Decizie CNSC 1366/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1366/C1/1346 Data: 19.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 25217/17.04.2025 (transmisă prin e-mail, la data de 16.04.2025), formulată de URBIOLED SRL, cu sediul în Comuna Valea Lupului, str. Victoriei, nr. 69, județul Iași, având CUI: RO32614831 și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J22/1956/2016, reprezentată legal prin administrator și convențional prin cabinet avocat Staicu Daniela, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, sector 1, Ansamblul Rezidențial WIN Herăstrău, str. Barajul Argeș, nr. 8A, Corp C3, etaj 1, ap. 3105, formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă ORAȘ PODU ILIOAIEI, cu sediul în Orașul Podu Ilioaiei, str. Națională, nr. 53, județul Iași, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în oraș Podu Ilioaiei, județul Iași”, s-a solicitat: obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii, dispunerea anulării procedurii; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu prezentul demers; accesul la dosarul cauzei. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă ORAȘ PODU ILIOAIEI, în ceea ce Pagina 1 din 3

privește proba practică, senzorii de calitate a aerului, frecvența rețelei wireless MESH, conectivitatea celulară, frecvența dispozitivului Dongle USB și opțiunile Tunable White și RGBW, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de URBIOLED SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă ORAȘ PODU

ILIOAIEI și respinge, ca nedovedită, solicitarea contestatorului de acordare a cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1366/C1/1346 Data: 19.05.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 25217/17.04.2025 (transmisă prin e-mail, la data de 16.04.2025), formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., str. Victoriei, nr. 69, județul ........., având CUI: ......... și număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului ........., reprezentată legal prin administrator și convențional prin cabinet avocat ........., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ........., formulată împotriva documentației de atribuire elaborată de către autoritatea contractantă ..., cu sediul în ....., ........., județul ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ..., județul .........”, s-a solicitat: obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii, dispunerea anulării procedurii; obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu prezentul demers; accesul la dosarul cauzei. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: 1. Cu privire la cerința restrictivă privind proba practică, contestatorul solicită: a) În principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. De asemenea, având în vedere că prin documentația de atribuire au fost solicitate rapoarte de testare/fișe tehnice, certificate de conformitate, cerința Pagina 1 din 65

privind proba practică are rolul doar de a restrânge concurența, sens în care se impune eliminarea acesteia. b) În subsidiar, precizează Consiliului că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, contestatorul solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri

subiective efectuate de către comisia de evaluare. De asemenea, solicită ca aceasta să se organizeze în spații cu semnal GSM, special amenajate. c) Proba practică impune prezentarea unor eșantioane/ echipamente care exced obiectului contractului. Contestatorul precizează că echipamentele de iluminat public stradal sunt proiectate și fabricate pentru funcționarea în medii exterioare, în condiții reale de exploatare: intemperii, variații de temperatură, umiditate, vânt, praf, vibrații etc. Testarea acestor echipamente într-un mediu controlat de laborator sau în spațiu închis (ex. cameră) nu poate simula și nu reflectă condițiile reale de utilizare, ceea ce face ca proba practică să fie irelevantă sau chiar imposibilă. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții impune ca echipamentele și lucrările să fie evaluate în condiții reale de funcționare, acolo unde este cazul. Susține că, în cazul iluminatului public, este evident că nu pot fi replicate „condițiile reale” într-o cameră. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase relevante din documentația de atribuire. Arată că, în cadrul activităților specifice se cere demonstrarea unor funcționalități prin utilizarea unor echipamente ce nu fac obiectului acestei proceduri, acestea nefiind achiziționate prin intermediul acestei proceduri. Alte activități din cadrul acestei probe practice fac referire la afișarea, într-un anumit mod sau executarea unui set specifici de pași pentru demonstrarea unei funcționalități cerute de autoritatea contractantă. Ori, modul în care un producător al unei soluții de telegestiune a organizat interfața și pașii de realizare a unor operațiuni diferă, fiecare producător având în spate analize de uzabilitate diferită și abordări diferite în implementarea funcționalităților. Menționează că, însăși autoritatea contractantă precizează, în caietul de sarcini, că, orice procedeu special, prin care se înțelege o înșiruire de pași pentru obținerea unui rezultat, sunt considerate ca având mențiunea de „sau echivalent”, dar, în cadrul acestor activități cerute în proba practică, se cer procedee speciale, fără nici o mențiune de echivalențe. A. Autoritatea contractantă a solicitat, cumulativ, prin documentația de atribuire, declarație de conformitate a produselor, dar și prezentarea de rapoarte de testare, rapoarte de conformitate, fișe tehnice etc. În condițiile arătate, obligația realizării unei probe practice, reprezintă o cerință disproporționată, astfel că, cerința în analiză, reprezintă un obstacol nejustificat în calea operatorilor economici interesați să participe la procedură, care generează costuri suplimentare. Pagina 3 din 65

În sensul eliminării cerinței, contestatorul invocă jurisprudența CNSC B. În plus, realizarea probei practice implică și prezentare mostrelor. Învederează faptul că această cerință privind proba practică care presupune și prezentarea mostrelor este stipulată în cuprinsul fișelor tehnice, și nu în anunțul de participare simplificat. Contestatorul face trimitere la prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, arătând că HG nr. 395/2016, interzice includerea criteriilor de calificare în conținutul caietului de sarcini sau a documentelor

descriptive, sub sancțiunea neluării lor în seamă (fiind considerate clauze nescrise), prin art. 30 alin. (6): „Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Astfel, în absența oricărei mențiuni, din cuprinsul anunțului de participare, privind obligativitatea prezentării mostrelor, apreciază că se impune anularea acestei cerințe. În susținere, face trimitere la Decizia civilă nr. 88 din 18 ianuarie 2024, pronunțată în dosarul 10/59/2024, de către Curtea de Apel Timișoara, precum și la jurisprudența CNSC C)

Proba

practică

impune

prezentarea

unor eșantioane/echipamente care exced obiectului contractului. Menționează că, în cadrul activităților specifice se cere demonstrarea unor funcționalități prin utilizarea unor echipamente ce nu fac obiectului acestei proceduri, acestea nefiind achiziționate prin intermediul acestei proceduri. Alte activități din cadrul acestei probe practice fac referire la afișarea într-un anumit mod sau executarea unui set specifici de pași pentru demonstrarea unei funcționalități cerute de autoritatea contractantă. Ori modul în care un producător al unei soluții de telegestiune a organizat interfața si pașii de realizare a unor operațiuni diferă, fiecare producător având în spate analize de uzabilitate diferită și abordări diferite în implementarea funcționalităților. Arată că, însăși autoritatea contractantă, menționează în caietul de sarcini că orice procedeu special, prin care se înțelege o înșiruire de pași pentru obținerea unui rezultat, sunt considerate ca având mențiunea de „sau echivalent”, dar, în cadrul acestor activități cerute în proba practică se cer procedee speciale, fără nici o mențiune de echivalențe. 2. Solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive din fișa tehnică nr. 2 care au rolul de favoriza un singur producător. Contestatorul solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive, cerințe care au rolul de a favoriza un singur producător, respectiv: cerințele prin care se impune conexiune celulară cu ESIM integrat (LTE Cat M1, NB-IoT, nb2, EGPRS - posibilitatea de selecție automată a oricărei rețele celulară existentă), senzor de mișcare integrat, senzor crepuscular, senzorii integrați pe PCB, antena de comunicație, 2.400- 2.500 GHz, cu alegere din 8 frecvențe diferire manual sau automat, integrate în corpul controlerului, cu monta în exteriorul fiecărei lămpi, la partea inferioară, comunicare directă cu alte controlere, frecvența radio, rețea MESH, montaj în exterior lampa, la partea inferioara, tensiune alimentare, certificările D4i, DALI-2, ZD4I. Pagina 5 din 65

Solicităm

eliminarea

tuturor

cerințelor

restrictive marcate/subliniate. 3. Solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive care au rolul de a favoriza un singur producător privind integrarea senzorilor. Contestatorul solicită înlocuirea cerinței cu privire la senzorul de mișcare integrat în controlerul de telegestiune și acceptarea unor soluții echivalente ce presupune un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune dar care poate îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate.

Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase din documentația de atribuire. Consideră că se impune înlocuirea cerinței cu privire la senzorul de mișcare integrat în controlerul de telegestiune și acceptarea unor soluții echivalente ce presupune un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune, dar care, poate îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate. 4. Solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează montajul echipamentului „controller” Solicită, de asemenea, să se completeze fișele tehnice cu mențiunea „la partea inferioară/superioară”. Precizează că cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal este restrictivă, deoarece, impune o soluție constructivă specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. Arată c,ă această cerință limitează compatibilitatea cu diverse modele de aparate de iluminat și controlere disponibile pe piață, excluzând soluții care sunt proiectate pentru a fi montate în alte poziții, precum în partea superioară sau integrat în corpul aparatului. De asemenea, menționează că montajul în partea inferioară poate expune controlerul la factori de degradare crescuți, precum acumularea de praf, umiditate, impact mecanic sau vandalism, ceea ce poate afecta durabilitatea și performanța sistemului pe termen lung. Consideră că această impunere nu este justificată tehnic, printr-un avantaj obiectiv și elimină flexibilitatea ofertanților de a propune alternative optimizate în funcție de caracteristicile produsului și de cerințele specifice ale proiectului. Prin restricționarea poziției de montaj, cerința favorizează doar anumite soluții disponibile pe piață și poate duce la excluderea unor echipamente competitive care ar putea respecta toate celelalte specificații, dar cu o altă configurație de instalare. Astfel, apreciază că această solicitare reduce artificial concurența și poate conduce la costuri mai mari de achiziție și întreținere, fără a aduce un beneficiu clar în ceea ce privește funcționalitatea sau eficiența sistemului de iluminat stradal. În susținere, indică extrase din documentația de atribuire. Consideră că cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal este restrictivă, deoarece, impune o soluție constructivă specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. Consideră că această cerință limitează compatibilitatea cu diverse modele de aparate de iluminat și controlere disponibile pe piață, excluzând soluții care sunt proiectate pentru a fi montate în alte poziții, precum în partea superioară sau integrat în corpul aparatului. Montajul în partea inferioară poate expune controlerul la factori de degradare Pagina 7 din 65

crescuți, precum acumularea de praf, umiditate, impact mecanic sau vandalism, ceea ce poate afecta durabilitatea și performanța sistemului pe termen lung. Consideră că această impunere nu este justificată tehnic printr-un avantaj obiectiv și elimină flexibilitatea ofertanților de a propune alternative optimizate în funcție de caracteristicile produsului și de cerințele specifice ale proiectului. Prin restricționarea poziției de montaj, cerința favorizează doar anumite soluții disponibile pe piață și poate duce

la excluderea unor echipamente competitive care ar putea respecta toate celelalte specificații, dar cu o altă configurație de instalare. Astfel, această solicitare reduce artificial concurența și poate conduce la costuri mai mari de achiziție și întreținere, fără a aduce un beneficiu clar în ceea ce privește funcționalitatea sau eficiența sistemului de iluminat stradal. 5. Solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează alimentarea. Consideră că cerința este restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip Zhaga, în contradictoriu cu propria documentația de atribuire prin care se menționează NEMA sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând NEMA sau similar, dar, având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul Zhaga. Contestatorul face trimitere la prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 982016, precum și art. 31 din HG nr. 395/2016. Pentru soluționarea acestei critici indică extrase din documentația de atribuire. 6. Solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează senzorii privind calitatea aerului - Cerințele sunt restrictive, obiectivul principal al proiectului fiind acela de modernizare a iluminatului public, și nu de monitorizare a calității aerului. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezintă, în vreun fel, modul în care un astfel de senzor poate fi folosit in conjunctura cu echipamentele destinate modernizării. Pentru soluționarea acestei critici indică extrase din documentația de atribuire (extras Fișa tehnică nr. 2, nr. 3, nr. 4). Contestatorul solicită excluderea cerințelor legate de calitatea aerului (PM 1 - PM 1-, VOC 0-500, Nox 0-500, temperatura aer, umiditate Aer etc.). Consideră că cerința este una restrictivă, obiectivul principal al proiectului fiind acela de modernizare a iluminatului public și nu de monitorizare a calității aerului. De asemenea obiectivele specifice ale proiectului, prezentate în caietul de sarcini, nu fac referire la monitorizarea calității aerului și nici nu prezinta în vreun fel modul în care un astfel de senzor poate fi folosit în conjunctura cu echipamentele destinate modernizării si telemanagementului rețelei de iluminat public. Echipamentele ce vizează acest obiectiv pot face obiectului unei alte proceduri. În concret, redă un extras din broșura echipamentului SLC- Enviro203-C, unde este favorizată soluția eSave Ag si pe viitor, astfel impunând ofertanților un anumit producător. 7. Solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează antena, frecvența și modul de comunicație. Pagina 9 din 65

A. În principal, eliminarea cerințelor restrictive. B. În subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare, apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”;

C. Comunicația MESH, AES, wireless pe frecventa de 2.400 și maxim 2.500 GHz, frecvență radio reprezintă cerințe restrictive și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. În realitate, există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existentă de alimentare a AIL- urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicației, frecvențele de 2.400 și maxim 2.500 fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc), în timp ce frecvențe alternative, precum, 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC), nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc în preajma AIL-urilor. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase din documentația de atribuire. În ceea ce privește fișa tehnică nr. 5 – punct de aprindere inteligent cu rol de concentrator de date/gateway - solicită să se ajusteze formularea și să se adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. Comunicația wireless pe frecvența de 2.4 - 2.5 Ghz reprezintă o cerința restrictivă și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. În realitate, există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existente de alimentare a AIL- urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicație benzile de 2.4 - 2.5 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc). Arată că frecvențe alternative, precum, 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC), nu sunt supuse interferențelor cauzate de echipamente uzuale ce se regăsesc in preajma AIL-urilor. Invocând dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, contestatorul menționează că autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. În susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC. 8. Solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează conexiunea celulară: Pagina 11 din 65

a) în principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare, apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”. Solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare

ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. c) În subsidiar, solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Pentru soluționarea acestei critici, indică extrase din documentația de atribuire. În susținere, face trimitere la jurisprudența CNSC. 9. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle și completarea cerinței, în sensul de a se ajusteze formularea si sa adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii si frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente” Pentru soluționare, redă extrase relevante din documentația de atribuire, care vizează aceste cerințe. În ceea ce privește Fișă tehnică nr. 4 - Sistem de telegestiune a iluminatului public - monitorizare și control punct luminos, solicită: - să ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. - comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piața exista soluții alternative care nu generează costuri suplimentare. - comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând ca în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri - furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multa flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependentele de furnizori terți. 10. Solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se solicită capturi de ecran dintr-o aplicație deja implementată. - În principal, solicită eliminarea acesteia, cu motivarea că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare, fiind o cerință de calificare, în sens contrar, se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. - În subsidiar, argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe rezultă și din faptul că, în prezenta procedură au fost solicitate fișe tehnice, rapoarte de testare, declarații de conformitate, Pagina 13 din 65

solicitarea capturilor de ecran reprezentând, exclusiv, o cerință care restrânge concurența. - În final, arată Consiliului că se impune eliminarea cerinței și prin raportare la faptul că existența unei astfel de cerințe contravine prevederilor GDPR, pornind de la faptul că, în cadrul sistemelor, se regăsesc date personale ale utilizatorilor. Pentru soluționare, redă extrase relevante din documentația de atribuire, care vizează aceste cerințe

11. Solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează funcțiile Tunable White și RGBW. Contestatorul precizează că prezentul proiect nu cuprinde instalarea de aparate de iluminat care să aibă funcții Tunable White și RGBW, aceste funcții fiind specifice aparatelor de iluminat de tip arhitectural și care nu fac parte din proiect, prin urmare apreciază că cerința este nejustificată. 12. Solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează Modulul Zhaga. Contestatorul solicită completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Pentru soluționare, redă extrase relevante din documentația de atribuire. 13. Solicită eliminarea cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice. Contestatorul consideră a fi nejustificată cerința prin care se solicită ca, în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte. Pentru soluționare, redă extrase relevante din documentația de atribuire. Solicită eliminarea acestei cerințe din cadrul documentației, având în vedere că sunt solicitate capturi de ecran, declarație de conformitate și contul demo. Cerința conform căreia, în completarea fișei tehnice, trebuie precizate documentele care atestă conformitatea produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte, este restrictivă, deoarece, impune o documentație detaliată excesivă, care poate exclude soluții echivalente sau inovații tehnologice care nu au fost încă formalizate într-un cadru normativ specific. Aceasta creează o barieră administrativă semnificativă, favorizând producătorii care dețin deja certificări exhaustive și descurajând participarea altor furnizori care pot oferi soluții conforme, dar, care nu dispun de documentație standardizată pentru fiecare aspect al cerințelor impuse. În plus, specificația nu definește clar ce tip de documente sunt acceptabile, ceea ce poate duce la interpretări diferite în evaluare și poate genera arbitrarietate în procesul de selecție. Totodată, această cerință poate prelungi timpul necesar pentru pregătirea ofertei și poate implica costuri suplimentare pentru obținerea certificărilor suplimentare, chiar și în cazurile în care produsele respectă deja standardele internaționale aplicabile. Astfel, această exigență nu doar că limitează accesul unor competitori la licitație, dar poate și restricționa adoptarea unor soluții Pagina 15 din 65

eficiente, inovatoare și competitive, care nu dispun de o documentație complet aliniată la cerințele impuse, dar care, ar putea asigura performanțe superioare în cadrul proiectului de iluminat stradal. Cerința conform căreia fiecare specificație tehnică trebuie demonstrată prin documente detaliate (broșuri, instrucțiuni de montaj, poze, rapoarte de testare, fise tehnice etc.), cu indicarea exactă a paragrafelor, numerelor de pagină și tipului de document, sub sancțiunea descalificării, este restrictivă deoarece impune un volum excesiv de documentație. Această cerință nu ia în considerare faptul că anumite

caracteristici pot fi demonstrate prin echivalențe tehnologice, certificări internaționale sau teste de laborator, fără a necesita exact tipul de documente menționat. Impunerea unei structuri rigide de prezentare și condiționarea acceptării ofertei de o corespondență strictă între documente și specificații pot duce la descalificarea artificială a unor propuneri tehnice conforme, dar, care nu respectă exact acest format administrativ. Această cerință adaugă un volum birocratic inutil, crescând timpul și costurile pentru ofertanți și restricționând concurența doar la furnizori care au capacitatea de a furniza rapid această documentație exhaustivă. Astfel, cerința nu reflectă un criteriu obiectiv de performanță a produselor, ci introduce o barieră administrativă artificială care limitează competiția și favorizează anumiți producători. Arată că, potrivit caietului de sarcini, trebuie prezentate doar fișe tehnice, pagini de catalog ale producătorului, teste, rapoarte de testare și certificări. Solicitarea explicită ca fiecare cerință tehnică să fie documentată individual presupune o detaliere minuțioasă a informațiilor despre conformitatea produsului ofertat. Această cerință îngreunează procesul de elaborare a ofertei, mai ales în cazul produselor complexe care au multe specificații tehnice. Necesită timp suplimentar, resurse dedicate și documentație detaliată, chiar dacă produsul respectiv este în mod evident conform. Arată faptul că, așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. 14. Solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează consumul de electricitate. Pentru soluționare, redă extrase relevante din documentația de atribuire. Contestatorul precizează că cerința privind consumul redus de electricitate de până la 0.3W pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal este una restrictivă, deoarece, limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. Arată că, majoritatea controlerelor de iluminat existente, chiar și cele eficiente din punct de vedere energetic, au un consum de energie superior acestui prag, ceea ce reduce considerabil opțiunile de achiziție și poate conduce la necesitatea dezvoltării unor soluții personalizate, cu costuri de proiectare și producție crescute. Limitarea la un consum de maximum 0.3W afectează direct performanțele funcționale ale Pagina 17 din 65

controlerului, deoarece acesta trebuie să îndeplinească multiple sarcini operaționale, cum ar fi comunicarea cu sistemele centrale, reglajul intensității luminoase și monitorizarea parametrilor de funcționare, toate acestea necesitând un consum minim de energie pentru a asigura o operare stabilă și fiabilă. Cerința nu ține cont de realitățile tehnologice actuale și de standardele de eficiență energetică utilizate în industrie, ceea ce poate determina excluderea unor soluții mature și testate în favoarea unor tehnologii experimentale sau ineficiente din punct de vedere al costurilor.

De asemenea, menționează că, o astfel de restricție poate crea dificultăți în integrarea controlerului cu alte componente ale sistemului de iluminat, întrucât, reducerea consumului la un nivel atât de scăzut poate impune compromisuri privind compatibilitatea, viteza de procesare și fiabilitatea comunicării. Această cerință poate limita concurența în cadrul licitației, favorizând doar anumiți producători capabili să îndeplinească specificațiile impuse, ceea ce poate duce la o creștere artificială a costurilor de achiziție și la o reducere a flexibilității în alegerea soluției optime. Astfel, consideră că cerința de consum maxim de 0.3W, nu doar că reprezintă o constrângere tehnologică, dar și una economică și concurențială, făcând dificilă implementarea unei soluții viabile și sustenabile din punct de vedere al performanței și al costurilor. 15. Solicită eliminarea cerințelor prin care solicită standardul ZD4i. În acest sens, reda un extras relevant din documentația de atribuire. Prin adresa nr. 5331/24.04.2025, înregistrată la CNSC sub nr. 27767/29.04.2025, autoritatea contractantă transmite dosarul achiziției publice, precum și punctul de vedere cu privire la contestația în cauză, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acesteia și în subsidiar, ca nefondată. Cu privire la criticile formulate de către contestator, autoritatea contractantă analizează punctual aspectele sesizate, după cum urmează: 1. Solicitarea de eliminare a cerinței restrictive privind proba practică: Autoritatea contractantă precizează că urmărește achiziționarea și montarea sistemul de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranța ridicată în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanța fiind format din totalitatea corpurilor de iluminat ce urmează a fi montate și sistemul de telegestiune aferent acestora așa cum este precizat și în caietul de sarcini. Astfel, s-a realizat complexitatea prezentului proces de achiziție, prin prisma multitudinii soluțiilor existente, al elementelor care intră în componenta unui astfel de sistem de iluminat, al constrângerilor care țin de condițiile de funcționare a acestora, precum și de riscurile care țin de achiziționarea unor sisteme de iluminat slab calitative, neadaptate la cerințele de funcționalitate impuse de mediul ambient în care acestea vor funcționa. Așa cum este menționat în cadrul proiectului tehnic: „Sistemul de Telegestiune, prin elementele sale componente (hardware și software), trebuie să aibă capabilitatea să controleze, să monitorizeze, sa măsoare si sa gestioneze funcționarea in parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal a localității, cu obținerea de reduceri semnificative de emisii de C02, de consum de energie electrica si de Pagina 19 din 65

costuri de exploatare si îmbunătățind, in același timp, fiabilitatea sistemului de iluminat public. Controlul lămpilor se va realiza în mod dinamic cu ajutorul controlerelor inteligente, instalate la partea inferioara a fiecărei lămpi, astfel încât fiecare lampă va lumina la intensitatea prestabilită doar atunci când se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă. Dimmarea va fi controlata si prin senzori de mișcare având la baza comunicarea dintre lămpi ce se realizează prin rețeaua de tip MESH, autonoma. Se dorește realizarea unui sistem de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranța ridicata in exploatare

si costuri minime de investiție si mentenanța. Pentru realizarea acestor cerințe fiecare corp de iluminat va fi prevăzut cu un controler inteligent, in conformitate cu cerințele din fisele tehnice. Montajul se va face la exteriorul lămpii, in partea inferioara a carcasei și senzoristică, integrată într-o placă. Controlerul va fi alimentat din driver D4i sau SR. cu tensiune suplimentara de 24 V DC, va fi prevăzut cu conector electromecanic Zhaga 4 pin (tata) sau similar. Aceasta soluție are avantaje din pdvd constructiv, integritatea pârtii superioare a carcasei corpului de iluminat nu va fi compromisa, iar in cazul acumulărilor de zăpadă sau depuneri pe corpul lămpii senzorul crepuscular nu va fi acoperit/obturat. Prin montajul la partea inferioara se urmărește de asemenea si protejarea echipamentului inteligent împotriva razelor UV, obținând-se o durata de viață extinsa si un cost redus de investiție si mentenanță. Controlerul trebuie să asigure ca aparatul de iluminat conectat la un senzor de mișcare integrat răspunde prin creșterea fluxului luminos la nivelul prestabilit, în cazul în care se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă. Sistemul de control trebuie să permită modificarea timpilor de menținere a fluxului luminos la nivelul prestabilit.” Menționează că, la elaborarea caietului de sarcini, parte a documentației de atribuire s-a avut în vedere atingerea următoarelor ținte, referitoare la sistemul de iluminat ce se dorește a se implementa, specificate și în ghidul de finanțare: • Sistemul de iluminat propus este inteligent. Susține că, din acest motiv, a fost solicitat un sistem de telegestiune capabil să asigure controlul și monitorizarea individuala a fiecărui aparat de iluminat în parte (astfel încât fiecare aparat de iluminat sa poată fi pornit/oprit sau sa i se regleze intensitatea luminoasa atât în mod automat, conform unor programe prestabilite și/sau a unor senzori cat și în mod manual) și să permită reglarea fluxului luminos pe grupuri de corpuri de iluminat • Sistemul de iluminat propus este dinamic. Arată că, modificarea dinamică a fluxului luminos (după programe prestabilite, definite de beneficiar) permite reducerea fluxului luminos cu diferite procente față de fluxul luminos nominal, pe anumite paliere orare, în funcție de densitatea traficului sau a numărului de pietoni, durată zi-noapte sau alte condiții predefinite. Sistemul de control trebuie să permită modificarea timpilor de menținere a fluxului luminos la nivelul prestabilit, iar, controlerul trebuie să permită ca aparatul de iluminat conectat prin intermediul controlerului la un senzor de mișcare să răspundă în timp real prin creșterea fluxului luminos la nivelul prestabilit, în cazul în care se îndeplinesc condițiile limită de declanșare a semnalului de comandă. Pagina 21 din 65

Se poate observa importanța ridicată a senzorilor de mișcare (PIR) în arhitectura sistemului de telegestiune ce se dorește a fi implementat. • Sistemul de iluminat propus este autonom. Rețeaua locală trebuie să funcționeze fără să fie condiționată de prezenta unui semnal GSM sau de controlul prin rețea de date de pe server funcționând în acest fel în sistem autonom. Sistemul de iluminat propus oferă siguranța ridicata în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanță.

Sistemul de telegestiune - este un soft prin intermediul căruia se controlează, monitorizează, se măsoară și se gestionează funcționarea în parametri optimi o rețea/rețele de iluminat. Cele două tipuri de produse (hardware și software) trebuie sa fie compatibile si să funcționeze împreună ca un tot unitar. Astfel, în cazul componentelor fizice, cum ar fi: aparatele de iluminat cu LED si sistemul de telegestiune (compus din componente hardware și software), în susținerea specificațiilor tehnice corespunzătoare produselor ofertate, operatorii economici trebuia să depună în cadrul ofertei tehnice următoarele: • Declarații de conformitate a materialelor; • Certificate de conformitate a produselor; • Rapoarte de testare; • Fise tehnice ale produselor. În cazul sistemului de telegestiune (componenta software), nu există documente din care sa reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, de aceea s-au solicitat doar capturi de ecran din care sa reiasă ca structura softului ofertat exista si o fișă tehnica prin care ofertantul bifează ca specificațiile tehnice solicitate sunt îndeplinite, fără a putea fi demonstrate prin rapoarte de testare ca în cazul componentelor fixe. Subliniază că, prin introducerea probei practice, a urmărit verificarea cerințelor tehnice software minime pe care sistemul de telegestiune trebuie să le respecte. Arată că ,cerințele minime enunțate atât prin caietul de sarcini, cât și prin Proiectul Tehnic: Caracteristicile componentelor software ale sistemului de telegestiune - împreună cu cerințele software din fisele tehnice 2.1- 2.4 - nu pot fi certificate prin documente, ci, numai prin testare. Având în vedere obiectul achiziției, testarea nu putea fi făcută de un terț, ca în cazul rapoartelor de testare pentru produse, ci, trebuia ca ofertantul să o demonstreze, fizic. De asemenea, precizează că proba practică reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă dorește să se asigure că sistemul va fi funcțional și acesta corespunde solicitărilor și necesităților sale. Subliniază că se dorește susținerea unei probe practice pentru a se demonstra conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini și anexele sale; aceasta fiind o cerință privind propunerea tehnică și nu vizează demonstrarea capacității tehnice și/profesionale a ofertanților, ci, funcționalitatea tehnică a produselor ofertate care face obiectul achiziției. Menționează că membrii comisiei de evaluare, respectând principiile transparenței și tratamentului egal, pot solicita ofertanților prezentarea unei mostre funcționale, în cazul în care, fișele, pozele sau descrierile din ofertă nu sunt suficient de edificatoare. Această mostră trebuie să fie Pagina 23 din 65

conformă cu oferta tehnică depusă și să demonstreze îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice și funcționale prevăzute în caietul de sarcini. Susține că, proba practica solicitată reprezintă echivalentul raportului de încercare/testare care se prezintă pentru componentele fixe. În cadrul acestei probe, ofertantul trebuie să demonstreze capabilitatea aplicației să controleze, să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi a unei rețele de iluminat, precum și a aparatelor de iluminat, de a transmite informații în sens invers și în timp real.

Precizează că, la solicitarea autorității contractante se va organiza o probă practică, în vederea demonstrării posibilităților de aplicare în practică a sistemului de telemanagement descris de ofertant în cadrul propunerii tehnice și verificarea faptului că software-ul funcționează conform specificațiilor solicitate, urmărirea comportamentului software-ul în condiții reale de utilizare, inclusiv, timpul de răspuns intre echipamente, funcționarea si interacționarea între software și hardware. Arată că proba practică se va desfășura în etapa de evaluare a propunerilor tehnice, anterior stabilirii caracterului conform al ofertelor; la proba practica vor participa toți ofertanții care au ajuns în etapa de evaluare a propunerii tehnice; data si locul organizării probei practice vor fi comunicate de către autoritatea contractanta, în scris, cu cel puțin 5 zile înainte de data organizării probei practice. În cadrul probei practice se vor utiliza doar echipamentele și aparatele de iluminat care au fost prezentate în propunerea tehnică. Echipamentele necesare susținerii probei practice vor fi aduse de către ofertant în momentul susținerii probei. Nu se acceptă prezentarea unor aparate si a unui sistem de telemanagement diferite fata de cerințele din documentația tehnica. Toate funcțiunile, minim cerute la capitolul anterior in cadrul sistemului de telegestiune, vor fi verificate in cadrul probei practice; în cazul în care, cerințele minime precizate anterior nu sunt îndeplinite integral, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Sistemul prezentat pentru testare va trebui sa dovedească corespondența cu cerințele minimale ale caietului de sarcini, să includă echipamentele și materialele declarate cantitativ în oferta și calitativ în fișele tehnice anexate ofertei tehnice. În vederea implementării sistemului demonstrativ de telemanagement, ofertantul va realiza proba practică folosind personal specializat ținând cont de toate măsurile de siguranță necesare. 2. Solicitarea de eliminare a tuturor cerințelor restrictive din fișa tehnică nr. 2, care au rolul de a favoriza un singur producător, respectiv: cerințe prin care se impune conexiunea celulara ESIM integrat ((LTE Cat Ml, NB-IoT, nb2, EGPRS - posibilitatea de selecție automata a oricărei rețele celulară existentă), senzor de mișcare integrat, senzor crepuscular, senzorii integrați pe PCB, antena de comunicație, 2.400- 2.500 GHz, cu alegere din 8 frecvente diferire manual sau automat, integrate în corpul controlerului, cu monta în exteriorul fiecărei lămpi, la partea inferioară, comunicare directa cu alte controlere, frecventa radio, rețea MESH, montaj în exterior lampa, la partea inferioară, tensiune alimentare, certificările D4i, DALI-2, ZD4I. Autoritatea contractantă precizează că specificațiile tehnice sunt fundamentate pe cerințele reale ale proiectului, nu pe existenta unui anumit produs pe piață. Specificarea cerințelor tehnice este esențială pentru asigurarea unui sistem eficient, interoperabil și compatibil cu Pagina 25 din 65

infrastructura existentă. Aceste cerințe nu au rolul de a restricționa competiția, ci de a garanta că soluția selectată îndeplinește nevoile reale ale autorității contractante. Faptul că un produs de pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că doar acel produs poate fi ofertat, ci doar că soluțiile trebuie să respecte un anumit standard de performanță și fiabilitate. Autoritatea contractantă susține că ......... SRL nu a demonstrat, în mod obiectiv, că există o singură soluție pe piață care îndeplinește cerințele, ci, doar a identificat un produs care corespunde specificațiilor.

Arată că, în realitate, există mai mulți producători care oferă echipamente cu caracteristici similare, însă, contestatorul nu a făcut nicio încercare de a argumenta de ce soluțiile sale tehnice ar fi echivalente sau de a propune alternative. Consideră că, în condițiile în care specificațiile tehnice nu impun un anumit mod de redactare a fișelor tehnice ale ofertanților, ci, doar cer ca produsul să aibă anumite caracteristici și funcționalități, cerințele sunt formulate în mod obiectiv, având în vedere funcționalitatea și performanța echipamentelor, nu un brand anume; subliniază că un producător care poate demonstra prin metode alternative că îndeplinește cerințele nu este dezavantajat. 3. Solicitarea de eliminare a tuturor cernitelor restrictive care au rolul de a favoriza un singur producător privind integrarea senzorilor. Autoritatea contractantă precizează că urmărește achiziționarea și montarea sistemul de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranța ridicată în exploatare și costuri minime de investiție și mentenanța fiind format din totalitatea corpurilor de iluminat ce urmează a fi montate și sistemul de telegestiune aferent acestora așa cum este precizat și în caietul de sarcini. Astfel, s-a realizat complexitatea prezentului proces de achiziție, prin prisma multitudinii soluțiilor existente, al elementelor care intră în componenta unui astfel de sistem de iluminat, al constrângerilor care țin de condițiile de funcționare a acestora, precum și de riscurile care țin de achiziționarea unor sisteme de iluminat slab calitative, neadaptate la cerințele de funcționalitate impuse de mediul ambient în care acestea vor funcționa. Menționează că, motivul pentru care cele doua cerințe sunt abordate împreună și nu separat este acela că sistemul de telegestiune solicitat de autoritatea contractantă trebuie să aibă capacitatea de a oferi ambele lucruri în același timp, fapt ce se poate realiza prin senzorii de mișcare integrați. Arată că, din punct de vedere al siguranței, principalul beneficiu este adus de comunicarea extrem de rapida între senzorul care înregistrează mișcarea sau traficul crescut și controlerul care comandă lampa. În momentul în care aceștia sunt conectați pe aceeași placă nu există nici o întârziere între momentul când a fost înregistrată mișcarea și momentul aprinderii lămpii la o putere mai mare. Precizează, că, în mod practic, lucrurile stau astfel : - în anumite intervale din timpul nopții, când traficul de pietoni sau mașini este în mod normal redus, fluxul luminos al lămpii este redus pentru o economic de energic; - în momentul în care unul din senzorii de mai sus înregistrează o mișcare, va transmite un semnal controlerului inteligent cu care este echipata lampa; Pagina 27 din 65

- la primirea mesajului, controlerul va mari fluxul luminos al lămpii în mod automat și instantaneu crescând astfel nivelul de luminozitate și siguranța atât a participantului la trafic cât și a pietonului. Orice întârziere în comunicare între senzor și controler (în sensul aprinderii lămpii după trecerea pietonului) poate provoca numeroase probleme, atât din punct de vedere al siguranței, cât și din punct de vedere financiar (un consum de energie nejustificat).

În ceea ce privește costurile minime de investiții și mentenanță, arată că beneficiile soluției integrate (senzor și controler) sunt următoarele: - Costul unui modul integrat (controler și senzor pe aceeași placă) este semnificativ mai mici decât costul de achiziție a două module separate prin faptul ca acestea vor avea automat două carcase, doi conectori Zhaga sau similar (conectorul care face legătura între corp și orice component inteligent montat pe corp), mai multe materiale mărunte, etc. - Montarea a doi conectori Zhaga sau similar, in scopul folosirii unui controler inteligent si a unui senzor, separat de controler, necesita, automat, găurirea carcasei aparatului de iluminat în 2 locuri, fapt ce duce la creșterea ratei de defect a acelui aparat de iluminat. - Costul de intervenție și mentenanță pentru un singur modul, integrat, este mai mic decât costul pentru intervenție și mentenanța la un controler și un senzor separat. - Costul aparatului de iluminat (lămpii) crește, cu cât se aduc mai multe modificări. Autoritatea contractantă menționează că, pentru soluția integrată, este necesar a se monta un singur conector de tip Zhaga sau similar, care să facă legătura între aparatul de iluminat și controlerul cu senzor integrat; în momentul în care este necesară montarea a doi conectori costul cu modificările aduse corpului este implicit mai mare. Or, intenția autorității contractante este aceea de a achiziționa produsul cel mai bun din punct de vedere tehnico-economic; prin urmare, componenta economică are o mare importanță. Ținând cont de aceste aspecte, autoritatea contractantă precizează că a luat toate măsurile pentru a-și asigura accesul la cele mai performate produse din punct de vedere tehnic, calitativ, estetic, funcțional ,având în vedere, în același timp și caracteristicile de mediu și inovatoare, cât și condițiile comerciale. Subliniază că, un alt avantaj tehnic extrem de important pe care soluția cu modul integrat îl aduce autorității contractante este acela că scade riscul de defect datorat pătrunderii apei în aparatul de iluminat, deoarece, aparatul va avea un singur conector Zhaga sau similar, nu două, ca în cazul în care se folosesc controler inteligent și senzor separat. Pentru montarea conectorilor Zhaga sau similar, carcasa aparatului de iluminat va fi prevăzută cu două perforații în locurile în care se vor monta conectorii, fapt ce duce la creșterea riscului de a pătrunde apa prin două zone, în loc de una singură. De asemenea, poate duce la nerespectarea gradului de protecție la apă solicitat. Pagina 29 din 65

Integrarea senzorului PIR în controler elimină latențele de comunicare, oferind un timp de răspuns aproape instantaneu la detectarea mișcării. Astfel, arată că utilitatea practică intrinsecă se refera la echiparea aparatelor de iluminat la trecerea de pietoni, zone cu risc de conflict ridicat, care trebuie sa identifice, să transmită si să comande fie mărirea intensității luminoase, fie schimbarea temperaturii de culoare, in vederea avertizării autovehiculelor de existenta unui factor de risc si sa reducă viteza de rulare.

Menționează că, specificațiile tehnice sunt fundamentate pe cerințele reale ale proiectului, nu pe existenta unui anumit produs pe piață. Specificarea cerințelor tehnice este esențială pentru asigurarea unui sistem eficient, interoperabil și compatibil cu infrastructura existentă. Aceste cerințe nu au rolul de a restricționa competiția, ci, de a garanta că soluția selectată îndeplinește nevoile reale ale autorității contractante. Faptul că un produs de pe piață îndeplinește aceste cerințe nu înseamnă că doar acel produs poate fi ofertat, ci, doar că soluțiile trebuie să respecte un anumit standard de performanță și fiabilitate. Referitor la faptul că integrarea senzorului PIR în controler reprezintă o soluție tehnologică avansată, care răspunde cerințelor de eficiență, reducere a costurilor de operare și optimizare a performanței sistemului de telegestiune, această abordare asigură un management inteligent al resurselor, reducând consumul inutil de energie și maximizând durabilitatea infrastructurii. Autoritatea contractantă prezintă argumentele care demonstrează superioritatea soluției cu senzor PIR integrat în controlerul de telegestiune, comparativ cu alternativele care utilizează senzori separați: - Integrarea senzorului PIR în controler elimină latențele de comunicare, oferind un timp de răspuns aproape instantaneu Ia detectarea mișcării. - Fiabilitate crescută; - PIR-ul detectează instantaneu mișcarea, reducând întârzierile; - Un senzor PIR extern ar avea nevoie de un canal suplimentar de comunicare cu controlerul, ceea ce poate genera întârzieri și potențiale erori de sincronizare. - Prin eliminarea cablajelor și conexiunilor suplimentare necesare pentru un senzor extern, soluția integrată reduce riscul de defecțiuni cauzate de deteriorarea cablurilor, probleme de conectare sau expunerea la factori de mediu. - Toate componentele sunt proiectate să funcționeze într-un sistem optimizat, ceea ce minimizează problemele de compatibilitate între diferite module. - Costurile de mentenanță sunt mai mici, întrucât, un sistem integrat are mai puține componente expuse la uzură sau deteriorare. Autoritatea contractantă subliniază că nicăieri în caietul de sarcini nu s-a făcut referire la un anumit producător, o anumita origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se refera la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. 4. Solicitarea de eliminare a cerinței restrictive care vizează montajul echipamentului „controller”. Pagina 31 din 65

Autoritatea contractantă precizează că, în caietul de sarcini, se menționează clar că aparatul de iluminat poate fi echipat cu un soclu Zhaga sau similar, fie în partea inferioară, fie în partea superioară. Aceasta oferă flexibilitate ofertanților și nu impune o soluție constructivă unică. Mai mult, formularea „sau similar” permite utilizarea altor soluții echivalente, atâta timp cât acestea respectă cerințele tehnice și funcționale ale proiectului. Argumentul contestatarului conform căruia poziționarea controlerului ar fi restrictivă, este invalid, deoarece,

documentația tehnică oferă o marjă clară de flexibilitate pentru ofertanți în ceea ce privește configurarea echipamentului. Subliniază că cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal nu reprezintă o limitare arbitrară, ci, este fundamentată pe rațiuni tehnice și operaționale bine întemeiate. Funcțional, această amplasare este esențială pentru ca senzorul de mișcare să poată detecta corect mișcarea pietonilor la nivelul solului, nu prezența obiectelor aflate în aer, cum ar fi păsările. Montajul senzorului în partea inferioară a aparatului de iluminat optimizează unghiul de detecție, asigurând o acuratețe mai mare în identificarea mișcării la nivelul trotuarelor și al carosabilului. Susține că dacă senzorul ar fi montat în partea superioară, ar putea fi declanșat de obiecte nerelevante, precum păsări sau alte elemente aflate la înălțime, ceea ce ar compromite eficiența sistemului de telegestiune. În plus, arată că această poziționare asigură o instalare facilă, o mentenanță eficientă și o protecție optimă a echipamentului. În primul rând, amplasarea controlerului în partea inferioară permite accesibilitatea rapidă pentru operațiuni de întreținere și intervenție, fără a necesita echipamente speciale pentru demontarea completă a aparatului de iluminat. Acest aspect contribuie la reducerea costurilor de mentenanță și la optimizarea timpului de intervenție în cazul unor defecțiuni. In al doilea rând, poziționarea controlerului în partea inferioară minimizează expunerea acestuia la temperaturi ridicate generate de sursa de iluminat, prelungind, astfel, durata de viață a componentelor electronice și asigurând o funcționare fiabilă pe termen lung. De asemenea, această configurație este compatibilă cu soluțiile moderne de telegestiune utilizate la nivel internațional, unde montajul în partea inferioară este preferat datorită avantajelor menționate. Faptul că această soluție este utilizată pe scară largă în proiecte de iluminat inteligent demonstrează că nu reprezintă o restricție, ci, o alegere tehnică justificată. 5. Solicitarea de eliminare a cerinței restrictive care vizează alimentarea. Autoritatea contractantă precizează că nu există nicio contradicție în documentația de atribuire, iar critica contestatorului privind menționarea „NEMA sau similar” este nefondată. Mai mult, cerințele stabilite respectă prevederile legale, deoarece, nu impun un singur producător, ci, doar un nivel de performanță și compatibilitate necesar pentru implementarea cu succes a proiectului. Menționează că documentația specifică în mod clar utilizarea unui soclu Zhaga/Nema „sau similar”, ceea ce permite participarea la procedură a ofertanților care oferă soluții echivalente. Pagina 33 din 65

Astfel, arată că nu se impune exclusiv utilizarea unui anumit tip de controler, ci, doar respectarea unor cerințe tehnice care să asigure compatibilitatea cu sistemul de iluminat. Subliniază că cerințele privind interfața de conectare sunt fundamentate pe necesități tehnice reale, nu pe favorizarea unui producător. Utilizarea conectorului Zhaga/Nema sau similar este justificată de avantajele tehnice pe care acesta le oferă:

• Standardizare și interoperabilitate - Conectorul Zhaga este un standard internațional adoptat de multiple companii, ceea ce permite integrarea unor soluții diverse, fără a depinde de un singur furnizor. • Eficiență în instalare și mentenanță - Acest tip de conector facilitează montajul rapid și reducerea costurilor de întreținere, contribuind la eficiența operațională a sistemului de iluminat. • Flexibilitate pentru upgrade-uri viitoare - Standardul Zhaga permite înlocuirea controlerelor fără modificări structurale, asigurând o infrastructură scalabilă și adaptabilă cerințelor tehnologice viitoare. 6. Solicitarea de eliminare a cerinței restrictive care vizează senzorii privind calitatea aerului. Autoritatea contractantă precizează că proiectul face parte din Programul privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Conform descrierii din cadrul proiectului, Sistemul de Telegestiune are ca obiectiv principal modernizarea iluminatului public, prin componentele sale hardware și software, pentru a controla, monitoriza, măsura și gestiona funcționarea optimă a rețelei de iluminat public si a obține reduceri semnificative ale emisiilor de C02, ale consumului de energie electrică și ale costurilor de exploatare. 7. Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive care vizează antena, frecvența și modul de comunicație. Referitor la solicitarea de acceptare și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, autoritatea contractantă precizează că arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații (telefonie mobila), care presupun atât riscuri de nefuncționare din cauza topografice cât și costuri suplimentare cu transmisiunile de date. Tehnologiile de comunicare wireless trebuie să fie fără costuri legate de transmisia de date. Arată că s-a urmărit implementarea unei proiect care să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune fiind o soluție fezabilă cât și rentabilă din punct de vedere economic. Deoarece, a fost solicitată o frecvență radio într-un anumit interval minim și maxim, autoritatea contractantă face precizarea că s-a specificat o frecvență în intervalul de [2.400-2.500]GHz, astfel, consideră că această cerință nu este restrictivă și nu încalcă prevederile art. 153, alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece, a fost solicitată un interval de frecvență radio, interval frecvența pe care o folosesc 99% din echipamentele cu comunicație fără fir existente pe piață. Benzile de 2.4 GHz si 2.5 GHz sunt printre cele mai comune benzi de frecvență folosite Pagina 35 din 65

în transmisiile Wi-Fi din ziua de azi, majoritatea routerelor actuale fiind capabile să transmită această frecvență. Subliniază că frecventa de 868MHz este o frecvență radio liberă utilizată pe larg în stațiile radio, televiziune sau radare și multe echipamente electronice care pot produce zgomot electromagnetic, inclusiv în aparatele de iluminat. Arată că, un alt motiv pentru care s-a solicitat un tip de comunicație, este și faptul că o comunicație pe o rețea de tip radio in frecventa 868MHz si /sau PLC poate avea întârzieri destul de mari în

propagarea semnalului. Viteza de transmisie a datelor în această bandă este mai mică decât în cazul altor benzi, cum ar fi 2.4 GHz, și depinde de standardele utilizate, mărind astfel timpul de transmisie. Ori, o transmisie rapidă a datelor, pentru a trimite informații în timp real (precum alerte pentru autorități), este necesara pentru garantarea unui sistem eficient, fiabil și adaptat cerințelor autorității contractante. 8. Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive care vizează conexiunea celulară. Referitor la solicitarea acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, autoritatea contractantă precizează că arhitectura hardware și de comunicații trebuie să permită o instalare independentă de infrastructura unor furnizori de servicii de telecomunicații (telefonie mobila) care presupun atât riscuri dc nefuncționare din cauza zonei topografice cat și costuri suplimentare cu transmisiunile de date. Tehnologiile de comunicare wireless trebuie să fie fără costuri legate de transmisia de date. Subliniază că s-a urmărit implementarea unui proiect care să funcționeze fără conectarea la internet a elementelor componente ale sistemului de telegestiune fiind o soluție fezabilă cat și rentabilă din punct de vedere economic. Referitor la solicitarea de acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date, autoritatea contractantă precizează că, în caietul de sarcini, au fost menționate, clar, ca există astfel de dispozitive atât la nivelul punctului de aprindere, cât și la nivelul punctului luminos. 9. Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle și completarea cerinței, în sensul să se ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente” Autoritatea contractantă precizează că dispozitivul USB-Dongle asigură accesul la rețeaua locala wireless de tip „MESH”, ce permite autorității contractant accesul la rețeaua de iluminat public local, setarea corpurilor de iluminat chiar de sub acesta, fără a mai fi nevoie de o conexiune la internet. Această cerință se justifică în raport de avantajele pe care o astfel de conexiune le oferă, reprezentanții autorității contractante, în caz de avarii sau alte evenimente imprevizibile, având acces la corpurile de iluminat, chiar dacă nu poate fi accesat sistemul de telegestiune prin aplicația web. 10. Solicitarea de eliminare a cerinței restrictive prin care se solicită capturi de ecran dintr-o aplicație deja implementată. Pagina 37 din 65

Autoritatea contractantă precizează că urmărește, prin cerința privind prezentarea unui capturi de ecran, verificarea lor în cadrul aplicației sistemului de telegestiune (componenta software), neexistând documente din care să reiasă că softul îndeplinește specificațiile tehnice solicitate, s-au solicitat capturi de ecran din care să reiasă structura softului ofertat. Această cerință nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, ci, face parte din procesul de verificare a conformității propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini.

Referitor la conformitatea cu GDPR, arată că poate fi asigurată prin măsuri de anonimizare, prevederile GDPR nu interzic utilizarea capturilor de ecran, atâta timp cât, acestea nu conțin date cu caracter personal. Ofertanții pot anonimiza informațiile sensibile înainte de a furniza capturile, păstrând astfel confidențialitatea utilizatorilor. Menționează că solicitarea de referințe și capturi de ecran ajută la diferențierea ofertanților, permițând Comisiei de evaluare să aleagă soluția cu adevărat testată și performantă. Aceasta nu restricționează concurența, ci, asigură că doar ofertanții cu experiență demonstrabilă vor participa, ceea ce este esențial pentru succesul proiectului. Fără această cerință, procesul de evaluare s-ar baza doar pe declarații și promisiuni, ceea ce ar crește riscul de alegere a unei soluții neperformante. Menționează că solicitarea unui cont demo și a capturilor de ecran nu limitează accesul, ci, ajută la eliminarea soluțiilor neconforme sau aliate în fază incipientă, care nu pot fi livrate conform cerințelor. Ori prin licitațiile publice trebuie să se asigure implementarea rapidă și eficientă a soluțiilor contractante. Fără această cerință, se creează riscul ca ofertanți fără un produs finalizat să participe la licitație, ceea ce poate duce la întârzieri majore în implementare. Un produs software matur și implementat ar trebui să poată oferi acces demonstrativ, indiferent dacă a fost utilizat anterior într-un proiect real sau nu. Lipsa unui cont demo ridică semne de întrebare asupra realizabilității soluției propuse, iar autoritatea contractantă trebuie să se asigure că software-ul poate fi utilizat imediat după achiziție. 11. Solicitarea de eliminare prin care se impun funcțiile Tunable White și RGBW. Autoritatea contractantă precizează că sistemul trebuie să controleze, să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi pentru întreaga rețea de iluminat public, compusă din aparate de iluminat stradal, aparate de iluminat pietonal, aparate de iluminat arhitectural, aparate de iluminat festiv, chiar dacă prezentul proiect nu cuprinde instalarea de aparate de iluminat care utilizează implicit aceasta funcție. Implementarea pe controler a unei funcții de comanda până la maxim 4 drivere, asigură îndeplinirea cerinței conform proiect tehnic. Autoritatea Contractantă menționează că urmărește, în viitor, să adauge mai multe dispozitive în sistemul de telegestiune cu utilizarea acestei funcții. Funcția Tunable White și RGBW, descrie unul dintre driverele care ar putea fi ulterior montate pentru diferite aplicații municipale sau corpuri de iluminat prevăzute cu leduri cu temperaturi de culoare diferite, montate pe o placă. Pagina 39 din 65

Această specificație a fost făcută pentru a aduce mai multe lămuriri referitoare la ce ar intenționa să monteze autoritatea contractantă în viitor astfel încât posibili ofertanți să poată depune o ofertă conformă și competitivă. 12.Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive care vizează Modulul Zhaga. Autoritatea contractantă precizează că nu există nicio cerință restrictiva în documentația de atribuire, iar, acuzația contestatarului este nefondată. Mai mult, cerințele stabilite respectă prevederile legale,

deoarece nu impun un singur producător, ci doar un nivel de performanță și compatibilitate necesar pentru implementarea cu succes a proiectului. 13. Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive privind conformitatea cu specificațiile tehnice. În ceea ce privește cerința de a prezenta documentele justificative care atestă conformitatea produselor ofertate cu specificațiile tehnice, autoritatea contractantă apreciază că nu este redundantă și nici restrictivă, ci, reprezintă o măsură necesară pentru a asigura transparența și verificabilitatea ofertei tehnice. Declarația de conformitate, deși obligatorie, nu este suficientă pentru a demonstra îndeplinirea tuturor cerințelor din caietul de sarcini, întrucât aceasta atestă doar respectarea cerințelor esențiale din Directivele UE, fără a furniza detalii tehnice specifice produsului ofertat. întrucât documentația de atribuire trebuie să asigure un cadru clar și verificabil pentru selecția ofertelor, solicitarea de a indica sursele și documentele care dovedesc conformitatea fiecărui produs nu contravine principiilor de achiziție publică, ci dimpotrivă, garantează că toate produsele propuse respectă cerințele tehnice stabilite. Aceasta este o practică standard în procedurile de achiziție și are rolul de a preveni situațiile în care un ofertant declară conformitatea unui produs fără a putea furniza dovezi concrete în sprijinul afirmației sale. Mai mult, această cerință nu restricționează competiția, ci, asigură un proces echitabil, permițând tuturor ofertanților să demonstreze, în mod obiectiv, conformitatea produselor propuse. Orice producător sau distribuitor care oferă echipamente conforme poate furniza documentele necesare, iar, eliminarea acestei cerințe ar deschide calea ofertelor speculative, care nu pot fi verificate în mod clar înainte de atribuirea contractului. Cerința privind prezentarea documentelor care demonstrează conformitatea fiecărei specificații tehnice nu este restrictivă, ci, esențială pentru a asigura transparența, verificabilitatea și corectitudinea evaluării ofertelor. Solicitarea ca documentele să fie detaliate și să indice clar paragrafele, numerele de pagină și tipul de document este o măsură logică și necesară pentru a preveni interpretările subiective și pentru a facilita procesul de verificare a conformității tehnice. 14. Solicitarea de eliminare a cerințelor restrictive care vizează consumul de electricitate. Autoritatea contractantă precizează că impunerea unei puteri maxime consumate de către controlerul de corp este impusă ca urmare a cerințelor ghidului de finanțare și anume reducerea consumului de energie electrica consumată și efectiv a reducerii amprentei de carbon generată de sistemul de iluminat public din localitate. Pagina 41 din 65

15. Solicitarea de eliminare prin care se solicită standardul ZD4i Cerința privind conformitatea echipamentelor ofertate cu standardele D4i, DALI-2 și ZD4i, fie prin certificare oficială, fie prin înregistrare în bazele de date oficiale www.dali-alliance.org și www.zhagastandard.org, nu poate fi considerată restrictivă. Dimpotrivă, arată că această cerință asigură un cadru clar, obiectiv și verificabil pentru selecția unor produse de calitate, compatibile și interoperabile cu infrastructura existentă și viitoare.

Autoritatea contractantă precizează că nu a impus o singură metodă de demonstrare a conformității, ci, oferă două alternative echivalente: • Certificarea oficială conform standardelor recunoscute internațional (D4i, DALI-2, ZD4i) • înregistrarea produsului sau a producătorului în bazele de date oficiale DALI-Alliance și Zhaga De asemenea, subliniază că prin această abordare, nu se restricționează participarea ofertanților de pe piață, ci, se asigură că orice furnizor care dispune de echipamente compatibile are posibilitatea de a participa. Standardele D4i, DALI-2 și ZD4i sunt recunoscute la nivel internațional și sunt utilizate de mari producători de echipamente de iluminat, ceea ce, elimină orice suspiciune de favorizare a unui anumit furnizor. Având în vedere cele reținute anterior, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației, ca fiind nefondată, cu menținerea documentației de atribuire în forma stabilită, ca fiind corectă și legală. Întrucât, contestatorul a solicitat accesul la dosarul cauzei, Consiliul i-a comunicat acestuia, prin adresa nr. 28212/C/1346/30.04.2025, termenul în care poate studia dosarul și implicit de depunere a concluziilor scrise. Ulterior, prin corespondența electronică înregistrată la CNSC sub nr. 31569/14.05.2025, contestatorul precizează ca renunță la cererea de studiere a dosarului. Prin adresa înregistrată la CNSC sub nr. 25715/22.04.2025, ......... SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 211231740/1 din 17.04.2025 eliberată de CEC Bank Sucursala ........., în cuantum de 29.568,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura simplificată online, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect: „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ..., județul .........”, cod CPV 45310000-3, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, în SEAP, anunțul de participare simplificat nr. .../09.04.2025, conform căruia, valoarea estimată a procedurii este de 1.478.375,00 lei, fără TVA. Conform cap. II.2.5) din anunțul de participare, criteriul de atribuire al contractului este: „cel mai bun raport calitate-preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, ......... SRL este nemulțumit de anumite prevederi ale documentației de atribuire, despre care susține că ar fi de natură să îl împiedice să depună o ofertă corespunzătoare. Pagina 43 din 65

Analizând cerințele criticate, în ordinea în care se regăsesc în contestație, Consiliul reține că, o primă critică, vizează cerința privind proba practică, din fișa tehnică nr. 2 și fișa tehnică nr. 5, având următorul conținut: „La solicitarea Autorității Contractante, ofertanții vor avea obligația de a realiza o probă practică prin care se va demonstra îndeplinirea tuturor caracteristicilor / funcționalități lor solicitate: ofertanții își asumă că la proba practică vor putea fi demonstrate caracteristicile / funcționalitățile solicitate;

Dacă cel puțin una din caracteristicile / funcțiunile solicitate mai sus nu se pot demonstra, oferta va fi considerata neconformă”, precum și paragraful al doilea, referitor la proba practică, din cerința „Se va pune la dispoziția autorității contractante un cont demo în aplicația de telegestiune ofertată, pentru a putea fi verificate în mod real toate funcțiile aplicației solicitate în documentația de atribuire. Verificarea se va putea face atât în timpul evaluării cât și în cadrul probei practice, împreună cu ofertantul”. Conform susținerilor autorității contractante, din punctul de vedere, cerința cu privire la proba practică a fost formulată în scopul verificării conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice și se regăsește, detaliată, în cadrul notei 2 a caietului de sarcini, astfel: „În timpul evaluării ofertelor tehnice Autoritatea contractantă poate solicita ofertanților realizarea unei probe practice la sediul și în prezența Autorității contractate. În vederea susținerii probei practice și verificării conformității echipamentelor ofertate vor fi solicitate mostre funcționale pentru aparatele de iluminat, pentru componentele sistemului de telegestiune. Echipamentele înaintate ca mostre vor fi identice cu cele ofertate în cadrul procedurii și utilizate în calculele luminotehnice. În situația în care se vor identifica diferențe, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Aparatele de iluminat și sistemul de telegestiune și de control prezentat trebuie să îndeplinească în totalitate cerințele solicitate prin documentația tehnică, inclusiv cerințele de funcționalitate, a căror îndeplinire se va testa prin instalarea unui număr minim de aparate de iluminat stradal echipate cu controler inteligent cu senzor de mișcare/PIR integrat sau Radar integrat și controler inteligent multifuncțional/ multisenzor cu rol de gateway. În cadrul acestei probe practice se va testa și comunicația între controlerul inteligent cu platformă software și cu controlerele învecinate. Proba practică constă în alimentarea cu energie și verificarea funcționalității întregului sistem. În cazul neprezentării la proba practică, oferta va fi declarată neconformă. Toate funcțiile minim cerute la capitolul anterior în cadrul sistemului de telegestiune vor fi verificate în cadrul probei practice; în cazul în care cerințele minime precizate anterior nu sunt îndeplinite integral, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Proba constă în implementarea sistemului de telemanagement complet funcțional. Sistemul implementat va trebui să dovedească corespunzător cu cerințele minimale ale caietului de sarcini, să includă echipamentele și materialele declarate cantitativ în oferta și calitativ în fișele tehnice anexate ofertei tehnice” (pag. 56 din fișierul publicat în Pagina 45 din 65

SEAP în anexa anunțului de participare, sub identificatorul „[.../00010] PTH P1 PARTE SCRISA.pdf.p7s”). Din analiza prevederilor cerințelor reproduse anterior și a argumentelor din punctul de vedere, Consiliul reține că, în scopul verificării conformității produselor ofertate cu cerințele din proiectul tehnic, parte a caietului de sarcini, autoritatea contractantă a impus operatorilor economici interesați de prezenta procedură să participe la o probă practică, prin care să demonstreze că produsele ofertate dețin, într-adevăr, caracteristicile asumate prin propunerea tehnică și

funcționează în modalitatea descrisă de către proiectant, prin proiectul tehnic. Prin urmare, finalitatea urmărită de către autoritatea contractantă este verificarea conformității dintre produsele ofertate și specificațiile tehnice impuse prin documentația de atribuire, iar, modalitatea de demonstrare a acestei conformități a fost stabilită sub forma unei probe practice, în cadrul căreia, produsele indicate în ofertă să fie montate, configurate și testate concret. Consiliul urmează să admită criticile cu privire la caracterul nelegal al probei practice din cadrul prezentei proceduri de atribuire, organizată prin procedura simplificată, motivat de faptul că, proba practică nu este prevăzută nici în Legea nr. 98/2016 și nici în HG nr. 395/2016, ca modalitate de demonstrare a conformității propunerii tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini. În acest sens, Consiliul reține că, potrivit art. 21 alin. (2) coroborat cu art. 113 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, procedura simplificată se inițiază prin publicarea, în SEAP, a unui anunț de participare simplificat, însoțit, în mod obligatoriu, de documentația de atribuire aferentă (obligativitatea rezultă din textul „Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în SEAP (...) documentația de atribuire împreună cu documentele-suport”) iar, potrivit art. 60 alin. (1) din HG nr. 395/2016, operatorii economici au obligația de a transmite oferta numai în format electronic, prin intermediul SEAP. Totodată, se reține că, potrivit art. 62 alin. (1) din HG nr. 395/2016, eventualele clarificări solicitate de către autoritatea contractantă pe parcursul verificării conformității propunerilor tehnice cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, și răspunsurile aferente, se transmit tot prin SEAP, în format electronic. Rezultă că, în exercitarea atribuțiilor sale, prevăzute la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, autoritatea contractantă este obligată să se raporteze, în mod exclusiv, la înscrisurile depuse prin SEAP de către operatorii economici în oferte și în clarificările ulterioare, acest aspect asigurând transparența și trasabilitatea în cadrul procedurii de atribuire. De la această regulă, privind evaluarea, exclusiv, a înscrisurilor transmise prin SEAP, există o singură excepție, stabilită la art. 63 din HG nr. 395/2016, însă, aceasta nu se referă la proba/încercarea/testarea produselor ofertate, ci, se referă la transmiterea propunerii tehnice prin alte modalități, cum ar fi e-mail, fax, poștă, și doar în situațiile în care, transmiterea în SEAP nu este posibilă, din motive tehnice. Prin urmare, verificarea conformității propunerilor tehnice prin testarea produselor ofertate nu este prevăzută în legislația din domeniul Pagina 47 din 65

achizițiilor publice, care reglementează procedura simplificată, ci, este o cerință ce excede cadrului legal, de natură a îngreuna accesul la procedura de atribuire, pe considerente logistice și geografice, prin introducerea de condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite de către ofertanți, cum ar fi furnizarea corpurilor de iluminat, a dispozitivelor de control a acestora, integrarea în rețeaua de date a autorității contractante, configurarea soft-ului ofertat pentru integrarea cu cel din patrimoniul autorității contractante etc.

Potrivit prevederilor legale anterior menționate, regula în domeniul achizițiilor publice este că autoritatea contractantă publică, în SEAP, caietul de sarcini în cadrul căruia se regăsesc specificațiile tehnice prin care descrie produsele, serviciile sau lucrările care îi sunt necesare, operatorii economici interesați depun tot în SEAP, în cadrul ofertei, propunerea tehnică elaborată conform caietului de sarcini, iar, comisia de evaluare verifică conformitatea propunerii tehnice depusă în SEAP, prin compararea acesteia cu propriul său caiet de sarcini. În cazul în care constată că anumite înscrisuri depuse în cadrul propunerii tehnice au fost alterate, față de cele emise de către producător sau prezintă informații false, autoritatea contractantă are obligația de a sesiza organele de specialitate ale statului, sub aspecte prevăzute fie de Codul civil, drept contravenții, fie de Codul penal, ca infracțiuni. Din analiza caietului de sarcini, a proiectului tehnic publicat în rubrica aferentă clarificărilor din SEAP și a fișelor tehnice aferente diverselor subansamble, Consiliul reține că autoritatea contractantă a elaborat specificațiile tehnice într-o formă deosebit de detaliată, atât prin impunerea unor caracteristici tehnice, cât și prin invocarea unor standarde, situație în care, relevantă nu ar fi verificarea empirică a unor mostre/eșantioane solicitate nelegal prin caietul de sarcini, ci, analiza înscrisurilor de natură tehnică provenite de la producător, prin care să fie confirmate caracteristicile produselor solicitate. În mod evident, verificarea caracteristicilor tehnice ale unor produse relativ complicate din punct de vedere constructiv sau tehnologic, cum sunt cele din prezenta procedură, nu este un proces empiric, care să poate fi efectuat de către membrii comisiei de evaluare din cadrul comunei care a organizat prezenta procedură, datorită caracterului subiectiv al aprecierilor individuale, situație în care dorința autorității contractante de a testa în cadrul unei probe practice produsele ofertate ar avea drept unic rezultat crearea unor circumstanțe de avantajare sau dezavantajare a unor operatori economici, cu încălcarea prevederilor art. 49-50 din Legea nr. 98/2016, prin crearea condițiilor evaluării subiective a caracteristicilor acestora, în condiții contrare principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în special, a principiului transparenței. Nu în ultimul rând, Consiliul reține că cerința privind proba practică implică furnizarea, de către toți ofertanții, pe perioada evaluării ofertelor, a unor mostre/eșantioane de produse din categoria celor ofertate, situație reglementată de art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 care, însă, nu se referă la demersurile care pot fi efectuate de către comisia de evaluare pentru verificarea conformității propunerilor tehnice cu Pagina 49 din 65

specificațiile din caietul de sarcini, ci, se referă la cerințele de calificare privind capacitatea tehnică și profesională. Or, din analiza punctului de vedere rezultă că autoritatea contractantă nu a solicitat mostre pentru verificarea capacității tehnice a ofertantului, ci, pentru verificarea conformității ofertei cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini, aspect subliniat prin punctul de vedere astfel:

„Proba practică reprezintă o modalitate prin care autoritatea contractantă dorește să se asigure că sistemul va fi funcțional și acesta corespunde solicitărilor și necesităților sale. În primul rând, menționăm ca autoritatea contractantă dorește susținerea unei probe practice pentru a se demonstra conformitatea ofertei cu cerințele caietului de sarcini si anexele sale, aceasta fiind o cerință privind propunerea tehnică și nu vizează demonstrarea capacității tehnice și/profesionale a ofertanților, ci funcționalitatea tehnică a produselor ofertate care face obiectul achiziției”. Consiliul reține și faptul că, în cuprinsul fișelor tehnice elaborate de proiectant pe modelul formularului F5 reglementat de HG nr. 907/2016, au fost solicitate atât documente provenite de la producători (cum este cerința „se va prezenta fișa tehnică a produsului”, aflată la punctul 29 din fișa tehnică nr. 2, pag. 68 din proiectul tehnic, pag. 70 din fișierul pdf menționat anterior), cât și capturi de ecran pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor (a se vedea, cu titlu de exemplu, cerințele 34-38, aflate la pagina următoare, în cadrul aceluiași fișier). Or, în condițiile în care a solicita deja înscrisuri de natură tehnică, care să conțină anumite informații concrete, care permit evaluarea obiectivă a conformității produselor, Consiliul apreciază că unicul scop pentru care a impus efectuarea probei practice este eventuala respingere a unor oferte, pe baza unor aprecieri subiective ale membrilor comisiei de evaluare sau, altfel spus, de a dispune de o așa-zisă „plasă de siguranță” ce ar fi utilizată pentru eliminarea sau, dimpotrivă, pentru acceptarea unor oferte. Prin urmare, constatând faptul că proba practică impusă de către proiectantul ELECTROMAGNETICA SA în cadrul proiectului tehnic și asumată de autoritatea contractantă ... prin publicarea proiectului tehnic, în SEAP, ca anexă a caietului de sarcini, nu este legală în cazul procedurilor simplificat, cum este prezenta procedură, Consiliul urmează să admită criticile ......... SRL privind proba scrisă, urmând să oblige autoritatea contractantă la eliminarea acestora. În ceea ce privește restul criticilor, Consiliul reține că majoritatea privesc specificațiile tehnice prin care proiectantul a descris, în cadrul proiectului tehnic, prezenta investiție, motiv pentru care, Consiliul le va analiza în mod unitar. În acest sens, Consiliul reține că, potrivit descrierii de la pag. 17 din caietul de sarcini, lucrările care urmează a fi executate în cadrul contractului constau în demontarea corpurilor de iluminat existente, montarea unui număr de 445 de aparate de iluminat stradale, montarea/înlocuirea a 5 puncte de aprindere și implementarea unui sistem de telegestiune. Pagina 51 din 65

Conform mențiunilor de la pag. 21 din proiectul tehnic, fiecare lampă va fi echipată cu un controller inteligent, instalat la partea inferioară, care să comande starea lămpii (aprins, stins, intensitate luminoasă etc.), pe baza unor reguli stabilite în aplicația software a sistemului de telegestiune și datelor provenite de la senzori. În acest sens, Consiliul va reține, ca fiind relevant, următorul paragraf de la pag. 21 – 22 din caietul de sarcini: „Se dorește realizarea unui sistem de iluminat inteligent, dinamic, autonom, cu siguranță ridicată în exploatare și costuri minime de

investiție și mentenanță. Pentru realizarea acestor cerințe fiecare corp de iluminat va fi prevăzut cu un controler inteligent, in conformitate cu cerințele din fișele tehnice. Montajul se va face la exteriorul lămpii, în partea inferioară a carcasei și senzoristică integrată într-o placă comună. Controlerul va fi alimentat din driver D4i sau SR, cu tensiune suplimentara de 24 V DC. Va fi prevăzut cu conector electromecanic Zhaga 4 pin (tată) sau similar. Aceasta soluție are avantaje din pdvd constructiv, integritatea părții superioare a carcasei corpului de iluminat nu va fi compromisă, iar in cazul acumulărilor de zăpada sau depuneri pe corpul lămpii senzorul crepuscular nu va fi acoperit/obturat. Prin montajul la partea inferioară se urmărește de asemenea și protejarea echipamentului inteligent împotriva razelor UVș obținându-se o durată de viată extinsă și un cost redus de investiție și mentenanță”. Specificațiile tehnice aferente corpurilor de iluminat, controller-elor inteligente, punctelor de aprindere și software-ului sistemului de telegestiune au fost atașate proiectului tehnic sub forma unor fișe tehnice elaborate de către proiectant pe modelul formularului F5, reglementat de anexa 10 la HG nr. 907/2016. Ca un prim aspect, Consiliul constată că aceste fișe tehnice sunt elaborate deosebit de detaliat, urmând a reține că fișa tehnică nr. 2, aferentă controller-ului inteligent pare a fi, cel puțin, inspirată după fișa tehnică a produsului identificat de contestator. Cu toate acestea, Consiliul apreciază că preluarea, drept specificații tehnice, a caracteristicilor unor controller-e preexistente nu este, în sine nelegală, în condițiile în care specificațiile preluate răspund unor necesități obiective ale autorității contractante și nu au ca scop restricționarea accesului la procedura de atribuire. Or, din această perspectivă, simpla indicare a unui anumit produs care pare a corespunde întrutotul specificațiilor din fișa tehnică nr. 2, nu poate fi considerat probă privind pretinsul caracterului restrictiv al fișei tehnice nr. 2 în integralitatea sa, astfel cum susține contestatorul în critica nr. 2. Pe de altă parte, anumite cerințe din fișa tehnică nr. 2 au fost preluate în cadrul altor critici, motiv pentru care vor fi analizate punctual în considerentele care urmează. Critica nr. 4, în care contestatorul este nemulțumit de solicitarea ca montajul controller-ului să se facă în partea de jos a lămpii este în legătură cu cea de la nr. 3, în care, contestatorul solicită înlocuirea cerinței ca senzorul de mișcare să fie integrat în controller cu o cerință care să permită ofertarea senzorului de mișcare separat de controller, în sensul că eventuala montare a unui senzor de mișcare deasupra carcasei lămpii nu ar permite detectarea pietonilor sau autoturismelor de pe sol, ci, a obstacolelor de deasupra lămpii, cum ar fi păsările. Pagina 53 din 65

Or, scopul prezentei investiții îl reprezintă eficientizarea sistemului de iluminat, prin stabilirea unor scenarii de ajustare a iluminării, cum ar fi aprinderea luminilor la trecerea unui pieton pe sub lampă, motiv pentru care cerința privind amplasarea senzorului la partea inferioară apare ca fiind justificată. Totodată, Consiliul apreciază drept pertinente justificările autorității contractante privind integrarea senzorului de mișcare în controller-ul de iluminat, motivat de faptul că orice senzor suplimentar implică anumite inconveniente, cum ar fi practicarea unor găuri pentru conectarea

respectivului senzor prin care poate pătrunde apa în interiorul corpului de iluminat. Prin urmare, solicitarea ca senzorul de mișcare să fie integrat în controller, iar, controller-ul să fie îndreptat în jos (montat la partea inferioară a corpului de iluminat) are scop bine definit, constând în simplificarea modelului constructiv al aparatului de iluminat, motiv pentru care aceste critici vor fi respinse, ca nefondate. Critica nr. 5, privind conectorul Zhaga urmează a fi respinsă deoarece, astfel cum rezultă din susținerile părților, acest tip de conector nu este caracteristic unui anumit producător, ci, face obiectul unui standard. Consiliul reține că asigurarea concurenței este unul din principiile legislației din domeniul achizițiilor publice, aspect subliniat la art. 18 din Directiva 2014/24/UE prin sintagma „Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici”. În cauza C-296/15 CJUE a reținut în considerentele 82-83 următoarele „82. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru aprecierea respectării de către un stat membru a principiului proporționalității în domeniul sănătății publice, trebuie să se țină seama de faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între bunurile și interesele protejate de Tratatul FUE și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care înțeleg să asigure protecția sănătății publice, precum și cu privire la modul în care acest nivel trebuie atins. Întrucât nivelul menționat poate varia de la un stat membru la altul, este necesar să se recunoască statelor membre o marjă de apreciere (a se vedea în special Hotărârea din 11 septembrie 2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 51, Hotărârea din 19 mai 2009, Apothekerkammer des Saarlandes și alții, Pagina 55 din 65

C- 171/07 și C- 172/07, EU:C:2009:316, punctul 19, Hotărârea din 21 iunie 2012, Susisalo și alții, C- 84/11, EU:C:2012:374, punctul 28,

Hotărârea din 5 decembrie 2013, Venturini și alții, C- 159/12-C- 161/12, EU:C:2013:791, punctul 59, și Hotărârea din 19 octombrie 2016, Deutsche Parkinson Vereinigung, C- 148/15, EU:C:2016:776, punctul 30). 83. Rezultă însă tot din jurisprudența Curții că o reglementare care este de natură să restrângă o libertate fundamentală garantată prin Tratatul FUE, cum este libera circulație a mărfurilor, poate fi justificată în mod valabil numai dacă este de natură să asigure realizarea obiectivului legitim urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins (a se vedea în acest sens, în domeniul sănătății publice, Hotărârea din 11 septembrie 2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 48, și Hotărârea din 9 decembrie 2010, Humanplasma, C- 421/09, EU:C:2010:760, punctul 34).” Din analiza prevederilor legale anterior menționate, Consiliul reține că, restrângerea concurenței prin favorizarea nejustificată a anumitor operatori economici este interzisă cu desăvârșire, fiind permisă, în schimb, indicarea produselor comercializate de către un anumit operator economic, doar dacă acest lucru este justificat de obiectul contractului. Raționamentul anterior se regăsește și în considerentele Hotărârii nr. 144/27.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 70/57/2020. Or, prin solicitarea conectorului standardizat Zhaga, autoritatea contractantă nu a restricționat produsele ofertate la cele provenind de la un anumit fabricant, ci ,a indicat o modalitate standardizată de conectare a componentelor sistemului de iluminat, astfel încât, ulterior executării contractului, să se asigure că există pe piață și alți producători care utilizează același standard, situație în care, va putea să procure componentele necesare înlocuirii lămpilor și/sau controller-elor defecte. Pagina 57 din 65

Consiliul mai reține și faptul că asigurarea concurenței nu implică achiziționarea oricăror produse, indiferent de modul în care funcționează sau se interconectează. Prin urmare, câtă vreme autoritatea contractantă a fost în măsură să justifice impunerea conectorului standardizat Zhaga iar, pe piață, există numeroși producători care folosesc acest tip de conector (inclusiv contestatorul, conform susținerilor autorității contractante), Consiliul nu o va putea sancționa pe aceasta pentru alegerea de a reglementa tipul de conector care va fi utilizat.

Față de cele de mai sus, Consiliul urmează a respinge, ca nefondată, critica de la punctul 5 din contestație. Pentru aceleași considerente și pentru motive de compatibilitate între echipamentele ofertate, Consiliul va respinge critica nr. 12, având ca obiect modulul Zhaga din fișa tehnică nr. 3 și critica nr. 15, având ca obiect protocolul ZD4i, acesta fiind caracteristic conectorului Zhaga. Critica 6, privind senzorii de calitate a aerului urmează a fi admisă, deoarece, prin raportare la obiectul contractului are urmează a fi atribuit, respectiv, modernizarea sistemului de iluminat public, nu poate fi identificată vreo rațiune pentru care autoritatea contractantă ar putea să aibă necesitatea achiziționării unui număr de 445 de senzori de calitate a aerului. Este de notorietate că, chiar și în zonele urbane suprapopulate, monitorizarea calității aerului se face mult mai puțini senzori, de exemplu, în municipiul București sunt 5-10 senzori pentru fiecare sector, iar, în municipiul ......... sunt 4 senzori conform aplicației aerlive, disponibilă spre consultare publică pe pagina internet aerlive.ro, situație în care, solicitarea de către autoritatea contractantă ... a unui număr atât de mare de senzori conduce la restricționarea nejustificată a accesului la procedura de atribuire, cu încălcarea prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul (...) restrângerii artificiale a concurenței”. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să admită critica nr. 6 urmând să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, fie prin eliminarea senzorilor de calitate a aerului, fie prin reformularea cerinței în sensul stabilirii unui număr rezonabil de senzori de calitate a aerului, separat de controller-e, împreună cu specificațiile aferente. Critica contestatorului cu privire la tipul de comunicație prin radio urmează a fi respinsă, având în vedere atât disponibilitatea largă a dispozitivelor de tip wifi în toate domeniile de activitate, cât și faptul că, societatea contestatoare nu a depus nicio probă prin care să demonstreze că ar fi posibilă construirea unei rețele PLC la amplasamentul lucrării, situație în care indicarea comunicației de tip PLC (acronim de la Power Line Communication, în traducere comunicație prin liniile de alimentare cu energie electrică), in contestație apare ca fiind pur formală. Pe de altă parte, Consiliul apreciază drept pertinente și urmează să admită criticile contestatorului de la punctul 7 privind intervalul de frecvențe 2400-2500 MHz, indicat de către autoritatea contractantă, motivat de faptul că impunerea unor anumite frecvențe poate să conducă la limitarea nejustificată a accesului la procedura de atribuire, în Pagina 59 din 65

condițiile în care și frecvența de 868 MHz indicată în contestație poate asigura aceeași funcționalitate. În ceea ce privește sintagma „AES” menționată în contestație, Consiliul reține că reprezintă acronimul de la „Advanced Encryption Standard” și reprezintă algoritm de criptare a datelor utilizat în mod standard în rețele wireless. Având în vedere faptul că societatea contestatoare nu a instrumentat nicio probă din care să rezulte că ar exista, pe piață, rețele wireless care să folosească algoritmi de criptare cel puțin la fel de siguri

ca AES, Consiliul urmează să respingă, ca nefondată, critica cu privire la acest aspect. În ceea ce privește critica privind conectivitatea celulară (critica 8), Consiliul urmează a o admite, motivat de faptul că, potrivit descrierilor din proiectul tehnic, comunicația între controllere urmează a se face prin rețeaua wifi de tip mesh, fără nicio referire la modul în care ar trebui utilizate rețelele de telefonie mobilă. Cu alte cuvinte, din analiza proiectului tehnic se constată faptul că autoritatea contractantă a solicitat ofertarea unor dispozitive care să aibă capabilitatea de a comunica, atât prin rețea wireless tip mesh, cât și prin rețele de comunicație mobilă, însă, scenariul din proiectul tehnic privind modalitatea de comunicație se referă doar la rețeaua wirelesss tip mesh, nu și la comunicație prin rețele de telefonie mobilă. Or, această situație pare a se încadra în situația descrisă la art. 50 din Legea nr. 98/2016, în sensul că solicitarea conectivității celulare nu are un scop clar, bine definit, ci, conduce la restricționarea nejustificată a accesului la procedura de atribuire, prin ofertarea unui număr foarte mare de controllere ce e-SIM, fără a explica scopul acestora și fără a include cele 445 de abonamente necesare funcționării prin rețeaua de comunicație celulară. Față de cele de mai sus, Consiliul urmează să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, urmând ca aceasta să aibă libertatea fie de a modifica, în mod obiectiv, scenariul de comunicație, astfel încât, să justifice conectivitatea celulară a tuturor controllerelor, fie de a elimina cerința privind conectivitatea celulară. Critica 9, privind frecvența de operare a dispozitivului dongle USB urmează a fi admisă, pe considerentul reținut la critica similară, privind frecvența rețelei wireless de la critica nr. 7, urmând ca autoritatea contractantă să înlocuiască toate specificațiile în care se impune o anumită frecvență cu o cerință generică, prin care să precizeze că dispozitivul USB Dongle trebuie astfel ales, încât, să se conecteze direct la rețeaua tip MESH formată din controllerele inteligente. Critica nr. 10 urmează a fi respinsă, motivat de faptul că prezentarea capturilor de ecran din aplicația care urmează a fi ofertată este o modalitate utilizată, în mod uzual, de producători/comercianți, în manualele de utilizare a aplicațiilor software pentru explicarea funcționalităților acestora, iar, eventualele informații cu caracter personal pot fi anonimizate pentru conformarea la rigorile GDPR. Critica 11 privind opțiunile Tunable white (ajustarea temperaturii de culoare) și RGBW (ajustarea culorii) urmează a fi admise, deoarece, astfel cum recunoaște autoritatea contractantă în punctul de vedere, aceste funcții nu sunt necesare pentru funcționarea corpurilor de iluminat stradal care urmează a fi montate prin contractul va fi atribuit, Pagina 61 din 65

ci, ar putea fi, eventual, utilizate pe viitor, în alte investiții destinate iluminatului arhitectural. Critica nr. 13 urează a fi respinsă, ca nefondată, deoarece, solicitarea

prezentării

înscrisurilor

tehnice,

cum

sunt pliantele/broșuri/cataloage de la producători, cu indicarea concretă a paginii și paragrafului care atestă îndeplinirea fiecărei cerințe din caietul de sarcini, are un scop concret și predictibil, constând în facilitatea activității comisiei de evaluare în etapa verificării conformității propunerii

tehnice cu specificațiile din caietul de sarcini, astfel cum dispun prevederile art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016. În ceea ce privește critica nr. 14, privind consumul de electricitate de maxim 0,3W a controllerelor lămpilor, Consiliul urmează să o respingă, având în vedere, pe de o parte, faptul că impunerea unei limite de consum de energie se încadrează în scopul organizării prezentei proceduri, constând în reducerea consumului de energie electrică și, pe de altă parte, faptul că societatea contestatoare nu a indicat care ar fi nivelul maxim al consumului de energie care să înlăture pretinsul caracter restrictiv al cerinței. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., în ceea ce privește proba practică, senzorii de calitate a aerului, frecvența rețelei wireless MESH, conectivitatea celulară, frecvența dispozitivului Dongle USB și opțiunile Tunable White și RGBW, iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă .... În temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nedovedită, solicitarea contestatorului de acordare a cheltuielilor de soluționare, având în vedere faptul că, până la data pronunțării prezentei, ......... SRL nu a transmis la dosarul cauzei dovada efectuării acestora. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă ..., în ceea ce privește proba practică, senzorii de calitate a aerului, frecvența rețelei wireless MESH, conectivitatea celulară, frecvența dispozitivului Dongle USB și opțiunile Tunable White și RGBW, iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire, cu respectarea prevederilor legale și a motivării aferentă prezentei în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, în rest, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu entitatea contractantă ... și respinge, ca Pagina 63 din 65

nedovedită, solicitarea contestatorului de acordare a cheltuielilor de soluționare. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. C l d l i iil în domeniul achizițiilor publice:

Consilier de soluționare ......... PREȘEDINTE ......... Consilier de soluționare ......... Redactat practicaua deciziei .... Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 35 (treizecișicinci) pagini Pagina 65 din 65