Decizie CNSC 1399/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1399 / C4 / 1578 Data: 21.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 28474/05.05.2025, depusă de TMG Guard SRL, cu sediul în str. Lalelelor nr. 3B, Târgu Jiu, județul Gorj, și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. Narciselor nr. 133, Târgu Jiu, județul Gorj, CUI 35469698, număr de înregistrare în registrul comerțului J18/76/2016, reprezentată de domnul Victor-Lucian Mecu - administrator social, privind procedura proprie pentru atribuirea contractului de servicii de pază pentru imobilele deținute de Ministerul Afacerilor Externe, cod CPV principal 79713000-5, cu data-limită de depunere a ofertelor 08.04.2025, invitație de participare nr. N2- 2/3460/03.04.2025 și anunț de publicitate nr. ADV1474574/03.04.2025, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, cu sediul în str. Modrogan nr. 14, sectorul 1, București, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în esență anularea rezultatului procedurii de atribuire și obligarea autorității să adopte măsurile necesare restabilirii legalității. La 12.05.2025, Unity Guard SRL, cu sediul în str. Dezrobirii nr. 146B, sectorul 6, București, CUI 40182025, număr de înregistrare în registrul comerțului J40/16654/2018, reprezentată de domnul Donel Grosu - administrator, a înaintat cererea de intervenție voluntară accesorie înregistrată la Consiliu cu nr. 30746/12.05.2025, prin care solicită respingerea contestației. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. și pentru motive care țin de economie procedurală. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Anulează contestația TMG Guard SRL nr. 28474/05.05.2025, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe. Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de intervenție nr. 30746/12.05.2025, depusă de Unity Guard SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1399 / C4 / 1578 Data: 21.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 28474/05.05.2025, depusă de ......... SRL, cu sediul în str. Lalelelor nr. 3B, ........., județul ........., și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură în str. Narciselor nr. 133, ........., județul ........., CUI ........., număr de înregistrare în registrul comerțului ........., reprezentată de domnul ............ - administrator social, privind procedura proprie pentru atribuirea contractului de servicii de pază pentru imobilele deținute de ........., cod CPV principal 79713000-5, cu data-limită de depunere a ofertelor 08.04.2025, invitație de participare nr. N2-2/3460/03.04.2025 și anunț de publicitate nr. ..................../03.04.2025, organizată de ........., cu sediul în str. Modrogan nr. 14, sectorul 1, ........., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat, în esență anularea rezultatului procedurii de atribuire și obligarea autorității să adopte măsurile necesare restabilirii legalității. La 12.05.2025, .................... SRL, cu sediul în str. Dezrobirii nr. 146B, sectorul 6, ........., CUI 40182025, număr de înregistrare în registrul

comerțului

J40/16654/2018,

reprezentată

de domnul ............... - administrator, a înaintat cererea de intervenție voluntară accesorie înregistrată la Consiliu cu nr. 30746/12.05.2025, prin care solicită respingerea contestației. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. și pentru motive care țin de economie procedurală. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul ......... SRL reclamă decizia autorității Pagina 1 din 13

contractante ......... de declarare necâștigătoare a ofertei sale, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând în motivare că raportul procedurii nu i-a fost comunicat, deși a formulat o cerere expresă în acest sens, iar comunicarea rezultatului nu cuprinde caracteristicile și avantajele ofertei câștigătoare, ceea ce contravine art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și art. 131 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Autoritatea a evaluat în mod superficial și formal oferta declarată câștigătoare, admițând modificări ale propunerii financiare care depășesc limitele permise de cadrul legal. Prin clarificările transmise, .................... SRL a modificat conținutul propunerii financiare într-o manieră care contravine art. 134 alin. (6) și art. 124 alin. (1) din normele menționate, întrucât nu privesc simple erori aritmetice, ci componente esențiale ale structurii tarifare, în special în ceea ce privește costurile de personal. Un alt aspect relevant este neîndeplinirea cerințelor minime privind personalul de pază de către câștigătoare. Simpla anexare a unor atestate și diplome de bacalaureat nu dovedește că titularii sunt angajați ai firmei respective. Aceste aspecte afectează grav legalitatea și echitatea procedurii, impunând anularea rezultatului, cu reluarea evaluării ofertelor în mod corect, complet și imparțial. În punctul său de vedere nr. N2-2/4774/08.05.2025 asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. 30637/12.05.2025, autoritatea susține în apărare că toate criticile formulate de ......... SRL se bazează fie pe o interpretare eronată a documentației și a actelor procedurii, fie pe omisiunea deliberată de a menționa informații esențiale care contrazic chiar tezele promovate prin contestație. Oferta .................... SRL a fost analizată temeinic, fiind identificate anumite erori aritmetice, pentru care comisia de evaluare a solicitat în mod legal clarificări, în două rânduri, prin adresele nr. N2-2/4079/17.04.2025 și nr. N2-2/4183/23.04.2025. Răspunsurile primite au fost analizate și acceptate, comisia concluzionând că respectivele erori nu afectează substanțial conținutul propunerii inițiale. Reprezentantul ......... a avut acces la dosarul achiziției, inclusiv la aceste documente, la 30.04.2025, conform procesului-verbal nr. N2-2/4521/30.04.2025. Prin urmare, susținerea potrivit căreia autoritatea nu ar fi evaluat corect oferta .................... SRL este lipsită de temei, deoarece ignoră deliberat informațiile actualizate și relevante din dosar. De asemenea, cu privire la presupusa nerespectare a prevederilor privind legalitatea tarifelor și a cadrului fiscal și salarial, .................... SRL a fundamentat tariful final propus, de 28,91 lei/oră pentru postul permanent, în mod corespunzător, respectând salariul minim brut garantat în plată și incluzând în propunerea financiară toate sporurile aplicabile (de noapte, de weekend, pentru sărbători legale și pentru concedii de odihnă). Numărul de agenți utilizați la calcul (4,5 pentru Pagina 2 din 13

fiecare post permanent) și media lunară de ore (735) justifică lipsa orelor suplimentare. Referitor la fondul pentru persoane cu handicap, .................... SRL nu era obligată la plata acestuia, întrucât, la 31.12.2024, avea doar 39 de angajați, sub pragul legal de 50. Autoritatea respinge orice suspiciune privind o eventuală ofertare sub pragul legal sau cu caracter artificial, susținând că prețul ofertat este rezultatul liberei concurențe și a fost fundamentat în mod legal și justificat. În ceea ce privește criticile referitoare la neîndeplinirea cerințelor privind vechimea personalului de pază și studiile acestuia, .................... SRL a depus o propunere tehnică detaliată, care include un tabel cu 33 de agenți, număr care acoperă în mod corespunzător necesarul prevăzut în documentația de atribuire (calculat la 31,5 agenți pentru 7 posturi permanente și 1,5 agenți pentru un post temporar). De asemenea, niciunul dintre ofertanți nu a fost obligat să prezinte o listă a personalului de rezervă în această etapă, aceasta urmând a fi solicitată ulterior semnării contractului. Mai mult, contestatoarea a avut acces și la documentele

justificative

privind

personalul

nominalizat de .................... SRL, dar a ales să ignore aceste informații în contestație, susținând în mod eronat că ofertantul nu ar fi depus dovezi privind studiile și vechimea personalului. Toți agenții propuși respectă cerințele din fișa de date a achiziției. În concluzie, autoritatea contractantă consideră că toate cele trei critici formulate de ......... SRL sunt nefondate, deoarece se sprijină fie pe omisiuni intenționate, fie pe afirmații inexacte, contrazise de conținutul dosarului de achiziție. Reprezentantului contestatoarei i s-a asigurat accesul complet la dosar, iar neutilizarea acestor informații în mod onest și complet conduce la concluzia că întreaga contestație este lipsită de obiect. Din aceste motive, se solicită Consiliului respingerea contestației și menținerea rezultatului. Prin cererea sa de intervenție în favoarea autorității contractante, .................... SRL a solicitat respingerea contestației ca fiind tardivă, lipsită de interes, introdusă de o persoană fără calitate ori, în subsidiar, ca nefondată. Potrivit propriei recunoașteri din contestație, ......... a primit comunicarea rezultatului procedurii la 28.04.2025, ceea ce înseamnă că termenul legal de 7 zile pentru depunerea contestației s-a împlinit la 05.05.2025, însă contestația a fost transmisă autorității la 06.05.2025, după expirarea termenului, încălcând astfel dispozițiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care impun depunerea simultană la Consiliu și la autoritate în termenul legal. .................... invocă, în al doilea rând, lipsa calității procesuale și a interesului contestatorului. Aceasta atrage atenția asupra faptului că semnatarul contestației este o persoană fizică, domnul ...................., care își atribuie calitatea de „administrator social” al ......... SRL, calitate Pagina 3 din 13

care nu este reglementată de Legea societăților nr. 31/1990. În lipsa unui mandat expres sau a unei dovezi de reprezentare legală a societății, această contestație este formulată de o persoană fără calitate, iar, în subsidiar, în lipsa documentelor justificative privind prejudiciul sau interesul direct, contestatorul nu îndeplinește condițiile pentru a avea un interes legitim, conform art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016. Intervenienta precizează că nu a existat nicio modificare a conținutului ofertei sale financiare, ci doar corectarea unor erori aritmetice, în deplină conformitate cu art. 134 alin. (10) din normele anexate Hotărârii Guvernului nr. 395/2016, la solicitarea comisiei de evaluare. Aceste corectări nu au afectat prețul total în mod nejustificat și nu au schimbat elementele structurale ale propunerii. Recalculările s-au limitat strict la erorile matematice. Tariful a fost construit în conformitate cu salariul minim brut pe economie, toate sporurile obligatorii fiind incluse: sporul de noapte, sporul pentru zilele de week-end și sărbători legale, precum și concediul de odihnă. .................... SRL are sub 50 de angajați, nefiind obligată să contribuie la fondul pentru persoane cu handicap. Oferta a inclus toate documentele solicitate de autoritate, respectiv diplomele de bacalaureat și atestatele agenților propuși, iar cerința de a prezenta extras din Registrul General de Evidență a Salariaților nu este prevăzută în documentația de atribuire. ......... formulează acuzații într-o manieră deliberat vagă și generalizatoare, invocând prevederi legale fără a face conexiuni directe și dovedite între acestea și oferta analizată, o practică specifică „contestatorilor de meserie” care urmăresc blocarea sau întârzierea procedurilor de atribuire. În replică la cererea de intervenție, ......... SRL a înaintat concluziile scrise înregistrate la Consiliu cu nr. 32464/19.05.2025. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, după verificarea din oficiu a competenței generale, materiale și teritoriale, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ., și după deliberare, Consiliul reține că, prin anunțul de publicitate nr. ...................., publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP la 03.04.2025 și prin invitația de participare nr. N2-2/3460/ 03.04.2025, autoritatea contractantă ......... a inițiat o procedură simplificată în vederea procurării de pază pentru imobilele pe care le deține, servicii estimate valoric la 1.520.000 lei, fără TVA. Documentația de atribuire a fost postată în SEAP, în aceeași zi, alături de anunțul și invitarea la competiție. Ulterior aflării rezultatului procedurii, ......... SRL l-a atacat prin contestația care formează obiectul prezentei cauze, premisă a controlului administrativ-jurisdicțional. Cauțiunea aferentă, în valoare de 30.400 lei, a fost constituită prin recipisa de consemnare nr. 211275172/1, emisă de CEC Bank SA, Unitatea Spiru Haret, la data de 06.05.2025. Pagina 4 din 13

Văzând că respectiva contestație nu a fost depusă în original, ci sub formă de fișier electronic tip „.pdf”, fără semnătură electronică, contrar art. 148 alin. (2) C. proc. civ. („Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.”), coroborat cu Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică/Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, fișier transmis prin poștă electronică, între altele, Consiliul i-a pus în vedere ......... SRL, prin adresa nr. 29192/ 1578/C4/07.05.2025 (expediată la ......... și ....................@yahoo.com, care au fost indicate de societate), să prezinte originalul contestației, cu semnătura olografă (nu scanată sau ștampilată) a reprezentantului legal al societății. I s-a atras atenția asupra necesității semnării în original a actului de învestire, Consiliul subliniind „nu scanată sau ștampilată”. Până la data deciziei de față, sfârșitul programului de lucru cu publicul, Consiliul nu a primit de la ......... SRL „originalul contestației, cu semnătura olografă (nu scanată sau ștampilată) a reprezentantului societății”. În consecință, este dincolo de orice îndoială că societatea reclamantă nu s-a conformat solicitării exprese și clare primite de la Consiliu, de a depune contestația cu semnătura olografă a reprezentantului, nu cu semnătura scanată, care nu are nicio valoare juridică, cu atât mai puțin de înscris original. Contestatoarea era datoare să manifeste o minimă diligență în îndeplinirea în termenul acordat a obligației procesuale care îi revenea, astfel încât Consiliul să primească până la sfârșitul zilei de 12.05.2025 actul original, cu semnătura valabilă necesară. Aplicarea unei ștampile sau a unei imagini scanate pe un document, oricare ar fi sursa imaginii semnăturii, nu semnifică semnarea documentului, respectiv nu îl transformă în document original. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: „În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.” Textul este echivalent celui de la art. 200 alin. (3) și (4) C. proc. civ.: „(3) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194- 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. [...] (4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt și f), precum și art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii.” Pagina 5 din 13

Curtea Constituțională a statuat că procedura regularizării reprezintă opțiunea legiuitorului și are drept scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 C. proc. civ. Legiuitorul a dorit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și al dreptului la un proces echitabil. Curtea a mai reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale (Decizia nr. 264 din 10 mai 2016). Prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013 și Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, aceeași Curte a stabilit că, prin comunicarea reclamantului de către instanță a lipsurilor cererii introductive, judecătorul își manifestă rolul activ în asigurarea accesului efectiv la justiție al titularului cererii, instanța nerestituind cererea de chemare în judecată, ci doar pune în vedere reclamantului să completeze lipsurile în termenul prevăzut de lege. Instanța, potrivit art. 200 alin. (1) C. proc. civ., face aprecieri formale referitoare la întocmirea cererii de chemare în judecată, care trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute de lege. Prin urmare, încheierea de anulare a cererii poate fi motivată succint, întemeindu-se pe motivele deja comunicate petentului și pe faptul că lipsurile nu au fost complinite în termenul prevăzut de lege, acesta luând cunoștință de motivele de anulare în termenul legal. După cum s-a punctat, prin normele de regularizare, atât din cod, cât și din Legea nr. 101/2016, legiuitorul a dorit și disciplinarea părților dintr-un proces. În speță, separat de formularea contestației prin e-mail (permisă de lege), ......... SRL îi revenea obligația de a răspunde solicitării exprese a Consiliului, în sensul de a prezenta originalul actului de învestire a organului administrativ-jurisdicțional cu semnătura olografă a reprezentantului. Fișierul atașat e-mailului de învestire [mai cu seamă că nu poartă semnătură electronică, iar potrivit art. 148 alin. (2) C. proc. civ., cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanțelor judecătorești pot fi formulate și prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în speță de Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea] nu au valoare de înscris original. Semnătura face dovada identității reclamantului și a însușirii de către acesta a cuprinsului cererii de chemare în judecată, fiind un element esențial al acesteia (Decizia nr. 410 din 3 iulie 2014). Elocventă este și optica Tribunalului Uniunii Europene, în direcția obligativității prezentării originalul actului de învestire, nu a documentului scanat, sens în care invocăm exemplificativ Ordonanța din 3 februarie 2015, cauza T-708/14, Marpefa, SL, împotriva Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele Pagina 6 din 13

industriale) (OAPI) și Hotărârea din 23 mai 2007, cauza T-223/06 P, Parlamentul European împotriva Ole Eistrup – cerința semnării olografe a acțiunii trebuie să fie considerată o normă fundamentală de formă și să facă obiectul unei aplicări stricte, în așa fel încât nerespectarea sa determină inadmisibilitatea acțiunii. Este de la sine înțeles că semnătura trebuie aplicată în original, olograf, manuscris, de către autor, iar nu prin ștampilare sau reproducere la imprimantă (a se vedea Hotărârea din 23 mai 2007, Parlamentul/ Eistrup, T-223/06 P, EU:T:2007:153, precum și Ordonanța din 22 iunie 2016, 1&1 Telecom/Comisia, T-43/16, EU:T:2016:402). Una dintre cerințele imperative care figurează la art. 10 din Legea nr. 101/2016 este ca, în cuprinsul contestației, să se regăsească semnătura reprezentantului persoanei juridice contestatoare, semnătură aplicată prin scriere în original, în mod evident, nu ștampilată, scanată ori fotocopiată. „În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.” – art. 11 alin. (1) teza ultimă din Legea nr. 101/2016. În considerarea acestei dispoziții imperative, Consiliul reține că firma ......... SRL nu s-a conformat obligației de comunicare, în termenul fixat, a originalului cerut al contestației. Acestea fiind circumstanțele, Consiliul urmează a aplica normele obligatorii ale art. 11 alin. (1) teza ultimă invocate mai sus și, pe cale de consecință, va anula contestația depusă de ......... SRL. Normele supracitate au prevalență în aplicare și împiedică organul de jurisdicție să analizeze contestația pe fond sau din punct de vedere al excepțiilor, contestația fiind anulată indiferent și independent de orice analiză a ei. În același sens poate fi menționată, mutatis mutandis, și decizia nr. 1581/CA/2017-R din 18 august 2017 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal: Potrivit art. 10 din Legea nr. 101/2016, contestația se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente: [...] h) semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice. În conformitate cu art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, în situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată. Pe cale de consecință, în mod corect, CNSC, prin raportare la textele legale mai sus citate, a dispus prin Decizia contestată anularea contestației formulată. În speță, contestatoarea nu a făcut dovada transmiterii contestației în original, sau sub forma unui înscris în formă electronică căruia i s-a atașat semnătura electronică. În decizia nr. 1432/R-cont din 4 noiembrie 2019, Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a reținut, între altele: Pagina 7 din 13

La data de 04.11.2019, reclamanta E.E. & L. SRL a depus cerere de renunțare la judecata plângerii împotriva Deciziei CNSC nr. 1644/C9/1896/24.09.2019. Curtea constată că cererea de renunțare a fost comunicată instanței prin fax și prin email, fără să aibă semnătură electronică extinsă. De asemenea, constată că un exemplar al cererii semnat olograf în original de reprezentantul legal al reclamantei nu a fost depus la dosar până la momentul pronunțării asupra plângerii de față. Ca atare, față de dispozițiile art. 148 alin. 1-3 Cod procedură civilă și ale art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Curtea nu va da eficiența prevăzută de art. 406 Cod procedură civilă menționatei cereri de renunțare, pentru că această cerere, care exprimă un act de dispoziție al părții, nu este însușită de reclamantă în maniera prevăzută de lege. Sunt extrem de multe hotărâri judecătorești conform cărora cererea de chemare în judecată trebuie asumată prin semnătura olografă a titularului, iar dacă este transmisă prin mijloace electronice, să fie semnată electronic (decizia civilă nr. 4100 din 25 iunie 2014, Curtea de Apel ........., Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale; Tribunalul Galați, Secția I civilă, decizia civilă nr. 1434 din 6 decembrie 2017; Tribunalul Specializat Cluj, decizia nr. 1013 din 17 octombrie 2016; deciziile nr. 997 și 999 din 17 octombrie 2016 ale aceluiași Tribunal Specializat Cluj). Aceeași orientare aparține și Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, dovadă fiind decizia nr. 2050 din 31 mai 2017, în care a reținut: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ.: „Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: [...] semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.” Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că: „Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă [...], precum și semnătura”. Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală „Rolul semnăturii”: „(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege”. Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă. Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a depus cererea de recurs prin fax, la data de 12.02.2015, fiind înregistrată la instanța de fond la data de 13.02.2015, recursul purtând semnătura directorului/consilier juridic B., semnătură care, datorită modalității de depunere, se regăsește în forma imprimată. Înalta Curte reține că, la dosarul cauzei, nu se află un exemplar original al recursului care să cuprindă semnătura olografă a reprezentantului legal al recurentei-pârâte. Prin raportul asupra admisibilității recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a apreciat în sensul că, raportat la dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e), art. 196 și art. 148 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie depusă în original sau exemplarul cererii de recurs din dosar trebuie să fie semnat de către reprezentantul recurentei-pârâte. Totodată, magistratul raportor a opinat în sensul soluției de admisibilitate a recursului numai sub rezerva depunerii cererii de recurs în original sau semnării exemplarului cererii de recurs din dosar de către reprezentantul recurentei, de la data comunicării raportului și până la termenul ce se va acorda pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. Raportul întocmit asupra admisibilității recursului, după analiza în completul de filtru, a fost comunicat recurentei-pârâte la data de 22 februarie 2017, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs. Recurenta-reclamantă nu a depus un punct de vedere asupra Pagina 8 din 13

raportului comunicat, nu a comunicat instanței un exemplar original al recursului și nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei. În aceste condiții, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale recursului prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părții (a reprezentantului acesteia), care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acesteia. Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) și art. 493 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului. Minuta întâlnirii președinților secțiilor civile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel - Timișoara, 5-6 martie 2020, tratează problema „lipsei necesității atașării ulterioare la dosar a exemplarului cererii de chemare în judecată conținând semnătura în original a reclamantului sau, după caz, a aplicării ulterioare a semnăturii pe cererea de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta a fost expediată instanței prin fax sau e-mail”, opinia unanimă a participanților fiind: În unanimitate, opinia exprimată de către participanți a fost aceea că se impune atașarea ulterioară la dosar a exemplarului cererii de chemare în judecată conținând semnătura în original a reclamantului sau, după caz, aplicarea ulterioară a semnăturii în original pe cererea de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta a fost expediată instanței prin fax sau e-mail. Motivarea acestei soluții rezidă în argumentul că cerința prescrisă de art. 194 lit. f) C. proc. civ. impune aplicarea unei semnături în original, nefiind menționată posibilitatea unei reproduceri de semnătură prin fotocopiere/scanare. De asemenea, art. 292 alin. (2) C. proc. civ. nu este aplicabil actului de procedură reprezentat de cererea de chemare în judecată, ci exclusiv înscrisurilor probatorii, pentru acestea din urmă fiind prevăzută formalitatea conformării cu originalul a copiei înscrisului probatoriu, obligație ce nu este reglementată și în privința cererii de chemare în judecată. Posibilitatea reglementată de lege de transmitere a actului de procedură prin intermediul faxului sau email-ului nu impietează asupra obligației reclamantului de a semna în original cererea astfel transmisă. Mai recent, în minuta întâlnirii președinților secțiilor specializate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ și fiscal, ........., 22-23 mai 2023, s-a votat soluția că dacă instanța invocă din oficiu validitatea semnăturii, „neîndeplinirea obligației de a depune un exemplar semnat olograf (semnătură scrisă în întregime de mână) de pe cerere de chemare în judecată, în cursul procedurii verificării și regularizării cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății, se sancționează potrivit art. 196 alin. (1) și (2) și art. 200 alin. (4) Cod de procedură civilă cu anularea cererii.” Conform Dicționarului explicativ al limbii române: SEMNĂTÚRĂ ~i f. Nume al unei persoane scris cu propria mână (sub textul unui act, al unei scrisori etc.) pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-și asuma o anumită responsabilitate; iscălitură. /a semna + suf. ~ătură Semnătura reprezintă o formalitate esențială pentru valabilitatea oricărui act de procedură ce trebuie materializat, potrivit legii, într-un înscris. Prin semnătură se confirmă întocmirea actului de un anumit subiect procesual. Necesitatea semnăturii este prevăzută de lege pentru toate cererile adresate instanțelor judecătorești și care trebuie Pagina 9 din 13

materializate într-un înscris, precum ar fi: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvențională, cererea de apel, cererea de recurs. Dată fiind importanța ilustrată a acestei cerințe esențiale, lipsa sa este sancționată de legiuitorul național cu nulitatea cererii (Decizia nr. 22 din 27 martie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 8 mai 2023). Potrivit considerentelor acestei decizii, dacă o cerere a fost timbrată corespunzător, dar nu a fost semnată de către parte, ar trebui să se dispună anularea cererii pentru lipsa semnăturii, punct de vedere în susținerea căruia s-au exprimat Judecătoria Bacău, Judecătoria Onești, Judecătoria Moinești, Judecătoria Buhuși, Tribunalul Neamț, Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Brașov, Tribunalul Covasna, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, Curtea de Apel ........., Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Secția a IV-a civilă, Secția a V-a civilă, Secția a VI-a civilă, Tribunalul ........., Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, secțiile a III-a-VII-a civile, Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Cornetu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Videle, Curtea de Apel Cluj, Secția a II-a civilă, Judecătoria Bistrița, Judecătoria Baia Mare, Curtea de Apel Craiova, Secția I civilă, Tribunalul ........., Secția I civilă, Judecătoria ........., Judecătoria Târgu Cărbunești, Judecătoria Motru, Judecătoria Novaci, Judecătoria Slatina, Tribunalul Dolj, Secția I civilă, Judecătoria Vânju Mare, Tribunalul Iași, Secția a II-a civilă și de contencios administrativ, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Oradea, Secția I civilă, Tribunalul Bihor, Secția a II-a civilă, Tribunalul Satu Mare, Tribunalul Prahova, Secția I civilă, Tribunalul Buzău, Judecătoria Pogoanele, Judecătoria Buzău (opinie majoritară), Tribunalul Suceava, secțiile I și a II-a civile, Judecătoria Botoșani, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Reșița, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Moldova Nouă și Curtea de Apel Timișoara. Documentul electronic de tip „.pdf” reprezintă doar o copie a unui documentul emis în formă clasică (pe suport hârtie), deci nu un original (Decizia nr. 34 din 24 octombrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2017). Înalta Curte a adăugat că un act comunicat celeilalte părți pe suport hârtie, fără semnătura originală a celui de la care emană, nu poate avea decât valoarea unei copii (Decizia nr. 6 din 16 februarie 2015). Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 4933 din 31 octombrie 2023, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul Pagina 10 din 13

înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanței de judecată, chiar și în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanță, potrivit art. 148 alin. (2) şi art. 149 alin. (4) C. proc. civ. De asemenea, semnătura părţii trebuie să fie olografă, neputând fi dactilografiată,

imprimată

sau înlocuită prin parafă. Mai recent, tot Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, a reținut în deciziile nr. 242 și 243 din 18 ianuarie 2024: Înalta Curte constată că este incidentă excepţia nulităţii căii de atac formulate de A., întrucât nu depus cererea în original şi nici nu a înaintat un exemplar semnat olograf/electronic. În fapt, cu privire la aceasta, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că prin rezoluţia din 26 octombrie 2022, contestatorului i-a fost pus în vedere obligaţia de a semna în original calea de atac (denumită contestaţie/recurs extraordinar/recurs în casare), măsură ce i-a fost comunicată prin adresa din data de 7 noiembrie 2023, potrivit dovezii de comunicare electronică din data de 11.12.2023 . În aceste condiţii, Curtea constată incidente prevederile art. 196 şi art. 148 C. proc. civ., cu consecinţa nulităţii cererii formulate pentru lipsa semnăturii, cerinţă esenţială pentru valabilitatea acesteia. Întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acelei părţi, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă. Importanţa semnăturii olografe rezidă în necesitatea de a se asigura că actul de procedură provine de la persoana care se pretinde că l-ar fi efectuat şi că exprimă manifestarea de voinţă a acesteia cu privire la conţinutul actului. Aşadar, pentru a răspunde acestei finalităţi, semnătura trebuie să fie executată fie de mână, fie o semnătură electronică în condiţiile prevăzute de Legea nr. 455/2001, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau scanată. C. proc. civ. permite trimiterea acţiunii sau căii de atac prin e-mail, cererea primind dată certă la data înregistrării acesteia, dar numai în scopul primirii de dată certă şi pentru a facilita înregistrarea acesteia într-un anumit timp, fără ca acest fapt să scutească partea de a complini ulterior lipsa semnăturii olografe, în termenul acordat de instanţă în acest scop, numai în acest mod existând certitudinea că cererea emană de la titular. Toate acestea se pot deduce din mai multe prevederi ale C. proc. civ., iar în acest sens se reţine că prin art. 148 alin. (1) din C. proc. civ., se instituie regula potrivit căreia orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi trebuie să cuprindă, printre altele, semnătura titularului acesteia, putând fi formulată, potrivit alin. (2), şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, adică cele prevăzute de Legea nr. 455/2001 şi care astfel, acest înscris în formă electronică, nu trebuie confundat cu copia, fotocopia sau forma scanată a unui înscris. Prin urmare, sancţiunea care se impune pentru lipsa semnăturii este aceea a nulităţii căii de atac. Recapitulând, art. 10 din Legea nr. 101/2016 impune ca în cuprinsul contestației să se regăsească semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice. Întrucât în cuprinsul contestației ......... SRL nu s-a regăsit semnătura manuscrisă în original a reprezentantului firmei, ci doar o imagine scanată, iar la solicitarea expresă a Consiliului de a fi depusă contestația cu semnătura olografă, nu scanată, contestatoarea nu s-a conformat, devin aplicabile prevederile art. 11 alin. (1) – „În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, Pagina 11 din 13

acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.”, urmând a fi anulată contestația ......... SRL nr. 28474/05.05.2025, în contradictoriu cu .......... Art. 11 alin. (1) teza finală este redactată imperativ și aplicarea ei nu este lăsată la discreția Consiliului. La dosarul cauzei nu există depus niciun exemplar semnat personal (olograf) de reprezentantul legal al ......... SRL, în pofida solicitării exprese a Consiliului adresate acestei societăți, solicitare în care i s-a atras atenția „nu scanată sau ștampilată”, text subliniat. Contestatoarea a desconsiderat solicitarea clară, procedura jurisdicțională și organul de jurisdicție, neprezentând niciun original. Neglijarea obligațiilor procesuale nu poate fi ignorată și nici rămâne nesancționată procesual. Mai trebuie adăugat că semnătura olografă a unei persoane fizice este, în general, utilizată pentru a identifica această persoană, pentru a conferi o valoare probatorie, în ceea ce privește exactitatea și sinceritatea lor, documentelor pe care este aplicată sau pentru a-și asuma răspunderea pentru acestea (Hotărârea din 4 octombrie 2024, Agentsia po vpisvaniyata, C-200/23, EU:C:2024:827, punctul 135). În speță, domnul administrator Victor-Lucian Mecu nu și-a asumat răspunderea juridică pentru contestație, exemplarul înaintat Consiliului nu poartă semnătura lui olografă. De altminteri, nu este prima dată când ......... SRL transmite actul de învestire prin e-mail, fără nicio semnătură electronică, dovadă fiind că și în dosarul nr. 3192/2024 i-a fost solicitată de către Consiliu prezentarea exemplarului semnat olograf al contestației, însă, în speța de față, nu a furnizat originalul solicitat al actului de învestire. În eventualitatea unei căi de atac, după cum se cunoaște, în lumina art. 30 alin. (2) și a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 101/2016: - în plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorității contractante decât cele cuprinse în contestația adresată Consiliului; - nu se pot depune probe noi față de cele care au fost depuse în cadrul contestației. Relativ la cerere de intervenție .................... SRL, ea va fi respinsă de Consiliu ca rămasă fără obiect, în contextul în care nu s-a intrat în cercetarea contestației, dată fiind anularea acesteia, însemnând că nu mai există litigiul în care a intervenit .................... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Anulează contestația ......... SRL nr. 28474/05.05.2025, în contradictoriu cu .......... Pagina 12 din 13

Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de intervenție nr. 30746/12.05.2025, depusă de .................... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... Redactată practicaua deciziei, consilier Cristina MARIN Redactată în ......... exemplare, conține ............... pagini. Pagina 13 din 13