Decizie CNSC 160/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 160/C5/4309 Data: 22.01.2025 Prin contestația nr. 618/10.12.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 79905/11.12.2024, formulată de TOP GAZ SRL, cu sediul în municipiul Târgu-Mureș, strada Libertății nr. 92, județul Mureș, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. J26/600/2007, având CUI RO21445486, reprezentată legal prin administrator Puiu Valentin Miluț Rîcean, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de autoritatea contractantă COMUNA VARIAȘ, cu sediul în Comuna Variaș nr. 619, județul Timiș, în cadrul procedurii simplificate în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Extindere rețea distribuție gaze naturale în comuna Variaș pentru satele aparținătoare Gelu și Sânpetru Mic, județul Timiș”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. SCN1154782/18.10.2024, s-a solicitat꞉ 1. Anularea comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire pentru ofertantul declarat câștigător și pentru TOP GAZ SRL (comunicarea nr. 8020/05.12.2024) și restabilirea clasamentului, luând în considerare ofertele admisibile și conforme prin realizarea de noi comunicări; 2. Anularea raportului procedurii de achiziție nr. 8017/05.12.2024, a actelor ce au stat la baza emiterii sale și respectiv a oricăror acte subsecvente sau conexe acestuia; 3. Obligarea autorității contractante de a relua procedura de atribuire prin reevaluarea ofertei tehnice depuse de TOP GAZ SRL, conform considerentelor Deciziei pe care Consiliul o va pronunța și stabilirea rezultatului procedurii, conform prevederilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice; Page 1 of 2

4. Refacerea clasamentului ofertelor, a raportului de atribuire după refacerea clasamentului și a comunicărilor rezultatului procedurii, în baza noului clasament; 5. Accesul la propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, în baza art. 19 alin. (1) – (3) din Legea nr. 101/2016. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată contestația formulată de TOP GAZ SRL, în contradictoriu cu COMUNA VARIAȘ în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 160/C5/4309 Data: 22.01.2025 Prin contestația nr. 618/10.12.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 79905/11.12.2024, formulată de ......... SRL, cu sediul în municipiul Târgu-........., ........., județul ........., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. ........., având CUI ..........................., reprezentată legal prin administrator ..........................., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de autoritatea contractantă ........., cu sediul în ........., județul ........., în cadrul procedurii simplificate în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Extindere rețea distribuție gaze naturale în ......... pentru satele aparținătoare Gelu și Sânpetru Mic, județul .........”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .........................../18.10.2024, s-a solicitat꞉ 1. Anularea comunicării privind rezultatul procedurii de atribuire pentru ofertantul declarat câștigător și pentru ......... SRL (comunicarea nr. 8020/05.12.2024) și restabilirea clasamentului, luând în considerare ofertele admisibile și conforme prin realizarea de noi comunicări; 2. Anularea raportului procedurii de achiziție nr. 8017/05.12.2024, a actelor ce au stat la baza emiterii sale și respectiv a oricăror acte subsecvente sau conexe acestuia; 3. Obligarea autorității contractante de a relua procedura de atribuire prin reevaluarea ofertei tehnice depuse de ......... SRL, conform considerentelor Deciziei pe care Consiliul o va pronunța și stabilirea rezultatului procedurii, conform prevederilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice; Page 1 of 26

4. Refacerea clasamentului ofertelor, a raportului de atribuire după refacerea clasamentului și a comunicărilor rezultatului procedurii, în baza noului clasament; 5. Accesul la propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, în baza art. 19 alin. (1) – (3) din Legea nr. 101/2016. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Contestatoarea a formulat contestația pentru următoarele considerente: ......... a organizat procedura de achiziție publică mai sus menționată, cu termen de depunere al ofertelor până la data de 04.11.2024 și o valoare totală estimată de 9.989.740 lei, procedură la care contestatoarea a înțeles să participe. În urma analizării și evaluării ofertelor depuse, oferta contestatoarei a fost clasată pe locul al II-lea, astfel că, prin prezenta contestație, ......... SRL înțelege să se adreseze Consiliului și să solicite, ca după anularea actelor procedurale care au stat la baza formalizării rezultatului aplicării procedurii, să se procedeze la reevaluarea ofertei sale și să se constate că aceasta este o ofertă conformă, care respectă în integralitate cerințele documentației de atribuire și, implicit, ar fi trebuit să obțină un punctaj maxim. Pe fond, contestatoarea învederează faptul că, cerințele pentru întocmirea graficului conform documentației de atribuire au fost: „3. Grafic fizic de execuție a investiției publice Ofertanții trebuie să prezinte Graficul fizic de execuție a investiției publice, având în vedere următoarele: - Necesitatea evaluării propunerilor tehnice; - Necesitatea utilizării graficului fizic de execuție a investiției publice ca data de intrare în managementul/gestionarea relației dintre contractant şi autoritatea contractantă pe perioada derulării contractului şi în special pentru monitorizarea performanței pe perioada derulării contractului. [În acest capitol, Ofertantul trebuie să prezinte graficul fizic de execuție a investiției publice. Acesta trebuie să fie în concordanță cu metodologia de execuție a lucrărilor si durata de finalizare a activităților în contract]”. Ofertanții vor prezenta cel puțin: - Graficul activităților – anexat Propunerii Tehnice - care va fi realizat în format Gantt sau poate avea un alt format specific. Graficul va fi 2

detaliat pe perioade de maxim 1 lună și va include toate informațiile necesare implementării proiectului. Notă: Se acceptă și prezentarea mai multor grafice și/sau formate diferite (de exemplu: unul care prezintă activitățile, respectiv unul care prezintă resursele) cu condiția ca acestea să conțină elemente comune astfel încât să poată fi analizate simultan. - În partea narativă a Propunerii Tehnice ofertantul va prezenta informațiile care au stat la baza elaborării Graficului, principalele etape de execuție a lucrărilor, activitățile principale cu succesiunea și inter- relaționarea lor, corelarea cu metodologia de execuție propusă, resursele necesare activităților (personal, utilaje, etc.), punctele de reper relevante, analiza drumului critic, etc. De asemenea, cel puțin următoarele informații mai trebuie prezentate în mod adecvat în Graficul fizic de execuție a investiției publice: a. Denumirea lucrărilor b. Activitățile principale și sub activitățile acestora c. Evidențierea constrângerilor pentru derularea activităților/lucrărilor într-o succesiune logică și cronologică, inclusiv prin identificarea drumului critic aferent realizării obiectivului de investiții/construcției din contract; d. Durata/succesiunea activităților și inter-relaționarea lor; e. Secvențierea, derularea în timp si durata testelor, cu evidențierea clara a activităților incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calității, conform legislației specifice corespunzătoare obiectului contractului; f. Punctele cheie de control (jaloane/mile stones); g. Drumul critic și activitățile incluse în acesta; h. Resursele alocate activităților, incluzând necesarul de personal pe categorii precum și numărul de utilaje necesare pentru realizarea fiecărei etape principale de lucrări, i. Rezervele de timp pentru situații neprevăzute, j. Perioadele cu restricții în execuția unor activități; k. Orice alte informații considerate relevante în acest scop. Graficul fizic de execuție a investiției publice propus trebuie să conțină resursele planificate pentru realizarea activităților și trebuie: a. să aibă corespondent în informațiile incluse în Caietul de Sarcini, atât la nivelul pieselor scrise cât și la nivelul pieselor desenate b. să demonstreze: înțelegerea cerințelor Caietului de Sarcini; abilitatea de a transpune informațiile din piesele scrise și piesele desenate într-un Grafic fizic de execuție a investiției publice fezabil, de așa manieră încât să se asigure finalizarea lucrărilor în termenul specificat în caietul de sarcini; c. să fie realizat utilizând un software de planificare a timpului (inclusiv Excel) compatibil cu infrastructura TIC existentă la nivel de autoritate contractantă, astfel cum este indicat de către autoritatea contractantă în caietul de sarcini; Pagina 3 din 26

d. să utilizeze o scală de planificare a duratei/duratelor activității/activităților (calendar lunar/ săptămânal); e. să permită corelarea informațiilor incluse în graficul fizic de execuție a investiției publice cu informațiile din propunerea financiară (fluxul de numerar, pentru aceeași unitate de planificare). Așadar, în cadrul cerințelor privind graficul de execuție nu a fost specificat nimic în legătură cu alocarea resurselor pe tronsoane, conchide contestatoarea. În fișa de date a achiziției secțiunea punctaj se specifică: Astfel, se poate observa faptul că autoritatea acordă punctaj de 15 puncte, respectiv 5 puncte, dacă resursele umane sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile, se acordă 15 puncte. Cu toate acestea, în cuprinsul propunerii tehnice, mai exact în Graficul Gantt, contestatoarea precizează faptul că a alocat resurse atât pe activități, cât și pe sub activități, atât resurse umane, conform cerinței, cât și resurse materiale, tehnice, utilaje, transport. Astfel, la paginile 988-1041, contestatoarea precizează că se regăsește ALOCAREA RESURSELOR ÎN CONFORMITATE ȘI CORELARE CU GRAFIC GANTT - ALOCAREA RESURSELOR UMANE PE ACTIVITĂȚI ȘI SUBACTIVITĂȚI CRITICE ȘI NON CRITICE. MOMENTUL INTERVENȚIEI RESURSEI PE PARCURSUL EXECUȚIEI ȘI ALOCAREA PROCENTUALĂ LUNARĂ - Resursele disponibile pentru executarea contractului, respectiv forța de muncă, materiale şi infrastructură și la paginile 928-987 se regăsește ALOCAREA RESURSELOR ÎN CONFORMITATE ȘI CORELARE CU GRAFIC GANTT - ALOCAREA RESURSELOR MATERIALE PE ACTIVITĂȚI ȘI SUBACTIVITĂȚI CRITICE ȘI NON CRITICE. MOMENTUL INTERVENȚIEI RESURSEI PE PARCURSUL EXECUȚIEI ȘI ALOCAREA PROCENTUALĂ 4

LUNARĂ - Resursele disponibile pentru executarea contractului, respectiv forța de muncă, materiale şi infrastructură. Contestatoarea precizează că și la paginile 1042-1084 se regăsesc ALOCAREA RESURSELOR ÎN CONFORMITATE ȘI CORELARE CU GRAFIC GANTT - ALOCAREA RESURSELOR TEHNICEUTILAJE PE ACTIVITĂȚI ȘI SUBACTIVITĂȚI CRITICE ȘI NON CRITICE. MOMENTUL INTERVENȚIEI RESURSEI PE PARCURSUL EXECUȚIEI ȘI ALOCAREA PROCENTUALĂ LUNARĂ - Resursele disponibile pentru executarea contractului, respectiv forța de muncă, materiale şi infrastructură, iar la paginile 1085-1126 se regăsesc ALOCAREA RESURSELOR IN CONFORMITATE SI CORELARE CU GRAFIC GANTT - ALOCAREA RESURSELOR TEHNICE-MIUJLOACE DE TRANSPORT PE ACTIVITATI SI SUBACTIVITATI CRITICE SI NON CRITICE. MOMENTUL INTERVENȚIEI RESURSEI PE PARCURSUL EXECUȚIEI ȘI ALOCAREA PROCENTUALĂ LUNARĂ - Resursele disponibile pentru executarea contractului, respectiv forța de muncă, materiale şi infrastructură. De asemenea, contestatoarea redă extrase din cadrul propunerii tehnice depuse, cu Graficului Gantt narativ de la pagina 735, pagina 737, paginile 762 – 809 unde se regăsește Alocarea de resurse pe fiecare activitate și faza în parte – conform capitolului alocarea de resurse, de la paginile 810 – 811 unde se regăsește Plan de lucru pentru execuția rețelei de distribuție gaze naturale în localitățile Gelu și Sânpetru Mic. Mai mult decât atât, la paginile 883 – 891 contestatoarea precizează că a prezentat și resursele umane și utilaje alocate lunar, resurse în concordanță cu ceea ce rezultă din listele de cantități puse la dispoziția ofertanților, liste de cantități ce nu au fost puse la dispoziția ofertanților pe tronsoanele la care face referire autoritatea contractantă. Și mai mult decât atât în cadrul organigramei proiectului, contestatoarea susține faptul că a prezentat structura echipelor de lucru – pagina 1247. Astfel, contestatoarea susține faptul că a luat în calcul alocarea resurselor nu doar umane, cât și materiale și utilaje pentru realizarea tuturor activităților și sub activităților, așa cum au fost ele definite prin listele de cantități puse la dispoziția ofertanților. Astfel, se poate observa faptul că autoritatea acordă punctaj de 15 puncte, respectiv 5 puncte, deci nu punctaj maxim daca resursele umane sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile, se acordă 15 puncte. Ori, în cadrul propunerii tehnice depuse, contestatoarea susține că a alocat resursele umane total, nu parțial. Mai mult decât atât, autoritatea specifică acordarea unui punctaj mai mic decât cel maxim, dacă resursele umane sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile. Pagina 5 din 26

Așadar, cele doua condiții nefiind necesar a fi îndeplinite simultan, fiind specificat: „fie” adică „sau”, nu „și”. Astfel, prin prezentarea resurselor umane pe activități și sub activități, respectiv pe articole de deviz puse la dispoziție de autoritatea contractanta, și, de asemenea, prin prezentarea abordării planului de lucru pe tronsoane (în cuprinsul programului de execuție narativ), consideram că am îndeplinit cu succes cerințele autorității contractante și consideram că punctajul ce trebuia acordat trebuia să fie cel maxim.

Așadar, învederează contestatoarea faptul că, conform documentației de atribuire (inclusiv caietul de Sarcini și fișa de date), cerințele pentru întocmirea graficului fizic de execuție includ: o Detalierea activităților și sub activităților, corelarea cu metodologia de execuție și alocarea resurselor necesare (umane, materiale, utilaje, etc.). o În secțiunea narativă, prezentarea informațiilor care au stat la baza elaborării graficului, inclusiv analiza drumului critic. Nu se menționează nicăieri obligativitatea alocării resurselor pe fiecare tronson specificat. Aceasta constituie o modificare implicită a cerințelor de evaluare, fără a fi comunicată ofertanților în etapa de clarificări, încălcând principiile transparenței și egalității de tratament prevăzute de legislația în vigoare. Contestatoarea susține că pentru respectarea cerințelor documentației prin propunerea tehnică în cadrul propunerii tehnice depuse, aceasta a detaliat: Alocarea resurselor umane, materiale, tehnice (utilaje) și mijloace de transport pe activități și sub activități critice și non-critice, conform graficului Gantt (paginile 988-1084). o Planul de lucru și momentul intervenției resurselor, inclusiv alocarea procentuală lunară. o Structura echipelor de lucru, evidențiată clar în organigrama proiectului. Toate aceste informații demonstrează conformitatea cu cerințele de detaliere a resurselor și corelarea acestora cu activitățile specificate în listele de cantități furnizate de autoritatea contractantă, conchide contestatoarea. Contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a efectuat o evaluarea incorectă și punctajul acordat este nejustificat. Conform criteriilor de evaluare din fișa de date, punctajul maxim trebuia acordat în cazul în care resursele umane sunt alocate corespunzător pentru toate activitățile și sub activitățile. Autoritatea contractantă face referire la alocarea pe tronsoane fără a exista o cerință expresă în acest sens. În plus, utilizarea termenului „fie” în descrierea condițiilor pentru acordarea unui punctaj parțial indică faptul că îndeplinirea uneia dintre cele 6

două condiții (alocarea resurselor pe activități/sub activități sau pe tronsoane) este suficientă. În cazul contestatoarei, resursele au fost alocate integral pe activități și sub activități, iar punctajul acordat (5 puncte) este nejustificat, întrucât susține contestatoarea faptul că îndeplinea cerințele pentru punctajul maxim. Având în vedere cele prezentate, contestatoarea consideră că punctajul acordat pentru componenta „Planificarea adecvată a resurselor umane” nu reflectă conformitatea ofertei sale cu cerințele documentației de atribuire. În urma comunicării cu nr. 8020/05.12.2024, contestatoarea a solicitat PRIMĂRIEI ......... acces la dosarul achiziției, prin adresa nr. 610/06.12.2024. Ca urmare a accesării dosarului achiziției, respectiv a informațiilor care nu sunt declarate confidențiale, contestatoarea a constatat că documentele depuse de către ofertantul declarat câștigător nu respectă specificațiile caietului de sarcini. Două dintre criteriile importante reținute de către ......... SRL din caietul de sarcini ( pag. 16 din 63) sunt următoarele: 1. Vor exista 3 șantiere distincte, pe care se vor realiza concomitent lucrările de execuție, respectiv în 1. sat Gelu, 2. sat Sânpetru Mic și 3. tronsonul de legătură dintre cele două sate, fiind astfel necesare 3 echipe de execuție și o echipă de specialiști, pe lângă personalul-cheie. 2. Fiecare echipă de execuție va fi formată din cel puţin: o min. 2 instalatori autorizați EGD o min. 2 sudori autorizați în polietilenă o min.1 instalator autorizat EGIU Dacă una dintre obligațiile participantului la achiziția publică este de a înțelege informațiile caietului de sarcini, atunci trebuie menționate următoarele aspecte: În cadrul caietului de sarcini, la secțiunea „3.Contextul realizării acestei achiziții publice”, se precizează diametrele conductelor ce urmează a fi utilizate în realizarea obiectivului, iar un participant diligent la procedura de achiziție publică ar înțelege că sunt necesare 3 tipuri distincte de autorizații pentru sudorii care vor realiza lucrările de sudură, datorită diametrelor care sunt necesare realizării obiectului contractului de achiziție (racorduri -diametru 32 și conducte cu diametre de 63, 90, 110, 160 și 250), întrucât implică 3 procedee de sudare, respectiv SD, SRM și SRS, în conformitate cu Prescripția Tehnică PT C9-2013 și, implicit 3 tipuri de îmbinări-BW-îmbinări cap la cap, SW-îmbinare suprapusă cu manșon și SS- îmbinare tip șa (derivație). În acest context, ......... SRL a înțeles ca pentru fiecare sudor, din fiecare echipă să prezinte toate cele trei tipuri de autorizații, respectiv pentru procedeele de sudare SD, SRM și SRS, spre deosebire de ofertantul declarat câștigător, care a prezentat toate cele trei autorizații numai pentru un singur sudor. Pagina 7 din 26

În aceste condiții, se prezumă că două dintre cele trei echipe de execuție ale ofertantului declarat câștigător nu vor reuși să realizeze sudurile necesare realizării obiectului contractului de achiziție publică, dat fiind faptul că nu dețin personal autorizat pentru toate tipurile de sudură amintite și necesare pentru obiectul contractului. Pentru a evalua conformitatea acesteia cu cerințele documentației de atribuire și pentru a asigura transparența procedurii, contestatoarea solicită accesul la propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător. În condițiile în care ofertantul declarat câștigător declară că informațiile cuprinse în propunerea tehnică sunt confidențiale, contestatoarea solicită probarea confidențialității acestora, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016. În conformitate cu art. 127, alin. (1), lit. i) din HG nr. 395/2016, Comisia de evaluare are atribuția de „a elabora solicitări de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare și/sau ofertelor” și art. 209, alin. (1) din Legea 98/2016, care prevede că „În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenței.”, atribuție sau drept pe care comisia de evaluare nu și le-a îndeplinit în vederea lămuririi propunerii tehnice depuse de contestatoare, referitor la presupusa omisiune a celei din urmă de a realiza o prezentare generală a resurselor umane identificate că fiind necesare pentru îndeplinirea contractului alocate pe fiecare tronson în parte, mai ales în condițiile în care cerința reprezenta factorul decisiv în atribuirea punctajului maxim. Dat fiind faptul că autoritatea contractantă a solicitat o clarificare din partea ......... SRL, respectiv solicitarea de clarificări nr. 7580/20.11.2024, clarificare la care cea din urmă a depus răspunsul aferent, contestatoarea consideră că ar fi fost oportună solicitarea de clarificări și cu privire la prezentarea resurselor umane necesare, alocate pe fiecare tronson specificat în schema de calcul, în vederea depunerii unui răspuns din partea ......... SRL, în care s-ar fi dovedit, astfel cum reiterat pe fond în contestație, că ......... SRL a îndeplinit această cerință în oferta tehnică depusă. În sens invers, autoritatea contractantă a solicitat clarificări din partea ofertantului declarat câștigător pentru fiecare neconformitate constatată, inclusiv în vederea prezentării autorizației EGD pentru unul dintre instalatorii propuși și o altă solicitare de clarificări în vederea prezentării dovezii de asigurare a serviciilor prestate de unul dintre sudorii PE. 8

În aceste împrejurări, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă este posibil să fi omis în mod deliberat solicitarea de clarificări din partea contestatoarei, încălcând astfel prevederile art. 2 din Legea nr. 98/2016. Față de cele invocate anterior, contestatoarea solicită Consiliului admiterea contestației așa cum este formulată. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 101/2016, ale Legii nr. 98/2016 și ale HG nr. 395/2016 . În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere nr. 8299/16.12.2024, înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 80995/11.12.2024, autoritatea contractantă solicită respingerea ca nefondată a contestației formulate de ......... SRL. ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire mai sus menționată număr, stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor, la data de 04.11.2024, criteriul de atribuire fiind „Cel mai bun raport calitate - preț” și valoarea estimată, fără TVA, de 9.989.740,00 lei. La procedura de atribuire menționată mai sus, au depus ofertă, conform procesului verbal nr. 1 al ședinței de deschidere a ofertelor, de consemnare a documentelor și de evaluare a garanției de participare, înregistrat cu nr. 7107/04.11.2024, următorii operatori economici: 1. Asocierea ........................... SRL (lider) - ........................... SRL (asociat), cu subcontractant ........................... SRL - documentele au fost depuse în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice; 2. ......... SRL cu subcontractant ........................... SRL - documentele au fost depuse în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice. După evaluarea ofertelor, autoritatea contractantă a stabilit rezultatul consemnat în raportul procedurii nr. 8017 din data de 05.12.2024, potrivit căruia

a

fost

declarată

câștigătoare

oferta

depusă

de Asocierea ........................... SRL (lider) - ........................... SRL (asociat), în timp ce oferta depusa de ......... SRL a fost declarată admisibilă, dar necâștigătoare, fiind clasată pe locul 2 (doi), cumulând 75,00 puncte în urma aplicării criteriului de atribuire „Cel mai bun raport calitate-preț”. Nemulțumită de acest rezultat, ......... SRL a înștiințat autoritatea contractantă prin e-mail la data de 11.12.2024 ora: 11:05 asupra contestației nr. 618/10.12.2024, autoritatea contractantă a înregistrat contestația la data de 11.12.2024, cu nr. 8197, aducând-o la cunoștință celorlalți participanți la procedură prin publicarea acesteia în SICAP la data de 12.11.2024, conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 actualizată. În urma analizării contestației, autoritatea contractantă consideră că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente: Din analiza contestației formulate de ......... SRL se reține că o primă critică privește declararea ofertei sale ca admisibilă, dar necâștigătoare ca Pagina 9 din 26

urmare a punctajului obținut în urma aplicării criteriului de atribuire, pentru motivul că ofertantul prezintă în cadrul propunerii tehnice o prezentare generală a resurselor umane identificate ca fiind necesare pentru îndeplinirea contractului, fără că acestea să fie alocate pe fiecare tronson specificat în schema de calcul (în total 68 tronsoane) aferente proiectului tehnic pentru îndeplinirea activităților și sub activităților. Contestatoarea face mențiuni în prima partea a contestației despre graficul Gantt și ceea ce trebuie să conțină. Într-adevăr, așa cum amintește și contestatoarea, conform fișei de date, secțiunea IV.4.1, pct.2 „Modul de prezentare al propunerii tehnice” și formularului nr. 13 din cadrul Modelelor de formulare, graficul Gantt, va cuprinde: „Programul rezumativ și programul de lucru, inclusiv graficul fizic de execuție care va fi realizat sub forma unei diagrame GANTT, care să prezinte, principalele etape de execuție a lucrărilor, activitățile principale și sub activitățile acestora, durata/succesiunea activităților și inter-relaționarea lor, care vor trebui să fie corelate cu metodologia de execuție propusa de către ofertant, cu detalierea principalelor resursele alocate activităților, incluzând necesarul de personal pe categorii precum și numărul de utilaje necesare pentru realizarea fiecărei etape principale de lucrări și din care să rezulte încadrarea în durata contractului de achiziție publica prin planificarea fizica a activităților pe luni calendaristice, cu indicarea tuturor fazelor/etapelor de realizare a acestora, în ordinea și succesiunea logică a evenimentelor (cu duratele de timp necesare pe activități și poziționarea în timp a acestora), evidențierea punctelor de control/jaloanelor relevante pentru urmărirea realizărilor, respectiv intervalele de raportare aplicabile, drumul critic și activitățile incluse în acesta, rezervele de timp pentru situații neprevăzute, perioadele cu restricții în execuția unor activități, informații care vor trebui să probeze transpunerea prevederilor caietului de sarcini într-un plan de implementare fezabil. Aceasta secțiune va conține, după caz, și planul de lucru cu asociații/subcontractanții în raport cu eventualele activități care urmează să fie derulate de către fiecare asociat/subcontractant în parte (cu evidențierea cel puțin a denumirii respectivelor entități);” Autoritatea contractantă redă, la pagina 4 din punctul de vedere și extras din Formularul de propunere tehnică nr. 13 inclus în cadrul modelelor de formulare puse la dispoziția ofertanților de către autoritatea contractantă, pct. 3, pag.28. Referitor la precizarea contestatoarei „Așadar în cadrul cerințelor privind graficul de execuție nu a fost specificat nimic în legătură cu alocarea resurselor pe tronsoane", autoritatea contractantă menționează faptul că, ......... SRL nu face distincția între cerințele minime de calificare și criteriul de atribuire. Cerințele minime din cadrul documentației de atribuire sunt obligatorii, pentru declararea ofertei ca admisibilă, pe când în cazul criteriului de atribuire care trebuie să reflecte avantajele obținute de 10

autoritatea contractantă, se aplică doar ofertelor admisibile. Per a contrario, criteriul de atribuire nu se aplică ofertelor respinse. Scopul alegerii și punctării factorilor de evaluare este de a obține avantaje suplimentare fata de cerințele minime impuse prin caietul de sarcini. Concluzia care se desprinde din cele amintite mai sus, este că „alocarea resurselor pe tronsoane” nu poate fi în același timp atât cerință minima de calificare cât și factor de evaluare din cadrul criteriului de atribuire, deoarece punctarea nu ar mai avea niciun sens, atâta vreme cât cerința este obligatorie. Față de primul paragraf și următoarele, pag. 6 din cadrul contestației, conform căruia contestatoarea precizează că a alocat resursele umane pe activități, cât și pe subactivități, autoritatea contractantă confirma afirmația acesteia, dar ......... SRL nu a fost depunctată pentru acest aspect, ci pentru nealocarea resurselor umane identificate ca fiind necesare pentru îndeplinirea contractului, pe fiecare tronson specificat în schema de calcul (în total 68 tronsoane). Însăși contestatoarea recunoaște, în contestația sa, că resursele umane nu au fost alocate pe tronsoane. Mai mult decât atât, în cadrul propunerii tehnice la pag. 734 se prevăd următoarele: „Lipsa de detalii la nivel de sub activitate: Fiind vorba de cantități totale din deviz, defalcarea pe activități detaliate pentru fiecare locație devine imprecisa și ar presupune presupuneri multiple care riscă să nu fie respectate, afectând astfel acuratețea graficului". (...) Pe măsură ce lucrările de rețea de gaze vor fi executate, acestea vor fi împărțite în tronsoane, pentru a permite o planificare și organizare eficienta. Acest mod de lucru asigură că fiecare tronson poate fi finalizat în etape de maxim 30 de zile, oferind un control mai bun asupra execuției și alocării resurselor, precum și o gestionare eficientă a eventualelor variații de ritm și dificultăți locale.'' Astfel, autoritatea contractantă susține faptul că dacă se raportează la prevederile propunerii tehnice, alocarea resurselor umane pe tronsoane urmează să se realizeze în etapa de execuție, nicidecum în etapa de ofertare, aşa cum de altfel s-a stipulat în cadrul criteriului de atribuire: Planificarea adecvată a resurselor umane - Algoritm de calcul. Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură care au obligația de a-și elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitive, relevantă, în acest sens este, de pildă sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II- a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Pagina 11 din 26

Modul de punctare a factorilor de evaluare din cadrul criteriului de atribuire nu a fost contestat de participanții la procedură, iar prin depunerea ofertelor pentru procedura în cauză, operatorii economici au acceptat condițiile impuse de autoritatea contractantă, motiv pentru care, nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentația de atribuire (inclusiv caietul de sarcini) este obligatorie atât pentru autoritatea contractanta, cât și pentru ofertanți care trebuie să o respecte întocmai. De asemenea, contestatoarea nu a solicitat nicio clarificare cu privire la documentația de atribuire. Astfel, dacă considera că informațiile din cadrul documentației de atribuire sunt neclare, avea dreptul de a solicita clarificări conform art. 160 din Legea nr. 98/2016, dar contestatoarea nu și-a exercitat acest drept, ceea ce duce la concluzia că, ......... SRL a înțeles în totalitate documentația de atribuire. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (elocvente în acest sens sunt, ex multis, decizia nr. 1555 din 6 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3891 din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrative și fiscal, Decizia civilă nr. 176 din 21 august 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1738 din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal și Decizia civilă nr. 288 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal). Prin depunerea ofertei ......... SRL și-a însușit conținutul întregii documentații de atribuire, deci implicit și cerințele expres detaliate în cadrul documentației de atribuire referitoare la structura propunerii tehnice și a criteriului de atribuire, respectiv a factorului de evaluare de natură tehnică: „Planificarea adecvată a resurselor umane", după structura descrisă în fișa de date și caietul de sarcini cap. 13. Riscul întocmirii ofertei cade în sarcina operatorului economic, el neputând să își invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, fiind incidente prevederile art. 139 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, conform cărora în situația în care 12

atribuirea contractului de achiziție publică se face pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate - preț" evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația de atribuire stabilindu-se clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj. Pe de altă parte, obligația de transparență, care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Referitor la critica din cadrul contestației „Așadar, cele două condiții nefiind necesar a fi îndeplinite simultan, fiind specificat: „fie", adică „sau”, nu „și” achizitoarea precizează următoarele: prin lit. b) din cadrul factorului de atribuire de natura tehnică: „Dacă resursele umane pentru realizarea activităților și sub activităților specifice prevăzute în caietul de sarcini sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile, se acordă 15 puncte'', se înțelege, că indiferent că este vorba despre situația în care „fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson", sau despre situația în care „fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile”, se acordă 15 puncte, având în vedere că sunt doua situații diferite, care nu pot fi suprapuse. Într-o altă ordine de idei, după cum se observa este o enumerare a doua situații distincte, care nu se exclud una pe alta. Prin urmare, oricare din lipsa „elementelor acestui tot” în situația de față, oricare din lipsa resurselor umane „pe fiecare tronson” sau „pentru toate activitățile și sub activitățile” înseamnă alocare parțială a resurselor umane, pentru care se acordă 15 puncte. Aceeași aplicabilitate se utilizează și în cazul lit. c) din cadrul factorului de atribuire de natura tehnică, care prevede: „Dacă ofertantul realizează o prezentare generală a resurselor umane identificate ca fiind necesare pentru îndeplinirea contractului, fără că acestea să fie alocate pe activități/sub activități/tronsoane, se acordă 5 puncte.'' Prin „activități” nu se poate înțelege că este vorba despre „sub activități” și nici despre „tronsoane", prin urmare nu se poate înțelege că alocarea resurselor umane reprezintă același lucru cu alocarea resurselor umane pe subactivități sau cu alocarea resurselor umane pe tronsoane. Astfel, chiar dacă ofertantul a realizat o prezentare generală a resursele umane pe activități și sub activități, nu le-a prezentat și pe tronsoane, ceea ce conduce la punctarea acestuia cu 5 puncte. Contrar celor spuse de către contestatoare în privință acordării punctajului maxim alocat factorului de evaluare de natură tehnică, punctaj care este prevăzut la lit. a): „Dacă resursele umane pentru realizarea activităților și sub activităților specifice prevăzute în caietul de sarcini sunt corect alocate, în sensul că ofertantul alocă resurse umane pentru realizarea tuturor activităților și sub activităților, iar acestea sunt adecvate și detaliate pe fiecare tronson specificat în schema de calcul aferente Pagina 13 din 26

proiectului tehnic pentru îndeplinirea activităților și sub activităților, se acordă punctajul maxim de 30 puncte", punctajul maxim privește situația în care ofertanții alocă corect resursele umane pentru realizarea tuturor activităților și sub activităților, iar acestea sunt adecvate și detaliate pe fiecare tronson specificat în schema de calcul, ori contestatoarea (după cum recunoaște în cadrul contestației și după cum este prezentat în cadrul propunerii tehnice pag. 744) nu a prezentat și detaliat în cadrul ofertei, alocarea resurselor umane pe fiecare tronson, ci aceasta se va realiza pe viitor „pe măsură ce lucrările de rețea de gaze vor fi executate", prin urmare acordarea punctajului maxim de către autoritatea contractantă ar conduce la încălcarea principiilor care stau la baza achizițiilor publice - principiului tratamentului egal și transparenței. Referitor la critica din cadrul contestației „În acest context, ......... SRL a înțeles că pentru fiecare sudor, din fiecare echipa să prezinte toate cele trei tipuri de autorizații, respectiv pentru procedeele de sudare SD, SRM și SRS, spre deosebire de ofertantul declarat câștigător, care a prezentat toate cele trei autorizații numai pentru un singur sudor. În aceste condiții se prezumă că două dintre cele trei echipe de execuție ale ofertantului declarat câștigător nu vor reuși să realizeze sudurile necesare realizării obiectului contractului de achiziție publică, dat fiind faptul că nu dețin personal autorizat pentru toate tipurile de sudură amintite și necesare pentru obiectul contractului'', problema care se impune a fi dezlegată este aceea a existenței, sau nu a obligației ofertanților de a prezenta în ofertă cele trei tipuri de autorizații nesolicitate explicit la nivelul documentației de atribuire, susține achizitoarea. Astfel, autoritatea contractantă face precizarea că nu este stipulată niciunde în cadrul documentației de atribuire vreo obligație în sensul celei la care face contestatoarea referire, anume că ofertanții să facă dovada celor trei autorizații necesare procedeelor de sudare SD, SRM și SRS, fapt pentru care achizitoarea apreciază că evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele, și autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat. În opinia autorității contractante, relevante, în soluționare, sunt dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016, dar și prevederile art. 75 din același act normativ, preluate și la nivelul art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În susținerea celor afirmate, autoritatea invocă și redă prevederi din cadrul caietului de sarcini cap. 5.6 Personalul contractantului, pag. 17 și pag. 22. Deosebit de importante în economia cauzei, apreciază autoritatea contractantă, sunt și considerentele regăsite în Hotărârea din 26 ianuarie 2023, SC ........................... SRL împotriva JUDEȚULUI ........., C-403/21, 14

având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare, formulată în temeiul articolului 267 privind Tratatul pentru funcţionarea Uniunii Europene, de către Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor, considerente redate în punctul de vedere. În baza art. 127 alin. (1) lit. f) și lit. g) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are atribuția verificării conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini, dar și atribuția evaluării propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriul de atribuire. Ideea care se desprinde este că evaluarea propunerii tehnice se realizează în doua etape: prima etapa: verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini și a doua etapă: evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriul de atribuire, desfășurarea celei de a doua etape, fiind condiționată de prima etapă, în sensul în care criteriul de atribuire se aplică doar propunerilor tehnice admisibile, ceea ce înseamnă că în situația în care propunerile tehnice nu sunt conforme prevederilor caietului de sarcini, criteriul de atribuire nu se mai aplică acestor oferte. Așadar, autoritatea contractantă consideră, față de ansamblul legislației pe linie de achiziții publice, că evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele. Cerințele privind modul de întocmire a ofertelor nu trebuie să depindă de modul în care sunt înțelese la un moment dat de către o societate ofertantă, dincolo de exprimarea din documentația de atribuire, fiind imperativ ca autoritatea contractantă să asigure operatorilor economici o înțelegere/interpretare unitară, decurgând din informarea lor completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Prin urmare, în contextul în care documentația de atribuire nu conține cerințe explicite în sensul stabilirii în sarcina ofertanților a obligației de prezentare a celor trei tipuri de autorizații, respectiv pentru procedeele de sudare SD, SRM și SRS, rezultă că aceștia nu sunt debitorii unei asemenea obligații, susținerile contestatoarei fiind unele eronate, lipsite de orice suport. În stabilirea acestei finalități, autoritatea contractantă consideră ca relevantă și jurisprudența CJUE, obligatorie pentru statele comunitare, concluzia Curții de Justiție a Uniunii Europene, regăsită în Hotărârea din 16 aprilie 2015, cauza C-278/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de Curtea de Apel Alba Iulia, în procedura SC ...........................SRL împotriva ..........................., fiind: „Articolul 23 alineatul (8) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1251/2011 al Comisiei din 30 noiembrie 2011, nu este aplicabil unui contract de achiziții publice a cărui valoare nu atinge pragul de aplicabilitate prevăzut de această directivă. În cadrul unui contract de achiziții publice care nu intră sub Pagina 15 din 26

incidența directivei menționate, dar care prezintă un interes transfrontalier cert, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, normele fundamentale și principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament și nediscriminări, precum și obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat”. Aceeași instanță de la Luxemburg a statuat că obligația de transparență are că scop în special să garanteze că este înlăturat riscul de arbitrar din partea autorității contractante (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza SÂG ELV Slovensko și alții, G-599/10, EU:C:2012:191, punctul 25, precum și jurisprudența acolo citată). Potrivit jurisprudenței constante a CJUE, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera delľAdda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39). Totodată, conform considerentelor expuse în cauza Pippo Pizzo principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, că aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență - care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are că scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera delľAdda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată). În Hotărârea din 14 iunie 2017, Medipac - Kazantzidis, C-6/05, EU:C:2007:337, CJUE a precizat că obligația de transparență interzice autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele anunțului privind cererea de ofertă întemeindu-se pe motive care nu au fost prevăzute în acest anunț care sunt invocate ulterior depunerii acestei oferte (punctul 54). Astfel, prezentarea în ofertă a celor trei tipuri de autorizații, respectiv pentru procedeele de sudare SD, SRM și SRS la care face referire 16

contestatorul, nefiind impusă în mod clar, precis și neechivoc, nu îndeplinește exigența pentru respectarea principului transparenței, astfel cum a fost conturat în jurisprudența CJUE, în special în Hotărârea din cauza Cartiera delľAdda, anterior menționată, Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C-496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110, și Hotărârea Cartiera delľAdda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44, Hotărârea Curții din 12 martie 2015, eVigi10 Ltd, C-538/13, punctul 32. Se impune a fi subliniat că, în concursul dintre clauzele documentației și clauzele legii, lato sensu, prevalează primele, în sensul că autoritatea contractantă este ținută să aplice mai întâi propria documentație de atribuire care guvernează licitația, rămasă definitivă prin neatacare, și în subsidiar normele legale. Dacă documentația de atribuire intra în conflict cu legea, acest conflict trebuia soluționat prin atacarea respectivei documentații în termenul prescris de lege, iar nu la mult după expirarea lui, la sfârșitul licitației (de către un ofertant rămas în pasivitate și care acum este nemulțumit că nu a câștigat respectiva licitație). Una dintre regulile de interpretare logică a textelor normative, care poate fi extinsă și la cele consensuale, este că „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, regulă ce presupune că unei formulări generale a textului trebuie să îi corespundă o aplicare generală a acestuia, fără a face apel la distincții pe care nu le prevede. Deosebit de importante în economia cauzei sunt și considerentele regăsite în Hotărârea din 26 ianuarie 2023, SC (........................... SRL împotriva JUDEȚULUI ........., C-403/21, având că obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare, formulată în temeiul articolului 267 privind Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, considerente redate de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, la paginile 11 și 12. În deplin acord cu cele statuate de CJUE în cauzele anterior menționate, autoritatea contractantă reține că obligația de transparență interzice autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele documentației, întemeindu-se pe motive legate de cerințe care nu se regăsesc în aceasta, cum sunt cele invocate de contestator în prezenta cauză. Față de critica contestatoarei că autoritatea contractantă nu a solicitat clarificări acesteia, aceasta ține să atragă atenția asupra faptului că, autoritatea contractantă a solicitat clarificări privind propunerea tehnică, clarificări adresate atât ofertantului câștigător prin adresa nr. 7579/20.11.2024, cât și contestatoarei prin adresa nr. 7580/20.11.2024, răspunsul la solicitările de clarificări fiind evaluat de către comisia de evaluare în cadrul procesului verbal nr. 5 înregistrat la autoritatea contractantă cu nr. 7821/27.11.2024. Având în vedere că, răspunsul la clarificări a fost considerat de către comisia de evaluare ca fiind concludent și conform în cazul ambelor oferte, comisia de evaluare conform aceluiași proces verbal indicat mai sus, a declarat atât propunerea tehnică depusă de Pagina 17 din 26

către ofertantul declarat câștigător, cât și propunerea tehnică depusă de către contestatoare, că fiind admisibile. Clarificările care au fost solicitate de către autoritatea contractantă celor doi ofertanți, se referă la prima etapă a verificării propunerii tehnice, și anume la etapa verificării conformității propunerii tehnice cu prevederile caietului de sarcini. Astfel, autoritatea contractantă nu a făcut nimic altceva decât să verifice prin solicitările de clarificări, dacă propunerile tehnice sunt conforme cerințelor minime prevăzute în cadrul caietului de sarcini. Autoritatea contractantă afirmă că nu poate să nu remarce că este cert din maniera de formulare, intenția contestatoarei de-a induce în eroare CNSC-ul, evidențiindu-se caracterul răuvoitor al acesteia, prin acuzarea autorității contractante asupra faptului că, aceasta „a solicitat clarificări ofertantului câștigător pentru fiecare neconformitate constatată", iar în cazul ......... SRL, comisia de evaluare „a omis în mod deliberat solicitarea de clarificări”. Așa cum s-a aratat în rândurile de mai sus, în etapa de evaluare a propunerilor tehnice comisia de evaluare a adresat o singură solicitare de clarificări atât ofertantului declarat câștigător cât și contestatoarei, pentru a verifica conformitatea propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini. Autoritatea contractantă se raportează la gândirea contestatoarei și afirmă faptul că, în concepția acesteia, autoritatea contractantă trebuia să solicite acestuia clarificări cu privire la criteriul de atribuire. Ori, în momentul în care, factorii de evaluare din cadrul criteriului de atribuire, reprezintă avantajele suplimentare față de cerințele minime impuse prin caietul de sarcini, reprezintă extensia cerințelor minime, achizitoarea se întreabă cum ar fi trebuit să fie formulată solicitarea de clarificări și mai mult cum ar fi trebuit să răspundă ofertantul, fără că autoritatea contractantă să nu încalce prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care interzic determinarea apariției unui avantaj că urmare a solicitării unor clarificări, în speță acordarea punctajului maxim unei oferte care în mod legal a obținut punctajul cel mai scăzut. Autoritatea contractantă consideră că, un astfel de demers ar fi constituit un avantaj evident în favoarea contestatoarei, având în vedere că, pe de o parte, o astfel de solicitare de clarificări nu ar face obiectul clarificării cerințelor minime prevăzute în cadrul caietului de sarcini (cum s- a întâmplat în cazul solicitării de clarificări nr. 7580/20.11.2024), ci ar face obiectul clarificării extensiei cerințelor minime, iar pe de alta parte achizitoarea consideră că solicitările de clarificări au rolul de a clarifica o situație neclară conform art. 209 alin. (1) „În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente", ceea ce în speță de față nu este aplicabil. Mai mult decât atât, în cadrul propunerii tehnice depuse de către contestatoare, se prevede alocarea resurselor umane pe fiecare tronson pe viitor - în timpul execuției lucrărilor, și nu cu ocazia 18

depunerii ofertei; însuși ofertantul a recunoscut în cadrul contestației, că nu a prevăzut în cadrul ofertei, resursele umane pe fiecare tronson. În susținerea celor afirmate, autoritatea contractantă invocă și redă prevederile art. 133 alin. (1) si (2), ale art. 134 alin. (6) si (7) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă afirmă faptul că nu întâmplător a evidențiat aceste articole, considerând că legiuitorul a dat dreptul autorității contractante să clarifice prin solicitări de clarificări propunerea tehnică care nu corespunde cerințelor minime, așa cum se deduce din prevederile art. 133 alin. (2). Conform alin. (6) se desprinde ideea că, în cazul în care răspunsurile ca urmare a solicitărilor de clarificări conduc la modificarea conținutului propunerii tehnice oferta sa va fi considerată inacceptabilă, per a contrario, clarificările nu pot fi solicitate decât în privință verificării îndeplinirii cerințelor minime prevăzute în cadrul caietului de sarcini, nicidecum în cazul criteriului de atribuire. De asemenea, alin. (7) prevede că: oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările se încadrează în categoria viciilor de formă, sau reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore. Se poate observa și de aceasta dată că, legiuitorul vorbește despre admisibilitatea propunerilor tehnice - etapa de verificare a conformității propunerii tehnice cu prevederile caietului de sarcini, care este condiția esențială pentru aplicarea punctajului aferent criteriului de atribuire doar ofertelor admisibile. ......... consideră nu avea niciun drept a solicita clarificări în privință criteriului de atribuire, prin urmare a procedat corect și echitabil față de ambii operatori economici participanți la procedură, respectând astfel principiul tratamentului egal și transparenței. Prin urmare, în acord atât cu dispozițiile legale amintite, cât și cu cele ale documentației de atribuire, autoritatea contractantă consideră că a verificat atât oferta contestatoarei, cât și oferta ofertantului declarat câștigător cu rigurozitatea impusă de legislația în domeniu și cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toți operatorii economici participanți la procedura în cauză, motiv pentru care criticile acestuia privind nelegalitatea evaluării ofertei sale cât și ale ofertei ofertantului declarat câștigător, sunt nefondate. Pentru aceste motive, autoritatea contractantă consideră contestația formulată de către ......... SRL, ca fiind nefondată, fapt pentru care, având în vedere aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, solicită să se dispună respingerea contestației ca fiind nefondată. Pagina 19 din 26

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 18, alin. (1) din Legea nr. 101/2016 toate dispozițiile legale din cuprinsul punctului de vedere. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. 632/17.12.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 81467/18.12.2024, contestatoarea solicită accesul la documentele dosarului constituit la Consiliul, în format electronic, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 09/10.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 1242/13.01.2024, contestatoarea a trimis cerere de renunțare a vizualizării dosarului nr. 4309/2024. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ......... SRL, a transmis recipisa de consemnare nr. 210856861/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala Târgu-........., la data de 13.12.2024, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 88.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 4309/2024. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Autoritatea contractantă ......... a inițiat o procedură simplificată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Extindere rețea distribuție gaze naturale în ......... pentru satele aparținătoare Gelu și Sânpetru Mic, județul .........”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .........................../18.10.2024, valoarea estimată a procedurii fiind de 9.989.740 lei. Ca urmare a comunicării rezultatului procedurii, conform căruia oferta sa a fost admisibilă dar necâștigătoare, fiind situată pe locul al doilea, a depus contestația în analiză ......... SRL, considerând că punctajul acordat ofertei sale nu este cel corect. Astfel, aceasta susține că la factorul de evaluare tehnic, trebuia să primească punctajul maxim, respectiv 30 puncte. Motivarea contestatoarei deși stufoasă, este neconcludentă și neclară, aceasta neaducând argumente din care să rezulte că ar fi depus planificarea resurselor pe fiecare tronson în parte, așa cum s-a solicitat în documentația de atribuire. Astfel, în anunț și în fișa de date a achiziției se menționează, în ceea ce privește factorul de evaluare ,,Planificarea adecvata a resurselor umane, Componenta tehnică, 30 %Direct proportional Punctaj maxim total 30 Algoritm de calcul: a) Daca resursele umane pentru realizarea activitatilor si subactivitatilor specifice prevazute in caietul de sarcini sunt corect alocate, in sensul ca ofertantul aloca resurse umane pentru realizarea tuturor activitatilor si subactivitatilor, iar acestea sunt adecvate si detaliate pe fiecare tronson specificat în schema de calcul aferente proiectului tehnic pentru îndeplinirea activităților și subactivităților, se acorda punctajul maxim de 30 puncte. b) Dacă resursele umane pentru realizarea activităților și subactivităților specifice prevăzute în caietul de 20

sarcini sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și subactivitățile, se acordă 15 puncte. c) Dacă ofertantul realizează o prezentare generală a resurselor umane identificate ca fiind necesare pentru îndeplinirea contractului, fără ca acestea sa fie alocate pe activități/subactivități/tronsoane, se acorda 5 puncte. Consiliul nu își însușește interpretarea contestatoarei cu privire la aplicarea algoritmului de calcul al punctajului, aceasta susținând, eronat, că ar fi trebuit să primească întreg punctajul tehnic, deoarece «cele două condiții nefiind necesar a fi îndeplinite simultan, fiind specificat: „fie", adică „sau”, nu „și”» fiind corectă interpretarea autorității conform căreia prin lit. b) din cadrul factorului de atribuire de natura tehnică: „Dacă resursele umane pentru realizarea activităților și sub activităților specifice prevăzute în caietul de sarcini sunt parțial alocate, în sensul că: fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson, fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile, se acordă 15 puncte'', se înțelege, că indiferent că este vorba despre situația în care „fie nu sunt detaliate corespunzător pe fiecare tronson", sau despre situația în care „fie nu sunt alocate resurse pentru toate activitățile și sub activitățile”, se acordă 15 puncte, având în vedere că sunt doua situații diferite, care nu pot fi suprapuse, fiind o enumerare a doua situații distincte, care nu se exclud una pe alta. Prin urmare, oricare din lipsa „elementelor acestui tot” în situația de față, oricare din lipsa resurselor umane „pe fiecare tronson” sau „pentru toate activitățile și sub activitățile” înseamnă alocare parțială a resurselor umane, pentru care se acordă 15 puncte. Aceeași aplicabilitate se utilizează și în cazul lit. c) din cadrul factorului de atribuire de natura tehnică, care prevede: „Dacă ofertantul realizează o prezentare generală a resurselor umane identificate ca fiind necesare pentru îndeplinirea contractului, fără că acestea să fie alocate pe activități/sub activități/tronsoane, se acordă 5 puncte.'' Prin „activități” nu se poate înțelege că este vorba despre „subactivități” și nici despre „tronsoane", prin urmare nu se poate înțelege că alocarea resurselor umane reprezintă același lucru cu alocarea resurselor umane pe subactivități sau cu alocarea resurselor umane pe tronsoane. Astfel, chiar dacă ofertantul a realizat o prezentare generală a resursele umane pe activități și sub activități, nu le-a prezentat și pe tronsoane, ceea ce conduce la punctarea acestuia cu 5 puncte. Consiliul reține, însă, că și în situația în care contestatoarea ar fi primit, la factorul de evaluare tehnic, 15 puncte, și nu 5, ar fi avut un punctaj total de 85 puncte, ori ofertanta câștigătoare are un punctaj de 89,86 puncte, clasamentul nemodificându-se. Consiliul reține că însăși contestatoarea recunoaște că nu a repartizat resursele pe tronsoane, așa cum s-a solicitat în documentație, și, cu toate acestea, apreciază că trebuia să primească maximum de punctaj, din Pagina 21 din 26

moment ce nici acum nu arată unde este menționată în ofertă această planificare. De asemenea, este de reținut că interpretarea dată de contestatoare algoritmului de punctaj ar lipsi de sens aplicarea sa, deoarece, indiferent dacă operatorii se încadrează la lit. a), b) sau c), ar trebui să primească același punctaj, respectiv 30 puncte. Dacă societatea contestatoare era nemulțumită de algoritmul de calcul sau nu l-a înțeles, aceasta trebuia să îl conteste în termen legal sau să solicite clarificări. Aceasta susține, însă, la acest moment, că indiferent dacă se ține seama de solicitarea de prezentare a resurselor pe tronsoane sau nu se ține seama, operatorii trebuie să primească 30 puncte, deoarece au prezentat detalierea resurselor pe activități, aspect ce conduce la ignorarea documentației de atribuire, ce nu poate fi acceptată de Consiliu. Prin urmare, Consiliul reține că punctajul a fost acordat corect, nefiind posibilă o corecție a propunerii tehnice pe calea răspunsului la clarificări, atât timp cât este vorba de o omisiune care ar conduce la obținerea de punctaj suplimentar, deci o reofertare, aspect care ar fi de natură să încalce principiul tratamentului egal. În ceea ce o privește pe ofertanta câștigătoare, contestatoarea solicită verificarea acestei oferte în ceea ce privește deținerea pentru fiecare sudor, din fiecare echipă a trei tipuri de autorizații, respectiv pentru procedeele de sudare SD, SRM și SRS, în condițiile în care ofertantul declarat câștigător, care a prezentat toate cele trei autorizații doar pentru un singur sudor. Practica invocată de contestatoare este depășită, în prezent, atât instanțele de judecată, cât și Consiliul, aplicând concluziile CJUE din Cauza C-403/21, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (România), prin decizia din 22 iunie 2021, primită de Curte la 29 iunie 2021, în procedura SC ........................... SRL împotriva Județului ........., cu participarea SC Proiect – Construct Regiunea Transilvania SRL: ,,1) Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directive trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 2) Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din 22

reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 3) Articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr- o convenție de subcontractare. Prezintă relevanță, sub acest aspect, considerentele Deciziei CJUE invocate: 60 Fiind cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi, autorității contractante i s a recunoscut de către legiuitorul Uniunii o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea” la articolul 58 din Directiva 2014/24. Astfel, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, aceasta beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract pe care le consideră ca având legătură și fiind proporționale cu obiectul contractului și de natură să garanteze că un candidat sau un ofertant dispune de capacitate juridică și financiară, precum și de competențele tehnice și profesionale necesare pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Mai precis, potrivit alineatului (4) al articolului menționat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condițiile de participare pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta în special executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca adecvat (Hotărârea din 31 martie 2022, Smetna palata na Republika Bulgaria, C 195/21, EU:C:2022:239, punctul 50). 61 În exercitarea acestei largi puteri de apreciere, autoritatea contractantă poate decide să includă, printre criteriile de selecție menționate într un anunț de participare sau într-un caiet de sarcini, obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 62 Invers, autoritatea contractantă poate utiliza deopotrivă această largă putere de apreciere pentru a considera că nu este necesar ca aceste obligații să figureze printre criteriile de selecție. O atare alegere s ar putea explica în special prin faptul că obligațiile respective nu au o importanță semnificativă sau prin caracterul eventual al realizării activităților cărora li se aplică obligațiile în cauză. Autoritatea contractantă ar putea prefera de Pagina 23 din 26

asemenea să menționeze aceleași obligații în cadrul condițiilor de executare a contractului pentru a nu impune respectarea acestora decât ofertantului câștigător (a se vedea prin analogie Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C 927/19, EU:C:2021:700, punctele 88 și 89). 63 Astfel, Directiva 2014/24 nu exclude ca cerințe tehnice să poată fi reținute în același timp ca fiind criterii de selecție care au legătură cu capacitățile tehnice și profesionale, ca specificații tehnice și/sau drept condiții de executare a contractului, în sensul articolului 58 alineatul (4), al articolului 42 și, respectiv, al articolului 70 din această directivă (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C 927/19, EU:C:2021:700, punctul 84). În mod reciproc, o autoritate contractantă poate decide să opteze pentru una singură dintre aceste calificări. 64 În această privință, o autoritate contractantă poate stabili, în temeiul articolului 70 din Directiva 2014/24, cerințe speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului, în sensul articolului 67 alineatul (3) din această directivă, și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. 65 În plus, a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată (Hotărârea din 8 iulie 2021, Sanresa, C 295/20, EU:C:2021:556, punctul 62)’’. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a prevăzut în documentația de atribuire obligația pentru ofertanți de a prezenta în ofertele depuse dovezi și autorizații referitoare la capacitatea profesională pentru sudori, așa cum pretinde contestatoarea. De altfel, toate prevederile din cerințele beneficiarului citate de contestatoare au în vedere activitatea antreprenorului după semnarea contractului și realizarea proiectului, deci în etapa realizării lucrărilor propriu-zise, fiind pe deplin aplicabile considerentele și concluziile reținute de CJUE în cauza C-403/21, citată mai sus, motiv pentru care toate aceste critici vor fi respinse ca nefondate. Consiliul are în vedere dispozițiile art. 179 lit. (j) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente: (...) o declarație cu privire la utilajele, instalațiile și echipamentele tehnice la dispoziția operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului;”. 24

Din analiza prevederilor legale mai sus iterate, Consiliul reține că autoritatea contractantă are posibilitatea să opteze pentru formularea unor cerințe de natura celor anterior menționate ca cerință de calificare, situație în care ar fi fost aplicabile prevederile art. 181 din Legea nr. 98/2016 potrivit cărora „Criteriile privind capacitatea și cerințele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunțul de participare”, prevederile art. 30 alin. (4) din HG nr. 395/2016 care stabilesc faptul că locul în care trebuie menționate criteriile de calificare impuse de către autoritatea contractantă este anunțul de participare/simplificat/de concurs iar, potrivit alin. (6) al aceleiași norme juridice: „Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise”. Potrivit art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, „Caietul de sarcini conține în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”. Ori în condițiile în care nu există în anunț referiri la existența celor 3 autorizații pentru instalatori, rezultă că responsabilitatea utilizării de personal calificat în etapa de realizare a lucrărilor aparține exclusiv executantului, câștigător al procedurii de atribuire, autoritatea contractantă interpretând corect dispozițiile legale și ale documentației de atribuire. Documentația de atribuire nu se aplică extensiv, ci solicitările care conduc la excluderea ofertanților trebuie să fie clare, astfel încât să se respecte principiul transparenței și al tratamentului egal. De altfel, este de neînțeles maniera de interpretare a documentației promovată de contestatoare, aceasta pledând, pe de o parte, pentru ignorarea criteriului de atribuire prevăzut în anunț, iar pe de altă parte, susținând că anunțul se completează cu prevederi ale caietului de sarcini aplicabile în etapa execuției contractului. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă a realizat o evaluare corectă a ofertelor, neexistând motiv a dispune anularea actelor atacate. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, Pagina 25 din 26

CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca nefondată contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... în calitate de autoritate contractantă. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

26