după încheierea programului de lucru sunt înregistrate a doua zi. În acest sens, arată că cererea de intervenție a fost depusă/transmisă prin e-mail de ofertantul ... în data de 10.04.2025, ora 20:17 și a fost înregistrată oficial de Consiliu în data de 11.04.2025, ceea ce demonstrează că este tardivă și inadmisibilă. În susținere invocă Decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, care clarifică faptul că actele procedurale transmise prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului, dar după ora de încheiere a activității instituției competente, nu sunt considerate depuse în termen. Conform art. 182 si art. 183 din Codul de procedură civilă, data relevantă pentru îndeplinirea unui act procedural nu este cea a expedierii prin mijloace electronice, ci data înregistrării documentului la instituție, care trebuie să fie în interiorul termenului legal. De asemenea, art. 69 din Codul de procedură civilă prevede că, dacă legea nu dispune altfel, intervenția poate fi formulată până la termenul stabilit, iar art. 180-186 din Codul de procedură civilă reglementează calculul și împlinirea termenelor procedurale, stabilind că acestea trebuie respectate în funcție de programul de lucru al instituției competente. Prin urmare, susține contestatoarea, cererea de intervenție depusă de ofertantul câștigător ... nu poate fi luată în considerare pentru judecarea contestației, întrucât a fost depusă în afara termenului legal și nu produce efectele juridice. Referitor la fondul cauzei, contestatoarea reiterează că documentația de atribuire nu specifică utilizarea unei singure platforme realizate de același producător pentru sistemul SCADA. Pe acest aspect, arată că nu a contestat conținutul documentației de atribuire, deoarece în opinia sa, aceasta este extrem de clară în sensul în care se solicită sisteme care funcționează unitar, bazate pe standarde internaționale specifice comunicațiilor SCADA. Prin urmare, afirmă contestatoarea, deși cerințele documentației de atribuire erau clare, în evaluarea ofertelor, entitatea contractantă a aplicat un tratament discriminatoriu, netransparent, pentru că a considerat că descrierile din caietele de sarcini reflectă criteriul identității furnizorului de platformă SCADA, justificare care nu este susținută de vreo rațiune economică sau tehnică, mai ales că, din punct de vedere tehnic, interoperabilitatea și comunicarea sistemelor SCADA nu impune utilizarea unei singure platforme. În acest sens, contestatoarea afirmă că există suficiente exemple de sisteme SCADA din România care demonstrează că interoperabilitatea poate fi realizată cu echipamente de la diferiți producători, respectând standardele internaționale IEC (ex. IEC 60870-5-104, IEC 61850), după cum ar fi cele utilizate de: Transelectrica (Sistem SCADA CENTRAL - Dispeceratul Energetic Național: producător AREVA/GE, Sistem SCADA Local: Siemens, Efacec, GE); DEER România (Sisteme SCADA Centrale - Schneider, Vivavis și Pagina 41 din 71

Efacec, Sisteme SCADA Locale - Siemens, Efacec, GE, Schneider, Zenon, ABB, Eximprod); DELGAZ Grid România (Sistem SCADA Central - Siemens, Sisteme SCADA Locale - Efacec, Siemens, ABB, Eximprod); DEO ...enia (Sistem SCADA Central - Siemens, Sisteme SCADA Locale - Siemens, Efacec, Eximprod, GE, Schneider). Pe acest aspect, contestatoarea reiterează că documentația de atribuire nu a făcut referire la sisteme provenind de la același producător, deoarece funcționarea unitară se bazează pe standarde internaționale care sunt urmărite de toți producătorii și care sunt menționate în caietele de sarcini Vol. II - SCADA CHE („CS SCADA CHE”) și Vol. I - SCADA DHE („CS SCADA DHE”). Prin urmare, a afirma că un sistem nu poate funcționa, în mod unitar decât dacă este produs de același producător este ca și cum ai spune că „un tren nu poate funcționa ca un tot unitar dacă locomotiva este produsă de Alstom și vagoanele sunt produse de Astra Arad”. În susținere, contestatoarea precizează că standardele internaționale (OPC-UA, IEC 60870-5-104 sau IEC 61850), asigură funcționarea unitară a unui sistem complex, indiferent de producătorii echipamentelor și soluțiilor care îl compun. Întrucât soluțiile ofertate au implementate protocoalele standard cerute (OPC UA și IEC 60870-5-104), nu există posibilitatea unor probleme de compatibilitate sau de formate incompatibile, mai ales că și entitatea contractantă solicită prin documentația de atribuire integrarea între sistemele CHE existente și noul sistem DHE, cu respectarea unui protocol industrial standard (fie OPC UA, fie IEC 60870-5-104), și nu există „cerința de a prezenta aplicații identice pentru a rezolva potențialele formate incompatibile”. De asemenea, contestatoarea arată că sistemele SCADA CHE existente deja în unele locații sunt furnizate de diferiți producători și entitatea contractantă nu a solicitat schimbarea lor, ci integrarea lor unitară în noua arhitectură, exemple în acest sens putând fi: CHE .... Entitatea contractantă prezinta următoarea situație existenta și funcțională (pag. 25 din CS SCADA CHE): PLC-uri Siemens (S7-400, S7- 300); PLC-uri VISIO; - Unități de procesare Delphin PMS-100; PLC-uri S7-1200 Siemens; Server SICAM PAS Siemens; Relee de protecție tip SIEMENS; Relee de protecție tip ABB; Relee de protecție AREVA; software-ul aferent PLC-urilor și panourilor operatoare a fost realizat de firmele executante ale lucrărilor (Voith Austria, Siemens Austria, ... București și ... București) - pag 26 din CS SCADA CHE. Pe lângă acestea, sistemul SCADA ... este format din soluții de la un alt furnizor, iar funcționarea este asigurată, conform explicațiilor, pag. 27, prin comunicare pe protocoale IEC (IEC-104 în exemplul ...). În continuare, arată că și la CHE ... (CS SCADA CHE, pag. 27) entitatea contractantă menționează existenta de sisteme GEFANUC, SIEMENS, PHOENIX CONTACT, care funcționează corespunzător conform documentației de atribuire: „Acesta din urmă realizează comunicația cu Pagina 42 din 71

SCADA ... folosind tot protocolul IEC60870-5-104, dar având ca suport fizic de conexiune fibra optică single mode între CHE ... și SCADA ...”. Și pentru CHE Brădișor (CS SCADA CHE, pag. 27-28) entitatea contractantă menționează existența de sisteme ABB, SIEMENS, GEFANUC, care funcționează pe soluții software de la furnizori diferiți (SIEMENS și software Triangle) așa cum atestă chiar entitatea contractantă conform documentației de atribuire: „Automatele programabile redundante Siemens A8000 (CP8050) achiziționează datele de la releele de protecție amintite (pe protocoale IEC60870-5-104) și le transmit către Serverul Advantech ECU-4784-D56SBE (software Triangle)”. Față de cele de mai sus, contestatoarea afirmă că aceeași situație se regăsește în toate CHE-urile existente pe care entitatea contractantă le menționează in documentația documentația de atribuire (Arcești, Slatina, Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești și Izbiceni), fiind necesară integrarea acestor sisteme existente în soluția DHE centrală. Prin raportare la cele de mai sus, contestatoarea afirmă că „în cazul în care ar exista necesitatea ca sistemul CHE să fie identic cu sistemul DHE, ... nu înțelege cum ar putea fi posibilă o asemenea integrare și de ce entitatea contractantă, conștientă fiind de diferențele extreme care ar induce presupuse pierderi de date, întârzieri sau conversii suplimentare, ar cere de bună voie acest lucru?”, în situația în care sistemele entității contractante nu sunt identice. În opinia contestatoarei, o asemenea interpretare ar conduce la o concurență neloială, deoarece ar însemna că odată ce un producător a instalat un sistem central, numai acesta poate livra sisteme locale, ipoteză care s-a dovedit falsă chiar prin documentația de atribuire întocmită de entitatea contractantă. Așadar, susține contestatoarea, critica sa este față de modul în care a fost interpretată cerința în cauză de către entitatea contractantă, respectiv „sistem SCADA identic, de la același producător”, în condițiile în care documentația de atribuire folosește termenul „similar”, ceea ce demonstrează că aceasta nu conține vreo cerință a unei identități a producătorilor, iar o structură a unor sisteme SCADA CHE sau DHE poate fi similară chiar dacă platformele nu sunt realizate de același producător sau dacă nu utilizează același tip de bază de date atâta timp cât ele sunt interoperabile. Pe acest aspect, contestatoarea susține că „intervenienta și entitatea contractantă acceptă utilizarea unor producători diferiți pentru unul dintre sistemele de bază ale SCADA DHE, sistemul HPMS”, însă entitatea contractantă, deși i-a solicitat clarificări, ulterior a ignorat răspunsurile transmise și nu a revenit pentru a verifica criteriul prevăzut de documentația de atribuire, respectiv interoperabilitatea bazelor de date, ci a aplicat un criteriu nou, netransparent. Contestatoarea afirmă că argumentele intervenientei și ale entității contractante sunt limitate la două subpuncte care nu reflectă niciun criteriu al identității producătorului platformelor SCADA, ci numai Pagina 43 din 71

„invocarea selectivă a prevederilor documentației de atribuire”. În opinia sa, motivele respective sunt împotriva conceputului de concurență liberă, ducând la concluzia că orice lucrări viitoare nu ar putea fi realizate decât cu producătorul Schneider și soluția ..., în condițiile în care conceptul de „sistem SCADA integrat” sau de „ecosistem nativ unificat” nu apare în caietul de sarcini. Or, susține contestatoarea, „ceea ce nu este interzis, este permis”, iar caietele de sarcini atestă faptul cerințele de la pag. 16 din CS SCADA vizează numai o descriere a caracteristicilor structurilor CHE și DHE care sunt similare și nu limitează în vreun fel utilizarea a unuia sau mai multor producători ai platformelor SCADA (text din pag. 16 CS SCADA CHE – „Acest nivel are o structură similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice subordonate dispecerului zonal, comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2”). În același sens, contestatoarea afirmă că „a alege o interdicție (aceea de a utiliza doi producători pentru sistemul SCADA CHE și DHE) este la fel de aleatoriu cu a accepta ca unul dintre sistemele SCADA (sistemul DHE) să fie modificat de intervenientă cu ajutorul subcontractantului”, respectiv că intervenienta utilizează serviciile subcontractorului pentru a adapta aplicația SCADA DHE la cerințele entității contractante, în sensul că „la nivelul DHE apar module suplimentare care extind funcțiile sistemului SCADA (Faptul că la nivelul DHE apar module suplimentare (HPMS/GMS, multi-site, zone de control etc.) nu justifică în niciun caz schimbarea completă a platformei sau a producătorului, ci reflectă numai faptul că același sistem SCADA se extinde cu funcționalități noi la nivel de dispecer, ceea ce este firesc)”. Față de cele de mai sus, contestatoarea reiterează că documentația de atribuire nu se referă la SCADA CHE și SCADA DHE ca fiind un singur sistem SCADA, astfel cum rezultă din secțiunea definiții a fiecărui caiet de sarcini: „Sistem deschis (Open System) - sistemul informatic în care pot fi integrate echipamentele oricărui producător și se pot folosi resursele sistemului de orice utilizator, în condițiile respectării cerințelor modelului OSI (Open System Interconnection), dezv...at de Uniunea Internațională de Telecomunicații (ITU) pentru definirea condițiilor de interconectare între sisteme deschise.” În susținere, contestatoarea arată că funcționarea sistemelor SCADA, produse de furnizori diferiți, reprezintă standardul în industrie, iar interfațările între sisteme de la producători diferiți este o practică curentă în industrie, motiv pentru care sintagma „arhitectură unitară” nu poate conduce obligatoriu și limitativ la utilizarea aplicațiilor de la același producător, ci la adoptarea unui set comun de standarde, protocoale și Pagina 44 din 71

principii de proiectare care să asigure interoperabilitatea și compatibilitatea între sisteme diferite. Un exemplu în acest sens este și faptul că în cadrul entității contractante există mai multe sisteme SCADA CHE de tipuri diferite care au fost instalate în trecut și care au funcționat integrat (Siemens Spectrum, Siemens WINCC, GE, Schneider). Referitor la dubiile entității contractante legate de eventualele întârzieri, contestatoarea susține că acestea puteau fi lămurite în cadrul unei solicitări de clarificare, fără a fi necesar a se utiliza „un criteriu netransparent doar pentru ca entitatea contractantă nu a dorit să înțeleagă oferta sa”, mai ales că entitatea contractantă nu face nici o referire în documentația de atribuire la cerințe de „compatibilizare” la nivelul bazelor de date dintre CHE și DHE, ci nominalizează explicit o listă de protocoale de comunicație pe care le considera admisibile. Prin urmare, fiecare ofertant poate prezenta platforme diferite de ceea ce este existent, respectiv față de soluția existentă, realizată cu baza de date MySQL. În timp ce alți ofertanți au prezentat alte variante (Microsoft SQL Server), demonstrând că sunt interoperabile cu sistemele SCADA CHE și DHE care sunt diferite, contestatoarea afirmă că în oferta sa a inclus Microsoft SQL Server (MSSQL)2 pentru bazele de date de la nivel de CHE și Oracle la nivel DHE, așa cum a procedat de altfel și intervenienta, care va asigura un flux unitar între sistemele existente (baza de date MySQL conform comparațiilor din punctul de vedere al ... - pag 12) și soluția oferită de intervenientă (baza de date Microsoft SQL Server implementată prin platforma ...), aceasta fiind doar o soluție mai eficientă („De aceea, oferta noastră indică ce anume se reconfigurează și ce se menține, asigurând însă un flux unitar sub .... Este doar o soluție mai eficientă, nu un software distinct. Acolo unde sistemele vechi îndeplinesc standardele, se pot păstra și integra cu ..., conform clarificărilor ...”. Or, susține contestatoarea, de ce entitatea contractantă, dacă dorea o soluție mai eficientă, nu a acceptat și soluția sa Microsoft SQL Server – ORACLE, ci a acceptat numai soluția MySQL - Microsoft SQL Server, a intervenientei, mai ales că dubiile exprimate de entitatea contractantă, cum că nu ar avea „garanția funcționării în configurația ofertată” nu se pot justifica atâta timp cât în documentația de atribuire s-a precizat foarte clar că între CHE și DHE vor fi comunicații pe protocol de comunicații industriale. Față de cele de mai sus, contestatoarea reiterează că entitatea contractantă acceptă soluția intervenientei, adică un sistem HPMS, integrat în SCADA, de la un furnizor diferit, care subcontractant al intervenientei, ceea ce în opinia sa, înseamnă că entitatea contractantă poate decide, în mod arbitrar și netransparent ce aplicații trebuie să fie de la același producător și care pot fi de la alt producător, în condițiile în care atât licențele HPMS, cât și licențele SCADA CHE sunt poziții distincte față de licențele SCADA DHE. Or, tocmai prin acceptarea licențelor de la Pagina 45 din 71

2 producători diferiți, entitatea contractantă arată că singurul criteriu relevant este caracterul interoperabil al aplicațiilor din cadrul sistemelor. Pe aspectele de mai sus, contestatoarea reiterează faptul că entitatea contractantă deși a solicitat clarificări, nu a detaliat în ce măsură acestea sunt insuficiente sau neconcludente, situație în care s- ar fi impus solicitarea de informații suplimentare. În ceea ce privește exemplele prezentate de intervenientă, contestatoarea precizează că incidentele prezentate nu au fost cauzate de existența unor producători diferiți ai platformelor. Similar, afirmă contestatoarea, nici standardele internaționale prezentate de către intervenientă nu sunt relevante, deoarece sunt scoase din context. Cu privire la neconformitățile din cuprinsul propunerii tehnice a ofertantului desemnat câștigător, reiterează criticile potrivit cărora: i) sistemul MDM nu respectă cerințele din caietele de sarcini; ii) intervenienta a modificat, în mod nelegal, oferta ulterior datei limită pentru depunerea ofertelor; iii) platforma ... nu prezintă toate funcțiile pe care documentația de atribuire le prevede. Față de cele de mai sus, contestatoarea afirmă că sistemul MDM ofertat de intervenientă nu este conform cerințelor și clarificărilor din documentația de atribuire, în sensul că acestea cer ca sistemul MDM să fie un sistem autonom, „la cheie”, care să îndeplinească toate funcționalitățile aplicabile și enunțate în cadrul documentației de atribuire, ceea ce înseamnă că funcțiile de preprocesare sau alte funcții nu pot fi realizate de sisteme externe, iar sistemul MDM nu trebuie să fie dependent de sistemul SCADA, astfel cum rezultă din clarificările nr. 28679.7/26.09.2024 la documentația de atribuire (răspuns nr. 57, 59, 69) prin care entitatea contractantă precizează că: „Sistemul livrat trebuie să îndeplinească toate funcționalitățile aplicabile și enunțate în cadrul documentației de atribuire”. Prin raportare la cele de mai sus, contestatoarea susține că propunerea tehnică aparținând ... nu respectă cerințele respective deoarece soluția furnizată este una alternativă pentru procesarea datelor și pentru calcule complexe. De altfel, prin cererea de intervenție, ... confirmă explicit faptul că sistemul SCADA propus realizează funcții de preprocesare a datelor pentru sistemul MDM; situația descrisă anterior regăsindu-se și în procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pag. 85. În susținere, contestatoarea redă cerința de la pag. 7 din CS MDM, pct. 4.3 Obiectivul specific la care contribuie achiziția „Prin achiziția sistemului de metering pentru centralele ... se va realiza gestiunea automată a producției de energie electrică la nivelul sucursalei Râmnicu Vâlcea. La finalizarea achiziției, datele de producție se vor citi automat la intervale de timp prestabilite (începând cu intervale de 15 minute), se vor memora în contori și se vor transmite automat în baza de date de metering a sistemului MDM de la SH Râmnicu Vâlcea (...)", respectiv pct. 3.2 Informații privind contextul care a determinat achiziția, pag. 5 din CS Pagina 46 din 71

MDM: „3.2.2 Se dorește implementarea unui sistem de metering integrat (MDM) care să asigure citirea și prelucrarea automată a datelor de măsura a energiilor produse/consumate conform cu cerințele pieței, cu prevederile interne și normativele în vigoare pentru toate centralele de pe râul ... (... superior, ... mijlociu, ... inferior) În prezent în centralele de pe râul ... există mai multe sisteme de contorizare realizate pe diferite tehnologii în conformitate cu cerințele avute de sucursale/uzine, nefiind unificat la nivel de dispecerat SH Râmnicu Vâlcea central astfel încât să ofere informații și rapoarte necesare urmăririi energiei livrate în SEN și energiei consumate pentru fiecare CHE". De asemenea, contestatoarea invocă și cerințele de la cap 5.3.3 Cerințe tehnice aplicație MDM SH Râmnicu Vâlcea, conform cărora: „Datele colectate trebuie tratate de MDM, astfel încât să îndeplinească toate criteriile de completitudine și plauzibilitate necesare, precum și definirea și utilizarea punctelor de măsură virtuale; O caracteristică importantă a MDM o reprezintă managementul intervalelor de date. Anumite date vor fi inevitabil incomplete sau se vor suprapune cu alte calupuri de date. De aceea platforma ofertată trebuie să ofere metode de validare, estimare și editare ale datelor, într-un mod ce se va stabilii în etapa de design. Pe baza sistemului de priorități se va crea atât o trasabilitate a modificărilor valorilor; Valorile punctelor de date trebuie să poată fi modificate manual. De exemplu, curbele de sarcină vor putea fi modificate pe fiecare interval în parte. Valorile modificate manual vor putea fi resetate la valoarea anterioară editării. Pe fiecare punct de date va fi posibilă inserarea de comentarii. Aceste comentarii vor fi incluse în jurnalul de modificări; Aplicația MDM trebuie să dispună de capabilității de includere a unor formule complexe de calcul sau subrutine de calcul a punctelor de date calculate, de exemplu se va putea configura în sistem calculul de pierderi de energie; Aplicația MDM trebuie să stocheze și să ofere date pentru centralizatoare de schimb cu cantități totale livrate și consumate lunar, încheiate cu OD și RET; Aplicația MDM trebuie să stocheze și să ofere date pentru un centralizator date VMA pentru PRE la 15 min. conform algoritm agreat cu partenerii de schimb”. Prin raportare la cerințele de mai sus, contestatoarea afirmă că, prin răspunsul la clarificări, ... explică că „SCADA face calcule de energie, alarmarea pentru abateri de producție se fac în sistemul SCADA, corelarea producției energiei cu prognoză se face în sistemul SCADA”, fiind o soluție alternativă, aspect care ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei ca neconformă, așa cum a fost și în cazul său, lucru care însă nu s-a întâmplat, deoarece entitatea contractantă i-a acceptat oferta alternativă, ceea ce arată că a beneficiat de un tratament preferențial. În continuare, contestatoarea susține că deși intervenienta și-a modificat/completat propunerea sa tehnică, după data limită pentru depunerea ofertelor, entitatea contractantă a declarat-o admisibilă. Pagina 47 din 71

Referitor la oferta sa, contestatoare afirmă că explicațiile entității contractante din punctul de vedere transmis Consiliului, potrivit cărora „Contestatorul a ofertat, în mod conștient, prin completarea formulatului FT 21 un alt pachet de acumulatori nefiind vorba despre o eroare, astfel cum în mod fals susține la acest moment, prin contestația sa”, nu sunt pertinente, deoarece prin răspunsul transmis a îndreptat o eroare materială prin retransmiterea unei fișe tehnice pentru un echipament fără impact în valoarea totală a ofertei, iar în timp ce oferta sa a fost respinsă, „intervenienta a beneficiat de un adevărat ghidaj al entității contractante către o ofertă conformă”, deși aceasta a omis să depună fișa tehnică nr. 16 echipament Dulap Electroalimentare, fișa tehnică nr. 15 echipament Aplicații DHE SH (DH ...), iar depunerea ulterioară a actelor respective a fost considerată o simplă omisiune materială, conform procesului-verbal nr. 84/04.02.2025, pct. 1, pag. 71. Pe acest aspect, contestatoarea enumeră modificări ale ofertei intervenientei care ar fi trebuit să conducă la respingerea acesteia („răspunsul 3 de clarificări din răspuns la cererea de clarificări nr. 80/14.01.2025: se schimbă caracteristicile tehnice din memoriu de la „Memorie 16GB DDR 4; - Hard 512GB SSD” la „SSD 7TB, RAM 16GB DDR2” - pag. 71 din procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pct. 3, și în acest mod s-a corelat oferta cu prevederile caietului de sarcini; răspunsul 4: se corelează numărul de switch-uri prin schimbarea lor pentru a corespunde răspunsului consolidat - pag. 73 din procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pct. 4; răspunsul 10 de clarificări din răspunsul la cererea de clarificări nr. 80/14.01.2025: Intervenienta modifică de la 26 de ansambluri la 27 de ansambluri. - pag. 77 din procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pct. 10; răspunsul 11 de clarificări din răspunsul la cererea de clarificări nr. 80/14.01.2025: Intervenienta modifică oferta de la 26 la 52 de bucăți - pag. 78 din procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pct. 11; răspunsul 16 de clarificări din răspunsul la cererea de clarificări nr. 80/14.01.2025: modificarea de la necompletat la completat. - pag. 83 din procesul-verbal nr. 84/ 04.02.2025, pct. 16; răspuns 18 și 19: se adaugă un soft SYMBIOT Configurator pentru sistemul MDM (un număr arbitrar de 6 licențe, deși sunt 26 de locații), soft care nu fusese cuprins în oferta inițială și pentru care nu transmisese referințe de aplicare/instalare - pag. 83-84 din procesul-verbal nr. 84/04.02.2025, pct. 18-19”). În continuare, contestatoarea susține că platforma ... din soluția tehnică a intervenientei, nu acoperă toate funcțiile cerute prin documentația de atribuire, critică față de care nici entitatea contractantă și nici intervenienta nu au prezentat dovezi care să argumenteze contrariul. În opinia contestatoarei, lipsa unui răspuns echivalează cu asumare faptului că cerințele menționate nu sunt acoperite de oferta intervenientei. Pagina 48 din 71

Nu în ultimul rând, contestatoarea reiterează că și propunerea financiară a ... este neconformă și inacceptabilă, în condițiile în care aceasta a fost modificată prin răspunsurile la solicitările de clarificări, deoarece la cap. 3.5 din Formularul F1 nu a fost inclusă nicio cheltuială pentru serviciile de proiectare, necesare a fi ofertate. Pe acest aspect, contestatoarea susține că entitatea contractantă a procedat la transmiterea unei solicitări de clarificări către ... prin care i-a sugerat de altfel și răspunsul, în sensul „includerii cheltuielilor cu Proiectarea (Formular F1 - pct. 3.5.) la un capitol bugetar diferit”. În susținere, contestatoarea amintește că în raportul procedurii se regăsește punctul de vedere separat al unui membru al comisiei de evaluare- dna. ..., înregistrat cu nr. 28679.13/ 24.02.2025. Totodată, contestatoarea afirmă că deși intervenienta a refăcut/ redepus formularele, în continuare propunerea sa financiară a prezentat neclarități și neconformități, motiv pentru care entitatea contractantă i-a transmis o nouă solicitare de clarificări, cu nr. 90/17.02.2025, vizând „Ofertă financiară doi”, prin care a solicitat să se clarifice „neconcordanța dintre valorile din Formularul F1 și cele din Formularele F2 și F3”, astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. 92/24.02.2025. Pin răspunsul transmis, intervenienta și-a modificat din nou propunerea sa financiară în sensul că: (i) a extras serviciile de proiectare din cadrul pozițiilor Servicii de inginerie și le-a evidențiat în cadrul Formularului F1 la pct. 3.5.6 (ca atare, ... înțelege că această modificare este diferită de cea din „Oferta financiară doi” care se referea la Formularul 1 pct. 3.5); (ii) a redus suma aferentă proiectării de la 6.863.700 lei (așa cum fusese declarată prin „Oferta financiară doi”) la 693.000 lei, reducând astfel și suma care potrivit contractului nu este supusă ajustării fără a oferi vreo explicație în acest sens. A se vedea în acest sens punctul de vedere separat al doamnei ..., înregistrat cu nr. 28679.13/24.02.2025. În cele ce urmează, contestatoarea reia argumentele prezentate inițial în probarea caracterului neconform al propunerii financiare a intervenientei. În susținere, prezintă jurisprudență națională. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat contestatoarei dovada comunicării adresei cu nr. 722/24.04.2025 „Întâmpinare cerere intervenție, răspuns punct de vedere ... și concluzii scrise” către intervenienta .... Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 30929/13.05.2025, ... a înaintat dovada transmiterii adresei cu nr. 722/24.04.2025 către intervenienta. Prin adresa nr. ..., Consiliul a solicitat ... un punct de vedere cu privire la excepția tardivității formulării cererii de intervenție, invocată de contestatoarea ... prin întâmpinarea la cererea de intervenție nr. 722/24.04.2025. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. 32133/16.05.2025, ... combate excepția tardivității cererii de intervenție, susținută de Pagina 49 din 71

contestatoare, și menționează că cererea de intervenție a fost trimisă către toate părțile nu doar prin e-mail, ci și prin poștă, în data de 10 aprilie 2025. Pe acest aspect, invocă prevederile art. 183 C. Proc. Civ. Prin urmare, cererea de intervenție fiind depusă prin poștă în interiorul termenului de 10 zile, este socotită a fi făcută în termen și ca o consecință, excepția invocată de către contestatoare trebuie respinsă. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de entitate contractantă, a inițiat procedura de atribuire, prin „licitație deschisă”, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: „Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea râului ... (... inferior, ... Mijlociu, ... Superior)”, cod 51110000-6 (Rev. 2), publicând, în S.E.A.P., anunțul de participare simplificat nr. .../24.06.2024. În cadrul anunțului de participare, la pct. II.1.5), organizatoarea procedurii a precizat că valoarea totală estimată este de 69.889.558,46 lei, fără T.V.A., iar la pct. II.2.5) criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, factorii de evaluare și ponderea aferentă acestora fiind: „prețul ofertei – 40%; punctaj tehnic – 60%”. Conform procesului-verbal nr. 75/13.12.2024, pag. 97 – 106, entitatea contractantă a precizat denumirea operatorilor economici care au depus oferte: ..., ... (subcontractant ... SRL), ASOCIEREA .../.... Ulterior evaluării ofertelor, astfel cum rezultă din raportul procedurii nr. 28679/17.03.2025, pag. 1 – 8, ofertele aparținând societății ..., respectiv ASOCIERII .../... au fost respinse, oferta desemnată câștigătoare aparținând .... Decizia de mai sus a fost transmisă ASOCIERII .../... prin adresa nr. 99/17.03.2025, pag. 1, emisă de către entitatea contractantă. În urma luării la cunoștință a conținutului aferent, asocierea în cauză a formulat contestația dedusă soluționării, solicitând cele menționate în partea introductivă, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire, această ultimă cerere fiind respinsă prin Încheierea nr. .... Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că societatea ... a transmis recipisa de consemnare a cauțiunii cu nr. 211174070/1 din 28.03.2025 din care rezultă consemnarea cauțiunii în cuantum legal, pe seama și la dispoziția C.N.S.C, corespunzător dosarului nr. .... Examinând susținerile părților, probatoriul aflat la dosarul cauzei și dispozițiile legale aplicabile, Consiliul constată următoarele: Referitor la cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, formulată de către ..., Consiliul are în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 conform cărora „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire pot formula Pagina 50 din 71

cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestaţiei. În cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestaţiei”. Totodată, prin raportare la dispozițiile art. 26 alin. 1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora „Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond (...) iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei”, Consiliul reține că prin adresa nr. 722/24.04.2025, înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 26483/ 24.04.2025, contestatoarea solicită „respingerea ca tardivă a cererii de intervenție depuse de ...” deoarece „a fost depusă în afara termenului legal și nu își produce efectele juridice (...) termenul legal a început să curgă de la data de 01.04.2025, finalizându-se pe 10.04.2025 (...) programul pentru depunere contestații pentru ziua de joi a fost între orele 09:00 – 15:00 (...) documentele primite pe e-mail după încheierea programului de lucru sunt înregistrate a doua zi (...) cererea de intervenție a fost transmisă pe email în data de 10.04.2025, ora 20:17”. Față de cele de mai sus, Consiliul are în vedere dispozițiile în vigoare prevăzute la art. 181 Calculul termenelor din Codul de Procedură Civilă, astfel cum au fost acestea modificate și completate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, conform cărora: „1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte”. De asemenea, Consiliul are în vedere și dispozițiile art. 183 Actele depuse la poştă, servicii specializate de curierat, unităţi militare sau locuri de deţinere, alin. 1) din Codul de Procedură Civilă, conform cărora „Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen”. Prin raportare la cele de mai sus, Consiliul va lua în considerare că în anexa „Punctului de vedere asupra tardivității cererii de intervenție, invocată de ...”, ... prezintă dovada că a transmis prin C.N. POȘTA ROMÂNĂ SA, în data de 10.04.2025, cererea de intervenție în cauză. Prin urmare, Consiliul constată că în condițiile în care entitatea contractantă a publicat în S.E.A.P., în data de 31.03.2025, sub identificator .../00176, contestația dedusă soluționării, rezultă că Pagina 51 din 71

termenul legal de transmitere a cererii de intervenție a fost respectat, fiind data de 10.04.2025. De asemenea, Consiliul are în vedere că, la acest moment, prin modificările și completările aduse Codului de Procedură Civilă, astfel cum este prezentat mai sus, Decizia nr. 34/2017 a ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE a devenit caducă în ceea ce privește sintagma „ora de încheiere a activității instituției competente”, ceea ce înseamnă că trebuie luate în considerare toate actele transmise până la „ora zero a zilei următoare”. În concluzie, Consiliul constată că ... SA a transmis cererea de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, în data de 10.04.2025, cu respectarea dispozițiile legale aferente. Pe cale de consecință, va respinge excepția tardivității, invocată de către contestatoare față de cererea de intervenție depusă de ... SA. Prealabil aprecierii asupra admisibilității, în principiu, a acesteia, Consiliul ia act de faptul că, potrivit raportului procedurii nr. 28679/17.03.2025, oferta aparținând ... SA a fost desemnată câștigătoare. În acest sens, Consiliul reține că, prin respectiva cerere de intervenție, ... SA prezintă argumente în favoarea modului în care autoritatea contractantă a procedat la evaluarea ofertei acesteia, cu consecința menținerii deciziei aferente în sensul păstrării ofertei sale drept câștigătoare. Prin urmare, cererea de intervenție în discuție îmbracă elementele unei intervenții accesorii formulate în condițiile precizate la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Considerată de Consiliu admisibilă, în principiu, acestea urmează a fi cercetată odată cu contestația aferentă, în condițiile impuse de dispozițiile coroborate ale art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și cele ale art. 64 și 67 din Codul de procedură civilă. Prin raportare la dispozițiile art. 26 alin. 1) din Legea nr. 101/2016, mai sus citate, Consiliul reține că intervenienta solicită respingerea contestației în cauză, pe cale de excepție, ca „inadmisibilă/tardivă”, deoarece „criticile contestatoarei vizează, în realitate, documentația de atribuire însăși (puteau fi formulate în interiorul termenului de 10 zile de la data publicării documentației de atribuire în SEAP”. După cum s-a discutat în literatura de specialitate, analiza unei excepții se face prin raportare la capetele de cerere formulate de parte, instanța de judecată, în cazul de față CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, urmând a supune judecății o chestiune prealabilă dezbaterii fondului cauzei. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constată că niciunul dintre capetele de cerere formulate de către societatea contestatoare nu vizează vreun aspect al documentației de atribuire, ci exclusiv procesul de evaluarea a ofertelor, în sensul „anulării procesului – verbal de Pagina 52 din 71

evaluare tehnică nr. 84/17.03.2025, raportului procedurii nr. 28679.14.14/ 17.03.2025, comunicarea nr. 99/17.03.2025”. Pe acest aspect, Consiliul are în vedere și precizările contestatoarei transmise prin adresa nr. 26483/24.04.2025, conform cărora „nu a contestat prin contestația depusă conținutul documentației de atribuire deoarece, din punctul nostru de vedere, ea era extrem de clară în a solicita sisteme care funcționează unitar, bazate pe standarde internaționale specifice comunicațiilor SCADA”. Prin urmare, Consiliul va respinge excepția „inadmisibilității/ tardivității”, invocată de către intervenientă față de prezenta contestația și va proceda la soluționarea pe fond a acesteia. Astfel, prin raportare la dispozițiile art. 19 alin. 1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora ,,La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepţia documentelor pe care operatorii economici le declară şi probează ca fiind confidenţiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală’’, Consiliul are în vedere că prin adresa nr. 25156/995/C6/16.04.2025

(contestatoare),

respectiv

nr.

... (intervenientă) a invitat părțile la sediul său în vederea studierii dosarului cauzei, acestea din urmă prezentându-se în data de 22.04.2025. Ulterior studierii dosarului cauzei, contestatoarea a transmis adresa de „Întâmpinare cerere de intervenție, răspuns punct de vedere ... și concluzii scrise” înregistrată la C.N.S.C. sub nr. 26483/24.04.2025, prin care reiterează criticile potrivit cărora în mod nelegal entitatea contractantă a respins oferta sa, în timp ce oferta intervenientei „neconformă și inacceptabilă a beneficiat de un tratament preferențial”. Preliminar analizării aspectelor sesizate de către contestatoare, Consiliul apreciază că este de remarcat faptul că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini (părțile tehnice), formularele necesare și modelul contractului de achiziție, la care se adaugă clarificările postate în S.E.A.P., prin faptul că au depus ofertă, au fost acceptate de către operatorii economici participanți, drept pentru care toate prevederile acesteia și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât și pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. O astfel de interpretare a fost în mod constant subliniată de jurisprudența CJUE, aceasta statuând că „în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit” (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, Pagina 53 din 71

EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39)". De asemenea, cu privire la oferta contestatoarei, Consiliul va lua în considerare dispozițiile art. 228 alin. 2) lit. b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, conform cărora „În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), entitatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale”. Prin raportare la norma juridică mai sus invocată, Consiliul reține că în cuprinsul adresei de comunicarea a rezultatului nr. 99/17.03.2025, entitatea contractantă a transmis contestatoarei „Motivul concret al deciziei comisiei de evaluare: i) oferta dvs. nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini, fiind prezentată arhitectura ce nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini. Oferta este neconformă conform art. 228 alin. 5) din Legea nr. 99/2016; ii) prin răspunsul la solicitarea de clarificări, pentru întrebarea nr. 20, este ofertat un alt echipament decât cel ofertat inițial (în oferta inițială a fost ofertat echipament acumulatori cu 105 elemente cu 2V pe element, în urma răspunsului la solicitarea de clarificări fiind ofertat echipament acumulatori cu 19 elemente cu 12V pe element conform Fișa tehnică nr. 21 transmisă). Oferta este inacceptabilă, conform art. 140 alin. 5) din Hg nr. 394/2016”. Relevante în cauză sunt și prevederile art. 230 alin. 3) lit. b) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, referitoare la raportul procedurii care, potrivit cărora documentul în cauză ar trebui să conțină „denumirea candidaţilor sau ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii”. Din verificarea raportului procedurii nr. 28689.14/17.03.2025, Consiliul constată că sunt enunțate același motive care au fost preluate în comunicarea rezultatului procedurii mai sus precizată, rezpectiv „oferta neconformă, conform art. 228 alin. 5) din Legea nr. 99/2016 – Nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini, fiind prezentată și menținută, prin răspunsul la solicitarea de clarificări, o arhitectură ce nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini; Oferta este inacceptabilă, conform art. 140 alin. 5) din HG nr. 394/2015 – prin răspunsul la solicitarea de clarifiricări pentru întrebarea nr. 20 este ofertat un alt echipament decât cel ofertat initial ((în oferta inițială a fost ofertat echipament acumulatori cu 105 elemente cu 2V pe element, în urma răspunsului la solicitarea de clarificări fiind ofertat echipament acumulatori cu 19 elemente cu 12V pe element conform Fișa tehnică nr. 21 transmisă)”. Astfel, în ceea ce privește primul motiv de respingere a ofertei contestatoarei, respectiv „o arhitectură ce nu corespunde cerințelor minime din caietul de sarcini”, Consiliul constată că atât raportul procedurii nr. 28689.14/17.03.2025, cât și adresa de comunicare a Pagina 54 din 71

rezultatului nr. 99/ 17.03.2025 nu conțin elementele concrete, respectiv corespondența cerințelor caietului de sarcini cu neconformitatea constatată, pe baza cărora societatea respectivă să-și fi putut prezenta argumentele în susținerea contestației în cauză. Pentru acest motiv, Consiliul cu respectarea dreptului la apărare, consacrat la art. 15 alin. 1) din Legea nr. 101/2016, care stipulează că „Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţialităţii şi independenţei activităţii administrativ- jurisdicţionale”, a invitat contestatoarea să studieze dosarul cauzei, după cum recunoaște aceasta din urmă în cuprinsul adresei înregistrate la C.N.S.C. sub nr. 26483/24.04.2025, cu privire la „motivele dezv...ate, completate și detaliate ca urmare a posibilității de a analiza dosarul achiziției, care ne-a fost acordat de către CNSC”. Ulterior studierii dosarului achiziției la Consiliu, contestatoarea aduce în discuție procesul – verbal nr. 84/04.02.2025 privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, pag. 21 – 88, în cuprinsul căruia, referitor la primul motivele de respingere a propunerii sale tehnice, se precizează următoarele: „Există o neconcordanță între CS și ofertă în sensul în care în CS se solicită «concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA»”. Potrivit entității contractante, astfel cum rezultă din documentul anterior menționat, în propunerea tehnică a contestatoarei „există o neconcordanță între CS și ofertă în sensul în care în CS se solicită următoarele: CS SCADA DHE pag. 17 – 21 (...)”, respectiv cerințele enunțate la „cap. 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL CAIETULUI DE SARCINI, respectiv subcap. 6.1. Cerințe SCADA DHE SH (DH ...)”. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că la cap. 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL CAIETULUI DE SARCINI din caietul de sarcini, pag. 4, se consemnează următoarele: „Prezentul caiet de sarcini are ca scop implementarea unei concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA la nivel CHE prin precizarea principalelor funcțiuni care trebuie îndeplinite de aceste instalații și impunerea unor principii de proiectare, cerințe tehnice și de performanță, dotări hardware și software minimale care pot asigura realizarea acestor funcțiuni în condiții de fiabilitate ridicată, eficiență și siguranță în exploatare. Ținând cont de condițiile și cerințele specifice instalațiilor energetice din centralele hidroelectrice, implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod coordonat și unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice în cadrul sistemelor sau subsistemelor energetice, în scopul conducerii operative a instalațiilor. Necesitatea acestei concepții derivă din faptul că toate instalațiile de conducere Pagina 55 din 71

operativă a SEN se prevăd a funcționa interconectat, deci se impune realizarea unei compatibilități între aceste sisteme, precum și unificarea tipurilor de informații și a formei în care acestea sunt transmise. Realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere. De asemenea realizarea unor sisteme bazate pe standarde si certificări internaționale permite în mod facil dezv...ări viitoare sau înlocuirea anumitor parți cu soluții de la alți producători care respecta certificările necesare”. De asemenea, la subcap. 6.1. Cerințe SCADA DHE SH (DH ...) din același caiet de sarcini, pag. 17 – 18, există următoarea mențiune: „NIVELUL 3.0 (DHE ... ) care cuprinde echipamentele aferente sistemului SCADA pentru monitorizare, comandă și control de la nivelul DHE SH (DH ...). Acest nivel are o structura similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...) , comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE). La acest nivel va fi realizata o zona DMZ, care include elementele folosite pentru a separa zona IT de zona operațională. NIVELUL 3.0 (DHE SH) va fi capabil sa se interconecteze cu Nivelul 3.1 (DHE Central) si cu Nivelul 4 (DEN). De asemenea, va fi capabil sa transmita intregul set de date de timp real catre nivelul 3.1 (DHE Central) si sa permita integrarea functiilor de repartitor de putere ce urmeaza a fi dezv...ate la nivel DHE Central (de ex. HA aflate sub controlul AGC DHE Central, dar in comanda DHE ... vor primi consemn de putere activa de la AGC DHE Central, chiar daca CHE este in telecomanda DHE ...)”. Referitor la cerințele de mai sus, Consiliul reține că entitatea contractantă, în aplicarea dispozițiilor art. 221 alin. 1) din H.G. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului- cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, conform cărora „În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate, ori în cazul în care lipsesc anumite documente, entitatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor/solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei”, prin adresa nr. 79/14.01.2025, pag. 1 – 25, a solicitat contestatoarei clarificări pe anumite aspecte din propunerea sa tehnică, la care aceasta a răspuns prin adresa nr. 41/21.01.2025. Pagina 56 din 71

În soluționarea prezentei cauze, prezintă interes întrebările nr. 3,8, 11, 14. 18, 19, 20 și 29 din solicitarea de clarificări nr. 79/14.01.2025: -„3. Solicitare caiet de CS SCADA DHE pg. 22 – Sistemul central de comanda control va folosi mai multe sisteme de baze de date: o bază de date relațională în timp real (RTDB) pentru operațiuni în timp real, un sistem de baze de date de tip SQL pentru gestionare definiții de model și date de inginerie; un set de baze de date SQL pentru aplicații specifice, cum ar fi aplicații de rețea și sisteme de informații istorice (HIS) – Ofertă: memoriu tehnic pag. 128 – aplicația SCADA – ScateX#: caracteristicile principale ale platformei sunt: bază de date relațională ORACLE – în caietul de sarcini se solicită bază de date de tip SQL – Autoritatea contractantă solicită ofertantului să motiveze alegerea, având în vedere cerințele entității contractante (...); 8. CS SCADA DHE pag. 16 nivelul 3.0 Dispecerat DHE SH (DH ...), va cuprinde echipamentele aferente sistemului SCADA pentru urmărire, monitorizare și comandă de la nivelul dispecerului zonal de Hidroamenajare .... Acest nivel are o structură similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice subordonate dispecerului zonal, comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE) – Ofertă – memoriu tehnic DHE pag. 128– aplicația SCADA – ScateX# - caracteristicile principale ale platformei sunt: sisteme de operare Linux; bază de date relațională ORACLE, memoriu tehnic CHE pag. 7-8 – aplicația SCADA – GEO SCADA – Caracteristicile principale ale platformei sunt: Sisteme de operare Windos Server 2022, bază de date relațională SQL – În CS se solicită ca sistemul SCADA să aibă structura similară (același sistem de operare și același tip de baze de date) – Având în vedere cerințele entității contractante vă solicităm clarificarea aspectelor referitoare la Aplicația SCADA – ScateX#. Caracteristicile principale ale platformei sunt: Sisteme de operare Linux, bază de date relațională ORACLE; memoriu tehnic CHE pag. 7-8, aplicația SCADA – GEO SCADA, caracteristicile principale ale platformei sunt: sisteme de operare Windows Server 2022; bază de date relațională SQL; 11. (...) Entitatea contractantă solicită ofertantului să clarifice neconcordanța din memoriul tehnic DHE: la pag. 27 ofertați – sistemul va integra o bază de date SQL pentru gestionarea datelor de inginerie și aplicații specifice, la pg. 128 ofertați – Caracteristicile principale ale platformei sunt: sisteme de operare Linux, bază de date relațională ORACLE (...) 14. (...) Entitatea contractantă solicită ofertantului să precizeze clar dacă prin răspunsul dvs. se realizează cerința – Structura NIVEL 3.0 este similară cu structura 2.0, deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2); 18. Entitatea Pagina 57 din 71

contractantă solicită ofertantului să clarifice de ce nu s-a adoptat o soluție unitară cu privire la sistemul de operare (...); 19. Entitatea contractantă solicită ofertantului să clarifice diferența între cerința din CS și ofertă (...); 20. CS SCADA DHE pag. 139 FT 21 – echipament acumulatori – poz. 14 Numărul de elemente: 19 și poz. 15 Tensiunea pe element 12 V – FT 21 – echipament acumulatori – poz. 14 Numărul de elemente: 105 și poz. 15 Tensiunea pe element 2V – Oferta nu corespunde cerinței din CS - Entitatea contractantă solicită ofertantului să clarifice diferența între cerința din CS și ofertă (...) 29. Entitatea contractantă solicită ofertantului să clarifice de ce există aceste neconcordanțe între CS și oferta dvs. cu privire la: Concepția unitară a arhitecturilor și soluțiilor tehnice (Scatex, GeoScada), Sisteme de operare diferite (Windows-Linux), cerințele din CS sunt clare (Windows), Baze de date diferite (SQL-ORACLE, cerințele din CS sunt clare SQL; pentru SCADA DHE li HIS DHE, care este soluția de virtualizare: la pag. 130 privitor la HIS sistemul de operare este Windows; Pentru HIS care este aplicația de extragere, prelucrare, raportare a informațiilor și baza de date folosită; Unde sunt ofertate RTU-urile și rolul lor clar în implementarea soluției?”. La solicitarea de mai sus, contestatoarea răspunde prin adresa nr. 41/21.01.2025, după cum urmează: „3. SQL (Structured Query Language) este un limbaj de interogare structurat, un limbaj de programare specific pentru manipularea datelor în sistemele de manipulare a bazelor de date relaționale (RDBMS), iar la origine este un limbaj bazat pe algebra relațională. Oracle este lider mondial în bazele de date, recunoscut pentru folosirea în aplicații de dimensiuni mari. Oracle respectă în integralitate standardul SQL fiind capabil să ofere interconectări rapide și migrări pentru orice bază de date SQL. Vă atașăm linkul clientului SQL Specific Oracle pentru a detalia cele prezentate (...) 8. Având în vedere întinderea necesară vă rugăm să găsiți răspunsul la întrebările 8 și 9 anexat ca document separat la prezenta adresă – Anexă întrebarea nr. 8 – În ceea ce privește sistemul de operare precizăm că în cadrul CS Sistem SCADA DHE v 1.3.pdf, la cap. 3.1 Furnitura Software se precizează: sistemul de operare instalat pe server trebuie să fie sistem de operare specifice serverelor, de tipul 64-bit, trebuie să fie versiuni actuale (la momentul achiziției) din familiile Windows de preferat sau Unix, Linux etc. Nu se acceptă versiuni de sisteme de operare nelicențiate (...) Sistemul de operare Linux este acceptat explicit în cadrul caietului de sarcini ca și sistem de operare acceptabil (...) În ceea ce privește alegerea diferită a soluțiilor software pentru DHE și CHE aceasta se datorează cerințelor diferite din cele 2 caiete de sarcini (...) Platforma DHE este o platformă complexă cu funcții SCADA, GMS-HPMS cu interconectare cu sisteme Meterig, sisteme Enterprise, conectare cu operatori terți conform CS Sistem SCADA DHE v.1.3.pdf (...) După cum se poate vedere în tabelul de mai sus Pagina 58 din 71

diferențele dintre cerințele tehnice la nivel de CHE li DHE sunt semnificative, iar unele cerințe conduc către alegerea unei alte clase de soluții cum ar fi: La nivel SCADA: sistemul CHE este utilizat pentru comunicații cu echipamentele locale și cu un sistem de comandă central, nu necesită dezv...ări și extensii ulterioare, numărul de data points din sistem fiind relativ mic; sistemul DHE este utilizat pentru comunicații cu CHE (la distanță) precum și pentru comunicații cu sisteme TERTE (Transelectrica). Sistemul DHE este cerut explicit conform CS să suporte extensii multi site. Numărul de datapoints ce trebuie suportat este mult mai mare decât CHE (cel puțin egal cu suma tuturor datapoint-urilor din CHE-urile subordonate + o rezervă de 20% cerută prin documentația licitației – 300.000). La nivel arhitectural: sistem CHE este localizat și are o structură de mașini virtuale reduse și funcționalități reduse; Sistemul DHE este un sistem centralizat care controlează un areal mare motiv pentru care sunt cerute funcții avansate și mașini virtuale speciale pentru: Server UI, Server DEV (dezv...are), SRCM Install Build (instalare update) (...) sistemele CHE și DHE vor avea o concepție unitară privind modelul de date, librăriile de simboluri, tipurile de informații și forma pe care aceste informații o vor avea pentru a asigura conducerea operativă eficientă și în conformitate cu cerințele SEN (...) autoritatea contractantă a revenit prin clarificări și a permis folosirea oricărui sistem de operare care respectă cerințele = răspunsul 145 din răspunsul la clarificări 28679.7/26.09.2026 (...) de asemenea, în răspunsul la clarificări 28679.6/01.08.2024, la punctul 23 autoritatea contractantă precizează expres că orice trimitere la standarde sau la orice producător va fi înțeleasă ca însoțită de mențiunea – sau echivalent (...) În baza preferinței exprimate expres de autoritatea contractantă pentru Windows, preferință care nu are titlul de obligativitate, am folosit sistemul de operare WINDOES pentru sistemele care ar fi utilizate direct de utilizatori, pentru a facilitat integrarea cu tehnologii AD (...) Ambele sisteme (CHE și DHE) suportă limbaje SQL (...) deci și la nivelul datelor SQL cele două sisteme sunt compatibile (...) 11. Sistemul ScateX# ofertat este un sistem configurabil atât ca și funcții cât și ca model de lucru al acestor module. Prin afirmația de la pag. 27 ofertantul își asumă realizarea serviciilor de inginerie necesare (...) După cum am precizat și în răspunsul de la întrebarea 9, ScateX# se bazează pe noduri logice. Baza de date relațională de timp real (aferentă nodului SCADA) va fi integrată istoricelor (aferentă nodului HIS) precum și cu baza de date configurare care este de asemenea SQL (aferentă nodurilor Versions, PAS și SCADA). Întrucât în aceste baze de date se definesc informații despre: procesul SCADA (...) date de arhivare (...) date despre utilizatori (...) 14. Vă confirmăm că structura nivelului 3 avută în vedere în cadrul ofertei este similară cu structura nivelului 2. Așa cum am clarificat și la întrebările de clarificări nr. 8 și 9 alegerea unei soluții software diferite este datorată specificațiilor distincte între CHE li DHE. Sistemele CHE și Pagina 59 din 71

DHE vor avea o concepție unitară privind modelul de date, librăriile de simboluri, tipurile de informații și forma pe care aceste informații o vor avea pentru a asigura conducerea operativă eficientă și în conformitate cu cerințele SEN. Toate modelele de date, sinoptice, tipuri de informații, simboluri, etc. existente la nivel de CHE vor fi replicate în mod similar și la nivel de DHE (...) 18. Vă rugăm să aveți în vedere răspunsul la întrebările 8 și 9 (...) 19. Vă rugăm să aveți în vedere răspunsul la întrebările 8 și 9 (...) 20. Tensiunea pe element considerată este de 12 V. Vă retransmitem fișa tehnică FT21 – Acumulatori (...) 29. Vă rugăm să aveți în vedere răspunsul deja formulat pentru întrebările 8 și 9 din secțiunea de clarificări dedicată SCADA DHE. Confirmăm că soluția ofertată este unitară din punct de vedere hardware, respectiv la nivel de schemă bloc și funcționalități, iar elementele menționate sunt perfect compatibile. Soluția propusă a fost conturată pentru a putea respecta toate cerințele funcționale solicitate prin documentație și ținând seama de cerințele specifice fiecărui nivel de control”. Ulterior evaluării informațiilor de mai sus, conform mențiunilor din documentul intitulat „PUNCT DE VEDERE FINAL ASUPRA PROPUNERILOR TEHNICE NR. 82/31.01.2025”, pag. 1 – 45, entitatea contractantă a precizat următoarele: „Nu sunt îndeplinite cerințele minime ale caietelor de sarcini, așa cum rezultă din observațiile (Evaluarea informațiilor prezentate în clarificările la propunerea tehnică în raport cu cerința minimă solicitată în Caietul de sarcini) de la punctele 3,8,11,14,18,19,20,29 din prezentul punct de vedere”. Potrivit aceluiași punct de vedere, entitatea contractantă a considerat răspunsurile la întrebările nr. 3,8,11,14,18,19 și 29 ca fiind neconcludente în baza următoarelor explicații: „Având in vedere cerința din CS SCADA DHE CAP 6.1. Cerințe SCADA DHE SH (DH ...), pag. 17 «NIVELUL 3.0 (DHE ... ) care cuprinde echipamentele aferente sistemului SCADA pentru monitorizare, comandă și control de la nivelul DHE SH (DH ...). Acest nivel are o structura similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...), comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE), in care se precizează ca singura deosebire intre SCADA DHE si SCADA CHE consta doar in modul de comunicare, respectiv, Cap.1 SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL CAIETULUI DE SARCINI „Prezentul caiet de sarcini are ca scop implementarea unei concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA la nivel CHE prin precizarea principalelor funcțiuni care trebuie îndeplinite de aceste instalații și impunerea unor principii de proiectare, cerințe tehnice și de performanță, dotări Pagina 60 din 71

hardware și software minimale care pot asigura realizarea acestor funcțiuni în condiții de fiabilitate ridicată, eficiență și siguranță în exploatare. Ținând cont de condițiile și cerințele specifice instalațiilor energetice din centralele hidroelectrice, implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod coordonat și unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice în cadrul sistemelor sau subsistemelor energetice, în scopul conducerii operative a instalațiilor Necesitatea acestei concepții derivă din faptul că toate instalațiile de conducere operativă a SEN se prevăd a funcționa interconectat, deci se impune realizarea unei compatibilități între aceste sisteme, precum și unificarea tipurilor de informații și a formei în care acestea sunt transmise. Realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere. De asemenea realizarea unor sisteme bazate pe standarde si certificări internaționale permite în mod facil dezv...ări viitoare sau înlocuirea anumitor parți cu soluții de la alți producători care respecta certificările necesare”» în care se precizează că implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice, respectiv ca realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere fata de cele de mai sus, membri comisiei de evaluare consideră răspunsul: Neconcludent”. În ceea ce privește răspunsul la întrebarea nr. 20 a fost considerat neconcludent pentru următoarele motive: „Ofertantul a modificat oferta prin prezentarea unei noi fise tehnice nr. 21. In oferta inițială erau 105 elemente cu 2V pe element, iar in noua oferta 19 elemente cu 12V pe element Ținând cont de prevederile HOTĂRÂRE nr. 394 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice sectorial/acordului-cadru din de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale: “Articolul 140 (1) Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/ oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o anumită oră. (5) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozițiilor, clarificări conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată alin. (1) inacceptabilă”. După cum rezultă din cele de mai sus, entitatea contractantă, pentru a stabili neconcludența răspunsurilor de mai sus, a coroborat prevederile de cap. 6.1. Cerințe SCADA DHE SH (DH ...), potrivit cărora „NIVELUL 3.0 (DHE ... ) care cuprinde echipamentele aferente sistemului SCADA pentru monitorizare, comandă și control de la nivelul DHE SH Pagina 61 din 71

(DH ...) . Acest nivel are o structura similară nivelului 2 (CHE), deosebirea constând doar în modul de comunicare cu nivelul inferior (care în acest caz se limitează la comunicarea cu serverele SCADA de la nivelul 2 - CHE), în cantitatea de informații transmisă și în faptul că sistemul SCADA de la acest nivel controlează toate centralele hidroelectrice conduse operativ de DHE SH (DH ...), comunicând cu mai multe sisteme SCADA aferente nivelului 2 (CHE)”, cu cele de la cap.1 SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL CAIETULUI DE SARCINI din cuprinsul aceluiași act, anterior redat și, în final, a concluzionat că respectivul context se interpretează astfel: „singura deosebire intre SCADA DHE si SCADA CHE consta doar in modul de comunicare implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod unitar, care să permită prelucrarea, transmiterea și schimbul de informații între diverse nivele ierarhice, respectiv ca realizarea unei arhitecturi unitare permite gestionarea în mod simplificat de către echipele operative a activităților de mentenanță și întreținere”. În urma analizei concluziei de mai sus, Consiliul constată că din aceasta lipsesc elementele concrete pe baza cărora entitatea contractantă a stabilit că arhitectura – soluția tehnică regăsită în propunerea tehnică a contestatoarei, nu permite respectarea cerinței conform căreia „implementarea aplicațiilor de proces trebuie realizată într-un mod unitar”, aspect care conduce la o aplicare necorespunzătoare a atribuțiilor entității contractante, astfel cum se stipulează la art. 133 alin. 1) lit. f) din H.G. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: „În raport cu sarcinile şi responsabilităţile stabilite, comisia de evaluare are, în ansamblu, următoarele atribuţii: f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini”. Aceeași exprimare lacunară se regăsește atât în raportul procedurii nr. 28689.14/17.03.2025, cât și în comunicarea rezultatului procedurii nr. 99/17.03.2025, aspect care denotă atât nerespectarea de către entitatea contractantă a prevederilor art. 228 alin. 2) lit. b) din Legea nr. 99/2016 („În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), entitatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale”), cât și pe cele de la art. 230 alin. 3) lit. b) din același act normativ („Raportul procedurii de atribuire prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puţin următoarele documente/informaţii: b) denumirea candidaţilor sau ofertanţilor respinşi şi motivele respingerii”. Pe acest aspect, Consiliul reține că, în urma luării la cunoștință a contestației în cauză, entitatea contractantă, prin punctul de vedere nr. 28679.23/01.04.2025, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. 20888/01.04.2025, suplimentar celor precizate în comunicarea rezultatului procedurii, Pagina 62 din 71

susține că „utilizarea a două soluții software diferite la nivel de DHE și CHE (ScateX de la Efacec pentru DHE și GeoSCADA de la Schneider Electric pentru CHE) nu respect cerința de a avea un sistem SCADA unitar (…) sincronizarea și centralizarea datelor (…) va necesita software suplimentar (cu rol de punte între sistemel de operare sau baza de date și aplicații) sau conversii între formatele de date ale celor două sisteme. Această cobversie ar putea determina întârzieri (…) Datele pot fi transmise în formate incompatibile”. În același sens, intervenienta precizează, conform cererii de intervenție înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 23809/11.04.2025, că „a solicita platforme distincte la CHE și la DHE, (cu totul alți producători, alte medii de dezv...are și structuri de bază de date) ar denatura conceptul de sistem SCADA integrat”. Cu alte cuvinte, atât entitatea contractantă, cât și intervenienta susțin că soluțiile informatice destinate atât DHE - Dispecerat Energetic de Hidroamenajare, cât și CHE - centrală hidroelectrică, a fi trebuit să fie identice, deși în cuprinsul documentației de atribuire, respectiv a caietului de sarcini, nu există această cerință. Față de cele de mai sus, Consiliul consideră relevante mențiunile de la pct. II.1.4) Descriere succintă, din anunțul de participare nr. .../ 24.06.2024, conform cărora: „Proiectul «modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea râului ... (...) implică în principal activități care constau în servicii de proiectare a sistemului prin elaborarea specificațiilor de sistem ca o linie directoare pentru configurația hardware și software pentru sistemul SCADA (DHE și CHE), livrarea și instalarea echipamentelor, servicii de proiectare a sistemelor de energie electrică, montajul echipamentelor în locațiile entității contractante, probe și verificări, punere în funcțiune și instruire personal» (...)”. De asemenea, la pct. 57 din adresa de 28679.7/26.09.2026 de răspuns la solicitările de clarificări privind documentația de atribuire, pag. 1 – 92, entitatea contractantă a specificat că „Sistemul livrat trebuie să îndeplinească toate funcționalitățile aplicabile și enunțate în cadrul documentației de atribuire”, în timp ce la pct. 43. din cuprinsul aceluiași document a specificat că în ceea ce privește, spre exemplu, capitolul – Securitate cibernetică, „Cerințele din CS nu sunt limitative deoarece pe piață există mai mulți producători care oferă soluții”. Prin urmare, nici prin răspunsul la clarificări, entitatea contractantă nu a precizat, în mod clar, că dorește soluții identice pentru componentele DHE și CHE, ceea ce înseamnă că singurul aspect care ar fi trebuit avut în vedere de aceasta era modalitatea concretă în care soluția propusă de către contestatoare este unitară sau nu. De altfel, pe acest aspect, chiar entitatea contractantă, prin punctul de vedere nr. 2867922/01.04.2025, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. 20888/01.04.2025, recunoaște că „în mod corect a solicitat o structură similară și nu identică pentru aplicațiile SCADA CHE și SCADA DHE, o atare cerință fiind justificată de faptul că: i) funcțiile SCADA DHE sunt mai complexe Pagina 63 din 71

decât cele ale SCADA CHE, ii) în conformitate cu documentele licitației scopul caietului de sarcini fiind implementarea unei concepții unitare a arhitecturilor și soluțiilor tehnice la nivel de schemă bloc și funcționalitate adoptate pentru realizarea sistemelor SCADA la nivel CHE și DHE”. Totodată, Consiliul nu va reține, ca neîntemeiată, nici afirmația entității contractante din același punct de vedere, conform căreia „utilizarea MySQL și ORACLE sunt două sisteme de gestionare a bazelor de date (DBMS) diferite, iar utilizarea acestora pentru arhivare în aceleași sisteme SCADA poate duce la dificultăți în integrarea și sincronizarea datelor”, deoarece prin răspunsul de la pct. 28 din adresa de 28679.7/26.09.2026 de răspuns la solicitările de clarificări privind documentația de atribuire, entitatea contractantă „confirmă că deține softurile, configurațiile necesare pentru realizarea integrărilor în SCADA. În măsura în care este necesar Entitatea contractantă le poate pune la dispoziție dacă va fi cazul”. De asemenea, pe aspectul de mai sus, Consiliul apreciază de luat în considerare că, în timp ce la pct. pct. 3.1 Furnitura Software din caietul de sarcini, se precizează că acceptă sistem de operare diverse „din familiile Windows de preferat, sau Unix, Linux etc.”, la pct. 5.3 Situația actuală SCADA CHE amenajare “Dorin Pavel” (CHE ..., CHE ..., CHE ..., Baraj ..., SP ..., SP ..., SP ... si contorizare) CHE ...” menționează că la „SCADA ... cuprinde următoarele echipamente, distribuite la nivelul Camerei de comanda a CHE ... (in total 14 servere, sistem operare Solaris 8, baze de date Oracle, Sinaut Spectrum 4.5.1 aplicație comanda si monitorizare procese)”, în timp ce la „CHE-urile retehnologizate (..., ..., ..., ..., ...) - Sistemul de automatizare numerică al centralei; - 37 automate programabile (SAT Automation, SIEMENS, ELIN) - Camera de comandă (DLC), servere, stații operator; - 2 servere SAT SCALA 250, 2 servere baze date (MySQL)”. Cu alte cuvinte, chiar entitatea contractantă, la acest moment, utilizează două aplicații de baze de date diferite, respectiv ORACLE și MySQL. Față de acele de mai sus, Consiliul are în vedere inclusiv faptul că asocierea contestatoare, prin adresa nr. 41/21.01.2025 de răspuns la solicitările de clarificări, deși a prezentat în cuprinsul acesteia argumente potrivit cărora „soluția ofertată este unitară”, entitatea contractantă nu a prezentat nici în raportul procedurii și nici prin adresa de comunicare, care sunt elementele concrete ce au rezultat din datele prezentate de către contestatoare prin adresa mai sus amintită din care ar rezulta că soluția prezentată nu corespunde cerinței din caietul de sarcini. În fapt, întreaga argumentație a entității contractante, în susținerea motivelor pentru care, în opinia sa, nu ar putea fi acceptată soluția ofertată de asocierea contestatoare, dincolo de modul de interpretare a cerințelor documentației de atribuire, constă în invocarea apariției unor Pagina 64 din 71

posibile nefuncționalități a acestei soluții, a unor conflicte de comunicare ori de conversie a datelor, fără însă ca aceste „aprecieri” să se bazeze pe argumente concrete care să le susțină, ci doar pe presupuneri și fără ca aceste nefuncționalități sau posibile conflicte să fi constituit subiect al unor solicitări exprese de clarificare. În concluzie, Consiliul consideră că entitatea contractantă, în exercitarea atribuțiilor conferite de art. 133 alin. 1) lit. f) din H.G. nr. 394/2016, trebuie să reanalizeze propunerea tehnică a contestatoarei, inclusiv a informațiilor prezentate în cadrul adresei nr. 41/21.01.2025 strict pe baza cerințelor din documentația de atribuire și apoi să emită un nou raport al procedurii, respectiv o nouă adresă de comunicare, cu respectarea strictă a dispozițiilor art. 228 alin. 2) lit. b) și art. 230 alin. 3) lit. b) din Legea nr. 99/2016, citate mai sus. Referitor la cel de-al doilea motiv de respingere a propunerii tehnice a contestatoarei, Consiliul reține că în Formular F5 - Fișa Tehnică nr. 21 Echipament: Acumulatori, anexă la caietul de sarcini, pag. 32, s- au precizat următoarele: „pct. 14 – Numărul de elemente: 19 buc.; pct. 15 – Tensiunea pe element: 12 V”. Din analiza propunerii tehnice inițiale aparținând contestatoarei, rezultă că aceasta a prevăzut următoarele valori: „pct. 14 – Numărul de elemente: 105 buc.; pct. 15 – Tensiunea pe element: 2 V”. Ca urmare a solicitării de clarificări emisă de către entitatea contractantă, contestatoarea a transmis în anexa adresei nr. 41/21.01.2025, de răspuns la solicitările de clarificări, Fișa Tehnică nr. 21 Echipament: Acumulatori modificată cu valorile aferente pct. 14 și 15. După primirea răspunsului de mai sus, entitatea contractantă a considerat răspunsul neconcludent și a respins oferta contestatoarei, astfel cum rezultă din „PUNCT DE VEDERE FINAL ASUPRA PROPUNERILOR TEHNICE NR. 82/31.01.2025”, deoarece „Ofertantul a modificat oferta prin prezentarea unei noi fise tehnice nr. 21. In oferta initiala erau 105 elemente cu 2V pe element, iar in noua oferta 19 elemente cu 12V pe element Tinand cont de prevederile HOTĂRÂRE nr. 394 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice sectorial/acordului-cadru din de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale: “Articolul 140 (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/ oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o anumită oră. (5) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor, clarificări conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată alin. (1) inacceptabilă”. Pagina 65 din 71

Față de cele de mai sus, Consiliul constată că nici pe acest aspect entitatea contractantă nu a respins, în mod corect, propunerea tehnică a contestatoarei, deoarece mai înainte de a fi luat decizia respectivă, ar fi trebuit să facă aplicarea prevederilor art. 140 alin. 8) din H.G. nr. 394/2016, conform cărora „O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei”, și să verifice dacă aceasta se regăsește sau nu în ipoteza prevăzută de norma juridică mai sus invocată și apoi să procedeze la luarea unei decizii. Prin urmare, și pe acest aspect, Consiliul constată că se impune obligarea entității contractante la reevaluarea propunerii tehnice a contestatoarei, conform motivării de mai sus. Față de concluzia de mai sus, Consiliul are în vedere inclusiv mențiunea contestatoarei potrivit căreia „valoarea estimată a achiziției reprezintă 69.889.558,46 RON (…) costul acumulatorului pentru care oferta asocierii a fost respinsă reprezintă un procent de 0,014% din valoarea estimată”. Referitor la propunerea desemnată câștigătoare, aparținând societății ..., Consiliul va avea în vedere critica contestatoarei potrivit căreia „Entitatea contractantă, în urma analizei ofertei depuse de către ..., a constatat că ofertantul nu a inclus în propunerea financiară prețuri pentru toate pozițiile ofertate (...) propunerea financiară ar fi trebuit să conțină toate costurile legate de execuția categoriei de lucrări prevăzută în documentație (...) Formularul F1 pus la dispoziție prin intermediul documentației de atribuire avea menționat separat o rubrică aferentă valorii serviciilor de proiectare”. Pe aspectul de mai sus, Consiliul va lua în considerare că la pct. IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare, din fișa de date a achiziției, se precizează că „Propunerea Financiară va cuprinde prețul ofertat, valoarea fără TVA care se completează în sistemul electronic SEAP rubrica special dedicată „Oferta financiară”, precum și Formularul de Propunere Financiară – Formular 4 - precum si Anexele la Formularul de oferta si Devizele aferente (...) Propunerea financiară va conține toate costurile legate de execuția categoriilor de lucrări prevăzute în documentație, respectiv toate costurile legate de proiectare (...)”. Din analiza propunerii financiare aparținând societății ..., ofertantul desemnat câștigător, Consiliul constată că la rubrica „CAPITOL 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică – pct. 3.5 Proiectare; pct. 3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului tehnic si a detaliilor de execuție; 3.5.6 Proiect tehnic si detalii de executie” din Formularul F1 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe Obiecte de investiție și cheltuieli conexe Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea Râului ..., valoarea aferentă este 0 (zero), singura mențiune existentă Pagina 66 din 71

fiind cea potrivit căreia valoarea respectivă „este inclusă pct. 4.2” - Montaj utilaje, echipamente tehnologice si funcționale”. Pe acest aspect, Consiliul, din verificarea dosarului cauzei, reține că entitatea contractantă, în aplicarea art. 221 alin. 1) din H.G. nr. 394/2016 mai sus menționat, prin adresa nr. 87/07.02.2025, a solicitat societății ... următoarele lămuriri: „2. Va solicitam sa clarificați includerea cheltuielilor cu Proiectarea (Formular F1- pct. 3.5.) la un capitol bugetar diferit. Conform precizărilor de la pct. II.3 Ajustarea prețului contractului, din Instrucțiuni către ofertanți NU se supun ajustării următoarele servicii conexe : proiectare, soft, organizare de șantier, probe si teste, pregătire personal, asistenta, utilități, prin urmare valoarea proiectării ar fi trebuit să se regăsească in cap. 3.5.”. La solicitarea de mai sus, ofertantul desemnat câștigător a răspuns prin adresa nr. 10561/11.02.2025, pag. 1 – 21, astfel: „2. Cheltuielile de proiectare au fost incluse în capitolul aferent 4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale, deoarece în formularele puse la dispoziție de autoritatea contractantă, serviciile de inginerie au fost încadrate în cadrul capitolului 4.2 (...) serviciile de inginerie au fost evidențiate distinct în cadrul formularului F1, pct. 3.5, conform solicitării”. Adresei de răspuns, societatea în cauză anexează un alt Formular F1 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe Obiecte de investiție și cheltuieli conexe Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea Râului ..., unde de această dată, la rubrica 3.5.6 Proiect tehnic și detalii de execuție se regăsește valoarea de: 6.863.700 lei, modificându-se astfel structura propunerii financiare. Ulterior, entitatea contractantă, prin adresa nr. 90/17.02.2025, pag. 1, transmite societății în cauză o nouă solicitare de clarificări: „1. Având in vedere răspunsul dvs. la solicitarea de clarificări (...) vă rugam sa clarificați neconcordanta dintre valorile din Formularul F1 si cele din Formularele F 2 si F3”. La solicitarea de mai sus, societatea respectivă răspunde prin adresa nr. 0646/18.02.2025, pag. 1, după cum urmează: „(...) Întrucât cheltuielile de proiectare au fost incluse în capitolul aferent 4.2 Montaje utilaje, echipamente tehnologice și funcționale (...) serviciile de inginerie au fost încadrate în cadrul capitolului 4.2 (...) serviciile de proiectare au fost extrase din cadrul pozițiilor Servicii de inginerie (...) și au fost evidențiate distinct în cadrul formularului F1 la cap. 3.5.6 întrucât nu fac obiectul ajustărilor de preț (...)”. Și de această dată, adresei de răspuns de mai sus, societatea în cauză anexează un alt Formular F1 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe Obiecte de investiție și cheltuieli conexe Modernizarea sistemului SCADA în hidroamenajarea Râului ..., unde la rubrica 3.5.6 Proiect tehnic și detalii de execuție se regăsește valoarea de: 693.000 lei, modificându-se astfel, pentru a doua oară structura propunerii financiare (inițial – Pagina 67 din 71

valoare zero; după prima solicitare de clarificări - 6.863.700 lei; după a doua solicitare de clarificări - 693.000 lei). Față de cele de mai sus, Consiliul va respinge, ca nefondate, alegațiile entității contractante din punctul de vedere nr. 2867922/01.04.2025, înregistrat la C.N.S.C. sub nr. 20888/01.04.2025, potrivit cărora „prin răspunsul la clarificări, ... nu și-a modificat oferta financiară, ci recunoscând existența unei necorelări a explicat-o și a înlăturat-o, prin relocarea sumelor ofertate în capitole, menținând nemodificată oferta totală inițială”, întrucât, astfel cum rezultă din motivarea de mai sus, societatea în cauză, prin cele două răspunsuri la clarificări, și-a modificat propunerea financiară, aspect care ar fi trebuit să atragă incidența dispozițiilor art. 140 alin. 5) din H.G. nr. 394/2016, conform cărora „În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă (...) conținutul propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”. De altfel, pe acest aspect, Consiliul va respinge ca nefondate și alegațiile intervenientei potrivit cărora „prin răspunsul la solicitarea de clarificări nu am decât să defalcăm mai profund această categorie de cost pentru entitatea contractantă”, întrucât la cap. IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare din fișa de date a achiziției se precizează în mod clar următoarea cerință: „Cu excepția erorilor aritmetice, astfel cum sunt acestea definite la art. 140 alin. (9) din Anexa la H.G. nr. 394/2016, nu vor fi permise alte omisiuni, necorelări sau ajustări ale propunerii financiare”. Consiliul are în vedere că în speța prezentată, nu au existat în propunerea financiară inițial prezentată, niciun fel de erori de calcul matematic, iar normele precizate anterior nu permit modificarea propunerii financiare decât ca urmare a corectării unor asemenea erori aritmetice. Prin urmare, nefiind vorba despre o situație care să atragă situațiile permise de legiuitor la art. 140 alin. 9) din H.G. nr. 394/2016, Consiliul consideră că, în cazul de față, nefiind vorba despre o eroare aritmetică, ci despre o „corelare”, după cum recunoaște entitatea contractantă în cuprinsul punctului de vedere mai sus amintit, inclusiv prin raportare la cerința de mai sus, modificările operate de ... ar fi trebuit să determine entitatea contractantă la aplicarea dispozițiilor art. 140 alin. 5) din H.G. nr. 394/2016, anterior citat. Norma juridică respectivă sancționează modificarea conținutului propunerii financiare, în alt mod decât ca urmare a corectării unei erori aritmetice, situație în care este irelevant faptul că valoarea propunerii financiare a rămas neschimbată, astfel cum susține entitatea contractantă, respectiv intervenienta. Prin urmare, Consiliul constată că entitatea contractantă, prin desemnarea unei oferte drept câștigătoare, care ar fi trebuit respinsă, a încălcat și prevederile art. 143 alin. 5) din H.G. nr. 394/2016, conform Pagina 68 din 71

cărora „Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile”. Potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 9) din H.G. nr. 394/2016, conform cărora „Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată (...) au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire (...)”. În aceste condiții, Consiliul reține că prin „Punctul de vedere privind propunerea financiară depusă de ofertantul ...” nr. 28679/24.02.2025, pag. 1-2, anexat raportului procedurii, un membru al comisiei de evaluare consideră că prin răspunsurile transmise, ofertantul în cauză „deși formularul F1 pus la dispoziție prin intermediul documentației de atribuire avea menționată separat o rubrică aferentă serviciilor de proiectare (...) „a inclus” aceste servicii la un alt capitol bugetare (...) ofertantul își modifică propunerea financiară (...) În condițiile în care modificările operate la nivelul propunerii financiare nu se încadrează nici ca viciu de formă nici ca eroare aritmetică (...) apreciez că propunerea financiară nu este admisibilă, fiind inacceptabilă conform art. 140 alin. 4) și alin. 5) din HG nr. 394/2016 (...) modificarea substanțială și nejustificată a valorii globale a acestui capitol (...) așa cum reiese din cele două răspunsuri la solicitările de clarificări”. În condițiile date, Consiliu consideră că cercetarea celorlalte motive de respingere ale ofertantului desemnat câștigător, invocate de către contestatoare, este de prisos, deoarece nu mai poate schimba situația ofertei ..., în sensul transformării acesteia în una admisibilă. Astfel cum s-a statuat irevocabil în decizia civilă nr. 2514 din 30 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, „nu are nicio relevanță că autoritatea a declarat oferta petentei ca neconformă pentru șase motive și doar unul dintre cele șase a fost reținut de Consiliu sau de instanță, deoarece și un singur motiv, dacă este întemeiat, poate duce la constatarea ofertei ca neconformă.” Similar, în decizia civilă nr. 1117 din 19 mai 2011, aceeași instanță a reținut că: „În mod judicios Consiliul a apreciat că, găsind întemeiat un singur motiv de respingere ca inacceptabilă a ofertei petentei, nu se mai impune analizarea și a celorlalte, câtă vreme cel analizat este apt prin el însuși a conduce la concluzia că oferta este inadmisibilă. Evident, în acest context, analizarea celorlalte motive ale contestației se constituia într-un demers inutil soluționării cauzei deduse judecății.” Totodată, în decizia civilă nr. 129 din 14 ianuarie 2013, instanța a consemnat: „Atât timp cât oferta este declarată inacceptabilă pentru neîndeplinirea unei singure cerințe de calificare, chiar dacă le îndeplinește pe toate celelalte, ar fi fost inutil ca, Consiliul, să analizeze și restul motivelor invocate în cuprinsul contestației, vizând alte cerințe de calificare cu privire la care autoritatea contractantă a reținut că nu au fost îndeplinite, un asemenea demers nemaiprezentând niciun interes pentru contestatoare.” Pagina 69 din 71

Având în vedere aspectele de fapt și de drept mai sus prezentate, în temeiul art. 26 alin. 2) și 5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de către ASOCIEREA .../..., în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., și va anula raportului procedurii nr. 28679.14/ 17.03.2025, precum și toate actele subsecvente acestuia, inclusiv comunicarea rezultatului procedurii nr. 99/17.03.2025. Va obliga entitatea contractantă la reevaluarea ofertelor conform motivării aferente, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la primirea prezentei. Va respinge solicitarea contestatoarei de „obligarea entității contractante la constatarea caracterului conform și acceptabil”, al ofertei sale, întrucât anterior a dispus reevaluarea acesteia. Pe cale de consecință, va respinge cererea de intervenție formulată de către societatea .... Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția tardivității, invocată de către contestatoare față de cererea de intervenție depusă de ... SA. Încuvințează, în principiu, cererea de intervenție înaintată de către .... Respinge excepția „inadmisibilității/tardivității”, invocată de către intervenientă față de prezenta contestație. Admite, în parte, contestația formulată de către ASOCIEREA .../..., în contradictoriu cu entitatea contractantă ... și anulează raportul procedurii nr. 28679.14/17.03.2025, precum și toate actele subsecvente acestuia, inclusiv comunicarea rezultatului procedurii nr. 99/17.03.2025. Obligă entitatea contractantă la reevaluarea ofertelor conform motivării aferente, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la primirea prezentei. Respinge solicitarea contestatoarei de „obligarea entității contractante la constatarea caracterului conform și acceptabil”, al ofertei sale, întrucât anterior a dispus reevaluarea acesteia. Pe cale de consecință, respinge cererea de intervenție formulată de către societatea .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ. Președinte, Membru, Membru, Pagina 70 din 71

...

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale, conține 68 (șaizecișiopt) pagini Pagina 71 din 71