Decizie CNSC 336/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 336/C11/29 Data: 12.02.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 186/03.01.2025, formulată de URBIOLED SRL, cu sediul social în situat în județul Iași, Comuna Valea Lupului, Strada Victoriei nr. 69, înmatriculată în Registrul Comerțului cu numărul J22/1956/2016, Cod unic de înregistrare RO32614831, reprezentată legal prin administrator Ciotir Ana-Maria și convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat, cu sediul în Ansamblul Rezidențial WIN Herăstrău (Recepție), situat în municipiul București, sectorul 1, str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, etaj 1, unde solicită comunicarea tuturor actelor, împotriva documentației de atribuire, publicată în SEAP la data de 24.12.2024, în cadrul licitației deschise, organizată de JUDEȚUL SATU MARE, cu sediul în municipiul Satu Mare, str. 25 Octombrie nr. 1, județul Satu Mare, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «Servicii de proiectare tehnică, execuţie lucrări si verificare proiect din cadrul proiectului "Creşterea siguranţie traficului pe drumurile judeţene în judeţul Satu Mare - iluminarea trecerilor de pietoni"», anunț de participare nr. CN1076668/24.12.2024, s-a solicitat: > În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea 101/2016, suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea prezentei contestaţii; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea 101/2016, obligarea autorităţii contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerinţelor restrictive; > În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să se dispună anularea procedurii de atribuire; Pagina 1 din 27

> În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației; > În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost admisă de Consiliu, prin Încheierea nr. 36/C11/29 din data de 10.01.2025. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care URBIOLED SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 1. Solicită eliminarea cerinţei restictive privind referinţe cu aplicaţii SMART CITY În principal, contestatoarea susține eliminarea acesteia, motivând că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, consideră că se impune eliminarea acestei cerințe, argumentând că trebuia inclusă în anunțul de participare, fiind o cerință de calificare. În caz contrar, se impune eliminarea acesteia, ca fiind o clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În subsidiar, contestatoarea menționează argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe, subliniind că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă. Totodată, arată că cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau al ofertanților de soluții de telemanagement. În consecință, contestatoarea susține că această cerință are rolul de a favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de smart city. În acest sens, contestatoarea redă extrase relevante din documentația de atribuire, astfel: "Se vor prezenta referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate - pag. 77 "Se vor prezenta referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate - pag. 91 Contestatoarea menționează că, în urma unei analize succinte a soluțiilor de telegestiune întâlnite pe piața din România, se poate observa cu ușurință că singura soluție de telegestiune utilizată, prin integrarea cu alte platforme, în proiecte de smart city este soluția Intellilight: https://intelilight.eu/?lang=ro 2

În susținerea poziției sale, contestatoarea indică și Decizia CNSC nr. 2919/C7/3215/3221. 2. Cu referire la cerințele restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/RF/GPRS/ETHERNET Contestatoarea susține eliminarea cerințelor restrictive, motivând că impunerea unui anumit tip de transmisie nu este justificată. Prin urmare, aceasta consideră că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile Autorității contractante. De asemenea, contestatoarea solicită modificarea sau completarea cerinței prin adăugarea mențiunii "sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente", menționând prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea mai solicită acceptarea unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Aceasta subliniază că impunerea unor sisteme de comunicație restrictive nu este justificată și că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. În cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, contestatoarea consideră că această cerință și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile "sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare". Pentru susținerea acestei critici, contestatoarea indică extrase din documentația de atribuire: 1. Modul de comunicație: ”Sistemul de telegestiune este funcțional din primul moment în care aparatul de iluminat este montat fi alimentat la tensiune, astfel din acel moment modulul GPS transmite în Cloud datele de localizare, acesta se va regăsi pe hartă în primele 24 de ore. Tot din primul moment al alimentării aparatelor componenta OLC transmite datele operaţionale prin intermediul modului GSM către Cloud.” Extras Studiu de fezabilitate - pag 44: ”Toate componentele au protocol IPv6 şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocélula pentru funcţionarea independentă, modul de comunicaţie pentru transmiterea datelor către Servercul Cloud utilizând rețelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizează pentru comunicație rețelele celulare 3G/4G sl RF 2,4GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) pentru asigurarea transmiterii de date fara întreruperi. Reteua locala RF-2,4GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacţia la senzorii instalaţi pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tip IPv6. In cazul intreruperii comunicaţiei intre modulele de control sl aplicaţie, soluţia ofertata va asigura in mod automat comutarea pe o retea de comunicaţie de rezerva. Se va detalia soluţia propusa pentru asigurarea continuitatii comunicaţiei modulelor de control cu aplicația” Extras Studiu de fezabilitate - pag 73: ”Colectarea centralizată a datelor de la dispozitivele de control utilizând reţele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet.” Extras Studiu de fezabilitate - pag 74: ”Toate componentele au protocol IPv6 şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware Instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocélula pentru Pagina 3 din 27

funcţionarea independenta, modul de comunicaţie pentru transmiterea datelor catre Servercul Cloud utilizând retelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. Comunicaţia de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se accepta sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizeaza pentru comunicaţie retelele celulare 3G/4G si RF 2,4GHz {sau alte frecventa libera de licenţa) pentru asigurarea transmiterii de date fara întreruperi. Reteua locala RF-2,4GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacţia la senzorii instalati pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tip IPv6. In cazul întreruperii comunicaţiei intre modulele de control si aplicaţie, soluţia ofertata va asigura In mod automat comutarea pe o reţea de comunicaţie de rezerva. Se va detalia soluţia” Extras Studiu de fezabilitate - pag 87: ”Colectarea centralizată a datelor de fa dispozitivele de control utilizând reţele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet.” Extras Studiu de fezabilitate - pag 89: ”1.2 Soluţia tehnica pentru comunicare va fi punct la punct de la un singur operator de comunicaţii iar acesta va asigura acoperirea reţelei pe întreaga arie pe care este implementat sistemul de control/monitorizare; Sistemul va putea sa funcţioneze si în protocol GSM 4G. 2.1.6 Modulul de control va conține obligatoriu: modul comunicaţie GSM, modul poziţionare si recepţie timp universal tip GPS, sensor de lumina (tip fotocélula), sensor de temperatura.” Jurisprudențial, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din 03.07.2024, prin care Consiliul a dispus reformularea prevederilor din fișa tehnică nr. 2 (pct. 1.11 și 1.12), prin introducerea mențiunii „sau echivalent” după sintagma „transmisie RF/GSM” și eliminarea sintagmei "nu se acceptă sisteme prevăzute cu elemente terțe cu rol de concentratoare de date". Contestatoarea susține că un sistem de telegestiune care folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control și menționează că protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru toate cartelele SIM aferente fiecărui aparat de iluminat din proiect, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ 25 de ani), ceea ce ar implica costuri suplimentare, inclusiv pentru autoritatea contractantă. Astfel, așa cum rezultă din dispozițiile art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. În acest sens, consideră că impunerea unui anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, reprezintă o cerință restrictivă, având în vedere următoarele aspecte: acest tip de comunicație presupune costuri mari de utilizare post-implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, ceea ce înseamnă că, în situațiile în care nu există 4

semnal GSM, aspect întâlnit frecvent chiar și în prezent, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare, în timp ce soluțiile alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Contestatoarea arată că, potrivit cerinței expuse prin documentația de atribuire, entitatea contractantă impune un anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, pentru controlul de la distanță al aparatului de iluminat. Aceasta menționează că existența unei astfel de cerințe exclude alte tehnologii de comunicații care ar putea fi mai eficiente sau mai potrivite în anumite situații, subliniind că „utilizarea exclusivă a transmisiei RF sau GSM poate să nu fie cea mai eficientă opțiune în toate scenariile”. De exemplu, tehnologia PLC beneficiază de infrastructura de cablare electrică existentă, permițând transmiterea datelor și controlul prin intermediul rețelei de curent electric. Astfel, o cerință rigidă care exclude PLC limitează implementarea unei soluții mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor și nu permite alegerea celei mai bune opțiuni de comunicare din zona de instalare a sistemului de telegestiune. Mai mult, contestatoarea consideră că această cerință exclude aplicațiile sau utilizările care ar putea beneficia de alte tipuri de comunicații, cum ar fi comunicațiile prin cablu, comunicațiile prin internet sau alte tehnologii emergente de comunicații. De asemenea, cerința limitează baza de furnizori și soluții disponibile, întrucât nu toți furnizorii sau dezvoltatorii pot oferi module de control care funcționează exclusiv cu transmisia GSM/RF. Utilizarea numai a transmisiilor GSM sau RF poate fi limitată de acoperirea rețelei sau de alte constrângeri tehnice asociate cu aceste tehnologii, ceea ce ar putea afecta disponibilitatea și fiabilitatea sistemului în anumite locații. Contestatoarea susține că, așa cum reiese din interpretarea prevederilor art. 166 din Legea nr. 99/2016, este interzis a se indica o anumită specificație tehnică sau tehnologie de fabricație legată de proiectare, calculare și execuția lucrărilor și utilizarea produselor fără a fi însoțită de mențiunea „sau echivalent”. Având în vedere că se pot utiliza și alte protocoale de comunicație, aceasta solicită eliminarea cerinței în discuție sau, în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că nu se impune eliminarea acesteia, solicită obligarea autorității contractante la reformularea prevederilor din fișa tehnică prin introducerea, după sintagma „transmisie GSM”, a mențiunii „sau echivalent”, conform prevederilor legale. În susținerea poziției sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. 1840/C7/1591 din data de 03.07.2024, Decizia CNSC nr. 1991/C9/ 21032,2104 din 25.08.2023, Decizia CNSC nr. 2919/C7/ 3215/3221, Decizia CNSC nr. 2289/C9/2445 din 01.11.2022, rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC nr. 2549/C8/2587, 2589 din 05.12.2022, rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC cu nr. 1311/C9/ 1268, 1274 din 12.06.2023, Decizia CNSC cu nr. 530/C1/223 din 09.03.2023. Contestatoarea consideră că o confirmare suplimentară a faptului că cerința contestată este nelegală o reprezintă faptul că, într-o procedură Pagina 5 din 27

similară, în care a fost formulată o critică identică celei din prezenta speță, autoritatea contractantă, Primăria Orașului Năsăud, a comunicat că înțelege să adopte măsuri de remediere și arată că acest aspect rezultă din extrasul Punctului de vedere nr. 27777/10.06.2024, transmis în Dosarul CNSC nr. 1800/C5/2024, potrivit căruia: "Măsura de remediere: se elimină de la nivelul documentației de atribuire acele cerințe prin care se impune un anumit tip de comunicație, respectiv comunicația fără echipamente intermediare, de tip GSM/RF, cerințe care sunt detaliate în Fișa Tehnică nr. 5 - Controler pentru telegestiune la nivel de aparat de iluminat, pentru comandă și control fără fir, de la distanță, în Fișa Tehnică nr. 6 - Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere, pentru comandă și control fără fir, de la distanță a sistemului de iluminat public și în Fișa Tehnică nr. 7 aferentă. Din Fișa Tehnică nr. 5 se elimină cerința 1.6 - tip comunicație. Din Fișa Tehnică nr. 6 se elimină cerințele 1.2.6 - tip comunicație și 1.2.7. Din Fișa Tehnică nr. 7 se elimină cerințele 1.13, 1.2, 1.28, 1.29. Se vor accepta tehnologii de comunicație cu echipamente intermediare." 3. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură Contestatoarea menționează eliminarea standardului EN 62493:2015 - Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF), considerând că acesta nu este aplicabil în cazul aparatelor de iluminat stradal. Aceasta arată că, pentru soluționarea acestei critici, sunt relevante extrase din documentația de atribuire, respectiv: Extras Studiu de fezabilitate - pag. 71: ”Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN 60598-1:2015+A1:2018, EN 60598-2- 3:2003 + A1:2011, EN 62493:2015, EN 62471:2008, IEC 62778:2014, EN 55015:2013” Extras Fișă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni. ”3.1.5 Se va prezenta declarație de conformitate cu Directiva joasă tensiune (LVD) 2014/35/EU, care va confirma respectarea standardelor: EN 60598-1:2015+A1:2010, EN 60598- 2-3:2003 + A1:2011, EN 62471:2008, IEC 62778:2014, EN 62493:2015 3.1.6 Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN 60598-1:2015+A1:2018, EN 60598-2- 3:2003 + A1:2011, EN 62493:2015, EN 62471:2008, IEC 62778:2014, EN 55015:2013” Contestatoarea solicită eliminarea standardelor evidențiate, susținând că acestea nu se aplică aparatelor de iluminat stradal, respectiv EN 62493:2015 - Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF) - EN 62493 se aplică echipamentelor care pot fi utilizate aproape de utilizatori, dar corpurile de iluminat stradal sunt proiectate exclusiv pentru utilizare la înălțime. Acest standard nu se aplică corpurilor de iluminat stradal, deoarece acestea nu sunt în contact direct cu utilizatorii și nu prezintă riscuri semnificative legate de câmpuri electromagnetice. 6

Conform standardului IEC 60598-1:2021, care include clauza 4.34, ce reglementează cerințele privind câmpurile electromagnetice (EMF) conform IEC 62493, aceste cerințe nu se aplică corpurilor de iluminat stradal. În mod specific, standardul IEC 62493 exclude echipamentele de iluminat pentru vehicule rutiere, inclusiv iluminatul stradal. În raportul de conformitate al produsului nostru, evaluat conform IEC 60598-1:2021, clauza 4.34 este marcată ca NEAPLICABILĂ (N/A) pentru corpurile de iluminat stradal, confirmând că nu sunt necesare teste pentru câmpuri electromagnetice în acest caz. Contestatoarea susține că standardele solicitate într-o procedură de achiziție publică trebuie să fie însoțite de o justificare clară a utilității acestora și de parametrii specifici care se doresc a fi verificați, pentru a respecta principiul proporționalității și a evita restrângerea nejustificată a concurenței. Aceasta consideră că, în lipsa unei justificări clare și a parametrilor ce trebuie evaluați în rapoartele de testare, cerința devine arbitrară și poate conduce la excluderea unor ofertanți care pot propune soluții echivalente din punct de vedere funcțional. Contestatoarea arată că stabilirea utilității standardelor asigură transparența procesului și permite ofertanților să înțeleagă în mod clar cerințele, facilitând astfel prezentarea unor soluții conforme cu nevoile autorității contractante și menționează că solicitarea sa este întemeiată, în condițiile în care standardele în discuție cuprind mai multe tipuri de corpuri de iluminat, fiind necesară precizarea și justificarea concretă a părții din standard care trebuie îndeplinită de corpurile de iluminat în cauză. Jurisprudențial,

contestatoarea

indică Decizia

CNSC

nr. 2536/C11/2879 din 09.09.2024, rămasă definitivă prin nerecurare. 4. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se cere îndeplinirea următoarelor standarde: ”✓ SR EN 301 489-1 V1.9.2 - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio şi servicii Partea 1: Cerinţe tehnice comune. Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului 3.1(b) al Directivei 2014/53/EU şi cerinţele esenţiale ale articolului 6 al Directivei 2014/30/EU ✓ SR EN 301 511 V12.5.1 - Sistem global pentru comunicaţii mobile (GSM). Echipamente staţii mobile (MS). Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU ✓ SR EN 303 413 V1.1.1 - Sisteme şi staţii terestre pentru sateliţi (SES). Sistem global de navigaţie prin satelit (GNSS) receptoare Echipamente radio care operează în benzile de frecvenţă de la 1164 MHz până la 1300 MHz şi de la 1559 MHz până la 1610 MHz. Standard armonizat pentru acces la spectrul radio ✓ SR EN 300 220-2 V3.1.1 - Dispozitive pentru distanţă mică (SRD) care funcţionează în banda de frecvenţe de la 25 MHz până la 1000 MHz. Partea 2: Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU pentru echipamente de bază nespecifice ✓ SR EN 300 328 V2.1.1 - Sisteme de transmisie de bandă largă. Echipamente pentru transmisii de date care funcţionează în banda ISM 2,4 GHz şi utilizează tehnici de modulaţie de bandă largă. Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului 3.2 al Directivei 2014/53/EU” Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică extrase din documentaţia de atribuire, respectiv: Extras Studiu de fezabilitate - pag. 72: ”Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN 60598-1:2015+A1:2018, EN 60598-2-3:2003 + A1:2011, EN 62493:2015, EN 62471:2008, IEC 62778:2014, EN 55015:2013, EN 61547:2009, EN 61000-3-2:2014, EN 61000- Pagina 7 din 27

3-3:2013, SR EN 301 489-1 V1.9.2, SR EN 301 511 V12.5.1, SR EN 303 413 V1.1.1, SR EN 300 220-2 V3.1.1, SR EN 300 328 V2.1.1” Extras Fișă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni: ” 3.1.6 Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN 60598-1:2015+A1:2018, EN 60598-2-3:2003 + A1:2011, EN 62493:2015, EN 62471:2008, IEC 62778:2014, EN 55015:2013, EN 61547:2009, EN 61000- 3-2:2014, EN 61000-3-3:2013, SR EN 301 489-1 V1.9.2, SR EN 301 511 V12.5.1, SR EN 303 413 V1.1.1, SR EN 300 220-2 V3.1.1, SR EN 300 328 V2.1.1.” Contestatoarea solicită eliminarea standardelor referitoare la comunicațiile radio, argumentând că acestea sunt aplicabile doar modulelor de telegestiune și nu aparatelor de iluminat în sine. Aceste standarde reglementează în principal aspecte legate de comunicațiile radio, având ca scop testarea și validarea funcționalităților de transmisie și recepție a datelor. În cazul aparatelor de iluminat stradal, aceste funcții sunt îndeplinite de sistemele de telegestiune, care sunt componente separate, integrate pentru gestionarea și monitorizarea performanței rețelei de iluminat. Aparatele de iluminat în sine nu sunt responsabile direct pentru comunicația radio, ceea ce face ca aplicarea acestor standarde să nu fie necesară sau relevantă. În acest context, evaluarea conformității pentru standardele de comunicație ar trebui să vizeze exclusiv modulele sau dispozitivele de telegestiune, și nu aparatele de iluminat propriu-zise. Acest lucru asigură o delimitare clară între cerințele aplicabile sistemelor de control și cele care vizează aparatul de iluminat ca infrastructură fixă, dedicată iluminatului public. Standardele solicitate într-o procedură de achiziție publică trebuie să fie însoțite de o justificare clară a utilității acestora și de parametrii specifici care se doresc a fi verificați, pentru a respecta principiul proporționalității și a evita restrângerea nejustificată a concurenței. Fără o justificare detaliată, cerința devine arbitrară și poate conduce la excluderea unor ofertanți care pot propune soluții echivalente din punct de vedere funcțional. Mai mult, stabilirea utilității standardelor asigură transparența procesului și permite ofertanților să înțeleagă în mod clar cerințele, facilitând prezentarea unor soluții conforme cu nevoile autorității contractante. Contestatoarea consideră că Consiliul poate constata că solicitarea este întemeiată, în condițiile în care standardele în discuție cuprind mai multe tipuri de corpuri de iluminat, fiind necesară precizarea și justificarea concretă a părții din standard care trebuie îndeplinită de corpurile de iluminat în cauză. Jurisprudențial, contestatoarea indică Decizia CNSC Nr. 2536/C11/2879 din 09.09.2024, rămasă definitivă prin nerecurare. 5. Solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru modulul de telegestiune 8

Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune ”Se va prezenta declarație de conformitate care să confirme respectarea standardelor SR EN 61347-2-11:2001 și SR EN 61347- 1:2015.” Contestatoarea susține că ENEC este un certificat european care atestă conformitatea produselor electrice și electronice cu standardele de siguranță și performanță, iar obținerea acestuia implică testări în laboratoare specializate acreditate. Astfel, arată că nu toți producătorii sau furnizorii de module de telegestiune au acces la astfel de laboratoare, în special cei din afara Uniunii Europene sau cei de dimensiuni mai mici. În acest context, consideră că cerința ENEC elimină din competiție un număr semnificativ de produse care ar putea îndeplini cerințele tehnice și funcționale, chiar și fără această certificare specifică. Contestatoarea consideră că introducerea cerinței ENEC suplimentar față de alte certificări recunoscute internațional poate fi considerată redundantă, întrucât, dacă un produs este certificat CE, acesta este deja evaluat pentru conformitatea cu legislația europeană privind siguranța. Dacă scopul cerinței este asigurarea siguranței și performanței produsului, acest obiectiv poate fi atins prin standarde internaționale deja acceptate, cum ar fi CE. De aceea, impunerea ENEC, fără o justificare detaliată a beneficiilor suplimentare, este apreciată ca fiind excesivă și discriminatorie. De asemenea, contestatoarea subliniază că costurile ridicate fac ca acest certificat să fie mai accesibil marilor companii, excluzând astfel micii furnizori, care pot avea produse de calitate echivalentă, dar nu dispun de resursele financiare necesare pentru certificare. Mai menționează că certificatele ENEC sunt solicitate doar pentru aparatele de iluminat, dar nu și pentru sistemul de telegestiune, iar această susținere este confirmată de prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din 05.11.2024, parte integrantă din Ordin 1866/2021 și Ordin 2490/2024, pe care îl citează. Astfel, contestatoarea apreciază că cerința prin care se solicită certificat ENEC pentru sistemul de telegestiune este restrictivă. 6. Solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru controller Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune: ” 2.1.1 Modulul de control va conform cu directiva 2014/J5 / EU si va avea certificare ENEC.” Contestatoarea susține că certificatul ENEC (European Norms Electrical Certification) este utilizat pentru a atesta conformitatea cu standardele europene de siguranță și performanță pentru produse electrice și electronice, având ca scop principal reglementarea echipamentelor direct conectate la rețeaua electrică. În acest context, arată că controlerul, care este un dispozitiv periferic și integrat în sistemul de telegestiune, nu operează direct pe circuitul de alimentare principal al aparatului de iluminat, ci printr-un protocol de comunicare (ex. DALI, Zigbee). Astfel, contestatoarea consideră că, în multe cazuri, acesta nu este direct supus acelorași riscuri electrice, iar cerința certificării ENEC devine disproporționată în raport cu scopul și funcția sa. Pagina 9 din 27

Mai menționează că controlerul este o componentă specifică pentru gestionarea și comunicarea datelor, iar cerințele relevante pentru acesta ar trebui să se concentreze pe: - Compatibilitate electromagnetică (EMC), conform EN 55032 sau EN 55024; - Performanța comunicației, în conformitate cu standarde precum Zigbee, DALI, LoRaWAN, NB-IoT; - Siguranța electrică locală, conform EN 60950-1 sau EN 62368-1 (pentru echipamente IT și de comunicații). Contestatoarea arată că impunerea certificării ENEC pentru controler suprapune standardele deja acoperite de alte reglementări mai specifice și relevante, ceea ce duce la o certificare redundantă și nejustificată și susține că rolul controlerului este de a transmite și gestiona datele (ex. intensitatea luminii, raportarea stării aparatului) și nu de a îndeplini funcții critice de siguranță electrică, precum protecția împotriva supraîncărcărilor sau scurtcircuitelor, acestea fiind responsabilitatea aparatului de iluminat. Contestatoarea consideră că cerința certificării ENEC favorizează producătorii mari, care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard, excluzând automat producătorii mai mici sau regionali, care oferă soluții viabile conforme cu alte standarde relevante. Mai menționează că certificatele ENEC sunt solicitate doar pentru aparatele de iluminat, nu și pentru sistemul de telegestiune/controler, iar această susținere este confirmată de prevederile art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024, parte integrantă din Ordin 1866/2021 și Ordin 2490/2024 și recitează prevederile art. 11. Astfel, contestatoarea apreciază că cerința prin care se solicită certificat ENEC pentru controller este restrictivă. 7. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune,

exclusiv, conectorul standardizat de tip Zhaga Contestatoarea solicită să se indice în toată documentația termenul "conector standardizat de tip Nema sau Zhaga", motivând că, deși în anumite cerințe această formulare este utilizată, în alte secțiuni ale documentației se impune exclusiv utilizarea conectorului Zhaga. Contestatoarea menționează că, în temeiul art. 20 din HG nr. 395/2016, este necesară uniformizarea documentației pentru a evita ambiguitățile și limitările impuse prin specificațiile actuale. În subsidiar, contestatoarea solicită să se menționeze formularea "conector standardizat de tip Zhaga sau echivalent", în conformitate cu art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea consideră că cerința care impune exclusiv conectorul de tip Zhaga reprezintă o restricție restrictivă, care limitează accesul unui număr mai mare de ofertanți 10

Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv: Extras Fişă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni: ”1.6 Aparatul de iluminat va fi echipat cu corector electro-mecanic standardizat tip Zhaga, pentru montarea modulului de telegestiune in exteriorul acestuia” Pe de altă parte, în Fişa aferentă sistemului de telegestiune, se indică: ”2. Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa; 2.1 Modulul de control; 2.1.1 Modulul va fi conectat direct la aparatul de iluminat printr-un conector standardizat de tip Nema sau Zhaga” Contestatoarea menționează că, potrivit art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, specificațiile tehnice nu trebuie să impună un anumit producător, o anumită origine sau un procedeu specific, care ar favoriza sau elimina anumiți operatori economici sau produse, decât dacă acest lucru este justificat de obiectul contractului. De asemenea, contestatoarea subliniază că, așa cum rezultă din art. 31 din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerințe care nu sunt relevante sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului. Contestatoarea consideră că, în conformitate cu art. 20 din HG nr. 395/2016, care reglementează caracterul clar și complet al cerințelor din documentația de atribuire, se impune uniformizarea acestora. Având în vedere că cerințele contestate sunt formulate într-un mod neclar, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante să le modifice astfel încât să permită depunerea de oferte atât de către operatorii economici care comercializează controllere de tip Zhaga, cât și de către cei care oferă controllere de tip NEMA. În susținerea argumentelor sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. 3424/C5/3846 din 03.12.2024, rămasă definitivă prin nerecurare. 8. Solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită senzorul PIR/eliminarea cerințelor prin care se impune comunicația de tip PIR Contestatoarea solicită, în principal, eliminarea cerinței referitoare la senzorul PIR, motivând că acesta este indicat doar în studiul de fezabilitate, dar nu și în proiectul tehnic și listele de cantități și susține că autoritățile contractante au obligația legală de a elabora documentația de atribuire pentru fiecare procedură în parte, în conformitate cu art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 20 din HG nr. 395/2016. Prin urmare, contestatoarea consideră că critica formulată este întemeiată și că se impune eliminarea cerinței în cauză, subliniind că autoritatea contractantă nu a justificat tehnologia impusă. În subsidiar, în măsura în care cerința este menținută, contestatoarea solicită să fie indicată formula "PIR sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea motivează această solicitare prin faptul că există tehnologii echivalente pentru detecția mișcării, cum ar fi tehnologia RADAR, Lidar sau analiza imaginilor video, care oferă capabilități superioare senzorului PIR. În susținerea argumentelor sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. 3443/C7/3935/3936 din 04.12.2024. Pagina 11 din 27

În considerarea celor prezentate anterior, solicită admiterea contestației. JUDEȚUL SATU MARE a transmis Punctul de vedere prin adresa nr. 425/13.01.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 1672/14.01.2025, iar dosarul achiziției prin adresa nr. 2025/23.01.2025, înregistrată la CNSC cu nr. 5010/28.01.2025. Autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de URBIOLED SRL, considerând-o netemeinică și nefondată și, pe cale de consecință, menținerea documentației de atribuire așa cum a fost publicată. Autoritatea contractantă prezintă, pe scurt, modul de derulare a procedurii de atribuire, considerând că motivele invocate în contestație sunt netemeinice și nefondate, astfel cum va detalia în continuare. 1. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţei restictiveprin care se solicită referinţe cu aplicaţii SMART CITY", autoritatea contractantă menționează că această cerință derivă din necesitatea de a achiziționa un sistem de telegestiune performant și matur, care să poată fi integrat cu aplicații de tip Smart City, având în vedere planul de dezvoltare. De asemenea, precizează că pe piață există mai multe soluții care dețin referințe cu aplicații de tip Smart City, menționând exemple precum E- Save, Exedra, Intelilight, Interact City, Capelon, etc. Totodată, se precizează că toate soluțiile enumerate beneficiază de certificare TalQ și dispun de referințe cu aplicații Smart City și arată că integrarea unei aplicații de telegestiune cu o altă aplicație Smart City, chiar și printr-un protocol deschis de integrare prin API, așa cum este TalQ, depinde de producătorii de telegestiune și de capacitatea acestora de a pune la dispoziția integratorilor codul propriu de programare. În acest context, autoritatea contractantă consideră că contestatorul susține în mod eronat că această cerință privește capacitatea tehnică a ofertanților. Se precizează că cerința nu impune ofertanților să dețină referințe cu aplicații Smart City, ci doar sistemul de telegestiune ofertat. Aceasta reprezintă modalitatea prin care autoritatea contractantă se asigură că sistemul ofertat va funcționa conform necesităților sale. 2. Având în vedere criticile contestatoarei „cu referire la cerinţele restrictive care vizează modul de comunicaţie prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/R F/CP RS/E THER NET", autoritatea contractantă menționează că cerința a fost stabilită la nivelul Studiului de Fezabilitate și este în concordanță cu particularitățile impuse de prezentul proiect și precizează că, așa cum este specificat și în autorizația de construire nr. 4 din 14.08.2024, proiectul presupune executarea lucrărilor de construire pentru „Creșterea siguranței traficului pe drumurile județene în Județul Satu Mare – iluminarea trecerilor de pietoni”. Conform Studiului de Fezabilitate, se dorește iluminarea suplimentară a 316 treceri de pietoni amplasate pe drumurile județene din județul Satu 12

Mare. Astfel, se consideră justificată cerința ca aparatele de iluminat să fie echipate cu dispozitive de control care au capacitatea să comunice direct cu serverul cloud prin comunicație GSM, având în vedere că acestea vor fi răspândite pe raza întregului județ. Autoritatea contractantă susține că contestatoarea solicită introducerea mențiunii „sau echivalent” după „transmisie RF/GSM”, fără a preciza ce presupune un sistem echivalent, substituindu-se astfel elaboratorului studiului de fezabilitate și achizitorului. Se arată că, în cadrul unei achiziții, singurul responsabil pentru stabilirea cerințelor tehnice ale bunurilor ce urmează a fi achiziționate este achizitorul, respectiv autoritatea contractantă. Totodată, solicită constatarea caracterului nefondat al criticii, având în vedere că pe piața de referință din România există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM, menționând exemple precum Interact City – Signify, Exedra – Schreder, Intelilight – Flashnet și indică faptul că datele publice arată că există multipli integratori de sisteme care au avut acces la echipamentele diferiților producători de astfel de sisteme de telegestiune, astfel încât nu poate fi vorba de o limitare a participării ofertanților. De asemenea, se menționează că inclusiv sistemul produs de contestator are opțiune de echipare cu modul GSM, conform informațiilor publice disponibile pe site-ul: https://neos.ro/modul-interfata-punct-luminos-nemci/. Totodată, autoritatea contractantă arată că nu pot fi acceptate „elemente terțe cu rol de concentratoare de date”, din aceleași considerente prezentate anterior. Se subliniază faptul că trecerile de pietoni care fac obiectul contractului sunt răspândite pe raza întregului județ (pe sute de kilometri), iar utilizarea soluției cu elemente de tip concentrator ar presupune ca fiecare trecere de pietoni să fie echipată cu un astfel de dispozitiv, în condițiile în care există soluții moderne de module de telegestiune care pot funcționa fără concentratoare de date. În acest context, consideră că existența a 316 concentratoare de date (echipate la rândul lor cu module de transmisie de date mobile), suplimentare față de modulele de telegestiune, ar fi inutilă și o potențială sursă suplimentară de defect. 3. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură - In concret, indicăm eliminarea standardului: EN 62493:2015 - Evaluarea conformităţii echipamentelor de iluminat în privinţa expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF) - EN 62493", autoritatea contractantă menționează că așa cum afirmă chiar contestatorul, standardul EN 62493:2015 se referă la „Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice” și susține faptul că aparatele de iluminat intră în categoria echipamentelor de iluminat, iar simplul fapt că sistemul produs de contestator are marcată mențiunea „NEAPLICABIL (N/A)” la clauza 4.34 nu constituie o dovadă că acest standard nu este aplicabil aparatelor de iluminat stradal. Autoritatea contractantă subliniază că afirmația contestatorului conform căreia "acest standard nu se aplică corpurilor de iluminat stradal, deoarece acestea nu sunt în contact direct cu utilizatorii și nu prezintă riscuri semnificative legate de câmpuri Pagina 13 din 27

electromagnetice" este lipsită de logică sau de orice fundament științific și menționează că, în general, aparatele de iluminat, inclusiv veiozele de la capătul patului, nu sunt în contact direct cu utilizatorii, însă acest fapt nu exclude posibilitatea ca acestea să implice riscuri semnificative legate de câmpuri electromagnetice. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că contestatorul nu este în măsură să stabilească ce aparate de iluminat prezintă sau nu astfel de riscuri. 4. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care se îndeplinirea următoarelor standarde: SR EN 301 489-1 V 1.9.2; SR EN 301 511 VI2.5.1; SR EN 303 413 VI. 1.1; SR EN 300 220-2 V3.1.1 și SR EN 300 328 V2.1.1", autoritatea contractantă menționează că solicitarea este scoasă din context în mod intenționat și menționează că cerința este următoarea: "Se va prezenta declaraţie de conformitate cu Directiva pentru echipamente Radio 2014/53/EU (RED) care va confirma respectarea standardelor", autoritatea contractantă subliniază că această cerință derivă din necesitatea de a se dovedi compatibilitatea dintre aparatele de iluminat și sistemele de telegestiune cu care acestea sunt echipate, precum și faptul că aparatele de iluminat, prin funcționarea lor, nu interferează cu sistemele de comunicație ale modulelor de telegestiune cu care sunt echipate. 5. Având în vedere solicitarea contestatoarei eu privire la „eliminarea certificatului ENEC — solicitat pentru modulul de telegestiune. Pentru soluţionarea acestei critici, indicăm un extras relevant din documentaţia de atribuire, astfel: 3.2 Se vor certificarea ENEC modului de telegestiune si conformitatea cu urmă toarele standarde EN613472112001 și 61347- 12015, Extras Fişă Tehnică — Sistem de telegestiune" autoritatea contractantă menționează că la fel ca și în cazul aparatelor de iluminat, certificarea ENEC este o certificare de o terță parte care atestă conformitatea modulelor de telegestiune cu standardele de siguranță electrică și susține că, spre deosebire de certificarea CE, care este o declarație proprie a producătorului sau importatorului, marcajul ENEC este acordat de un organism independent de terță parte. Astfel, autoritatea contractantă beneficiază de expertiza unei certificări date de terță parte, care atestă conformitatea produselor și faptul că acestea au trecut printr-o schemă complexă de testare și verificare înainte de a fi puse pe piață, schemă care nu poate fi realizată de autoritatea contractantă în procesul de evaluare și pentru care aceasta nu deține competențele necesare. Totodată, menționează dispozițiile art. 158 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc dreptul autorității contractante de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformității sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției. Se subliniază, de asemenea, că, în cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității. 14

Autoritatea contractantă susține că este evident faptul că, deși contestatorul nu a contestat certificarea ENEC pentru aparatele de iluminat, certificare pe care o deține, solicită eliminarea aceleiași certificări pentru modulul de telegestiune, motivat de faptul că produsele comercializate de acesta nu dețin certificarea ENEC. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că prezenta procedură de achiziție publică nu se supune prescripțiilor „Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, proiectul fiind finanțat prin „Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, Prioritatea 5 O regiune accesibilă, Obiectiv specific 3.2. Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, Acțiunea - b) Soluții pentru creșterea siguranței". 6. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru controller. Pentru soluţionarea acestei critici, indicăm un extras relevant din documentaţia de atribuire, astfel: 2.1.2 Modulul de control va conform cu directiva 2014/35/EUSi va avea certificare ENEC. Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune", autoritatea contractantă menționează că modulul de control (controller) și modulul de telegestiune reprezintă unul și același lucru, iar contestatorul, având experiență în domeniul de referință și fiind implementator de sisteme de control în domeniul iluminatului public, ar trebui să cunoască acest aspect. Având în vedere argumentele prezentate anterior, autoritatea contractantă consideră că cerința nu poate fi eliminată, subliniind că această critică a contestatorului este nefondată. 7. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care se impune, exclusiv, conectorul standardizat de tip Zhaga", autoritatea contractantă menționează că în conformitate cu specificațiile documentației de atribuire, sunt acceptate ambele variante de conector standardizat, atât Nema, cât și Zhaga. Pentru claritate, autoritatea contractantă face precizarea că, după soluționarea contestației, va publica o clarificare în SEAP la documentația de atribuire prin care, peste tot în cadrul documentației unde este regăsită noțiunea de „conector standardizat Zhaga”, aceasta va fi modificată cu noțiunea „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga”. Această modificare este justificată de faptul că acestea sunt singurele tipuri de conectori standardizați pentru conectarea modulelor de telegestiune disponibile pe piață. Cu toate acestea, autoritatea contractantă susține că această cerință nu poate fi eliminată, astfel încât întregul sistem să fie funcțional și să răspundă necesităților achizitorului, care realizează această investiție în urma aplicării proiectului de finanțare. 8. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor prin care se solicită senzorul PIR/eliminarea cerinţelor prin care se impune comunicaţia de tip PIR”, autoritatea contractantă menționează că noțiunea „PIR” din denumirea senzorului nu se referă la un tip de comunicație, ci la tipul de senzor utilizat pentru detecția mișcării (passive infrared). Astfel, autoritatea contractantă subliniază că nu este impus un anumit tip de comunicație, ci doar descris tipul de senzor. Pe piața de referință, soluția de tip „passive infrared” (PIR) este cea mai utilizată pentru detecția mișcării, existând sute Pagina 15 din 27

de tipuri de senzori PIR care pot fi utilizați sau ofertați, fără a fi impus un anume senzor, cu condiția îndeplinirii funcționalității de detecție a pietonilor angajați în traversare. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că, în conformitate cu fișa de date a achiziției, obiectul contractului constă în achiziția serviciilor de proiectare tehnică, execuție lucrări și verificare proiect pentru proiectul „Creșterea siguranței traficului pe drumurile județene în județul Satu Mare – iluminarea trecerilor de pietoni”, finanțat prin Contractul de finanțare nr. 154/18.10.2024. Autoritatea contractantă arată că afirmația contestatoarei conform căreia senzorul PIR este indicat doar în Studiul de Fezabilitate, dar nu și în Proiectul Tehnic și listele de cantități, nu are legătură cu documentația de atribuire, din moment ce Proiectul Tehnic nu este întocmit, acesta făcând obiectul achiziției la care contestatorul este interesat să participe. Astfel, în acest context, autoritatea contractantă pune sub semnul întrebării înțelegerea de către contestator a cerințelor achizitorului și a elementelor care constituie obiectul achiziției publice contestate, întrucât este evidentă dorința acestuia de a depune ofertă. Având în vedere argumentele tehnice expuse și expertiza specialistului proiectant care a elaborat Studiul de Fezabilitate, autoritatea contractantă menționează că această investiție este realizată pentru a răspunde nevoilor beneficiarului proiectului, județul Satu Mare, în folosul cetățenilor acestuia. Autoritatea contractantă solicită constatarea faptului că motivele invocate de către contestatoare sunt eronate și nefondate și, pe cale de consecință, solicită respingerea contestației ca fiind nefondată. Prin adresa nr. 5279/29/C11/29.01.2025, transmisă pe mail, Consiliul a comunicat contestatoarei URBIOLED SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediul instituției în data de 31.01.2025 iar depunerea eventualelor concluzii va putea fi efectuată până în data de 03.02.2025. URBIOLED SRL, prin adresa datată 07.02.2025, înregistrată la Consiliu cu nr. 7738/07.02.2025, a transmis dovada cheltuielilor de soluționare, respectiv factura nr. SD0182 din 05.02.2025 și dovada plății aceste facturi (ordin de plată UNICREDIT NBANK din 06.02.2025). URBIOLED SRL a constituit cauțiunea în sumă de 35.000,00 lei, conform art. 61¹ alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210911746/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Iași, la data de 03.01.2025, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 1203/10.01.2025. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: JUDEȚUL SATU MARE a inițiat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «Servicii de 16

proiectare tehnică, execuţie lucrări și verificare proiect din cadrul proiectului „Creșterea siguranței traficului pe drumurile judeţene în judeţul Satu Mare - iluminarea trecerilor de pietoni"», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN1076668/24.12.2024, stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru 03.02.2025, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată, fără TVA, de 11.723.793,27 lei. Nemulțumită de anumite prevederi ale documentației de atribuire aferentă celor 2 loturi, publicată în SEAP la data de 24.12.2024, URBIOLED SRL a formulat contestația care formează obiectul prezentei cauze, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. 154 din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. 2 alin. (3) lit. b) și art. 12 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii Pagina 17 din 27

economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității achizitoarei. Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. O primă critică formulată de contestatoare vizează cerința caietului de sarcini privind cerința prin care se solicită referințe cu aplicația SMART CITY, contestatoarea susținând că aceasta reprezintă o clauză nescrisă, fiind o cerință privind capacitatea ce nu a fost inclusă în anunțul de participare, iar posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, însă cerința criticată ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de 18

telemanagement. Contestatoarea susține că, singura soluție de telegestiune utilizată, prin integrarea cu alte platforma, în proiecte de SMART CITY este soluția IntellilIght. În apărare, autoritatea contractantă susține că cerința vine din necesitatea de a achiziționa un sistem de telegestiune performant și matur, care poate fi integrat cu aplicații Smart City care sunt în planul de dezvoltare, pe piață fiind identificate mai multe soluții cu referințe cu aplicații de tip Smart City, soluțiile beneficiind de certificare TALQ, dar au și referințe Smart City, cerința nevizând capacitatea tehnică a ofertanților. De asemenea, achizitoarea susține că a identificat pe piață mai multe sluții care au referințe cu aplicații de tip Smart City – E-Save, Exedra, Intelilight, Interact City, Capelon. Verificând documentația de atribuire, Consiliul constată că, în cadrul studiului de fezabilitate, se regăsește următoarea cerință: „Se vor prezenta referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." (pag. 77) "Se vor prezenta referințe cu aplicații Smart City care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate” (pag. 91). Analizând modalitatea în care autoritatea contractantă a formulat această cerință, Consiliul constată că, referințele cu aplicații SMART CITY care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată nu reprezintă un criteriu de calificare privind capacitatea tehnică și profesională a ofertanților, așa cum susține contestatoarea ci o cerință care vizează chiar sistemul de telegestiune ofertat, așa cum rezultă din însăși cerința criticată. Consiliul constată că cerința nu impune ofertanților să dețină referințe cu aplicații Smart City, ci sistemul de telegestiune ofertat. De altfel, cerința criticată se află în legătură cu cerința existentă în caietul de sarcini, respectiv în fișa tehnică a sistemului de telegestiune [Dispune de o interfață de programare a aplicației (API- Application Programming Interface), pentru interacțiunea viitoare cu o platformă tip Smart City.], ca sistemuld e telegestiune „(...) care poate fi integrat cu aplicații de tip SMART CITY”. Prin urmare, nefiind o clauză nescrisă, cum susține contestatoarea, Consiliul va dispune eliminarea acestei cerințe, critica fiind neîntemeiată. A doua critică se referă la modul de comunicație stabilit de autoritatea contractantă, respectiv GSM/RF/ GPRS/ETHERNET, despre care contestatoarea susține că este restrictiv, solicitând eliminarea acestei cerințe și apreciind că se impune completarea cerinței prin acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, precum și modificarea/completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alterative cu rezultate de comunicare echivalente” și acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă „concentratoare de date”. În privința ei, autoritatea contractantă susține că a fost stabilită la nivelul studiului de fezabilitate și este în concordanță cu particularitățile Pagina 19 din 27

impuse în prezentul proiect, în condițiile în care se dorește iluminarea suplimentară a 316 treceri de pietoni amplasate pe drumurile județele de pe raza întregului județ Satu Mare. De asemenea, achizitoarea susține că, pe piața de iluminat din România, există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM (Interact City - Signify, Exedra - Schreder, Intelilight - Flashnet), nepunându-se poate vorbi de o limitare a ofertanților, inclusiv sistemul produs de contestatoare având opțiune de echipare cu modul GSM. În ceea ce privește solicitarea de utilizare a soluției cu elemente de tip concentrator de date, achizitoarea susține că ar presupune ca fiecare trecere de pietoni să fie echipată cu un astfel de dispozitiv, deși există soluții moderne de module de telegestiune, iar existența a 316 de concentratoare de date suplimentare față de modulele de telegestiune ar fi inutilă și o potențială sursă suplimentară de defect. Verificând documentaţia de atribuire, Consiliul constată că, prin prezentul contract se dorește achiziționarea echipamentelor pentru creșterea siguranței traficului pe rețeaua rutieră județeană, respectiv iluminarea a 316 treceri de pietoni nesemaforizate situate în intravilanul drumurilor județene din județul Satu Mare. În acest sens, investiția este un sistem compus din rețele de alimentare subterane, stâlpi metalici amplasați bilateral, dotați cu aparate de iluminat cu tehnologie LED cu lumină asimetrică pentru crearea unui contrast puternic între trecerea de pietoni şi suprafața carosabilului și controlați printr-un sistem de telegestiune, și cinci treceri de pietoni alimentate cu panouri fotovoltaice. De asemenea, în caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat că „Sistemul de comandă va gestiona întreaga rețea din zonă şi va avea posibilitatea extinderii ulterioare, în timpul funcționării sistemului de telegestiune se va putea păstra tensiune permanentă în rețea, comanda aprinderii și stingerii și dimmingului iluminatului public urmând a se face prin modulele montate în/pe aparatele de iluminat. (...)”, iar prin realizarea sistemului de iluminat inteligent se vor realiza, printre alte funcții și: - „transmiterea de la distanță a comenzilor utilizând tehnologie de ultima generație pe baza unor protocoale de comunicare standardizate, de tip deschis; - colectarea centralizată a datelor de la controlerele de punct luminos (module) utilizând rețele de date (GPR.S/GSM sau UMTS) - reprezentarea grafică a fiecărui dispozitiv de control/aparat de iluminat si a stării acestuia, pe o hartă, în funcție de coordonatele GPS ale sale, în conformitate cu poziția reală a acestuia în teren; - cunoașterea de la distanță a stării sistemului de iluminat public privind: starea aparatului de iluminat/starea dispozitivului de control, starea dispozitivului de control de grup, disfuncționalități în funcționare; 20

- interogarea automată a dispozitivelor de control şi stocarea datelor de tip istoric, ce vor fi folosite în raportări ulterioare, trebuie să se facă cel puțin la intervale de 120 de minute”, iar „Soluția propusă va realiza monitorizarea şi gestionarea individuală de la distanță a fiecărui punct luminos. Sistemul propus va fi dimensionat pentru toate aparatele de iluminat prevăzute de proiectul de execuție în zona descrisă din Județul Satu Mare.” În fișa tehnică a Sistemului de telegestiune, au fost inserate următoarele cerințe: „1.2 Soluţia tehnică pentru comunicare va fi punct la punct de la un singur operator de comunicații iar acesta va asigura acoperirea rețelei pe întreaga arie pe care este implementat sistemul de control/monitorizare; Sistemul va putea să funcționeze și în protocol GSM 4G”. „2.1.6 Modulul de control va conține obligatoriu: modul comunicație GSM, modul poziționare și recepție timp universal tip GPS, sensor de lumina (tip fotocelula), sensor de temperatura” De asemenea, în Studiu de fezabilitate, se regăsesc următoarele informații relevante: „Sistemul de telegestiune este funcţional din primul moment în care aparatul de iluminat este montat şi alimentat la tensiune, astfel din acel moment modulul GPS transmite în Cloud datele de localizare, acesta se va regăsi pe hartă în primele 24 de ore. Tot din primul moment al alimentării aparatelor componenta OLC transmite datele operaționale prin intermediul modului GSM către Cloud. (...) Toate componentele au protocol IPv6 şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocelula pentru funcționarea independentă, modul de comunicație pentru transmiterea datelor către Serverul Cloud utilizând rețelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizează pentru comunicație rețelele celulare 3G/4G si RF 2,4GHz (sau alte frecvență liberă de licență) pentru asigurarea transmiterii de date fără întreruperi. Rețeaua locala RF-2,4GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacția la senzorii instalați pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocată o adresa IP tip IPv6. În cazul întreruperii comunicației între modulele de control și aplicație, soluția ofertată va asigura în mod automat comutarea pe o rețea de comunicație de rezervă. Se va detalia soluția propusă pentru asigurarea continuității comunicației modulelor de control cu aplicația. (...) Colectarea centralizată a datelor de la dispozitivele de control utilizând rețele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet. (...)”. Analizând critica formulată, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată în condițiile în care tipurile de comunicații prevăzute de achizitoare sunt de natură să satisfacă nevoile acesteia (ex: acoperirea teritorială - soluția implementată trebuie să gestioneze și controleze instalații de iluminat situate pe întreg teritoriului județului), nu sunt specifice anumitor producători și sunt disponibile pe piață. Pagina 21 din 27

Contestatoarea, prin contestația depusă, nu a făcut dovada caracterului restrictiv al acestor cerințe, aceasta prezentând, în susținere, argumente care evidențiază dezavantaje ale utilizării acestor tipuri de comunicație și nu argumente care să dovedească caracterul restrictiv al acestora, aceste argumente nefiind de natură să înlăture necesitatea autorității contractante. Faptul că un operator economic nu poate oferta soluția tehnică descrisă de autoritatea contractantă în documentația de atribuire nu constituie o restricționare a competiției, procedura de atribuire adresându-se doar operatorilor economici care pot oferta soluția necesară autorității contractante. Existența și a altor soluții/tehnologii, așa cum susține contestatoarea, nu dovedește caracterul restrictiv al soluției aleasă de autoritatea contractantă. Referitor la solicitarea subsidiară de a completa cerința cu sintagma „sau echivalent”, Consiliul reține că, în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. VI.3 se regăsește mențiunea potrivit căreia «Cerinţele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/executie, vor fi întelese ca fiind însoțite de mențiunea "sau echivalent”». Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constată că nu se impune eliminarea sau modificarea cerințelor criticate, critica fiind neîntemeiată. O altă critică a contestatoarei vizează solicitarea îndeplinirii unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură de atribuire, solicitând în acest sens eliminarea standardului EN 62493:2015, despre care susține că nu se aplică aparatelor de iluminat. În apărare, achizitoarea precizează ca standardul menționat se referă la „Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice”, iar aparatele de iluminat intră în categoria echipamentelor de iluminat. Verificând documentația de atribuire, Consiliul constată că autoritatea contractantă a solicitat în cadrul fișei tehnice aferente Aparatului de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni, prezentarea Declarației de conformitate cu Directiva de joasă tensiune (LVD) 2014/35/EU, respectiv a Declarației de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED), care să confirme respectarea, printre alte standarde, și a standardului EN 62493:2015. Standardul a cărui eliminare este solicitată de contestatoare vizează echipamente de iluminat, categorie din care fac parte și aparatele de iluminat cu led pentru trecerile de pietoni, printre echipamentele exceptate regăsindu-se, într-adevăr, și echipamente de iluminat pentru vehicule rutiere, însă aparatele de iluminat cu led pentru trecerile de pietoni nu fac parte din categoria exceptată. 22

Prin urmare, constatând că standardul în discuție vizează categoria de echipamente din care fac parte și cele ce vor fi achiziționate în cadrul contractului ce se va atribui, coroborat cu lipsa dovedirii caracterului restrictiv al impunerii respectării acestui standard, Consiliul nu va invalida aspectele avute în vedere de către achizitoare. Așadar, critica este neîntemeiată și va fi respinsă de Consiliu. O altă critică se referă la cerințele privind îndeplinirea standardelor SR EN 301 489-1 V1.9, SR EN 301 511 V12.5.1, SR EN 303 413 V1.1.1, SR EN 300 220-2 V3.1.1, SR EN 300 328 V2.1.1, contestatoarea considerând că aceste standarde reglementează în principal aspecte legate de comunicații radio, având ca scop testarea și validarea funcționalităților de transmise și recepția a datelor, iar în cazul aparatelor de iluminat stradal aceste funcții sunt îndeplinite de sistemele de telegestiune, componente separate, integrate pentru gestionarea și monitorizarea performanței rețelei de iluminat, aparatele de iluminat nefiind în sine, responsabile direct pentru comunicația radio. În replică, autoritatea contractantă susține că cerința vine din necesitatea de a dovedi compatibilitatea dintre aparatele de iluminat și sistemele de telegestiune cu care acestea sunt echipate și că aparatele de iluminat, prin funcționarea lor, nu interferează cu sistemele de comunicație radio ale modulelor de telegestiune. Analizând documentația de atribuire, Consiliul constată că, în fișa tehnică a aparatului de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni, s-a stabilit cerința de a prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive 2014/53/EU (RED) care va confirma respectarea, printre alte standarde, și a celor care fac obiectul prezentei critici. Or, din descrierea efectuată de autoritatea contractantă cu privire la standardele criticate, rezultă că acestea reglementează echipamente radio și de telecomunicații/echipamente care operează în spectru radio, iar aparatele de iluminat în discuție nu se încadrează în acest tip de echipamente, stabilirea unor astfel de cerințe nefiind relevantă, ci chiar restrictivă. De altfel, astfel de cerințe au fost stabilite de autoritatea contractantă, însă, cu privire la sistemul de telegestiune, care este un echipament radio/ care operează cu spectru radio. Prin urmare, Consiliul constată că este întemeiată aceasta critică fiind necesar ca autoritatea contractantă să elimine aceste standarde din cerințele stabilite pentru aparatele de iluminat cu led. Următoarea critică vizează solicitarea certificatului ENEC pentru modulul de telegestiune, contestatoarea susținând că aceste certificate se solicită doar aparatului de iluminat și nu pentru sistemul de telegestiune, potrivit art. 11 din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din 05.11.2024, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024, precum și faptul că această cerință favorizează producători mari care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard. Pagina 23 din 27

În replică, autoritatea contractantă susține că certificarea ENEC este o certificare de terţă parte care atestă conformitatea modulelor de telegestiune cu standardele de siguranță electrică și, spre deosebire de certificarea CE, care este o declarație proprie, dată de către producător sau importator, marcajul ENEC este acordat de un organism independent de terţă parte. În aceste condiții, autoritatea contractantă beneficiază de expertiza unei certificări de terţă parte, care atestă conformitatea produselor şi faptul că acestea au beneficiat de o schemă complexă de testare şi verificare înainte de punerea pe piaţă, schemă de testare care nu poate fi realizată de către autoritate în procesul de evaluare şi pentru care nu deţine competențele necesare. Analizând susținerile părților în legătură cu certificarea ENEC, Consiliul constată că aceasta, așa cum susține însăși contestatoarea, atestă conformitatea echipamentelor/produselor electrice cu standardele europene de siguranță și performanță, fiind un document emis de un organism independent. Modulul de telegestiune este un astfel de echipament, așa încât, deținerea și prezentarea unui astfel de certificat pentru acest echipament electric este o cerință necesară și utilă autorității contractante. Trimiterea contestatoarei la Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din 05.11.2024, parte integrantă din Ordinul nr. 1866/2021, Ordinul nr. 2490/2024, nu poate fi reținută de Consiliu, fiind nerelevantă, având în vedere că potrivit informațiilor din documentele transmise de autoritatea contractată, respectiv Strategia de contractare, prezentul contract nu este finanțat prin acest program ci prin „Programul Regional Nord-Vest 2021- 2027, Prioritatea 5 O regiune accesibilă, Obiectiv specific 3.2. Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, Acțiunea - b) Soluții pentru creșterea siguranței". Constatând că certificarea solicitată nu are caracter restrictiv, fiind o nevoie a autorității contractante de natură a confirma pe baza unor teste/măsurători riguroase, caracteristici ale echipamentului de către o terță parte, Consiliul constată că nu se impune eliminarea acestei cerințe, critica fiind neîntemeiată. Contestatoarea a criticat și solicitarea certificatului ENEC pentru controller. Or, având în vedere considerentele anterioare, aplicabile și în legătură cu această solicitare, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată critica. O altă critică a contestatoarei vizează cerințele care fac referire exclusiv la conectorul standardizat de tip Zhaga, în legătură cu care contestatoarea solicită indicarea în toată documentaţia de atribuire „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga” pentru a se uniformiza 24

documentaţia de atribuire, iar în subsidiar, să se indice „conector Zhaga sau echivalent”. În legătură cu această critică, autoritatea contractantă a precizat în cadrul punctului de vedere că în conformitate cu specificațiile din documentaţia de atribuire sunt acceptate ambele variante, iar pentru claritate va publica, ulterior soluționării contestației, o clarificare în SEAP prin care va modifica documentația de atribuire în sensul înlocuirii noțiunii „conector standardizat Zhaga” cu „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga”. Consiliul apreciază această susținere a autorității contractante ca o achiesare la solicitarea contestatoarei, astfel că va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să pună în aplicare măsura la care a achiesat. Ultima critică formulată de contestatoare se referă la solicitarea senzorului PIR, aceasta solicitând, în principal, eliminarea cerințelor prin care se impune comunicația de tip PIR, în principal motivat de faptul că acest senzor este indicat doar în studiul de fezabilitate nu și în „proiectul tehnic” și „listele cantități”, iar în subsidiar, în situația menținerii cerinței, indicarea „PIR sau echivalent”. În apărare, achizitoarea susține că noțiunea „PIR” nu se referă la un anumit tip de comunicație, ci la tipul de senzor utilizat pentru detecția mișcării (passive infrared), iar pe piață, această soluție este cea mai utilizată, existând sute de tipuri de senzori PIR. Din conținutul studiului de fezabilitate, anexă a caietului de sarcini, rezultă că acesta conține, într-adevăr, informații referitoare la senzorii PIR, în contextul „controlului creşterii fluxului luminos pe baza unor senzori, care pot fi conectați fizic la oricare dintre aparatele de iluminat/dispozitivele de control ofertate şi pe baza cărora poate fi gestionat modul de funcționare al mai multor aparate de iluminat ce deservesc aceluiași scop, fără ca toate acestea să fie conectate direct la același senzor. De exemplu, un senzor PIR montat (...)”. Analizând motivul invocat de contestatoare pentru eliminarea cerinței criticată, respectiv faptul că în proiectul tehnic și listele de cantități nu se regăsește menționat acest tip de senzor, Consiliul nu îl poate reține ca întemeiat, având în vedere, pe de o parte, faptul că studiul de fezabilitate reprezintă parte a caietului de sarcini, fiind anexa la acesta, documentația de atribuire trebuind analizată în ansamblul ei, iar pe de altă parte, că în prezenta procedură de atribuire nu există un Proiect tehnic, realizarea lui fiind, de fapt, obiect al contractului ce se va încheia. Cu privire la solicitarea subsidiară de a completa cerința cu sintagma „sau echivalent”, Consiliul reține că, în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. VI.3 se regăsește mențiunea potrivit căreia «Cerinţele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/executie, vor fi întelese ca fiind însoțite de mențiunea "sau echivalent”». Pagina 25 din 27

Coroborând aceste considerente, cu faptul că autoarea contestației nu a demonstrat caracterul restrictiv al acestei cerințe, Consiliul va respinge critica, aceasta fiind neîntemeiată. În ceea ce privește capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii, Consiliul îl va respinge ca neîntemeiat, procedura de atribuire fiind suspendată, astfel că măsurile de remediere necesare pot fi puse în aplicare. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL SATU MARE. În baza art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa și a celor achiesate de autoritatea contractantă, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii, în limita celor analizate de Consiliu. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/20146, Consiliul va respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii de atribuire. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 3.000 lei, reprezentând parte din onorariul avocațial în valoare de 9.520 lei (dovedit prin factura seria SD nr. 0182/05.02.2025 și ordinul de plată UNICREDIT Bank nr. E2E din 06.02.2025), redus prin raportare la criticile admise. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: 26

Admite, în parte, contestația formulată de URBIOLED SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL SATU MARE, în limita celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa și a celor achiesate de autoritatea contractantă, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Daniela UIFĂLEAN Adriana VĂNCICĂ Cristian Ioan COSTACHE Redactată în 4 exemplare, conține 25 pagini. Redactată practicaua deciziei Gabriela Popescu Pagina 27 din 27

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../C../.. Data: .......... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. .../.........., formulată de ... SRL, cu sediul social în situat în județul ... .., înmatriculată în Registrul Comerțului cu numărul J../..../...., Cod unic de înregistrare RO........, reprezentată legal prin administrator ... și convențional prin ... – Cabinet de avocat, cu sediul în ... ., unde solicită comunicarea tuturor actelor, împotriva documentației de atribuire, publicată în SEAP la data de .........., în cadrul licitației deschise, organizată de ..., cu sediul în municipiul ..., str. .. ... nr. ., ..., în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «..."», anunț de participare nr. CN......./.........., s-a solicitat: > În temeiul prevederilor art. .. alin. (.) din Legea .../...., suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea prezentei contestaţii; > În temeiul prevederilor art. .. alin. (.) lit. b) din Legea .../...., obligarea autorităţii contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentaţiei de atribuire contestate şi a eliminării cerinţelor restrictive; > În temeiul prevederilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să se dispună anularea procedurii de atribuire; > În temeiul prevederilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației; > În temeiul prevederilor art. .. din Legea nr. .../...., acces la dosarul constituit la Consiliu. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost admisă de Consiliu, prin Încheierea nr. ../C../.. din data de ........... Pagina 1 din 26

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. .. Solicită eliminarea cerinţei restictive privind referinţe cu aplicaţii ... În principal, contestatoarea susține eliminarea acesteia, motivând că reprezintă o clauză nescrisă. Având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, consideră că se impune eliminarea acestei cerințe, argumentând că trebuia inclusă în anunțul de participare, fiind o cerință de calificare. În caz contrar, se impune eliminarea acesteia, ca fiind o clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. .. alin. (.) din HG nr. .../..... În subsidiar, contestatoarea menționează argumente suplimentare pentru eliminarea acestei cerințe, subliniind că posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, cerută de autoritatea contractantă. Totodată, arată că cerința de a dovedi integrarea cu alte aplicații ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut de alți beneficiari și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau al ofertanților de soluții de telemanagement. În consecință, contestatoarea susține că această cerință are rolul de a favoriza anumiți ofertanți și anumite soluții utilizate în proiecte în care au fost necesare integrări cu platforme de .... În acest sens, contestatoarea redă extrase relevante din documentația de atribuire, astfel: "Se vor prezenta referințe cu aplicații ... care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate - pag. .. "Se vor prezenta referințe cu aplicații ... care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate - pag. .. Contestatoarea menționează că, în urma unei analize succinte a soluțiilor de telegestiune întâlnite pe piața din România, se poate observa cu ușurință că singura soluție de telegestiune utilizată, prin integrarea cu alte platforme, în proiecte de ... este soluția Intellilight: https://intelilight.eu/? lang=ro În susținerea poziției sale, contestatoarea indică și Decizia CNSC nr. ..../C./..../..... .. Cu referire la cerințele restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/RF/GPRS/ETHERNET Contestatoarea susține eliminarea cerințelor restrictive, motivând că impunerea unui anumit tip de transmisie nu este justificată. Prin urmare, aceasta consideră că se impune completarea cerințelor cu acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile Autorității contractante. De asemenea, contestatoarea solicită modificarea sau 2

completarea cerinței prin adăugarea mențiunii "sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente", menționând prevederile art. ... alin. (.) din Legea nr. ../..... Contestatoarea mai solicită acceptarea unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Aceasta subliniază că impunerea unor sisteme de comunicație restrictive nu este justificată și că sistemele de comunicație impuse nu sunt compatibile. În concret, cerințele prin care se impun RF intră în contradicție cu cerința anterioară prin care se impune GSM, cu mențiunea că GSM nu permite mediile intermediare în comunicarea cu serverul. În cazul întreruperii comunicației directe, unul din nodurile care are comunicația prin GSM activă devine un mediu intermediar pentru celelalte module care comunică prin RF cu el. Prin urmare, contestatoarea consideră că această cerință și cea legată de utilizarea mediilor intermediare ar trebui completate de mențiunile "sau prin tehnologii și topologii de rețea echivalente, cu sau fără medii intermediare". Pentru susținerea acestei critici, contestatoarea indică extrase din documentația de atribuire: .. Modul de comunicație: ”Sistemul de telegestiune este funcțional din primul moment în care aparatul de iluminat este montat fi alimentat la tensiune, astfel din acel moment modulul GPS transmite în Cloud datele de localizare, acesta se va regăsi pe hartă în primele .. de ore. Tot din primul moment al alimentării aparatelor componenta OLC transmite datele operaţionale prin intermediul modului GSM către Cloud.” Extras Studiu de fezabilitate - pag ..: ”Toate componentele au protocol IPv. şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocélula pentru funcţionarea independentă, modul de comunicaţie pentru transmiterea datelor către Servercul Cloud utilizând rețelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizează pentru comunicație rețelele celulare .G/.G sl RF .,.GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) pentru asigurarea transmiterii de date fara întreruperi. Reteua locala RF-.,.GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacţia la senzorii instalaţi pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tip IPv.. In cazul intreruperii comunicaţiei intre modulele de control sl aplicaţie, soluţia ofertata va asigura in mod automat comutarea pe o retea de comunicaţie de rezerva. Se va detalia soluţia propusa pentru asigurarea continuitatii comunicaţiei modulelor de control cu aplicația” Extras Studiu de fezabilitate - pag ..: ”Colectarea centralizată a datelor de la dispozitivele de control utilizând reţele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet.” Extras Studiu de fezabilitate - pag ..: ”Toate componentele au protocol IPv. şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware Instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocélula pentru funcţionarea independenta, modul de comunicaţie pentru transmiterea datelor catre Servercul Cloud utilizând retelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. Comunicaţia de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se accepta sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizeaza pentru comunicaţie retelele celulare .G/.G si RF .,.GHz {sau alte frecventa libera de licenţa) pentru asigurarea transmiterii de date fara întreruperi. Reteua locala RF-.,.GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacţia la senzorii instalati pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocata o adresa IP tip IPv.. In cazul întreruperii comunicaţiei intre modulele de control si aplicaţie, soluţia ofertata va asigura In mod automat comutarea pe o reţea de comunicaţie de rezerva. Se va detalia soluţia” Extras Studiu de fezabilitate - pag ..: ”Colectarea centralizată a datelor de fa dispozitivele de control utilizând reţele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet.” Pagina 3 din 26

Extras Studiu de fezabilitate - pag ..: ”... Soluţia tehnica pentru comunicare va fi punct la punct de la un singur operator de comunicaţii iar acesta va asigura acoperirea reţelei pe întreaga arie pe care este implementat sistemul de control/monitorizare; Sistemul va putea sa funcţioneze si în protocol GSM .G. ..... Modulul de control va conține obligatoriu: modul comunicaţie GSM, modul poziţionare si recepţie timp universal tip GPS, sensor de lumina (tip fotocélula), sensor de temperatura.” Jurisprudențial, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. ..../C./.... din .........., prin care Consiliul a dispus reformularea prevederilor din fișa tehnică nr. . (pct. .... și ....), prin introducerea mențiunii „sau echivalent” după sintagma „transmisie RF/GSM” și eliminarea sintagmei "nu se acceptă sisteme prevăzute cu elemente terțe cu rol de concentratoare de date". Contestatoarea susține că un sistem de telegestiune care folosește ca protocol de comunicație rețele de date mobile (GSM) presupune ca fiecare controler individual de telegestiune să fie echipat cu o cartelă SIM pentru transmiterea datelor dintre aparatele de iluminat și serverul de comandă și control și menționează că protocolul de comunicație bazat pe rețele de date mobile ar presupune ca autoritatea contractantă să încheie un contract cu un operator de telefonie mobilă pentru asigurarea lunară a unui abonament de date pentru toate cartelele SIM aferente fiecărui aparat de iluminat din proiect, pe toată durata de viață a aparatelor de iluminat (aproximativ .. de ani), ceea ce ar implica costuri suplimentare, inclusiv pentru autoritatea contractantă. Astfel, așa cum rezultă din dispozițiile art. .. din HG nr. .../...., autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe care nu prezintă relevanță sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. În acest sens, consideră că impunerea unui anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, reprezintă o cerință restrictivă, având în vedere următoarele aspecte: acest tip de comunicație presupune costuri mari de utilizare post-implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, ceea ce înseamnă că, în situațiile în care nu există semnal GSM, aspect întâlnit frecvent chiar și în prezent, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare, în timp ce soluțiile alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Contestatoarea arată că, potrivit cerinței expuse prin documentația de atribuire, entitatea contractantă impune un anumit tip de transmisie, respectiv GSM/RF, pentru controlul de la distanță al aparatului de iluminat. 4

Aceasta menționează că existența unei astfel de cerințe exclude alte tehnologii de comunicații care ar putea fi mai eficiente sau mai potrivite în anumite situații, subliniind că „utilizarea exclusivă a transmisiei RF sau GSM poate să nu fie cea mai eficientă opțiune în toate scenariile”. De exemplu, tehnologia PLC beneficiază de infrastructura de cablare electrică existentă, permițând transmiterea datelor și controlul prin intermediul rețelei de curent electric. Astfel, o cerință rigidă care exclude PLC limitează implementarea unei soluții mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor și nu permite alegerea celei mai bune opțiuni de comunicare din zona de instalare a sistemului de telegestiune. Mai mult, contestatoarea consideră că această cerință exclude aplicațiile sau utilizările care ar putea beneficia de alte tipuri de comunicații, cum ar fi comunicațiile prin cablu, comunicațiile prin internet sau alte tehnologii emergente de comunicații. De asemenea, cerința limitează baza de furnizori și soluții disponibile, întrucât nu toți furnizorii sau dezvoltatorii pot oferi module de control care funcționează exclusiv cu transmisia GSM/RF. Utilizarea numai a transmisiilor GSM sau RF poate fi limitată de acoperirea rețelei sau de alte constrângeri tehnice asociate cu aceste tehnologii, ceea ce ar putea afecta disponibilitatea și fiabilitatea sistemului în anumite locații. Contestatoarea susține că, așa cum reiese din interpretarea prevederilor art. ... din Legea nr. ../...., este interzis a se indica o anumită specificație tehnică sau tehnologie de fabricație legată de proiectare, calculare și execuția lucrărilor și utilizarea produselor fără a fi însoțită de mențiunea „sau echivalent”. Având în vedere că se pot utiliza și alte protocoale de comunicație, aceasta solicită eliminarea cerinței în discuție sau, în subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că nu se impune eliminarea acesteia, solicită obligarea autorității contractante la reformularea prevederilor din fișa tehnică prin introducerea, după sintagma „transmisie GSM”, a mențiunii „sau echivalent”, conform prevederilor legale. În susținerea poziției sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. ..../C./.... din data de .........., Decizia CNSC nr. ..../C./ .....,.... din .........., Decizia CNSC nr. ..../C./ ..../...., Decizia CNSC nr. ..../C./.... din .........., rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC nr. ..../C./...., .... din .........., rămasă definitivă prin nerecurare, Decizia CNSC cu nr. ..../C./ ...., .... din .........., Decizia CNSC cu nr. .../C./... din ........... Contestatoarea consideră că o confirmare suplimentară a faptului că cerința contestată este nelegală o reprezintă faptul că, într-o procedură similară, în care a fost formulată o critică identică celei din prezenta speță, autoritatea contractantă, Primăria Orașului Năsăud, a comunicat că înțelege să adopte măsuri de remediere și arată că acest aspect rezultă din extrasul Punctului de vedere nr. ...../.........., transmis în Dosarul CNSC nr. ..../C./...., potrivit căruia: "Măsura de remediere: se elimină de la nivelul documentației de atribuire acele cerințe prin care se impune un anumit tip de comunicație, respectiv comunicația fără echipamente intermediare, de tip GSM/RF, cerințe care sunt detaliate în Fișa Tehnică nr. . - Controler pentru telegestiune la nivel de aparat de iluminat, pentru comandă și control fără fir, de la distanță, în Fișa Tehnică nr. . - Sistem de telegestiune la nivel de punct de aprindere, pentru comandă și control fără fir, de la distanță a sistemului de iluminat public și în Fișa Tehnică nr. . aferentă. Din Fișa Tehnică nr. . se elimină cerința ... - tip comunicație. Pagina 5 din 26

Din Fișa Tehnică nr. . se elimină cerințele ..... - tip comunicație și ...... Din Fișa Tehnică nr. . se elimină cerințele ...., ..., ...., ..... Se vor accepta tehnologii de comunicație cu echipamente intermediare." .. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură Contestatoarea menționează eliminarea standardului EN .....:.... - Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF), considerând că acesta nu este aplicabil în cazul aparatelor de iluminat stradal. Aceasta arată că, pentru soluționarea acestei critici, sunt relevante extrase din documentația de atribuire, respectiv: Extras Studiu de fezabilitate - pag. ..: ”Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN .....-.:....+A.:...., EN .....-.-.:.... + A.:...., EN .....:...., EN .....:...., IEC .....:...., EN .....:....” Extras Fișă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni. ”..... Se va prezenta declarație de conformitate cu Directiva joasă tensiune (LVD) ..../../EU, care va confirma respectarea standardelor: EN .....-.:....+A.:...., EN .....-.-.:.... + A.:...., EN .....:...., IEC .....:...., EN .....:.... ..... Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN .....-.:....+A.:...., EN .....-.-.:.... + A.:...., EN .....:...., EN .....:...., IEC .....:...., EN .....:....” Contestatoarea solicită eliminarea standardelor evidențiate, susținând că acestea nu se aplică aparatelor de iluminat stradal, respectiv EN .....:.... - Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF) - EN ..... se aplică echipamentelor care pot fi utilizate aproape de utilizatori, dar corpurile de iluminat stradal sunt proiectate exclusiv pentru utilizare la înălțime. Acest standard nu se aplică corpurilor de iluminat stradal, deoarece acestea nu sunt în contact direct cu utilizatorii și nu prezintă riscuri semnificative legate de câmpuri electromagnetice. Conform standardului IEC .....-.:...., care include clauza ...., ce reglementează cerințele privind câmpurile electromagnetice (EMF) conform IEC ....., aceste cerințe nu se aplică corpurilor de iluminat stradal. În mod specific, standardul IEC ..... exclude echipamentele de iluminat pentru vehicule rutiere, inclusiv iluminatul stradal. În raportul de conformitate al produsului nostru, evaluat conform IEC .....-.:...., clauza .... este marcată ca NEAPLICABILĂ (N/A) pentru corpurile de iluminat stradal, confirmând că nu sunt necesare teste pentru câmpuri electromagnetice în acest caz. Contestatoarea susține că standardele solicitate într-o procedură de achiziție publică trebuie să fie însoțite de o justificare clară a utilității acestora și de parametrii specifici care se doresc a fi verificați, pentru a respecta principiul proporționalității și a evita restrângerea nejustificată a 6

concurenței. Aceasta consideră că, în lipsa unei justificări clare și a parametrilor ce trebuie evaluați în rapoartele de testare, cerința devine arbitrară și poate conduce la excluderea unor ofertanți care pot propune soluții echivalente din punct de vedere funcțional. Contestatoarea arată că stabilirea utilității standardelor asigură transparența procesului și permite ofertanților să înțeleagă în mod clar cerințele, facilitând astfel prezentarea unor soluții conforme cu nevoile autorității contractante și menționează că solicitarea sa este întemeiată, în condițiile în care standardele în discuție cuprind mai multe tipuri de corpuri de iluminat, fiind necesară precizarea și justificarea concretă a părții din standard care trebuie îndeplinită de corpurile de iluminat în cauză. Jurisprudențial, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. ..../C../.... din .........., rămasă definitivă prin nerecurare. .. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se cere îndeplinirea următoarelor standarde: ”✓ SR EN ... ...-. V..... - Standard de compatibilitate electromagnetică (EMC) pentru echipamente radio şi servicii Partea .: Cerinţe tehnice comune. Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului ...(b) al Directivei ..../../EU şi cerinţele esenţiale ale articolului . al Directivei ..../../EU ✓ SR EN ... ... V...... - Sistem global pentru comunicaţii mobile (GSM). Echipamente staţii mobile (MS). Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului ... al Directivei ..../../EU ✓ SR EN ... ... V..... - Sisteme şi staţii terestre pentru sateliţi (SES). Sistem global de navigaţie prin satelit (GNSS) receptoare Echipamente radio care operează în benzile de frecvenţă de la .... MHz până la .... MHz şi de la .... MHz până la .... MHz. Standard armonizat pentru acces la spectrul radio ✓ SR EN ... ...-. V..... - Dispozitive pentru distanţă mică (SRD) care funcţionează în banda de frecvenţe de la .. MHz până la .... MHz. Partea .: Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului ... al Directivei ..../../EU pentru echipamente de bază nespecifice ✓ SR EN ... ... V..... - Sisteme de transmisie de bandă largă. Echipamente pentru transmisii de date care funcţionează în banda ISM .,. GHz şi utilizează tehnici de modulaţie de bandă largă. Standard armonizat acoperind cerinţele esenţiale ale articolului ... al Directivei ..../../EU” Pentru soluționarea acestei critici, contestatoarea indică extrase din documentaţia de atribuire, respectiv: Extras Studiu de fezabilitate - pag. ..: ”Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN .....-.:....+A.:...., EN .....-.-.:.... + A.:...., EN .....:...., EN .....:...., IEC .....:...., EN .....:...., EN .....:...., EN .....-.-.:...., EN .....-.-.:...., SR EN ... ...-. V....., SR EN ... ... V......, SR EN ... ... V....., SR EN ... ...-. V....., SR EN ... ... V.....” Extras Fișă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni: ” ..... Se va prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED), care va confirma respectarea standardelor: EN .....-.:....+A.:...., EN .....-.-.:.... + A.:...., EN .....:...., EN .....:...., IEC .....:...., EN .....:...., EN .....:...., EN .....-.-.:...., EN .....-.-.:...., SR EN ... ...-. V....., SR EN ... ... V......, SR EN ... ... V....., SR EN ... ...-. V....., SR EN ... ... V......” Contestatoarea solicită eliminarea standardelor referitoare la comunicațiile radio, argumentând că acestea sunt aplicabile doar modulelor de telegestiune și nu aparatelor de iluminat în sine. Aceste standarde reglementează în principal aspecte legate de comunicațiile radio, având ca scop testarea și validarea funcționalităților de transmisie și recepție a datelor. În cazul aparatelor de iluminat stradal, aceste funcții sunt îndeplinite de sistemele de telegestiune, care sunt componente separate, integrate pentru gestionarea și monitorizarea Pagina 7 din 26

performanței rețelei de iluminat. Aparatele de iluminat în sine nu sunt responsabile direct pentru comunicația radio, ceea ce face ca aplicarea acestor standarde să nu fie necesară sau relevantă. În acest context, evaluarea conformității pentru standardele de comunicație ar trebui să vizeze exclusiv modulele sau dispozitivele de telegestiune, și nu aparatele de iluminat propriu-zise. Acest lucru asigură o delimitare clară între cerințele aplicabile sistemelor de control și cele care vizează aparatul de iluminat ca infrastructură fixă, dedicată iluminatului public. Standardele solicitate într-o procedură de achiziție publică trebuie să fie însoțite de o justificare clară a utilității acestora și de parametrii specifici care se doresc a fi verificați, pentru a respecta principiul proporționalității și a evita restrângerea nejustificată a concurenței. Fără o justificare detaliată, cerința devine arbitrară și poate conduce la excluderea unor ofertanți care pot propune soluții echivalente din punct de vedere funcțional. Mai mult, stabilirea utilității standardelor asigură transparența procesului și permite ofertanților să înțeleagă în mod clar cerințele, facilitând prezentarea unor soluții conforme cu nevoile autorității contractante. Contestatoarea consideră că Consiliul poate constata că solicitarea este întemeiată, în condițiile în care standardele în discuție cuprind mai multe tipuri de corpuri de iluminat, fiind necesară precizarea și justificarea concretă a părții din standard care trebuie îndeplinită de corpurile de iluminat în cauză. Jurisprudențial, contestatoarea indică Decizia CNSC Nr. ..../C../.... din .........., rămasă definitivă prin nerecurare. .. Solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru modulul de telegestiune Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune ”Se va prezenta declarație de conformitate care să confirme respectarea standardelor SR EN .....-.-..:.... și SR EN .....-.:.....” Contestatoarea susține că ENEC este un certificat european care atestă conformitatea produselor electrice și electronice cu standardele de siguranță și performanță, iar obținerea acestuia implică testări în laboratoare specializate acreditate. Astfel, arată că nu toți producătorii sau furnizorii de module de telegestiune au acces la astfel de laboratoare, în special cei din afara Uniunii Europene sau cei de dimensiuni mai mici. În acest context, consideră că cerința ENEC elimină din competiție un număr semnificativ de produse care ar putea îndeplini cerințele tehnice și funcționale, chiar și fără această certificare specifică. Contestatoarea consideră că introducerea cerinței ENEC suplimentar față de alte certificări recunoscute internațional poate fi considerată redundantă, întrucât, dacă un produs este certificat CE, acesta este deja 8

evaluat pentru conformitatea cu legislația europeană privind siguranța. Dacă scopul cerinței este asigurarea siguranței și performanței produsului, acest obiectiv poate fi atins prin standarde internaționale deja acceptate, cum ar fi CE. De aceea, impunerea ENEC, fără o justificare detaliată a beneficiilor suplimentare, este apreciată ca fiind excesivă și discriminatorie. De asemenea, contestatoarea subliniază că costurile ridicate fac ca acest certificat să fie mai accesibil marilor companii, excluzând astfel micii furnizori, care pot avea produse de calitate echivalentă, dar nu dispun de resursele financiare necesare pentru certificare. Mai menționează că certificatele ENEC sunt solicitate doar pentru aparatele de iluminat, dar nu și pentru sistemul de telegestiune, iar această susținere este confirmată de prevederile art. .. din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din .........., parte integrantă din Ordin ..../.... și Ordin ..../...., pe care îl citează. Astfel, contestatoarea apreciază că cerința prin care se solicită certificat ENEC pentru sistemul de telegestiune este restrictivă. .. Solicită eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru controller Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune: ” ..... Modulul de control va conform cu directiva ..../J. / EU si va avea certificare ENEC.” Contestatoarea susține că certificatul ENEC (European Norms Electrical Certification) este utilizat pentru a atesta conformitatea cu standardele europene de siguranță și performanță pentru produse electrice și electronice, având ca scop principal reglementarea echipamentelor direct conectate la rețeaua electrică. În acest context, arată că controlerul, care este un dispozitiv periferic și integrat în sistemul de telegestiune, nu operează direct pe circuitul de alimentare principal al aparatului de iluminat, ci printr-un protocol de comunicare (ex. DALI, Zigbee). Astfel, contestatoarea consideră că, în multe cazuri, acesta nu este direct supus acelorași riscuri electrice, iar cerința certificării ENEC devine disproporționată în raport cu scopul și funcția sa. Mai menționează că controlerul este o componentă specifică pentru gestionarea și comunicarea datelor, iar cerințele relevante pentru acesta ar trebui să se concentreze pe: - Compatibilitate electromagnetică (EMC), conform EN ..... sau EN .....; - Performanța comunicației, în conformitate cu standarde precum Zigbee, DALI, LoRaWAN, NB-IoT; - Siguranța electrică locală, conform EN .....-. sau EN .....-. (pentru echipamente IT și de comunicații). Contestatoarea arată că impunerea certificării ENEC pentru controler suprapune standardele deja acoperite de alte reglementări mai specifice și relevante, ceea ce duce la o certificare redundantă și nejustificată și susține că rolul controlerului este de a transmite și gestiona datele (ex. intensitatea luminii, raportarea stării aparatului) și nu de a îndeplini funcții critice de siguranță electrică, precum protecția împotriva supraîncărcărilor sau scurtcircuitelor, acestea fiind responsabilitatea aparatului de iluminat. Pagina 9 din 26

Contestatoarea consideră că cerința certificării ENEC favorizează producătorii mari, care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard, excluzând automat producătorii mai mici sau regionali, care oferă soluții viabile conforme cu alte standarde relevante. Mai menționează că certificatele ENEC sunt solicitate doar pentru aparatele de iluminat, nu și pentru sistemul de telegestiune/controler, iar această susținere este confirmată de prevederile art. .. din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din .........., parte integrantă din Ordin ..../.... și Ordin ..../.... și recitează prevederile art. ... Astfel, contestatoarea apreciază că cerința prin care se solicită certificat ENEC pentru controller este restrictivă. .. Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune,

exclusiv, conectorul standardizat de tip Zhaga Contestatoarea solicită să se indice în toată documentația termenul "conector standardizat de tip Nema sau Zhaga", motivând că, deși în anumite cerințe această formulare este utilizată, în alte secțiuni ale documentației se impune exclusiv utilizarea conectorului Zhaga. Contestatoarea menționează că, în temeiul art. .. din HG nr. .../...., este necesară uniformizarea documentației pentru a evita ambiguitățile și limitările impuse prin specificațiile actuale. În subsidiar, contestatoarea solicită să se menționeze formularea "conector standardizat de tip Zhaga sau echivalent", în conformitate cu art. ... alin. (.) din Legea nr. ../..... Contestatoarea consideră că cerința care impune exclusiv conectorul de tip Zhaga reprezintă o restricție restrictivă, care limitează accesul unui număr mai mare de ofertanți Contestatoarea indică extras din documentația de atribuire, respectiv: Extras Fişă Tehnică - Aparat de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni: ”... Aparatul de iluminat va fi echipat cu corector electro-mecanic standardizat tip Zhaga, pentru montarea modulului de telegestiune in exteriorul acestuia” Pe de altă parte, în Fişa aferentă sistemului de telegestiune, se indică: ”.. Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa; ... Modulul de control; ..... Modulul va fi conectat direct la aparatul de iluminat printr-un conector standardizat de tip Nema sau Zhaga” Contestatoarea menționează că, potrivit art. ... alin. (.) din Legea nr. ../...., specificațiile tehnice nu trebuie să impună un anumit producător, o anumită origine sau un procedeu specific, care ar favoriza sau elimina anumiți operatori economici sau produse, decât dacă acest lucru este justificat de obiectul contractului. De asemenea, contestatoarea subliniază că, așa cum rezultă din art. .. din HG nr. .../...., autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerințe care nu 10

sunt relevante sau care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului. Contestatoarea consideră că, în conformitate cu art. .. din HG nr. .../...., care reglementează caracterul clar și complet al cerințelor din documentația de atribuire, se impune uniformizarea acestora. Având în vedere că cerințele contestate sunt formulate într-un mod neclar, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante să le modifice astfel încât să permită depunerea de oferte atât de către operatorii economici care comercializează controllere de tip Zhaga, cât și de către cei care oferă controllere de tip NEMA. În susținerea argumentelor sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. ..../C./.... din .........., rămasă definitivă prin nerecurare. .. Solicită eliminarea cerințelor prin care se solicită senzorul PIR/eliminarea cerințelor prin care se impune comunicația de tip PIR Contestatoarea solicită, în principal, eliminarea cerinței referitoare la senzorul PIR, motivând că acesta este indicat doar în studiul de fezabilitate, dar nu și în proiectul tehnic și listele de cantități și susține că autoritățile contractante au obligația legală de a elabora documentația de atribuire pentru fiecare procedură în parte, în conformitate cu art. ... alin. (.) din Legea nr. ../.... și art. .. din HG nr. .../..... Prin urmare, contestatoarea consideră că critica formulată este întemeiată și că se impune eliminarea cerinței în cauză, subliniind că autoritatea contractantă nu a justificat tehnologia impusă. În subsidiar, în măsura în care cerința este menținută, contestatoarea solicită să fie indicată formula "PIR sau echivalent", în conformitate cu prevederile art. ... alin. (.) din Legea nr. ../..... Contestatoarea motivează această solicitare prin faptul că există tehnologii echivalente pentru detecția mișcării, cum ar fi tehnologia RADAR, Lidar sau analiza imaginilor video, care oferă capabilități superioare senzorului PIR. În susținerea argumentelor sale, contestatoarea indică Decizia CNSC nr. ..../C./..../.... din ........... În considerarea celor prezentate anterior, solicită admiterea contestației. ... a transmis Punctul de vedere prin adresa nr. .../.........., înregistrată la CNSC cu nr. ..../.........., iar dosarul achiziției prin adresa nr. ..../.........., înregistrată la CNSC cu nr. ..../........... Autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de ... SRL, considerând-o netemeinică și nefondată și, pe cale de consecință, menținerea documentației de atribuire așa cum a fost publicată. Autoritatea contractantă prezintă, pe scurt, modul de derulare a procedurii de atribuire, considerând că motivele invocate în contestație sunt netemeinice și nefondate, astfel cum va detalia în continuare. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţei restictiveprin care se solicită referinţe cu aplicaţii ...", autoritatea contractantă menționează că această cerință derivă din necesitatea de a achiziționa un sistem de telegestiune performant și matur, care să poată fi integrat cu aplicații de tip ..., având în vedere planul de dezvoltare. De asemenea, precizează că pe piață există mai multe soluții care dețin referințe cu Pagina 11 din 26

aplicații de tip ..., menționând exemple precum E-Save, Exedra, Intelilight, Interact City, Capelon, etc. Totodată, se precizează că toate soluțiile enumerate beneficiază de certificare TalQ și dispun de referințe cu aplicații ... și arată că integrarea unei aplicații de telegestiune cu o altă aplicație ..., chiar și printr-un protocol deschis de integrare prin API, așa cum este TalQ, depinde de producătorii de telegestiune și de capacitatea acestora de a pune la dispoziția integratorilor codul propriu de programare. În acest context, autoritatea contractantă consideră că contestatorul susține în mod eronat că această cerință privește capacitatea tehnică a ofertanților. Se precizează că cerința nu impune ofertanților să dețină referințe cu aplicații ..., ci doar sistemul de telegestiune ofertat. Aceasta reprezintă modalitatea prin care autoritatea contractantă se asigură că sistemul ofertat va funcționa conform necesităților sale. .. Având în vedere criticile contestatoarei „cu referire la cerinţele restrictive care vizează modul de comunicaţie prin care sunt impuse sistemele de comunicaţie GSM/R F/CP RS/E THER NET", autoritatea contractantă menționează că cerința a fost stabilită la nivelul Studiului de Fezabilitate și este în concordanță cu particularitățile impuse de prezentul proiect și precizează că, așa cum este specificat și în autorizația de construire nr. . din .........., proiectul presupune executarea lucrărilor de construire pentru „...”. Conform Studiului de Fezabilitate, se dorește iluminarea suplimentară a ... treceri de pietoni amplasate pe drumurile județene din .... Astfel, se consideră justificată cerința ca aparatele de iluminat să fie echipate cu dispozitive de control care au capacitatea să comunice direct cu serverul cloud prin comunicație GSM, având în vedere că acestea vor fi răspândite pe raza întregului județ. Autoritatea contractantă susține că contestatoarea solicită introducerea mențiunii „sau echivalent” după „transmisie RF/GSM”, fără a preciza ce presupune un sistem echivalent, substituindu-se astfel elaboratorului studiului de fezabilitate și achizitorului. Se arată că, în cadrul unei achiziții, singurul responsabil pentru stabilirea cerințelor tehnice ale bunurilor ce urmează a fi achiziționate este achizitorul, respectiv autoritatea contractantă. Totodată, solicită constatarea caracterului nefondat al criticii, având în vedere că pe piața de referință din România există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM, menționând exemple precum Interact City – Signify, Exedra – Schreder, Intelilight – Flashnet și indică faptul că datele publice arată că există multipli integratori de sisteme care au avut acces la echipamentele diferiților producători de astfel de sisteme de telegestiune, astfel încât nu poate fi vorba de o limitare a participării ofertanților. De asemenea, se menționează că inclusiv sistemul produs de contestator are opțiune de 12

echipare cu modul GSM, conform informațiilor publice disponibile pe site-ul: https://neos.ro/modul-interfata-punct-luminos-nemci/. Totodată, autoritatea contractantă arată că nu pot fi acceptate „elemente terțe cu rol de concentratoare de date”, din aceleași considerente prezentate anterior. Se subliniază faptul că trecerile de pietoni care fac obiectul contractului sunt răspândite pe raza întregului județ (pe sute de kilometri), iar utilizarea soluției cu elemente de tip concentrator ar presupune ca fiecare trecere de pietoni să fie echipată cu un astfel de dispozitiv, în condițiile în care există soluții moderne de module de telegestiune care pot funcționa fără concentratoare de date. În acest context, consideră că existența a ... concentratoare de date (echipate la rândul lor cu module de transmisie de date mobile), suplimentare față de modulele de telegestiune, ar fi inutilă și o potențială sursă suplimentară de defect. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care îndeplinirea unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură - In concret, indicăm eliminarea standardului: EN .....:.... - Evaluarea conformităţii echipamentelor de iluminat în privinţa expunerii umane la câmpuri electromagnetice (EMF) - EN .....", autoritatea contractantă menționează că așa cum afirmă chiar contestatorul, standardul EN .....:.... se referă la „Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice” și susține faptul că aparatele de iluminat intră în categoria echipamentelor de iluminat, iar simplul fapt că sistemul produs de contestator are marcată mențiunea „NEAPLICABIL (N/A)” la clauza .... nu constituie o dovadă că acest standard nu este aplicabil aparatelor de iluminat stradal. Autoritatea contractantă subliniază că afirmația contestatorului conform căreia "acest standard nu se aplică corpurilor de iluminat stradal, deoarece acestea nu sunt în contact direct cu utilizatorii și nu prezintă riscuri semnificative legate de câmpuri electromagnetice" este lipsită de logică sau de orice fundament științific și menționează că, în general, aparatele de iluminat, inclusiv veiozele de la capătul patului, nu sunt în contact direct cu utilizatorii, însă acest fapt nu exclude posibilitatea ca acestea să implice riscuri semnificative legate de câmpuri electromagnetice. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că contestatorul nu este în măsură să stabilească ce aparate de iluminat prezintă sau nu astfel de riscuri. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care se îndeplinirea următoarelor standarde: SR EN ... ...-. V .....; SR EN ... ... VI.....; SR EN ... ... VI. ...; SR EN ... ...-. V..... și SR EN ... ... V.....", autoritatea contractantă menționează că solicitarea este scoasă din context în mod intenționat și menționează că cerința este următoarea: "Se va prezenta declaraţie de conformitate cu Directiva pentru echipamente Radio ..../../EU (RED) care va confirma respectarea standardelor", autoritatea contractantă subliniază că această cerință derivă din necesitatea de a se dovedi compatibilitatea dintre aparatele de iluminat și sistemele de telegestiune cu care acestea sunt echipate, precum și faptul că aparatele de iluminat, prin funcționarea lor, nu interferează cu sistemele de comunicație ale modulelor de telegestiune cu care sunt echipate. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei eu privire la „eliminarea certificatului ENEC — solicitat pentru modulul de telegestiune. Pentru soluţionarea acestei critici, Pagina 13 din 26

indicăm un extras relevant din documentaţia de atribuire, astfel: ... Se vor certificarea ENEC modului de telegestiune si conformitatea cu urmă toarele standarde EN............ și .....- ....., Extras Fişă Tehnică — Sistem de telegestiune" autoritatea contractantă menționează că la fel ca și în cazul aparatelor de iluminat, certificarea ENEC este o certificare de o terță parte care atestă conformitatea modulelor de telegestiune cu standardele de siguranță electrică și susține că, spre deosebire de certificarea CE, care este o declarație proprie a producătorului sau importatorului, marcajul ENEC este acordat de un organism independent de terță parte. Astfel, autoritatea contractantă beneficiază de expertiza unei certificări date de terță parte, care atestă conformitatea produselor și faptul că acestea au trecut printr-o schemă complexă de testare și verificare înainte de a fi puse pe piață, schemă care nu poate fi realizată de autoritatea contractantă în procesul de evaluare și pentru care aceasta nu deține competențele necesare. Totodată, menționează dispozițiile art. ... din Legea nr. ../...., cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc dreptul autorității contractante de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformității sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției. Se subliniază, de asemenea, că, în cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității. Autoritatea contractantă susține că este evident faptul că, deși contestatorul nu a contestat certificarea ENEC pentru aparatele de iluminat, certificare pe care o deține, solicită eliminarea aceleiași certificări pentru modulul de telegestiune, motivat de faptul că produsele comercializate de acesta nu dețin certificarea ENEC. De asemenea, autoritatea contractantă menționează că prezenta procedură de achiziție publică nu se supune prescripțiilor „Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, proiectul fiind finanțat prin „Programul Regional Nord-Vest ....-...., Prioritatea . O regiune accesibilă, Obiectiv specific .... Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, Acțiunea - b) Soluții pentru creșterea siguranței". .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea certificatului ENEC - solicitat pentru controller. Pentru soluţionarea acestei critici, indicăm un extras relevant din documentaţia de atribuire, astfel: ..... Modulul de control va conform cu directiva ..../../EUSi va avea certificare ENEC. Extras Fişă Tehnică - Sistem de telegestiune", autoritatea contractantă menționează că modulul de control (controller) și modulul de telegestiune reprezintă unul și același lucru, iar contestatorul, având experiență în domeniul de referință și fiind implementator de sisteme 14

de control în domeniul iluminatului public, ar trebui să cunoască acest aspect. Având în vedere argumentele prezentate anterior, autoritatea contractantă consideră că cerința nu poate fi eliminată, subliniind că această critică a contestatorului este nefondată. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor restrictive prin care se impune, exclusiv, conectorul standardizat de tip Zhaga", autoritatea contractantă menționează că în conformitate cu specificațiile documentației de atribuire, sunt acceptate ambele variante de conector standardizat, atât Nema, cât și Zhaga. Pentru claritate, autoritatea contractantă face precizarea că, după soluționarea contestației, va publica o clarificare în SEAP la documentația de atribuire prin care, peste tot în cadrul documentației unde este regăsită noțiunea de „conector standardizat Zhaga”, aceasta va fi modificată cu noțiunea „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga”. Această modificare este justificată de faptul că acestea sunt singurele tipuri de conectori standardizați pentru conectarea modulelor de telegestiune disponibile pe piață. Cu toate acestea, autoritatea contractantă susține că această cerință nu poate fi eliminată, astfel încât întregul sistem să fie funcțional și să răspundă necesităților achizitorului, care realizează această investiție în urma aplicării proiectului de finanțare. .. Având în vedere solicitarea contestatoarei cu privire la „eliminarea cerinţelor prin care se solicită senzorul PIR/eliminarea cerinţelor prin care se impune comunicaţia de tip PIR”, autoritatea contractantă menționează că noțiunea „PIR” din denumirea senzorului nu se referă la un tip de comunicație, ci la tipul de senzor utilizat pentru detecția mișcării (passive infrared). Astfel, autoritatea contractantă subliniază că nu este impus un anumit tip de comunicație, ci doar descris tipul de senzor. Pe piața de referință, soluția de tip „passive infrared” (PIR) este cea mai utilizată pentru detecția mișcării, existând sute de tipuri de senzori PIR care pot fi utilizați sau ofertați, fără a fi impus un anume senzor, cu condiția îndeplinirii funcționalității de detecție a pietonilor angajați în traversare. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că, în conformitate cu fișa de date a achiziției, obiectul contractului constă în achiziția serviciilor de proiectare tehnică, execuție lucrări și verificare proiect pentru proiectul „...”, finanțat prin Contractul de finanțare nr. .../........... Autoritatea contractantă arată că afirmația contestatoarei conform căreia senzorul PIR este indicat doar în Studiul de Fezabilitate, dar nu și în Proiectul Tehnic și listele de cantități, nu are legătură cu documentația de atribuire, din moment ce Proiectul Tehnic nu este întocmit, acesta făcând obiectul achiziției la care contestatorul este interesat să participe. Astfel, în acest context, autoritatea contractantă pune sub semnul întrebării înțelegerea de către contestator a cerințelor achizitorului și a elementelor care constituie obiectul achiziției publice contestate, întrucât este evidentă dorința acestuia de a depune ofertă. Având în vedere argumentele tehnice expuse și expertiza specialistului proiectant care a elaborat Studiul de Fezabilitate, autoritatea contractantă Pagina 15 din 26

menționează că această investiție este realizată pentru a răspunde nevoilor beneficiarului proiectului, ..., în folosul cetățenilor acestuia. Autoritatea contractantă solicită constatarea faptului că motivele invocate de către contestatoare sunt eronate și nefondate și, pe cale de consecință, solicită respingerea contestației ca fiind nefondată. Prin adresa nr. ..../../C../.........., transmisă pe mail, Consiliul a comunicat contestatoarei ... SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediul instituției în data de .......... iar depunerea eventualelor concluzii va putea fi efectuată până în data de ........... ... SRL, prin adresa datată .........., înregistrată la Consiliu cu nr. ..../.........., a transmis dovada cheltuielilor de soluționare, respectiv factura nr. SD.... din .......... și dovada plății aceste facturi (ordin de plată UNICREDIT NBANK din ..........). ... SRL a constituit cauțiunea în sumă de ......,.. lei, conform art. ..¹ alin. (.) din Legea nr. .../...., fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. ........./., eliberată de CEC BANK SA, Sucursala ..., la data de .........., fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. ..../........... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ... a inițiat o licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect «..."», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN......./.........., stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru .........., criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată, fără TVA, de ..........,.. lei. Nemulțumită de anumite prevederi ale documentației de atribuire aferentă celor . loturi, publicată în SEAP la data de .........., ... SRL a formulat contestația care formează obiectul prezentei cauze, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. .. alin. (..) din HG nr. .../....: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” - art. ... din Legea nr. ../....: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, 16

corectă și precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.” - art. ... din Legea nr. ../....: „(.) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei.”; „(.) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.” Așadar, regula o reprezintă situația în care necesitatea sau oportunitatea achiziționării de produse de o anumită performanță, precum și caracteristicile tehnice impuse pentru acestea, sunt stabilite de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile comunicate de compartimentele din cadrul autorității contractante [art. . alin. (.) lit. b) și art. .. alin. (.) lit. a) din HG nr. .../....]. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia de achiziție a autorității. În consecință, pentru a cenzura caracteristicile tehnice stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită petenta în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații care nu contribuie la descrierea, în mod obiectiv, a produselor astfel încât să corespundă necesității achizitoarei. Prin urmare, contestatorul în susținerea demersului său la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. ... din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația achizițiilor publice prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatorului, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului caietului de sarcini, respectiv faptul că el descrie Pagina 17 din 26

obiectul achiziției, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. O primă critică formulată de contestatoare vizează cerința caietului de sarcini privind cerința prin care se solicită referințe cu aplicația ..., contestatoarea susținând că aceasta reprezintă o clauză nescrisă, fiind o cerință privind capacitatea ce nu a fost inclusă în anunțul de participare, iar posibilitatea de conectare prin API poate fi dovedită prin certificări obținute, precum cea de la TALQ, însă cerința criticată ține de existența unor proiecte în care acest lucru a fost cerut și nu este în controlul producătorilor de telegestiune sau a ofertanților de soluții de telemanagement. Contestatoarea susține că, singura soluție de telegestiune utilizată, prin integrarea cu alte platforma, în proiecte de ... este soluția IntellilIght. În apărare, autoritatea contractantă susține că cerința vine din necesitatea de a achiziționa un sistem de telegestiune performant și matur, care poate fi integrat cu aplicații ... care sunt în planul de dezvoltare, pe piață fiind identificate mai multe soluții cu referințe cu aplicații de tip ..., soluțiile beneficiind de certificare TALQ, dar au și referințe ..., cerința nevizând capacitatea tehnică a ofertanților. De asemenea, achizitoarea susține că a identificat pe piață mai multe sluții care au referințe cu aplicații de tip ... – E-Save, Exedra, Intelilight, Interact City, Capelon. Verificând documentația de atribuire, Consiliul constată că, în cadrul studiului de fezabilitate, se regăsește următoarea cerință: „Se vor prezenta referințe cu aplicații ... care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." (pag. ..) "Se vor prezenta referințe cu aplicații ... care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată. Se va prezenta numele aplicației, dezvoltatorul ei și proiectul în care a fost implementată." Extras Studiu de fezabilitate” (pag. ..). Analizând modalitatea în care autoritatea contractantă a formulat această cerință, Consiliul constată că, referințele cu aplicații ... care au fost conectate prin API cu aplicația de telegestiune ofertată nu reprezintă un criteriu de calificare privind capacitatea tehnică și profesională a ofertanților, 18

așa cum susține contestatoarea ci o cerință care vizează chiar sistemul de telegestiune ofertat, așa cum rezultă din însăși cerința criticată. Consiliul constată că cerința nu impune ofertanților să dețină referințe cu aplicații ..., ci sistemul de telegestiune ofertat. De altfel, cerința criticată se află în legătură cu cerința existentă în caietul de sarcini, respectiv în fișa tehnică a sistemului de telegestiune [Dispune de o interfață de programare a aplicației (API- Application Programming Interface), pentru interacțiunea viitoare cu o platformă tip ....], ca sistemuld e telegestiune „(...) care poate fi integrat cu aplicații de tip ...”. Prin urmare, nefiind o clauză nescrisă, cum susține contestatoarea, Consiliul va dispune eliminarea acestei cerințe, critica fiind neîntemeiată. A doua critică se referă la modul de comunicație stabilit de autoritatea contractantă, respectiv GSM/RF/ GPRS/ETHERNET, despre care contestatoarea susține că este restrictiv, solicitând eliminarea acestei cerințe și apreciind că se impune completarea cerinței prin acceptarea și a altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante, precum și modificarea/completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alterative cu rezultate de comunicare echivalente” și acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă „concentratoare de date”. În privința ei, autoritatea contractantă susține că a fost stabilită la nivelul studiului de fezabilitate și este în concordanță cu particularitățile impuse în prezentul proiect, în condițiile în care se dorește iluminarea suplimentară a ... treceri de pietoni amplasate pe drumurile județele de pe raza întregului județ .... De asemenea, achizitoarea susține că, pe piața de iluminat din România, există mai multe sisteme de telegestiune care funcționează pe baza comunicației fără fir GSM (Interact City - Signify, Exedra - Schreder, Intelilight - Flashnet), nepunându-se poate vorbi de o limitare a ofertanților, inclusiv sistemul produs de contestatoare având opțiune de echipare cu modul GSM. În ceea ce privește solicitarea de utilizare a soluției cu elemente de tip concentrator de date, achizitoarea susține că ar presupune ca fiecare trecere de pietoni să fie echipată cu un astfel de dispozitiv, deși există soluții moderne de module de telegestiune, iar existența a ... de concentratoare de date suplimentare față de modulele de telegestiune ar fi inutilă și o potențială sursă suplimentară de defect. Verificând documentaţia de atribuire, Consiliul constată că, prin prezentul contract se dorește achiziționarea echipamentelor pentru creșterea siguranței traficului pe rețeaua rutieră județeană, respectiv iluminarea a ... treceri de pietoni nesemaforizate situate în intravilanul drumurilor județene din .... În acest sens, investiția este un sistem compus din rețele de alimentare subterane, stâlpi metalici amplasați bilateral, dotați cu aparate de iluminat cu tehnologie LED cu lumină asimetrică pentru crearea unui contrast puternic între trecerea de pietoni şi suprafața carosabilului și controlați printr-un sistem de telegestiune, și cinci treceri de pietoni alimentate cu panouri fotovoltaice. De asemenea, în caietului de sarcini, autoritatea contractantă a menționat că „Sistemul de comandă va gestiona întreaga rețea din zonă şi va avea posibilitatea extinderii ulterioare, în timpul funcționării sistemului Pagina 19 din 26

de telegestiune se va putea păstra tensiune permanentă în rețea, comanda aprinderii și stingerii și dimmingului iluminatului public urmând a se face prin modulele montate în/pe aparatele de iluminat. (...)”, iar prin realizarea sistemului de iluminat inteligent se vor realiza, printre alte funcții și: - „transmiterea de la distanță a comenzilor utilizând tehnologie de ultima generație pe baza unor protocoale de comunicare standardizate, de tip deschis; - colectarea centralizată a datelor de la controlerele de punct luminos (module) utilizând rețele de date (GPR.S/GSM sau UMTS) - reprezentarea grafică a fiecărui dispozitiv de control/aparat de iluminat si a stării acestuia, pe o hartă, în funcție de coordonatele GPS ale sale, în conformitate cu poziția reală a acestuia în teren; - cunoașterea de la distanță a stării sistemului de iluminat public privind: starea aparatului de iluminat/starea dispozitivului de control, starea dispozitivului de control de grup, disfuncționalități în funcționare; - interogarea automată a dispozitivelor de control şi stocarea datelor de tip istoric, ce vor fi folosite în raportări ulterioare, trebuie să se facă cel puțin la intervale de ... de minute”, iar „Soluția propusă va realiza monitorizarea şi gestionarea individuală de la distanță a fiecărui punct luminos. Sistemul propus va fi dimensionat pentru toate aparatele de iluminat prevăzute de proiectul de execuție în zona descrisă din ....” În fișa tehnică a Sistemului de telegestiune, au fost inserate următoarele cerințe: „... Soluţia tehnică pentru comunicare va fi punct la punct de la un singur operator de comunicații iar acesta va asigura acoperirea rețelei pe întreaga arie pe care este implementat sistemul de control/monitorizare; Sistemul va putea să funcționeze și în protocol GSM .G”. „..... Modulul de control va conține obligatoriu: modul comunicație GSM, modul poziționare și recepție timp universal tip GPS, sensor de lumina (tip fotocelula), sensor de temperatura” De asemenea, în Studiu de fezabilitate, se regăsesc următoarele informații relevante: „Sistemul de telegestiune este funcţional din primul moment în care aparatul de iluminat este montat şi alimentat la tensiune, astfel din acel moment modulul GPS transmite în Cloud datele de localizare, acesta se va regăsi pe hartă în primele .. de ore. Tot din primul moment al alimentării aparatelor componenta OLC transmite datele operaționale prin intermediul modului GSM către Cloud. (...) Toate componentele au protocol IPv. şi comunică cu direct cu serverul Cloud. Un sistem de auto-configurare este implementat pe baza localizării geografice şi a configuraţiei electrice a aparatului. Dispozitivele hardware instalate pe aparatele de iluminat sunt prevăzute cu modul GPS pentru autolocalizare, fotocelula pentru funcționarea independentă, modul de comunicație pentru transmiterea datelor către Serverul Cloud utilizând rețelele de date ale operatorilor de telefonie mobile. 20

Comunicația de la modulele individuale la serverul Cloud se face direct, nu se acceptă sisteme prevăzute cu concentratoare de date. Utilizează pentru comunicație rețelele celulare .G/.G si RF .,.GHz (sau alte frecvență liberă de licență) pentru asigurarea transmiterii de date fără întreruperi. Rețeaua locala RF-.,.GHz (sau alte frecventa libera de licenţa) asigura reacția la senzorii instalați pe dispozitivele de control. Pentru interconectivitate fiecare dispozitiv de control are alocată o adresa IP tip IPv.. În cazul întreruperii comunicației între modulele de control și aplicație, soluția ofertată va asigura în mod automat comutarea pe o rețea de comunicație de rezervă. Se va detalia soluția propusă pentru asigurarea continuității comunicației modulelor de control cu aplicația. (...) Colectarea centralizată a datelor de la dispozitivele de control utilizând rețele de date mobile (GPRS/GSM sau UMTS) sau Ethernet. (...)”. Analizând critica formulată, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată în condițiile în care tipurile de comunicații prevăzute de achizitoare sunt de natură să satisfacă nevoile acesteia (ex: acoperirea teritorială - soluția implementată trebuie să gestioneze și controleze instalații de iluminat situate pe întreg teritoriului județului), nu sunt specifice anumitor producători și sunt disponibile pe piață. Contestatoarea, prin contestația depusă, nu a făcut dovada caracterului restrictiv al acestor cerințe, aceasta prezentând, în susținere, argumente care evidențiază dezavantaje ale utilizării acestor tipuri de comunicație și nu argumente care să dovedească caracterul restrictiv al acestora, aceste argumente nefiind de natură să înlăture necesitatea autorității contractante. Faptul că un operator economic nu poate oferta soluția tehnică descrisă de autoritatea contractantă în documentația de atribuire nu constituie o restricționare a competiției, procedura de atribuire adresându-se doar operatorilor economici care pot oferta soluția necesară autorității contractante. Existența și a altor soluții/tehnologii, așa cum susține contestatoarea, nu dovedește caracterul restrictiv al soluției aleasă de autoritatea contractantă. Referitor la solicitarea subsidiară de a completa cerința cu sintagma „sau echivalent”, Consiliul reține că, în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. VI.. se regăsește mențiunea potrivit căreia «Cerinţele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/executie, vor fi întelese ca fiind însoțite de mențiunea "sau echivalent”». Având în vedere cele de mai sus, Consiliul constată că nu se impune eliminarea sau modificarea cerințelor criticate, critica fiind neîntemeiată. O altă critică a contestatoarei vizează solicitarea îndeplinirii unor standarde care nu au aplicabilitate în prezenta procedură de atribuire, solicitând în acest sens eliminarea standardului EN .....:...., despre care susține că nu se aplică aparatelor de iluminat. În apărare, achizitoarea precizează ca standardul menționat se referă la „Evaluarea conformității echipamentelor de iluminat în privința expunerii umane la câmpuri electromagnetice”, iar aparatele de iluminat intră în categoria echipamentelor de iluminat. Pagina 21 din 26

Verificând documentația de atribuire, Consiliul constată că autoritatea contractantă a solicitat în cadrul fișei tehnice aferente Aparatului de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni, prezentarea Declarației de conformitate cu Directiva de joasă tensiune (LVD) ..../../EU, respectiv a Declarației de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED), care să confirme respectarea, printre alte standarde, și a standardului EN .....:..... Standardul a cărui eliminare este solicitată de contestatoare vizează echipamente de iluminat, categorie din care fac parte și aparatele de iluminat cu led pentru trecerile de pietoni, printre echipamentele exceptate regăsindu-se, într-adevăr, și echipamente de iluminat pentru vehicule rutiere, însă aparatele de iluminat cu led pentru trecerile de pietoni nu fac parte din categoria exceptată. Prin urmare, constatând că standardul în discuție vizează categoria de echipamente din care fac parte și cele ce vor fi achiziționate în cadrul contractului ce se va atribui, coroborat cu lipsa dovedirii caracterului restrictiv al impunerii respectării acestui standard, Consiliul nu va invalida aspectele avute în vedere de către achizitoare. Așadar, critica este neîntemeiată și va fi respinsă de Consiliu. O altă critică se referă la cerințele privind îndeplinirea standardelor SR EN ... ...-. V..., SR EN ... ... V......, SR EN ... ... V....., SR EN ... ...-. V....., SR EN ... ... V....., contestatoarea considerând că aceste standarde reglementează în principal aspecte legate de comunicații radio, având ca scop testarea și validarea funcționalităților de transmise și recepția a datelor, iar în cazul aparatelor de iluminat stradal aceste funcții sunt îndeplinite de sistemele de telegestiune, componente separate, integrate pentru gestionarea și monitorizarea performanței rețelei de iluminat, aparatele de iluminat nefiind în sine, responsabile direct pentru comunicația radio. În replică, autoritatea contractantă susține că cerința vine din necesitatea de a dovedi compatibilitatea dintre aparatele de iluminat și sistemele de telegestiune cu care acestea sunt echipate și că aparatele de iluminat, prin funcționarea lor, nu interferează cu sistemele de comunicație radio ale modulelor de telegestiune. Analizând documentația de atribuire, Consiliul constată că, în fișa tehnică a aparatului de iluminat cu LED și distribuție asimetrică a fluxului luminos special pentru treceri de pietoni, s-a stabilit cerința de a prezenta declarație de conformitate cu Radio Equipment Directive ..../../EU (RED) care va confirma respectarea, printre alte standarde, și a celor care fac obiectul prezentei critici. Or, din descrierea efectuată de autoritatea contractantă cu privire la standardele criticate, rezultă că acestea reglementează echipamente radio și de telecomunicații/echipamente care operează în spectru radio, iar 22

aparatele de iluminat în discuție nu se încadrează în acest tip de echipamente, stabilirea unor astfel de cerințe nefiind relevantă, ci chiar restrictivă. De altfel, astfel de cerințe au fost stabilite de autoritatea contractantă, însă, cu privire la sistemul de telegestiune, care este un echipament radio/ care operează cu spectru radio. Prin urmare, Consiliul constată că este întemeiată aceasta critică fiind necesar ca autoritatea contractantă să elimine aceste standarde din cerințele stabilite pentru aparatele de iluminat cu led. Următoarea critică vizează solicitarea certificatului ENEC pentru modulul de telegestiune, contestatoarea susținând că aceste certificate se solicită doar aparatului de iluminat și nu pentru sistemul de telegestiune, potrivit art. .. din Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din .........., parte integrantă din Ordinul nr. ..../...., Ordinul nr. ..../...., precum și faptul că această cerință favorizează producători mari care au deja produse certificate și infrastructura necesară pentru a îndeplini cerințele acestui standard. În replică, autoritatea contractantă susține că certificarea ENEC este o certificare de terţă parte care atestă conformitatea modulelor de telegestiune cu standardele de siguranță electrică și, spre deosebire de certificarea CE, care este o declarație proprie, dată de către producător sau importator, marcajul ENEC este acordat de un organism independent de terţă parte. În aceste condiții, autoritatea contractantă beneficiază de expertiza unei certificări de terţă parte, care atestă conformitatea produselor şi faptul că acestea au beneficiat de o schemă complexă de testare şi verificare înainte de punerea pe piaţă, schemă de testare care nu poate fi realizată de către autoritate în procesul de evaluare şi pentru care nu deţine competențele necesare. Analizând susținerile părților în legătură cu certificarea ENEC, Consiliul constată că aceasta, așa cum susține însăși contestatoarea, atestă conformitatea echipamentelor/produselor electrice cu standardele europene de siguranță și performanță, fiind un document emis de un organism independent. Modulul de telegestiune este un astfel de echipament, așa încât, deținerea și prezentarea unui astfel de certificat pentru acest echipament electric este o cerință necesară și utilă autorității contractante. Trimiterea contestatoarei la Ghidul de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public din .........., parte integrantă din Ordinul nr. ..../...., Ordinul nr. ..../...., nu poate fi reținută de Consiliu, fiind nerelevantă, având în vedere că potrivit informațiilor din documentele transmise de autoritatea contractată, respectiv Strategia de contractare, prezentul contract nu este finanțat prin acest program ci prin „Programul Regional Nord-Vest ....-...., Prioritatea . O regiune accesibilă, Obiectiv specific .... Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere, Acțiunea - b) Soluții pentru creșterea siguranței". Pagina 23 din 26

Constatând că certificarea solicitată nu are caracter restrictiv, fiind o nevoie a autorității contractante de natură a confirma pe baza unor teste/măsurători riguroase, caracteristici ale echipamentului de către o terță parte, Consiliul constată că nu se impune eliminarea acestei cerințe, critica fiind neîntemeiată. Contestatoarea a criticat și solicitarea certificatului ENEC pentru controller. Or, având în vedere considerentele anterioare, aplicabile și în legătură cu această solicitare, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată critica. O altă critică a contestatoarei vizează cerințele care fac referire exclusiv la conectorul standardizat de tip Zhaga, în legătură cu care contestatoarea solicită indicarea în toată documentaţia de atribuire „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga” pentru a se uniformiza documentaţia de atribuire, iar în subsidiar, să se indice „conector Zhaga sau echivalent”. În legătură cu această critică, autoritatea contractantă a precizat în cadrul punctului de vedere că în conformitate cu specificațiile din documentaţia de atribuire sunt acceptate ambele variante, iar pentru claritate va publica, ulterior soluționării contestației, o clarificare în SEAP prin care va modifica documentația de atribuire în sensul înlocuirii noțiunii „conector standardizat Zhaga” cu „conector standardizat de tip Nema sau Zhaga”. Consiliul apreciază această susținere a autorității contractante ca o achiesare la solicitarea contestatoarei, astfel că va admite critica și va obliga autoritatea contractantă să pună în aplicare măsura la care a achiesat. Ultima critică formulată de contestatoare se referă la solicitarea senzorului PIR, aceasta solicitând, în principal, eliminarea cerințelor prin care se impune comunicația de tip PIR, în principal motivat de faptul că acest senzor este indicat doar în studiul de fezabilitate nu și în „proiectul tehnic” și „listele cantități”, iar în subsidiar, în situația menținerii cerinței, indicarea „PIR sau echivalent”. În apărare, achizitoarea susține că noțiunea „PIR” nu se referă la un anumit tip de comunicație, ci la tipul de senzor utilizat pentru detecția mișcării (passive infrared), iar pe piață, această soluție este cea mai utilizată, existând sute de tipuri de senzori PIR. Din conținutul studiului de fezabilitate, anexă a caietului de sarcini, rezultă că acesta conține, într-adevăr, informații referitoare la senzorii PIR, în contextul „controlului creşterii fluxului luminos pe baza unor senzori, care pot fi conectați fizic la oricare dintre aparatele de iluminat/dispozitivele de control ofertate şi pe baza cărora poate fi gestionat modul de funcționare al mai multor aparate de iluminat ce deservesc aceluiași scop, fără ca toate acestea să fie conectate direct la același senzor. De exemplu, un senzor PIR montat (...)”. 24

Analizând motivul invocat de contestatoare pentru eliminarea cerinței criticată, respectiv faptul că în proiectul tehnic și listele de cantități nu se regăsește menționat acest tip de senzor, Consiliul nu îl poate reține ca întemeiat, având în vedere, pe de o parte, faptul că studiul de fezabilitate reprezintă parte a caietului de sarcini, fiind anexa la acesta, documentația de atribuire trebuind analizată în ansamblul ei, iar pe de altă parte, că în prezenta procedură de atribuire nu există un Proiect tehnic, realizarea lui fiind, de fapt, obiect al contractului ce se va încheia. Cu privire la solicitarea subsidiară de a completa cerința cu sintagma „sau echivalent”, Consiliul reține că, în cadrul fișei de date a achiziției, la pct. VI.. se regăsește mențiunea potrivit căreia «Cerinţele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/executie, vor fi întelese ca fiind însoțite de mențiunea "sau echivalent”». Coroborând aceste considerente, cu faptul că autoarea contestației nu a demonstrat caracterul restrictiv al acestei cerințe, Consiliul va respinge critica, aceasta fiind neîntemeiată. În ceea ce privește capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii, Consiliul îl va respinge ca neîntemeiat, procedura de atribuire fiind suspendată, astfel că măsurile de remediere necesare pot fi puse în aplicare. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. .. alin. (.) din Legea nr. .../.... privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să admită, în parte, contestația depusă de ... SRL, în contradictoriu cu .... În baza art. .. alin. (.) și (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de .. zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa și a celor achiesate de autoritatea contractantă, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii, în limita celor analizate de Consiliu. În temeiul art. .. alin. (.) din Legea nr. .../....., Consiliul va respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii de atribuire. În baza dispozițiilor art. .. alin. (.) din Legea nr. .../...., Consiliul va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de ..... lei, reprezentând parte din onorariul avocațial în valoare de ..... lei (dovedit Pagina 25 din 26

prin factura seria SD nr. ..../.......... și ordinul de plată UNICREDIT Bank nr. E.E din ..........), redus prin raportare la criticile admise. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ..., în limita celor analizate de Consiliu. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de .. zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire în sensul celor stabilite de Consiliu prin motivarea sa și a celor achiesate de autoritatea contractantă, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Respinge, ca nefondat, capătul subsidiar de cerere privind anularea procedurii de atribuire. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de ..... lei, reprezentând cheltuieli de soluționare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. .. alin. (.) din Legea nr. .../..... Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de .. zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. .. din Legea nr. .../..... PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactată în . exemplare, conține .. pagini. Redactată practicaua deciziei 26