Decizie CNSC 1192/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1192/C5/875 Data: 05.05.2025 Prin contestația nr. 420/20.03.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 17924/20.03.2025, formulată de TITAN EDILITARA SRL, cu sediul în Brăila, Strada Mihai Eminescu nr. 56, județul Brăila, având cod unic de înregistrare R011605016, număr de ordine în Registrul Comerțului J09/73/1999, reprezentată legal prin dl. Fusea Ștefan și convențional prin CEPARU ȘI IRIMIA - Societate Civilă Profesională de Avocați, cu sediul ales la SCPA Ceparu și Irimia din București, Str. Ștefan Mihăileanu nr. 11, Sector 2, împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMUNA MĂRAȘU, cu sediul în strada Principală nr. 3, comuna Mărașu, județul Băila, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii proprii, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Furnizare pachet alimentar în regim de catering în cadrul Programului Național «Masa sănătoasă»”, inițiată prin anunțul nr. ADV1416710 publicat în SEAP la data de 15.03.2025, s-a solicitat Consiliului să dispună următoarele: - 1. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea Contestației, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 1. admiterea contestației, cu consecința obligării autorității contractante la dispunerea măsurilor de remediere necesare restabilirii legalității, astfel: 2.1. în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentației de atribuire, criticate prin contestație, după cum urmează: A. obligarea autorității la completarea documentației de atribuire, respectiv la includerea informațiilor privind locul șl ora de deschidere a ofertelor, precum și cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a participa la ședința de deschidere a ofertelor; Pagina 1 din 3

B. eliminarea cerințelor restrictive privind factorul de evaluare - „calitate 1”, respectiv a cerinței prin care s-a stabilit că punctajul va fi acordat prin raportare la ponderea totală a produselor bio din total produse, precum și a cerinței privind documentele ce se impun a fi prezentate în vederea acordării punctajului; eliminarea cerințelor prin care se solicită ofertarea produselor de tip: „salam victoria”, „pastrama de pui”, „salam de vară”; C. eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca produsele să fie însoțite la livrare de „certificate de garanție”; 2.2. în subsidiar, în măsura în Consiliul va aprecia că nu mai este posibilă adoptarea măsurilor de remediere din cauza stadiului avansat al procedurii, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016; 3. obligarea autorității contractante la publicarea unui anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștința operatorilor economici modificările respective; 4. acordarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016; 5. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 1126/C5/875 din 24.03.2025, Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de TITAN EDILITARA SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu COMUNA MĂRAȘU. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestația formulată de societatea TITAN EDILITARA SRL, în contradictoriu cu COMUNA MĂRAȘU, astfel cum rezultă din motivarea prezentei, și dispune modificarea documentației și publicarea unui anunț/clarificare/informare, în acest sens, pe site-ul propriu, care va fi transmis și operatorilor care au solicitat documentația de atribuire. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Pagina 2 din 3

Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../... Data: ... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ...SRL, cu sediul în ..., având cod unic de înregistrare ..., număr de ordine în Registrul Comerțului ..., reprezentată legal prin ... și convențional prin ... - Societate Civilă Profesională de Avocați, cu sediul ales la .... din ..., împotriva documentației de atribuire, elaborată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii proprii, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Furnizare pachet alimentar în regim de catering în cadrul Programului Național «Masa sănătoasă»”, inițiată prin anunțul nr. ... publicat în SEAP la data de 15.03.2025, s-a solicitat Consiliului să dispună următoarele: - 1. suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea Contestației, în temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 1. admiterea contestației, cu consecința obligării autorității contractante la dispunerea măsurilor de remediere necesare restabilirii legalității, astfel: 2.1. în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentației de atribuire, criticate prin contestație, după cum urmează: A. obligarea autorității la completarea documentației de atribuire, respectiv la includerea informațiilor privind locul șl ora de deschidere a ofertelor, precum și cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a participa la ședința de deschidere a ofertelor; B. eliminarea cerințelor restrictive privind factorul de evaluare - „calitate 1”, respectiv a cerinței prin care s-a stabilit că punctajul va fi acordat prin raportare la ponderea totală a produselor bio din total produse, precum și a cerinței privind documentele ce se impun a fi prezentate în vederea acordării punctajului; eliminarea cerințelor prin Pagina 1 din 29

care se solicită ofertarea produselor de tip: „salam victoria”, „pastrama de pui”, „salam de vară”; C. eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca produsele să fie însoțite la livrare de „certificate de garanție”; 2.2. în subsidiar, în măsura în Consiliul va aprecia că nu mai este posibilă adoptarea măsurilor de remediere din cauza stadiului avansat al procedurii, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016; 3. obligarea autorității contractante la publicarea unui anunț de tip erată prin care să aducă la cunoștința operatorilor economici modificările respective; 4. acordarea accesului la dosarul constituit la Consiliu, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016; 5. obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. ..., Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de ...SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu .... Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SRL critică documentația de atribuire elaborată de ... deoarece conține cerințe „nejustificate, restrictive și nelegale”. Contestatoarea menționează că, în cadrul procedurii de atribuire menționată mai sus, intenționează să depună o ofertă admisibilă și competitivă, însă, analizând documentația de atribuire, a constatat că aceasta conține cerințe care restrâng în mod nelegal concurența și împiedică/sau îngreunează, în mod nejustificat, depunerea de oferte în cadrul procedurii. De asemenea, a constatat o serie de vicii de legalitate în privința termenelor stabilite pentru depunerea ofertelor, precum și în privința factorilor de evaluare. Spre exemplu, se solicită a fi ofertate produse care contravin Listei alimentelor aprobate prin Ordinul nr. 541/20251. Învederează faptul că legislația achizițiilor publice interzice autorității contractante să introducă în documentația de atribuire, cerințe de calificare și selecție nerelevante în raport cu natura și complexitatea Pagina 2 din 29

contractului, cu scopul restrângerii artificiale a concurenței prin dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici. În sprijinul susținerii sale face trimitere la dispozițiile art. 49, art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, art. 1 și art. 31 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Critica 1: A. Documentația de atribuire încalcă prevederile art. 64 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, întrucât nu conține informații privind locul și ora de deschidere a ofertelor, dar nici cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a participa la ședința de deschidere a ofertelor. A.1. În egală măsură, petenta învederează Consiliului că documentația de atribuire conține prevederi neunitare cu privire la locul și ora limită de depunere a ofertelor, astfel cum reiese din următoarele extrase: Anunț de participare .../15.03.2025: „Denumire contract: Furnizare pachet alimentar în regim de catering în cadrul Programului Național «Masă sănătoasă», ..., jud. Brăila. Data limită depunere oferta: 25.03.2025, 21:45”. Fișa de date a achiziției, pagina 3: „Data și ora limită de depunere a ofertelor: 25.03.2025, ora: 10.00 la sediul primăriei: str. Principală nr. 3, Localitatea ..., ..., Județul Brăila. Pentru informații suplimentare vă puteți adresa ..., adresa ... tel: ..., fax: ..., email: .... pers de contact: ...”. IV.4.3. „Modul de prezentare a ofertei” din fișa de date a achiziției, pagina 9: „Pentru a putea participa la procedura de atribuire în calitate de ofertanți, operatorii economici au obligația să se solicite documentația de atribuire, formulare și modelul de contract, de la primăria UAT .... -dosarele se vor depune și înregistra până la data limită. Daca oferta va fi depusa în ultima zi de depunere, atunci va fi specificată și ora de depunere alături de numărul de înregistrare. Dosarul va fi paginat și opisat”. Redând dispozițiile art. 111 și art. 142 din Legea nr. 98/2016, achizitoarea subliniază faptul că, în cazul procedurii proprii, autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, principii printre care se numără și principiul transparentei și principiul asumării răspunderii. Totodată, menționează că, potrivit dispozițiilor art. 61 din HG nr. 395/2016: „în cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), operatorii economici vor depune oferta și documentele însoțitoare ale acesteia la adresa prevăzută în anunțul de participare până la data și ora-limită de Pagina 3 din 29

depunere a ofertelor”, iar, potrivit prevederilor art. 64 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „ (1) în cazul prevăzut la art. 58 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la data, ora și adresa indicate în anunțul de participare, organizându-se în acest sens o ședință de deschidere a ofertelor”. În același sens, arată petenta, legiuitorul a instituit în sarcina autorității contractante obligația de a publica o documentație de atribuire completă, corectă și explicită, astfel cum reiese din prevederile art. 20 din HG nr. 395/2016. Raportat la neconcordanțele existente în cuprinsul documentației de atribuire cu privire la ora limită de depunere a ofertei, ...SRL solicită clarificarea prevederilor contradictorii, în sensul de a se indica în mod unitar data și ora limită până la care operatorii economici pot prezenta ofertele la sediul autorității contractante. A.2. Totodată, susține contestatoarea, documentația de atribuire a fost elaborată cu încălcarea prevederilor art. 64 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 întrucât nu conține informații privind locul și ora de deschidere a ofertelor, dar nici cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a participa la ședința de deschidere a ofertelor. În drept, invocă dispozițiile art. 64 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 și practica recentă a CNSC pronunțată în Decizia publicată în B02025_578 prin care a fost admisă o critică similară referitoare la nelegalitatea documentației de atribuire față de lipsa informațiilor privind ședința de deschidere a ofertelor. Prin urmare, conchide petenta, raportat la lipsa informațiilor privind posibilitatea ofertanților de a participa la ședința de deschidere a ofertelor, precum și la lipsa detaliilor privind locul și ora la care va avea loc ședința, ofertanții sunt în imposibilitatea de a-și exercita dreptul reglementat la art. 64 alin. (2) din HG nr. 395/2016, motiv pentru care solicită admiterea criticii și obligarea autorității contractante la remedierea documentației în sensul completării documentației cu informațiile a căror lipsă a indicat-o în cuprinsul prezentei secțiuni. A.3. Suplimentar celor expuse mai sus, contestatoarea reclamă faptul că documentația de atribuire conține informații incomplete/neclare cu privire la sediile la care vor fi distribuite produsele alimentare. Astfel, menționează că, potrivit caietului de sarcini, secțiunea 5 „Condiții pentru transport și distribuție”: „Distribuția mesei calde în regim de catering se va face zilnic, între orele 8.30-9.50, pe baza comenzii primite în scris din partea Școlii Gimnaziale .... Produsele alimentare vor fi transportate de la operatorul economic către toate sediile ale unității de învățământ menționate anterior numai cu mijloace Pagina 4 din 29

auto speciale, autorizate/ înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”. Petenta precizează că, deși autoritatea contractantă menționează că livrarea va fi făcută către toate sediile Școlii Gimnaziale ..., precum și că ofertanții trebuie să evidențieze în cadrul costului cheltuielile cu transportul, aceasta nu prezintă informații cu privire la sediile Școlii Gimnaziale ... sau dacă sediul este unul singular. Raportat la lipsa informațiilor privind sediile la care vor fi distribuite pachetele alimentare și la neconcordanțele ce vizează ora limită până la care pot fi depuse ofertelor, solicită admiterea criticii și obligarea autorității contractante la remedierea documentației în sensul completării/unificării prevederilor documentației. Critica nr. 2. B. Eliminarea cerințelor restrictive privind factorul de evaluare „calitate 1”, respectiv a cerinței prin care s-a stabilit că punctajul va fi acordat prin raportare la ponderea totală a produselor bio din total produse, precum și a cerinței privind documentele ce se impun a fi prezentate în vederea acordării punctajului; eliminarea cerințelor prin care se solicită ofertarea produselor de tip: „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară”. În susținerea solicitării sale, petenta menționează că, la secțiunea ”Criterii” din fișa de date, pagina 7, au fost prevăzute următoarele: „Factorul de cost: pondere 60%. Factorul Cost - un cost ridicat al producerii pachetului alimentar, va indica faptul că ofertantul nu va folosi produse ieftine în scopul realizării unui profit cât mai mare. În acest sens, este de așteptat ca toate componentele ce intră în producerea pachetului să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio și implicit la un cost mai ridicat (...) Producătorii și furnizorii prezentați în ofertă vor fi menținuți pe toată perioada contractului, iar dacă se vor schimba se vor respecta în mod identic condițiile de calitate prezentate în ofertă. (...)" „Factorul calitate: pondere 40% Factorul Calitate 1 îl reprezintă ponderea totală a produselor bio din total produs. Ofertantul va atașa, în oferta tehnică, documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio. Vor fi ofertate următoarele produse: măr, banană, pară, chiflă, cașcaval, salam victoria, pastrama de pui, salam de vară (...)". Susține că prevederi similare au fost incluse și în cuprinsul caietului de sarcini, la paginile 6-7, sens în care, solicită Consiliului, „ca urmare a Pagina 5 din 29

admiterii criticii, să fie dispusă unificarea documentației de atribuire inclusiv cu privire la prevederile din caietul de sarcini”. În opinia petentei, din ansamblul prevederilor redate în extras anterior, se constată nelegalitatea documentației de atribuire din două perspective, astfel: a) cerința prin care se impune ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastrama de pui”, „salam de vară”, încalcă Ordinul nr. 541/2025, întrucât sunt produse ce se încadrează în categoria celor nerecomandate a se servi preșcolarilor și școlarilor b) cerința prin care s-a solicitat prezentarea unor înscrisuri reprezentând „precontracte sau contracte și certificate de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio" este incompletă și neclară și restricționează accesul la procedură a operatorilor economici care pot oferta produse de o calitate superioară, dar care nu dețin certificarea „bio”/„produs tradițional”. În continuare, contestatoarea prezintă cerințele din documentația de atribuire care, în opinia sa, sunt restrictive și impun un obstacol nejustificat față de necesitatea asigurării unei concurențe efective între operatorii economici: a) Cerința prin care se stipulează ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară”, încalcă Ordinul nr. 541/2025, întrucât sunt produse ce se încadrează în categoria produselor nerecomandat a se servi preșcolarilor și școlarilor, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia și înlocuirea produselor nerecomandate cu produse din categoria „a se servi cel mai des”/„a se servi ocazional” din cuprinsul Ordinului Ministerului Sănătății nr. 541/2025. În primul rând, arătă că obiectul achiziției constă în furnizarea serviciilor de catering pentru școli, respectiv furnizarea unui pachet alimentar, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ de pe raza comunei ..., județul Brăila, în anul 2025, iar, din prevederile caietului de sarcini reiese că autoritatea contractantă a stabilit că „pachetul alimentar va fi servit în clasa, cu respectarea prevederilor art. 34 din Ordinul ministrului sănătății nr. 1456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor”. Redând dispozițiile art. 17 din Ordinului invocat de autoritatea contractantă: „art. 17.-(1) în unitățile de învățământ preuniversitar alimentația se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar și ale Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor și a Pagina 6 din 29

principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți”, petenta precizează că Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți a fost abrogat și înlocuit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar, în vigoare din data de 28 februarie 2025. Totodată, contestatoarea învederează faptul că, în cuprinsul fișei de date a achiziției, autoritatea contractantă a indicat legislația aplicabilă, după cum urmează: Legea nr. 98/2016; H.G. nr. 395/2016; O.U.G. nr. 58/2016; Legea nr. 101/2016; O.U.G. nr. 105/2022 privind aprobarea Programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Conform art. 2 din Normele de aplicare a O.U.G. nr. 105/2022: „(1) Suportul alimentar constă; după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează: (...), c) pachet alimentar, în situația în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde preparate în regim propriu sau de catering, care va fi păstrat, până la servire, în spații amenajate, în care există condiții adecvate de manipulare și depozitare, la temperaturi adecvate, monitorizate și controlate. (2) Suportul alimentar prevăzut la alin. (1) trebuie să respecte prevederile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar și ale Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți". Contestatoarea susține că, astfel după cum a evidențiat anterior, pachetul alimentar solicitat de autoritate contractantă UAT ... nu respectă prevederile Ordinul ministrului sănătății nr. 1.563/2008 (astfel cum a fost acesta înlocuit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 541/2025). Acest lucru se constată cu evidență din faptul că, autoritatea contractantă din prezenta speță solicită ofertarea produselor de tip „salam” și „pastramă”, produse nerecomandat a fi servite școlarilor și preșcolarilor conform Ordinului 541/2025. În concluzie, solicită contestatoarea, Consiliul urmează să constate că, deși autoritatea contractantă reține că este aplicabilă O.U.G. nr. 105/2022, care prevede că suportul alimentar constând în pachet alimentar trebuie să respecte prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 541/2025, în cuprinsul documentației elaborate, autoritatea solicită Pagina 7 din 29

ca operatorii economici să oferteze produse care nu se încadrează în categoria produselor recomandate prin Ordinul nr. 541/2025 a fi servite preșcolarilor și elevilor. Precizează că susținerile sale sunt confirmate de următorul extras din Ordinul nr. 541/2025: A se servi cel mai des A se servi ocazional Nerecomandat a se servi carne - Exemple: - pui, curcan, fără condimente, cu excepția cazului în care condimentele se adaugă la fața locului; - carne tocată* foarte slaba de pui, curcan. Exemple: - carne de vita slabă (sub 10 g grăsime/100 g), carne de porc slabă (sub 15 g grăsime/100 g) fără condimente, cu excepția cazului în care se adaugă la fața locului; - carne tocată* foarte slabă de vită, porc, chiftele, pentru burgerî din

carne

slaba, realizată în blocul alimentar al unității de învățământ/ firmei de cetering; - șuncă de pui, curcan sau porc; -organe și preparate din

organe

(de exemplu,

pate) pregătite în blocul alimentar din unitatea de învățământ/firma de catering Exemple: -carne prăjită/ pane în baie de ulei; -mezeluri: cârnăciori, crenvurști, parizer, bacon, kaizer; - pui rotisat din comerț; - aripioare și/sau costițe. Învederează faptul că, potrivit Legii nr. 123/2008, pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar, instituțiile abilitate ale statului întocmesc, actualizează și difuzează lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor. Conform art. 9 din Legea nr. 123/2008, Ministerul Sănătății Publice întocmește și actualizează lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, conform recomandărilor specialiștilor în nutriție. Petenta consideră de primă importanță în soluționare prezentei spețe prevederile art. 10 din Legea nr. 123/2008 care prevăd că: „în incinta unităților de învățământ sunt interzise prepararea, comercializarea și distribuirea oricăror alimente conținute în lista prevăzută la art. 9 lit. a)." Contestatoarea afirmă că, „analizând Pagina 8 din 29

prevederile documentației de atribuire din prezenta speță, Consiliul urmează să constate că cerințele impuse de autoritatea contractantă contravin în mod direct prevederilor Legii nr. 123/2008, întrucât se solicită ofertarea unor produse conținute în lista prevăzută la art. 9 lit. a) din Legea amintită”. În concret, se solicită ofertarea unor produse care fac parte din lista întocmită de Ministerul Sănătății Publice privind alimentele nerecomandat a fi servite preșcolarilor și școlarilor. Contestatoarea subliniază faptul că autoritatea contractantă are obligația de a nu tolera sau promova încălcarea normelor legale și că scopul declarat al Programului „Masa Sănătoasă” este prevăzut expres de art. 1 din Hotărârea nr. 23/2025, astfel: „(2) Scopul PNMS constă în sprijinirea accesului la educație al tuturor copiilor prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socio-emoțional, întărirea stării de bine și oferirea unei alimentații sănătoase care susțin învățarea. (3) în continuarea scopului prevăzut la alin. (2), PNMS contribuire la formarea unor obiceiuri sănătoase, precum și adoptarea unei diete diversificate, echilibrate și sănătoase, respectiv sustenabile- precum educație pentru reducerea risipei alimentare, reducerea cantității de deșeuri colectarea și valorificarea deșeurilor alimentare”. În opinia sa, ar fi nu doar împotriva reglementărilor naționale, ca autoritatea contractantă să solicite ofertarea unor produse catalogate de Ministerul Sănătății ca fiind nesănătoase, ci și împotriva scopului declarat al Programului Național Masa Sănătoasă, care stă la baza atribuirii contractului de achiziție publică. Raportat la argumentele prezentate, ...SRL solicită obligarea autorității contractante la remedierea documentației de atribuire, respectiv la eliminarea cerinței prin care se solicită ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară” și înlocuirea acestora cu produsele aprobate și recomandate a se servi preșcolarilor și școlarilor conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 541/2025, cum ar fi produse de tip „șuncă de pui”, „curcan sau porc”, „carne tocată foarte slabă de pui, curcan", „carne tocată foarte slabă de vită, porc, chiftele, pentru burgeri din carne slabă", „pui, curcan, fără condimente". b) Cerința prin care s-a solicitat prezentarea unor înscrisuri reprezentând „precontracte sau contracte și certificate de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio" este incompletă și neclară și restricționează accesul la procedură a operatorilor economici care pot oferta produse de o calitate superioară, dar care nu dețin certificarea „bio”/„produs tradițional”. Pagina 9 din 29

b. 1) Contestatoarea susține că punctarea exclusiv a produselor „bio” este restrictivă. Preliminar, arată că, în cuprinsul fișei de date, autoritatea contractantă a inclus următoarele cerințe referitoare la Factorul de Calitate: „Factorul Calitate 1 îl reprezintă ponderea totală a produselor bio din total produs. Ofertantul va atașa, în oferta tehnică, documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio. Pentru încadrarea tuturor produselor prezentate mai sus în categoria produselor bio punctajul va fi de maxim 40 pct”. Reclamând caracterul nelegal, restrictiv și abuziv al solicitării prin care se stabilește că pentru factorul „calitate” vor fi punctate exclusiv produse de tip „bio”, în primul rând, contestatoarea precizează că procedura de atribuire are drept obiect furnizarea serviciilor de catering pentru școli, în conformitate cu prevederile Programului Național „Masa sănătoasă”. În speță, autoritatea contractantă organizează o procedură de atribuire guvernată de O.U.G. nr. 105/20223 privind aprobarea Programului pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Totodată, menționează că, în cuprinsul caietului de sarcini, achizitoarea a prevăzut în mod expres, în cadrul secțiunii VI „Cerințe pentru proveniența, ambalarea, depozitarea, livrarea, transportul produselor și autorizații obligatorii”, faptul că „Produsele furnizate trebuie să respecte prevederile Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar și ale Ordinului ministrului sănătății nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor”. Subliniază că nici prevederile Legii nr. 123/2008 și nici cele ale Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1563/2008 (astfel cum a fost acesta înlocuit prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 541/2025) nu impun, în mod restrictiv, ca produsele furnizate în unitățile de învățământ să facă parte din categoria produselor „bio” sau „tradiționale”, iar, conform art. 1 din Legea nr. 123/2008: „prin alimentație sănătoasă se înțelege acel mod de alimentație dovedit științific a fi optim creșterii, dezvoltării și menținerii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în colectivități”. Petenta învederează faptul că, potrivit art. 6 din Ordinul nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar: „Operatorii economici care prepară, distribuie și/sau comercializează alimente în incinta unităților de învățământ Pagina 10 din 29

preuniversitar trebuie să facă dovada compoziției alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză” De asemenea, precizează inclusiv faptul că, în cadrul factorului de evaluare „Cost”, autoritatea contractantă arată că „este de așteptat ca toate componentele ce intră în producerea pachetului să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio". Astfel, contestatoarea apreciază că se impune a fi punctate inclusiv produsele superioare pentru care se prezintă dovada compoziției prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză. În mod similar, consideră că se impun a fi punctate și produsele din categoria „produs tradițional” pentru care ofertanții prezintă atestat de produs tradițional. Subliniind faptul că, potrivit art. 32 din H.G. nr. 395/2016, factorii de evaluare se impun a fi precizați în mod clar și detaliat în cuprinsul documentației și trebuie să aducă un avantaj real autorității contractante, petenta precizează că, deși, în cuprinsul factorului de evaluare „Cost”, a fost reținut că este de așteptat ca toate produsele să fie de o calitate superioară, fără a se impune ca acestea să fie de tip „tradițional” sau „Bio”, în cuprinsul factorului de evaluare „Calitate 1”, autoritatea prevede că va acorda punctaj exclusiv produselor „Bio”. Reiterează faptul că, potrivit legislației care reglementează desfășurarea Programului Național „Masa sănătoasă” nu sunt impuse cerințe ca alimentele servite în unitățile școlare să dețină certificare ecologică. Prin urmare, având în vedere că obiectul contractului constă în furnizarea pachetelor alimentare în cantitățile și conținutul caloric stabilit prin Programul Național „Masa sănătoasă”, petenta consideră ca fiind nejustificată și disproporționată cerința autorității contractante ca toate produsele ofertate să fie „bio”, în vederea obținerii punctajului maxim pentru factorul de evaluare „Calitatea 1”. Raportat la obiectul contractului, solicită ca, în acordarea punctajului pentru factorul de evaluare „Calitate 1” să fie punctate inclusiv: produsele „tradiționale”, însoțite de atestat de produs tradițional sau produsele „de o calitate superioară”, însoțite de dovada compoziției alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză. De altfel, arată că, inclusiv autoritatea contractantă menționează, în cadrul cerințelor prevăzute pentru factorul de evaluare „Calitate 1”, că se impune prezentarea documentelor relevante care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio. În concret, în contextul în care scopul Programului Național „Masa sănătoasă” este oferirea unei alimentații sănătoase, precum și adoptarea Pagina 11 din 29

unei diete diversificate, echilibrate și sănătoase, contestatoarea consideră că tipul de alimente ce se impun a fi ofertate și atingerea scopului declarat al Programului Național nu justifică includerea în cadrul documentației a cerinței de a se puncta exclusiv produsele din categoria „bio”. Învederând faptul că, potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016, autoritățile contractante nu vor concepe achizițiile cu scopul restrângerii artificiale a concurenței, iar, similar, art. 1 din H.G. nr. 395/2016 prevede că: „(2) Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natură să determine existența unui conflict de interese și/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței”, contestatoarea susține că, în prezenta speță, autoritatea contractantă include cerințe ce au drept efect restrângerea concurenței, situație determinată de faptul că a prevăzut că acordă punctaj exclusiv pentru produse dintr-o anumită categorie, cu toate că obiectul procedurii de atribuire poate fi îndeplinit în aceleași condiții de calitate și prin ofertarea unor produse de tip „tradițional”, „de o calitate superioară”, care nu dețin certificare „bio”. În acest context, contestatoarea solicită Consiliului să rețină caracterul restrictiv al cerinței prin care se prevedere că acordarea punctajului pentru Factorul de evaluare „Calitate 1” vizează exclusiv produsele din categoria „bio”. Prin urmare, solicită remedierea documentației de atribuire în sensul de a se completa cerința prin includerea mențiunii că se va acorda punctaj inclusiv pentru: produsele „tradiționale”, însoțite de atestat de produs tradițional, sau produsele „de o calitate superioară”, însoțite de dovada compoziției alimentelor prin etichetă, specificații de la producător sau buletine de analiză. În susținere, face trimitere la considerentele Deciziei civile nr. 433/19.05.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal. b.2.) Contestatoarea reclamă caracterul incomplet și neclar al cerinței din fișa de date a achiziției potrivit căreia ofertanții să atașeze în oferta tehnică „documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio". Pentru încadrarea tuturor produselor în categoria produselor bio, va fi acordat punctajul maxim. Sub un prim aspect, remarcă lipsa indicării concrete a documentelor ce pot fi prezentate de operatorii economici pentru a demonstra încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio, în concret, arătând că autoritatea menționează că reprezintă Pagina 12 din 29

documente relevante care demonstrează încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale/bio următoarele categorii de documente: „precontracte sau contracte" și „certificări de produse". Consideră că, raportat la solicitarea autorității, este important faptul că legislația în vigoare nu prevede emiterea de certificate pentru produsele „bio”, ci exclusiv pentru produsele „ecologice”. Afirmă că, în situația în care se apreciază că „produs bio” este echivalent noțiunii de „produs ecologic”, conform art. 30 din Regulamentului nr. 848/2018, documentele solicitate de autoritate nu sunt apte a face dovada încadrării produsului în categoria produselor care dețin certificare ecologică/bio. În consecință, petenta apreciază că se impune a fi clarificată noțiunea de „produs bio”, indicată de autoritatea contractantă în cadrul cerințelor aferente factorilor de evaluare din fișa de date. Susține că maniera în care autoritatea contractată a formulat cerințele privind factorii de evaluare încalcă prevederile art. 32 din H.G. nr. 395/2016, conform cărora: (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar si detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire”. Contestatoarea învederează faptul că, în România, controlul și certificarea produselor ecologice este asigurată de organisme de control private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 312/2021 privind organizarea sistemului de control și certificare, de aprobare a organismelor de control și de supraveghere a activității acestora în agricultura ecologică, cu modificările și completările ulterioare. În concret, arată petenta, încadrarea produselor în categoria produselor „bio” se face exclusiv prin certificate emise de organismele de control aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În consecință, apreciază că se impune a fi clarificată cerința prevăzută în fișa de date prin care se solicită ca ofertanții să atașeze „precontracte sau contracte și certificări de produse care sa demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio", totodată, învederând faptul că solicitarea sa este fundamentată pe diferențele dintre produsele tradiționale și produsele ecologice „bio”, sens în care supune atenției Consiliului că recunoașterea încadrării unui Pagina 13 din 29

produs ca fiind „tradițional” se face printr-un „atestat de produs tradițional”. În sinteză, arată petenta: - documentul care certifică faptul că un produs provine din producție ecologică și care certifică faptul că un produs este „bio” este Certificatul emis de organismele de control aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; - documentul care certifică faptul că un produs este „produs tradițional” este „Atestatul de produs tradițional”, emis în conformitate cu Ordinul nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale. Pornind de la cele expuse, precizează că autoritatea contractantă a stabilit că factorul „Calitate 1” îl reprezintă ponderea totală a produselor bio din total produs, iar, pentru încadrarea tuturor produselor în categoria produselor bio, va fi acordat punctajul maxim de 40 pct. Cât privește documentele ce se impun a fi prezentate în vederea acordării punctajului, contestatoarea precizează că documentația de atribuire prevede următoarele cerințe pe care le apreciază a fi nelegale: „Ofertantul va atașa în oferta tehnică, documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio" În contextul celor expuse, ...SRL solicită Consiliul să constate că autoritatea contractată nu formulează cerințe clare, în sensul că nu este clar ce înțelege aceasta prin „precontracte sau contracte însoțite de certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio". Sub un al doilea aspect, consideră că exprimarea autorității contractante este deficitară, în sensul că sunt menționate cerințe contradictorii și care nu reflectă în mod clar voința reală a acesteia: 1) în cadrul factorului „Cost”, se reține că „este de așteptat ca toate componentele ce intră în producerea pachetului să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio și implicit la un cost mai ridicat, în timp ce 2) în cadrul factorului „Calitate 1”, se reține că „pentru încadrarea tuturor produselor prezentate mai sus în categoria produselor bio punctajul va fi maxim". Astfel, deși, din cerințele formulate pentru primul factor de evaluare reiese în mod clar că autoritatea contractantă urmărește ca produsele să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio, în cadrul factorului de evaluare „Calitate 1”, autoritatea contractantă limitează sfera produselor acceptate exclusiv la categoria „bio sau tradițional”, urmând a puncta doar produsele „bio”. Pagina 14 din 29

Prin urmare, conchide contestatoarea, din maniera în care autoritatea contractantă formulează cerințele aferente celor doi factori de evaluare se înțelege că la primul factor de evaluare, autoritatea contractantă dorește și acceptă ofertarea produselor superioare (de o calitate similară produselor tradiționale sau bio), în timp ce la factorul de evaluare nr. 2 introduce cerințe care modifică prevederile indicate la Factorul de evaluare nr. 1, în sensul că precizează că vor fi acceptate exclusiv produse „bio” sau „tradiționale”. În sprijinul susținerilor sale, face trimitere la prevederile art. 20, art. 32 alin. (2) din H.G nr. 395/2016 și art. 154 din legea nr. 98/2016, prin prisma obligației autorității contractante de a elabora documentația de atribuire cu un anumit conținut clar, concret legat de necesitățile sale care au stat la baza achiziției, pentru a informa operatorii cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire. În opinia petentei, caracterul neclar și nelegal al prevederii din documentația de atribuire prin care se impune prezentarea unor documente relevante constând în „precontracte sau contracte însoțite de certificări de produse" care au scopul de a demonstra încadrarea produsului în categoria produselor „bio” sau „tradiționale”, reiese din următoarele: nu se menționează tipurile de „precontracte sau contracte” acceptate; se menționează că „precontractele sau contractele” vor fi însoțite de certificări de produse, contrar prevederilor legale care statuează că dovada faptului că un produs provine din producția ecologică (că un produs este „bio”) se face prin „Certificate emise de organismele de control", iar dovada că un produs este din categoria produselor tradiționale se face prin „Atestatul de produs tradițional” emis în conformitate cu Ordinul nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale. Pentru a se elimina riscul unei evaluări arbitrare, consideră că este necesar ca autoritatea contractantă să indice care sunt tipurile de documente pe care le acceptă în vederea acordării punctajului aferent factorului de evaluare „Calitate 1”. Totodată, apreciază că este necesar ca autoritatea să remedieze prevederile documentației de atribuire prin conformarea acesteia cu prevederile legale în vigoare care indică documentele care sunt apte a dovedi caracterului de produs „bio”/ „tradițional”. Susține că, în lipsa unor instrucțiuni clare cu privire la tipul documentelor care trebuie prezentate în cadrul ofertei, sunt încălcate principiile care stau la baza achizițiilor publice, respectiv principiul tratamentului egal și principiul transparenței, generând astfel o Pagina 15 din 29

interpretarea subiectivă a conținutului ofertelor depuse de potențialii ofertanți. În sprijinul susținerii sale, face trimitere la prevederile: art. 7 și art. 8 din O.U.G. 34/2000 privind produsele ecologice, art. 3, art. 30, art. 34 și art. 35 din Regulamentului nr. 848/2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, în vigoare de la 17 iunie 2018, art. 1 și art. 2 lit. a), b), c), d) și e) din Ordinul nr. 724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale. Critica nr. 3: C. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca produsele să fie însoțite la livrare de „certificate de garanție”. Preliminar, arătă că cerința a cărei eliminare o solicită se regăsește prevăzută la Secțiunea 8 din caietul de sarcini „Ambalare, etichetare, marcare”, astfel: „la livrare produsele vor fi însoțite de: Certificat de calitate, certificate de garanție; certificate de origine și orice alte documente pe care furnizorul le consideră relevante pentru produsele furnizate; Aviz de însoțire a mărfii". Susține că, întrucât obiectul contractului de furnizare ce se urmărește a fi atribuit în urma finalizării prezentei proceduri de achiziție publică este reprezentat de furnizarea pachetelor alimentare, cerința de a se prezenta certificate de garanție este o cerință nerelevantă ce se impune a fi eliminată. Contestatoarea subliniază faptul că produsele alimentare nu pot fi însoțite de certificate de garanție, iar lipsa de relevanță a introducerii unei astfel de cerințe este confirmată de faptul că, în prezenta procedură, termenul maxim pentru consumul produselor furnizate este de o zi. în acest sens supune atenției Consiliului prevederile caietului de sarcini potrivit cărora „Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la operatorul economic către unitatea școlară va fi în ziua producerii mesei calde". În același sens, arată petenta, conformitatea produselor furnizate poate fi verificată de autoritate prin certificatele de calitate ce urmează a fi prezentate de operatorii economici, respectiv prin certificatele de origine. Totodată, evidențiază că avizele de însoțire a mărfii ce va fi livrată vor avea anexată declarația de conformitate. Conformitatea produselor furnizate poate fi verificată de autoritate prin certificatele de calitate ce urmează a fi prezentate de operatorii economici, respectiv prin certificatele de origine. Pagina 16 din 29

Totodată, menționează că avizele de însoțire a mărfii ce va fi livrată vor avea anexată declarația de conformitate. Contestatoarea conchide că autorității contractante nu îi poate fi permis să restricționeze participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin impunerea unor cerințe care nu prezintă relevanță în raport cu natura sau complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică, astfel cum este și cerința privind prezentarea certificatelor de garanție a cărei eliminare o solicită. În opinia sa, cerința criticată încalcă prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. Față de cele expuse, ...SRL solicită Consiliului să constate temeinicia demersului său de a solicita eliminarea acestor cerințe prevăzute în documentația de atribuire. Evidențiază faptul că scopul legislației privind achizițiile publice este de promovare a concurentei între operatorii economici, inclusiv prin eliminarea obstacolelor nejustificate, cum este cazul cerințelor expuse în cauza de față. Luând în considerare cele precizate, solicită Consiliului să admită contestația și, în baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, să oblige autoritatea contractantă, cu respectarea prevederilor legale, să modifice documentația de atribuire în sensul celor indicate în motivare și să aducă modificările realizate la cunoștința tuturor operatorilor economici prin publicarea lor în SEAP și, dacă este cazul, să stabilească o nouă dată limită de depunere a ofertelor. De asemenea, petenta solicită obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată efectuate pentru soluționarea contestației, potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Precizează că, în acest sens, cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate vor fi depuse înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 101/2016, ...SRL solicită accesul la dosarul achiziției publice aflat pe rolul Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, în vederea studierii acestuia și efectuării de copii de pe documentele necesare. Prin punctul de vedere nr. ..., înregistrat la CNSC cu nr. ..., UAT ... susține că întreaga contestație a ofertantului SC ...SRL „este lipsită de argumente reale și legale, fiind întocmită fără o motivare reală, conform art. 10 lit. f), g) din Legea nr. 101/2016, neavând ca scop decât probabil zădărnicirea beneficiarului de a-și implementa într-un timp cat mai scurt Programul «Masă sănătoasă»”. Pagina 17 din 29

... precizează că a inițiat în mod legal, la data de 15.03.2025, procedura proprie reglementată de Anexa nr. 2 la HG nr. 395/2016, pentru atribuirea contractului de prestare a serviciilor de catering aferente Programului Național „Masă Sănătoasă”. Valoarea estimată a contractului se situează sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, astfel că nu se impune aplicarea regulilor din art. 111, iar procedura s-a desfășurat conform regulamentului propriu, cu respectarea principiilor fundamentale ale achizițiilor publice. Data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită pentru 25.03.2025, respectându- se termenele specifice procedurilor simplificate, deși procedura aplicată este una proprie. Alegerea acestor termene a fost dictată de dorința autorității contractante de a menține un grad ridicat de transparență și acces la procedură, în pofida caracterului propriu al acesteia. Criteriul de atribuire stabilit a fost „cel mai bun raport calitate-cost”, decizie fundamentată pe faptul că prețul per pachet alimentar este deja impus la nivel național – 13,76 lei – prin reglementările Programului „Masa Sănătoasă”, astfel încât nu există marjă pentru competiție pură pe preț. În acest context, susține achizitoarea, o licitare în jos a prețului ar fi avut drept consecință imediată compromiterea calității alimentelor livrate copiilor, aspect pe care autoritatea contractantă a dorit să îl evite cu orice preț. Prin urmare, arată autoritatea contractantă, în cadrul fișei de date, factorii de evaluare au fost structurați astfel: costul de producere a pachetului alimentar – 60 de puncte; calitatea ingredientelor (bio/ tradiționale) – 40 de puncte. 1. Pentru componenta „cost”, ofertanții au fost invitați să detalieze costurile efective cu producerea a trei tipuri de sandvișuri, stabilite în mod unitar, exclusiv în scop de evaluare: 1. Sandwich cu cașcaval, salam Victoria, castraveți proaspeți și măr; 2.Sandwich cu cașcaval, pastramă de pui, ardei gras și pară; 3.Sandwich cu cașcaval, salam de vară, ridichi și banană. Raționamentul a fost acela că un cost ridicat al ingredientelor reflectă implicit dorința ofertantului de a livra produse de calitate superioară, nu de a maximiza profitul prin folosirea unor alimente ieftine și ultraprocesate. De altfel, autoritatea contractantă susține că, în mod explicit, a menționat în fișa de date că un cost mai mare de producție nu atrage penalizări, ci poate reflecta alegerea unor ingrediente mai bune, posibil bio sau tradiționale. 2. Pentru componenta „calitate”, cele 40 de puncte au fost rezervate ofertelor care identifică un număr cât mai mare de produse bio dintr-o listă predefinită, dar și care dovedesc, prin documente concrete (contracte, precontracte, certificări), disponibilitatea acestor produse pe Pagina 18 din 29

întreaga durată a contractului, acest aspect fiind esențial pentru garantarea faptului că produsele asumate prin ofertă vor fi efectiv livrate, evitându-se astfel situațiile în care operatorii economici câștigă contractul prin oferte teoretic atractive, dar livrează ulterior produse ieftine și neconforme. Achizitoarea consideră că societatea ...SRL formulează o serie de acuzații cu caracter general, pretinzând că aceste cerințe ar restrânge în mod nejustificat concurența sau că ar favoriza anumiți operatori economici, însă, în realitate, aceste susțineri nu sunt susținute de niciun argument de fond sau de drept. În opinia autorității contractante, cerințele pe care le-a inserat în documentația de atribuire sunt proporționale, transparente și accesibile oricărui ofertant care dorește să furnizeze produse conforme cu obiectivele sociale și de sănătate ale programului. Posibilitatea de a achiziționa ingrediente bio, tradiționale sau pur și simplu superioare calitativ este larg răspândită în rândul furnizorilor naționali și locali, neexistând nicio barieră efectivă de participare. Mai mult decât atât, susține că nu a impus utilizarea obligatorie a produselor bio, ci doar a creat un cadru competitiv care încurajează calitatea. Dacă unii operatori consideră că nu pot sau nu doresc să livreze produse de calitate superioară în schimbul unui profit redus, atunci aceștia pur și simplu nu sunt compatibili cu scopul acestui program social. Subliniază faptul că achiziția publică nu este destinată garantării unor profituri private, ci urmărește, în acest caz, un obiectiv public clar – alimentația sănătoasă a copiilor. Astfel, arată ..., critica formulată de contestatoare privind lipsa unei ședințe publice de deschidere a ofertelor este, de asemenea, nefondată. Aceasta invocă în mod eronat art. 64 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, care este aplicabil doar în cazul licitațiilor deschise, iar nu procedurilor proprii. Învederează faptul că, în cazul procedurii, a prevăzut evaluarea inițială a mostrelor și întocmirea unui proces-verbal cu ofertele depuse, urmând ca întreg procesul de evaluare să se deruleze cu asigurarea transparenței, prin comunicarea etapelor și rezultatelor către toți ofertanții. Învederează faptul că evaluarea integrală într-o singură ședință nu este prevăzută de lege și nici necesară, atâta timp cât este garantat accesul la informații și se respectă principiile procedurii. Achizitoarea arată că, un alt argument nefondat al contestatoarei este legat de includerea unor produse procesate din carne ca elemente de evaluare (ex: salam Victoria, pastramă de pui, salam de vară), susținând că acestea ar contraveni Ordinului MS nr. 541/2025. Pagina 19 din 29

Precizează că acest ordin nu impune interdicții, ci formulează recomandări privind alimentația sănătoasă. În acest sens, menționează că produsele respective au fost alese strict pentru uniformizarea evaluării și nu vor fi livrate în mod repetitiv, de altfel, ele pretându-se cel mai bine consumului de către copii mici, datorită ușurinței la mestecare și manipulare, aspect esențial în proiectarea pachetelor alimentare. În concluzie, ... solicită respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de ..., întrucât toate criticile aduse sunt lipsite de fundament legal sau factual, iar procedura de atribuire s-a realizat cu respectarea deplină a prevederilor legale și în spiritul obiectivelor asumate de Programul Național „Masa Sănătoasă”. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ...SRL a transmis recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de ..., la data de 21.03.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 7631,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. .... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ... a organizat în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură proprie în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Furnizare pachet alimentar în regim de catering în cadrul Programului Național «Masa sănătoasă»”, inițiată prin anunțul nr. ... publicat în SEAP la data de 15.03.2025, având valoarea de 381.523.52, iar criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-cost”. Nemulțumită de prevederile documentației de atribuire, ...SRL a depus contestația în analiză. Prin Încheierea nr. ... din ..., Consiliul a admis cererea de suspendare a procedurii formulată de ...SRL, în contestația depusă în contradictoriu cu .... O primă critică invocată de contestatoare are în vedere încălcarea prevederilor art. 64 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, deoarece anunțul/documentația nu conține informații privind locul și ora de deschidere a ofertelor, dar nici cu privire la posibilitatea operatorilor economici de a participa la ședința de deschidere a ofertelor. Consiliul va respinge ca nefondată critica, deoarece prevederea legală indicată de contestatoare are ca obiect situația de excepție prevăzută la art. 58 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, și, de asemenea, are în vedere procedurile de achiziție reglementate la art. 68 din legea nr. 98/2016, ori pe anexa 2b, cum este organizată această procedură. Pagina 20 din 29

În această situație, se aplică prevederile art. 111 din Legea nr. 98/2016: ,,(1) Procedura de atribuire prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. h), aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice prevăzute în anexa nr. 2, este o procedură proprie, autoritatea contractantă având obligaţia respectării principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)’’. Prin urmare, nu este obligatorie publicarea acestor informații. De altfel, în fișa de date, așa cum arată contestatoarea, se menționează „Data și ora limită de depunere a ofertelor: 25.03.2025, ora: 10.00 la sediul primăriei: ..., precum și obligativitatea de a depune mostre. Ori în aceste condiții, este evident că data limită de depunere a ofertelor va fi și data deschiderii lor. În orice situație, contestatoarea nu este vătămată de lipsa acestei informații. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa informației privind sediile unității de învățământ, Consiliul reține că, într-adevăr, în caietului de sarcini, secțiunea 5 „Condiții pentru transport și distribuție”: „Distribuția mesei calde în regim de catering se va face zilnic, între orele 8.30-9.50, pe baza comenzii primite în scris din partea Școlii Gimnaziale .... Produsele alimentare vor fi transportate de la operatorul economic către toate sediile ale unității de învățământ menționate anterior numai cu mijloace auto speciale, autorizate/ înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”. Prin urmare, este necesară completarea documentației cu informația lipsă, deoarece adresa sediilor are influență asupra costurilor de transport, prin urmare, critica va fi admisă. În ceea ce privește eliminarea cerințelor restrictive privind factorul de evaluare „calitate 1”, în secțiunea ”Criterii” din fișa de date, pagina 7, au fost prevăzute următoarele: „Factorul de cost: pondere 60%. Factorul Cost - un cost ridicat al producerii pachetului alimentar, va indica faptul că ofertantul nu va folosi produse ieftine în scopul realizării unui profit cât mai mare. În acest sens, este de așteptat ca toate componentele ce intră în producerea pachetului să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio și implicit la un cost mai ridicat (...) Producătorii și furnizorii prezentați în ofertă vor fi menținuți pe toată perioada contractului, iar dacă se vor schimba se vor respecta în mod identic condițiile de calitate prezentate în ofertă. (...)" „Factorul calitate: pondere 40% Factorul Calitate 1 îl reprezintă ponderea totală a produselor bio din total produs. Pagina 21 din 29

Ofertantul va atașa, în oferta tehnică, documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio. Vor fi ofertate următoarele produse: măr, banană, pară, chiflă, cașcaval, salam victoria, pastrama de pui, salam de vară (...)". De asemenea, prevederi similare au fost incluse și în cuprinsul caietului de sarcini, la paginile 6-7, sens în care, contestatoarea solicită unificarea prevederilor celor două documente. Din ansamblul prevederilor redate în extras anterior, se constată că petenta critică nelegalitatea documentației de atribuire din două perspective, astfel: a) cerința prin care se impune ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastrama de pui”, „salam de vară”, încalcă Ordinul nr. 541/2025, întrucât sunt produse ce se încadrează în categoria celor nerecomandate a se servi preșcolarilor și școlarilor b) cerința prin care s-a solicitat prezentarea unor înscrisuri reprezentând „precontracte sau contracte și certificate de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio" este incompletă și neclară și restricționează accesul la procedură a operatorilor economici care pot oferta produse de o calitate superioară, dar care nu dețin certificarea „bio”/„produs tradițional”. În ceea ce privește cerința prin care se stipulează ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară”, contestatoarea consideră că această cerință încalcă Ordinul nr. 541/2025, întrucât sunt produse ce se încadrează în categoria celor nerecomandate a se servi preșcolarilor și școlarilor, motiv pentru care solicită eliminarea acesteia și înlocuirea produselor nerecomandate cu produse din categoria „a se servi cel mai des”/„a se servi ocazional” din cuprinsul Ordinului Ministerului Sănătății nr. 541/2025. Consiliul reține că în documentația de atribuire, autoritatea contractantă a menționat ca acte normative aplicabile Ordinul ministrului sănătății nr. 1456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor și Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți. Consiliul reține că Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 a fost abrogat și înlocuit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații Pagina 22 din 29

sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar, în vigoare din data de 28 februarie 2025, iar pentru informarea corectă a operatorilor, trebuie corectată documentația de atribuire. În ceea ce privește produsele de tip „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară”, autoritatea contractantă consideră, în mod eronat, că aceste produse nu sunt stabilite cu încălcarea ordinului, deoarece acestea sunt prevăzute cu titlu de recomandări, și nu obligații. Contrar acestei susțineri, prevederile Ordinului sunt obligatorii, iar Programului Național se numește «Masa sănătoasă», care urmărește crearea de deprinderi alimentare sănătoase pentru tânăra generație, astfel că alimentele nerecomandate copiilor nu pot face parte din acest program. Prin urmare, argumentele contestatoarei sunt întemeiate. Chiar dacă autoritatea contractantă susține că produsele criticate sunt exemplificative și că ofertanții pot prezenta produse sănătoase, această afirmație este, însă, contrară legii, deoarece ofertanții trebuie să fie corect informați în legătură cu ceea ce trebuie să oferteze. Astfel, dacă justificarea prețului se realizează pe aceste produse, este clar că ofertele nu vor avea prețuri relevante în derularea contractului sau operatorii vor livra pe toată perioada contractului doar acele produse nerecomnadate. Pe de altă parte, a susține că la ofertare se prezintă aceste produse, iar în executare altele, nu poate fi considerat un argument valid. Consiliul reține că documentația de atribuire, astfel cum este ea elaborată, nu respectă regulile de claritate necesare într-o achiziție publică, după cum nu respectă nici normele obligatorii aferente programului național «Masa sănătoasă», fiind necesară corectarea documentației de atribuire în sensul indicării de produse recomandate în legislația specifică, fiind relevante prevederile art. 10 din Legea nr. 123/2008: „în incinta unităților de învățământ sunt interzise prepararea, comercializarea și distribuirea oricăror alimente conținute în lista prevăzută la art. 9 lit. a)." iar scopul declarat al Programului „Masa Sănătoasă” este prevăzut expres de art. 1 din Hotărârea nr. 23/2025, astfel: „(2) Scopul PNMS constă în sprijinirea accesului la educație al tuturor copiilor prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socio-emoțional, întărirea stării de bine și oferirea unei alimentații sănătoase care susțin învățarea. (3) în continuarea scopului prevăzut la alin. (2), PNMS contribuire la formarea unor obiceiuri sănătoase, precum și adoptarea unei diete diversificate, echilibrate și sănătoase, respectiv sustenabile- precum educație pentru reducerea risipei alimentare, reducerea cantității de deșeuri colectarea și valorificarea deșeurilor alimentare”. Pagina 23 din 29

Prin urmare, Consiliul va admite critica și va dispune eliminarea cerinței prin care se solicită ofertarea produselor de tip „salam victoria”, „pastramă de pui”, „salam de vară” și înlocuirea acestora cu produsele aprobate și recomandate a se servi preșcolarilor și școlarilor conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 541/2025, cum ar fi produse de tip „șuncă de pui”, „curcan sau porc”, „carne tocată foarte slabă de pui, curcan", „carne tocată foarte slabă de vită, porc, chiftele, pentru burgeri din carne slabă", „pui, curcan, fără condimente". În ceea ce privește cerința prin care s-a solicitat prezentarea unor înscrisuri reprezentând „precontracte sau contracte și certificate de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio", contestatoarea o consideră incompletă și neclară, restricționând accesul la procedură al operatorilor economici care pot oferta produse de o calitate superioară, dar care nu dețin certificarea „bio”/„produs tradițional”. Consiliul are în vedere că motivarea din contestație tratează factorul de evaluare ca fiind cerință cu efect restrictiv. Criticile contestatoarei nu se axează pe dispozițiile legale specifice referitoare la factorii de evaluare, respectiv art. 187 alin. (4) și (5) din Legea nr. 98/2016: ,,(4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia’’. Astfel, nu există în conținutul contestației o motivare din care să rezulte nerelevanța factorilor de evaluare criticați sau lipsa avantajelor evidente pentru autoritatea contractantă. Faptul că operatorii pot prezenta produse de calitate dar care nu sunt bio, este neîndoielnic, dar dacă pentru produse bio sau tradiționale, există certificări, așa cum susține însăși contestatoarea, produs de calitate este o denumire generică, fiind evident că la evaluare, toți operatorii vor veni cu produse de calitate, astfel că factorul nu va mai fi relevant. Certificarea de organele abilitate reprezintă, însă, un reper obiectiv, iar operatorii nu sunt vătămați, nefiind cerință de calificare de natură a conduce la descalificarea ofertei. Prin urmare, nu există vreun impediment legal a păstra factorul de evaluare în forma solicitată. Pagina 24 din 29

Contestatoarea invocă un presupus caracter restrictiv al acestor factori, ori factorii de evaluare nu restricționează participarea la procedură, ci doar asigură obținerea unui punctaj superior. Contestatoarea susține că punctarea exclusiv a produselor „bio” este restrictivă: „Factorul Calitate 1 îl reprezintă ponderea totală a produselor bio din total produs. Ofertantul va atașa, în oferta tehnică, documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio. Pentru încadrarea tuturor produselor prezentate mai sus în categoria produselor bio punctajul va fi de maxim 40 pct”. Chiar dacă în cadrul programului Masa sănătoasă nu se solicită expres produse bio sau tradiționale, acest lucru nu este interzis, iar autoritatea contractantă dispune de libertate în a stabili cum cuantifică avantajul, iar ofertarea de produse bio reprezintă un avantaj. Consiliul reține că nu este contradictorie mențiunea din cadrul factorului de evaluare „Cost”, unde s-a precizat că „este de așteptat ca toate componentele ce intră în producerea pachetului să fie de o calitate superioară, cât mai apropiate de produsele tradiționale sau bio". Consiliul reține că în documentație sunt tratate similar produsele tradiționale și bio, iar extinderea solicitată de contestatoare la ,,produse de calitate superioară’’ nu va fi acceptată, deoarece toate produsele din acest program trebuie să fie de calitate superioară, astfel că factorul de evaluare, în aceste condiții, nu ar mai fi relevant. În ceea ce privește critica potrivit căreia doar produsele bio ar primi punctaj, nu și cele tradiționale, Consiliul reține că este o simplă eroare materială, din conținutul factorului rezultând că în cadrul factorului calitate, obțin punctaj produsele încadrate în categoria produselor tradiționale sau bio, nu doar bio, așa cum se menționează în ultima frază, eroare ce se impune a fi corectată, pentru mai multă precizie. Contestatoarea reclamă caracterul incomplet și neclar al cerinței din fișa de date a achiziției potrivit căreia ofertanții să atașeze în oferta tehnică „documente relevante adică: precontracte sau contracte și certificări de produse, care să demonstreze încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio". Pentru încadrarea tuturor produselor în categoria produselor bio, va fi acordat punctajul maxim. Contestatoarea invocă lipsa informațiilor referitoare la documentele concrete ce pot fi prezentate de operatorii economici pentru a demonstra încadrarea produsului în categoria produselor tradiționale sau bio, în concret, arătând că autoritatea menționează că reprezintă documente relevante care demonstrează încadrarea produsului în categoria Pagina 25 din 29

produselor tradiționale/bio următoarele categorii de documente: „precontracte sau contracte" și „certificări de produse". Consiliul va respinge critica, deoarece contratele și precontractele sunt stabilite pentru trasabilitate și pentru dovedirea posibilității de executare a contractului, dar și pentru justificarea prețului, în orice procedură operatorii având obligația indicării furnizorilor, iar în ceea ce privește certificarea, autoritatea contractantă nu poate indica, în mod direct, despre ce tip de certificat este vorba, din moment ce pot exista furnizori și din alte țări UE. Din conținutul contestației, rezultă că societatea contestatoare cunoaște exact actele normative care reglementează domeniul, care sunt emitenții, astfel că nu poate invoca vreo vătămare. Consiliul reține, că factorul criticat respectă prevederile art. 32 din H.G. nr. 395/2016, conform cărora: (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar si detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire”. Astfel, Consiliul reține că există algoritm de punctare clar stabilit, ,,Pentru incadrarea tuturor produselor prezentate mai sus in categoria produselor bio punctajul va fi de maxim 40 pct. Pentru celelalte ponderi calculul va fi urmatorul: R1 = (Nr produse bio ofertate/Nr maxim produse bio ofertat) x 100; R2 = R1*40/100’’, neputându-se reține vreo neclaritate. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se solicită ca produsele să fie însoțite la livrare de „certificate de garanție” prevăzute la Secțiunea 8 din caietul de sarcini „Ambalare, etichetare, marcare”, astfel: „la livrare produsele vor fi însoțite de: Certificat de calitate, certificate de garanție; certificate de origine și orice alte documente pe care furnizorul le consideră relevante pentru produsele furnizate; Aviz de însoțire a mărfii". Contestatoarea subliniază faptul că produsele alimentare nu pot fi însoțite de certificate de garanție, iar lipsa de relevanță a introducerii unei astfel de cerințe este confirmată de faptul că, în prezenta procedură, termenul maxim pentru consumul produselor furnizate este de o zi. În acest sens supune atenției Consiliului prevederile caietului de sarcini potrivit cărora „Termenul maxim pentru consumul produselor transportate de la operatorul economic către unitatea școlară va fi în ziua producerii mesei calde". Pagina 26 din 29

Consiliul va respinge critica, deoarece este evident să se urmărește prezentarea unui document din care să rezulte data fabricării și durata de valabilitate a produsului. Că acesta a fost numit de autoritate certificat de garanție, și nu în alt fel, este lipsit de relevanță, iar solicitarea precizării perioadei limită până la care poate fi consumat este o cerință comună în achizițiile publice. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 2.000 lei, din următoarele considerente: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stipulează următoarele: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata Pagina 27 din 29

cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de partea din contestație admisă, serviciile prestate de avocat, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) și 453 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 8.092 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă este prea mare în raport de munca depusă de avocat, de complexitatea cauzei și cu partea din cerere admisă. În dovedirea cuantumului cheltuielilor, s-a depus factura nr. A- 009427/24.04.2025 și Extrasul bancar din data de 24.04.2025, emis de ..., de unde rezultă plata și încasarea sumei. Astfel fiind, raportat la gradul de complexitate al aspectelor reclamate în această cerere, la volumul de muncă pe care l-a presupus redactarea ei și cu partea din cerere admisă, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 2.000 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de societatea ...SRL, în contradictoriu cu ..., astfel cum rezultă din motivarea prezentei, și va dispune modificarea documentației și publicarea unui anunț/clarificare/informare, în acest sens, pe site-ul propriu, care va fi transmis și operatorilor care au solicitat documentația de atribuire. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 28 din 29

Admite în parte contestația formulată de societatea ...SRL, în contradictoriu cu ..., astfel cum rezultă din motivarea prezentei, și dispune

modificarea

documentației

și

publicarea

unui anunț/clarificare/informare, în acest sens, pe site-ul propriu, care va fi transmis și operatorilor care au solicitat documentația de atribuire. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată practicaua deciziei, ... Redactată în 4 exemplare originale, conține 27 (douăzeci și șapte) pagini. Pagina 29 din 29