Decizie CNSC 1013/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1013/C5/818 Data: 11.04.2025 Prin contestația fără număr la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 16595/17.03.2025, formulată de către GECOR PROD CONSTRUCT 94 SRL, lider al Asocierii GECOR PROD CONSTRUCT 94 SRL – BRUMATAX SRL – G&M ROAD BUILDING ENGINEERING SRL, cu sediul în București, Bulevardul Unirii nr. 43, sector 3, înregistrată la Registrul Comerțului București sub nr. J40/1491/2016, având cod unic de înregistrare RO 6088100, reprezentată legal prin Cusa Gheorghe - administrator și convențional prin PETRE TĂNASE – Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, strada Drumul Lunca Ilvei nr. 39, ap. 4, sector 3, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de către JUDEȚUL IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, strada Chimiei nr. 21, județul Ialomița, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare DJ213A: Limită județ Călărași - Intersecție cu DJ201(Mărculești); Intersecție cu DN2A(Bucu) - Scânteia - Intersecție cu DN21, DJ201: Intersecție cu DJ213A(Mărculești) - Intersecție cu DJ212: Intersecție cu DJ201 - Intersecție cu DN2A(Țăndărei)” – Cod SMIS 319108, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. CN1073191/13.09.2024, s-a solicitat: ➢ Admiterea prezentei contestații și, în consecință: ➢ Anularea adresei nr. 5321/2025-H din data de 04.03.2025 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a actelor care au stat la baza emiterii acesteia și a celor subsecvente; ➢ Anularea raportului procedurii de atribuire nr. 5311/2025-H din data de 04.03.2025, în partea care privește respingerea ofertei depuse de Asocierea GECOR pentru lotul 1, a actelor care au stat la baza emiterii acestuia și a celor subsecvente; Pagina 1 din 3

➢ Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de Asocierea GECOR pentru lotul 1 a fost declarată inacceptabilă; ➢ Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei Asocierii GECOR depuse pentru lotul 1; ➢ Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Prin cererea de intervenție voluntară nr. 682/27.03.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 19692/27.03.2025, formulată de OYL COMPANY HOLDING AG SRL, cu sediul în Slobozia, strada Brăilei nr. 1, județul Ialomița, având CUI RO18741783 și număr de înregistrare la Registrul Comerțului J21/275/2006, reprezentată legal prin administrator Micșa Ion-Sorin și convențional prin avocat Constantin Marius, conform împuternicirii avocațiale anexate, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la OYL COMPANY HOLDING AG SRL, în calitate de ofertant declarat câștigător în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare DJ213A: Limită județ Călărași - Intersecție cu DJ201 (Mărculești); Intersecție cu DN2A(Bucu) - Scânteia - Intersecție cu DN21, DJ201: Intersecție cu DJ213A(Mărculești) - Intersecție cu DJ212: Intersecție cu DJ201 - Intersecție cu DN2A(Țăndărei)” – Cod SMIS 319108, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. CN1073191/13.09.2024, s-a solicitat introducerea, în calitate de intervenientă, urmând ca, prin decizia pe care Consiliul o va pronunța, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, să se dispună: În principal, pe cale de excepție, reținerea în cauză incidența excepției tardivității contestației și în subsidiar, admiterea prezentei cereri de intervenție și respingerea contestației formulate de asocierea GECOR PROD CONSTRUCT 94 SRL - BRUMATAX SRL - G&M ROAD BUILDING ENGINEERING SRL prin liderul de asocierii GECOR PROD CONSTRUCT 94 SRL ca nefondată, iar pe cale de consecință menținerea ca fiind temeinice și legale actele autorității contractante. În temeiul art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, în vederea pronunțării unei soluții unitare, Consiliul a conexat contestația și cererea de intervenție, urmând a fi soluționate împreună. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 2 din 3

Respinge ca nefondată contestația formulată de GECOR PROD CONSTRUCT 94 SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă JUDEȚUL IALOMIȚA și pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de OYL COMPANY HOLDING AG SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../... Data: ... Prin contestația fără număr la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de către ..., cu sediul în ..., înregistrată la Registrul Comerțului București sub nr. ..., având cod unic de înregistrare ..., reprezentată legal prin ... - administrator și convențional prin ... – Cabinet de avocat, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în ..., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „...” – Cod SMIS ..., inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., s-a solicitat: ➢ Admiterea prezentei contestații și, în consecință: ➢ Anularea adresei nr. 5321/2025-H din data de 04.03.2025 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire, a actelor care au stat la baza emiterii acesteia și a celor subsecvente; ➢ Anularea raportului procedurii de atribuire nr. 5311/2025-H din data de 04.03.2025, în partea care privește respingerea ofertei depuse de Asocierea ... pentru lotul 1, a actelor care au stat la baza emiterii acestuia și a celor subsecvente; ➢ Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de Asocierea ... pentru lotul 1 a fost declarată inacceptabilă; ➢ Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei Asocierii ... depuse pentru lotul 1; ➢ Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Prin cererea de intervenție voluntară nr. ..., înregistrată la CNSC cu nr. ..., formulată de ...SRL, cu sediul în ..., ..., având CUI ... și număr de înregistrare la Registrul Comerțului ..., reprezentată legal prin administrator ... și convențional prin avocat ..., conform împuternicirii Pagina 1 din 43

avocațiale anexate, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ...SRL, în calitate de ofertant declarat câștigător în cadrul licitației deschise, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „...” – Cod SMIS ..., inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., s-a solicitat introducerea, în calitate de intervenientă, urmând ca, prin decizia pe care Consiliul o va pronunța, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, să se dispună: În principal, pe cale de excepție, reținerea în cauză incidența excepției tardivității contestației și în subsidiar, admiterea prezentei cereri de intervenție și respingerea contestației formulate de asocierea ... ... SRL - ... SRL - ... SRL prin liderul de asocierii ... ... SRL ca nefondată, iar pe cale de consecință menținerea ca fiind temeinice și legale actele autorității contractante. În temeiul art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, în vederea pronunțării unei soluții unitare, Consiliul a conexat contestația și cererea de intervenție, urmând a fi soluționate împreună. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... solicită cele redate în partea introductivă. În cadrul procedurii de achiziție organizate de ... pentru modernizarea drumurilor județene, Asocierea ... a depus o ofertă pentru Lotul 1, considerând că îndeplinește toate cerințele tehnice și financiare ale documentației de atribuire. Procedura de licitație a fost anunțată prin SEAP sub numărul ... din 13.09.2024, având ca obiect modernizarea .... După depunerea ofertelor, comisia de evaluare a transmis o solicitare de clarificare prin adresa nr. 2560/2025-F din 04.02.2025, cerând detalii referitoare la listele de cantități și stabilizatorul de sol utilizat în execuția lucrărilor. Asocierea ... a răspuns la această solicitare în termen, prin adresa nr. 171 din 07.02.2025, oferind explicațiile necesare. Cu toate acestea, autoritatea contractantă a respins oferta pe motiv că nu a fost prezentată o propunere financiară conformă cu cerințele documentației de atribuire și că nu a fost specificat tipul de stabilizator utilizat. În plus, comisia de evaluare a considerat că răspunsurile oferite de ofertant la clarificări nu au fost concludente. În argumentația sa, Asocierea ... contestă această decizie, susținând că evaluarea ofertei s-a realizat superficial și cu un formalism excesiv, fără a respecta principiul proporționalității prevăzut de legislația achizițiilor publice. De asemenea, consideră că motivele respingerii Pagina 2 din 43

ofertei sunt nejustificate, întrucât răspunsurile la clarificări au fost furnizate conform cerințelor și că decizia comisiei de evaluare contravine principiului utilizării eficiente a fondurilor publice. Asocierea ... contestă decizia autorității contractante de a respinge oferta sa în cadrul procedurii de achiziție pentru modernizarea drumului județean ..., organizată de .... Motivul principal al contestației este evaluarea superficială și formalismul excesiv manifestate de comisia de evaluare, care a condus la excluderea nejustificată a ofertei. În argumentația sa, Asocierea ... invocă jurisprudența CNSC, care subliniază faptul că autoritatea contractantă trebuie să analizeze ofertele în ansamblul lor, nu fragmentat, și să nu cadă în capcana unei interpretări rigide și formale a documentației de atribuire. Scopul principal al unei proceduri de achiziție publică este semnarea unui contract viabil și funcțional, nu eliminarea artificială a ofertanților prin aplicarea strictă a unor criterii nesemnificative. Unul dintre argumentele esențiale ale contestației se bazează pe principiul proporționalității, consacrat în jurisprudența europeană și națională. Conform Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 5 mai 1998 în cauza C-157/96 (National Farmers’ Union), orice decizie administrativă trebuie să fie adecvată și necesară în raport cu obiectivul urmărit. Mai mult, decizia CNSC nr. ... din ... stabilește că autoritățile contractante trebuie să asigure un echilibru între nevoile procedurii și cerințele impuse, evitând restricționarea nejustificată a concurenței. În speță, ... susține că respingerea ofertei sale s-a făcut pe considerente care nu afectau în mod real calitatea și conformitatea lucrărilor, ceea ce încalcă acest principiu. Mai mult, în conformitate cu Decizia CNSC nr. 1920/C8/2009, 2010, 2011, 2015, 2023, 2024, 2025 din 20.10.2020, evaluarea unei oferte trebuie să fie bazată pe informații concrete și pe solicitări de clarificare făcute în mod real, cu bună- credință. În susținerea contestației, Asocierea ... citează și Decizia CNSC nr. 1413/C9/1377, 1391 din 08.07.2022, care arată că: „Rigurozitatea în evaluarea ofertelor adusă în discuție de autoritatea contractantă nu trebuie să conducă la o evaluare formală și excesivă. Interesul achizitoarei este de a avea cât mai multe oferte admisibile asupra cărora să aplice criteriul de atribuire, nu să respingă ofertele pentru aspecte minore care pot fi lămurite sau îndepărtate.” Această idee este susținută și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cauza T-211/02 (Tideland Aignal împotriva Comisiei Europene), care subliniază obligația comisiilor de evaluare de a solicita clarificări atunci când o ofertă conține ambiguități ușor de rezolvat, și nu de a respinge direct oferta pe aceste motive. În cazul ..., comisia de evaluare a avut posibilitatea să clarifice aspectele considerate neclare, dar a ales în schimb să respingă oferta Pagina 3 din 43

fără o analiză aprofundată. Prin această abordare, autoritatea contractantă nu a respectat principiul bunei administrări și a încălcat cerințele de transparență și concurență echitabilă. Un alt argument al contestației este faptul că autoritatea contractantă a utilizat cererile de clarificare într-un mod artificial, având drept scop crearea unor pretexte pentru respingerea ofertei, în loc să urmărească o înțelegere corectă a propunerii tehnice și financiare. Decizia CNSC nr. 1920/C8/2009, 2010, 2011, 2015, 2023, 2024, 2025 arată clar că instrumentul de clarificare trebuie folosit: „Pentru a se edifica pe deplin asupra elementelor unei oferte, astfel încât atribuirea contractului de achiziție publică să se realizeze în cunoașterea deplină a ofertei și a convingerii că aceasta acoperă integral nevoile autorității contractante.” În cazul de față, ... susține că a oferit toate explicațiile necesare, dar acestea au fost ignorate sau apreciate în mod disproporționat. Contestația face referire și la Decizia Curții de Apel București nr. 272/ 03.02.2022, care stabilește că: „Autoritatea contractantă are obligația de a acționa în concordanță cu principiul fundamental al eficienței utilizării fondurilor publice, ceea ce presupune că nu ar trebui să excludă cu ușurință o ofertă care putea avantaja interesul public.” Prin respingerea nejustificată a ofertei sale, ... susține că autoritatea contractantă a încălcat acest principiu, limitând artificial concurența și restricționând competiția într-un mod care afectează eficiența utilizării fondurilor publice. Pe baza acestor argumente de fapt și de drept, Asocierea ... solicită admiterea contestației și anularea deciziei de respingere a ofertei sale, urmând ca autoritatea contractantă să reevalueze oferta sa cu respectarea principiilor proporționalității, transparenței și concurenței echitabile. Se solicită, de asemenea, reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei, eliminând orice abordare formalistă excesivă și asigurând o analiză corectă și obiectivă a documentației depuse. Asocierea ... contestă decizia autorității contractante de a respinge oferta sa pe motivul că anumite formulare F3 anexate propunerii financiare nu ar include evidențierea cheltuielilor indirecte și a profitului. Contestatoarea consideră că această concluzie este nefondată și rezultă dintr-o interpretare excesiv de formalistă a documentației de atribuire, fără o analiză reală a viabilității ofertei. În urma solicitării de clarificări primite de la comisia de evaluare, ... a răspuns că toate lucrările menționate în observațiile autorității vor fi executate de subcontractanții declarați, care au întocmit listele de cantități conform cerințelor documentației de atribuire, incluzând atât cota de cheltuieli indirecte, cât și cota de profit. Oferta conține toate Pagina 4 din 43

costurile necesare, însă comisia a ignorat această explicație și a menținut decizia de respingere. Pentru a susține acest punct de vedere, ... a indicat clar în propunerea sa financiară mai multe exemple de lucrări care includ toate costurile, precum:  Desfacerea pasajului existent (6.952,68 lei fără TVA, incluzând 871,81 lei cheltuieli indirecte și 632,06 lei profit);  Desfacerea și refacerea structurii CF (96.769,08 lei fără TVA, incluzând 12.134,05 lei cheltuieli indirecte și 8.797,19 lei profit);  Lucrări premergătoare montării dalelor elastice (39.612,87 lei fără TVA, incluzând 4.967,13 lei cheltuieli indirecte și 3.601,17 lei profit);  Lucrări la intersecțiile DN21 și DN2A, executate de subcontractantul ... (419.909,25 lei și 44.684,97 lei fără TVA, incluzând cheltuieli indirecte și profit detaliate în formularele depuse). Aceste exemple demonstrează că oferta include toate costurile necesare, iar presupusa lipsă a unor valori în anumite pagini nu ar trebui să conducă la excluderea ofertei. Un alt aspect important al contestației se bazează pe principiul proporționalității, care impune ca deciziile autorităților publice să fie adecvate și necesare în raport cu obiectivul urmărit. ... susține că autoritatea contractantă ar fi trebuit să solicite clarificări suplimentare dacă avea nelămuriri, în loc să respingă oferta pe un criteriu pur formal. Acest principiu este recunoscut atât în jurisprudența CNSC, cât și în hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, cum ar fi Cauza C- 157/96, National Farmers’ Union, care stabilește că orice decizie administrativă trebuie să fie proporțională și să nu afecteze inutil concurența. Mai mult, Decizia CNSC nr. 1413/C9/1377, 1391/2022 subliniază că: „Rigurozitatea în evaluarea ofertelor nu trebuie să conducă la o evaluare formală și excesivă. Interesul achizitoarei este de a avea cât mai multe oferte admisibile asupra cărora să aplice criteriul de atribuire, nu să respingă ofertele pentru aspecte minore care pot fi lămurite.” În plus, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza T-211/02 (Tideland Aignal vs. Comisia Europeană), a stabilit că: „Comisiile de evaluare au obligația de a solicita clarificări atunci când o ofertă conține ambiguități minore, înainte de a o respinge.” În acest context, ... susține că respingerea ofertei s-a făcut fără o analiză reală, iar autoritatea contractantă a ales să ignore clarificările oferite, aplicând un formalism exagerat care afectează concurența și utilizarea eficientă a fondurilor publice. De altfel, Decizia Curții de Apel București nr. 272/03.02.2022 confirmă că: „Autoritatea contractantă trebuie să asigure o largă concurență în materia achizițiilor, pentru a valorifica concursul a cât mai multe oferte, concurența trebuind să se Pagina 5 din 43

rezume la aspecte obiective pentru a respecta astfel atât principiul utilizării eficiente a fondurilor, dar și principiul proporționalității deciziilor sale.” Un alt aspect important este faptul că listele de cantități întocmite de subcontractanți sunt parte integrantă a ofertei. ... face referire la Decizia Curții de Apel Timișoara nr. 3385/2017, care clarifică faptul că: „În cazul subcontractorului, acesta execută în mod direct lucrări, construcții, activități care sunt parte din obiectul contractului de achiziție publică.” Astfel, contestatoarea subliniază că includerea subcontractanților în ofertă și depunerea formularelor F3 completate de aceștia nu reprezintă o abatere, ci este o procedură normală în achizițiile publice. Un alt punct sensibil al deciziei de respingere a ofertei este interpretarea eronată a unei simple erori de tehnoredactare privind grinzile prefabricate tip T, care în oferta inițială au fost denumite „fundații din beton armat pentru dale elastice”. ... explică faptul că aceasta este o simplă diferență de terminologie folosită în șantiere, nu o problemă reală a ofertei, eroarea fiind corectată prin clarificările transmise. Asocierea ... contestă decizia autorității contractante de a respinge oferta sa pe motivul presupusei lipse a detaliilor privind stabilizatorul de sol, susținând că această decizie este netemeinică și nelegală. Argumentul principal al contestației este faptul că documentația de atribuire nu prevedea obligativitatea depunerii agrementelor tehnice pentru stabilizatorul de sol în etapa de ofertare, ci doar în faza de execuție a lucrărilor. În prima etapă a procedurii, comisia de evaluare a declarat conformă propunerea tehnică a Asocierii ..., constatând că aceasta respectă cerințele caietului de sarcini. Cu toate acestea, în etapa evaluării financiare, aceeași comisie a schimbat perspectiva și a susținut că lipsesc informații esențiale despre stabilizatorul de sol, deși anterior nu fusese ridicată nicio obiecție. Acest comportament indică o tentativă de excludere artificială a ... din competiție, mai ales în contextul în care prețul oferit de asociere era mai mic decât cel al ofertantului declarat câștigător. ... susține că documentația de atribuire nu prevedea expres cerința de a depune agrementele tehnice ale stabilizatorului de sol la momentul ofertării, ci doar obligația de a utiliza un produs conform specificațiilor tehnice în faza de execuție. Acest aspect reiese clar din Capitolul 7 al caietului de sarcini, unde se precizează că: „Executantul lucrărilor de construcții are obligația de a utiliza în execuția lucrărilor numai produse certificate sau pentru care există agremente tehnice.” Pagina 6 din 43

Această obligație se aplică exclusiv executantului în faza de execuție a contractului și nu poate constitui un criteriu de excludere a ofertei în etapa de evaluare tehnică. Prin adresa nr. ..., ... a precizat că stabilizatorul de sol ofertat este de tip T-RRP, iar această afirmație este confirmată în propunerea tehnică, unde furnizorul declarat este ... SRL, deținătorul agrementului tehnic pentru acest material. Acest lucru este dovedit și prin captura de ecran de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), care confirmă faptul că produsul T-RRP este un stabilizator de sol aprobat și certificat, având valabilitate până în 30.08.2025. În aceste condiții, respingerea ofertei este complet nejustificată, întrucât: • Lista de cantități a autorității contractante menționa generic „stabilizator de sol", fără a impune o specificație strictă; • ... a respectat această denumire în propunerea sa tehnică și financiară; • Furnizorul declarat în ofertă deține agrementul tehnic necesar pentru produsul ofertat. Prin urmare, nu există niciun motiv real pentru respingerea ofertei, ceea ce ridică suspiciuni privind intenția reală a autorității contractante de a favoriza un anumit competitor, conchide contestatoarea. În susținerea argumentelor sale, contestatoarea invocă și redă considerentelor Deciziei nr. 1918/C5/2124 din 13.09.2022 (definitivă) care subliniază aplicabilitatea principiului proporționalității în evaluarea ofertelor, ale deciziei nr. 1920/C8/2009, 2010, 2011, 2015, 2023, 2024, 2025 din 20.10.2020 (definitivă) care afirmă că evaluarea ofertelor trebuie să fie completă și să se bazeze pe informații concrete, fără formalism excesiv, ale deciziei nr. 1413/C9/1377, 1391 din 08.07.2022 care confirmă că rigurozitatea evaluării ofertelor nu trebuie să ducă la respingerea unor oferte pe motive minore care pot fi clarificate, ale Deciziei Curții de Apel București nr. 272/03.02.2022 care evidențiază obligația autorității contractante de a acționa în conformitate cu principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, ale Hotărârii CJUE în cauza C- 27/15 Pippo Pizzo care stabilește că autoritățile contractante trebuie să formuleze clar și precis toate cerințele în documentația de atribuire și ale Hotărârii CJUE în cauza Medipac-Kazantzidis, C-6/05 care interzice respingerea unei oferte pe baza unor motive care nu au fost prevăzute în anunțul de participare. Contestatoarea învederează Consiliului că respingerea ofertei pe un criteriu care nu fusese prevăzut clar în documentația de atribuire reprezintă o încălcare gravă a principiilor transparenței și tratamentului egal, așa cum sunt definite în legislația națională și europeană. Pagina 7 din 43

Potrivit Hotărârii CJUE în cauza C-27/15, Pippo Pizzo, „Obligația de transparență impune autorității contractante să formuleze toate condițiile de atribuire în mod clar, precis și neechivoc, astfel încât să permită tuturor ofertanților să le interpreteze în același mod.” De asemenea, Decizia Curții de Apel București nr. 2026/28.07.2022 confirmă că: „Un operator economic nu poate fi sancționat pentru nedepunerea unor autorizații dacă acestea nu au fost solicitate expres prin documentația de atribuire.” În acest context, autoritatea contractantă nu putea invoca lipsa unor documente care nu fuseseră cerute inițial, iar decizia de respingere a ofertei contravine atât legislației naționale, cât și principiilor fundamentale ale achizițiilor publice. Având în vedere toate aceste aspecte, Asocierea ... solicită Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să anuleze decizia autorității contractante, deoarece: 1. Oferta a fost inițial declarată conformă, iar decizia de excludere a fost luată ulterior, fără o justificare reală. 2. Obligația de a prezenta agremente tehnice în etapa de ofertare nu a fost prevăzută în documentația de atribuire. 3. ... a indicat clar tipul de stabilizator de sol utilizat, iar furnizorul declarat deține agrementul tehnic necesar. 4. Respingerea ofertei pe acest motiv contravine principiului transparenței și egalității de tratament. 5. Decizia autorității contractante ridică suspiciuni privind favorizarea unui anumit competitor. Astfel, ... solicită anularea următoarelor acte: • Adresa nr. 5321/2025-H din 04.03.2025 privind comunicarea rezultatului procedurii; • Raportul procedurii de atribuire nr. 5311/2025-H din 04.03.2025, în partea referitoare la respingerea ofertei; • Decizia prin care oferta Asocierii ... a fost declarată inacceptabilă. În plus, se solicită: • Reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei ...; • Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Pe cale de consecință, Asocierea ... consideră că respingerea ofertei sale a fost o decizie abuzivă și nefundamentată legal, menită să reducă concurența și să favorizeze un alt ofertant. Documentele justificative privind stabilizatorul de sol au fost prezentate corect, iar impunerea unei cerințe suplimentare, nesolicitate inițial, încalcă principiul transparenței. Pagina 8 din 43

Prin urmare, ... solicită anularea deciziei de respingere și reluarea procedurii de atribuire, astfel încât evaluarea ofertelor să fie realizată corect, echitabil și în conformitate cu legislația în vigoare. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., autoritatea contractantă a transmis un punct de vedere Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor referitor la contestația depusă de ..., solicitând respingerea contestației formulată ca fiind nefondată. Autoritatea contractantă, ..., a inițiat prin anunțul de participare nr. ... publicat în SICAP procedura de atribuire prin licitație deschisă online, vizând încheierea unui contract de achiziții publice pentru execuția lucrărilor de construcții aferente obiectivului de investiții „...”. În cadrul acestei proceduri, ASOCIEREA ... ... SRL – ... SRL – ... SRL, având ca lider ... ... SRL, a depus o ofertă pentru lotul 1, analizată în ședințele comisiei de evaluare. În etapa de evaluare a propunerilor financiare, comisia de evaluare a transmis tuturor ofertanților solicitări de clarificări, în temeiul art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, republicată, pentru a obține detalii privind conformitatea ofertelor financiare. Cu privire la oferta depusă de asocierea condusă de ..., comisia a constatat că, deși formularul F3 este în general completat în conformitate cu cantitățile din proiect, anumite obiecte de lucrări nu respectă formatul cerut. Mai precis, formularele F3 aferente pozițiilor indicate în paginile 69, 70, 75, 76, 80 și 81 ale ofertei (care includ lucrări neeligibile de tip INTERSECȚIE CF și ILUMINAT PUBLIC) prezintă valoarea profitului, a cheltuielilor indirecte și a contribuțiilor de muncă ca fiind zero (0,00 lei). Aceste formulare sunt prezentate sub formă de „normă compusă”, și nu după modelul pus la dispoziție de autoritatea contractantă în documentația de atribuire. Potrivit art. 18 din Legea nr. 101/2016 și art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, ofertantul are obligația de a transmite răspunsuri concludente la solicitările de clarificări, în caz contrar oferta sa fiind declarată inacceptabilă. În acest sens, comisia a transmis adresa nr. 2560/ 2025-F din data de 04.02.2025, solicitând clarificări privind completarea formularului F3, cu termen de răspuns 07.02.2025. Ofertantul a răspuns în termen, prin intermediul platformei SICAP, înregistrând un fișier intitulat [.../00246] Răspuns 07.02.2025 + anexe justificative.pdf.p7s. În răspunsul său, ofertantul justifică utilizarea normelor compuse în formularele F3, invocând faptul că lucrările respective urmează să fie executate de către subcontractantul declarat ...SRL, cu resurse proprii, echipamente, forță de muncă, furnizori, dar și cu propria cotă de cheltuieli indirecte și profit. Se menționează în mod explicit că: „Lucrările menționate de către autoritate nu se vor executa de către ofertant, ci de către subcontractorul declarat al acestuia care a întocmit propria ofertă Pagina 9 din 43

conform listelor de cantități ale autorității, ofertă care cuprinde atât cota de cheltuieli indirecte, cât și cota de profit conform formularelor F3 din oferta subcontractorului.” Mai mult, ofertantul subliniază faptul că valoarea lucrărilor executate de către subcontractant a fost inclusă în oferta totală a asocierii și se regăsește în normele compuse YC01-N1 până la YC01-N5, detaliate la paginile 122–139 din propunerea financiară. Această abordare este descrisă de ofertant ca fiind „în concordanță cu legislația în vigoare privind întocmirea devizelor pentru investiții publice”, în special cu Ordinul MLPAT nr. 1568/2002 care prevede că ofertanții trebuie să utilizeze aceleași închideri (cheltuieli indirecte și profit) în toate devizele aferente lucrărilor proprii. În ceea ce privește lucrările de iluminat public neeligibil indicate în paginile 80 și 81 ale ofertei, ofertantul menționează că acestea urmează să fie executate de un alt subcontractant, ..., cu propriile elemente de cost, respectând aceeași structură de justificare și susținând că formularele F3 aferente acestuia se regăsesc în paginile 109–121 din oferta financiară. Doar poziția W2F05A01(ASIM) – Sistem de iluminat și semnalizat trecere de pietoni, conform ofertei, va fi executată de asociere și a fost evidențiată distinct în formularul F3 corespunzător. Cu toate acestea, comisia de evaluare nu consideră răspunsurile ofertantului ca fiind concludente, reținând că nu sunt respectate cerințele din documentația de atribuire privind formatul unitar al formularelor F3, și că nu poate fi acceptată înlocuirea acestor formulare cu norme compuse provenite din documentația financiară a subcontractanților. Se invocă și art. 3 alin. (1) lit. yy din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia subcontractanții nu sunt parte a contractului de achiziție publică și, prin urmare, nu pot depune oferte în nume propriu, nici măcar parțiale. Astfel, autoritatea contractantă reține că întreaga răspundere pentru respectarea cerințelor documentației revine ofertantului principal – în acest caz, asocierea condusă de ... ... SRL. Prin urmare, analizând atât justificările transmise de ofertant, cât și prevederile legale și documentația de atribuire, comisia de evaluare apreciază că formularele F3 nu au fost întocmite corespunzător pentru lucrările subcontractate și că lipsa explicării clare a cotelor de profit și a cheltuielilor indirecte în cadrul acestor formulare contravine prevederilor Ordinului MLPAT nr. 1568/2002, HG 395/2016 și instrucțiunilor din documentația de atribuire. Astfel, în temeiul art. 134 alin. (5) din HG 395/2016, oferta este declarată inacceptabilă pe motiv că răspunsul la clarificările solicitate este considerat neconcludent. În ceea ce privește lucrările de iluminat public neeligibil, ofertantul a susținut că acestea sunt executate de subcontractantul ..., iar valorile aferente normelor compuse YC01-E1 (Intersecția DN21) și YC01-E2 (Intersecția DN2A) reflectă în mod integral contravaloarea lucrărilor, Pagina 10 din 43

inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cota de profit, conform listelor de cantități ale autorității. Aceste elemente sunt evidențiate în oferta financiară a subcontractantului, la paginile 109–121. Totodată, asocierea a arătat că lucrările menționate la poziția W2F05A01(ASIM) – sistem de iluminat și semnalizat pentru trecerile de pietoni – sunt singurele care vor fi executate direct de ofertant, fiind incluse într-un formular F3 distinct, completat cu prețurile, cota indirectă și profitul asociat. Cu toate acestea, comisia de evaluare a apreciat că aceste justificări nu îndeplinesc cerințele de formă și fond stabilite prin documentația de atribuire. În conformitate cu aceasta, precum și cu dispozițiile art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, ofertanții aveau obligația de a încărca în SICAP propunerea financiară însoțită de formularele F1-F3 completate în forma standard pusă la dispoziție de autoritatea contractantă, indiferent dacă lucrările urmau să fie executate de către asociere sau de subcontractanți. În această speță, ASOCIEREA ... – ... – ... a completat formularele F3 sub formă de norme compuse, omițând evidențierea distinctă a cotelor de cheltuieli indirecte și a profitului, acestea fiind înregistrate cu valoarea 0,00 lei, fapt recunoscut și în răspunsul la solicitarea de clarificări. Comisia a reținut că această abordare încalcă prevederile Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 1568/2002, privind Ghidul tehnic P91/1–02, potrivit căruia ofertanții trebuie să utilizeze aceleași închideri (indirecte și profit) în toate devizele lucrărilor din ofertă. Mai mult, includerea formularelor F3 ale subcontractanților în oferta generală nu înlocuiește obligația legală a ofertantului principal de a depune documentația unitară și structurată conform cerințelor de atribuire. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. yy din Legea nr. 98/2016, subcontractanții nu pot depune ofertă în mod autonom și nu dobândesc calitatea de parte în contractul de achiziție publică, neputând fi considerați răspunzători direct față de autoritatea contractantă. Comisia de evaluare a concluzionat astfel că răspunsul transmis de ofertant este neconcludent, întrucât nu clarifică deficiențele identificate în modul de completare a formularelor F3 și nu remediază lipsa valorilor aferente cheltuielilor indirecte și profitului, elemente esențiale în cadrul unei propuneri financiare conforme. Consecința este atragerea incidenței art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, care prevede că, în cazul transmiterii unui răspuns neconcludent la clarificări, oferta este considerată inacceptabilă. Pe lângă aceste aspecte, comisia a considerat necesară și clarificarea tipului de stabilizator de sol propus în ofertă, întrucât alegerea acestuia are impact direct asupra valorii propunerii financiare. Deși ofertantul a indicat că agrementul tehnic se regăsește în propunerea tehnică, la paginile 1204–1209, documentul transmis nu conține date concludente privind tipul, marca, dozajul, proveniența sau Pagina 11 din 43

valabilitatea agrementului pentru stabilizatorul T-RRP, fiind utilizată denumirea generică „STABILIZATOR”. Or, potrivit documentației de atribuire – inclusiv expertiza tehnică, memoriul tehnic drumuri și caietul de sarcini (cap. 7, lit. f) – stabilizatorul utilizat trebuie să fie agrementat ... și identificabil fără echivoc. Comisia reține că și în acest caz răspunsul este neconcludent, lipsind corespondentul dintre produsul indicat și documentele justificative. În concluzie, având în vedere că autoritatea contractantă a acordat posibilitatea clarificării, iar ofertantul nu a remediat deficiențele, oferta a fost declarată inacceptabilă. Pe fondul acestei analize, autoritatea contractantă arată că a respectat principiul tratamentului egal și dispozițiile legale în vigoare, în special Legea nr. 98/2016, Legea nr. 101/2016 și HG nr. 395/2016, precum și cerințele documentației de atribuire. Au fost solicitate clarificări tuturor ofertanților, iar analiza propunerilor financiare s-a realizat unitar, cu aplicarea acelorași standarde și exigențe față de toate ofertele. În acest context, se solicită respingerea contestației formulată de ASOCIEREA ... ... SRL – ... SRL – ... SRL, ca fiind nefondată și lipsită de suport legal, întrucât nu poate fundamenta anularea rezultatului procedurii de atribuire și nici a documentelor premergătoare întocmite de comisia de evaluare. În susținerea punctului de vedere, autoritatea contractantă a atașat toate documentele relevante: dovada transmiterii prezentului punct de vedere, documentația de atribuire, ofertele tehnice și financiare, acordurile de asociere și subcontractare, procesele-verbale de evaluare și raportul procedurii. De asemenea, s-au evidențiat declarațiile de confidențialitate depuse de către alți ofertanți, în temeiul art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, cu menționarea explicită a informațiilor protejate din punct de vedere comercial sau al proprietății intelectuale. Luând în considerare toate aspectele prezentate, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este rugat să soluționeze cu celeritate cauza și să respingă contestația, în temeiul dispozițiilor legale aplicabile. Prin cererea de intervenție voluntară nr. 682/27.03.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 19692/27.03.2025, ...SRL solicită cele redate în partea introductivă, pentru următoarele considerente: În fapt, prin anunțul de participare nr. ..., publicat în SEAP la data de 13.09.2024, a fost inițiată procedura de atribuire mai sus menționată. În urma evaluării ofertelor depuse, oferta prezentată de ...SRL a fost desemnată câștigătoare, conform adresei de comunicare nr. 5313/2025-F din 04.03.2025. Totodată, prin adresa nr. 5321/2025-H din aceeași dată, comisia de evaluare a informat Asocierea ... că oferta acesteia a fost respinsă ca fiind inacceptabilă, în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Pagina 12 din 43

Asocierea ... a formulat contestație împotriva rezultatului procedurii, înregistrată sub nr. ..., solicitând, printre altele, anularea actelor prin care a fost respinsă oferta sa, reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei, precum și plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. În esență, contestatoarea susține că respingerea ofertei ar fi fost nelegală, invocând o presupusă eroare de tehnoredactare în cadrul propunerii financiare, respectiv folosirea unei denumiri „de șantier” – „fundații din beton armat pentru dale elastice” – în locul denumirii „grinzi prefabricate tip T”. Contestatoarea afirmă că această eroare a fost corectată ulterior, prin adresa nr. 171/07.02.2025, și că formularele completate de subcontractant ar fi trebuit considerate suficiente. Totodată, aceasta acuză autoritatea contractantă că ar fi respins oferta fără ca obligația de a depune agremente tehnice să fie prevăzută expres în documentația de atribuire. Intervenienta consideră că aceste susțineri sunt neîntemeiate. Oferta Asocierii ... conține omisiuni și neconcordanțe care împiedică în mod obiectiv evaluarea sa conformă cu cerințele documentației de atribuire. Mai mult, clarificările aduse ulterior nu pot remedia lipsurile sau ambiguitățile majore existente în propunerea financiară depusă inițial, astfel cum este interzis de art. 137 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 395/2016. În temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației.” Totodată, art. 61 din Codul de procedură civilă stabilește că: „Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare.” În cauză, contestația a fost publicată în SEAP la data de 17.03.2025, iar intervenienta, în calitate de operator economic participant la procedura de atribuire și ofertant desemnat câștigător pentru lotul 1, justifică un interes legitim direct în soluționarea prezentului litigiu, întrucât admiterea contestației ar putea afecta drepturile acestuia conferite prin procedura de atribuire. În lipsa calității procesuale în dosarul CNSC, exercitarea dreptului la apărare al intervenientei ar fi restrânsă în mod nejustificat. Pe cale de consecință, intervenienta solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție voluntară, în temeiul dispozițiilor legale sus-citate, precum și recunoașterea calității procesuale în dosarul CNSC nr. ... în Pagina 13 din 43

vederea formulării apărărilor necesare pentru susținerea legalității rezultatului procedurii. În ceea ce privește excepția tardivității contestației, se impune o analiză riguroasă a termenelor legale de exercitare a dreptului la contestație, astfel cum acestea sunt reglementate prin dispozițiile imperative ale art. 8 alin. (1) lit. a) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de achiziții publice. Potrivit textului de lege menționat, „persoana care se consideră vătămată de un act al autorității contractante poate sesiza Consiliul […] în termen de 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal”, în ipoteza în care valoarea estimată a procedurii de achiziție este superioară pragurilor valorice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În speță, se reține că data luării la cunoștință a actului pretins nelegal – respectiv comunicarea rezultatului procedurii de atribuire – este 04.03.2025, zi lucrătoare, ceea ce atrage, în mod automat și calculat potrivit regulii dies a quo non computatur, ca termenul-limită pentru formularea contestației să expire la data de 14.03.2025, inclusiv. Aceasta reprezintă ultima zi în care contestația putea fi transmisă, atât către Consiliu, cât și către autoritatea contractantă, în conformitate cu cerințele imperative ale art. 16 alin. (1) din aceeași lege, care statuează expres că: „sub sancțiunea respingerii ca tardivă, contestația se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare”. Or, din analiza actelor de procedură și a înscrisurilor depuse la dosar rezultă fără echivoc că data transmiterii contestației este 17.03.2025 – aspect confirmat atât de numărul de înregistrare la CNSC (nr. 16595/17.03.2025), cât și de numărul de înregistrare al documentului la autoritatea contractantă (nr. 6497/17.03.2025). Aceste elemente probatorii demonstrează cu claritate că termenul legal a fost depășit în mod obiectiv și irevocabil, fără a putea opera vreo cauză legală de suspendare sau întrerupere a acestuia. În atare condiții, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) coroborate cu art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, contestația formulată este tardiv introdusă, iar excepția tardivității urmează a fi admisă cu consecința respingerii contestației ca inadmisibilă. Se impune, astfel, sancționarea neîndeplinirii unei condiții procedurale imperative, întrucât respectarea termenelor de contestare reprezintă un element esențial pentru garantarea caracterului prompt și eficient al remediilor în materie de achiziții publice, conform jurisprudenței constante a Consiliului, dar și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Nefiind întrunită cerința de depunere în termen legal, contestația formulată urmează a fi respinsă ca tardivă, fără a mai fi necesară Pagina 14 din 43

analizarea pe fond a motivelor invocate, întrucât nelegalitatea sesizării pe cale principală exclude posibilitatea declanșării procedurii de soluționare în fond. Prin urmare, rămâne fără obiect inclusiv solicitarea de suspendare a procedurii, întrucât aceasta este accesorie unei contestații admisibile din punct de vedere formal. 1. Cu privire la stabilizatorul de sol Contestația formulată de Asocierea ... este în mod evident nefondată, în special în ceea ce privește aspectele referitoare la stabilizatorul de sol, deși acestea au fost prezentate spre finalul cererii, dar care relevă aspecte esențiale ce pun sub semnul întrebării veridicitatea și conformitatea ofertei tehnice depuse. Contestatoarea susține, în mod expres, că stabilizatorul de sol ofertat este de tip T-RRP și că ... SRL ar fi furnizorul declarat pentru acest produs, afirmație ce apare inclusiv în propunerea tehnică (pagina 1000), precum și în adresa nr. 171/07.02.2025. Pentru a verifica aceste susțineri, autoritatea contractantă a transmis o solicitare directă către societatea ... SRL, deținătorul agrementului tehnic pentru stabilizatorul T-RRP, solicitând confirmarea calității de furnizor și a transmiterii unei eventuale oferte de preț către asocierea .... Răspunsul primit din partea ... SRL este categoric și fără echivoc: nu a fost transmisă nicio ofertă către societatea contestatoare, nu a existat niciun contact cu aceasta și, prin urmare, nu poate fi vorba despre asumarea vreunei calități de furnizor. Se infirmă astfel, în mod direct, afirmațiile contestatoarei privind susținerea ofertei printr-un produs agreat, livrat de un furnizor real. Această contradicție majoră dintre conținutul ofertei și realitatea dovedită prin răspunsul oficial al producătorului denotă nu doar lipsa conformității propunerii tehnice cu cerințele documentației de atribuire, ci și caracterul potențial neserios al ofertei. Situația este agravată de faptul că, nici măcar în urma solicitării de clarificări formulate de autoritatea contractantă, contestatoarea nu a depus agrementul tehnic solicitat pentru produsul declarat, cu atât mai mult cu cât acesta este un element esențial, în condițiile în care documentația de atribuire prevede expres, la Cap. 7 lit. f) din caietul de sarcini, obligația utilizării numai a produselor certificate sau agrementate tehnic. Contestatoarea citează selectiv și incomplet răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 26638/24.10.2024, omițând să reproducă integral poziția autorității contractante, care, în cadrul întrebării 2, a precizat clar că documentul atașat are un rol strict informativ, iar caracteristicile tehnice ale produselor urmează a fi cele din agrementele tehnice proprii fiecărui produs ofertat. În realitate, autoritatea contractantă a arătat că nu impune un anumit produs, dar solicită expres respectarea cerințelor de calitate prin prezentarea unui agrement tehnic aferent fiecărui produs utilizat. Pagina 15 din 43

Din documentația de atribuire reiese fără echivoc că execuția stratului din pământ stabilizat face parte integrantă din soluția tehnică aprobată, iar pentru materialul utilizat este necesară existența unui agrement tehnic eliberat conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, precum și în conformitate cu HG nr. 766/1997. Conform acestei reglementări, agrementul tehnic este o apreciere oficială și documentată privind aptitudinea de utilizare a unui produs în construcții, în lipsa standardelor aplicabile. Așadar, lipsa agrementului în ofertă este o lipsă esențială de conformitate, ce nu poate fi acoperită prin declarații vagi sau susțineri neverificate. De altfel, documentația de atribuire precizează în mod expres, inclusiv în PT partea scrisă (pag. 13 și pag. 23) că soluția constructivă implică utilizarea unui strat de formă executat cu stabilizator de sol agrementat ..., iar la Cap. II Materiale, art. 3, din caietul de sarcini, se menționează că produsul utilizat trebuie să aibă caracteristici conforme cu cele descrise într-un agrement tehnic. De asemenea, Cap. 4 din același caiet de sarcini face trimitere la respectarea reglementărilor tehnice europene, HG nr. 766/1997 și Legea nr. 10/1995. În concluzie, susținerile contestatoarei nu sunt doar nefondate, ci și infirmate prin probe directe, iar lipsa documentelor justificative, precum agrementul tehnic sau dovada reală a relației contractuale cu furnizorul declarat, compromite iremediabil oferta tehnică și susține legalitatea deciziei autorității contractante de respingere. O astfel de practică de introducere în ofertă a unor informații neverificate, care induc în eroare autoritatea contractantă, nu poate fi protejată de normele incidente în materia achizițiilor publice. Ca atare, față de toate cele arătate și în temeiul probelor administrate, solicităm respingerea contestației ca nefondată și menținerea actelor autorității contractante ca fiind temeinice și legale. 2. Cu privire la cota de cheltuieli indirecte și profit Contestația formulată de asocierea ... este nefondată și în ceea ce privește modul de întocmire a ofertei financiare, în special referitor la omisiunea cotelor de cheltuieli indirecte și profit aferente lucrărilor subcontractate. Contestatoarea recunoaște în mod expres, la pagina 8 din contestație, că lucrările privind trecerile la nivel cu calea ferată și cele electrice sunt executate de către subcontractanți, aceștia întocmind listele de cantități și formularele F3 care conțin cotele respective, însă în oferta generală a asocierii ..., cheltuielile indirecte și profitul sunt cotate cu valoarea „0”. Această modalitate de formulare a ofertei financiare contravine dispozițiilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în special art. 3 alin. (1) lit. gg), hh), jj) și yy), care definesc raporturile dintre ofertant și subcontractant, stabilind în mod clar că ofertantul este operatorul economic care formulează și depune oferta în mod juridic, iar Pagina 16 din 43

subcontractantul are doar un rol tehnic, auxiliar, fără o relație contractuală directă cu autoritatea contractantă. Obligația de a constitui și susține o ofertă completă revine ofertantului principal, nu subcontractantului, iar acesta trebuie să reflecte în propunerea financiară toate costurile – inclusiv cele indirecte și profitul aferent. Această cerință nu este una formală, ci derivă din însăși natura juridică a contractului de achiziție publică, care, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, este „un contract cu titlu oneros (…) între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici”, iar conform art. 1172 din Codul civil, contractul cu titlu oneros implică existența unui avantaj reciproc – contraprestația în bani pentru prestația executată. Neincluzând niciun profit și nicio cheltuială indirectă în prețul ofertat, oferta formulată de asocierea ... echivalează cu o executare gratuită a lucrărilor subcontractate, ceea ce contravine esenței contractului de achiziție publică. A susține că un ofertant participă la o procedură de achiziție publică fără a urmări obținerea unui avantaj patrimonial, doar pentru a derula un contract fără a acoperi cheltuieli indirecte (cum ar fi impozite, protecția muncii, amortizări, costuri administrative, etc.) înseamnă a susține, de facto, că se încheie un contract cu titlu gratuit – ceea ce este exclus de reglementările aplicabile în materie. Astfel, potrivit art. 8.7 din Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile, costul de producție trebuie să includă și cheltuielile indirecte alocate în mod rațional, întrucât acestea reflectă funcționarea normală a activității economice. De asemenea, în sprijinul caracterului obligatoriu al includerii cheltuielilor indirecte, se invocă și dispozițiile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1826/2003, care la pct. 2.3 reglementează natura acestor costuri, arătând că ele privesc întreaga activitate a operatorului economic și nu pot fi ignorate în nicio ofertă economică serioasă. A exclude aceste costuri înseamnă a denatura scopul participării la o procedură concurențială și a altera însăși concurența între ofertanți. În mod similar, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârea din 28 mai 2020, cauza C-796/18) stabilește că pentru a fi considerat contract de achiziție publică, raportul juridic dintre autoritate și operatorul economic trebuie să fie unul sinalagmatic și oneros, presupunând o prestație de interes economic în schimbul unei contraprestații. Această trăsătură esențială lipsește din oferta asocierii ..., care, prin cotarea cu 0 a cheltuielilor indirecte și a profitului, compromite caracterul economic real al ofertei și creează un dezechilibru contractual evident. Faptul că un subcontractant a inclus aceste cote în propriul formular F3 nu suplinește absența lor din oferta generală. Ofertantul este cel care își asumă răspunderea juridică pentru executarea contractului și Pagina 17 din 43

pentru acoperirea tuturor costurilor aferente – inclusiv indirecte – iar lipsa acestora din oferta generală ridică suspiciuni serioase cu privire la viabilitatea economică și la seriozitatea angajamentului contractual. În consecință, propunerea financiară formulată de asocierea ... este vădit incompletă și contrară principiilor care guvernează achizițiile publice, lipsind tocmai componenta esențială care face diferența între o activitate economică legală și una de natură benevolă. Pentru aceste motive, intervenienta consideră că susținerile contestatoarei sunt lipsite de temei legal și economic și solicită respingerea contestației ca nefondată. 3. Cu privire la Nerespectarea Formularului F2 - Iluminat public neeligibil Oferta formulată de asocierea ... prezintă un viciu esențial de conformitate în ceea ce privește executarea lucrărilor de iluminat și semnalizare a trecerii de pietoni, în condițiile în care membrii asocierii – ... ... SRL, ... SRL și ... SRL – nu dețin atestare emisă de ANRE, conform cerințelor expres formulate în documentația de atribuire. Potrivit caietului de sarcini, iluminatul intersecțiilor cu DN2A și DN21 trebuie executat în conformitate cu autorizațiile de construire emise de ..., respectiv nr. 905 și nr. 915 din 25.03.2024, care impun cerințe clare privind respectarea reglementărilor tehnico-legale în materie de execuție a instalațiilor electrice. De asemenea, în mod expres se impune respectarea Ordinului ANRE nr. 34/2021 pentru atestarea operatorilor economici care proiectează, execută și verifică instalații electrice. În acest context, documentația de atribuire a prevăzut în mod clar că ofertanții au obligația de a asigura execuția lucrărilor specifice în conformitate cu reglementările ANRE, prin prezentarea unor documente justificative (atestări, subcontracte, acorduri de asociere) privind operatorii autorizați. Se oferă posibilitatea includerii în ofertă a unor subcontractanți atestați ANRE, însă această posibilitate trebuie să fie corelată cu lucrările efectiv executate de aceștia. Or, în contestația înaintată, contestatoarea susține că lucrările de iluminat public aferente poziției W2F05A01(ASIM) – „Sistem de iluminat și semnalizat trecere de pietoni”, aferente Devizului 03 – Intersecție DN2A (pag. 82 din propunerea financiară), ar urma să fie executate de însăși asocierea ... și nu de către subcontractantul atestat ANRE. Această susținere contrazice flagrant conținutul propunerii tehnice, în care lucrările de tip instalații electrice – pentru care este necesară autorizație ANRE – au fost declarate ca fiind în sarcina subcontractantului. Prin urmare, se constată o lipsă de coerență între declarațiile contestatoarei, documentele din oferta sa și cerințele documentației de atribuire. Declarația că asocierea va executa lucrările de iluminat (fără a deține atestare ANRE) contravine exigențelor legale și tehnice impuse de Pagina 18 din 43

autoritatea contractantă, în contextul unei proceduri de execuție lucrări reglementată și supusă normelor din domeniul energetic. Este esențial de reținut că atestarea ANRE nu este o formalitate, ci o cerință legală și obligatorie, reglementată prin Ordinul ANRE nr. 34/2021, fiind impusă tocmai pentru a garanta calitatea, siguranța și conformitatea lucrărilor electrice cu reglementările în vigoare. Lipsa acestei atestări, în condițiile asumării lucrărilor de către membrii asocierii, echivalează cu imposibilitatea tehnico-juridică de realizare a contractului. În acest sens, autoritatea contractantă a stabilit în mod temeinic și legal că oferta asocierii este neconformă. Nu poate fi acceptată o propunere care încalcă cerințele legale privind autorizarea pentru lucrările specializate, iar simpla indicare a unui subcontractant atestat nu suplinește lipsa atestării proprii atunci când lucrările sunt asumate de ofertantul principal. În concluzie, susținerea contestatoarei este nefondată, iar autoritatea contractantă a procedat corect reținând caracterul neconform al ofertei. Participarea la o procedură de achiziție publică presupune nu doar asumarea obligațiilor contractuale, ci și dovedirea capacității reale de a le executa, în deplină conformitate cu legislația specială aplicabilă – în speță, reglementările ANRE. Lipsa acestor elemente impune, în mod evident, respingerea contestației ca nefondată și menținerea deciziei autorității contractante. 4. Cu privire la asa zisa eroare de tehno redactare Contestatoarea invocă, în mod nefondat, existența unei erori de tehnoredactare în cadrul propunerii financiare, susținând că în locul „grinzilor prefabricate tip T” ar fi utilizat sintagma „fundații din beton armat pentru dale elastice” doar ca formulare specifică „limbajului de șantier”. Această justificare nu poate fi reținută, întrucât diferențele dintre cele două tipuri de elemente structurale sunt esențiale, inclusiv în terminologia tehnică uzuală. Grinzile prefabricate tip T sunt elemente din beton precomprimat produse într-un mediu industrial controlat, în timp ce fundațiile din beton sunt executate in situ, prin turnarea betonului pe șantier. Autoritatea contractantă a constatat corect că soluția tehnică ofertată nu corespunde cerințelor din documentația de atribuire, iar tentativa ulterioară de a corecta această neconformitate printr-un răspuns la solicitarea de clarificări este lipsită de efect juridic, fiind emisă după termenul-limită pentru depunerea ofertelor. În jurisprudența CNSC, este constant stabilit că „prin clarificări nu pot fi modificate propunerile tehnice sau financiare, ci doar explicate” – astfel, modificarea tipului de element ofertat constituie o schimbare substanțială și nu poate fi acceptată ulterior. Pagina 19 din 43

Prin urmare, afirmațiile privind eroarea de tehnoredactare sunt neîntemeiate și contrazise de realitatea tehnică, iar documentul emis ulterior nu poate suplini conformitatea ofertei depuse inițial. Se impune respingerea contestației ca nefondată, cu menținerea rezultatului evaluării autorității contractante. În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 101/2016, ale HG nr. 395/2016, Directivei 2014/24/UE, jurisprudenței CJUE, interpretările oficiale ale legislației din domeniu furnizate de ANAP și prevederile documentației de atribuire invocate în conținut. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., contestatoarea a transmis „Concluzii scrise” prin care solicită Consiliului ca, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. a) și b) și ale alin. (101) din Legea nr. 101/2016, prin decizia pe care o va pronunța să admită contestația astfel cum a fost formulată, să anuleze actele vătămătoare atacate, iar, pe cale de consecință, să oblige autoritatea contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei Asocierii ... depuse pentru lotul 1. Pentru a se pronunța în sensul celor mai sus solicitate la soluționarea raportului juridic litigios, contestatoarea solicită Consiliului să aibă în vedere motivele de fapt și de drept pe larg expuse în cuprinsul contestației, precum și scurte concluzii scrise prin care contestatoarea înțelege să răspundă argumentelor invocate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere, respectiv de ... SRL prin cererea de intervenție. A. RĂSPUNS LA PUNCTUL DE VEDERE Contestatoarea ... ... SRL răspunde punctului de vedere formulat de autoritatea contractantă subliniind că acesta nu conține veritabile apărări juridice, ci doar reiterează constatări anterioare din actele de evaluare. În consecință, contestatoarea solicită Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să țină seama, în soluționarea litigiului, de argumentele deja expuse în cuprinsul contestației. Fundamentul răspunsului se sprijină esențial pe principiul tratamentului egal consacrat în legislația achizițiilor publice, dar și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, se invocă principiul egalității de tratament, potrivit căruia toți ofertanții trebuie să beneficieze de aceleași condiții și interpretări ale cerințelor, pe întreaga durată a procedurii. În mod constant, CJUE a statuat că respectarea acestui principiu este fundamentală în materia achizițiilor publice, fiind menită să elimine orice formă de favoritism sau arbitrariu. Sunt relevante în acest sens hotărârile: SIAC Construction, C- 19/00, pct. 34, EVN și Wienstrom, C-448/01, pct. 47, Concordia Bus Finland, C-513/99, pct. 81, Universale-Bau, C-470/99, pct. 91, și Fabricom, C-21/03 și C-34/03, pct. 26. Pagina 20 din 43

Contestatoarea susține că a fost tratată inegal în raport cu alți participanți ale căror oferte, deși formulate în termeni similari, au fost declarate admisibile. De pildă, alte asocieri ofertante, între care ... SRL – ... SRL, ...și ..., au formulat răspunsuri similare la solicitările de clarificare privind stabilizatorul de sol, fără a prezenta agremente tehnice sau dovezi privind proprietățile stabilizatorului ofertat. Toate aceste oferte au fost declarate admisibile, în timp ce oferta ... a fost respinsă, deși conținutul clarificărilor sale era similar. Se susține că în documentația de atribuire nu exista obligația explicită de a depune agrementul tehnic pentru stabilizatorul de sol odată cu oferta, această cerință fiind invocată abia ulterior, în mod nelegal. În plus, s-a arătat că stabilizatorii de tip ... și ..., utilizați de ceilalți ofertanți, nu dețin proprietăți schimbătoare de ioni, așa cum se solicita prin documentație pentru echivalarea cu TRRP, iar comisia de evaluare nu a verificat dacă aceste materiale corespund cerințelor tehnice, mulțumindu-se cu documente neconcludente. Se accentuează că, potrivit principiilor transparenței și proporționalității, autoritatea contractantă este ținută să evalueze ofertele exclusiv în raport cu cerințele stipulate expres în documentația de atribuire, fără a introduce exigențe suplimentare, posteriorare și neprevăzute. În evaluarea ofertei ..., autoritatea contractantă a solicitat elemente care nu fuseseră cerute inițial, ceea ce echivalează cu o modificare nepermisă a cadrului procedural. Din această perspectivă, se invocă și încălcarea art. 2 alin. (2) lit. c) și e) din Legea nr. 98/2016, care consfințește obligația autorităților contractante de a acționa cu transparență și de a aplica în mod uniform cerințele procedurale, precum și art. 136 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 privind evaluarea ofertelor în raport cu documentația de atribuire. În concluzie, contestatoarea susține că actele autorității contractante sunt vătămătoare și nelegale, iar decizia de respingere a ofertei ... este arbitrară și discriminatorie, încălcând atât cerințele de claritate și previzibilitate ale procedurii, cât și jurisprudența europeană în materie. Se solicită anularea acestor acte și reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertei. B. RĂSPUNS LA CEREREA DE INTERVENȚIE a. Contestația a fost formulată în termen Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosarul cauzei, cu privire la contestația ... a formulat cerere de intervenție ..., prin intermediul căreia invocă excepția tardivității, susținând că termenul de contestare ar fi depășit, data transmiterii contestației fiind 17.03.2025, iar ultima zi de depunere a fost 14.03.2025. Excepția tardivității contestației este neîntemeiată, contestația fiind formulată și comunicată de către contestatoare atât Consiliului, dar și Pagina 21 din 43

autorității contractante în data de 14.03.2025, fiind irelevantă data când a fost înregistrată la destinatarii acesteia, importantă fiind data comunicării. b. Oferta depusă de Asocierea ... a fost respinsă nelegal Mai departe, în ceea ce privește fondul cererii de intervenție, ... evidențiază că motivele invocate de ... nu sunt decât interpretări subiective ale documentației de atribuire și nu reflectă conținutul efectiv al cerințelor impuse ofertanților. ... citează prevederi din capitolul 7 lit. f) din caietul de sarcini – care vizează obligațiile executanților în perioada de derulare a contractului, nu cerințe de calificare sau elemente obligatorii ale propunerii tehnice în etapa de ofertare. Aceste prevederi sunt adresate exclusiv antreprenorului în etapa de execuție și nu pot fi utilizate retroactiv ca temei de descalificare a unui ofertant care nu a depus, de exemplu, agremente tehnice pentru materiale a căror utilizare rămâne subiect al aprobării ulterioare de către autoritatea contractantă. Aceeași concluzie se impune și analizând prevederile proiectului tehnic, parte scrisă – vol. I, unde sunt descrise condițiile de implementare a soluțiilor tehnice, nu cerințele de ofertare. Un exemplu concret în acest sens este poziția din oferta financiară privind sistemul de iluminat și semnalizare a trecerilor de pietoni (poziția 2 W2F05A01(ASIM)). Așa cum rezultă din proiectul tehnic (inclusiv din memoriul tehnic de instalații electrice – pag. 7), în zona vizată nu există posibilitatea racordării la rețeaua de energie electrică, astfel că proiectul prevede în mod expres utilizarea stâlpilor de iluminat fotovoltaici complet echipați. Imaginea prezentată (Figura 3) și textul aferent confirmă că soluția de iluminat este autonomă energetic, ceea ce exclude necesitatea deținerii unei autorizații ANRE. Așadar, argumentul intervenientei privind lipsa unei astfel de autorizații este nu doar irelevant, ci și contrazis de documentația tehnică aprobată de autoritatea contractantă. Cu privire la aspectele referitoare la cheltuielile indirecte și profitul, afirmația potrivit căreia acestea ar fi fost cotate cu „zero” este eronată. Din analiza listelor de cantități și a documentației financiare anexate la oferta ... reiese că s-au depus atât listele completate de ofertant, cât și cele furnizate de subcontractanți, cheltuielile indirecte și profitul fiind incluse fie în totalurile articolelor, fie evidențiate distinct. Așa cum s-a argumentat, în condițiile în care lucrările respective sunt executate integral de către subcontractanți și aceștia sunt plătiți integral pentru toate componentele lucrării, antreprenorul general nu este obligat să dubleze aceste valori în propria ofertă. Astfel, calculul este corect, complet și în conformitate cu practica achizițiilor publice. În ceea ce privește susținerile privind utilizarea fundațiilor din beton armat în locul grinzilor prefabricate tip T, acestea sunt de asemenea nefondate. În mod expres, autoritatea contractantă nu a invocat acest motiv pentru respingerea ofertei ..., iar clarificarea Pagina 22 din 43

transmisă de subscrisa, însoțită de oferta corectată a furnizorului ..., a indicat în mod clar că materialul ofertat este grinda prefabricată tip T, conform specificațiilor. În plus, nu există nicio prescripție tehnică care să impună ca aceste elemente să fie realizate „on-site”, astfel cum insinuează intervenienta. Dimpotrivă, normele în vigoare permit folosirea de elemente prefabricate în funcție de soluția tehnică adoptată, iar această practică este curentă în execuția lucrărilor de infrastructură. Așadar, susținerile ... sunt fie inadmisibile (nefiind invocate ca motive de descalificare de către autoritate), fie nefondate, fiind contrazise de documentația tehnică și financiară depusă, precum și de proiectul lucrării. Cererea de intervenție are caracter pur speculativ și reprezintă o tentativă de a susține indirect decizia autorității contractante prin interpretări personale ale documentației. În consecință, se solicită respingerea în integralitate a cererii de intervenție, ca inadmisibilă și nefondată. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., intervenienta ...SRL a solicitat Consiliului să i se permită studierea dosarului .... Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., intervenienta ...SRL a transmis „Note scrise” urmare a studierii dosarului achiziției, solicitând respingerea contestației formulate de Asocierea ... ... SRL, în cadrul procedurii de atribuire aferente anunțului de participare nr. .... Primul motiv vizează lipsa reală a unui acord cu furnizorul declarant pentru materialul esențial utilizat – stabilizatorul de sol de tip T-RRP. Deși în propunerea tehnică ... susține că ... SRL este furnizorul oficial al stabilizatorului, iar această informație este prezentată ca fiind susținută de capturi de ecran din site-ul MDLPA și de adrese proprii, autoritatea contractantă anexează o imagine cu un răspuns oficial transmis de ... SRL în care se menționează clar că societatea respectivă nu a fost contactată niciodată de ... pentru o ofertă și nu are cunoștință de calitatea sa de furnizor declarat. Declarația respectivă – prezentată sub formă de captură – infirmă categoric susținerile asocierii și demonstrează lipsa unei relații contractuale sau comerciale privind furnizarea stabilizatorului. Prin urmare, autoritatea contractantă susține că propunerea este falsă și neconformă, iar valoarea ofertei de 71.949.519,15 lei fără TVA, adică 75,31% din valoarea estimată, nu poate fi considerată justificată din moment ce se bazează pe un material esențial care nu este susținut în mod real. Al doilea motiv de neconformitate se referă la lipsa autorizației ANRE în cadrul asocierii, în condițiile în care lucrările de sistem de iluminat și semnalizare a trecerilor de pietoni (poziția W2F0501 – ASIM), menționate la pag. 82 din propunerea financiară, includ operațiuni tehnice care presupun protecție prin legare la pământ, execuția de Pagina 23 din 43

instalații de priză de pământ și verificări de rezistență – toate reglementate prin cerințe ANRE. Deși ... afirmă că aceste lucrări nu necesită autorizare ANRE, autoritatea contractantă arată că propriul memoriu tehnic al asocierii contrazice această afirmație. În lipsa unei autorizații proprii, asocierea a desemnat un subcontractant autorizat, ceea ce demonstrează că nu poate executa integral contractul prin forțe proprii, încălcând astfel cerințele de calificare. În fine, intervenienta combate afirmațiile contestatoarei cu privire la natura fundațiilor, autoritatea contractantă precizând – cu referire la prescripțiile tehnice în vigoare – că fundația este un element din beton monolit turnat pe șantier, diferit de elementele prefabricate din beton, care sunt produse în afara șantierului, pe forme speciale sau pe platforme de vibrații. Imaginea conceptuală descrisă este susținută prin explicații tehnice clare privind diferențele dintre prefabricate și elementele de fundație, care nu pot fi manipulate sau conectate ulterior, ci se realizează exclusiv prin turnare în amplasament. Prin urmare, în raport cu actele doveditoare anexate, cu documentele oficiale prezentate în imagini și cu dispozițiile legale incidente – inclusiv Legea nr. 101/2016 și reglementările ANRE – se solicită respingerea contestației formulate de Asocierea ... și menținerea în integralitate a actelor autorității contractante. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ... ... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. 211149300/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala Giurgiu la data de 19.03.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 1.910.638,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. .... Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat o licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Modernizare ...: ...” – Cod SMIS ..., inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., cu valoarea estimată a achiziției de 164.291.406,28 lei fără TVA. Contestatorul este nemulțumit de modalitatea în care a fost evaluată oferta sa. În cauză, ...SRL a depus cererea de intervenție nr. ..., înregistrată la CNSC cu nr. ..., care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie, deoarece sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie, formulată în favoarea autorității contractante cu privire la criticile formulate de către contestatorul ... ... SRL referitor la oferta sa. Pagina 24 din 43

Referitor la cererea de intervenție formulată, în raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației” și având în vedere faptul că la data de 17.03.2025, autoritatea contractantă a publicat în SEAP contestația formulată de ... ... SRL sub identificatorul „[.../00274] Contestatie rezultat- semnat.pdf.p7m”, Consiliul constată că cererea de intervenție (aceasta fiind transmisă la CNSC prin e-mail la data de 27.03.2025) este formulată în cadrul termenului legal. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ., Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată astfel cum a fost calificată. În conformitate cu prevederile art. 66 din Codul de Procedură Civilă, coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție a societății ...SRL, împreună cu contestația formulată de ... ... SRL. Referitor la excepția tardivității contestației invocată de intervenienta ...SRL, Consiliul o va respinge ca nefondată având în vedere că ... ... SRL a transmis contestația atât la CNSC cât și la autoritatea contractantă în data de 14.03.2025 prin e-mail, în ultima zi a termenului. Referitor la criticile contestatorului cu privire la lipsa cheltuielilor indirecte și a profitului din cadrul formularelor F3, Consiliul reține următoarele: În cadrul fișei de date a achiziției la cap.IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare, autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „Oferta financiara va fi criptata obligatoriu in SEAP, In conformitate cu prevederile art. 60 alin. (2) din HG nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare, va cuprinde toate cheltuielile legate de execuția lucrărilor, iar valoarea ofertată trebuie să se încadreze în valoarea estimată a contractului. Prin completarea formularului de oferta, ofertantul își manifesta dorința de a se angaja din punct de vedere juridic în relația contractuală cu autoritatea contractantă. Orice alte documente privind oferta financiară și/sau justificarea acesteia se încarcă în SEAP sub semnătură electronică extinsă, în câmpul destinat Ofertei financiare. Propunerea financiara va cuprinde obligatoriu Formularul – Formular de oferta Prețul din formularul de ofertă va reprezenta prețul total al executării contractului în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, și va fi exprimat în lei fără TVA. În formularul de ofertă se va evidenția prețul execuției lucrărilor incluzând organizarea de șantier (dacă este cazul). Formularul: Anexa la formularul de ofertă lucrări. Pagina 25 din 43

Formularul: F1 (centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv), Formularul: F2 (centralizatorul cheltuielilor pe obiect), Formularul: F3 (devizele ofertă pe categorii de lucrări), Formularul: F6 – Graficul general de realizare a investiției cu eșalonarea fizică a lucrărilor; Formularul: C6 - Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale; Formularul: C7- Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru; Formularul: C8 - Lista cuprinzând consumurile de ore de funcționare a utilajelor de construcții; Formularul: C9 - Lista cuprinzând consumurile privind transporturile; NOTĂ: Formularele F1 – F3 completate cu prețuri unitare și valori devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate în vederea decontării. Toate documentele de fundamentare a valorii totale a propunerii financiare se depun prin mijloace electronice, în secțiunile disponibile în sistemul electronic, semnate cu semnătură electronică extinsă. Valoarea totala a propunerii financiare se criptează în SEAP iar documentele ce conțin elemente de preț se semnalează corespunzător. Nota: Ofertantul, odată cu elaborarea ofertei de preț va lua în calcul toate riscurile care sunt determinate de: modificări ale prețurilor la materiale, manopera, transport și utilaje; evoluțiile viitoare ale cursului de schimb valutar; evoluțiile viitoare ale ratei inflației; modificări de ordin legislativ care pot da naștere la obligații suplimentare în sarcina ofertantului; alte riscuri care pot interveni pe parcursul execuției lucrărilor cu impact asupra prețurilor la materiale, manoperă și utilaje; Costul probelor, încercărilor și verificărilor, prevăzute în documentație, inclusiv al manoperei aferente acestora vor fi suportate de ofertant, care va elibera buletine de verificare. În prețurile unitare se vor include toate cheltuielile directe, taxele și impozitele considerate ca obligații legale ale ofertantului, cheltuielile indirecte, profitul, exclusiv TVA. Beneficiarul nu va efectua către Antreprenorul lucrărilor nicio plată în avans. (...)” În cadrul caietului de sarcini autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „La elaborarea propunerii financiare, ofertantul va lua în calcul toate cheltuielile pe care le implică îndeplinirea obligațiilor contractuale. Propunerea financiara va conține: - Formularul de ofertă, lipsa formularului de ofertă reprezintă lipsa ofertei, respectiv lipsa actului juridic de angajare în contract; - Centralizatorul cu lucrările executate, executate de asociați, subcontractanți, etc. dacă este cazul - model propriu. - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv(formularul F1); - Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2); - Listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3); Se vor prezenta, în mod obligatoriu, și listele privind consumurile de resurse materiale, consumurile de manopera, consumurile de ore de funcționare ale utilajelor de construcții, consumurile cuprinzând transporturile (formularele C6-C9). Pagina 26 din 43

Formularele F1-F3, respectiv C6-C9, completate de către ofertant cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării. În prețurile unitare se vor include toate cheltuielile directe, taxele și impozitele considerate ca obligații legale ale ofertantului, cheltuielile indirecte, profitul, exclusiv TVA. Contractul de achiziție publică nu va fi considerat terminat până când procesul verbal de recepție finală a lucrărilor nu va fi semnat de comisia de recepție. Recepția finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea perioadei de garanție acordate lucrărilor. Ofertanții au libertatea de a-și prevedea propriile consumuri specifice de resurse, propriile metodologii de execuție a lucrărilor, cu condiția respectării cerințelor cantitative și calitative prevăzute în listele de cantități, în actele normative în vigoare care reglementează execuția unor astfel de lucrări. Formularele C6-C9 fără a valori atașate listelor de cantități fără valori au caracter pur orientativ. Ofertanții trebuie să-și evalueze prețurile astfel încât prețul total al ofertei să acopere toate obligațiile contractantului menționat în proiect, sau care reies din documentele licitației pentru întreg ansamblul lucrărilor descrise în documentație. Precizăm faptul ca, la elaborarea propunerii tehnice și financiare nu se va lua în considerare Cap. 1, punctul 1.4 - Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților.” În cadrul ordinului nr. 1568/2002 „3.1. Devizul pe categorii de lucrări este piesa scrisă din cadrul documentației economice prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări și a prețurilor unitare ale acestor resurse. 3.2. Devizul pe categorii de lucrări se elaborează pe baza listelor cu cantitățile de lucrări aferente fiecărei categorii, pe capitole și subcapitole de lucrări. 3.3. Valoarea devizului pe categorii de lucrări se poate prezenta în baza unui deviz structurat pe capitole de cheltuieli (așa cum este prezentat în acest ghid) sau a unuia, în preturi unitare sau în ambele moduri, în funcție de cerințele investitorului sau de reglementările în vigoare privind procedura de achiziții pentru lucrările publice. Valoarea de deviz a fiecărei categorii de lucrări se determină ca sumă a următoarelor capitole de cheltuieli: - cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transport); - alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de către agentul economic (executantul) potrivit prevederilor legale în vigoare (CAS, șomaj, sănătate, fond risc, și alte cheltuieli de aceeași natură); - cheltuieli indirecte; - profit. (...) 3.3.3. Cheltuielile indirecte la nivelul unui deviz pe categorii de lucrări se determină prin aplicarea unei cote aferente acestora la valoarea TOTAL – CHELTUIELI DIRECTE. Această cotă se stabilește de către fiecare unitate de execuție pe baza propriilor analize. În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziție publică prin negociere cu o singură sursă, autoritatea, pe baza informațiilor și datelor pe care le deține va stabili cota de cheltuieli indirecte. Conținutul cheltuielilor indirecte este foarte divers, drept care în Anexa 6 se prezintă o detaliere a acestora pe următoarele componente: – Cheltuieli de interes general și de execuție a lucrărilor; Pagina 27 din 43

– Cheltuieli administrativ-gospodărești; – Cheltuieli neproductive; – Cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcții. 3.3.4. Profitul, respectiv cota aferentă acestuia, este specific și se stabilește de fiecare unitate de execuție, pe baza analizelor privind eficiența și rentabilitatea unității în condițiile de piață liberă și/sau de conjunctura economico- financiară a perioadei, și nu în ultimul rând, de marja de risc pe care și-o asumă. Valoarea profitului se determină prin aplicarea acestei cote la suma dintre valoarea TOTAL – CHELTUIELI DIRECTE și cea a CHELTUIELILOR INDIRECTE. 3.3.5. Valoarea devizul pe categorii de lucrări, rezultă din însumarea valorilor totale ale cheltuielilor directe corespunzătoare pentru fiecare categorie de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transporturi) la care se adaugă valoarea corespunzătoare cheltuielilor indirecte și respectiv profit. 3.4. Formularul pentru devizul pe categorii de lucrări este prezentat în Anexa 7 și se completează ținând seama de precizările din formular și de indicațiile de mai jos: (...) 3.4.7. Valoarea cheltuielilor indirecte se determină prin aplicarea cotei de cheltuieli indirecte, specifică fiecărei unități de execuție la valoarea TOTAL CHELTUIELI DIRECTE din coloana 9 și se înscrie în coloana 9. 3.4.8. Valoarea profitului se determină prin aplicarea cotei de profit specifică fiecărei unități de execuție, la suma rezultată dintre valorile din coloana 9 existentă la TOTAL CHELTUIELI DIRECTE și cea a CHELTUIELILOR INDIRECTE și se înscrie în coloana 9. 3.4.9. Prin însumarea pe coloana 9 a valorilor tuturor cheltuielilor (cheltuieli directe, cheltuieli indirecte și profit) se obține valoarea totală a devizului pe categorii de lucrări TOTAL GENERAL.” Procedând la verificarea propunerii financiare depuse de către contestator, comisia de evaluare a constatat următoarele: În cadrul propunerii financiare la pag. 69 – desfacere pasaj existent, pag. 70 – desfacere-refacere structuri CONFORM, pag. 75 – lucrări premergătoare montării dalelor elastice, pag. 80 – Iluminat public neeligibil, pag. 80 – Iluminat public neeligibil în cadrul formularelor F3 nu sunt evidențiate valoarea indirectelor și valoarea profitului, motiv pentru care membrii comisiei de evaluare a transmis contestatorului solicitarea de clarificări nr. 2560/2025-F/04.02.2025. Prin adresa nr. 171/07.02.2025, contestatorul răspunde astfel: „Așa cum rezultă și din documentele de calificare și din propunerea tehnică și pe cale de consecință și din propunerea financiară, următoarele categorii de lucrări vor fi executate de subcontractorul declarat ...SRL, cu propriile resurse materiale, manopera, utilaje si transport cu proprii furnizori și propria cota de cheltuieli indirecte și propria cota de profit . Conform legislației în vigoare privind întocmirea devizelor de lucrări pentru obiective de investiți publice, ofertanții au obligația de a avea aceleași închideri (indirecte și profit) la toate devizele de lucrări din oferta pentru lucrările executate de către aceștia. Lucrările menționate de către autoritate nu se vor executa de către ofertant ci de către subcontractorul declarat al acestuia care a întocmit propria oferta conform listelor de cantități ale autorității, oferta care Pagina 28 din 43

cuprinde atât cota de cheltuieli indirecte cât și cota de profit conform formularelor F3 din oferta subcontractorului; Valoarea lucrărilor executate de către subcontractant a fost inclusă în oferta ASOCIERII și se regăsește în valoarea normelor generice compuse astfel: 01. Desfacere pasaj existent: Valoarea normei compuse YC01-N1- reprezintă contravaloare lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ...inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cota de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiară a subcontractorului la pagina 122-139 din propunerea financiară 02- Desfacere – refacere structura CF: Valoarea normei compuse YC01-N2- reprezintă contravaloare lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ...inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cota de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiară a subcontractorului la pagina 122-139 din propunerea financiara 04 Lucrări premergătoare montării dalelor elastice: Valoarea normei compuse YC01-N4- reprezintă contravaloare lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ...inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cota de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiară a subcontractorului la pagina 122-139 din propunerea financiara 05 Proc și mont pasaj dale elastice: Valoarea normei compuse YC01-N5- reprezintă contravaloare lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ...inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cot de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiară a subcontractorului la pagina 122-139 din propunerea financiara În concluzie, normele compuse la care faceți referire conțin oferta fără TVA pe fiecare categorie de lucrări subcontractata, iar indirectele și profitul subcontractorului ...se regăsesc în formularele F3 din oferta subcontractorului Modul de prezentare este cel aplicat pentru respectarea legislației în vigoare privind modul de întocmire a devizelor pentru investiții publice, și cuprinde toate lucrările solicitate de către autoritate in listele sale, evidențiate clar și fără echivoc atât pentru asociere cat si pentru subcontractor. (...) Așa cum rezultă și din documentele de calificare și din propunerea tehnică și pe cale de consecință și din propunerea financiara, următoarele categorii de lucrări vor fi executate de subcontractorul declarat ..., cu propriile resurse materiale, manopera, utilaje și transport cu proprii furnizori si propria cota de cheltuieli indirecte și propria cota de profit și doar lucrările de la poziția 2 -W2F05A01(ASIM) – SISTEM DE ILUMINAT SI SEMNALIZAT TRECERE DE PIETIONI se vor executa de către asociere motiv pentru care au fost evidențiate separat în devizul “ Intersecție DN2A” din cadrul obiectului iluminat public neeligibil tocmai pentru a se evidenția prețul resurselor, cota de cheltuieli indirecte și cota de profit a asocierii. Conform legislației în vigoare privind întocmirea devizelor de lucrări pentru obiective de investiți publice, ofertanții au obligația de a avea aceleași închideri (indirecte si profit) la toate devizele de lucrări din oferta pentru lucrările executate de către aceștia. Valoarea lucrărilor de ILUMINAT PUBLIC NEELIGIBIL executate de către subcontractantul ... a fost incluse în oferta ASOCIERII și se regăsește în valoarea normelor generice compuse astfel: 01 Deviz Intersecție DN21- Valoarea normei compuse YC01-E1- reprezintă contravaloare lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ... inclusiv cota de Pagina 29 din 43

cheltuieli indirecte si cota de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiara a subcontractorului la pagina 109-121 din propunerea financiara 02 Deviz Intersecție DN2A – lucrări subcontractor: Valoarea normei compuse YC01-E2- reprezintă contravaloarea lucrărilor ce se vor executa de către subcontractantul ... inclusiv cota de cheltuieli indirecte și cota de profit. Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiara a subcontractorului la pagina 109-121 din propunerea financiara. Aceste lucrări NU conțin lucrările prevăzute la poziția 2 W2F05A01(ASIM) – SISTEM DE ILUMINAT SI SEMNALIZAT TRECERE DE PIETIONI, lucrări care se vor executa de către asociere și nu de către subcontractor 03 Deviz Intersecție DN2A- lucrări ce se vor executa de către asociere și cuprinde doar lucrările prevăzute la poziția 2 W2F05A01(ASIM) – SISTEM DE ILUMINAT ȘI SEMNALIZAT TRECERE DE PIETIONI din listele autorității. În concluzie: a. normele compuse la care faceți referire conțin oferta fără TVA pe fiecare categorie de lucrări subcontractată, iar indirectele si profitul subcontractorului ... se regăsesc în formularele F3 din oferta subcontractorului (pagina 109-121) din oferta financiară depusă. b. Formularul F2 din oferta noastră cuprinde cele doua categorii de lucrări solicitate de către autoritate, iar noi ca și ofertant pentru a respecta prevederile legislației în vigoare privind modul de întocmire a devizelor de lucrări pentru investiții publice, am evidențiat în devize separate lucrările executate de către subcontractor și cele executate de către asociere, astfel încât fiecare parte să aibă evidențiata cota de cheltuieli indirecte și de profit aferente lucrărilor sale. Formularul F2 din oferta noastră nu este “un propriu F2” ci este rezultatul aplicării legislației în vigoare privind modul de întocmire a devizelor pentru investiții publice, și cuprinde toate lucrările solicitate de către autoritate în listele sale, evidențiate clar și fără echivoc, cu cote de cheltuieli indirecte și de profit atât pentru asociere cât și pentru subcontractor, neexistând nici o neconcordanta sau omisiune față de liste autorității.” Procedând la verificarea răspunsurilor, comisia de evaluare a întocmit procesul verbal nr. 4076/2025-L/18.02.2025 în care a reținut următoarele: „Analizând răspunsurile la solicitarea de clarificării, comisia de evaluare îl consideră neconcludent din următoarele motive: 1. În conformitate cu prevederile documentației de atribuire ofertanții aveau obligația de a încărca în SICAP propunerea financiară însoțită de formularele solicitate. Ofertantul ASOCIEREA - ... ... S.R.L (Lider ) -... SRL (Asociat 1) - ... SRL (Asociat 2), participant la procedură nu respectă cerințele documentație de atribuire referitoare la completarea formulare F1-F3 în forma pusă la dispoziție de autoritatea contractantă. Ofertantul redactează F3 pentru lucrările executate la trecere nivel cale ferată sub formă de norma compusă- fără a evidenția valoarea (%) indirectelor și valoarea profitului dedus de ofertant în cadrul propunerii financiare, cheltuielile indirecte, profitul fiind 0,00 în cadrul formularului F3 prezentat. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări ofertantul precizează faptul că: 1. Desfacere pasaj existent: Valoarea normei compuse YC01-N1 2. Desfacere - refacere structura CF: Valoarea normei compuse YC01-N2- 3. Lucrări premergătoare montării dalelor elastice: Valoarea normei compuse YC01- N4- Pagina 30 din 43

4. Proc și montaj pasaj dale elastice: Valoarea normei compuse YC01-N5 „Aceste lucrări au fost detaliate conform listelor de cantități ale autorității și se regăsesc în oferta financiară a subcontractorului la pagina 122-139 din propunerea financiara” - fapt ce contravine modalității de completare a formularelor conform documentației de atribuire. 2. Prin completarea formularelor de către subcontractanții - cu propriile resurse materiale, manopera, utilaje si transport cu proprii furnizori și propria cota de cheltuieli indirecte și propria cota de profit, sunt încălcate prevederile documentației de atribuire, respectiv: ofertanții au obligația de a încărca în SICAP oferta financiară însoțite de formularele solicitate iar în speță ofertantul este ASOCIEREA - ... ... S.R.L (Lider ) - ... SRL (Asociat 1) - ... SRL (Asociat 2) şi nu subcontractantul ...care conform art. 3 alin.(1) lit. yy) din legea 98/2016 cu modificările și completările ulterioare - nu sunt parte în contractul de achiziție publică - și nu răspund față de autoritatea contractantă. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă prin solicitarea de clarificări a dat posibilitatea ofertantului să îndrepte eroarea constată în modul de prezentare a propunerii financiare, iar acesta nu a întreprins măsurile legale pentru respectarea întocmai a cerințelor documentație de atribuire, pentru respectarea tratamentului egal în evaluarea ofertelor financiare depuse de ofertanți participanți la procedură Comisia de evaluare consideră răspunsul la solicitarea de clarificării nr. 3103/2025-X data 10.02.2025, ca fiind NECONCLUDENT, drept pentru care în conformitate cu prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare declară oferta depusă de ASOCIEREA - ... ... SRL (Lider ) - ... SRL (Asociat 1) - ... SRL (Asociat 2) ca INACCEPTABILĂ Art. 134 alin. (5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.” Procedând la verificarea propunerii tehnice și a răspunsului la clarificări, Consiliul reține că neacceptarea răspunsului de către autoritatea contractantă este legală având în vedere următoarele: - Potrivit art. 3 lit. hh) din Legea nr. 98/2016 „ofertă reprezintă actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire” de unde rezultă că propunerea financiară trebuie elaborată de ofertant, reprezentând actul juridic prin care se angajează față de autoritatea contractantă. - Potrivit art. 3 lit. yy) „subcontractant/subantreprenor - orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care execută anumite părţi ori elemente ale lucrărilor/serviciilor, răspunzând în fața contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop” de unde rezultă că subcontractantul reprezintă un terț față de autoritatea contractantă, neasumându-și nicio obligație față de aceasta. Pagina 31 din 43

- Faptul că în cadrul propunerii financiare există formulare asumate prin semnătură de subcontractanți nu pot suplini obligația ofertantului de a-și elabora o ofertă fermă și corectă față de autoritatea contractantă. - Mai mult, în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări, contestatorul declară în mod expres că „Conform legislației în vigoare privind întocmirea devizelor de lucrări pentru obiective de investiți publice, ofertanții au obligația de a avea aceleași închideri (indirecte și profit) la toate devizele de lucrări din oferta pentru lucrările executate de către aceștia”. În raport de aceste susțineri Consiliul procedând la verificarea propunerii financiare, reține că în cadrul devizelor de lucrări depuse de contestator închiderile (indirectele și profitul) sunt diferite, astfel: o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – terasamente – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 10 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf”; o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – suprastructură - suprastructură – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 15 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – suprastructură - acostament – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 17 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – scurgerea apelor – șant din beton – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe –pag. 20 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – scurgerea apelor – rigole carosabil – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe –pag. 22 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – podețe – podețe tubulare – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 27 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” Pagina 32 din 43

o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – podețe – podeț dalat DD2 – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 15 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – trotuare - trotuare – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 35 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – piste cicliști – piste cicliști – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 40 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – drumuri laterale – drumuri laterale eligibile – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 45 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – drumuri laterale – drumuri laterale neeligibile – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 49 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – parcări - parcare – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 54 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – spații verzi – spații verzi – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 56 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – semnalizare și siguranță rutieră – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe –pag. 60 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” Pagina 33 din 43

o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – ridicare capace cămine la cotă – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe –pag. 62 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – amenajare intersecții cu DN - neeligibil – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag.68 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – desfacere pasaj existent – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe

–

pag.

70

din

fișierul

denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – desfacerea-refacerea structurii CF – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe

–

pag.

71

din

fișierul

denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – desfacere-refacere sistem rutier - cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 74-75 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – lucrări premergătoare montare dale elastice – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 76 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – proc. și montaj pasaj dale elastice – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe

–

pag.

77

din

fișierul

denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – intersecție CF neeligibil – demontat parapete Pagina 34 din 43

vechi + montat parapete noi– cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 79 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – iluminat public neeligibil – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 81 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – iluminat public neeligibil – intersecția DN2A – lucrări subcontractor – cheltuielile indirecte sunt 0% din cheltuielile directe iar profitul este de 0% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 82 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – iluminat public neeligibil – intersecție DN2A – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 83 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 – lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări – organizare de șantier – organizare de șantier – cheltuielile indirecte sunt 1,7% din cheltuielile directe iar profitul este de 2% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 87 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ... – iluminat public neeligibil – intersecția DN21 – cheltuielile indirecte sunt de 7% din cheltuielile directe iar profitul de 5% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 114 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........- LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ... – iluminat public neeligibil – intersecția DN2A – cheltuielile indirecte sunt de 7% din cheltuielile directe iar profitul de 5% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 117 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........- LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ...SRL – desfacere pasaj existent – cheltuielile indirecte sunt de 1,6% din cheltuielile directe iar profitul de 1% din cheltuielile indirecte și directe – pag. Pagina 35 din 43

126 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ...SRL – refacerea structurii CF – cheltuielile indirecte sunt de 1,6% din cheltuielile directe iar profitul de 1% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 129 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ...SRL – lucrări premergătoare montării dalelor elastice – cheltuielile indirecte sunt de 1,6% din cheltuielile directe iar profitul de 1% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 131 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” o În formularul F3 - listele de cantități elaborate de subcontractantul ...SRL – procurare și montare pasaj din dale elastice – cheltuielile indirecte sunt de 1,6% din cheltuielile directe iar profitul de 1% din cheltuielile indirecte și directe – pag. 132 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” În speță, este evident că ofertantul nu a stabilit în mod corect și legal nici cheltuielile indirecte și nici profitul, unitatea de execuție în cadrul procedurii fiind ofertantul și nu subcontractanții acestuia, care nu au nicio relație contractuală și implicit nicio obligație față de autoritatea contractantă. Consiliul nu poate reține susținerile contestatorului cu privire la faptul că este „irelevant că formularele F3 au fost completate de subcontractantul declarat în condițiile în care acestea fac parte din oferta asocierii al cărei lider este” având în vedere că aceste formulare nu sunt asumate de ofertantul Asocierea ... ... SRL – ... SRL – ... SRL și mai mult sunt total diferite de cele elaborate de ofertant și care se regăsesc în propunerea financiară asumată de aceasta și care reprezintă unicul act de voință angajant din punct de vedere financiar față de autoritatea contractantă. Față de aceste aspecte Consiliul va respinge ca neîntemeiate aceste critici. Referitor la criticile contestatorului cu privire la „eroarea de tehnoredactare pe fondul utilizării limbajului de șantier grinzile prefabricate tip T au fost ofertate în limbaj de șantier (fundații de beton armat pentru dale elastice) cu alte cuvinte „grinzile” au fost denumite „fundații” eroare corectată” Consiliul urmează să o respingă ca nefondată, având în vedere următoarele aspecte: - Comisia de evaluare a solicitat clarificări „la pag. 130 poz. 008CP01A1 – Montare fundații pref. la c-ti ind ... față de articolul Pagina 36 din 43

CP01A1(ASIM) Montare grinzi prefabricate tip T. De asemenea CE regăsește în F3 – materialul grinzi prefabricate de tip T – 39,2730 buc din F3 AC” - Contestatorul a răspuns „în ce privește eroarea de la pagina 124 poziția 5, și eroarea de la pagina 130 poziția 8 anexăm la prezenta oferta ...corectată conform solicitărilor. Precizăm că fundațiile din beton armat pentru dale elastice sunt de fapt evident grinzi prefabricate tip T” Procedând la verificarea propunerii financiare Consiliul reține că la pag. 131 din fișierul denumit „PROP.FINANCIARA........-LOT 1.pdf” subcontractantul a menționat codul - CP01A1, descriere - montare funcții prefabricate la construcții industriale și agrozootehnice integral prefabricate cu volum mai mic de 1MC și codul 6502076, descriere - fundații din beton armat pentru dale elastice iar urmare a răspunsului la solicitările de clarificări a modificat astfel la codul CP01A1 a adăugat CP01A1(1) și a modificat descrierea - montare grinzi prefabricate tip T și a modificat codul 6502076 cu codul 10177, descriere - grinzi prefabricate tip T coduri și descrieri care se regăsesc și în cadrul listelor de cantități postate în SEAP de către autoritatea contractantă. Astfel, Consiliul nu poate reține susținerile contestatorului că „grinzile au fost denumite fundații” având în vedere că urmare a răspunsului la solicitările de clarifică, acesta a modificat nu doar descrierea ci și codurile aferente. Referitor la criticile cu privire la stabilizatorul de sol, Consiliul reține următoarele: Prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 26186/2024/U/ 18.10.2024 postate în SEAP sub identificatorul „[.../00067] Raspuns consolidat 2-semnat.pdf.p7m” la solicitarea: „Ca urmare a răspunsului consolidat 2593/16.10.2024, pagina 2 răspuns la solicitarea 3 și pagina 5 răspuns la solicitarea 10, autoritatea a răspuns: Răspuns: Se va utiliza stabilizator de sol care să corespundă caracteristicilor din caietul de sarcini atașat, de tipul TRRP sau echivalent. Am adăugat la norma autogreder și cilindru compactor. Iar în caietul de sarcini, regăsim ca ar fi vorba de stabilizator de sol schimbător de ioni, iar la art. 3, unde ar fi trebui să se regăsească caracteristicile liantului, regăsim următoarele: „CAPITOLUL II MATERIALE ART. 3 STABILIZATORUL DE SOL 3.1. Stabilizatorul de sol va avea caracteristicile descrise în agrementul tehnic. Stabilizatorul de sol trebuie să asigure creșterea capacității portante și să nu permită pătrunderea apei în structură, eliminând problemele generate de ciclurile de îngheț-dezgheț." Deoarece din răspunsul autorității nu reiese care este produsul solicitat a se oferta pentru stabilizarea pământului (a se lua nota ca nici un furnizor nu are cunoștință de vreun stabilizator de sol tip TRRP sau echivalent - așa cum reiese din răspunsul autorității), iar în caietul de sarcini nu regăsim nici fișa tehnica a produsului si nici agrementul tehnic al acestuia Vă rugăm din nou să clarificați: Pagina 37 din 43

1. care este stabilizatorul de sol schimbător de ioni solicitat a se oferta precum și fișa tehnică a produsului solicitat 2. să publicați agrementul tehnic la care faceți referire în caietul de sarcini, deoarece acesta nu se regăsește în documentele publicate” autoritatea contractantă a răspuns? „Răspuns: Atașăm la prezenta adresă caracteristicile tehnice ale stabilizatorului de sol preluate din agrementul tehnic emis de .... Se va utiliza stabilizator de sol T-RRP sau echivalent”. Prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 26638/2024/E/ 24.10.2024 postate în SEAP sub identificatorul „[.../00083] Raspuns consolidat 3-semnat.pdf.p7m” la solicitarea: „1) În conformitate cu răspunsul consolidat nr. 1 ca răspuns la întrebarea nr. 3 dvs. ați precizat următoarele: Răspuns: Se va utiliza stabilizator de sol care să corespundă caracteristicilor din caietul de sarcini atașat, de tipul TRRP sau echivalent. Am adăugat la norma autogreder și cilindru compactor. (...) Având în vedere faptul că pe piață există mai multe tipuri de stabilizatori de sol iar cantitatea de liant/um (în cazul nostru mp) diferă în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecăruia, vă solicităm să fiți de acord ca la faza de ofertare, fiecare operator economic să-și prevadă propriul consum de liant per unitatea de măsură, astfel cum este reglementat în cadrul specificațiilor tehnice aferente fiecărui produs ce are rol de stabilizator de sol. 2) în conformitate cu răspunsul consolidat nr.2 ca răspuns la întrebarea 1 dvs. ați precizat următoarele: Vă rugăm din nou să clarificați: 1. care este stabilizatorul de sol schimbător de ioni solicitat a se oferta precum și fișa tehnica a produsului solicitat 2. să publicați agrementul tehnic la care faceți referire în caietul de sarcini, deoarece acesta nu se regăsește în documentele publicate” Răspuns: Atașăm la prezenta adresă caracteristicile tehnice ale stabilizatorului de sol preluate din agrementul tehnic emis de .... Se va utiliza stabilizator de sol T-RRP sau echivalent” autoritatea contractantă a răspuns: „Fiecare operator economic poate să-și prevadă propriul consum de liant pe unitatea de măsură”. Iar la solicitarea: «În raport de prevederile art. 3 alin. (1) lit. rr) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, coroborat cu prevederile art. 50 alin. (1), art. 155 alin. (1), (2), (3) și (6) ale cadrului legal anterior citat precum și cu cele ale art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016 (...), norme juridice care transpun în dreptul național prevederile art. 42 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE potrivit cărora „Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Mențiunea sau trimiterea respectivă este însoțită de cuvintele «sau echivalent»” vă solicităm să precizați faptul că documentul atașat răspunsului consolidat are rol informativ și nu este obligatoriu de respectat pentru operatorii economici interesați iar caracteristicile tehnice ale produselor stabilizatoare Pagina 38 din 43

de sol vor fi cele aferente fiecărui produs utilizat ce se vor regăsi în agrementale tehnice aferente» autoritatea contractantă a răspuns: „Documentul atașat are rol informativ, și nu este obligatoriu de respectat pentru operatorii economici interesați iar caracteristicile tehnice ale produselor stabilizatoare de sol vor fi cele aferente fiecărui produs utilizat ce se vor regăsi în agrementele tehnice aferente.” Față de aceste clarificări, autoritatea contractantă a solicitat contestatorului prin adresa nr. 2560/2025/F/04.02.2025 „să precizați tipul (denumirea) stabilizatorului de sol folosit și unde în cadrul propunerii dumneavoastră se regăsește agrementul acestui material, astfel cum a fost precizat în cadrul documentației de atribuire cât și în cadrul răspunsurilor la solicitările de clarificări nr. 26186/2024-U/18.10.2024 și respectiv 26638/2024-E/24.10.2024, prin care vi s-a precizat faptul că „caracteristicile tehnice ale produselor stabilizatoare de sol vor fi cele aferente fiecărui produs ce se vor regăsi în agrementele tehnice aferente”. La această solicitare, contestatorul a răspuns: „tipul (denumirea) stabilizatorului de sol ofertat este: stabilizator de sol T-RRP. Conform ultimei clarificări a autorității pe aceasta tema răspuns consolidat 26186/2024-U din 18.10.2024 (...) Anexăm pe prezenta agrementul tehnic publicat de către autoritate în anexa la răspunsul consolidat menționat. Precizăm că Agrementul tehnic nu a fost solicitat a se prezenta în propunerea financiară și înțelegem ca prezentarea acestuia în propunerea financiară ar fi rezultatul unei cerințe nescrise. Menționăm că agrementul solicitat a fost însușit de către asocierea noastră și se regăsește și în propunerea tehnică la pagina 1204-1209. Urmare a clarificărilor din prezenta noua valoare a ofertei noastre este: 71.918.137,57 lei. Anexăm formularul de oferta pe noua valoare însoțit de formularele F1, F2 și centralizatorul cu asociații revizuit.” Procedând la verificarea propunerii tehnice Consiliul constată următoarele: - La pag. 1000 se regăsește lista cu surse materiale în cadrul căreia este menționat furnizorul ..., cu datele de identificare, și denumirea materialului „stabilizator de sol (liant)” fără a se indicat denumirea exactă a stabilizatorului ce va fi livrat. - La pag. 1204-1209 se regăsesc doar paginile care au fost atașate de autoritatea contractantă la răspunsurile de clarificări și care reprezintă extrase preluate dintr-un agrement tehnic emis de .... Având în vedere cerința din cadrul caietului de sarcini respectiv „CAPITOLUL II MATERIALE - ART. 3 STABILIZATORUL DE SOL - 3.1. Stabilizatorul de sol va avea caracteristicile descrise în agrementul tehnic. Stabilizatorul de sol trebuie să asigure creșterea capacității portante și să nu permită pătrunderea apei în structură, eliminând problemele generate de ciclurile de îngheț-dezgheț” coroborat cu răspunsurile la clarificări respectiv faptul că „caracteristicile tehnice ale produselor stabilizatoare de sol vor fi cele aferente fiecărui produs utilizat ce se vor regăsi în agrementele tehnice aferente” Pagina 39 din 43

rezultă, în mod expres, că în cadrul propunerii tehnice contestatorul trebuia să menționeze caracteristicile tehnice ale stabilizatorului, care urma să fie folosit, și care se regăsesc în agrementele tehnice aferente acestuia. Consiliul constată că societatea contestatoare a ales ca în cadrul propunerii tehnice să nu indice tipul/denumirea stabilizatorului folosit și evident nici să detalieze caracteristicile tehnice ale acestui produs, indicând doar numele unui furnizor și depunând un extras dintr-un agrement tehnic depus ca exemplu de către autoritatea contractantă în cadrul unui răspuns la clarificări. Prin răspunsul la solicitările de clarificări indică că stabilizatorul, avut în vedere, este stabilizatorul de sol T-RRP, însă nu i-a detaliat caracteristicile tehnice și nici nu a depus agrementul tehnic al acestui stabilizator, alegând să depună același extras exemplificativ dintr-un agrement tehnic depus de către autoritatea contractantă în cadrul unui răspuns la clarificări. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta a fost întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu, atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Modul de elaborare a propunerii tehnice nu a fost contestat de participanții la procedură, iar, prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de autoritatea contractantă. Nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini și răspunsurile la solicitările de clarificări) este obligatorie, atât pentru autoritate, cât și pentru ofertanți, care trebuie să o respecte întocmai. Sancțiunea nerespectării documentației este clar exprimată în sensul respingerii ofertei. Din analiza propunerii tehnice aparținând contestatorului, Consiliul constată că, nu se regăsesc, așa cum au fost solicitate, informațiile cu privire la tipul stabilizatorului și caracteristicile tehnice ale acestuia, astfel cum se regăsesc în agrementele tehnice aferente, solicitate în mod expres și imperativ de către autoritatea contractantă. Față de aceste aspecte, Consiliul reține că în mod corect autoritatea contractantă a respins oferta contestatorului, deoarece paginile indicate nu conțin informațiile solicitate de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire și a răspunsurilor la clarificări. Existența în cadrul acestor pagini numelui furnizorului care va livra un Pagina 40 din 43

stabilizator ale cărui caracteristici tehnici nici nu sunt detaliate și pentru care nu s-a depus agrementul tehnic în vederea verificării acestora cu detaliile din propunerea tehnică nu implică faptul că oferta sa este una conformă. Consiliul nu va reține susținerile contestatorului din cadrul răspunsului la clarificări „precizăm că Agrementul tehnic nu a fost solicitat a se prezenta în propunerea financiară și înțelegem ca prezentarea acestuia în propunerea financiară ar fi rezultatul unei cerințe nescrise” având în vedere că agrementul tehnic al stabilizatorului nu reprezintă cerință de calificare în sensul art. 172 din Legea nr. 98/2016 ci reprezintă dovada specificațiilor tehnice ale stabilizatorului, care trebuiau detaliate în cadrul propunerii tehnice. Față de aceste aspecte criticile sunt nefondate urmând a fi respinse. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această activitate s-a derulat cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile contestatorului este neîntemeiată, urmând să fie respinsă. Autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a selecta din propunerea tehnică cerințele pe care să le verifice în raport de prevederile documentației de atribuire. La punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-27/15, CJUE a reținut că: „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași hotărâre a reiterat că „astfel cum s- a amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea Pagina 41 din 43

însăși le- a stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. În cauza C-42/13, CJUE a reținut că: „42. Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge ca nefondată contestația formulată de ... ... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de ...SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația formulată de ... ... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ... și pe cale de consecință, admite cererea de intervenție formulată de ...SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 42 din 43

PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ... Redactată practicaua încheierii, ... Redactată în 5 exemplare originale, conține 41 (patruzecișiuna) pagini. Pagina 43 din 43