Decizie CNSC 639/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 639/C5/299, 305 Data: 11.03.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 6255/03.02.2025, formulată de ITARO SRL (dosar nr. 299/2025), în calitate de lider al Asocierii Itaro SRL (leader) - Capital Vision SRL (asociat) - Audit Expert Proiectare SRL (subcontractant), cu sediul social în Slobozia, Sos. Brailei nr. 17, județul Ialomița, cu sediul procesual ales în Ploiesti, str. Gheorghe Doja, nr. 25, bl. 34E, ap. 2, județul Prahova, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J21/958/1994, având CUI RO 6583035, reprezentată convențional prin Vlasceanu & Mihalcea - Societate Civilă de Avocați, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 359/27.01.2025, respectiv împotriva comunicărilor privitoare la rezultatele evaluării ofertelor, a raportului procedurii nr. 354/27.01.2025, a proceselor-verbale ale comisiei de evaluare nr. 22/08.01.2025 și nr. 150/15.01.2025, referitoare la evaluarea propunerilor tehnice, emise de COMUNA ȘTEFAN VODĂ, cu în sediul în localitatea Ștefan Vodă, str. Viorelelor, nr. 114, județul Călărași, în calitate de autoritate contractante, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare drumuri de exploatație agricolă în com. Ștefan Vodă, jud. Călărași”, s-a solicitat admiterea contestației, anularea actelor autorității contractante mai sus enumerate și obligarea autorității contractante să procedeze la reluarea procesului de evaluare a ofertelor în raport de soluția Consiliului. Prin contestația nr. 2025866/03.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 6348/03.02.2025, formulată de ZMC TRADING SRL (dosar nr. 305/2025), în calitate de Pagina 1 din 3

lider al Asocierii "ZMC TRADING SRL (lider), VIA FECTUM SRL (asociat), PFA STELEA CONSTRANTIN (subcontractant), cu sediul social în Călărași, str. Prel. București, nr. 365, județul Călărași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J51/502/2003, având CUI RO 15826788, reprezentată legal prin administrator Cristian Cionoiu și convențional prin mandatar convențional ales, avocat Tod Ramona Valeria, cu sediul în Municipiul Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanților nr. 22, ap. 2B, județul Cluj, adresă la care indică sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 363/27.01.2025 și a raportului procedurii nr. 354/27.01.2025, emise de COMUNA ȘTEFAN VODĂ, cu în sediul în localitatea Ștefan Vodă, str. Viorelelor, nr. 114, județul Călărași, în calitate de autoritate contractante, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare drumuri de exploatație agricolă în com. Ștefan Vodă, jud. Călărași”, s-au solicitat: - anularea raportului procedurii nr. 354 din 27.01.2025 și adresa nr. 363 din 27.01.2025 prin care s-a stabilit rezultatul procedurii de atribuire prin care a fost declarată ca inacceptabilă și neconformă oferta depusă de contestatoare, - să se dispună reluarea procedurii de atribuire a contractului de având ca obiect proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul de investiție imobiliară: "Platforme, adăposturi ușoare pentru aeronave, depozit materiale de aviație în cazarma 727 Borcea", prin luarea în considerare ca și admisibilă și conformă a ofertei depuse de contestatoare, precum și să se dispună obligarea autorității contractante să întocmească un nou raport prin care să se stabilească rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. - să se dispună orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea actelor care afectează procedura de atribuire, a contractului indicat mai sus, obligând autoritatea contractantă să procedeze la remedierea procedurii de atribuire a contractului mai sus indicat, în sensul solicitărilor sale cuprinse în prezenta contestație. - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor, ocazionate cu prezenta contestație. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectele dosarelor nr. 299/2025 și 305/2025 au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 2

Respinge ca nefondată contestația formulată de ITARO SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ȘTEFAN VODĂ. Admite în parte contestația formulată de ZMC TRADING SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ȘTEFAN VODĂ respectiv criticile cu privire la verificatorii de proiect din cadrul ofertei asocierii EN ELECTRIC PROIECT OFFICE – ELVES WEB DESIGN SRL declarată câștigătoare și obligă autoritatea contractantă ca în termen de 10 zile de la comunicare să reevalueze oferta acestuia conform prevederile legale, ale documentației de atribuire, a răspunsului la solicitările de clarificări și prezentei motivării, cu respectarea principiilor reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Respinge ca nefondate celelalte criticile formulate de ZMC TRADING SRL. Obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 7.000 lei reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației către societatea ZMC TRADING SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../..... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 6255/03.02.2025, formulată de .... SRL (dosar nr. ..../2025), în calitate de lider al Asocierii .... SRL (leader) - ....SRL (asociat) - .... SRL (subcontractant), cu sediul social în ...., cu sediul procesual ales în ..., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ..., având CUI RO .., reprezentată convențional prin ..., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 359/27.01.2025, respectiv împotriva comunicărilor privitoare la rezultatele evaluării ofertelor, a raportului procedurii nr. 354/27.01.2025, a proceselor-verbale ale comisiei de evaluare nr. 22/08.01.2025 și nr. 150/15.01.2025, referitoare la evaluarea propunerilor tehnice, emise de ...., cu în sediul în localitatea ...., str. Viorelelor, nr. 114, județul ...., în calitate de autoritate contractante, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare drumuri de exploatație agricolă în com. ...., jud. ....”, s-a solicitat admiterea contestației, anularea actelor autorității contractante mai sus enumerate și obligarea autorității contractante să procedeze la reluarea procesului de evaluare a ofertelor în raport de soluția Consiliului. Prin contestația nr. 2025866/03.02.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 6348/03.02.2025, formulată de .... SRL (dosar nr. ..../2025), în calitate de lider al Asocierii ".... SRL (lider), ....SRL (asociat), PFA STELEA CONSTRANTIN (subcontractant), cu sediul social în ...., str. Prel. București, nr. 365, județul ...., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J51/502/2003, având CUI RO 15826788, reprezentată legal prin administrator Cristian Pagina 1 din 60

Cionoiu și convențional prin mandatar convențional ales, avocat Tod Ramona Valeria, cu sediul în Municipiul Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanților nr. 22, ap. 2B, județul Cluj, adresă la care indică sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 363/27.01.2025 și a raportului procedurii nr. 354/27.01.2025, emise de ...., cu în sediul în localitatea ...., str. Viorelelor, nr. 114, județul ...., în calitate de autoritate contractante, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare drumuri de exploatație agricolă în com. ...., jud. ....”, s-au solicitat: - anularea raportului procedurii nr. 354 din 27.01.2025 și adresa nr. 363 din 27.01.2025 prin care s-a stabilit rezultatul procedurii de atribuire prin care a fost declarată ca inacceptabilă și neconformă oferta depusă de contestatoare, - să se dispună reluarea procedurii de atribuire a contractului de având ca obiect proiectare și execuție lucrări pentru obiectivul de investiție imobiliară: "Platforme, adăposturi ușoare pentru aeronave, depozit materiale de aviație în cazarma ....", prin luarea în considerare ca și admisibilă și conformă a ofertei depuse de contestatoare, precum și să se dispună obligarea autorității contractante să întocmească un nou raport prin care să se stabilească rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică. - să se dispună orice alte măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea actelor care afectează procedura de atribuire, a contractului indicat mai sus, obligând autoritatea contractantă să procedeze la remedierea procedurii de atribuire a contractului mai sus indicat, în sensul solicitărilor sale cuprinse în prezenta contestație. - obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor, ocazionate cu prezenta contestație. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectele dosarelor nr. ..../2025 și ..../2025 au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care .... SRL și .... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 1. Dosarul nr. ..../2025. 1. Prin contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 6255/03.02.2025, contestatoarea .... SRL formulează o scurtă descriere a situației de fapt. 2

2. Contestatoarea dezvoltă motive care impun admiterea contestației sale. 2.1.2 Arată că, autoritatea contractantă a constatat că Planul Calității pentru partea de proiectare [parte componentă a propunerii tehnice elaborate de asociatul ....S.R.L.] " ... nu respectă structura solicitată prin documentația de atribuire ". 2.1.2 Reține comisia de evaluare faptul că mai multe informații care ar fi fost solicitate să fie cuprinse în Planul Calității se regăsesc în cuprinsul propunerii tehnice elaborate de asociatul ....S.R.L., dar în cuprinsul altor secțiuni decât celor dedicate respectivului plan. 2.1.3Exemplifică în sensul: - descrierea structurii organizaționale a Contractantului și identificarea funcțiilor și responsabilităților personalului implicat direct în executarea contractului se regăsesc la pagina 33 din Propunerea tehnică a asociatului ....SRL. - resursele disponibile pentru executarea contractului se regăsesc la pagina 33, fiind aici prezentate resursele umane, și la pagina 34, cu referire aici la resursele tehnologice. 2.1.4Asociatul ....SRL a elaborat Planul Calității, fiind acesta parte a propunerii sale tehnice [paginile 35-40]. 2.1.5Legat de acest prim motiv de respingere, solicită să se observe că autoritatea contractantă nu a stabilit sau constatat că propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare nu ar include toate informațiile solicitate a fi cuprinse în Planul Calității. 2.1.6Ceea ce autoritatea contractantă a reținut și a invocat drept prim temei de respingere este aceea că Planul Calității, componentă a propunerii tehnice pentru proiectare, nu respectă forma solicitată prin documentația de atribuire, în speță nu are aceeași structură. 2.1.7Motivul pentru care forma/structura Planului Calității pentru proiectare nu este în deplină concordanță cu prevederile Caietului de Sarcini este acela că informațiile care nu au mai fost incluse în aceasta secțiune a propunerii tehnice se regăseau în secțiuni anterioare ale aceluiași unic document [Propunerea tehnică pentru proiectare]. 2.1.8Altfel spus, asociatul ....SRL nu a inclus în Planul Calității pentru proiectare anumite date ori informații vizate de structura Planului, potrivit Caietului de Sarcini, dar acele date și/sau informații era cuprinse în secțiuni anterioare ale propunerii tehnice, document ce include și Planul în discuție. 2.1.9 A exemplificat la punctul 2.1.3 de mai sus că anumite informații erau cuprinse la paginile 33-34 din Propunerea tehnică pentru proiectare, în timp ce Planul Calității era descris în paginile imediat următoare [35-40 din Propunerea tehnică]. 2.1.10 Aspectele ce țin de structura Planului Calității pentru serviciile de proiectare puteau și trebuia să fi fost tratate de autoritatea contractanta că vicii de formă, reluând afirmația potrivit căreia toate informațiile solicitate a fi cuprinse în Planul Calității se regăsesc în Pagina 3 din 60

cuprinsul propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare, document în a cărui alcătuire intra și Planul Calității. 2.1.11 Avem în vedere dispozițiilor art. 135, alin. (3) din H.G. nr. 935/2016, anume că "... viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare sau completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente ... sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport de ceilalți participanți la procedura de atribuire 2.1.13 În cazul de față, toate informațiile necesar a fi fost cuprinse în Planul Calității, potrivit cerințelor Caietului de Sarcini, se regăsesc în același document ce include Planul, în speță propunerea tehnică pentru serviciile de proiectare elaborate de asociatul ....S.R.L. 2.1.14 Fiind deja cuprinse în propunerea tehnică, orice solicitări de clarificări privitoare la forma/structura Planului nu ar fi fost în măsură să producă orice modificare, pe de o parte, a raporturilor între ofertanți sau, pe de alta parte, a celor dintre autoritatea contractantă și ofertanți. 2.1.15 Cu atât mai mult, orice solicitare de clarificări privitoare la forma/ structura Planului Calității nu ar putea să producă un avantaj în beneficiul său întrucât toate informațiile cerute pentru a fi cuprinse în Plan fuseseră aduse la cunoștința autorității contractante prin includerea lor în propunerea tehnică. 2.1.16 Planul Calității nu este un document independent ori de sine stătător, ci reprezintă o secțiune a Propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare [în cazul de față], elaborate de asociatul ....S.R.L. 2.1.17 Susține că autoritatea contractantă era obligată să tina cont de faptul că toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini pentru a fi cuprinse în Planul Calității se regăsesc în cuprinsul Propunerii tehnice pentru serviciile de proiectare, indiferent dacă forma Planului este sau nu în deplină concordanță cu prevederile documentației de atribuire. 2.1.18 Altfel spus, apreciază că autoritatea contractantă era legal ținută să dea prioritate elementelor de fond și nu celor de formă, nefiind încălcat principiul tratamentului egal și nici cel al transparenței dacă ar fi procedat astfel [principii invocate în cuprinsul adresei de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire]. 2.1.19 Prioritizarea fondului în detrimentul formei se impune din perspectiva necesitații respectării principiului proporționalității, acesta fiind cel care obligă orice autoritate contractantă să își dimensioneze actele și masurile strict în raport de ceea ce este necesar. 2.1.20 Articolul 18 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului, intitulat „Principii aplicabile achizițiilor" și care constituie prima dispoziție din Capitolul II „Reguli generale", prevede: „(1) Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fară discriminare și acționează într-o maniera transparentă și 4

proporțională. Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici". 2.1.21 În completare, prioritizarea fondului în detrimentul formei se impunea și din prisma necesitații utilizării fondurilor publice în mod economic și eficient. 2.1.22 Potrivit practicii naționale, dar și comunitare, abaterile minore nu ar trebui să constituie cazuri de excludere decât în situații excepționale, prioritar fiind accesul ofertantului la un mijloc de remediere. 2.1.23 Invocă în susținere din practica Curții de Justiție Europeană care a reținut că asigurarea respectării principiilor egalității de tratament și transparenței constituie temeiul directivelor comunitare privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice, cu condiția ca astfel de măsuri să nu depășească ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv. 2.1.24 În același sens, interpretarea pur literală și strictă (respectiv detectarea unor omisiuni sau a unor erori materiale nesemnificative) a condițiilor prevăzute în documentația de atribuire ar conduce la respingerea unor oferte avantajoase din punct de vedere economic, ceea ce nu ar fi, în definitiv, conciliabil cu „principiul economiei" - cauza T 195/08 Antwerpse Bouwwerken NV vs. Comisia Europeană, pct. 65. 2.2 Susține argumente privitoare la motivul de respingere nr. 2: 2.2.1Prin adresa de comunicare a rezultatului procedurii, autoritatea contractantă indică graficul general de realizare a investiției că fiind elementul propunerii tehnice pretins elaborate cu nerespectarea cerințelor caietului de sarcini. 2.2.2 De asemenea, autoritatea contractantă redă în aceeași adresa și mențiunile caietului de sarcini pretins neîndeplinite, respectiv "Graficul general de realizare a investiției publice (fizic și valoric); Se vă prezenta graficul fizic și valoric de realizare a investiției (atât pentru serviciile de proiectare, asistență tehnică, cât și pentru execuția lucrărilor). Graficul va prezenta, de asemenea, eșalonarea fizică și valorică pe etape". 2.2.3 În continuare, autoritatea contractantă enumeră o serie de cerințe pretins neîndeplinite, pe care contestatoarea le redă în cuprinsul contestației sale. 2.2.4 Punctul de plecare al raționamentului în raport de care înțelege să motiveze contestația este reprezentat de componenta propunerii tehnice pretins întocmită cu nerespectarea prevederilor obligatorii ale caietului de sarcini, respectiv graficul general de realizare a investiției. Pagina 5 din 60

2.2.5 Această parte componentă obligatorie a propunerii tehnice este prevăzută în cuprinsul Secțiunii 4.4 Rezultate ce trebuie obținute de contractant [pagina nr. 16 a CS], fiind cea care deschide enumerarea documentațiilor necesare pentru finalizarea lucrărilor. 2.2.6 Enumerarea amintită la punctul precedent include și următoarele: a. planul de control al calității lucrărilor executate în versiunea finală, inclusiv înregistrările de calitate cu caracter general efectuate pe parcursul executării lucrărilor, precum și celelalte documentații întocmite conform prescripțiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor; b. declarația de conformitate a materialelor și a oricăror documentații relevante solicitate prin legislația în vigoare; c. Rezultatul testelor asupra materialelor prevăzute de legislația în vigoare și/sau prevăzute în proiectul tehnic și/sau solicitate de Inspecția de Stat în Construcții; d. Detalii tehnice de execuție și breviarele de calcul relevante, acolo unde este aplicabil și nu au fost furnizate inițial că parte a Caietului de Sarcini; e. copie a jurnalului de șantier semnat în mod corespunzător pe toate paginile. 2.2.7. Din interpretarea dispozițiilor Caietului de sarcini, cu referire în special, dar nu limitativă, la enumerarea în care este inclusă mențiunea privitoare la Graficul general de realizare a investiției publice (fizic și valoric) - conform punctului precedent, rezultă că graficul în discuție este un document ulterior finalizării procedurii de atribuire. 2.2.8Nici unul dintre documentele incluse în enumerarea amintită la punctul 2.2.6 de mai sus nu este solicitat să fie depus ori întocmit în etapa precontractuală, în speță ca anexă a ofertei ori ca parte a propunerii tehnice. 2.2.9Chiar dacă Graficul general de realizare a investiției ar fi fost solicitat că parte a propunerii tehnice pentru partea de proiectare, cerințele reclamate de Autoritatea Contractantă ca fiind neîndeplinite nu se referă la acest grafic. 2.2.10 Susține că autoritatea contractantă nu a solicitat prin caietul de sarcini ca ofertantul, în elaborarea graficului general de realizare a investiției, să utilizeze o scală de planificare a duratei/duratelor activității/ activităților (calendar lunar/zi lucrătoare). 2.2.11 În mod similar, pentru elaborarea Graficului general de realizare a investiției, autoritatea contractantă nu a solicitat nici ca acesta să cuprindă modalitatea de alocare a resurselor, cu asigurarea corespondenței cu activitățile și sub-activitățile contractului. 2.2.12 Singura cerință legată de graficul general de realizare a investiției este cea amintită și de autoritatea contractantă în cuprinsul adresei de comunicare a rezultatului procedurii, anume să se prezinte 6

graficul fizic și valoric de realizare a investiției (atât pentru serviciile de proiectare, asistență tehnică, cât și pentru execuția lucrărilor. 2.2.13 Contestatoarea a inclus în propunerea sa tehnică graficul de prestare a serviciilor de proiectare, fiind descrise toate etapele activității de proiectare (așa cum acestea sunt definite de actelor normative specifice domeniului - H.G. nr. 907/2016) și cu precizarea perioadelor de lucru necesare [pagina nr. 35 din propunerea tehnică]. 2.2.14 În secțiunile anterioare ale propunerii tehnice, contestatoarea a descris personalul responsabil pentru desfășurarea acestor activități, dar și mijloacele tehnice folosite în acest proces [paginile 33 și 34]. 2.2.15 Aceste informații se coroborează și se completează cu descrierea activităților ce vor fi desfășurate, cu indicarea personalului implicat și a rezultatelor obținute [paginile 3-13 din propunerea tehnică]. 2.2.16 Contestatoarea înțelege să critice și constatarea autorității contractante potrivit căreia graficul nu ar fi fost realizat cu corelarea "Metodologiei propuse pentru prestarea serviciilor" în sensul că nu s-ar regăsi etapa cu privire la verificarea tehnică. 2.2.17 Pe de o parte, verificarea tehnică nu reprezintă o etapa a activității de proiectare, așa cum aceste etape sunt limitativ și expres reglementate de H.G. nr. 907/2016, motiv pentru care nu era obligatorie menționarea acesteia ca etapa distinctă în cuprinsul graficului. 2.2.18 Chiar și așa, verificarea tehnică a fost prevăzută ca activitate necesar a fi desfășurată, fiind descrisă în cuprinsul "Metodologiei propuse pentru prestarea serviciilor". 2.2.19 Doar cu titlu de exemplu, face referire la mențiunile Propunerii tehnice [pagina nr. 4] potrivit cărora, în desfășurarea Etapei 2 - Elaborarea Proiectului Tehnic și a Detaliilor de Execuție, "... Proiectul va fi verificat prin grija prestatorului de verificator de proiecte atestat A4, B2, D. Prestatorul vă revizui și/sau completa documetația faza PT conform HG 907/2016, cu modificările și completările ulterioare ca urmare a solicitărilor / recomandărilor verificatorilor de proiecte. Verificările vor fi efectuate prin reprezentanții prestatorului". 2.2.20 Cerințele pretins neîndeplinite și care se refera la Graficul general de realizare a investiției nu au făcut obiectul solicitării de clarificări transmise de autoritatea. 2.2.21 Respectivele cerințe se referă însă la Planul de lucru propus pentru proiectare, acesta fiind o componentă distinctă a propunerii tehnice de Graficul general de realizare a investiției [prevăzut la pagina nr. 23 a Caietului de sarcini]. 2.2.22 Arată că confuzia autorității contractante sub aspectul cerințelor pretins neîndeplinite este relevantă în soluționarea prezentei cauze și apreciază că motivele de respingere nu ar putea fi altele decât cele cuprinse în adresa de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire (arătate mai sus). Pagina 7 din 60

2.2.23 Susține că are cunoștință la acest moment, că motive de respingere a ofertei sale, doar cele menționate de autoritatea contractantă în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, cu mențiunea că raportul procedurii nu cuprinde nici aceste motive, dar nici altele. 2.2.24 Pe cale de consecință, analizarea legalității și temeiniciei măsurii de respingere a ofertei sale se impune a se realiză doar în raport de cuprinsul actelor publice, în forma lor existentă până la momentul împlinirii termenului de formulare a contestației [Raportul procedurii, adresa nr. 359/27.01.2025 pentru comunicarea rezultatului procedurii de atribuire]. 2.2.25 Chiar în eventualitatea în care se va aprecia că motivele de respingere se refera la cerințele ce vizează Planul de lucru propus pentru proiectare [contrar mențiunilor explicite și exprese ale autorității contractante privitoare la Graficul general de realizare a investiției], solicită să se constate că propunerea tehnică îndeplinește și aceste cerințe, după cum urmează: (i) Planul de lucru propus pentru proiectare, exprimat sub formă tabelară la pagina nr. 35, are corespondent în informațiile incluse în Secțiunea "Metodologie propusă pentru prestarea serviciilor", inclusiv în ceea ce privește activitatea de verificare a documentațiilor de proiectare, potrivit celor arătate la punctele 2.2.16-2.2.19 de mai sus. (îi) este realizat utilizând un software de planificare a timpului compatibil cu infrastructura TIC existentă la nivel de autoritate contractantă. Face trimitere la cerința din caietul de sarcini pe aspectul analizat. Propunerea tehnică a fost întocmită în format Adobe Acrobat (.pdf), conform celor solicitate de autoritatea contractantă și fiind menționate ca accesibile ori compatibile cu software-urile disponibile la nivelul acesteia (Format Microsoft Word sau Adobe Acrobat (.pdf). Pe cale de consecință, și această cerință a fost îndeplinită. (iii) Este utilizată o scală de planificare a duratei/duratelor activității/activităților (calendar/zi lucrătoare), sens în care învederează Consiliului că duratele de prestare a serviciilor au fost menționate de contestatoare, după cum urmează: - elaborare documentații avize/acorduri: 10 zile - elaborare documentație DTAC și DTOE: 20 zile - elaborare PTE: 30 zile. 2.2.26 Nu au fost formulate mențiuni privitoare la alte cerințe neîndeplinite, sens în care nu se va referi și la celelalte cerințe incluse în caietul de sarcini cu privire la Planul de lucru propus pentru proiectare. În final, apreciază că participarea societății ce a elaborat Studiul de fezabilitate, respectiv ....S.R.L., este de natură să distorsioneze concurența, mai ales în contextul în care, din totalul celor 9 ofertanți, 8 au fost respinși pentru că nu ar fi avut capacitatea profesională de a 8

elabora propuneri în legătură cu pietruirea unor drumuri de exploatație agricolă, iar singura ofertă admisibilă, declarată ulterior câștigătoare, este cea a societății cu care autoritatea contractantă s-a aflat anterior în relații contractuale și care a întocmit documentația pe baza căreia s-a desfășurat procedura de atribuire. Nu doar asociatul ....SRL s-a aflat anterior în relații contractuale cu UAT ...., ci și liderul asocierii, în speță .... S.R.L., așa cum rezultă din sistemul electronic al achizițiilor publice. Consideră că autoritatea contractantă nu și-a îndeplinit obligațiile pentru a preîntâmpină apariția unor situații specifice conflictelor de interese, așa cum imperativ prevede legislația specifică. Precizează faptul că oferta financiară depusă de societatea sa are un preț mai mic decât cel al ofertantului declarat câștigător, situație față de care, în eventualitatea reevaluării ofertei sale, există șansa de a fi declarați câștigători, acesta fiind considerentul ce justifică interesul său practic în formularea prezentei contestații. În probațiune a depus înscrisuri. Prin adresa nr. 748/18.02.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 11033/20.02.2025, autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere prin care a solicitat respingerea contestației promovată de .... SRL ca nefondată. Autoritatea contractantă a comunicat și dosarul achiziției publice. 1. Referitor la criticile privind evaluarea Planului Calității susține următoare apărări. Prin adresa nr. 26/08.01.2025 ofertantul Asocierea: .... SRL (leader) - ....SRL (asociat) - .... SRL (subcontractant) a trimis in SEAP, în data de 09.01.2025 15:08, răspunsul la solicitările de clarificări emise de autoritatea contractantă întocmai cum au fost acestea analizate în cadrul Procesului verbal nr. 150/15.01.2025 După cum se poate observa, solicitarea de clarificări a respectat prevederile legale și a transmis clarificări precise care vizează aspecte specifice ale ofertei care necesită clarificări sau completări. Se poate cu ușurință observa ca în elaborarea răspunsului la solicitarea de clarificări, ofertantul nu a transmis un răspuns concludent. Astfel, prin răspunsul prezentat ofertantul nu a demonstrat ca a înțeles cerințele documentației de atribuire în condițiile în care la cerința din cadrul solicitării de clarificări care specifica prezentarea „Modul de gestionare/ management al datelor de intrare și managementul documentelor în cadrul Contractantului;", ofertantul consideră relevante informațiile de la cerința anterioară care descriu structura organizațională și care nu cuprind informații privind managementul datelor de intrare și al documentelor. Având în vedere cele de mai sus, comisia de evaluare s-a găsit în imposibilitatea de a declare concludent un răspuns care era evident ca nu prezintă informațiile solicitate. 2. Referitor la criticile privind Graficul de prestare a serviciilor arată următoarele: Pagina 9 din 60

Contestatoarea susține că graficul său de prestare a serviciilor este conform cerințelor, iar includerea explicită a verificatorului de proiect nu este obligatorie în mod distinct Refuzul ofertantului de a adapta Graficul de realizare a serviciilor de proiectare la cerințele documentației de atribuire nu poate trece ca fiind conform solicitării comisiei de evaluare. Etapa de verificare tehnică a proiectului este prevăzută distinct în cadrul valorii estimate și implicit este ofertantă ca etapă de sine stătătoare. Conform Caietului de sarcini „Documentația tehnico-economică pentru fazele DTAC, DTOE, PT și DDE trebuie să fie verificată și avizată de verificatorul tehnic de calitate al PT și DDE achiziționat de proiectant". Graficul general de realizare a investiției trebuia să includă această verificare în mod explicit pentru a permite urmărirea progresului și respectarea termenelor stabilite. Conform art. 14 din HG 907/2016, graficul fizic și valoric trebuie să permită monitorizarea etapelor critice. Fără o planificare clară a verificării tehnice, nu se poate garanta controlul calității lucrărilor. Comisia de evaluare a solicitat clarificări privind includerea verificatorului de proiect în grafic, însă răspunsul ofertantului nu a oferit informații suficiente și clare. Conform art. 134 alin. (5) din HG 395/2016, lipsa unui răspuns concludent justifică respingerea ofertei ca fiind neconformă. Includerea verificatorului nu este o cerință suplimentară sau interpretabilă, ci o obligație clară din documentația de atribuire. Toți ofertanții au avut aceeași obligație, iar derogarea de la această cerință ar încălca principiul tratamentului egal și ar crea avantaje nejustificate. Conform HG nr. 907/2016 și Legea nr. 10/1995, verificarea tehnică este o condiție obligatorie pentru desfășurarea fiecărei etape esențiale din cadrul lucrărilor. Lipsa integrării acesteia în grafic compromite coerența execuției. Potrivit documentației de atribuire, ofertantul trebuia să prezinte Graficul general de realizare a investiției publice (fizic și valoric) - Se va prezenta graficul fizic și valoric de realizare al investiției (atât pentru serviciile de proiectare, asistență tehnică cât și pentru execuția lucrărilor). Graficul va prezenta, de asemenea, eșalonarea fizică și valorică pe etape ( pag. 16 caiet de sarcini, pag. 25 caiet de sarcini). Graficul proiectării prezentat nu este realizat utilizând un software de planificare a timpului (inclusiv Excel) compatibil cu infrastructura TIC existentă la nivel de autoritate contractantă, astfel cum este indicat în Caietul de Sarcini, nu utilizează o scală de planificare a duratei/duratelor activității/activităților (calendar lunar/zi lucrătoare - astfel cum este solicitarea autorității contractante - pag. 23 caiet de sarcini). În continuare, arată că nu cuprinde modalitatea de alocare a resurselor, asigurându-se corespondența cu activitățile și sub-activitățile contractului, care să transpună când se va intenționa utilizarea acestor resurse umane și de echipamente. 10

Prin urmare cerința în discuție nu a fost îndeplinită întrucât graficul de îndeplinire a contractului depus nu conține durata și resursele alocate fiecărei subactivități, alocarea adecvată a resurselor umane și utilaje în funcție de disponibilitatea acestora, cu privire la partea de proiectare. În elaborarea ofertei tehnice trebuie să țină cont de toate cerințele exprese ale documentației de atribuire, astfel încât nu pot propune un plan de lucru (grafic tip GANTT) incomplet doar în baza unor simple decizii comerciale în încercarea de fi declarate ca și câștigătoare a ofertelor prin vicierea rezultatului. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări ofertantul a precizat că acestea au fost evidențiate în cadrul Graficului Gantt, deși acestea nu se regăsesc în graficul prezentat. Comisia de evaluare a respins în mod justificat oferta .... SRL, deoarece aceasta nu a demonstrat îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire privind includerea verificatorului de proiect în graficul de prestare a serviciilor. Respingerea este conformă cu art. 134 alin. (5) și art. 137 alin. (3) lit. a) din HG 395/2016, deoarece răspunsul prezentat nu poate fi considerat concludent iar oferta nu satisface cerințele caietului de sarcini. 3. Interpretarea excesivă a cerințelor de formă Arată că, cerința privind structura propunerii tehnice nu este o formalitate. Fără o structură clară și detaliată, comisia nu poate verifica în mod obiectiv dacă oferta respectă cerințele caietului de sarcini. Conform art. 137 alin. (3) lit. a) din HG 395/2016, o ofertă este neconformă dacă nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini. Lipsa structurii și a informațiilor corelate reprezintă un defect de fond, nu de formă. Nu putem considera lipsa structurii drept o „eroare minoră" deoarece aceasta împiedică procesul de evaluare și afectează principiul transparenței și tratamentului egal. Ofertantul a avut cunoștință de toate cerințele prevăzute în cadrul documentației de atribuire, acestea fiind aceleași pentru toți ofertanții participanți la procedură. 4. Referitor la încălcarea principiul proporționalității și al tratamentului egal, menționează că tocmai respectarea acestor principii instituite de legea achizițiilor publice au fost urmărite și respectate de către autoritatea contractantă în cadrul evaluării desfășurate pentru procedura de achiziție publică pentru contractul de lucrări al prezentei proceduri. Având in vedere importanța respectării întru totul a regulilor impuse de autoritate în documentația de atribuire, menționează că, potrivit Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. Pagina 11 din 60

395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Face trimitere la practica instanțelor de judecată pe aspectul analizat și la practica CJUE. 5. Referitor la critica privind lipsa unor solicitări clare de clarificare arată că: Solicitările de clarificare au vizat punctele critice ale propunerii tehnice, inclusiv modul de gestionare a documentelor și graficul de prestare a serviciilor. Contestatoarea nu a oferit răspunsuri concludente, ceea ce justifică aplicarea art. 134 alin. (5) din HG 395/2016. Solicitările comisiei de evaluare au fost precise și au vizat aspecte specifice ale ofertei care necesitau clarificări sau completări. Comisia trebuie să se asigure că solicitările nu conduc la modificări substanțiale ale ofertei inițiale, respectând astfel principiul tratamentului egal și al transparenței. Răspunsul ofertantului la solicitările de clarificări nu a remediat lipsurile esențiale ale ofertei, justificând respingerea ofertei. Toate solicitările de clarificare au fost comunicate în mod transparent, iar oferta a fost evaluată pe baza documentației finale depuse de ofertant, conform principiilor prevăzute de Legea nr. 98/2016. 6. Referitor la criticile privind participarea societății ce a elaborat Studiul de fezabilitate, respectiv ....S.R.L., arată că a aplicat măsuri de protecție și transparență pentru a preveni orice influențare a procesului de evaluare, neexistând informații privilegiate utilizate de ofertant pentru a obține un avantaj competitiv neloial, fiind respectate reglementările privind conflictul de interese și transparența procedurii de atribuire. Susține că în cadrul fișierului Documente calificare drum Ștefan Voda-semnat, la pag. 29, fiind depusă declarație privind neîncadrarea în prevederile art. 59-60 din Legea nr. 98/2016 a operatorului economic ....SRL având calitatea de ofertant asociat al asocierii .... SRL - ....SRL la procedura simplificată pentru atribuirea: Servicii de Elaborare PT+DDE, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizare drumuri de exploatare agricola in comuna Ștefan Voda, județul ....". Autoritatea contractantă a evaluat în mod corespunzător aceste riscuri și a decis în conformitate cu legislația în vigoare, asigurându-se că procesul de licitație rămâne corect și echitabil pentru toți participanții. Citează prevederile art. 53 din Legea nr. 98/2016. Arată că în baza prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în situația în care 12

un ofertant care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 din legea anterior menționată sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența. Prevederile art. 167 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 pot deveni incidente numai în măsura în care, autoritatea contractantă, poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a ofertantului la elaborarea proiectului tehnic pentru obiectivul de investiții, este de natură a distorsiona concurența, întrucât societatea în cauză se afla în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. Mai exact, pentru a se putea prevala de dispozițiile articolului sus-citat, autoritatea contractantă trebuie să se afle în posesia unor dovezi de necontestat că prestarea serviciilor de elaborare a proiectului tehnic de către ofertantul respectiv conduc la distorsionarea concurenței în atribuirea contractelor de achiziție publică și, totodată, să se afle în imposibilitatea de a remedia această situație prin alte măsuri mai puțin severe. Situația de fapt nu se circumscrie sferei de aplicabilitate a acestei prevederi, respectiv raporturile dintre persoanele membri în cadrul consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare și/sau acționari ori asociați semnificativi care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoanele cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire, în speță fiind vorba de raporturi comerciale între două societăți. Scopul măsurilor impuse de legiuitor în sarcina autorității contractante prin prevederile juridice antecitate, este asigurarea unei concurențe reale, scop ce poate fi obținut, printre altele, prin participarea unui număr cât mai mare de operatori economici, și nu prin eliminarea ofertanților ca urmare a unui formalism excesiv al comisiei de evaluare, în baza unor simple prezumții/ temeri ale membrilor acestora. Ofertantul câștigător nu a beneficiat de informații suplimentare în raport de ceilalți operatori economici participanți la procedură, în concordanță cu principiului tratamentului egal, principiu care stă la baza atribuirii contractelor de achiziție publică, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, documentația aferentă se regăsește în cadrul documentației de atribuire publicată în SEAP, fiind astfel pusă la dispoziția tuturor operatorilor economici interesați. Pagina 13 din 60

Orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, și pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente/neclare sau incerte care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei. Prin urmare, în cazul prezentat, consideră că prevederile art. 167 alin (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 pot deveni incidente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau execuție lucrări, numai în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a operatorului economic în cauză la elaborarea studiilor de fezabilitate / DALI sau proiectelor tehnice pentru obiectivele de investiții respective este de natură a distorsiona concurența, întrucât societatea în cauză se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. Alin. (1), lit. d), art. 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 prevede că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care aceasta are suficiente indicii rezonabile / informații concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. Astfel, consideră că autoritatea contractantă se poate prevala de dispozițiile articolului sus-citat, în sensul eliminării din cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau de execuție lucrări a operatorului economic care a întocmit studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, pe considerentul distorsionării concurenței, numai dacă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. Menționează că un exemplu relevant din practica în materie se regăsește în jurisprudența Curții Europene de Justiție, respectiv Cazul Fabricom S.A. versus Belgia (dosarele C-21/03 și C-34/03). Ofertantul contestatar consideră incorectă abordarea comisiei de evaluare și cu siguranță susține propria ofertă ca fiind conformă cu prevederile documentației de atribuire deoarece primează interesul propriu și nu al autorității contractante. Comisia de evaluare a procedat la analizarea ofertelor având in vedere respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publica, respectiv cele ale tratamentului egal si al eficientei utilizării fondurilor publice. Menționează că tocmai respectarea acestor 14

principii instituite de legea achizițiilor publice au fost urmărite si respectate de către autoritatea contractanta in cadrul evaluării desfășurate pentru procedura de achiziție publica pentru contractul de lucrări al prezentei proceduri. Având in vedere importanța respectării întru totul a regulilor impuse de autoritate în documentația de atribuire, menționează că, potrivit Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (face trimitere la practica judecătorească). Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Rată că în jurisprudența sa, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că autoritatea adjudecătoare trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune ca toți participanții la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate, astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Întocmirea deficitară a ofertei (oferta tehnică) este imputabilă ofertantului care a prezentat-o, iar nu autorității contractante, a cărei obligație era de a controla respectarea întocmai de către ofertanți a prescripțiilor documentației. Cum s-a reținut mai sus, societatea respectiva trebuia să își verifice documentele pe care le-a încărcat în SEAP, inclusiv răspunsul la solicitarea de clarificări, pentru a preveni eventuale omisiuni și elimina riscul respingerii ofertei din cauze neimputabile autorității contractante. Contestatoarea, în lipsa unor argumente pertinente, se rezumă la a aduce acuze neîntemeiate comisiei de evaluare și la exprimarea unor opinii care nu au nicio legătură cu realitatea în condițiile în care ceilalți ofertanți au înțeles sa prezinte si sa trateze distinct cerința respectivă. Arată că lipsa argumentelor și de această dată este suplinită de acuze fără relevanță. În documentația de atribuire au fost indicate clar cerințele ce trebuiau tratate la nivelul propunerii tehnice. Subliniază că în situația în care un operator economic avea neclarități privind expresiile conținute în documentația de atribuire avea posibilitatea de a solicita clarificări în perioada anterioară depunerii Pagina 15 din 60

ofertelor și autoritatea contractantă ar fi lămurit toate aceste neînțelegeri. Conform modului de prezentare a Propunerii tehnice, aceasta trebuie sa reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor/obligațiilor prevăzute în documentația de atribuire. Orice necorelare, omisiune ori neconformitate constatata in privința documentelor ofertei, in raport cu documentația de atribuire, ori cu prevederile legislației in vigoare va conduce la respingerea ofertei. Având în vedere cele precizate, autoritatea contractantă învederează că pe parcursul verificării și analizării fiecărei oferte, a respectat toate prevederile legislației aplicabile respectiv Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Rolul comisiei de evaluare este acela de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. Nu poate fi vorba de un formalism exagerat atâta timp cât în caietul de sarcini și în fișa de date s-a precizat clar: Cerințe minim obligatorii. Arată că în situația în care un operator economic avea neclarități privind expresiile conținute în documentația de atribuire avea posibilitatea de a solicita clarificări în perioada anterioară depunerii ofertelor și autoritatea contractantă ar fi lămurit toate aceste neînțelegeri, cu atât mai mult cu cat, in virtutea respectării principiului tratamentului egal, ceilalți ofertanți au înțeles sa prezinte și să trateze distinct cerința respectivă. Comisia de evaluare nu a putut ignora disciplina căreia trebuie să i se supună operatorii economici interesați în procedura de atribuire, care trebuie să dea dovadă de diligență maximă din moment ce autoritatea contractantă trebuie să se abțină de la orice act prin care poate crea apariția unui avantaj pentru unul dintre ofertanți. Altfel spus, din moment ce toți participanții au avut acces la documentație și toți trebuie să respecte aceleași condiții de participare, orice derogare ar încălca principiul tratamentului egal, încurajând, totodată, neglijența sau conducând la decizii administrative arbitrare. Subliniază că în ipoteza în care s-ar trece peste cele prevăzute în documentația de atribuire și în Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, autoritatea ar aduce atingere inclusiv principiului tratamentului egal al ofertanților, consacrat în art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, având in vedere modul in care au fost întocmite ofertele de către ceilalți participanți la procedură. 16

Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu Astfel cum un contract constituie legea părților, și documentația de atribuire, întovărășită de clarificările postate în SEAP, are aceeași valoare pentru părți, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Comisia de evaluare a constatat că ofertantul nu tratează cerința cu privire la atribuțiile și responsabilitățile personalului propus. Cu trimitere la practica judecătorească și a CJUE pe aspectul analizat. Contestatorul impută Comisiei de evaluare nerespectarea prevederilor art. 2, alin. (2) din Legea 98/2016 privind tratamentul egal. Din contra, susține respectarea tuturor rigorilor ce revin. Tocmai în acest aspect comisia de evaluare și-a asumat omogenitatea în analiza ofertelor, aplică același tratament tuturor ofertanților și transmite solicitări de clarificări către toți aceștia. Subliniază că, comisia de evaluare s-a găsit în imposibilitatea de a considera propunerea tehnică ca fiind conformă cu prevederile documentației de atribuire deoarece ofertantul alege să nu remedieze omisiunile din cadrul ofertei prezentate. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 15024/10.03.2025, contestatoarea .... SRL a formulat Concluzii scrise. Combate apărările dezvoltate de autoritatea contractanta prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei, fără a relua, în măsura posibilă, susținerile cuprinse în contestație pentru a nu încărca nejustificat atenția Completului. Astfel, legat de primul motiv de respingere, în speță nerespectarea întocmai a structurii Planului Calității pentru serviciile de proiectare, este important să se rețină faptul că autoritatea contractanta nu afirmă nici prin punctul de vedere faptul că informațiile solicitate a fi cuprinse în Planul Calității nu se regăsesc în cuprinsul Propunerii Tehnice. Ceea ce autoritatea contractantă susține este că Planul Calității pentru serviciile de proiectare nu a fost elaborat cu respectarea întocmai a structurii menționate în Caietul de Sarcini [CS], susținere ce este în concordanță cu motivul de respingere cuprins în adresa de comunicare a rezultatului procedurii. Pe de o parte, cerințele comunei ....privitoare la conținutul minim obligatoriu al Planului Calității se regăsesc în cuprinsul propunerii tehnice asumată și depusă de asociere [cerințe de fond îndeplinită]. Pe de altă parte, motivat de caracterul repetitiv al informațiilor care ar fi trebuit reluate în mai multe secțiuni ale Propunerii Tehnice, forma Planului Calității elaborat de asociatul ....S.R.L. nu respecta în totalitate structura doar a respectivei componente din propunerea tehnica, așa cum aceasta este descrisa prin caietul de sarcini [cerință de formă]. Relația dintre cerințele de fond și cele de formă trebuie tratată în sensul că forma este subordonată fondului, acesta din urmă având Pagina 17 din 60

prioritate. Un asemenea caracter de prioritate conferit fondului în detrimentul formei este legal recunoscut și chiar protejat, atât în legislația națională, cât și în cea comunitară. În completare, și practica instanțelor judecătorești comunitare sau naționale confirmă aceeași raportare prioritară către fond, în defavoarea formei. Arată că întregul contencios administrativ, fiind inclus aici și domeniul achizițiilor publice, este caracterizat și prin aceasta relație de subordonare dintre fond și formă, în sensul arătat anterior. Este disproporționată și rezultatul unei abordări excesiv de formaliste măsura autorității contractante de a respinge oferta asocierii nu pentru că propunerea tehnică nu ar cuprinde toate informațiile solicitate prin caietul de sarcini în ceea ce privește Planul Calității, ci doar pentru că această componentă nu respectă întocmai structura solicitată. Insistă asupra faptului că autoritatea contractantă nu a invocat lipsa informațiilor solicitate pentru a fi cuprinse în Planul Calității, ci doar faptul că Planul în discuție nu respectă întocmai structura prevăzută în caietul de sarcini. Legat de motivele de respingere ce vizează Graficul de prestare a serviciilor, la momentul evaluării ofertei sale, autoritatea contractantă a fost într-o puternică stare de confuzie, stare ce se păstrează, voit sau nu, și la acest moment. Poate nu întâmplător, .... a preferat să nu abordeze critica sa privitoare la confuzia între (i) Graficul general de realizare a investiției (fizic și valoric) și (ii) Planul de lucru propus pentru proiectare, acesta fiind o componentă distinctă a propunerii tehnice de Graficul general de realizare a investiției [prevăzut la pagina nr. 23 a caietului de sarcini]. A arătat detaliat în cuprinsul contestației faptul că motivele invocate de autoritatea contractantă drept cerințe pretins neîndeplinite (ex. graficul nu a fost realizat în corelare cu "Metodologia propusă pentru prestarea serviciilor..., nu a fost realizat utilizând un software de planificare a timpului compatibil cu infrastructura TIC ...) nu se refera la Graficul de prestare a serviciilor (explicit menționat ca fiind partea componentă a Propunerii tehnice elaborate necorespunzător), ci se referă acestea la Planul de lucru propus pentru proiectare, aceasta fiind o alta componentă a propunerii tehnice. Fiind dezvoltate pe larg în cuprinsul contestației [punctele 2.2.3 - 2.2.24], apreciază că nu se impune reluarea argumentelor ce vizează inexistența identității între Graficul de prestare a serviciilor (pretins întocmit necorespunzător) și Planul de lucru propus pentru proiectare, aceasta fiind în realitate componenta Propunerii tehnice în legătură cu care autoritatea contractantă a instituit mai multe cerințe prin caietul de sarcini, cerințe pretins neîndeplinite și exemplificate în paragraful anterior. Procedura de atribuire este una legală și exactă, neputând fi aproximativă în sensul că motivele de respingere trebuie analizate strict 18

și limitativ în formularea și justificarea autorității contractante. Pe cale de consecință, nu ar putea fi evaluată oferta asocierii în raport de alte documente și/sau parți componente ale propunerii tehnice decât cele expres menționate de autoritatea contractantă în documentele dosarului de achiziție că fiind pretins întocmite deficitar sau necorespunzător. De asemenea, nu ar putea fi evaluata oferta Asocierii prin raportarea motivelor de excludere la orice alte părți componente ale propunerii tehnice decât cele expres și limitativ menționate de .... ca fiind pretins întocmite cu nerespectarea caietului de sarcini. Graficul de prestare a serviciilor este un document aferent unei proceduri ulterioare semnării contractului, fiind explicit inclusiv într-o enumerare a mai multor înscrisuri ce privesc executarea contractului de achiziție publică. Nici unul dintre celelalte înscrisuri din enumerarea amintită nu sunt menționate că fiind solicitate în etapa pre-contractuală. Nu există niciun argument de fapt ori juridic în raport de care doar Graficul de prestare a serviciilor s-ar bucura ori ar beneficia de un tratament diferit de toate celelalte documente ce alcătuiesc enumerarea documentațiilor necesare pentru finalizarea lucrărilor (secțiunea 4.4 Rezultate ce trebuie obținute de contractant - pagina nr. 16 a caietului de sarcini). Autoritatea contractantă încearcă acum să inducă în eroare Consiliul în legătură cu cerințele pretins neîndeplinite și documentațiile ce ar fi trebuit întocmite de ofertant, ca parte a propunerii tehnice. Arată că ar fi fost util ca autoritatea contractantă să își formuleze punctul de vedere cu privire la confuzia afirmată și argumentată prin contestație, dar și aceasta omisiune voită este o formă lămuritoare de poziționare. Mai ales în contextul în care autoritatea contractantă a beneficiat în etapa de evaluare de serviciile unui terț profesionist în calitate de expert independent, excluderea tuturor ofertanților, cu excepția celor cu care comuna s-a aflat anterior în relații contractuale, pare o manifestare deloc întâmplătoare. Legat de ofertantul declarat câștigător, roagă Consiliul să constate că acesta nu îndeplinește cerințele autorității contractante. Se referă la faptul că asocierea declarată câștigătoare nu a declarat subcontractant, împrejurare față de care nu ar putea presta/asigura servicii de verificare proiect (verificarea documentațiilor tehnice de proiectare). Fără a insista asupra acestor aspecte, verificarea documentațiilor tehnice trebuie efectuată de un terț profesionist contractat de prestator. În mod explicit, arată că autoritatea contractantă a menționat, prin răspunsul la cererile de clarificări, că verificatorul de proiect va fi inclus în procedură ca subcontractant. Așa cum autorității contractante îi place să arate prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei, documentația de atribuire, inclusiv cererile de clarificări și răspunsurile sale, care sunt obligatorii pentru toți participanții, inclusiv pentru ..... Ori, daca aceasta a impus ofertanților condiția explicită ca verificatorul de proiecte să fie inclus în procedură ca Pagina 19 din 60

subcontractant, o asemenea cerință era obligatorie pentru toți cei implicați în procedura de atribuire, referindu-se la asocierea declarată câștigătoare, dar și la autoritatea contractantă. Subliniază că, aparent, oferta asocierii declarate câștigătoare nu a fost analizată cu aceeași atenție ca în cazul celorlalți 8 (opt) ofertanți respinși. Sunt aspecte vădite și, în pofida atenției și preocupării deosebite manifestate de autoritatea contractantă, acesteia i-au scapăt, fiind doar întâmplător că părțile au colaborat anterior în diferite relații contractuale (atât în domeniul lucrărilor - prin liderul de asociere, cât și în domeniul serviciilor de proiectare - prin asociatul care a întocmit documentațiile de proiectare aferente fazelor anterioare). 2. Dosarul nr. ..../2025. Prin contestația nr. 2025866/03.02.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 6348/03.02.2025, .... SRL arată că a solicitat autorității contractante acces la dosarul achiziției publice în data de 28.01.2025, iar autoritatea a i-a transmis ulterior declarația de confidențialitate a ofertei clasată pe locul I. Critică încălcarea dreptului său de a avea acces la dosarul achiziției publice și arată că ofertantul clasat pe locul I nu a probat în concret încadrarea documentelor ofertei sale drept confidențială. Reclamă dreptul la un proces echitabil și respectarea dreptului la apărare. Invocă motive de nelegalitate și netemeinicie a actelor contestate. Citează din solicitarea de clarificări menționată în adresa de comunicare a rezultatului procedurii și răspunsul său la aceasta. Totodată citează din analiza autorității contractante referitoare la răspunsul său la solicitarea de clarificări. Referitor la primul motiv care a condus la respingerea ofertei sale, contestatoarea subliniază că, astfel cum însăși autoritatea contractantă menționează, una dintre obligațiile esențiale care îi incumbă o reprezintă verificarea propunerilor tehnice prezentate de către ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini. Indiscutabil o analiză pertinentă și concludentă nu poate fi realizată fără efectuarea unei analize temeinice a întregii oferte a unui candidat prin raportare la condițiile sine qua non stipulate în documentele achiziției, ceea ce în speța curentă nu s-a întâmplat realizându-se o analiză strict formală. Consideră că răspunsul său este elocvent, motiv pentru care, actele nelegale ale autorității contractante necesită a fi cenzurate în sensul celor arătate în cuprinsul prezentei contestații. Cu privire la cel de-al doilea motiv care a condus la declararea ca inacceptabilă și neconformă a ofertei sale, contestatoarea arată că în mod nelegal, autoritatea contractantă a apreciat neconcludent răspunsul în privința d-lui ........ care ar urma să îndeplinească două calități în cadrul contractului, deoarece nu există nicio interdicție în acest sens. 20

Subliniază că nici caietul de sarcini și nici fișa de date a achiziției nu fac trimitere la o atare limitare a îndeplinirii de către o persoană a mai multor funcții/roluri în cadrul contractului, câtă vreme, deține calificările necesare pentru îndeplinirea acestora. Ceea ce nu este prohibit este permis, motiv pentru care, o abordare contrarie o apreciază limitativă. Mai mult, solicitarea de clarificare consideră că a avut un rol pur formal dat fiind conținutul acesteia în raport de rezoluția adoptată de către autoritate în privința aceleiași chestiuni. Practica instanțelor de judecată și a Consiliului este de sancționare a actelor autorității atunci când au un caracter pur formal. Cu privire la oferta clasată pe locul 1, arătă următoarele: Subliniază că potrivit declarației de participare la procedura simplificată cu nr. SCN1155335, ofertantul câștigător este o asociere formată din doi asociați, mai exact .... (Leader) - execuție, ....SRL - proiectare, neavând declarat niciun subcontractant. Conform documentației de atribuire, mai exact conform caietului de sarcini, pagina 14: "Proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție se verifică de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalații, achiziționați de proiectant, în scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, pentru protejarea vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului și pentru asigurarea sănătății și siguranței persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viață a construcțiilor." Conform răspunsului consolidat 2, urcat în platforma SICAP nr. SCN1155335/00016 și înregistrat la ...., cu nr. 4834/12.11.2024, Autorității contractante i se adresează următoarea întrebare: "Sub ce forma dorește autoritatea contractantă să fie verificatorul tehnic, subcontractant sau sub forma de asociere?" iar răspunsul acesteia a fost următorul: "Având în vedere solicitarea dumneavoastră vă comunicăm că forma Verificatorului tehnic pe care autoritatea contractantă o dorește este cea de subcontract." Critică faptul că, în mod nelegal, în privința ofertantului câștigător, autoritatea contractantă se abate de la propriile reguli despre care în ceea ce o privește arată neechivoc că au un caracter ferm, conduită apreciată ca nepermisă. Critică faptul că această licitație a fost câștigată de o asociere care nu are subcontractant, atâta timp cât autoritatea Contractanta a scos spre ofertare și serviciul de verificare tehnică pentru care tot aceasta a solicitat să fie prezentat la nivel de subcontractare. Se ajunge astfel la atribuirea nelegală a unui contract cu concursul nemijlocit al autorității contractante cu încălcarea principiilor care guvernează sediul materiei, conduită care necesită a fi sancționată. Pagina 21 din 60

Arată că, autoritatea contractantă, cu încălcarea legii și a principiilor incidente adoptă cea mai energică dintre sancțiuni, iar în ceea ce o privește, a decis înlăturarea sa din competiție. Dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, consideră că au fost aplicate eronat, cu o greșită aplicare a textului legal incident. Astfel, în opinia sa, în mod greșit autoritatea contractantă, cu grava nesocotire a dispozițiilor legale, a adoptat decizia respingerii ofertei sale drept inacceptabilă și neconformă. Din economia argumentelor care au stat la baza deciziei autorității contractante de calificare a ofertei sale drept neconformă, având în vedere că niciunul dintre pretinsele "motive" nu este întemeiat, rezultă că nu există motive reale care să conducă la adoptarea unei atare soluții. Simpla trimitere la texte legale indicate generic, coroborat cu invocarea formală a unor presupuse motive, nu conduce la concluzia unei veritabile analize care să fi culminat cu rezoluția adoptată. Concluzionează în sensul: Consideră că modul în care își fundamentează comisia de evaluare decizia adoptată, încalcă în mod flagrant principiul nediscriminării dar și al proporționalității. Așadar, s-a ajuns la aplicarea unei sancțiuni ca urmare a unui exercițiu abuziv al atribuțiilor cu care este abilitată comisia de evaluare, abuz exprimat și prin subiectivismul comisiei de evaluare, așa cum se poate constata din analiza textului lapidar al motivării deciziei care sfidează atât logica, cât și cronologia și proporționalitatea aplicării celei mai energice și dure măsuri. În opinia sa nu este nici legală și nici oportună respingerea unei ofertei sale. Totalitatea mijloacelor puse la dispoziția autorității contractante trebuie să rămână întotdeauna într-un raport echitabil cu ceea ce le determină. Proporționalitatea reprezintă un criteriu adesea decisiv în evaluarea legalității actelor și acțiunilor instituțiilor statului, inclusiv a celor aparținând autorităților contractante în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică. Dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul în care voința legiuitorului este de a sancționa doar acele abateri ale ofertei care ating limita substanțialului caietului de sarcini. Principiul proporționalității impune ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înțelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconveniențele cauzate nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite. 22

Având în vedere cele mai sus expuse, consideră că autoritatea contractantă a respins, în mod greșit, ca inacceptabilă și neconformă, oferta sa, dând dovadă de un formalism excesiv și încălcând principiul proporționalității și principiul eficienței utilizării fondurilor, principii ce stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică. Astfel, apreciază măsura respingerii ofertei sale pentru aceste pretinse motive ca fiind disproporționată și excesivă, contrară prevederilor în materia achizițiilor publice. Scopul acestor dispoziții legale este acela de a asigura promovarea concurenței între operatorii economici, garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică, precum și asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice și nu de a sancționa participanții la procedură pentru diverse motive rezultate ale interpretării excesive, pline de un formalism nejustificat al membrilor comisiei de evaluare. Apreciază că în cauză sunt îndeplinite cerințele legale astfel încât autoritatea contractantă să declare admisibilă și conformă oferta sa. În lumina considerațiilor mai sus expuse, coroborat cu analiza întregului material probator administrat în prezenta cauză, solicită admiterea contestației sale astfel cum a fost formulată dispunând în consecință. Solicităm acordarea cheltuielilor de judecată efectuate cu prezenta pricină. În probațiune a depus înscrisuri. Prin adresa nr. 749/18.02.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 11033/20.02.2025, autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere prin care a solicitat respingerea contestației promovată de .... SRL ca nefondată. Susține că în procesul de evaluare comisia a ținut seama de prevederile art. 133 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice din 02.06.2016, numite în continuare norme, care acordă acesteia dreptul de atribuire, comisia având obligația de a analiza și verifica fiecare ofertă. La alin. (2) din art. 133 mai sus numit, legiuitorul stabilește caietul de sarcini ca fiind prescripția cu cerințele minime pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească în propunerea tehnică prezentată. Prin transmiterea de solicitări de clarificări, comisia de evaluare a acționat în conformitate cu prevederile art. 134, alin. (1) din norme, în scopul de a conforma ofertele prezentate cu cerințele minime din documentația de atribuire. Astfel, pentru toți ofertanții înscriși la procedură s-au stabilit clarificările necesare conformării propunerilor tehnice la prescripțiile minime prevăzute în cadrul caietului de sarcini, solicitând clarificări și după caz completări ale documentelor prezentate inițial de ofertant. Pagina 23 din 60

1. Referitor la critica vizând accesul la dosarul achiziției publice arată că, confidențialitatea ofertelor depuse într-o procedură de achiziție publică este un principiu fundamental care derivă din legislația națională și europeană în materie de achiziții publice. Aceasta are rolul de a proteja informațiile comerciale sensibile și de a preveni dezvăluirea unor date care ar putea aduce un avantaj competitiv neloial altor operatori economici. În conformitate cu prevederile art. 57, alin. (1),(2) din Legea 98/2016 coroborat cu prevederile art. 123, alin.(l), (2) din H.G. 395/2016 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016 operatorii economici participanți la procedură au obligația de a declara informațiile cu caracter confidențial fiind definite trei categorii esențiale: „...a) date cu caracter personal, b) secrete tehnice sau comerciale, c) sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală." Arată că potrivit art. 123 din normele de aplicare, ofertantul a indicat, motivat, în cadrul ofertei, care sunt informațiile din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale. Astfel, în justificarea prezentată de ofertant se evidențiază aspectele de confidențialitate care vizează secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală. Autoritatea contractantă nu consideră că are dreptul legal de a schimba încadrarea ofertei și de a o pune la dispoziția terților ca fiind document liber de restricții. Astfel, pentru secțiunile declarate specific ca fiind proprii, metodologiile de execuție, planul calității, procedurile tehnice de execuție, contracte încheiate cu furnizori sau laboratoare ori graficul de execuție care redă detalierea operațiilor ce trebuie executate, autoritatea nu are competența să decidă că nu reprezintă secrete comerciale sau ca acestea nu intra sub prevederile Legii nr. 11/1991, art. 2 lit. b) și care consideră secret comercial orice informație care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: nu este cunoscută în mod general sau nu este accesibilă persoanelor din domeniul său de activitate, are valoare comercială prin faptul că este secretă respectiv a fost supusă unor măsuri rezonabile de protecție de către deținătorul său legal. Susține că legea prevede măsuri de protecție împotriva divulgării, obținerii sau utilizării neautorizate a secretelor comerciale. Prin art. 5 din Legea nr. 11/1991 este considerată practică de concurență neloială „orice acțiune prin care o persoană intră în posesia unui secret comercial fără consimțământul deținătorului și îl utilizează sau îl dezvăluie într-un mod care aduce prejudicii acestuia" iar art. 6 din Legea nr. 11/1991 prevede că obținerea, utilizarea sau divulgarea ilicită a unui secret comercial poate fi sancționată dacă a fost realizată prin: acces neautorizat la documente, fișiere sau mostre, copiere, sustragere sau orice altă metodă frauduloasă, încălcarea obligației de confidențialitate. În condițiile în care autoritatea contractantă nu dispunea de acordul ofertantului Asocierea .... (Leader), ....SRL (ofertant) aceasta nu are dreptul a pune 24

la dispoziția solicitanților părțile din ofertă declarate ca fiind confidențiale. 2. Referitor la criticile vizând evaluarea ofertei ca fiind inacceptabilă și neconformă arată în apărare următoarele: Arată că potrivit cerințelor documentației de atribuire, s-a solicitat îndeplinirea următoarelor cerințe: - Fișa de date , pct. IV.4.1 „Modul de prezentare al propunerii tehnice - La nivelul propunerii tehnice, în secțiunea dedicată personalului contractantului / resurse si organizare, ofertanții urmează să includă o descriere a modului de acces la specialiștii atestați, care sunt strict necesari pentru îndeplinirea obiectului contractului, demonstrând astfel îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale precum și a reglementărilor, standardelor și normelor aplicabile în domeniul din care face parte obiectul contractului." - Caiet de sarcini, punctul 4.5. „Personalul Contractantului" s-a prevăzut „Ofertantul va prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente (SSM, RCQ). Pentru experții care desfășoară activități în calitate atestată în conformitate cu actele normative în vigoare (RTE, topometrist), în propunerea tehnică se va descrie momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care operatorul economic ofertant și-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situație în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obținerii serviciilor respective)." Din analiza ofertei depuse de Asocierea: SC .... SRL (leader) - SC ....SRL (asociat), s-a constat ca pentru experții care desfășoară activități în calitate atestată în conformitate cu actele normative în vigoare (RTE, topometrist), în propunerea tehnică nu s-a regăsit descris momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, solicitând-se ofertantului să clarifice acest aspect. Prin adresa nr. 29/08.01.2025 ofertantul asocierea: SC .... SRL (leader) - SC ....SRL (asociat) - PFA .... (subcontractant) a trimis in SEAP, în data de 09.01.2025 10:20, răspunsul la solicitările de clarificări emise de autoritatea contractantă întocmai cum au fost acestea analizate în cadrul procesului verbal nr. 150/15.01.2025. După cum se poate observa, solicitarea de clarificări a respectat prevederile legale și a transmis clarificări precise care vizează aspecte specifice ale ofertei care necesită clarificări sau completări. Se poate cu ușurință observa ca în elaborarea răspunsului la solicitarea de clarificări, ofertantul nu a transmis un răspuns concludent. Astfel, prin răspunsul prezentat ofertantul nu a demonstrat ca a înțeles cerințele documentației Pagina 25 din 60

de atribuire în condițiile în care la cerința din cadrul solicitării de clarificări autoritatea contractantă solicită „unde se regăsește descris momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract" iar ofertantul prin răspunsul la solicitarea de clarificări, de la pag. 138, 151 se regăsește descris rolul si responsabilitățile personalului de specialitate pe categoriile de specialitate și pe care ofertantul intenționează sa le utilizeze la execuția lucrărilor. Declarația de disponibilitate este un document oficial semnat de către un ofertant sau de către un reprezentant al acestuia, prin care se confirmă că acesta sau personalul propus pentru îndeplinirea unui contract licitat sunt disponibili pe tot parcursul derulării contractului și vor putea respecta cerințele și condițiile impuse de autoritatea contractantă, asigurând autoritatea contractanta ca ofertantul are resursele necesare, atât umane, cât și logistice, pentru a îndeplini obligațiile asumate în cadrul licitației. Ori, descrierea momentului în care vor interveni experții în implementarea viitorului contract se referă la stabilirea unor etape clare și precise în cadrul proiectului, în care aportul acestora este esențial. Aceste momente pot varia în funcție de natura contractului (de exemplu, un contract de lucrări, furnizare de servicii sau consultanță) și de specificul proiectului. Astfel, pentru experții care desfășoară activități în calitate atestată în conf. Cu actele normative în vigoare (RTE, topometrist), momentul in care intervin aceștia se raportează la implementarea efectivă a proiectului, fie că este vorba despre supravegherea execuției lucrărilor, coordonarea echipelor de muncitori sau implementarea de soluții software. Aceștia vor superviza procesele, vor oferi soluții tehnice în caz de dificultăți și vor garanta că lucrările sau serviciile sunt livrate conform standardelor și cerințelor stipulate. Experții tehnici vor supraveghea și coordona lucrările, asigurându- se că acestea sunt realizate conform planurilor și specificațiilor. Vor efectua inspecții de șantier, vor verifica calitatea materialelor și vor rezolva orice probleme tehnice apărute pe parcurs. Astfel, descrierea momentului în care experții vor interveni trebuie să fie foarte precisă și să reflecte realitatea proiectului, pentru a asigura o implementare eficientă și conformă cu așteptările autorității contractante. Invocarea faptului că au fost depuse declarații de disponibilitate, nu demonstrează momentul in care vor interveni specialiștii propuși ci doar asigura autoritatea ca aceștia vor fi disponibili pe parcursul derulării lucrărilor. Astfel, analizând oferta tehnică depusă și răspunsul la solicitarea de clarificări, comisia de evaluare a constatat că nu se regăsește descris 26

momentul în care va interveni specialistul RTE în implementarea viitorului contract. Prin indicarea unor pagini din conținutul propunerii tehnice, cu privire la care ofertantul considera ca ar putea îndeplini cerința solicitată, nu conduce implicit la concluzia că mențiunile la care face trimitere, se pot substitui cerințelor solicitate expres prin documentația de atribuire. Conform cerințelor fișei de date s-a solicitat să se prezinte momentul în care vor interveni specialiștii/experții în implementarea viitorului contract. Nu este în sarcina comisiei de evaluare să extragă câte o informație din fiecare document depus de ofertant, să le coreleze, să le integreze/ interpreteze în mod global și distinct în cadrul unui înscris și să deducă ea însăși elemente ale documentelor prezentate de ofertant, pe baza unor informații nerelevante/ insuficiente. Rolul comisiei de evaluare este potrivit dispozițiilor art. 127 lit. f) din HG nr. 395/2016, de a verifica propunerile tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei. Din moment ce toți participanții au avut acces la documentație și toți trebuie să respecte aceleași condiții de participare, orice derogare ar încălca principiul tratamentului egal, încurajând, totodată, neglijența sau conducând la decizii administrative arbitrare. Având in vedere că, prin documentația de atribuire s-a prevăzut faptul că, propunerea tehnică elaborată de ofertant va respecta în totalitate cerințele prevăzute în caietul de sarcini. Propunerea tehnică trebuie să reflecte asumarea de către ofertant a tuturor cerințelor/obligațiilor prevăzute în caietul de sarcini. Al doilea punct din cadrul solicitării de clarificări ce prevede responsabilul control calitate CQ, fiind desemnat dl. ........, pentru care se menționează ca este depusă declarație de disponibilitate. Din analiza documentelor suport depuse pentru personalul execuție ( pag. 599), s-a constatat: - ca a fost desemnat ca si responsabil control calitate CQ, domnul ........, pentru care s-a menționat ca este depusă declarație de disponibilitate; - pentru funcția de manager de proiect cât și pentru cea de responsabil control calitate CQ, a fost propusă aceeași persoană ........; - neputându-se edifica asupra desemnării persoanei responsabile CQ, comisia de evaluare a solicitat clarificări deoarece nu a regăsit documente din care să reiasă ca această persoană îndeplinește funcția de responsabil control calitate CQ, solicitând ofertantului sa clarifice cu privire la aspectele sesizate. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul a menționat următoarele: Pagina 27 din 60

După cum bine a observat autoritatea contractantă pentru ocuparea poziției de RCQ a fost propus Dl. ......... Pentru a proba calitatea acestuia la pagina 604 a fost atașat Certificatul de calificare al acestuia ca RCQ, cu seria S nr. 0014230 din data 2023. Cat despre accesul la acest specialist si prezentarea unei Declarații de disponibilitate, menționează că dintr-o eroare de dactilografiere a fost menționat faptul că accesul la acesta va fi realizat printr-o declarație de disponibilitate, întrucât conform documentelor atașate la pagina 607, se face dovada că dl. ........, este angajat al societatii .... S.R.L., conform CM nr. 385 din data de 11.06.2019, nefiind nevoie de prezentarea unei declarații de disponibilitate, ci doar de prezentarea propriu-zisa, fiind o resursă proprie, așa cum s-a solicitat prin documentația de atribuire și reconfirmat prin solicitarea de clarificări nr. 29/08.01.2025. Din analiza documentelor depuse in cadrul propunerii tehnice, comisia de evaluare a constata ca , pentru poziția de Manager de proiect cât și pentru ocuparea poziției de RCQ a fost propus dl. ......... Având in vedere obiectul contractului precum și legislația privind calitatea in construcții, îndeplinirea mai multor poziții de către aceeași persoana/expert nu este posibilă, deoarece activitatea și respectiv, responsabilitățile pentru care a fost desemnată o persoană - Managerul de proiect și responsabilul de control al calității CQ, în cadrul contractului, solicită prezența în același timp și loc, simultan a fiecăruia dintre aceștia, în consecință, îndeplinirea cumulativă a mai multor poziții în cadrul contractului reprezintă un factor de risc în derularea acestuia. Arată că, nu este recomandat sau permis ca aceeași persoană să îndeplinească simultan funcțiile de manager de proiect și responsabil cu asigurarea calității (CQ) într-un contract de lucrări, din mai multe motive: - Conflicte de interese: Funcțiile de manager de proiect și responsabil CQ sunt, în esență, legate de roluri care presupun supervizarea și controlul diferitelor aspecte ale proiectului. Managerul de proiect are responsabilitatea de a coordona și de a asigura finalizarea proiectului la timp și în limitele bugetului, în timp ce responsabilul CQ se concentrează pe menținerea standardelor de calitate și conformitatea lucrărilor. Aceste roluri ar putea intra în conflict, deoarece managerul de proiect ar putea fi tentat să facă concesii legate de calitate pentru a respecta termenele sau bugetul. - Independența funcției de asigurare a calității: Rolul responsabilului CQ presupune o anumită independență față de managementul proiectului pentru a putea evalua obiectiv calitatea lucrărilor și respectarea normelor. Dacă aceleași persoane îndeplinesc ambele funcții, riscul de a nu respecta aceste norme sau de a nu aplica corect măsurile corective crește. - Cerințe legale și de reglementare: în multe cazuri, legislația și reglementările de securitate și de calitate în construcții impun separarea 28

acestor funcții pentru a preveni abuzurile sau erorile care ar putea afecta rezultatul final al proiectului. De asemenea, unii standarde internaționale de calitate (de exemplu, ISO 9001) solicită separarea acestor roluri pentru a asigura integritatea procesului de management al calității. - Capacitate de gestionare a riscurilor: rolurile de manager de proiect și de responsabil CQ implică gestionarea riscurilor în moduri diferite. Un manager de proiect poate fi mai orientat spre livrarea proiectului la timp, în timp ce responsabilul CQ se concentrează pe evitarea riscurilor legate de calitate. Aceste abordări diferite pot duce la o gestionare ineficientă a riscurilor atunci când sunt îndeplinite de aceeași persoană. Astfel, pentru a asigura transparența, independența și un control mai bun asupra calității și execuției lucrărilor, aceste funcții trebuie să fie îndeplinite de persoane distincte. Prin documentația de atribuire nu s-a prevăzut îndeplinirea mai multor atribuții de către aceeași persoana. 3. Referitor la prezentarea verificatorului de proiect: Referitor la aspectele cu privire la verificarea tehnica de calitate de către specialiști verificatori de proiecte atestați, precizează că, prin cerințele caietului de sarcini s-a solicitat ca proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție să fie verificat de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalații, achiziționați de proiectant, în scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, fără a se impune ofertanților în mod expres modalitatea de îndeplinire a cerinței, astfel nu s-a impus obligativitatea subcontractării, prin răspunsurile consolidate publicate s-a înaintat operatorilor recomandarea de a prezenta verificatorul în calitate de subcontractant și nu asociat și cu atât mai puțin angajat al societății ce realizează serviciile de proiectare. Atâta timp cât prevederile caietului de sarcini cât și clauzele contractuale - pct. 10.7 - nu au suferit modificări cu privire la modalitatea îndeplinirii cerinței de verificare tehnică de calitate, ofertanții nu aveau obligația subcontractării. Autoritatea contractanta a considerat că prin răspunsul la clarificare nu s-au generat modificări substanțiale ale cerințelor caietului de sarcini, prin extinderea sau suplimentarea acestora, în sensul limitării concurenței sau favorizării anumitor operatori economici, nefiind transmisă o erată de modificare a cerințelor în acest sens în SEAP, conform art. 55 (1) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea acestora să decidă cu privire la modul în care stabilesc îndeplinirea cerinței, aceasta având obligația de a se asigura că proiectul este realizat conform reglementărilor legale, iar verificarea tehnică este efectuată de o persoană sau entitate autorizată care nu a participat la redactarea proiectului tehnic. Pagina 29 din 60

Obligația autorității contractante fiind de a se asigura ca sunt respectate prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, conform cărora verificarea proiectului tehnic trebuie realizată de persoane sau firme autorizate, care să îndeplinească condițiile legale de competență. Autoritatea contractantă nu a impus o procedură de subcontractare, astfel că verificarea va fi efectuată conform normelor standard din domeniu, iar antreprenorul își va asuma responsabilitatea de a încheia un contract cu un verificator autorizat. Prin urmare, autoritatea contractantă nu a impus o metodă exactă de verificare tehnică, în cadrul procedurii de licitație pentru contractul de lucrări, fiind incluse cerințe privind acreditările verificatorilor și modalitățile de raportare a verificărilor tehnice, autoritatea contractantă solicitând ca verificarea să fie făcută de persoane sau entități care sunt atestare de către autoritățile competente. În absența unei cerințe explicite din partea autorității contractante privind modalitatea de verificare tehnică, verificarea trebuie să se realizeze conform reglementărilor și normelor tehnice generale din domeniu. Chiar dacă nu există detalii precise în documentația contractului, responsabilitatea pentru efectuarea unei verificări tehnice adecvate rămâne în sarcina antreprenorului, iar procesul trebuie să fie realizat de un verificator autorizat, conform legii. Subliniază că, răspunsul autorității contractante la solicitarea ofertantului de a opta între prezentarea verificatorului ca asociat sau subcontractant nu exclude prezentarea operatorului în condițiile solicitate prin caietul de sarcini. Prin răspunsul consolidat autoritatea a exclus prezentarea verificatorului ca asociat. Rolul comisiei de evaluare este acela de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. Nu poate fi vorba de un formalism exagerat atâta timp cât în caietul de sarcini și în fișa de date s-a precizat clar: cerințe minim obligatorii. Comisia de evaluare a constatat că ofertantul nu tratează cerința cu privire la atribuțiile și responsabilitățile personalului propus. Subliniază că, comisia de evaluare s-a găsit în imposibilitatea de a considera propunerea tehnică ca fiind conformă cu prevederile documentației de atribuire deoarece ofertantul a ales să nu remedieze omisiunile din cadrul ofertei prezentate. Arată că, nu a demonstrat clar momentul intervenției specialiștilor atestați în cadrul execuției contractului. Simplul fapt că au fost prezentate declarații de disponibilitate pentru experți nu echivalează cu demonstrarea unei planificări concrete și detaliate a activităților acestora. 30

Contestatorul a propus aceeași persoană pentru două poziții esențiale în cadrul contractului - Manager de Proiect și Responsabil Control Calitate (CQ) - deși aceste roluri sunt distincte și necesită prezența simultană pe șantier în diferite capacități. Acest cumul de funcții nu respectă cerințele contractuale și creează un conflict de interese, întrucât managerul de proiect are rolul de coordonare generală, iar responsabilul CQ trebuie să supravegheze și să verifice lucrările în mod independent. Deși comisia de evaluare a transmis solicitări de clarificări, răspunsurile oferite de contestator nu au fost concludente și nu au remediat problemele identificate în ofertă. Evaluarea s-a realizat cu respectarea prevederilor art. 133 și art. 134 din HG 395/2016, iar respingerea ofertei ca fiind inacceptabilă și neconformă este, în opinia sa, pe deplin justificată. În apărare față de critica contestatoarei vizând un tratament inegal față de ofertantul declarat câștigător, însă fără temei legal. Contestatoarea susține că .... și ....SRL nu ar fi avut dreptul să prezinte verificatorul tehnic de proiect fără ca acesta să fie declarat ca subcontractant. Această afirmație este nefondată, având în vedere că: - Caietul de sarcini nu impunea în mod expres obligativitatea subcontractării verificatorului tehnic, ci doar obligația ca verificarea să fie realizată de un specialist atestat. - Răspunsul consolidat transmis în SEAP de autoritatea contractantă a privit doar recomandarea dintre două opțiuni propuse de ofertant și nu a exclus prevederile inițiale și drept urmare nu a modificat cerințele inițiale ale documentației, ci doar a clarificat o posibilitate pentru ofertanți. Operatorii economici aveau libertatea de a decide modalitatea de prezentare a verificatorului (prin subcontractare sau prin contract direct). - Oferta declarată câștigătoare a fost conformă cerințelor și a demonstrat îndeplinirea condițiilor de verificare tehnică, fără a impune necesitatea unui subcontractant. Referitor la solicitarea de anulare a procedurii și de reevaluare a ofertelor este apreciată ca ne justificată, deoarece contestatorul nu a fost prejudiciat, ci pur și simplu nu a respectat cerințele impuse de documentația de atribuire. Având în vedere toate cele expuse, solicităm respingerea contestației ca nefondată și menținerea rezultatului procedurii. Decizia de respingere a ofertei contestatorului a fost legală, temeinică și justificată, iar oferta declarată câștigătoare respectă toate cerințele impuse de documentația de atribuire. Punctul de vedere al autorității contractante este susținut de argumente solide, prevederi legale și principii fundamentale ale achizițiilor publice. Susține că nu există motive întemeiate care să justifice anularea rezultatului procedurii. Pagina 31 din 60

Prin adresa nr. 2025877/07.03.2025, contestatoarea .... SRL a formulat Concluzii scrise, prin care a arătat că menține în integralitate contestația astfel cum a fost formulată, iar în cele ce succed va puncta câteva aspecte pe care le consideră esențiale în speța curentă. Susține că apărările autorității contractante nu sunt de natură a combate realitatea susținerilor sale învederate pe calea contestației raportat la considerentele expuse în continuare. La data de 05.03.2025 ca urmare a studierii dosarului achiziției la sediul CNSC, a intrat în posesia documentelor solicitate, cu excepția celor declarate confidențiale (în speța curentă, nefiindu-ne puse la dispoziție documentele solicitate - propunerea tehnică și financiară a ofertantului câștigător, declarate confidențiale în integralitate). Urmare a analizei documentelor în posesia cărora a intrat se desprinde fără echivoc concluzia că susținerile sale învederate pe calea contestației sunt pe deplin justificate, astfel cum vom detalia în continuare. A criticat actele autorității contractante atât sub aspectul nelegalității cât și sub aspectul netemeiniciei. Analiza documentelor dosarului achiziției, chiar și în acest format, trunchiat, atestă fără echivoc nelegalitatea actelor criticate. Sub aspectul îngrădirii dreptului său de a avea acces la dosarul achiziției, face trimitere la argumentele detaliate pe larg în cuprinsul contestației, insistând îndeosebi pe critica vizând nelegalitatea declarării de către ofertant și acceptării de către autoritatea contractantă a confidențialității întregii oferte. Sintetic susține următoarele: - Cu privire la oferta sa, în mod nelegal autoritatea contractantă a apreciat-o drept inadmisibilă și neconformă prin prisma motivului dat de neprecizarea momentului în care specialiștii RTE și topometrist intervin în derularea contractului și prin prisma motivului potrivit căruia deși legea și documentele achiziției, nu interzic în mod expres îndeplinirea de către o persoană a mai multor roluri în cadrul aceluiași contract, autoritatea contractantă adaugă la lege și la propriile statuări, oferind o interpretare distinctă, respectiv, imposibilitatea ca aceeași persoană să îndeplinească mai multe roluri în cadrul contractului, dacă nu s-a prevăzut explicit în fișa de date o atare posibilitate.  Astfel cum a învederat în partea introductivă a contestației formulate, autoritatea contractantă a procedat la emiterea raportului și a adresei privind rezultatul procedurii contestate, menite a ne încunoștința despre rezoluția adoptată în ceea ce privește oferta sa, respectiv, de a o fi considerat inacceptabilă și neconformă în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016 cu modificările și completările ulterioare și respinsă conform art. 137 alin. (1) din același act normativ, "deoarece răspunsul la solicitarea de clarificări nu este concludent". 32

Totodată, se menționează în comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire faptul că i sau solicitat clarificări, citându-se din cuprinsul acestui document. Contestatoarea reia conținutul solicitării de clarificări și răspunsului său la aceasta, precum și reținerile autorității contractante și arată că, astfel cum însăși autoritatea contractantă menționează, una dintre obligațiile esențiale care îi incumbă o reprezintă verificarea propunerilor tehnice prezentate de către ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini. Indiscutabil o analiză pertinentă și concludentă nu poate fi realizată fără efectuarea unei analize temeinice a întregii oferte a unui candidat prin raportare la condițiile sine qua non stipulate în documentele achiziției, ceea ce în speța curentă nu s-a întâmplat realizându-se o analiză strict formală. Arată că răspunsul său este unul cu trimiteri explicite și punctuale iar nu cu trimiteri generale la ofertă, indicându-se exact ceea ce i s-a solicitat, așa încât, poziția autorității contractante nu poate să fie în tonul mai sus expus. Este o prerogativă a autorității să verifice punctual, concludența răspunsurilor ceea ce în speța curentă nu s-a întâmplat, autoritatea contractantă dând dovadă de superficialitate în analiza efectuată. Consideră că răspunsul său este elocvent, motiv pentru care, actele nelegale ale autorității contractante necesită a fi cenzurate în sensul celor arătate în cuprinsul prezentei contestații. Cu privire la cel de-al doilea motiv care a condus la declararea ca inacceptabilă și neconformă a ofertei sale arată următoarele: Referitor la susținerea autorității contractante pe acest aspect, arată că având in vedere ca autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a analiza și verifica conformitatea activităților propuse de operatorii economici în cadrul factorilor de evaluare ai ofertelor din punctul de vedere al îndeplinirii cerințelor solicitate prin caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor ce conțin propuneri/activități care intră în contradicție cu specificațiile tehnice stabilite și/sau care nu pot fi fundamentat, ofertele care nu pot fi fundamentate din punct de vedere tehnic, logistic și a resurselor prevăzute în ofertă, de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme. Consideră că în mod nelegal, autoritatea contractantă a apreciat neconcludent răspunsul în privința d-lui ........ care ar urma să îndeplinească două calități în cadrul contractului, deoarece nu există nicio interdicție în acest sens. Nici caietul de sarcini și nici fișa de date a achiziției nu fac trimitere la o atare limitare a îndeplinirii de către o persoană a mai multor funcții/roluri în cadrul contractului, câtă vreme, deține calificările necesare pentru îndeplinirea acestora. Pagina 33 din 60

Critică faptul că a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată (Hotărârea din 8 iulie 2021, Sanresa, C-295/20, EU:C:2021:556, punctul 62). Face trimitere la articolul 58 din Directiva 2014/24 coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. Pentru a nu a lipsi de substanță larga putere de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili criteriile de selecție pe care intenționează să le impună operatorilor economici drept condiții de participare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții, obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste Cu privire la oferta câștigătoare, astfel cum a învederat și în cuprinsul contestației, aceasta nu răspunde exigențelor impuse de documentația de atribuire și implicit a condițiilor minime raportat la faptul că potrivit declarației de participare la procedura simplificată cu nr. SCN1155335, ofertantul câștigător este o asociere formată din doi asociați, mai exact .... (Leader) - execuție, ....SRL - proiectare, neavând declarat niciun subcontractant. Or, astfel cum a arătat, conform documentației de atribuire, mai exact conform caietului de sarcini, pagina 14: „Proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție se verifică de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/ subdomenii de construcții și specialități pentru instalații, achiziționați de proiectant, în scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, pentru protejarea vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului și pentru asigurarea sănătății și siguranței persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viață a construcțiilor." 34

Conform Răspunsului consolidat 2, încărcat în platforma SICAP nr. SCN1155335/00016 și înregistrat la Primăria Comunei ...., cu nr. 4834/12.11.2024, autorității contractante i se adresează următoarea întrebare: „Sub ce formă dorește Autoritatea Contractantă să fie Verificatorul tehnic, Subcontractant sau sub forma de asociere?” iar răspunsul acesteia a fost următorul: „Având în vedere solicitarea dumneavoastră vă comunicăm că forma Verificatorului tehnic pe care Autoritatea Contractanta o dorește este cea de subcontract”. Deși ofertantul clasat pe locul 1 nu are un subcontractant pentru activitatea de verificare a proiectului, autoritatea contractantă nu sancționează conduita sa ci, legitimează și validează o ofertă întocmită cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative în materie. Studiul dosarului achiziției a permis concluzia că deși putea și trebuia să-i adreseze clarificări pe această tema ofertantului câștigător, autoritatea contractantă nu a făcut-o. Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți/candidați pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor stabilite prin criteriile de calificare și selecție sau pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate. Astfel, înainte de a declara acceptabilă și câștigătoare oferta depusă de ofertantul clasat pe locul 1, autoritatea contractantă putea și trebuia să își exercite dreptul său de a cere completarea documentelor de calificare, astfel încât să primească toate documentele cerute prin fișa de date a achiziției referitoare la îndeplinirea cerinței vizând personalul implicat în contract. Numai în aceste condiții, se putea considera asupra acceptabilității ofertei acestei asocieri și asupra posibilității declarării ei drept câștigătoare. Este adevărat că solicitarea completării documentelor de calificare, este numai un drept al autorității contractante, însă acesta nu poate fi exercitat în mod discreționar, autoritatea, în condițiile în care alege să nu își exercite acest drept, trebuind să motiveze împrejurarea că unui anumit ofertant/candidat sau tuturor acestora nu le este solicitată clarificarea și/sau completarea documentelor prezentate pentru demonstrarea îndeplinirii cerințelor stabilite prin criteriile de calificare și selecție. Iată cum, în mod nelegal, în privința ofertantului câștigător, autoritatea contractantă se abate flagrant de la propriile reguli, conduită apreciată ca nepermisă. Contestatoarea .... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211009402/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Slobozia, la data de 04.02.2025, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 7395/06.02.2025. Pagina 35 din 60

Contestatoarea .... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211009937/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala ...., la data de 04.02.2025, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 7369/06.02.2025. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzelor conexate, Consiliul reține cele ce urmează: .... a organizat procedura simplificată, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Modernizare drumuri de exploatație agricolă în com. ...., jud. ....”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1153335/31.10.2024. Valoarea estimată a contractului de achiziție publică de lucrări este de 4.733.109,15, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat este „cel mai bun raport calitate-preț”. Referitor la criticile formulate de .... SRL cu privire faptul că oferta sa a fost declarată neconformă, Consiliul reține următoarele: În cadrul fișei de date a achiziției postate în SEAP la cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice autoritatea contractantă a menționat în mod expres că: „1) Proiectarea pentru lucrarea propusă; 2) Graficul general de realizare a investiției (graficul Gantt) din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publică prin Planificarea fizică a activităților pe săptămâni, cu indicarea fazelor/etapelor de realizare a acestora, în ordinea și succesiunea logică a evenimentelor informații care vor trebui să probeze transpunerea prevederilor caietului de sarcini într-un plan de implementare fezabil. Daca anumite activități sunt realizate de subcontractanți în cadrul graficului Gantt vor fi evidențiate distinct; (...) Cu excepția eventualelor constrângeri de natură tehnică și/sau legală, în cazul în care vor exista limitări, condiționări sau restricții impuse de ofertant în raport cu cerințele caietului de sarcini, oferta va fi declarată ca fiind neconformă. Specificațiile tehnice aferente caietului de sarcini reprezintă cerințe minimale referitoare la nivelul calitativ, tehnic si de performantă, scop în care soluțiile ofertate în cadrul propunerii tehnice pot face referire la atingerea unor niveluri superioare. (...) Pentru achiziția de servicii de elaborare a proiectului tehnic (PTh), în cazul în care, operatorul economic care a elaborat studiul de fezabilitate/ documentația de avizare a lucrărilor de intervenții/sau alte documentații tehnice ce stau la baza sau fac parte din caietele de sarcini, se regăsește printre ofertanți în calitate de ofertant/asociat/ subcontractant/terț susținător, se va verifica dacă acesta a adus la cunoștința comisiei de evaluare această stare de fapt, și dacă a făcut dovada prin prezentarea unei declarații în acest sens, că implicarea sa în activitatea de elaborare a acestora, nu este de natură să denatureze concurența prin apariția unui eventual conflict de interese. Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a analiza și verifica conformitatea activităților propuse de operatorii economici în cadrul factorilor 36

de evaluare ai ofertelor din punctul de vedere al îndeplinirii cerințelor solicitate prin caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor ce conțin propuneri/activități care intră în contradicție cu specificațiile tehnice stabilite și/sau care nu pot fi fundamentate. Ofertele care nu pot fi fundamentate din punct de vedere tehnic, logistic și a resurselor prevăzute în ofertă, de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme.” În cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Ofertanții vor elabora propunerea tehnică în baza cerințelor prezentate în documentațiile tehnice, în caietul de sarcini și în baza datelor culese de pe teren, respectiv vor verifica și examina amplasamentul proiectului, pentru a se informa în mod complet despre toate problemele relevante. Rezultatele finale, ale Contractului cuprind: i. Toate, serviciile și lucrările pe discipline realizate pe deplin în conformitate cu cerințele Caietului de sarcini; ii. Deșeurile (primare și secundare) sortate corespunzător și procedurile privind gestionarea deșeurilor respectate în totalitate; Toate documentațiile necesare și care au fost utilizate pentru planificarea execuției, pentru execuție, controlul execuției și finalizarea lucrărilor, așa cum sunt acestea indicate, la paragraful de mai jos; iii. Perimetrul șantierului de lucru eliberat și curățat de orice echipament, utilaj sau material utilizat de Contractant pe perioada execuției lucrărilor. Documentațiile necesare pentru planificarea serviciilor de proiectare și a execuției, pentru execuția, controlul execuției și finalizarea lucrărilor includ: • Graficul general, de realizare a investiției publice (fizic și valoric); se va prezenta graficul fizic și valoric de realizare al investiției (atât pentru serviciile de proiectare, asistența tehnică cât și pentru execuția lucrărilor). Graficul va prezenta, de asemenea, eșalonarea fizica și valorica pe etape. Serviciile/Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului de îndeplinire a contractului fizic și să fie terminate la data stabilită. Datele intermediare prevăzute în grafice se considera date contractuale. • următoarele documentații (semnate de specialiști atestați în domeniul profesional relevant, atunci când se solicita expres prin legislația în vigoare): a. Planul de control al calității lucrărilor executate în versiunea finală, inclusiv înregistrările de calitate cu caracter general efectuate pe parcursul executării lucrărilor precum și celelalte documentații întocmite conform prescripțiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrărilor; (...) 6.1.3. Planul calității în proiectare trebuie să includă cel puțin: i. Descrierea structurii organizaționale a Contractantului și identificarea funcțiilor și responsabilităților personalului implicat direct în executarea contractului; ii. Modul de gestionare/management al datelor de intrare și managementul documentelor în cadrul Contractantului; iii. Resursele disponibile pentru executarea contractului iv. Modalitatea de comunicare cu Autoritatea Contractantă Pagina 37 din 60

v. Modalitatea de control și gestionare a neconformităților care ar putea apărea pe perioada prestării serviciilor. (...) 6.1.5. Planul de lucru propus pentru proiectare trebuie să conțină resursele planificate pentru realizarea activităților și trebuie: a. să aibă corespondent în informațiile incluse la secțiunea „Metodologia propusă pentru prestarea serviciilor" b. să demonstreze: i. înțelegerea conținutului/prevederilor Caietului de Sarcini: ii. abilitatea de a transpune activitățile necesar a fi desfășurate într-un plan de lucru fezabil, de așa manieră încât să se asigure finalizarea serviciilor în termenul specificat în Caietul de Sarcini; c. să fie realizat utilizând un software de planificare a timpului (inclusiv Excel) compatibil cu infrastructura TIC existentă la nivel de Autoritate Contractantă, astfel cum este indicat de către Autoritatea Contractantă în Caietul de Sarcini; d. să utilizeze o scală de planificare a duratei/duratelor activității/ activităților (calendar lunar/zi lucrătoare - astfel cum este solicitarea Autorității Contractante); e. să permită corelarea informațiilor incluse în planul de lucru cu informațiile din Propunerea Financiară, pentru aceeași unitate de planificare (ex.: efortul reprezentat ca și durată în programul de lucru pentru una dintre activitățile în derularea Contractului trebuie să corespundă cu numărul experților și a zilelor pe expert, pentru activitatea respectivă, în perioada respectivă)” Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta a fost întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu, atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție publică, să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire, care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. Modul de elaborare a propunerii tehnice nu a fost contestat de participanții la procedură, iar, prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de autoritatea contractantă. Nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini) este obligatorie, atât pentru autoritate, cât și pentru ofertanți, care trebuie să o respecte întocmai. Sancțiunea nerespectării documentației este clar exprimată în sensul respingerii ofertei. Din analiza propunerii tehnice aparținând asocierii compusă din .... SRL (leader) - ....(asociat)- .... SRL (subcontractant), Consiliul constată că, în propunerea tehnică aferentă serviciului de proiectare nu se regăsesc așa cum au fost solicitate următoarele informații solicitate în mod expres și imperativ de către autoritatea contractantă sub sancțiunea respingerii ofertei ca neconforme: 38

- Planul calității în proiectare – al cărui conținut a fost clar detaliat de către autoritatea contractantă. - Planul de lucru propus pentru proiectare, de asemenea expres detaliat de către autoritatea contractantă în cadrul caietului de sarcini. Astfel, autoritatea contractantă prin adresa nr. 26/08.01.2025 solicită contestatorului clarificări: „2. Conform cerințelor caietului de sarcini, ofertantul trebuia să prezinte Planul calității în proiectare care trebuie să includă cel puțin: (...) Vă rugăm clarificați unde anume, în conținutul propunerii tehnice prezentate, se regăsește Planul calității în proiectare adaptat la obiectul prezentului contract. 3. Conform cerințelor documentației de atribuire, Caiet de sarcini, s-a solicitat prezentarea Planului de lucru propus pentru proiectare care trebuie să conțină resursele planificate pentru realizarea activităților trebuie: (...) Vă rugăm clarificați îndeplinirea cerinței cu privire la graficul de prestare a serviciilor raportat la cerințele mai sus menționate, având în vedere ca, în conținutul acestuia nu se regăsește etapa cu privire la verificarea tehnică, nu sunt definite datele de început și sfârșit, nu cuprinde etapa privind elaborarea Conținutului-cadru al proiectului de organizare a execuției lucrărilor- P.O.E.!”. Prin adresa nr. 16-01-2025, contestatorul răspunde în sensul că: - La întrebarea nr. 2: „2.1 Planul calității adaptat la obiectul prezentului contract (proiectare construcții) se regăsește la pagina 35/40 Propunere tehnica SC ....(capitolul Planul Calității). (...) 2.2 De asemenea descrierea structurii organizaționale a Contractantului și identificarea funcțiilor și responsabilităților personalului implicat direct în executarea contractului, se regăsește la pagina 33 Propunere tehnica SC .... (unde este prezentat personalul, organigrama și responsabilitățile fiecărui personal implicat în contract): (...) 2.3 Modul de gestionare/management al datelor de intrare și managementul documentelor în cadrul Contractului se regăsește în conținutul Planului calității (cf raspunsului de la punctul 2.2) 2.4 Resursele disponibile pentru executarea contractului se regăsesc la pagina 33 Propunere tehnica SC CAPITAL VISION, unde sunt menționate resursele umane (a se vedea răspunsul de la punctul 2.2) și la pagina 34 resursele tehnologice (...) 2.5 Modalitatea de comunicare cu Autoritatea Contractanta se regăsește la pagina 40/40 Propunere tehnica SC CAPITAL VISION 2.6 Modalitatea de control și gestionare a neconformităților care ar putea apărea pe perioada prestării serviciilor se regăsesc la pagina 40/40 Propunere tehnica SC ....(...) Vă rugăm să țineți cont ca planul calității este adaptat la obiectul contractului (proiectare drumuri), ținând cont ca au fost repartizați ingineri cu specializarea drumuri și poduri, softuri speciale de proiectare drumuri, verificator de proiecte cu specializarea drumuri, fiind abordate toate cerințele solicitate de dumneavoastră prin caietul de sarcini” - La întrebarea nr. 3: Pagina 39 din 60

„Vă aducem la cunoștință următoarele: verificarea de proiect nu este prevăzută ca etapă separată deoarece face parte din fiecare etapa în parte (verificarea DTAC face parte din etapa DTAC verificarea DTOE face parte din etapa DTOE, verificarea PTE face parte din etapa PTE). De asemenea verificările au fost prevăzute și în descrierile metodologiei de la capitolul 1 al ofertei tehnice (a se vedea la personalul implicat al fiecărei faze – verificatorul de proiect). Nici în HG 907/2016 verificarea proiectelor nu este o fază separată în elaborarea documentațiilor. Referitor la data de început, aceasta nu a fost menționata deoarece este în funcție de ordinul de începere emis de dumneavoastră, pe care nu avem de unde să-l știm la momentul elaborării ofertei tehnice, și nici la momentul întocmirii prezentului răspuns. Noi puteam prevede o data aleatorie, însă necunoscând intențiile autorității contractante aceasta putea fi înainte sau după ordinul de începere emis de autoritate. Referitor la data de sfârșit, aceasta se înțelege din grafic ca este la 60 de zile de la data de început, însă neștiind data de început nu se poate stabili nici data de sfârșit. Graficul cuprinde conținutul cadru al POE, acesta fiind denumit conform legislației în vigoare DTOE (HG 1116/2023)” Procedând la verificarea propunerii tehnice depuse de către contestator, Consiliul reține că la paginile indicate se regăsesc: - La pag. 35-40 din cadrul propunerii tehnice aferente proiectării (fișierul denumit „PROPUNERE TEHNICA SC ....SRL-semnat.pdf”) se regăsește cap. 4 Planul calității având următoarea structură: - 1.1 Programul de asigurare a calității lucrărilor – pag. 35-37 redactat sub forma unor idei generaliste, formulate la modul impersonal - 1.2 Organizarea aferentă sistemului - pag. 37-39 redactat sub forma unor idei generaliste cu privire la implementarea sistemul calității, formulate la modul impersonal, printre acestea neregăsindu-se nici măcar la nivel general modul de gestionare / managementul datelor de intrare și managementul documentelor în cadrul contractului, care în fapt reprezintă circuitul documentelor. - 1.3 Condiții referitoare la sistemul calității – pag. 39-40 - 1.4. Modalitatea de comunicare cu autoritatea contractantă – pag. 40 - 1.5. Modalitatea de control și gestionare a neconformităților care ar putea apărea pe perioada prestării serviciilor – pag. 40 - La pag. 33 din cadrul propunerii tehnice aferente proiectării se regăsește organigrama și responsabilitățile experților propuși - la pag. 34 se regăsește un tabel cu echipamente, soft-uri și licențe, Astfel, operatorul a ales ca în cadrul propunerii tehnice să facă un capitol denumit „Resurse (personal si instalații/echipamente)” și nu să includă informațiile referitoare la resursele disponibile pentru executarea contractului în cadrul planului calității așa cum a stabilit în mod expres autoritatea contractantă 40

- la pag. 35 există un simplu tabel cu 3 rânduri și 7 coloane care este denumit „grafic de realizare a proiectării” și nu un graficul eșalonat pe etape, cu planificare a duratei/duratelor activității/activităților și care să permită corelarea informațiilor incluse în planul de lucru cu informațiile din Propunerea Financiară, pentru aceeași unitate de planificare (ex.: efortul reprezentat ca și durată în programul de lucru pentru una dintre activitățile în derularea Contractului trebuie să corespundă cu numărul experților și a zilelor pe expert, pentru activitatea respectivă, în perioada respectivă). Consiliul nu poate lua în considerare răspunsul contestatorului cu privire la faptul că „Referitor la data de început, aceasta nu a fost menționata deoarece este în funcție de ordinul de începere emis de dumneavoastră, pe care nu avem de unde să-l știm la momentul elaborării ofertei tehnice, și nici la momentul întocmirii prezentului răspuns” având în vedere că în cadrul graficului Gantt depus în cadrul propunerii tehnice aferente execuției fișierul „PROPUNERE TEHNICA 1 SC .... SRL-semnat.pdf” sunt indicate datele de început și de sfârșit ale activităților aferente execuției lucrărilor. Față de aceste aspecte Consiliul reține că în mod corect autoritatea contractantă a respins oferta contestatorului, deoarece paginile indicate nu conțin informațiile solicitate în mod expres de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire. Existența în cadrul acestor pagini a unor sintagme care se regăsesc și în titlurile capitolelor pe care ar fi trebuit să le conțină „Planul calității în proiectare” nu implică faptul că oferta sa este una conformă. Prin urmare, cerințele referitoare la prezentarea „Planul calității în proiectare” și la „Planul de lucru propus pentru proiectare” nu au fost îndeplinite, iar, pe de altă parte, nu este în sarcina comisiei de evaluare să extragă câte o informație din fiecare document depus de ofertant, să le coreleze, să le integreze/interpreteze, în mod global și distinct, în cadrul unui înscris (înscris solicitat în mod expres de autoritatea contractantă) și să deducă, ea însăși, elemente ale documentelor prezentate de ofertant, pe baza unor informații insuficiente sau nerelevante. Scopul prezentării acestor planuri este, de asemenea, menționat în cadrul caietului de sarcini, respectiv ofertanții trebuiau prin aceste înscrisuri să: - demonstreze autorității contractante că au înțeles conținutul caietului de sarcini, - au abilitatea de a transpune activitățile necesare a fi desfășurate într- un plan de lucru fezabil, astfel încât să o asigure că serviciile vor fi finalizate în termenul specificat, - și-au asumat ca serviciile/lucrările să fie derulate conform acestor înscrisuri, - respectivele servicii/lucrări vor fi terminate la data stabilită, - datele intermediare din graficelor fiind considerate date contractuale. Pagina 41 din 60

Față de aceste aspecte criticile sunt nefondate urmând a fi respinse. Referitor la criticile contestatorului .... SRL cu privire la distorsionarea concurenței de către societatea ....SRL, care a elaborat studiul de fezabilitate, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate având în vedere următoarele: Contestatorul în susținerea contestației avea obligația de a proba aceste aspect, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 c.p.c potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Astfel, fiecare parte litigantă are obligația de a-și dovedi pretențiile, susținerile, prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente și concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat”. Având în vedere prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va reține în soluționare faptul că literatura juridică dar și practica judiciară, a statuat că în cadrul procesului civil sarcina probei este împărțită între reclamant și pârât, în speță între contestator și autoritatea contractantă, la care se adaugă și rolul activ al Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) c.p.c, poate ordona administrarea probelor considerate necesare chiar dacă părțile se împotrivesc. Cu toate acestea, existența rolului activ al Consiliului nu poate conduce la concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialității, sau ca nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la propunerea și administrarea probelor nu ar avea pentru părți consecințe procedurale. Pe cale de consecință, în măsura în care partea ce formulează anumite critici, susțineri nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancționată în caz de eșec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu toată eventuala colaborare a adversarului și în pofida rolului activ al Consiliului, va pierde dosarul, iar adversarul va triumfa. În speță, aplicând principiile cu caracter teoretic enunțate mai sus, Consiliul apreciază că, în soluționarea contestației, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în prealabil, să dovedească faptul că societatea ....SRL a distorsionat concurența, însă acesta s-a limitat la susțineri generice cu privire la faptul că această societate a elaborat studiul de fezabilitate, iar asociatul acestuia respectiv EN ELECTRIC anterior a avut relații contractuale cu autoritatea contractantă astfel cum rezultă din SEAP, fără a produce vreo probă care să demonstreze că participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire a condus la o distorsionare a concurenței. Referitor la criticile noi formulate de .... SRL în cadrul concluziilor scrise înregistrate la CNSC sub nr. 15024/10.03.2025 cu privire la faptul 42

că oferta asocierii .... – ....SRL nu îndeplinește cerințele autorității contractante urmează să fie respinse ca inadmisibile având în vedere prevederile exprese ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Referitor la criticile contestatorului .... SRL cu privire la oferta declarată câștigătoare a fost declarată ca fiind confidențiale, Consiliul nu le va reține ca întemeiate, întrucât, la dosarul cauzei, există Declarația de confidențialitatea a acesteia (fișierul „09_Declaratie informatii confidentiale-semnat.pdf” din cadrul propunerii tehnice) în conținutul căreia se regăsesc justificările care respectă dispozițiile art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, coroborat cu cele ale art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, care stabilesc că: „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, în condițiile art. 57 alin. (4) din Lege”, respectiv: „Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).” Relevantă, în acest sens, este Hotărârea nr. 6291/2018 emisă de Curtea de Apel București, în conținutul căreia se precizează: «Prima instanță în mod corect si-a bazat decizia cu privire la neacordarea accesului la oferta tehnică nici chiar după finalizarea procedurii de atribuire, pe declarația de confidențialitate a contracandidatului, în conformitate cu art. 231 alin. 6 din Legea nr. 99/2016, potrivit căruia entitatea contractantă este obligată să permit accesul neîngrădit al ofertantului la raportul procedurii de atribuire sau la informații din documentele de calificare ori din cadrul propunerilor tehnice “care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Prin urmare, lege nu pretinde autorității contractante – și nici instanței - să verifice ea însăși în ce măsură este justificată sau nu declarația de confidențialitate. Soluția primei instanțe este conformă nu doar literei legii, dar și scopului acesteia. În considerentele Hotărârii CJUE din 14.02.2008, s-a reținut că menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice reprezintă un interes public important, a cărui apărare este admisă în temeiul jurisprudenței CJUE, astfel încât, “în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu Pagina 43 din 60

dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora.» De altfel, Consiliul ține seama și de faptul că autoarea contestației prezintă același tip de Declarația de confidențialitate (filele 4-6 din propunerea tehnică). Problema confidențialității ofertelor este pusă în discuție de o multitudine de decizii, practica CJUE fiind extrem de bogată, cele mai detaliate și uzitate cauze fiind HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră) din 7 septembrie 2021- cauza C-927/19 Klaipedos, Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec - C 450/06, iar recent, Hotărârea Curții (Camera a patra) din 17 noiembrie 2022 din cauza C-54/21 Antea Polska. Această ultimă hotărâre tranșează problematica informațiilor confidențiale din cadrul ofertelor, temă amplu dezbătută și tratată într-o manieră neunitară atât de practica națională românească, dar și de practica altor state europene, dovadă fiind desele sesizări către CJUE pe această temă, ale statelor membre. Relevantă, din punctul de vedere al speței pendinte, este întrebarea nr. 1 cu considerentele aferente din cauza C-54/21 Antea Polska, respectiv 46-68, din care Consiliul le va cita pe cele mai relevante: 46 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial. (...) 51 În speță, din decizia de trimitere reiese că cererea reclamantei din litigiul principal privind accesul la informațiile transmise autorității contractante de CDM Smith, de Arup și de Multiconsult a fost examinată în temeiul Legii privind achizițiile publice. În conformitate cu articolul 8 din această lege, secretele comerciale fac obiectul, la cererea ofertanților care le dețin, al unui tratament confidențial, astfel încât orice altă informație transmisă de ofertanți autorității contractante trebuie făcută publică, în temeiul articolului 96 din legea menționată, în anexa la procesulverbal întocmit de această entitate. (...) 60 În temeiul articolului 50 alineatul (1) din directiva menționată, autoritatea contractantă trebuie să emită pentru publicare, la sfârșitul procedurii de achiziții publice, un anunț de atribuire care conține, în conformitate cu partea D din anexa V la aceeași directivă, anumite informații referitoare printre altele la ofertantul căruia ia fost atribuit contractul, precum și la oferta pe care a prezentato acest ofertant. Cu toate acestea, articolul 50 44

alineatul (4) din Directiva 2014/24 prevede și că aceste informații pot să nu fie publicate în cazul în care divulgarea lor ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară în alt mod interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic sau ar putea aduce atingere concurenței loiale. 61 De asemenea, deși articolul 55 alineatul (2) din Directiva 2014/24 permite în mod expres oricărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă să solicite autorității contractante să îi comunice motivele respingerii ofertei sale, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului câștigător, se prevede totuși, la alineatul (3) al acestui articol, că autoritatea contractantă poate decide să nu comunice unele dintre aceste informații, atunci când această divulgare ar împiedica asigurarea aplicării legii, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic sau ar aduce atingere concurenței loial. 63 În consecință, articolul 21 alineatul (1) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolele 50 și 55 din această directivă, pe de o parte, nu se opune ca un stat membru să instituie un regim care delimitează domeniul de aplicare al obligației de tratament confidențial întemeinduse pe o noțiune de secret comercial care corespunde în esență celei care figurează la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2016/943. Pe de altă parte, el se opune unui astfel de regim atunci când acesta nu cuprinde un ansamblu adecvat de norme care să permită autorităților contractante, în împrejurările în care se aplică aceste articole 50 și 55, să refuze în mod excepțional divulgarea unor informații care, deși nu intră sub incidența noțiunii de secret comercial, trebuie să rămână inaccesibile în temeiul unui interes sau al unui obiectiv vizat la articolele 50 și 55 menționate. 67 Astfel, autoritatea contractantă poate, în special și cu condiția ca dreptul național care îi este aplicabil să nu se opună acestui lucru, să comunice întro formă rezumată anumite aspecte ale unei candidaturi sau ale unei oferte, precum și caracteristicile tehnice ale acestora, astfel încât informațiile confidențiale să nu poată fi identificate. În plus, presupunând că informațiile neconfidențiale sunt adecvate pentru a asigura respectarea dreptului ofertantului respins la o cale de atac efectivă, autoritatea contractantă va putea solicita operatorului a cărui ofertă a fost reținută să îi furnizeze o versiune neconfidențială a documentelor care conțin informații confidențiale (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C927/19, EU:C:2021:700, punctele 124 și 125). 68 Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare adresată că articolul 18 alineatul (1) și articolul 21 alineatul (1) coroborate cu articolul 50 alineatul (4) și articolul 55 alineatul (3) din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale în materie de achiziții publice care impune, cu singura excepție a secretelor comerciale, ca informațiile transmise de ofertanți autorităților contractante să fie publicate în mod integral sau comunicate celorlalți ofertanți, precum și unei practici a autorităților contractante care Pagina 45 din 60

constă în a accepta în mod sistematic cererile de tratament confidențial cu titlu de secret comercial”. Prin urmare, Curtea a stabilit că legislația națională nu poate impune ca ofertele depuse de operatorii economici să fie publicate integral, cu singura excepție a informațiilor confidențiale. Curtea face trimitere la informațiile stabilite de art. 50 și 55 din Directiva 2014/24, vorbind de transmiterea informațiilor într-o formă rezumată, deci acele informații vor fi comunicate, ori acestea au fost comunicate operatorului economic contestator. Astfel, Consiliul conchide că legislația națională, în concordanță cu legislația comunitară, nu stabilește o obligație de comunicare integrală a ofertelor către operatorii economici din procedură, dar permite accesul la informații, către operatori comunicându-se un rezumat. Consiliul reține că dispozitivul hotărârii de mai sus stabilește o marjă de apreciere largă pentru autoritățile contractante de a decide ce documente divulgă contracandidaților. În niciun caz, nu poate fi vorba de o comunicare integrală a ofertelor de către autoritatea contractantă celui care solicită acest lucru. În ceea ce privește oferta desemnată câștigătoare, contestatoarea face o serie de aprecieri referitoare la nedovedirea caracterului confidențial al acestei oferte, solicitând accesul nerestricționat la aceasta. Consiliul reține că ambele ofertante și-au declarat confidențiale părți din ofertă, astfel încât, pe baza principiului egalității de tratament, ambele părți au avut acces doar la documentele din conținutul ofertei care nu au fost declarate confidențiale odată cu depunerea ofertei. Consiliul reține relevanța în cauză a următoarelor dispoziții legale: - Art. 57 din Legea nr. 98/2016: (1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/ justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).’’ 46

- Art. 19 din Legea nr. 101/2016 „(1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți. Consiliul mai reține că în cadrul ofertei câștigătoare, dar și în cadrul ofertei contestatoarei există documente confidențiale, declarate ca atare de ofertanți. Or, în condițiile în care chiar contestatoarea și-a declarat propunerea tehnică și financiară ca fiind confidențiale, nu poate susține că doar oferta sa se încadrează în această situație, iar nu și cea câștigătoare. Similar celeilalte oferte, nici contestatoarea nu a dovedit caracterul confidențial. Pe de altă parte, a susține că doar propriile documente sunt confidențiale, nu și cele ale contracandidatului, nu poate constitui un argument juridic valid. Astfel, contestatoarea pretinde apărarea confidențialității ofertei sale, în timp ce consideră că documentele contracandidatului nu au acest caracter, aspect ce echivalează cu invocarea inegalității de drepturi între operatorii economici, aspect considerat inadmisibil de Consiliu. Consiliul mai reține, în acest sens, și considerentele din cauza C- 927/19 din 07.09.2021, „ Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras

” UAB, în care Marea Cameră a stabilit următoarele: «În cadrul unei căi de atac referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 51). Dimpotrivă, astfel cum s-a arătat în esență la punctul 121 din prezenta hotărâre în contextul obligațiilor care revin în această privință autorităților contractante, obligația de a furniza ofertantului respins informații suficiente pentru a-i garanta dreptul la o cale de atac eficientă trebuie să fie evaluată comparativ cu dreptul altor operatori economici la Pagina 47 din 60

protecția informațiilor confidențiale și a secretelor comerciale ale acestora. 130: În consecință, instanța națională competentă trebuie să verifice, ținând seama pe deplin atât de necesitatea de a proteja interesul public privind menținerea unei concurențe loiale în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, cât și aceea de a proteja informațiile cu adevărat confidențiale și îndeosebi secretele comerciale ale participanților la procedura de cerere de ofertă, că autoritatea contractantă a considerat în mod întemeiat că informațiile pe care a refuzat să le comunice solicitantului erau confidențiale. În acest scop, instanța națională competentă trebuie să efectueze o examinare completă a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. De aceea, trebuie să poată dispune în mod necesar de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 53). 131: Presupunând că instanța menționată consideră de asemenea că informațiile în cauză au un caracter confidențial care se opune din acest motiv divulgării lor către concurenții operatorului în cauză, trebuie amintit că, astfel cum a statuat Curtea, deși principiul contradictorialității implică, în general, dreptul părților la un proces de a lua cunoștință de probele și de observațiile prezentate în fața instanței și de a le discuta, în anumite cazuri, poate fi necesar să nu comunice anumite informații părților în vederea conservării drepturilor fundamentale ale unui terț sau pentru a proteja un interes public important (Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 47). 132 Or, printre drepturile fundamentale care pot fi astfel protejate figurează dreptul la respectarea vieții private și a comunicațiilor consacrat de articolul 7 din cartă, precum și dreptul la protecția secretelor comerciale care a fost recunoscut de Curte ca principiu general de drept al Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctele 48 și 49). 133 Așadar, având în vedere importanța protecției informațiilor confidențiale, evidențiată în special la punctele 131 și 132 din prezenta hotărâre, organismul responsabil cu soluționarea căii de atac în domeniul atribuirii unui contract de achiziții publice trebuie să poată decide, dacă este cazul, că anumite informații cuprinse în dosarul de care dispune nu trebuie să fie transmise părților și avocaților acestora (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 februarie 2008, Varec, C 450/06, EU:C:2008:91, punctul 43)”. Prin urmare, Consiliul față cele evocate, raportat la conținutul declarației de confidențialitate a ofertei câștigătoare, a pus la dispoziția contestatoarei (urmare a solicitării acesteia de studiere a dosarului cauzei) documentele de calificare, precum și celelalte documente, cu excepția documentelor declarate confidențiale a ofertei desemnată câștigătoare, așa cum reiese din documentul denumit „Cerere eliberare copii xerox”, completat și semnat de către reprezentatul contestatorului, în data de 05.03.2025. Referitor la motivele de respingere ale ofertei contestatorului .... SRL cu privire la neîndeplinirea cerinței de a descrie momentul în care 48

vor interveni experții în implementarea viitorului contract, Consiliul reține următoarele: - În cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă a prevăzut în mod expres „Ofertantul va prezenta modalitatea de asigurare a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vederea verificării nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrărilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 și a altor legi incidente (SSM, RCQ). Pentru experții care desfășoară activități în calitate atestată în conformitate cu actele normative în vigoare (RTE, topometrist), în propunerea tehnică se va descrie momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract, precum și modul în care operatoriu a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse-proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situație în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obținerii serviciilor respective)” Prin adresa nr. 29/08.01.2025, autoritatea contractantă a solicitat contestatorului .... SRL „Să se clarifice, pentru experții care desfășoară activități în calitate atestată în conformitate cu actele normative în vigoare (RTE, topometrist), în propunerea tehnica unde se regăsește descris momentul în care vor interveni acești experți în implementarea viitorului contract!” Prin adresa nr. 13/09.01.2025 contestatorul a răspuns astfel: „1. Referitor la specialiștii/experții RTE și topometrist, momentul în care vor interveni aceștia în implementarea viitorului contract se regăsește în Propunerea tehnica la capitolul: ii. Modalitatea de poziționare și integrare a echipei responsabile pentru implementarea Contractului în structura organizațională începând cu pagina 138, respectiv la pag. 151 pct. 3 Accesul specialiștilor. Prin Declarațiile de disponibilitate am confirmat faptul ca acești specialiști vor interveni pe toata perioada de execuție a contractului, de la începutul contractului până la finalizarea acestuia, în funcție de necesitați conform responsabilităților acestora prezentate începând cu pagina 41 din propunerea tehnica de execuție. Cât despre topometristul care va interveni în momentul proiectării, se regăsesc informații detaliate în cadrul capitolului 3.Metodologia propusa, mai exact în secțiunea tabelara, începând cu pagina 42, iar la pagina 124 în cadrul primului tabel al paginii este înscris : Moment de implicare: tot timpul contractului – și îndeosebi în momentul completări și verificării planurilor topografice existente și a trasării elementelor proiectate.” Procedând la verificare propunerii tehnice depusă de contestator, Consiliul reține următoarele: - în cadrul fișierului „Propunere tehnica executie.pdf”:  la pag. 138 (pag. 140 din cadrul fișierului) se regăsește capitolul denumit „ii. Modalitatea de poziționare și integrare a echipei responsabile pentru implementarea Contractului în structura organizațională a Ofertantului” elaborat sub formă tabelară în cadrul căruia sunt menționate strict informații cu primire la denumirea specialiștilor și modalitățile de asigurare a accesului la aceștia iar în cadrul subcapitolului „Descriere detaliată cu numărul, Pagina 49 din 60

rolurile și responsabilităților personalului de specialitate pe categoriile de specialitate și pe care ofertantul intenționează sa le utilizeze la execuția lucrărilor” elaborat tot în formă tabelară în cadrul căruia se regăsesc strict denumirea specialiștilor, numele, numărul și rolul și responsabilitățile, astfel la poziția 4 este menționat Responsabilul tehnic cu execuția RTE, domeniul 2,1 – .... (pag. 145-146 din cadrul fișierului) iar la poziția 7 este menționat Topometrist – .... (pag. 147) însă sunt detaliate doar atribuțiile fără a fi descris momentul în care vor interveni acești specialiști, astfel cum a solicitat în mod expres autoritatea contractantă în cadrul caietului de sarcini.  La pag. 151 (pag. 153 din cadrul fișierului) se regăsește capitolul denumit „3. Accesul specialiștilor” sunt menționate atribuțiile astfel, pentru Responsabilul tehnic cu execuția RTE sunt enumerate la pag. 153-154 (pag. 155-156 din fișier) iar pentru topometrist la pag. 157-158 (pag. 159-160 din fișier), fără a fi descris momentul în care vor interveni acești specialiști, astfel cum a solicitat în mod expres autoritatea contractantă în cadrul caietului de sarcini - în cadrul fișierului „Propunere tehnica proiectare.pdf”  la pag. 42-90 (pag. 43-91 din cadrul fișierului) se regăsesc capitole denumit „Metodologia pentru realizarea etapei de elaborare (...)” elaborate sub formă tabelară în cadrul căruia sunt menționate strict informații cu primire la activitate, modalitatea efectivă de realizare a activității, date de intrare utilizare pentru realizarea activității, date de ieșire, informații suplimentare relevante fără a fi descris momentul în care vor interveni acești specialiști, astfel cum a solicitat în mod expres autoritatea contractantă în cadrul caietului de sarcini.  la pag. 124 (pag. 125 din cadrul fișierului) se regăsește menționat pentru inginerul topometrist Mihai Claudiu Ionuț „Moment de implicare: tot timpul contractului – și îndeosebi în momentul completări și verificării planurilor topografice existente și a trasării elementelor proiectate”. Rezultă, astfel, că în cadrul propunerii tehnice depuse de .... SRL nu se regăsesc descrise momentele în care vor interveni expertul RTE și topometrist în etapa de execuție, ci doar în etapa de proiectare este menționat la modul general că expertul topometrist se va implica „îndeosebi în momentul completări și verificării planurilor topografice existente și a trasării elementelor proiectate”. În soluționare Consiliul reține că autoritatea contractantă a menționat în mod expres că în cadrul propunerilor tehnice depuse trebuie să se regăsească, pentru experții RTE și topometrist, o descrie a momentului în care vor interveni în implementarea viitorului contract, astfel nu se poate suplini lipsa acestora cu informațiile cu existența uneia, 50

formulate la modul general și care este aplicabilă doar pentru activitatea de proiectare pentru expertului topometrist. Față de aceste aspecte criticile sunt neîntemeiate urmând a fi respinse. Consiliul apreciază că evaluarea ofertelor contestatorilor a fost realizată cu maximă seriozitate. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această activitate s-a derulat cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și, pe cale de consecință, criticile contestatorilor .... SRL și .... SRL este neîntemeiată, urmând să fie respinse. Autoritatea contractantă nu are posibilitatea de a selecta din propunerea tehnică cerințele pe care să le verifice în raport de prevederile documentației de atribuire. În cazul în care prevederile documentației de atribuire erau considerate ca fiind contradictorii/eronate/ambiguu/nelegal formulate sau abuzive, operatorii economici aveau dreptul de a contesta respectivele înscrisuri, potrivit prevederilor legale, iar autoritatea le putea remedia sau dacă se afla într-o etapă în care măsurile de remediere nu se mai puteau lua putea să facă aplicarea prevederilor art. 212 din Legea nr. 98/2016 de a anula procedura datorită existentei unor încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire, în caz contrar ele fiind pe deplin aplicabile și obligatorii. La punctul 39 din Hotărârea pronunțată în cauza C-27/15, CJUE a reținut că: „Astfel, conform unei jurisprudențe constante a Curții, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit (a se vedea în special Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C- 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell’Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43)” iar la punctul 42 din aceeași Pagina 51 din 60

hotărâre a reiterat că „astfel cum s- a amintit la punctul 39 din prezenta hotărâre, autoritatea contractantă are obligația de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le- a stabilit” și a precizat că „această considerație este cu atât mai importantă cu cât miza este excluderea din procedură”. În cauza C-42/13, CJUE a reținut că: „42. Or, Curtea a hotărât deja că unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit, astfel încât aceasta ar avea obligația să excludă de la o achiziție un operator economic care nu a comunicat un înscris sau o informație a cărei prezentare era impusă în documentele acestei achiziții sub sancțiunea excluderii (a se vedea în acest sens Hotărârea Manova, C 336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). 43. Această obligație strictă ce revine autorităților contractante derivă din principiul egalității de tratament și din obligația de transparență care decurge de aici, cărora le sunt supuse autoritățile contractante, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18. 44. Astfel, pe de o parte, principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză”. Consiliul nu poate reține susținerile contestatorilor cu privire la faptul că lipsa acestor informații ar fi putut fi de îndreptate deoarece ar fi putut fi încadrate ca eventuale vicii/ omisiuni de formă având în vedere următoarele: - Potrivit art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016 „(1) În condițiile art. 209 din Lege, comisia de evaluare are dreptul de a solicita 52

ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia. (...) (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/ completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.” - Potrivit fișei de date postate în SEAP, autoritatea contractantă a menționat că „Ofertele care nu pot fi fundamentate din punct de vedere tehnic, logistic și a resurselor prevăzute în ofertă, de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor din caietul de sarcini, vor fi respinse ca neconforme”. Față de aceste mențiuni clare ale autorității contractante rezultă în mod evidentă că lipsa acestor informații și documente din cadrul propunerii tehnice nu poate fi considerată viciu de formă, completarea lor ulterioară reprezentând în mod evident un avantaj. În ceea ce privește restul criticilor sesizate de către contestatorul .... SRL, cu privire la modalitatea de evaluare a propunerii sale, Consiliul nu le mai analizează, atâta vreme cât din cauza motivelor antemenționate nu poate fi înlăturat caracterul neconform al ofertei sale. Referitor la criticile formulate de contestatorul .... SRL cu privire la nedeclararea ca și subcontractant a verificatorilor de proiect de către oferta declarată câștigătoare, respectiv asocierea .... – ....SRL Consiliul reține următoarele: Prin răspunsul la solicitările de clarificări nr. 4834/12.11.2024, postat în SEAP sub identificatorul „SCN1155335/00016] Raspuns consolidat 2.pdf.p7s”, la întrebarea: „sub ce formă dorește autoritatea contractantă să fie verificatorul tehnice, subcontractant sau sub formă de asociere” autoritatea contractantă răspuns astfel: „având în vedere solicitarea dumneavoastră vă comunicăm că forma verificatorului tehnic pe care autoritatea contractantă o dorește este cea de subcontractant”. În speță sunt relevante următoarele dispoziții legale: - Legea 10/1995 privind calitatea în construcții: - art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 „Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”. - art. 22 lit. c) „Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente în sensul legii și au următoarele obligații principale Pagina 53 din 60

referitoare la calitatea construcțiilor: (...) c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați”. - art. 23 lit. c) „Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor: (...) c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți de către investitor, precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate;” - Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin HG nr. 925/1995 astfel cum a fost modificat prin Hotărârea nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor: - art. 1 alin. (1) „Prezentul regulament privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate, denumit în continuare regulament, stabilește și detaliază activitățile, atribuțiile și modul de exercitare a dreptului de practică al specialiștilor cu activitate în construcții, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu completările ulterioare”. - art. 6 „(1) Verificarea tehnică a proiectelor se efectuează de către specialist/specialiști cu activitate în construcții atestat/atestați ca verificator/verificatori de proiecte, pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor. - (2) Verificarea tehnică a proiectelor se realizează potrivit legii, prin grija și responsabilitatea investitorului / proprietarului / administratorului, după caz, pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile stabilite de proiectant/proiectanți și precizate în proiect. - (3) Verificatorul de proiecte este angajat al investitorului/ proprietarului/administratorului și efectuează verificări numai pentru domeniile/subdomeniile de construcții și specialitățile pentru instalațiile aferente construcțiilor pentru care este atestat, corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile”. - HG nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice: - art. 4 „Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 și 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și 54

concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, precum și a legislației în vigoare incidente, inclusiv în domeniul disciplinei și calității în construcții, care sunt prioritare”. Chiar dacă în materie există o interpretarea diferită a practicii, pornind de la existența, în continuare, în cadrul modelului de contract stabilit în anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018 a clauzei 19.2, „Prevederile definite în continuare în prezenta subclauză se aplică pentru orice fază sau element de proiectare elaborat de către Antreprenor. Antreprenorul va transmite Supervizorului documentația aferentă proiectului, verificată de către un verificator autorizat angajat de către Antreprenor, împreună cu o declarație privind conformitatea proiectului elaborat de el cu ...”, în condițiile în care Regulamentul a fost modificat din 2018, clauza respectivă a fost modificată implicit, prin HG nr. 742/2018, această interpretare rezultând expres din art. 4 din HG nr. 1/2018. Față de cele de mai sus, rezultă că autoritatea publică investitoare este singura care poate angaja verificatorul de proiect. Cu toate acestea, în raport de răspunsul la solicitările de clarificări antemenționate, care prin necontestare și-au dobândit forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă cât și pentru operatorii economici participanți, Consiliul reține că autoritatea contractantă a evaluat, în mod incorect, oferta depusă de către asocierea .... – ....SRL, acesta având obligația de a desemna verificatorul ca și subcontractant. Propunerea tehnică a ofertantului asocierea .... – ....SRL în cadrul fișierului „03_Declaratie_personal + documente_experti-semnat.pdf” se regăsește: - la pag. 1 este menționat că .... .... este verificatorul de proiecte construcții drumuri, iar la modalitatea de acces este indicat „externalizare / contract de colaborare” - la pag. 169 este contractul de colaborare nr. 323/14.11.2024 încheiat între .... SRL și .... .... având ca obiect „prestarea de servicii de specialitate aferente poziției de verificator de proiecte construcții drumuri, in cadrul obiectivului de investiții: Servicii de elaborare PT+DDE, asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „Modernizare drumuri de exploatație agricola in comuna ...., județul ....”. Propunerea tehnică a ofertantului asocierea .... – ....SRL în cadrul fișierului „00_PROPUNERE TEHNICA ....-semnat.pdf” la pag. 44 la cap. 2.1. Structura echipei propuse pentru realizarea serviciilor de proiectare este indicat ca și verificator proiecte construcții drumuri dl .... ..... Față de aceste aspecte, Consiliul reține că verificarea propunerii tehnice a asocierii .... – ....SRL de către autoritatea contractantă a fost efectuată în mod excesiv de permisiv în raport cu prevederile legale și propriile cerințe din cadrul documentației de atribuire, astfel cum am fost clarificată prin răspunsurile consolidate de clarificări postate în SEAP, având în vedere următoarele considerente: Pagina 55 din 60

- autoritatea contractantă în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări a stabilit că experții care au calitatea de verificatori tehnici vor fi declarați ca și subcontractanți; - mai mult, din modalitatea în care a fost elaborată oferta prin încheierea contractului de colaborare între verificatorul de proiect persoana fizică și .... rezultă în mod evident subordonarea celui dintâi față de cel de al doilea, contrar prevederilor legale. Consiliul nu poate reține susțineri autorității contractante din cadrul punctului de vedere cu privire la faptul că „nu a impus o procedură de subcontractare, astfel că verificarea va fi efectuară conform normelor standard din domeniu iar antreprenorul își va asuma responsabilitatea de a încheia un contract cu un verificator autorizat. (...) astfel răspunsul la solicitarea ofertantului de a opta între prezentarea verificatorului ca asociat sau subcontractant nu exclude prezentarea operatorului în condițiile solicitate prin caietul de sarcini. Prin răspunsul consolidat autoritatea contractantă a exclus prezentarea verificatorului ca asociat. (...) Răspunsul consolidat transmis în SEAP de autoritatea contractantă a privind doar recomandarea dintre două opțiuni propuse de ofertant și nu a exclus prevederile inițiale și drept urmare nu a modificat cerințele inițiale ale documentației cu doar a clarificat o posibilitate pentru ofertanți. Operatorii economici aveau libertatea de a decide modalitatea de prezentare a verificatorilor (prin subcontractare sau prin contract direct)” având în vedere următoarele: - Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. - Art. 160 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă stabilește prin anunțul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege”. - Art. 103 alin. (2) „Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, până la termenul stabilit în anunțul de participare simplificat”. Rezultă că răspunsul la solicitările de clarificări nu trebuie să fie unul cu caracter de recomandare, așa cum susține în mod eronat autoritatea contractantă, ci unul ferm, clar, fără ambiguități și obligatoriu pentru toți operatorii economici care depune oferte cât și pentru autoritatea contractantă în etapa de evaluare. Susținerea autorității contractante din cadrul punctului de vedere că „prin răspunsul al clarificări nu s-au generat modificări substanțiale ale cerințelor caietului de sarcini prin extinderea sau suplimentarea acestora, în sensul limitării concurenței sau favorizării anumitor operatori 56

economici, nefiind transmisă o erată de modificare a cerințelor în acest sens în SEAP conform art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016” nu poate constitui motiv de ignorare a acestuia în etapa de evaluare a ofertei asocierii .... – ....SRL având în vedere: - pe de o parte prevederile art. 55 alin. (1) din HG nr. 395/2016 invocate nu sunt aplicabile în speță, motivat de faptul că cerința clarificată prin răspuns se regăsea în caietul de sarcini și nu cadrul informațiilor din anunțul de participare simplificat; - iar pe de altă parte prevederile art. 103 alin. (4) din HG nr. 395/2016 „Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi prin publicarea unei anunț de tip erată în SEAP perioada stabilită conform art. 102 în cazul în care răspunsul la solicitările de clarificări modifică documentația de atribuire” sunt condiționate de cele ale art. 102 „Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor sau a solicitărilor de participare în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică/acordului-cadru și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție, dacă sunt solicitate prin documentele achiziției” Rezultă astfel, fără putință de tăgadă faptul că stabilirea de către autoritatea contractantă în cadrul răspunsului că „forma verificatorului tehnic pe care autoritatea contractantă o dorește este cea de subcontractant” nu este o modificare complexă, la fel cum nici contractul ce urmează a fi încheiat nu este unul foarte complex, în speță fiind vorba de o simplă modernizare drum exploatare agricolă. Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini și a răspunsurilor la clarificări, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. f) din HG nr. 395/2016, Consiliul poate constată că această verificare nu s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu, fiind încălcate în mod evident principiile tratamentului egal și al proporționalității, pe cale de consecință, se impune o reevaluare a propunerii tehnice depusă asocierea .... – ....SRL, având în vedere că, prevederile legale și ale documentației de atribuire sunt opozabile în aceeași măsură ofertanților la întocmirea ofertelor și achizitoarei în evaluarea lor, evaluarea realizată de autoritatea contractantă fiind lipsită de rigoarea necesară unui astfel de proces. Față de aceste aspecte, criticile cu privire la verificarea îndeplinirii cerinței cu referitoare la verificatorii tehnici, astfel cum au fost clarificate prin răspunsul la solicitările de clarificări, de către asocierea .... – ....SRL sunt întemeiate urmând a fi admise. Pagina 57 din 60

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge ca nefondată contestația formulată de .... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..... În temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de .... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... respectiv criticile cu privire la verificatorii de proiect din cadrul ofertei asocierii .... – ....SRL declarată câștigătoare și obligă autoritatea contractantă ca în termen de 10 zile de la comunicare să reevalueze oferta acestuia conform prevederile legale, ale documentației de atribuire, a răspunsului la solicitările de clarificări și prezentei motivării, cu respectarea principiilor reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge ca nefondate celelalte criticile formulate de .... SRL. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului .... SRL, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat de la suma de 15.430,40 lei la suma de 7.000 lei, din următoarele considerente: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. 58

Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stipulează următoarele: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante, motiv pentru care apreciază că se impune obligarea acesteia la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de aceasta este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, Consiliul apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât stabilește, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată. De altfel, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar apreciază, în mod corespunzător, cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, criticile admise, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Față de cadrul juridic anterior fixat, raportat la faptul că a fost admisă, în parte, contestația în cauză, precum și complexitatea acesteia, Consiliul consideră că reducerea onorariului de la 15.430,40 lei, la suma de 7.000 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate și va obliga autoritatea contractantă la plata acestei sume către societatea .... SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 59 din 60

Respinge ca nefondată contestația formulată de .... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..... Admite în parte contestația formulată de .... SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă .... respectiv criticile cu privire la verificatorii de proiect din cadrul ofertei asocierii .... – ....SRL declarată câștigătoare și obligă autoritatea contractantă ca în termen de 10 zile de la comunicare să reevalueze oferta acestuia conform prevederile legale, ale documentației de atribuire, a răspunsului la solicitările de clarificări și prezentei motivării, cu respectarea principiilor reglementate de prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Respinge ca nefondate celelalte criticile formulate de .... SRL. Obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 7.000 lei reprezentând cheltuieli de soluționare a contestației către societatea .... SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. 60