Decizie CNSC 155/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 155/C5/4021 Data: 22.01.2025 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 73884/18.11.2024, formulată de FAASCON BD SRL, cu sediul în Sat Simila, Com. Zorleni, nr. 490, Jud. Vaslui, înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J37/580/2018, având cod unic de înregistrare 39785855, reprezentată legal prin avocat Alexandru Codescu, cu sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinetul de Avocat Codescu A. Alexandru, cu sediul în Vălenii de Munte, Bd. N. Iorga nr. 137 et. 1, ap. 2, tel. 0722.267.308,

fax

0344.197.648,

e-mail alexandru.codescu@codescu.ro, împotriva rezultatului procedurii nr. 3783/11.11.2024, emis de autoritatea contractantă COMUNA POGONEȘTI, cu sediul în Strada Principală, nr. 1, comuna Pogonești, jud. Vaslui, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești în comuna Pogonești, județul Vaslui” inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. SCN1141787/ 05.03.2024 prin s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință: (I) Anularea Raportului procedurii nr. 3783/11.11.2024, a comunicării rezultatului procedurii nr. 3784/11.11.2024, precum și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente, în privința declarării ofertei subscrisei neconformă și inacceptabilă (și, corelativ, în privința atribuirii contractului către ofertantul câștigător Viacons Rutier SRL); (II) Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție cu privire la oferta asocierii Faascon SRL - Brialbet SRL, la Pagina 1 din 3

reevaluarea ofertelor potrivit considerentelor deciziei care vă fi pronunțată de CNSC și la refacerea clasamentului ofertanților cu luarea în considerare și a ofertei sale; (III) Obligarea autorității contractante să achite cheltuielile făcute pentru soluționarea prezentei contestații, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 Prin cererea de intervenție nr. 5250/02.12.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 77864/03.12.2024, formulată de VIACONS RUTIER SRL, cu sediul în municipiul cu sediul în Husi, str. Husi-Stanilesti nr. 48A, județul Vaslui, CUI 14234540, înregistrată la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Vaslui sub nr. J37/256/2001, reprezentată legal prin administrator, dl. Ciomaga Ioan, în calitate de ofertant câștigător în cadrul procedurii pentru atribuirea contractului având ca obiect „modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești în comuna Pogonești, județul Vaslui în contradictoriu cu Asocierea FAASCON BD S.R.L. – BRIALBET S.R.L. prin lider FAASCON BD S.R.L, s-a solicitat admiterea cererii de intervenție voluntară꞉ A. admiterea în principal a cererii de intervenție B. admiterea pe fond a cererii de intervenție și respingerea contestației, cu consecință menținerii în tot a Raportului procedurii, precum și a tuturor documentelor anterioare ce au stat la baza declarării ofertei Asocierii VIACONS RUTIER S.R.L. – SIMPA CONSULT S.R.L. drept câștigătoare, dar și a documentelor întocmite ulterior, inclusiv a Comunicării rezultatului procedurii către toți participanții la procedură. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către FAASCON BD SRL în contradictoriu cu COMUNA POGONEȘTI (PRIMĂRIA COMUNEI POGONEȘTI), iar pe cale de consecință, respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de VIACONS RUTIER SRL și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de FAASCON BD SRL în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei, potrivit motivării prezentei, a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 și a documentației de atribuire. Admite cererea cu privire la acordarea cheltuielilor de soluționare și obligă: - autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 3.849.25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată 2

- intervenientul la plata către contestator a sumei de 1.774,61 lei. Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea꞉ DECIZIE Nr. 155/C5/4021 Data: 22.01.2025 Prin contestația înregistrată la CNSC sub nr. 73884/18.11.2024, formulată de ........................... SRL, cu sediul în ........., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. ........., având cod unic de înregistrare ........., reprezentată legal prin ........., cu sediu ales pentru comunicarea

actelor

de

procedură

la

Cabinetul

de Avocat ..........................., cu sediul în Vălenii de Munte, Bd. N. Iorga nr. 137 et. 1, ap. 2, tel. 0722.267.308, fax 0344.197.648, e- mail ..........................., împotriva rezultatului procedurii nr. 3783/11.11.2024, emis de autoritatea contractantă ........., cu sediul în Strada Principală, nr. 1, ........., jud. ........., în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești în ........., județul .........” inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. .........................../ 05.03.2024 prin s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință: (I) ......... nr. 3783/11.11.2024, a comunicării rezultatului procedurii nr. 3784/11.11.2024, precum și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente, în privința declarării ofertei subscrisei neconformă și inacceptabilă (și, corelativ, în privința atribuirii contractului către ofertantul câștigător ........................... SRL); (II) Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție cu privire la oferta asocierii Faascon SRL - ........................... SRL, la reevaluarea ofertelor potrivit considerentelor deciziei care vă fi Pagina 1 din 48

pronunțată de CNSC și la refacerea clasamentului ofertanților cu luarea în considerare și a ofertei sale; (III) Obligarea autorității contractante să achite cheltuielile făcute pentru soluționarea prezentei contestații, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 Prin cererea de intervenție nr. 5250/02.12.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 77864/03.12.2024, formulată de ........................... SRL, cu sediul în municipiul cu sediul în Husi, str. Husi-Stanilesti nr. 48A, județul ........., CUI ..........................., înregistrată la Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul ......... sub nr. J37/256/2001, reprezentată legal prin administrator, dl. Ciomaga Ioan, în calitate de ofertant câștigător în cadrul procedurii pentru atribuirea contractului având ca obiect „modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești în

.........,

județul

.........

în

contradictoriu

cu Asocierea ........................... S.R.L. – ........................... prin lider ........................... S.R.L, s-a solicitat admiterea cererii de intervenție voluntară꞉ A. admiterea în principal a cererii de intervenție B. admiterea pe fond a cererii de intervenție și respingerea contestației, cu consecință menținerii în tot a Raportului procedurii, precum și a tuturor documentelor anterioare ce au stat la baza declarării ofertei Asocierii ........................... S.R.L. – ........................... drept câștigătoare, dar și a documentelor întocmite ulterior, inclusiv a Comunicării rezultatului procedurii către toți participanții la procedură. În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ........................... SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 1. Scurtă prezentare a situației de fapt (a) Aspecte preliminare Contestatoarea critică respingerea abuzivă, pentru a doua oară, a ofertei sale, cu încălcarea flagrantă a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097 din data de 06.08.2024, definitivă că urmare a respingerii plângerii de către Curtea de Apel Iași prin Decizia nr. 456/2024, pronunțată în dosarul nr. 620/45/2024. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă face, în actele atacate, o referire formală la Decizia CNSC anterioară (și în plus o invocă, cu rea credință, într-un sens diametral opus celor dispuse de 2

Consiliu), aceasta nu a aplicat-o, ci, cu o motivare confuză și lipsită de argumente concrete referitoare la pretinsa neconformitate reținută în sarcina, s-a limitat să respingă oferta, aparent, pentru aceeași pretinsă neconformitate pentru care atât Consiliul, cât și Curtea de Apel Iași au reținut faptul că propunerea tehnică respectă cerințele documentației de atribuire. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă a depășit limitele reevaluării, solicitându-i clarificări (prin pct. 2 al solicitării trimise prin adresa nr. 3146/02.10.2024) pentru aspecte care exced cadrul reevaluării (în condițiile în care evaluarea inițială a propunerii tehnice fusese completă, iar aspectele noi nici nu au fost reținute inițial că neconformități și, în mod evident, nici nu se încadrau în coordonatele reevaluării trasate de Decizia CNSC). În măsura în care și acest aspect a stat la baza noii respingeri a ofertei contestatoarei, susține că respingerea ar fi nelegală procedural pentru depășirea limitelor reevaluării, ci și nefondată. Procedând astfel, autoritatea contractantă a înfrânt grav obligația de a face reevaluarea cu respectarea motivării Deciziei CNSC, respingând oferta contestatorului pentru a doua oară, în mod cu totul discreționar și cu sfidarea completă a coordonatelor reevaluării impuse de Consiliu. (b) Respingerea nelegală a ofertei contestatoarei în primul ciclu de evaluare (respingere cenzurată prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097 din data de 06.08.2024 și prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024) Contestatoarea reia aspectele care au condus la prima respingere a propunerii tehnice, acestea fiind relevante din perspectiva faptului, că, în urma pretinsei reevaluări, autoritatea contractantă a respins oferta pentru a doua oară pentru același motiv, cu nerespectarea celor reținute și dispuse de Consiliu prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024. Astfel, în urma unui prim ciclu de evaluare, prin comunicarea rezultatului procedurii nr. 1710/07.06.2024 contestatoarea a fost informată că oferta a fost respinsă ca neconformă considerându-se în mod nefondat că propunerea tehnică nu ar „satisface corespunzător cerințele caietului de sarcini” și că nu ar fi concludente „clarificările/completările transmise”. Aparenta motivare a rațiunii pentru care oferta contestatoarei a fost respinsă a fost expusă de autoritatea contractantă,

în

comunicarea

rezultatului

procedurii

nr. 1710/07.06.2024, în următorii termeni: „motivat de faptul că ați răspuns neconcludent în legătură cu solicitarea comisiei de evaluare în ceea ce privește îndeplinirea cerinței din caietul de sarcini cu privire la prezentarea graficului de realizare a investiției elaborat pentru fiecare stradă în parte. Din răspunsul la solicitarea de clarificări rezultă că ați înțeles cerințele din caietul de sarcini, dar nu ați transpus în elaborarea ofertei îndeplinirea acestora. Ați depus oferta la procedura de atribuire de unde rezultă că v-ați însușit toată documentația de atribuire și oferta depusă trebuia să respecte toate cerințele acesteia. Ați depus o Pagina 3 din 48

propunere tehnică care nu respectă cerințele minime din caietul de sarcini.” Așa cum a arătat în prima contestație formulată, contestatoarea a prezentat graficul de realizare a investiției elaborat pentru fiecare stradă în parte și, de asemenea, a elaborat graficul de realizare a investiției în corelare cu listele de cantități (liste aflate la pag. 116-132 din Proiectul Tehnic – Partea Scrisă, component al documentației de atribuire) și în răspunsul nr. 90/24.04.2024 s-a indicat în mod concret că au respectat cerința, ci și paginile din propunerea tehnică unde se află graficul detaliat pe fiecare stradă în parte, precum și graficul corelat cu listele de cantități. Contestatoarea argumentează că autoritatea contractantă fie nu a observat că a depus graficele de execuție (Gantt) conform solicitării (atât grafice detaliate pe fiecare stradă în pare, cât și graficul corelat cu listele de cantități), fie dintr-un motiv care nu era indicat concret în comunicarea rezultatului procedurii a considerat că respectivele grafice nu respectă cerința. În aceste condiții, contestatoarea arată că în mod nelegal au fost constrânși să extragă motivarea din documente exterioare comunicării rezultatului și respectiv raportului procedurii, prin interpretarea solicitării de clarificări. Astfel, prin solicitarea de clarificări nr. 1244/23.04.2024 s-au cerut următoarele: „1. Să clarificați cum faceți dovada îndeplinirii cerinței de la Cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 2, din caietul de sarcini, de a prezenta graficul GANTT pe fiecare stradă/drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante... etc.” Prin răspunsul nr. 90/24.04.2024 la solicitarea de clarificări, contestatoarea a indicat: „Drept urmare, pentru îndeplinirea acestui punct, am realizat un grafic în concordanță cu listele de cantități și unul pe străzi (fără liste de cantități) (...) respectând astfel cerința punctului 2 astfel: - De la pagina 1 la pagina 31 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt), în dreptul fiecărei linii fiind afișate resursele alocate fiecărei activități, Drumul Critic în corelare cu Graficul fizic depus, Lista cu resurse corelată cu Graficul depus, Diagrama WBS corelată cu graficul depus, Diagrama Curba „S” corelată cu Graficul depus, precum și Diagrama PERT corelată cu Graficul depus. - De la pagina 32 la pagina 36 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă – corelat cu graficul fizic depus. - De asemenea, în Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) sunt evidențiate resursele, duratele de început și de sfârșit ale fiecărei activități, jaloanele, precum și testele și verificările în corelare cu programul de faze al proiectantului.” 4

Contestatoarea susține că a depus în propunerea tehnică grafice generale de execuție (grafice Gantt) pentru fiecare stradă în parte și, de asemenea, a depus graficul Gantt detaliat cu luarea în considerare a listelor de cantități, „cu evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante... etc.” Aparent, însă, autoritatea contractantă a considerat că ofertanții ar fi trebuit să facă detalierea graficului Gantt cu luarea în considerare a listelor de cantități și, „cu evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante... etc.”, pentru fiecare stradă în parte (deci nu cu privire la lucrare în ansamblul ei). Așa cum au reținut și CNSC și Curtea de Apel Iași în Deciziile precedente, interpretarea autorității contractante care a stat la baza respingerii ofertei contestatoarei, era (și rămâne) neconformă cu documentația de atribuire și cu cerințele acesteia, deoarece în documentația de atribuire listele de cantități sunt prezentate global, pentru întreaga lucrare, nefiind defalcate pe fiecare stradă în parte. Prin urmare, așa cum a arătat în prima contestație, și cum au reținut Consiliul și Instanța, corelarea graficului Gantt cu listele de cantități și „evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante... etc.” se puteau face doar raportat la lucrarea în ansamblu. Contestatoarea a făcut o astfel de corelare, cu luarea în considerarea listelor de cantități nedefalcate, puse la dispoziție de autoritatea contractantă în documentația de atribuire. Separat, a depus și graficele Gantt defalcate pe fiecare stradă în parte, însă fără a le detalia prin corelare cu listele de cantități, deoarece, așa cum a menționat, listele de cantități puse la dispoziția ofertanților de către autoritatea contractantă nu erau defalcate pe străzi, ci erau prezentate global, pentru întreaga lucrare. Contestatoarea a criticat, în prima contestație, interpretarea autorității contractante, prin care cerințele de mai sus erau combinate în sensul în care ofertanții ar fi trebuit să detalieze graficele Gantt întocmite pentru fiecare stradă, prin corelarea cu listele de cantități. Contestatoarea a argumentat că, dincolo de a fi neconformă documentației de atribuire (care, așa cum a menționat nu cuprinde liste de cantități defalcate pe fiecare stradă), și consideră că abordarea autorității contractante era abuzivă și încălca principiul tratamentului egal, deoarece o astfel de interpretare pune nelegal în sarcina ofertanților o parte din obligația de proiectare (în condițiile în care această obligație nu poate fi pusă nici măcar în sarcina contractantului, deoarece proiectul cu toate detaliile trebuie pus la dispoziție de către autoritatea contractantă, obiectul contractului fiind strict de execuție). Prin aceasta fiind favorizat nelegal un ofertant care poate avea acces la detaliile proiectului (inclusiv la listele de cantități detaliate pe fiecare stradă, liste pe care autoritatea contractantă, în mod netransparent, nu le-a inclus în documentația de atribuire). În acest context, nu este lipsit de relevanță faptul că ofertantul câștigător, ........................... SRL, se află în legături de afaceri cu societatea care a întocmit proiectul Pagina 5 din 48

– ........................... SRL (denumirea societății proiectante este indicată pe prima pagina a proiectului tehnic, parte a documentației de atribuire), aceste două societăți participând recent în asociere în cel puțin trei proceduri de achiziție publică, așa cum rezultă din informații disponibile public: -Servicii și lucrări de „Punere în siguranță, lucrări suplimentare în vederea asigurării unei bune funcționari a tuturor compartimentelor ce își vor desfășură activitatea în incinta Punct Trecere Frontiera Bumbata” (.........................../29.feb.2024) (https://sicap.ai/licitații/contract/100446997 https://e- licitație.ro/pub/notices/că-notices/view-c/100446997 ); -Proiectare și execuție „Varianta provizorie de circulație pentru amenajarea unui punct de trecere temporar pe pod de pontoane peste răul Prut, amenajarea rampei de acces la cursul de apa a drumului de acces de la pod la DC 41 (DN PFT Bumbata) cu traversare peste digul de protecție”

(CAN1121812

/

28

feb.

2024) (https://sicap.ai/licitații/contract/100446637; https://elicitatie.ro/pub/notices/că-notices/view-c/100446637 ); -De asemenea, așa cum rezultă din lucrările dosarului CNSC nr. 2839/C11/2024, ofertantul câștigător ........................... SRL și proiectantul ........................... au participat în consorțiu la o procedură de atribuire (autoritate contractantă Jud. .........), dovedind o dată în plus solidele legături de afaceri între cele două entități. Contestatoarea susține că legăturile de afaceri dintre ofertantul câștigător ........................... SRL și proiectantul ........................... SRL sunt contemporane cu perioada în care s-a derulat procedura de achiziție publică în discuție (contractele respective executându-se în anul 2024), dându-i ofertantului câștigător posibilitatea, în ipoteza în care s- ar fi admis interpretarea autorității contractante, de a avea un avantaj nelegal față de ceilalți ofertanți (care nu se află în astfel de legături de afaceri cu proiectantul), prin potențialul acces la listele de cantități defalcate pe străzi, liste care nu au fost incluse în documentația de atribuire. Prima contestație depusă de contestatoare (care a făcut obiectul dosarului CNSC nr. 2097/C5/2024) a fost admisă de Consiliu, iar prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta petentei, evident cu respectarea considerentelor acestei Decizii, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016. Intervenienta din respectiva contestație, ofertantul câștigător ........................... SRL, a formulat plângere, iar aceasta a fost respinsă de Curtea de Apel Iași, prin Decizia nr. 456/10.09.2024, în care Instanța de judecată a confirmat concluzia Consiliului, în sensul conformității ofertei tehnice a subscrisei. Contestatoarea menționează că autoritatea contractantă avea obligația să reevalueze oferta noastră în aceste coordonate, cu 6

respectarea autorității de lucru judecat a Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097 din data de 06.08.2024 și a Deciziei Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024, însă autoritatea contractantă, în urma unui simulacru de reevaluare, a respins oferta petentei pentru același motiv, sfidând deciziile definitive pronunțate cu privire la contestația subscrisei. (c) Limitele reevaluării (stabilite prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097 din data de 06.08.2024 și confirmate prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024). La pag. 31-34 a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, sunt precizate expres limitele reevaluării, Consiliul indicând astfel, cu respectarea prevederilor imperative ale art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016, următoarele: -Faptul că aspectul supus verificării Consiliului în prima contestație privea „dovada îndeplinirii cerinței de la Cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 2, din caietul de sarcini, de a prezenta graficul GANTT pe fiecare stradă / drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante... etc.”, așa cum s-a cerut prin adresa autorității contractante nr. 1244/23.04.2024 (pag. 31 din Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024); -În acest sens, Consiliul a indicat tot la pag. 31 a Deciziei menționate că „Procedând la verificarea propunerii tehnice depusă de contestator Consiliul constată că cele indicate de către contestator în cadrul răspunsului se regăsesc”, iar la pag. 33 a reținut că oferta subscrisei (respectiv propunerea tehnică și graficul Gantt) a fost întocmită „ținând cont de toate informațiile oferite de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire (...)”. -În considerarea acestor aspecte, la pag. 34 din Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, Consiliul a dispus reevaluarea ofertei contestatoarei, evident în aceste limite. Limitele reevaluării stabilite de Consiliu, au fost confirmate prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024, pronunțată în dosarul nr. 620/45/2024, Instanța a reținut în mod definitiv următoarele: „Așadar, este adevărat că solicitarea de a prezenta graficul Gantt pentru fiecare stradă în parte nu este corelată cu listele de cantități puse la dispoziție ofertanților, liste întocmite la modul general pentru toată lucrarea și nu pe străzi. Ofertantul contestator a înaintat propunerea să în conformitate cu informațiile oferite de autoritatea contractantă, fiind depuse și clarificări în cuprinsul cărora a reiterat modul de întocmire a propunerii, arătând că a realizat un grafic cu listele de cantități și unul pe străzi (fără listă de cantități), că a prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă și că a evidențiat resursele.” 2. Motive de nelegalitate a respingerii ofertei contestatoarei 2.1 Autoritatea contractantă, cu sfidarea Deciziei CNSC nr. 2214/C5/ 2097/06.08.2024 și a Deciziei Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024, a respins oferta cu aceeași motivare care fusese cenzurată prin deciziile menționate. Pagina 7 din 48

Contestatoarea analizând comunicarea rezultatului procedurii nr. 3784/11.11.2024 și raportul procedurii nr. 3783/11.11.2024, observă că, pe de o parte, autoritatea contractantă a respins oferta sa, cu exact aceeași motivare cu care a respins oferta sa după prima evaluare, deși aceasta fusese cenzurată de Consiliu prin Decizia precedentă (decizie confirmată și de instanță) și, în plus, a invocat Decizia precedentă a Consiliului, într-un sens nu doar cu totul contrar dispozitivului și motivării acesteia, ci și cu referiri la aspecte cu totul străine atât de conținutul Deciziei precedente a Consiliului, cât și de conținutul solicitării de clarificare (în acest sens exemplifică referirile la pretinse termene nesustenabile, la consumuri de resurse, la metodologii). Redă în facsimil motivarea respingerii ofertei, așa cum aceasta este consemnată în comunicarea rezultatului procedurii nr. 3784/ 11.11.2024 (și în raportul procedurii nr. 3783/11.11.2024). Dincolo de faptul că, așa cum a afirmat contestatoarea mai sus, autoritatea contractantă a invocat, Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024, într-un mod contrar sensului acesteia, clar exprimat atât în dispozitiv, cât și în motivarea dată de Consiliu, atrage atenția faptul că motivarea reia, că atare, conținutul Comunicării rezultatului procedurii nr. 1710/07.06.2024 (din primul ciclu de evaluare), pe care o redă de asemenea în facsimil, pentru comparație. Prin urmare, autoritatea contractantă a refuzat să aplice Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, limitându-se să respingă pentru același motiv oferta, în condițiile în care Consiliul a statuat că respectiva neconformitate fusese reținută nelegal și netemeinic în sarcina contestatoarei în cursul primei evaluări. De asemenea, compararea clarificării nr. 1 solicitate prin adresa autorității contractante nr. 3146/02.10.2024 cu solicitarea de clarificări care i-a fost comunicată în primul ciclu de evaluare prin adresa nr. 1244/23.04.2024 și care a stat la baza respingerii nelegale a ofertei contestatoarei, relevă faptul că acestea sunt identice, cuvânt cu cuvânt. Prin adresa nr. 1244/23.04.2024 (în evaluarea inițială) autoritatea contractantă a cerut contestatoarei să clarifice dovada îndeplinirii cerinței de la cap. 9 - modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 2, din caietul de sarcini, să prezinte graficul GANTT pentru fiecare stradă. După admiterea contestației contestatoarei și după ce atât Consiliul, cât și Curtea de Apel Iași au reținut definitiv că oferta sa (respectiv graficul Gantt) respectă cerințele documentației de atribuire, autoritatea contractantă a trimis nr. 3146/02.10.2024, prin care, la pct. 1, a reluat ad litteram solicitarea de clarificare inițială, că și cum Decizia CNSC nu ar fi existat. Prin răspunsul nr. 256/11.10.2024 la solicitarea de clarificări din reevaluare, a indicat autorității contractante că acest punct repetă cuvânt cu cuvânt solicitarea de clarificare nr. 1244/23.04.2024, în temeiul căreia oferta a fost în mod nelegal respinsă în primul ciclu de 8

evaluare (prin raportul procedurii nr. 1708/07.06.2024 și comunicarea rezultatului procedurii nr. 1710/07.06.2024). Contestatoarea a indicat autorității contractante că acest aspect a fost tranșat definitiv prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 și prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024 (prin care au fost anulate Raportul procedurii nr. 1708/ 07.06.2024 și Comunicarea rezultatului procedurii nr. 1710/07.06.2024). De asemenea, contestatoarea a comunicat autorității contractante că pct. 1 al solicitării de clarificare nr. 3146/02.10.2024 încalcă autoritatea

de

lucru

judecat

a

Deciziei

CNSC

nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 și a Deciziei Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024 deoarece, prin reluarea ca atare a solicitării de clarificare la care aceasta deja a răspuns prin adresa nr. 90/24.04.2024, autoritatea contractantă tinde la nerespectarea acestor decizii definitive. Contestatoarea susține că, la această întrebare, autoritatea contractantă deja avea răspunsul anterior dat prin adresa nr. 90/ 24.04.2024, răspuns cu privire la care, prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/ 2097/06.08.2024, Consiliul a admis contestația sa, reținând, într-o amplă și corectă motivare, faptul că oferta acestuia (respectiv propunerea tehnică și graficul Gantt) a fost întocmită „ținând cont de toate informațiile oferite de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire (...)”, Consiliul reținând nelegală respingere a ofertei contestatoarei pentru acest motiv. Contestatoarea arată că în răspunsul nr. 256/11.10.2024, s-a făcut trimitere expresă la răspunsul nr. 90/24.04.2024, din primul ciclu de evaluare, citând și aspectele reținute de Consiliu cu privire la conformitatea graficului Gantt depuse de aceasta cu cerințele documentației de atribuire. De asemenea, contestatoarea a arătat că, prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024, pronunțată în dosarul nr. 620/45/2024, instanța a reținut în mod definitiv următoarele: „Așadar, este adevărat că solicitarea de a prezenta graficul Gantt pentru fiecare stradă în parte nu este corelată cu listele de cantități puse la dispoziție ofertanților, liste întocmite la modul general pentru toată lucrarea şi nu pe străzi. Ofertantul contestator a înaintat propunerea să în conformitate cu informațiile oferite de autoritatea contractantă, fiind depuse şi clarificări în cuprinsul cărora a reiterat modul de întocmire a propunerii, arătând că a realizat un grafic cu listele de cantități şi unul pe străzi (fără listă de cantități), că a prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă și că a evidențiat resursele.” Prin urmare, reluarea ca atare a acestui aspect, deja soluționat definitiv, nu constituie o reevaluare cu luarea în considerare a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, ci, dimpotrivă, o desconsiderare flagrantă atât a acesteia, cât și a Deciziei Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024, demonstrând persistența autorității contractante în conduita nelegală care a condus la emiterea Raportului procedurii nr. Pagina 9 din 48

1708/07.06.2024 și a Comunicării rezultatului procedurii nr. 1710/ 07.06.2024, acte anulate prin deciziile anterior citate. Procedând astfel, autoritatea contractantă a încălcat flagrant obligația de respectare a deciziilor CNSC, prevăzută atât de legea nr. 101/2016 - art. 28 alin. (1), cât și de Legea nr. 98/2016 - art. 224 alin. (1), lit. a), iar respingerea pentru a doua oară a ofertei contestatoarei, pentru același motiv, în urma unui simulacru de reevaluare este un abuz. 2.2. Prin pct. 2 al adresei autorității contractante nr. 3146/ 02.10.2024 (solicitarea de clarificări din reevaluare), se încalcă și limitele reevaluării În prealabil, contestatoarea susține că din analiza comunicării rezultatului procedurii nr. 3784/11.11.2024 (și a raportului procedurii nr. 3783/11.11.2024) nu rezultă dacă respingerea ofertei ca urmare a reevaluării s-ar fi făcut și pentru motivele circumscrise punctului 2 al adresei autorității contractante nr. 3146/02.10.2024 (solicitarea de clarificări din reevaluare) – motive care ar încălca limitele reevaluării. Cu toate acestea, având în vedere caracterul cu totul confuz și general al motivării respingerii ofertei (situație care, în sine, constituie o încălcare a prevederilor art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, prin aceea că nu ne-au fost comunicate „motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei”), contestatoarea susține caracterul nelegal al punctului 2 al solicitării de clarificare (și, implicit, al unei eventuale respingeri a ofertei acesteia pe acest motiv). Prin pct. 2 al solicitării de clarificare, s-a cerut contestatoarei să clarifice cum va asigura accesul la încercările cerute prin caietele de sarcini. Pentru a înlătura orice îndoială cu privire la conformitatea ofertei, contestatoarea precizează că, prin răspunsul subscrisei nr. 256/ 11.10.2024 a arătat (dincolo de caracterul nelegal derivat din depășirea limitelor reevaluării) că oferta tehnică a sa respectă cerințele documentației privitoare la încercări și teste și, în confirmarea informațiilor deja existente în propunerea tehnică, a depus adresa nr. 326/10.10.2024

emisă

de

prestatorul

serviciilor

de testare ........................... SRL, prestator indicat expres la p. 26 și 49 din Propunerea Tehnică Partea I. Prin această adresă prestatorul ........................... SRL confirmă faptul că are o relație contractuală de colaborare cu un laborator specializat și în determinările privitoare la rezistența la ornieraj și în determinarea rugozității stratului de asfalt. Această confirmare se încadrează în prevederile art. 134 alin. (1), art. 134 alin. (8) și art. ale art. 135 alin. (3) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016 . Contestatoarea arată că, nelegalitatea principală a acestei cerințe de clarificare (și a unei eventuale respingeri a ofertei bazate pe ea) rezidă în faptul că era nou-formulată abia în acest stadiu (în care autoritatea contractantă trebuia să procedeze la reevaluarea ofertei 10

subscrisei în limitele celor dispuse prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024). Prin aceasta, autoritatea contractantă depășit limitele reevaluării, cu nesocotirea vădită a prevederilor legale imperative. Astfel, potrivit art. 62 alin. (1) din HG nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate solicita operatorilor economici clarificări „în scopul verificării conformității propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini sau în scopul verificării propunerii financiare”. Aceste prevederi sunt concordante cu cele ale art. 134 alin. (1) din același act normativ, conform cărora „Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte (...)”, per a contrario neputând fi solicitate clarificări care nu sunt necesare pentru evaluare sau reevaluare. Însă necesitatea evaluării/reevaluării și limitele acestora se stabilesc strict cu luarea în considerare a momentului procedural în care se face evaluarea sau, după caz, reevaluarea. Astfel, în cazul reevaluării, potrivit prevederilor art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016, limitele reevaluării sunt date de decizia CNSC în temeiul căreia se procedează la reevaluare: „În situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul vă indica în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile concrete pe care le vă adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.” Este de principiu faptul că motivarea (considerentele) unei hotărâri pronunțate de un organism jurisdicțional (inclusiv deci a deciziei CNSC) face/fac corp comun cu dispozitivul acesteia. Contestatoarea a arătat în prezentarea situației de fapt, la pag. 31- 34 a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, că sunt precizate expres limitele reevaluării, Consiliul indicând astfel, cu respectarea prevederilor imperative ale art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016. Având în vedere cele de mai sus, autoritatea contractantă era și este obligată să procedeze la reevaluarea ofertei noastre strict în limitele indicate în Decizia CNSC, fără a relua verificarea în tot a conformității propunerii tehnice cu cerințele documentației de atribuire, mai ales în condițiile în care autoritatea contractantă deja a făcut o astfel de verificare în primul ciclu de evaluare, verificare din care a rezultat existența unei sigure pretinse neconformități a propunerii noastre tehnice, respectiv aceea a cărei analizare a făcut obiectul Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097 din data de 06.08.2024. Mai mult, chiar dacă, în urma edictării prevederilor art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016, nu mai este în prezent direct aplicabilă interpretarea dată de ICCJ prin Decizia nr. 66/2018, totuși, raționamentul Înaltei Curți rămâne relevant și, cu atât mai mult, susține criticile invocate mai sus de contestatoare. Astfel, prin Decizia nr. Pagina 11 din 48

66/2018, ICCJ a reținut că autoritățile contractante puteau analiza în cazul reevaluării orice aspecte referitoare la conformitate ofertelor cu cerințele, cu excepția situației în care „din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară”. În cazul de față, însă, dincolo de faptul că limitele reevaluării sunt stabilite de Consiliu în temeiul prevederilor art. 26 alin. (101) în Legea nr. 101/2016, așa cum a arătat contestatoarea, mai sus, din mijloacele de probă administrate (respectiv din raportul procedurii nr. 1708/ 07.06.2024, rezultă că autoritatea contractantă a făcut o evaluare completă din punct de vedere tehnic a ofertelor depuse, aceasta indicând expres în preambulul Secțiunii 2.4.2 că „Propunerile tehnice au fost evaluate de comisia de evaluare în raport de cerințele minime din Caietul de Sarcini pe baza informațiilor prezentate în propunerea tehnică (...)”, fără că autoritatea contractantă să menționeze că anumite aspecte nu ar fi fost verificate, sau că în realitate nu ar fi fost făcută o evaluare temeinică a ofertelor. De asemenea, autoritatea contractantă nu poate reveni asupra concluziei din primul ciclu de evaluare cu privire la existența unei singure pretinse neconformități în oferta contestatoarei (concluzie care reiese cu claritate din raportul procedurii nr. 1708/07.06.2024 și din comunicarea rezultatului procedurii nr. 1710/07.06.2024), pentru că într-un astfel de caz autoritatea contractantă încalcă nu doar limitele reevaluării stabilite în urma anulării acelor anterior menționate, ci încalcă și principiul asumării răspunderii, în temeiul căruia autoritatea contractantă trebuie să își asume caracterul complet al evaluării care reiese din Raportul procedurii nr. 1708/07.06.2024 întocmit în urma primului ciclu de evaluare. În caz contrar, se încalcă și principiul transparenței și se dă naștere posibilității abuzive a autorității contractante de a căuta succesiv motive suplimentare pentru a respinge în cele din urmă o ofertă, indiferent de câte decizii favorabile ar obține respectivul ofertant în fața CNSC și/sau a Instanței. În egală măsură, o astfel de revenire la etapa verificării în tot a conformității propunerilor tehnice, aplicată doar cu privire la oferta subscrisei, nu însă și la cea a ofertei deja declarate conforme (și câștigătoare), încalcă principiul tratamentului egal și conduce la situația absurdă și profund abuzivă în care, la fiecare nouă reevaluare, autoritatea contractantă să încerce găsirea de noi și noi aspecte de clarificat cu scopul de a respinge cu orice preț o ofertă și a menține în competiție doar ofertantul preferat. Tocmai pentru a se evita astfel de abuzuri, legiuitorul a edictat art. 26 alin. (101) în Legea nr. 101/2016. Contestatoarea solicită respectuos admiterea prezentei contestații și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei cu respectarea Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 (în care s-a reținut conformitatea cu cerințele a graficelor Gantt depuse de subscrisa), precum și cu respectarea noii Decizii care va fi pronunțată de Consiliu. 12

În probațiune au fost depuse înscrisuri. Prin cererea de intervenție nr. 5250/02.12.2024, înregistrată la CNSC cu nr. 77864/03.12.2024, formulată de ........................... SRL a solicitat cele redactate în partea introductivă, pentru următoarele considerente: I. Admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție voluntară Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea 101/2016, până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. Având în vedere calitatea sa de ofertant câștigător în cadrul procedurii de atribuire ce face obiectul contestației Faascon, respectiv, vocația de a semna contractul de achiziție publică subiect al procedurii contestate, interesul său atât în formularea cererii de intervenție motivate că atare, cât și în formularea apărărilor față de toate elementele contestației, este direct, imediat și efectiv. Textul deciziei de respingere, complet și corect, conține în mod neechivoc un alt motiv de respingere decât cel fals pretins prin contestație - prevalenta substanței asupra formei. Față de situația de fapt trunchiat expusă de către contestatoare, ........................... SRL înțelege, din coroborarea informațiilor cuprinse în aceasta contestație cu prevederile raportului procedurii, că oferta contestatoarei a fost respinsă, sub un prim aspect, pentru că aceasta a ales să răspundă necocludent la o solicitare de clarificări. Solicitarea de clarificare în cauza (soldată la acel moment cu neconformitatea pe motivul lipsei prezentării unui grafic Gantt pe fiecare strada) ar fi identică celei ce a făcut obiectul analizei Consiliului ce a rezultat în decizia în favoarea acestei contestatoare, respectiv, decizia nr. 2214/C5/2097 din 6 august 2024 („Decizia CNSC”). ........................... SRL susține că la o analiză atenta a textului solicitării de clarificare din prezent – chiar și trunchiat expus de către contestatoare, se înțelege că problema substanțială și de drept este aceea că autoritatea contractantă vizează să lămurească dacă, chiar și în condițiile neprezentarii unui grafic Gantt pe fiecare stradă, termenele ofertate sunt realiste. Intervenientul ........................... SRL, arată că ceea ce a făcut autoritatea, cu totală asumare a răspunderii, era să accepte depunerea unui grafic Gantt general (deci nu pe străzi – în deplin acord cu Decizia CNSC) și să solicite clarificări despre termenele de execuție, cu scopul de a determina (în absenta astfel a unui grafic Gantt pe fiecare strada) dacă termenele sunt sau nu sustenabile. Așa cum rezultă din raportul procedurii din care a extras pasajul relevant pentru cele de mai sus, autoritatea contractantă, nu reține deloc Pagina 13 din 48

neconformitatea pe motivul lipsei prezentării unui grafic Gantt pe străzi (ca în prima evaluare ce a făcut obiectul revizuirii de către Consiliu), ci reține, pe de-o parte, neconcludența răspunsului la o solicitare de clarificare, și, pe de altă parte, pe fond, ca urmare a neconcludenței răspunsului, imposibilitatea de a determina astfel dacă termenele ofertate sunt sustenabile sau nu. Necontestarea solicitării de clarificare criticate Intervenientul ........................... SRL, sesizează pe întreg parcursul contestației referiri la așa-zisa nelegalitate a solicitării de clarificare, document ce nu a fost contestat în termenul legal, motiv pentru care solicită Consiliului să înlăture aceste critici mai întâi pentru tardivitatea lor, în aplicarea uniformă și nealterată a aceleiași rațiuni a prevederilor legale și instituțiilor juridice în materia achizițiilor publice, manifestate printr-o jurisprudență unitară și motivată corespunzător. Un exemplu jurisprudențial demn de concizie, pentru rațiuni de facto și de jure identice și, astfel, de menționare, în speță de fata, este cel cuprins în decizia prin care Consiliul arata că: „În ceea ce priveşte reţinerea de către autoritatea contractantă a neconcludenţei răspunsurilor furnizate de asocierea S.C. ... S.A. - S.C. ... S.R.L., acesta fiind motivul respingerii ofertei depuse în temeiul dispoziţiilor art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, Consiliul constată temeinicia acesteia din următoarele considerente: - pe de o parte asocierea contestatoare reclamă faptul că solicitările de clarificare adresate de comisia de evaluare, „depăşeau ceea ce era necesar pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare” şi că documentele solicitate exced cerinţelor documentaţiei de atribuire. Consiliul reţine că operatorul economic cunoştea aspectele reclamate din adresele de solicitare de clarificări şi trebuia să manifeste o minimă diligenţă şi să atace în termenul legal aceaste solicitări de clarificare. Aşadar, raportat la normele art. 278 alin. (1) din ordonanţă şi la cele ale 248 C. proc. civ., Consiliul reţine incidenţa tardivităţii reclamării aspectului în discuţie; - pasivitatea ofertantului contestator în aşteptarea adresei de comunicare a rezultatului procedurii, care în fapt echivalează cu atitudinea culpabilă a acesteia, nu poate justifica iniţierea acum a unui demers judiciar pentru criticarea adresei în discuţie.” Decizia autorității contractante se circumscrie principiului legalității, respectând deopotrivă Decizia CNSC, dar și propriile prevederi codificate în documentația de atribuire, în efortul de a da expresie principiilor tratamentului egal și nediscriminarii Față de necesitatea autorității contractante de a se asigura că termenele ofertate sunt fundamentate, aceasta a dat expresie principiilor legalității actelor administrației publice și precauției administrației publice. 14

Nicăieri în Decizia CNSC nu este reținut că termenele prevăzute în graficul Gantt general depus de către contestatoare sunt fundamentate și că niciun aspect privind vreo verificare a ofertei tehnice nu mai este necesar. Mai mult decât atât, ultima teza a punctului 2 din caietul de sarcini nu a făcut obiectul primei contestații și nici nu a fost antamata nici măcar incidental în seria de argumente inițial prezentat de autoarea contestației sub pretextul bunei credințe de a nu fi înțeles că și de ce era necesara depunerea unui grafic Gantt pe străzi. ........................... SRL susține că, dimpotrivă, o astfel de „prescriere” din partea Consiliului ar echivala cu asumarea absolută a poziției de evaluare în locul autorității contractante și o negare a necesitații de aplicare a principiului legalității, în contra poziției Consiliului exprimate în mod judicios cu alte ocazii: „[...]Consiliul a reţinut în mod corect că disponibilitatea autorităţîi contractante de a revizui un act în tot, inclusiv în partea în care nu a fost anterior atacat sau modificat, ţine de obligaţia generală de a respecta legea [principiul legalităţîi consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie], precum şi de capacitatea emitentului de a-l revizui [principiul revocabilităţîi actului administrativ, consacrat condiţionat prin art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004]. Revocabilitatea actului administrativ este un principiu general al activităţîi organelor administraţiei publice, iar această posibilitate recunoscută autorităţîi publice emitente, în situaţia în care actul respectiv nu a intrat în circuitul civil şi nu a produs efecte juridice, se justifică prin necesitatea asigurării respectării legii, care reprezintă însuşi fundamentul statului de drept”. În motivarea sa, emanată în 2020, la doi ani după intrarea în efect a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 66/2018, Consiliul continua cu concizia și legalitatea cuvenite, invocând și prevederile instanței de judecata, astfel: „[...] Principiul nediscriminării şi cel al tratamentului egal impun autorităţîi contractante obligaţia de a aplica în toate etapele procedurii aceleaşi reguli şi criterii tuturor ofertanţilor economici, de aşa manieră încât orice participant la procedură să beneficieze de şanse egale de a dobândi calitatea de contractant. Este considerată afectată procedura de atribuire atunci când în modul de aplicare a acesteia se constată omisiuni care au drept efect încălcarea principiilor transparenţei, tratamentului egal, al proporţionalităţii, omisiuni care pot consta şi în neobservarea întrunirii cerinţelor/criteriilor cerute prin documentaţie”. Mai mult, prin decizia Consiliului nu s-a constatat legalitatea/ temeinicia ofertei depuse de petentă (aceste aspecte nefăcând obiectul contestaţiei ce a stat la baza emiterii deciziei), astfel încât susţinerile petentei cu privire la încălcarea principiilor securităţii raporturilor juridice şi respectării drepturilor câştigate nu pot fi primite. În virtutea principiului legalității şi a principiului revocabilității actelor administrative, autoritatea contractantă are dreptul de a retracta actul administrativ prin care oferta petentei fusese considerată Pagina 15 din 48

acceptabilă şi de a proceda la reevaluarea tuturor ofertelor. Soluţia adoptată de autoritatea contractantă nu este discreţionară sau abuzivă, astfel cum a susţinut neîntemeiat petenta, ci se circumscrie respectării şi aplicării în procedura de atribuire respectivă a principiului legalității. „Față de aceste considerente, constatând că motivele invocate prin plângere sunt neîntemeiate, Curtea va respinge plângerea că nefondată”. Față de toate aceste aspecte evocate, așa cum a fost anterior reținut, Consiliul determină că pentru respectarea principiului legalității actului de acceptare în procedură a unei oferte, poate revizui acest act, înainte ca el să intre în circuitul civil, respectiv înainte să producă efecte ce nu ar mai putea fi răsturnate de către părți. „Contrar argumentaţiei contestatoarei, în materia achiziţiilor publice opţiunea autorității de a își revizui şi remedia propriile acte (cum ar fi procese-verbale, raportul procedurii și comunicările aferente), chiar și din oficiu, există oricând până la momentul finalizării achiziției prin semnarea contractului. Aşadar, și din această perspectivă, în speță, autoritatea era îndrituită să își revizuiască actele atacate și să procedeze la reexaminarea legalităţîi situaţiei consemnate în acestea.” (Decizia B02020_1744) Intervenientul prezintă că, autoritatea contractantă prin încercarea de a clarifica în ce măsură termenele ofertate sunt fundamentate sau nu, autoritatea contractantă a urmărit să aplice nu numai documentația de atribuire întocmai (raportată la termenele de execuție, nu la depunerea sau nu a graficului Gantt pe străzi) principiul nediscriminarii și principiul tratamentului egal câtă vreme susbcrisa, depunând un grafic Gantt pe străzi, a putut demonstra că termenele de execuție sunt realiste, în deplina conformitate cu rațiunea expusă de către autoritatea contractanta prin documentația de atribuire și reluată în toate documentele emanate de la aceasta până în prezent, recte, interesul direct și instrumental al acesteia de a se asigura că termenele de execuție sunt realiste și se vor respecta întocmai. Așa cum rezultă cu claritatea cuvenită atât din caietul de sarcini, dar și din toate documentele emanate de la autoritatea contractantă, în mod consecvent, aceasta verifica aspectul conformității, realității termenelor ofertate – ultimul paragraf din punctul 2 al Caietului de sarcini extras mai jos. Așadar, contrar susținerilor parțiale și evazive ale contestatoarei, autoritatea contractantă, în concret, a încercat să se asigure că, în pofida lipsei unui grafic Gantt pe străzi și circumscriindu-se astfel în limitele Deciziei CNSC (fără a solicita din nou un grafic Gantt pe străzi), oferta contestatoarei poate susține termenele ofertate întocmai, în acord cu o prevedere a documentației de atribuire ce nu a fost contestată nici la momentul publicării documentației de atribuire, nu a fost antamată sau altminteri deconstruită sau reinterpretată în demersul de contestare 16

anterior. O astfel de abordare nu face decât să dea expresie principiilor anterior enunțate – legalității, nediscriminarii și tratamentului egal. Acceptarea unei oferte care nu poate demonstra sustenabilitatea termenelor sale pe motivul că într-un alt ciclu procesual s-a permis că un ofertant să nu depună un document care ar fi dovedit exact acest aspect al fundamentării/lipsei fundamentării termenelor de execuție (din rațiuni, să spunem, formale și nu substanțiale), ar însemnă că onoratul Consiliu să prefere formalismul excesiv (pe care îl sancționează constant) - cu depășirea limitelor a ceea ce este adecvat - însăși legalității actului administrativ de evaluare și procesului de derulare a procedurii de achiziție publică. Intervenientul constată că, de fapt, autoarea contestației, într- adevăr și cu rea credință, a promovat o contestație și prima data, bazându-se în mod viclean și sigur mai experimentat decât autoritatea contractantă, pe anumite tertipuri procedurale care să ascundă ceea ce a devenit finalmente de-a dreptul evident – că erorile sale nu sunt pardonabile, ci, sub umbrela unor „minore” abateri sau înțelegeri „nuanțate” ale documentației de atribuire, ele sunt premeditate și tind la a ascunde lipsa de fundamentare a ofertei sale și grava lipsa de diligenta în formularea ofertei sale, cu tinderea la a beneficia de un tratament preferențial în evaluare. Or, dacă prima dată aceasta a reușit să creeze aparenta că nu ar apela la un tertip procedural și că nu ar fi incidente prevederile aplicabile fraudei la lege (trimițând o solicitare de clarificare peste termenul prevăzut în documentația de atribuire, dar cu speculația că poate i se accepta aceasta scăpare (pentru că autoritatea contractanta e de rea credință (?!) și a publicat o documentație de atribuire necontestată și încunoștință tuturor, dar cu o greșeală nepardonabila pentru autoritate prin contrast cu erorile pardonabile ale contestatoarei, promovând o contestație cu reaua credință de a-și acoperi un viciu de care este perfect conștienta, cu scopul de a crea un efect juridic nelegitim și o aparență de legalitate etc.), consideră că a persista, cu încălcarea tuturor principiilor și dispozițiilor relevante în materia achizițiilor publice de aceasta manieră, încalcă flagrant nu numai drepturile intervenientei, creând un avantaj evident în favoarea acestui ofertant, dar și încrederea în securitatea raporturilor juridice și a statului de drept. Răspunsul la solicitările de clarificare este exclusiv în sarcina și pe riscul ofertantului. În mod evident, refuzul unui operator economic de a răspunde în concret solicitării autorității contractante de a fundamenta termenele de execuție și, astfel, posibilitatea că acest răspuns să fie considerat drept neconcludent se fac exclusiv pe riscul său. Rezulta astfel „ipso facto” că societatea contestatoare a ales, prin propria voință, că în cadrul răspunsurilor furnizate să invoce cu superficialitate limitele Deciziei CNSC și să nu se conformeze în a prezenta clarificări cu privire la realitatea Pagina 17 din 48

termenelor de execuție și, astfel, și-a asumat riscul că răspunsul său să fie considerat neconcludent. Limitele Deciziei CNSC în lumina Înaltei Curți de Casație și Justiție Într-o alta ordine de idei, invocarea limitelor Deciziei CNSC s-a realizat cu nesocotirea Deciziei nr. 66 din 1 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce a stabilit că autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară. Cu alte cuvinte, comisia de evaluare nu este mărginită la a verifica doar aspectul dezbătut în fata CNSC, cu atât mai mult cu cât, în concret, nu rezulta sub niciun aspect că verificarea anterioara a fundamentării termenelor a fost realizată. Reținerea contestatoarei cum că în primul Raport de evaluare autoritatea ar fi menționat, potrivit extrasului de mai jos, că propunerile tehnice au fost evaluate în raport cu cerințele minime, este complet nerelevantă. Autoritatea contractanta reținuse acest aspect la un moment la care decisese că aspect preliminar că nedepunerea graficului Gantt pe străzi conduce la eliminarea ofertei contestatoarei. Că atare, cercetarea sustenabilitatii termenelor de execuție potrivit art. 2 ultima teza din Caietul de sarcini nu avea cum să se realizeze și să facă obiectul evaluării la acel moment, aceasta fiind desueta prin raport cu decizia de respingere pe motivul referit. Raționamentul de mai sus este dealtfel în armonie și cu Decizia nr. 66/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce, retine astfel: - 75. În funcţie de modalitatea de lucru adoptată, până la momentul constatării unei cauze de inadmisibilitate, comisia de evaluare poate să verifice îndeplinirea anumitor condiţîi de către oferta analizată, asupra cărora să nu ridice obiecţiuni de neconformitate sau inacceptabilitate, conduită care să rezulte cu evidenţă din probatoriul administrat în cauză sau, dimpotrivă, poate să se oprească într-o primă analiză la un motiv de inadmisibilitate evident, fără a proceda mai departe la verificarea ofertei sub toate aspectele care implică admisibilitatea ei, și - 80 obligaţia verificării complete a ofertelor nu subzistă însă în ipoteza în care comisia de evaluare descoperă cu prilejul efectuării operaţiunilor ce implică această activitate aspecte de neconformitate sau inacceptabilitate a unei oferte, constatarea lor obligând comisia la aplicarea sancţiunii legale corespunzătoare, respectiv respingerea ofertelor, fără a mai fi obligată a verifica oferta în ansamblul ei. Autoarea contestației a completat oferta să prin răspunsul la clarificări și nu a dovedit îndeplinirea prevederilor documentației de atribuire cu privire la încercări 18

Din contestația astfel formulată pare că mențiunea din Raportul procedurii cum că prin răspunsul sau contestatoarea nu face dovada îndeplinirii cerințelor caietului de sarcini cu privire la încercările solicitate ar fi ceva chiar inexistent. Modalitatea perfidă și absolut nelegală prin care contestatoarea vrea să creeze aparenta unei nedreptăți la adresa sa nu ar mai trebui tolerate de aceasta data de către onoratul consiliu, relevante fiind din raportul procedurii, dealtfel la dispoziția completa a contestatoarei. Exprimări mincinoase precum „arătăm că din analiza Comunicării rezultatului procedurii nr. 3784/11.11.2024 (și a Raportului procedurii nr. 3783/11.11.2024) nu rezultă dacă respingerea ofertei noastre că urmare a reevaluării s-ar fi făcut și pentru motivele circumscrise punctului 2 al Adresei autorității contractante nr. 3146/02.10.2024 (solicitarea de clarificări din reevaluare) – motive care ar încălca limitele reevaluării” nu își au locul într-un proces de analiza a legalității unui act administrativ, cu tot probatoriul la îndemăna întocmai a consiliului. Contestatoarea continua cu „inocența” ce pare că o caracterizează de fiecare data când omite să depună documente, să înțeleagă că ceilalți ofertanți prevederile legale și ale documentațiilor de atribuire: „cu toate acestea, având în vedere caracterul cu totul confuz și general al motivării respingerii ofertei noastre (situație care, în sine, constituie o încălcare a prevederilor art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, prin aceea că nu ne-au fost comunicate „motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei”), pentru acuratețe, abordăm și caracterul nelegal al punctului 2 al solicitării de clarificare (și, implicit, al unei eventuale respingeri a ofertei noastre pe acest motiv). Prin pct. 2 al Solicitării de clarificare, ni s-a cerut să clarificăm cum vom asigura accesul la încercările cerute prin caietele de sarcini. Pentru a înlătura orice îndoială cu privire la conformitatea ofertei noastre, prin Răspunsul subscrisei nr. 256/11.10.2024 am arătat (dincolo de caracterul nelegal derivat din depășirea limitelor reevaluării) că oferta tehnică a subscrisei respectă cerințele documentației privitoare la încercări și teste și, în confirmarea informațiilor deja existente în propunerea tehnică, am depus Adresa nr. 326/10.10.2024 emisă de prestatorul serviciilor de testare ........................... SRL, prestator indicat expres la p. 26 și 49 din Propunerea Tehnică Partea I. Prin această adresă prestatorul ........................... SRL confirmă faptul că are o relație contractuală de colaborare cu un laborator specializat și în determinările privitoare la rezistența la ornieraj și în determinarea rugozitățîi stratului de asfalt.” Ce rezulta, printre rânduri, în pofida unei ușurințe în exprimare ce nu pare să indice la prima vedere gravitatea situației de fapt și de drept: Potrivit punctului 5.2. pagina 20 din Caietul de sarcini, ofertanții trebuiau să prezinte modalitatea de asigurare la un laborator autorizat în domeniul construcțiilor, cu profile corespunzătoare pentru toate tipurile Pagina 19 din 48

de lucrări de infrastructura rutiera prevăzute în documentația de atribuire. Potrivit punctului 7 pagina 92 din partea scrisa a proiectului tehnic, verificarea calității stratului se efectuează prin încercări, printre altele, cu prelevarea de epruvete pentru determinarea rezistentei la ornieraj. Din răspunsul contestatoarei, așa cum a fost indicat în contestație, rezultă că aceasta a transmis, după data limita de depunere a ofertelor, respectiv, în replica față de solicitarea de clarificare a autorității contractante, un nou document ce „introduce” în oferta tehnica o nouă informație și un terț față de actorii declarați în oferta tehnica inițial, un document întocmit pro causa (la data de 10.10.2024, în condițiile primirii solicitării de clarificare la data de 02.10.2024) prin care abia la acel moment se face dovada îndeplinirii cerinței expres prevăzute în documentația de atribuire așa cum am arătat mai sus. Cu alte cuvinte, la data depunerii ofertelor contestatoarea a formulat o propunere cu omisiunea îndeplinirii cerinței privind încercările la ornieraj. Prin includerea în propunerea tehnică și indicării că atare a prestatorului de servicii de testare ........................... S.R.L., fără a verifica dacă acesta poate sau nu executa toate determinările necesare potrivit prevederilor documentației de atribuire (evident, nu poate, motiv pentru care a și emis adresa unilaterala datata din 10.10.2024), contestatoarea nu a făcut dovada îndeplinirii cerinței privind încercările și orice completare a ofertei după aceasta data, cu atât mai puțin cu emiterea unui document nou, pro causa, sunt de natura de a atrage în mod corect și judicios sancțiunea neconformitatii ofertei. Că un aspect total marginal, intervenienta observă că mențiunile cu privire la legăturile comerciale ale sale cu alți operatori economici sunt total irelevante, pur vexatorii și nu fac decât să substanțieze reaua credință cu care operează contestatoarea, ce în loc să aibă diligența la a realiza o oferta completă, conformă și acceptabilă, este predispusă constant la a face scenarii și speculații de care numai ea însăși ar fi capabilă. În considerarea argumentelor de mai sus, solicită astfel Consiliului să admită aceasta cerere de intervenție voluntară și, pe cale de consecință, să respingă în tot contestația formulată, cu consecință menținerii raportului procedurii în vigoare la aceasta data și a tuturor documentelor anterioare și subsecvente acestuia. În drept, invocă dispozițiile Legii 101/2016, Legii 98/2016, Codului Civil, Codului de Procedura Civila, precum și pe prevederile oricărui act normativ incident în prezenta cauza. Prin punctul de vedere nr. 3953/25.11.2024, înregistrat la CNSC cu nr. 76095/26.11.2024, ......... a solicitat respingerea contestației ca nefondată, pentru următoarele motive: În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta 20

în cadrul ofertei sau solicitării de participare potrivit dispozițiilor art. 209 din Lege) iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/ completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. Motivat de faptul că răspunsul a fost neconcludent în legătură cu solicitarea comisiei de evaluare în ceea ce privește îndeplinirea cerinței din caietul de sarcini cu privire la prezentarea graficului de realizare a investiției elaborat pentru fiecare stradă în parte. Din răspunsul la solicitarea de clarificări rezultă că ofertantul a înțeles cerințele din caietul de sarcini dar nu a transpus în elaborarea ofertei îndeplinirea acestora. A depus ofertă la procedura de atribuire de unde rezultă că și-a însușit toată documentația de atribuire, iar oferta depusă trebuia să respecte toate cerințele acesteia, având în vedere că nu a fost contestată documentația de atribuire. A depus o propunere tehnică care nu respectă cerințele minime din caietul de sarcini. Prin soluția adoptată în proiect se realizează modernizarea pe o lungime cumulată de 5.301 m.l., a unui număr de 23 de străzi a două drumuri comunale, conform categoriei de trafic ușor, cu un sistem rutier pe bază de mixturi asfaltice. Astfel, s-a solicitat în conformitate cu detalierea proiectului tehnic, că graficul general de realizare a investiției publice să fie elaborat pentru fiecare strada în parte, astfel: „Se va prezenta un Grafic general de realizare a investiției publice elaborat pentru fiecare stradă în parte și care prezintă toate informațiile necesare înțelegerii modului în care Ofertantul intenționează să deruleze execuția lucrărilor. Ofertanții vor prezenta obligatoriu un Grafic în care vor aprecia o data de începere a execuției lucrărilor și o data de sfârșit a execuției lucrărilor, incluzând aspecte privind: denumirea activităților, (pentru toate categoriile de lucrări necesare îndeplinirii contractului); durata activităților, (exprimate în zile); resursele alocate pentru fiecare activitate, (număr și tip utilaje, personal); punctele cheie de control si faze determinante; graficul trebuie să includă și activitățile asocialilor și, dacă este cazul, activitatea subcontractanților; activitățile principale și subactivitățile acestora (la nivel de categorie de lucrări), succesiunea și duratele activităților, perioadele de desfășurare a activităților și punctele de reper relevante, drumul critic, resursele alocate (personal, utilaje, etc.), rezervele de timp pentru situații neprevăzute, perioadele cu restricții în execuția unor activități (inclusiv perioada de timp friguros conform C16-84), evidențierea ratelor de productivitate, diagrama WBS, diagrama PERT, jaloanele, curba S de progres. Graficul va fi întocmit în concordanță cu listele de cantități, ținând- se cont de resursele alocate conform acestora. Pagina 21 din 48

Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a analiza și verifica conformitatea termenelor ofertate, din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către ofertant a cerințelor solicitate prin caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nerealiste, urmând că ofertele care prevăd o durată de execuție nerealistă, de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor Caietului de sarcini, să fie respinse că neconforme”. Conform prevederilor caietului de sarcini ofertanții au avut libertatea de a-și prevedea propriile consumuri specifice de resurse, metodologii de execuție a lucrărilor, cu condiția respectării cerințelor cantitative și calitative prevăzute în caietul de sarcini/actele normative în vigoare care reglementează execuția respectivelor lucrări. Nu s-au admis înlocuirea operațiunilor prevăzute în listele de cantități cuprinse în caietul de sarcini, însă ofertanții având obligația de a realiza încadrările pe articole de deviz. Autoritatea contractanta a aratat că are dreptul de a analiza și verifica conformitatea termenelor solicitate prin documentația de atribuire, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile, care nu pot fi fundamentate. Ofertele care prevăd o durata de execuție nerealistă de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor din documentația de atribuire sunt respinse că neconforme. Contrar celor precizate de către contestatoare referitor la lipsa unei motivări concrete, din cuprinsul contestației depuse, rezultă că a înțeles foarte bine motivele care au stat la baza respingerii ofertei. Greșit interpretează contestatoarea prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016. Tocmai din modul de structurare a propunerii tehnice, comisia de evaluare poate să analizeze oferta și să constate caracterul conform al acesteia. Modul de întocmire structurare a propunerii tehnice este prezentat în fișa de date la cap. IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice — „Pentru structurarea informației, ofertantul va completa și va include, în mod obligatoriu, în propunerea tehnică secțiunile indicate în cuprinsul formularului nr. 4 - propunerea tehnică, formular în cadrul căruia sunt cuprinse cerințele astfel încât ofertanții să depună o oferta conformă, inclusiv cerința cu privire la graficul fizic de execuție — „Se va prezenta un Grafic general de realizare a investiției publice elaborat pentru fiecare strada în parte și care prezintă toate informațiile necesare înțelegerii modului în care ofertantul intenționează să deruleze execuția lucrărilor." Însuși ofertantul a recunoscut că nu a depus oferta conform cerințelor documentației de atribuire, atât în răspunsul la solicitare de clarificare cât și în prima contestație unde descrie situația: „ ... am depus și graficele Gantt defalcate pe fiecare stradă în parte, însă fără a detalia prin corelare cu listele de cantități, deoarece, așa cum am menționat, listele de cantități puse la dispoziția ofertanților de către 22

autoritatea contractantă nu erau defalcate pe străzi, ci erau prezentate global, pentru întreaga lucrare”. Graficul va fi întocmit în concordanță cu listele de cantități, ținând- se cont de resursele alocate conform acestora. Astfel, reiese foarte clar că graficul general era obligatoriu să fie întocmit pe fiecare stradă în parte

ținând

cont

de

listele

de

cantități

puse

la dispoziție, ........................... SRL, având libertatea să își prevedea propriile consumuri specifice de resurse, metodologii de execuție a lucrărilor, cu condiția respectării cerințelor cantitative și calitative prevăzute în caietul de sarcini/actele normative în vigoare care reglementează execuția respectivelor lucrări. Conform celor menționate anterior, autoritatea contractantă concluzionează că ofertantul ........................... SRL a înțeles că trebuia să întocmească graficul general pe fiecare strada în parte, dar nu a depus oferta tehnică în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Autoritatea contractantă consideră că pentru oferta tehnică depusă de ........................... SRL nu se poate verifica conformitatea termenelor ofertate din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către acesta a cerințelor solicitate prin documentația de atribuire, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile, care nu pot fl fundamentate. Respectarea principiului tratamentului egal presupune că oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească și să se aplice reguli, cerințe, criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. În vederea reevaluării propunerilor tehnice prezentate în concordanță cu cele menționate în Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024 „Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractanta, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedura, care au obligația de a își elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/20130, cât și pentru autoritatea contractanta, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv” și prevederile din documentația de atribuire, comisia de evaluare a solicitat ofertantului clarificări, acesta având posibilitatea să răspundă concludent și să depună toate documentele astfel încât oferta depusa să fie conforma. Ofertantul nu a contestat documentația de atribuire și, prin depunerea ofertei, înseamnă că acesta a fost de acord cu cerințele din conținutul acesteia. Documentația de atribuire nu a fost contestată de nici un operator economic, drept pentru care toate prevederile ei și-au consolidat forță Pagina 23 din 48

obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru ofertant. La acest moment nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante, le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune în art. 75 din Legea nr. 98/2016 - ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin HG nr. 395/2016 - ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nici o abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel, cum un contract constituie legea părților documentația de atribuire, însoțită de clarificările postate în SEAP, are valoare pentru ofertanți autoritatea contractantă, iar niciuna dintre ele nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. Cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Raportat la obiectivul general constând în prevenirea sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa unei autorități contractante că analizează ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora. Prin documentația de atribuire, operatorii economici au fost informați despre cerințele autorității contractante. Ofertantul nu a contestat documentația de atribuire prin depunerea ofertei înseamnă că a fost de acord cu cerințele din conținutul acestora. Ofertanții au dreptul de a solicita clarificări în termenul prevăzut de către autoritatea contractantă. Astfel, dacă aceștia nu respectă termenul, autoritatea contractantă nu este obligata să răspundă. Mai mult, în cazul în care o procedura de atribuire este selectata în vederea validării de către ANAP, aceasta fiind supusă verificării observatorilor desemnați din cadrul ANAP, autoritatea contractantă inițiatoare a procedurii de atribuire selectată pentru realizarea controlului ex-ante, conform OUG nr. 98/2017 cu modificările îi completările ulterioare, are obligația de a pune la dispoziția persoanelor împuternicite de ANAP, prin decizia de verificare, răspunsurile consolidate la solicitările de clarificări, înainte de a le încărca publica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, cu cel puțin 4 zile anterior termenului sau, după caz, termenelor de răspuns stabilit/stabilite în anunțul de participare/de participare simplificat/de concurs/de concesionare, conform prevederilor art. 8 din Anexa nr. 1 la HG nr. 419/2018, în vederea obținerii unui aviz 24

din partea ANAP. Aceasta întărește faptul că solicitările de clarificări trebuie transmise în termenul menționat de autoritatea contractanta în documentația de atribuire. Astfel, modul deficitar în care ofertantul a înțeles să prezinte oferta sa tehnică pentru un contract de achiziție publică de importanța celui în cauză se află în vădită contradicție cu rigorile impuse de legislația specifică achizițiilor publice de importanta obiectului contractului, conform căreia ofertanții trebuie să își pregătească atent oferta și să respecte documentația de atribuire, până în cel mai mic detaliu. Potrivit Legii nr. 98/2016, completată cu HG nr. 395/2016, pregătirea depunerea ofertei care să respecte toate cerințele documentației de atribuire cade în sarcina ofertantului. Riscul întocmirii ofertelor, inclusiv nerespectarea unor cerințe care au fost solicitate în cadrul documentației de atribuire, cade în sarcina operatorului economic, în condițiile în care autoritatea contractantă a menționat în mod expres, care sunt cerințele pe care orice operator economic participant trebuie să le îndeplinească la întocmirea ofertelor. Solicitările de clarificări au fost formulate în mod clar, detaliate coroborate cu cerințele din fișa de date caietul de sarcini. Acestea nu au fost formulate la modul general nu au fost ambigue, dând posibilitatea operatorului economic să răspundă punctual la fiecare din întrebări. Ofertantul a prezentat adresa nr. 326/10.10,2024 din partea ........................... SRL în care se menționează că pentru „efectuarea determinării rezistentei la ornieraj și determinarea rugozității, probele vor fi efectuate cu laboratorul Laborator Central Construcții CCF SRL cu care ........................... SRL deține un contract de prestări servicii pentru determinațiile pentru care ne pot efectua testele necesare.” Din răspunsul la solicitarea de clarificări rezultă că propunerea tehnică depusă este neconformă și incompletă, ofertantul prin răspunsul transmis nu face dovada îndeplinirii cerințelor din caietul de sarcini cu privire la încercările solicitate. Ofertantul a depus propunerea tehnică, în cadrul căreia există omisiuni, iar corectarea/completarea acestora trebuia să fie susținută în mod neechivoc de sensul de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/ completare să aibă rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini, iar atribuțiile comisiei de evaluare, enumerate la art. 127 alin. (1) din HG 395/2016, o includ pe aceea de verificare a propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini. Pagina 25 din 48

Prin urmare fiind încălcată documentatția de atribuire (caietul de sarcini) raportat la specificațiile anterior expuse, au devenit aplicabile prevederile art. 137 alin. (3) lit. a) din norme (oferta este considerată neconformă dacă nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini) cele ale art. 137 alin. (1) din același act normativ (comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile, neconforme și neadecvate), iar singura decizie legală este de a respinge oferta pentru motive de neconformitate. În urma finalizării procesului de evaluare a propunerilor tehnice, comisia de evaluare, în mod corect, a hotărât că oferta tehnică prezentată de acesta este neconforma și inacceptabila. Autoritatea contractantă trebuie să interpreteze criteriile în același fel pe parcursul întregii proceduri. Principiul egalității de tratament presupune că toți participanții la o procedură de atribuire și beneficieze de aplicarea acelorași condiții impuse de autoritate astfel încât să se garanteze că este înlăturat orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității. Principiile egalității de tratament și transparentei, care au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă, Având în vedere cele prezentate, comisia de evaluare, a evaluat în mod corect documentele depuse de operatorul economic. În concluzie, autoritatea contractantă solicită Consiliului să constatate că acuzele sunt nefondate și să respingă contestația că nefondată, cu consecință menținerii actelor întocmite de autoritatea contractanta că fiind legale și întemeiate. Prin adresa, înregistrată la CNSC cu nr. 76443 din 27.11.2024, ........................... SRL a transmis răspunsul la punctul de vedere al autorității contractante, prin care solicită înlăturarea ca inadmisibile și nefondate a apărărilor contractante, cu consecința admiterii contestației subscrisei, așa cum aceasta a fost formulată. ........................... SRL reiterează cele susținute în cadrul contestației. În mod suplimentare, contestatorul susține că analizarea punctului de vedere formulat de autoritatea contractantă relevă faptul că acesta reia în tot, cuvânt cu cuvânt, argumentele aduse de autoritatea contractantă împotriva primei contestații depuse formulate de subscrisa (ds. nr. 2097/C5/2024), contestație admisă prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 mai sus evocată și citată. ........................... SRL arată că, argumentele de pe prima pagină a punctului de vedere depus în prezentul dosar nr. 4021/C5/2024, sunt exact aceleași susțineri, cuvânt cu cuvânt, cu susținerile din primele două pagini ale Punctului de vedere depus în dosarul nr. 2097/C5/2024. Punctul de vedere depus de autoritatea contractantă în prezentul dosar 26

continuă în ultimul paragraf de la pag. 1 cu referirea la Caietul de sarcini, identică cea de la pag. 10 a Punctului de vedere depus în dosarul nr. 2097/C5/2024. De asemenea, de la pag. 2 la pag. 3 a Punctului de vedere depus în prezentul dosar, susținerile sunt copiate, în tot, cu exactitate, paragraf cu paragraf și cuvânt cu cuvânt cu susținerile de la pag. 10-12 din Punctul de vedere precedent. Caracterul identic al susținerilor privitoare la primul motiv de respingere dovedește, faptul că, în pretinsa reevaluare, autoritatea contractantă nu a făcut decât să ne respingă pentru exact același motiv în privința căruia Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 și Decizia Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024 au reținut în mod definitiv caracterul nefondat al respingerii ofertei noastre. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă nu aduce niciun fel de argument pentru a combate criticile subscrisei privitoare la nelegalitatea respingerii pentru a doua oară a ofertei noastre, cu înfrângerea caracterului obligatoriu al Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024 și al autorității de lucru judecat al acesteia și al Deciziei Curții de Apel Iași nr. 456/10.09.2024). ........................... SRL susține o a doua nelegalitate săvârșită de autoritatea contractantă în procedura reevaluării a fost aceea de nerespectare a limitelor reevaluării. Aratând pe larg în contestația formulată în prezentul dosar faptul că o astfel de abordare încalcă prevederile art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016 și limitele reevaluării stabilite de Consiliu prin Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024. Punctul de vedere depus de autoritatea contractantă nu abordează nici această critică, ci se limitează la a încerca să susțină, pe fond, pretinsul caracter neconform al ofertei noastre, însă și în acest caz doar cu afirmații generice, lipsite de argumente concrete. La pag. 4 a Punctului său de vedere, autoritatea contractantă face astfel de afirmații generice privitoare la caracterul obligatoriu al documentației de atribuire, caracter pe care subscrisa nu l-am contestat.

Mai afirmă autoritatea contractantă, la pag. 5, că oferta ........................... SRL ar fi neconformă, iar acest caracter neconform ar reieși din Răspunsul său nr. 256/11.10.2024, însă nu aduce vreun contra-argument pentru a combate cele susținute în contestație. În primul rând trebuie subliniat că, în măsura în care vreun astfel de caracter neconform ar fi existat, el nu reiese din raportul procedurii nr. 1708/07.06.2024 întocmit în urma primului ciclu de evaluare. Dimpotrivă, așa cum am arătat în contestație, din raportul procedurii nr. 1708/ 07.06.2024, rezultă că autoritatea contractantă a făcut o evaluare completă din punct de vedere tehnic a ofertelor depuse, aceasta indicând expres în preambulul Secțiunii 2.4.2 că „Propunerile tehnice au fost evaluate de comisia de evaluare în raport de cerințele minime din Caietul de Sarcini pe baza informațiilor prezentate în propunerea tehnică (...)”, Pagina 27 din 48

fără ca autoritatea contractantă să menționeze că anumite aspecte nu ar fi fost verificate, sau că în realitate, nu ar fi fost făcută o evaluare temeinică a ofertelor. ........................... SRL susține că, autoritatea contractantă nu era în măsură să reia evaluarea cu privire la aspecte a căror conformitate fusese deja reținută în urma primului ciclu de reevaluare. Însă, dincolo de acest fapt, respingerea ofertei ........................... SRL pentru acest al doilea motiv nu este doar nelegală, ci și nefondată. Așa cum a arătat în contestație, prin răspunsul nr. 256/11.10.2024 a indicat (dincolo de caracterul nelegal derivat din depășirea limitelor reevaluării) că oferta tehnică a subscrisei respectă cerințele documentației privitoare la încercări și teste și, în confirmarea informațiilor deja existente în propunerea tehnică, ........................... SRL a depus adresa nr. 326/10.10.2024 emisă de prestatorul serviciilor de testare ........................... SRL, prestator indicat expres la p. 26 și 49 din propunerea tehnică Partea I. Prin această adresă prestatorul ........................... SRL confirmă faptul că are o relație contractuală de colaborare cu un laborator specializat și în determinările privitoare la rezistența la ornieraj și în determinarea rugozității stratului de asfalt. Această confirmare se încadrează în prevederile art. 134 alin. (1), art. 134 alin. (8) și art. ale art. 135 alin. (3) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016. Potrivit prevederilor art. 134 alin. (1) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, „Art. 134 (1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/ oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia”, fiind astfel permis să se depună eventuale completări cu rol de confirmare a informațiilor existente în propunerea tehnică. În plus, art. 134 alin. (8) din Normele Metodologice stipulează că „(8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.” Aceste prevederi se coroborează cu cele ale art. 135 alin. (3) care reglementează situațiile când se consideră că îndreptarea unei astfel de omisiuni nu conduce la depunerea unei noi oferte, prevăzând că „(3) În sensul dispoziţiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.” 28

Pentru toate aceste motive, în considerarea criticilor și argumentelor dezvoltate în contestație, ........................... SRL solicită Consiliului înlăturarea ca inadmisibile și nefondate a susținerilor autorității contractante cu efectul admiterii contestației așa cum aceasta fost formulată. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ........................... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. 210769756/1, eliberată de CEC BANK Sucursala ......... la data de 15.11.2024, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 88.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. 4021/2025. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: În calitate de autoritate contractantă ......... a inițiat o procedură simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUMURI COMUNALE ȘI SĂTEȘTI ÎN ........., JUDEȚUL

.........”,

inițiată

prin

publicarea

anunțului

simplificat nr. .........................../05.03.2024. Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”, iar valoarea estimată a contractului este de 8.202.306,53 lei fără TVA. Împotriva prezentei proceduri a fost formulată anterior contestația, înregistrată la CNSC sub nr. 37796/17.06.2024, formulată de

...........................

SRL

în

calitate

de

lider

al Asocierii ........................... SRL – ........................... SRL împotriva rezultatului procedurii de atribuire comunicat prin adresa nr. 1710 din 07.06.2024 și a raportului procedurii nr. 1708/07.06.2024 ce a constituit obiectul dosarului nr. 2097/2024. Prin Decizia nr. 2214/C5/2097 din data 06.08.2024, rămasă definitivă (prin respingerea plângerii ca nefondată prin Hotărârea nr. 456/2024 din data de 10.09.2024 pronunțată în dosarul nr. 620/45/2024 de către Curtea de Apel Iași) Consiliul „admite contestația, formulată de către ........................... SRL în contradictoriu cu ......... iar pe cale de consecință respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de ........................... SRL și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de ........................... SRL în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei. Admite solicitarea ........................... SRL privind acordarea cheltuielilor de soluționare și obligă autoritatea contractantă la plata sumei de 3.000 lei către acesta. Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.” Contestatorul este nemulțumit modalitatea în care autoritatea contractantă a procedat la reevaluarea ofertelor. În cauza care face obiectul prezentului, ........................... SRL a depus cererea de intervenție nr. 5250/02.12.2024 înregistrată la Consiliu sub nr. 77864/03.12.2024, care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece sprijină poziția autorității contractante, Pagina 29 din 48

fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestaţiei. În cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestaţiei” și având în vedere faptul că la data de 20.11.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP contestația formulată de ........................... SRL sub identificatorul „[.........................../00057] Contestatie 2 Pogonesti semnata.pdf”, Consiliul constată că cererea de intervenție este formulată în cadrul termenului legal (aceasta fiind trimisă prin e-mail la data de 02.12.2024 conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 101/2016). Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc.civ. dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză ........................... SRL are calitatea de ofertant desemnat câștigător, iar cererea sa privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată de ........................... SRL, astfel cum a fost calificată. În conformitate cu prevederile art. 67 din Codul de Procedură Civilă, coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție a ........................... SRL împreună cu contestația formulată de ........................... SRL. Referitor la criticile contestatorului cu privire la depășirea limitelor de punere în aplicare a deciziei CNSC și la respingerea ofertei sale, Consiliul reține următoarele: În cadrul considerentelor Deciziei nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, au fost reținute următoarele: „În cadrul formularului 4 – Propunerea tehnică postat în SEAP sub identificatorul „[.........................../00002] Formulare.pdf” autoritatea contractantă precizat următoarele: „2. Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) Se va prezenta un Grafic general de realizare a investiției publice elaborat pentru fiecare strada în parte și care prezintă toate informațiile necesare înțelegerii modului în care Ofertantul intenționează sa deruleze execuția lucrărilor. Ofertanții vor prezenta obligatoriu un Grafic în care vor aprecia o data de începere a execuției lucrărilor și o data de sfârșit a execuției lucrărilor, incluzând aspecte privind: denumirea activităților, (pentru toate categoriile de lucrări necesare îndeplinirii contractului); durata activităților, (exprimate în zile); resursele alocate pentru fiecare activitate, (număr si tip utilaje, personal); punctele cheie de control și faze determinante; graficul trebuie să includă 30

și activitățile asociaților și, dacă este cazul, activitatea subcontractanților; activitățile principale și subactivitățile acestora (la nivel de categorie de lucrări), succesiunea și duratele activităților, perioadele de desfășurare a activităților si punctele de reper relevante, drumul critic, resursele alocate (personal, utilaje, etc.), rezervele de timp pentru situații neprevăzute, perioadele cu restricții in execuția unor activități (inclusiv perioada de timp friguros conform C16--84), evidențierea ratelor de productivitate, diagrama WBS, diagrama PERT, jaloanele, curba S de progres. Graficul va fi întocmit în concordanta cu listele de cantități, ținându-se cont de resursele alocate conform acestora. Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a analiza și verifica conformitatea termenelor ofertate, din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către ofertant a cerințelor solicitate prin Caietul de sarcini, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nerealiste, urmând ca ofertele care prevăd o durată de execuție nerealistă, de natură să nu asigure satisfacerea cerințelor Caietului de sarcini, să fie respinse ca neconforme.” Aceeași cerință se regăsește și în cadrul caietului de sarcini cap. 9 Modul de prezentare a Propunerii Tehnice va cuprinde, pct. 2. Graficul fizic de execuție (grafic Gantt) pag. 18 din fișierului postat în SEAP sub identificatorul „[.........................../00001] Caiet de Sarcini.pdf”. La data de 14.03.2024 orele 12:26, contestatorul a postat în SEAP sub identificatorul „[.........................../00013] Solicitare de clarificari 1 Pogonesti.docx” următoarea solicitare de clarificări „În Caietul de sarcini și în Formularul de propunere tehnica, se solicita: “2. Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) Se va prezenta un Grafic general de realizare a investiției publice elaborat pentru fiecare strada în parte și care prezinta toate informațiile ............... resursele alocate pentru fiecare activitate, ........ Graficul va fi întocmit în concordanta cu listele de cantități, ținându-se cont de resursele alocate conform acestora.” Având în vedere ca Listele de cantități puse la dispoziție nu sunt structurate pe fiecare strada în parte, ci sunt la cumulate pe investiție, iar graficul cu resurse trebuie întocmit pe categoriile de lucrări din cadrul Listelor de cantități, vă rugăm să confirmați ca ofertanții vor întocmi graficul de execuție în concordanta cu listele de cantități, ținându-se cont de resursele alocate conform acestora, așa cum este precizat în a doua parte a cerințelor din Caietul de sarcini. Dacă autoritatea contractantă nu renunță la cerință, vă rugăm să puneți la dispoziția operatorilor economici Listele de cantități pe străzi, precum și decalarea termenului de depunere a ofertelor întrucât documentația nu este completa”. În speță sunt incidente următoarele prevederi legale:  Art. 160-161 din Legea nr. 98/2016: „Art. 160. - (1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs. (2) Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/ simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare, conform prevederilor normelor metodologice la prezenta lege. (3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei, indicată potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (2), luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective. Pagina 31 din 48

(4) Dispoziţiile art. 150 alin. (3) - (6) sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce priveşte răspunsurile la solicitări de clarificări sau informaţii suplimentare. Art. 161. - (1) În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare /de concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. (2) În cazul aplicării procedurii simplificate, termenele prevăzute la alin. (1) se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziţie publică de lucrări, respectiv 3 zile în cazul contractului de achiziţie publică de produse sau de servicii, sau cu cel puţin două zile, în cazul contractului de achiziţie publică de produse de complexitate redusă sau în situaţiile de urgenţă, demonstrate în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”  Art. 27 din HG nr. 395/2016 „Art. 27. - (1) Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare primite în condiţiile art. 160 alin. (1) din Lege, se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. (2) Odată cu termenul/termenele limită prevăzut/prevăzute de art. 160 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă stabilește în anunțul de participare/simplificat/de concurs și termenul-limită până la care operatorii economici solicită clarificări cu privire la conținutul documentației de atribuire, acesta urmând să fie corelat cu termenul final de răspuns, astfel încât să fie acordată o perioadă suficientă de timp operatorilor economici pentru a analiza documentația de atribuire şi să formuleze întrebările pe care le consideră necesare. (3) Autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare/simplificat/de concurs că va răspunde la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici până la termenul- limită stabilit. (4) În situaţia în care sunt stabilite două termene de răspuns ale autorităţii contractante la solicitările de clarificări adresate de operatorii economici, aceasta poate grupa pe cele două termene întrebările şi răspunsurile aferente, pe baza unor criterii cum ar fi data înregistrării solicitării de clarificări, complexitatea aspectelor incidente, asigurându-se că timpul acordat pentru elaborarea ofertelor este unul adecvat.” În speță autoritatea contractantă a inițiat procedura simplificată prin anunțul de participare simplificat Nr. ........................... din data de 05.03.2024 iar în cadrul cap. II.1.4) Descriere succintă autoritatea contractantă a menționat următoarele: „MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUMURI COMUNALE ȘI SĂTEȘTI ÎN ........., JUDEȚUL ........., în conformitate cu cerințele din documentația de atribuire. Termenul limită până la care un operator economic interesat de participarea la procedura de achiziție publică are dreptul de a solicita clarificări în legătură cu documentația de atribuire este de 9 zile înainte de termenul limita de depunere a ofertelor. Autoritatea contractanta va răspunde în mod clar și concret la toate solicitările de clarificări în a 7-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor”. Rezultă astfel că prin stabilirea de către autoritatea contractantă a termenului de răspuns la toate solicitările de clarificări în a 7-a zi înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor, aceasta a încălcat prevederile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 32

Solicitarea de clarificări formulată de către contestator deși nu a fost formulată în termenul stabilit de către autoritatea contractantă în cadrul anunțului, aceasta a fost formulată în ziua a 7-a, astfel autoritatea contractantă potrivit art. 161 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 avea obligația de a răspunde, însă a preferat să nu răspundă acestei solicitări. Din economia celor mai sus redate rezultă în mod clar că operatorii economici trebuiau să elaboreze și să depună anumite documente/ înscrisuri, însă modalitatea în care ofertanții trebuie să le elaboreze lasă loc la diferite interpretări, astfel cum rezultă și din solicitarea de clarificări trimisă de către contestator către autoritatea contractantă. Pe parcursul analizării și evaluării ofertelor, autoritatea contractantă a constatat, în cadrul procesului verbal intermediar privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini nr. 1241/23.04.2024, că se impune solicitarea unor clarificări în sensul „să se clarifice cum face dovada îndeplinirii cerinței de la cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice pct. 2) din caietul de sarcini, de a prezenta graficul GANTT pe fiecare stradă/drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durata, jaloane, faze determinante.... etc.” sens în care a trimis adresa nr. 1244/23.04.2024. Prin adresa nr. 90/24.04.2024 contestatorul răspunde astfel „după cum se poate observa o altă cerință a acestui punct este cea de a prezenta graficul în concordanță cu listele de cantități, ținându-se cont de resursele alocate conform acestora. În data de 14.03.2024 subscrisa în calitate de ofertant am solicitat clarificarea tocmai acestui aspect, astfel încât să fie eliminată contradicția cerinței. Autoritatea contractantă sub acoperirea duratei de 9 zile pentru clarificări, nu a dat curs solicitării noastre. Drept urmare, pentru îndeplinirea acestui punct am realizat un grafic în concordanță cu listele de cantități și unul pe străzi (fără liste de cantități) depuse de autoritatea contractantă la prezenta procedură, respectând astfel cerința punctului 2 astfel:  De la pagina 1 la pagina 31 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt), în dreptul fiecărei linii fiind afișate resursele corelate cu Graficul depus, Diagrama WBS corelată cu graficul depus, Diagrama Curbă „S” corelată cu Graficul depus precum și Diagrama PERT corelată cu Graficul depus  De la pagina 32 la pagina 36 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă – corelat cu graficul fizic depus  De asemenea în Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) sunt evidențiate resursele, duratele de început și sfârșit a fiecărei activități, jaloanele, precum și testele și verificările în corelare cu programul de faze al proiectantului”. Procedând la verificarea propunerii tehnice depusă de contestator, Consiliul cele indicate de către contestator în cadrul răspunsului se regăsesc. Având în vedere că modalitatea în care autoritatea contractantă a solicitat depunerea graficului Gantt (pe de o parte să fie în concordanta cu listele de cantități iar pe de altă parte să fie elaborat pentru fiecare strada în parte) era necorelată cu listele de cantități puse la dispoziția ofertanților (pag. 133-167 din Proiectul tehnic nr. 315/2024 postat în SEAP sub identificatorul [.........................../00005] PARTEA SCRISA PTH.pdf) și ținând cont de faptul că autoritatea contractantă nu a răspuns la solicitările de clarificări depuse cu 7 zile înainte de depunerea ofertelor, respectiv la data de 14.03.2024, contestatorul a ales să depună două grafice prin care să demonstreze că respectă întocmai cerințe autorității contractante, cu atât mai mult cu cât în cadrul proiectului tehnic la pag. 168, proiectantul a elaborat tot un grafic general de realizare a obiectivului pe activități/categorii de lucrări și nu pe străzi. În soluționarea contestației, Consiliul reține că potrivit prevederilor art. 123 din HG nr. 395/2016 operatorii economici au obligația de a elabora oferta [art. 3 lit. hh) Pagina 33 din 48

din Legea nr. 98/2016 prevede că propunerea tehnică a ofertantului este parte a ofertei și se elaborează pe baza cerințelor din caietul de sarcini. Propunerea tehnică reprezintă modalitatea concretă pe care ofertantul o recomandă autorității contractante în vederea îndeplinirii cerințelor sale tehnice stabilite în caietul de sarcini] în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Însă, pentru a elabora o ofertă conformă, autoritatea contractantă este obligată la rândul său să respecte prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016 respectiv „de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire” coroborat cu art. 20 alin. (2) din HG nr. 395/2016. În cadrul caietului de sarcini la pag. 20 autoritatea contractantă a menționat „Ofertantul trebuie să demonstreze înţelegerea prevederilor documentaţiei tehnice şi a caietului de sarcini şi abilitatea de a transpune progresul activităţilor într-un plan de lucrări fezabil astfel se vor prezenta: - Listele cu cantități de lucrări fără prețuri întocmite de ofertant, cu respectarea formularelor F1, F2, F3, F4 si F5. - Extrasele de resurse materiale, consumuri cu manopera, utilaje și transporturi fără prețuri, se vor prezenta pentru fiecare obiect în parte; Ofertanții au libertatea de a-și prevedea propriile consumuri specifice de resurse metodologii de execuţie a lucrărilor, cu condiţia respectării cerinţelor cantitative și calitative prevăzute în caietul de sarcini/actele normative în vigoare care reglementează execuţia respectivelor lucrări. Nu se admite înlocuirea operaţiunilor prevăzute în listele de cantitati cuprinse în caietul de sarcini, ofertantii având obligaţia de a realiza încadrarile pe articole de deviz. Autoritatea contractanta își rezerva dreptul de a analiza și verifica conformitatea termenelor ofertate din punctul de vedere al asigurării îndeplinirii de către operatorii economici a cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire, cu scopul protejării acesteia împotriva ofertelor care prevăd termene nesustenabile, care nu pot fi fundamentate. Ofertele care prevăd o durata de execuţie nerealista, de natura sa nu asigure satisfacerea cerinţelor din documentaţia de atribuire, vor fi respinse ca neconforme. Orice oferta care cuprinde informaţii sumare, incomplete sau neaplicabile la proiectul în cauza va fi declarata neconforma. Informaţii sumare, incomplete sau neaplicabile sunt considerate informaţiile carora le lipsesc notele explicative si care au doar un caracter enuntiativ si/sau enumerativ, fara referinţa la proiectul propus, dar în conformitate cu legislaţia în vigoare Precizare importanta: Toate elementele propunerii tehnice trebuie să fie corelate si sa includă toate activitatile si lucrările descrise în documentaţia de atribuire, inclusiv Proiectul tehnic de execuţie. Ofertele care nu indeplinesc cerinţele documentaţiei de atribuire sau care nu sunt detaliate si corelate vor fi declarate neconforme din punct de vedere tehnic”. Astfel rezultă că ofertanții în elaborarea ofertei trebuia să țină cont și să prezinte se vor prezente în ofertă Listele cu cantități de lucrări fără prețuri întocmite de ofertant, cu respectarea formularelor F1, F2, F3, F4 și F5, liste întocmite de către proiectant și puse la dispoziție de către autoritatea contractantă la modul general pentru toată lucrarea și nu pe străzi. Față de aceste cerințe, Consiliul constată că ofertantul contestator a elaborat oferta ținând cont de toate informațiile oferite de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, în lipsa unui răspuns clar și detaliat la solicitările de clarificări și în lipsa punerii la dispoziție a listelor de cantități pe străzi. 34

Raportat la cele evocate și ținând seama că printre atribuțiile comisiei de evaluare sunt și cele de verificare a propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor din caietul de sarcini, așa cum este prevăzut la art. 127 alin. (1) lit. g) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că această verificare a ofertei depusă de contestator s-a făcut cu un formalism exagerat în raport de informațiile contradictorii oferite de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire și de lipsa de informații (lipsa listelor de cantități pe străzi). Conținutul documentației de atribuire, așa cum aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a își elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv. În speță, comisia de evaluare nu putea să țină cont doar de unele informații care se regăseau în documentația de atribuire și să ignore celelalte informații pentru a respinge o ofertă.” Consiliul reține că dispozitivul unei decizii nu poate fi „rupt”/extras din considerentele deciziei, astfel cum încearcă să inducă autoritatea contractantă și intervenientul. Totodată, Consiliul apreciază drept aplicabilă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept prin care s-a stabilit că „autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară”. Potrivit pct. 76 din această decizie, „Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C.N.S.C. sau de instanța de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorității contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia și care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) și art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, și care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv și executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situația dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile și în privința cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securității juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui Pagina 35 din 48

act administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice”. Totodată, la pct. 81 din decizie, s-a reținut că „Exercitarea controlului de legalitate administrativ-jurisdicțional sau jurisdicțional și invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operațiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanței, comisia nefiind îndreptățită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect”. În speță, aspectul care a stat la baza Deciziei nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024 a fost faptul că motivul de respingere a ofertei contestatorului cu privire la graficul Gantt depus este neîntemeiat. Astfel, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta contestatorului, având în vedere că verificarea ofertei depusă de contestator, respectiv graficul Gantt s-a făcut cu un formalism exagerat în raport de informațiile contradictorii oferite de către autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire și de lipsa de informații (lipsa listelor de cantități pe străzi) și nu să solicite o nouă clarificare, Consiliul reținând în mod definitiv că „Având în vedere că modalitatea în care autoritatea contractantă a solicitat depunerea graficului Gantt (pe de o parte să fie în concordanta cu listele de cantități iar pe de altă parte să fie elaborat pentru fiecare strada în parte) era necorelată cu listele de cantități puse la dispoziția ofertanților (pag. 133-167 din Proiectul tehnic nr. 315/2024 postat în SEAP sub identificatorul [.........................../00005] PARTEA SCRISA PTH.pdf) și ținând cont de faptul că autoritatea contractantă nu a răspuns la solicitările de clarificări depuse cu 7 zile înainte de depunerea ofertelor, respectiv la data de 14.03.2024, contestatorul a ales să depună două grafice prin care să demonstreze că respectă întocmai cerințe autorității contractante, cu atât mai mult cu cât în cadrul proiectului tehnic la pag. 168, proiectantul a elaborat tot un grafic general de realizare a obiectivului pe activități/categorii de lucrări și nu pe străzi”, iar Curtea de Apel Iași a subliniat că „Aşadar, este adevărat că solicitarea de a prezenta graficul Gantt pentru „fiecare stradă în parte nu este corelată cu listele de cantităţi puse la dispoziţie ofertanţilor, liste întocmite la modul general pentru toată lucrarea şi nu pe străzi. Ofertantul contestator a înaintat propunerea sa în conformitate cu informaţiile oferite de autoritatea contractantă, fiind depuse şi clarificări în cuprinsul cărora a reiterat modul de întocmire a propunerii, arătând că a realizat un grafic cu listele de cantităţi şi unul pe străzi fără listă de cantităţi), că a prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă şi că a evidenţiat resursele. Susţinerile privind caracterul clar al prevederilor clare din Caietul de sarcini sunt infirmate chiar de către documentaţia „Proiect Tehnic şi Detalii de execuţie" întocmită de către S.C. (...) pentru beneficiarul Comuna (...) în cuprinsul căreia cantităţile de materiale şi lucrări sunt raportate la tipul de drumuri (drumuri principale, laterale, podeţe, accese), Lista de resurse în corelare cu graficul Gannt, depusă de către contestatoare (fila 56 vol. 1 dosar C.N.S.C.) fiind în corelare cu această clasificare”. Consiliul nu poate reține interpretarea pe care autoritatea contractantă și intervenientul o fac în cadrul punctului de vedere și al cererii de intervenție „Conținutul documentației de atribuire, așa cum 36

aceasta este întocmită de autoritatea contractantă, este obligatoriu atât pentru operatorii economici participanți la procedură, care au obligația de a își elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia (art. 123 din HG nr. 395/2016), cât și pentru autoritatea contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfășurarea procedurii de achiziție publică să respecte atât dispozițiile legale aplicabile în acest domeniu, cât și prevederile propriei documentații de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de ambele părți în derularea procesului competitiv și prevederile din documentația de atribuire, comisia de evaluare a solicitat ofertantului clarificări, acesta având posibilitatea să răspundă concret și să depună toate documentele astfel încât oferta depusă să fie conformă” și astfel să solicite aceeași clarificare respectiv „să clarificați cum faceți dovada îndeplinirii cerinței de la cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice, pct. 2) din caietul de sarcini de a prezenta graficul Gantt pe fiecare stradă/drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durate, jaloane, faze determinante ... etc.” (întrebare care este formulată identic atât în solicitarea de clarificare nr. 3146/02.10.2024 cât și în solicitarea nr. 1244/23.04.2024) având în vedere următoarele aspecte: - Contestatorul și intervenientul au avut aceleași calități procesuale atât în dosarul nr. 2097/2024 cât și în dosarul nr. 4021/2024. - în cadrul Deciziei nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, Consiliul, în soluționarea contestației, a ținut cont de întrebarea formulată de autoritatea contractantă și de răspunsul contestatorului „Pe parcursul analizării și evaluării ofertelor, autoritatea contractantă a constatat, în cadrul procesului verbal intermediar privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini nr. 1241/23.04.2024, că se impune solicitarea unor clarificări în sensul „să se clarifice cum face dovada îndeplinirii cerinței de la cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice pct. 2) din caietul de sarcini, de a prezenta graficul GANTT pe fiecare stradă/drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durata, jaloane, faze determinante.... etc.” sens în care a trimis adresa nr. 1244/23.04.2024. Prin adresa nr. 90/24.04.2024 contestatorul răspunde astfel „după cum se poate observa o altă cerință a acestui punct este cea de a prezenta graficul în concordanță cu listele de cantități, ținându-se cont de resursele alocate conform acestora. În data de 14.03.2024 subscrisa în calitate de ofertant am solicitat clarificarea tocmai acestui aspect, astfel încât să fie eliminată contradicția cerinței. Autoritatea contractantă sub acoperirea duratei de 9 zile pentru clarificări, nu a dat curs solicitării noastre. Drept urmare, pentru îndeplinirea acestui punct am realizat un grafic în concordanță cu listele de cantități și unul pe străzi (fără liste de cantități) depuse de autoritatea contractantă la prezenta procedură, respectând astfel cerința punctului 2 astfel: o De la pagina 1 la pagina 31 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt), în dreptul fiecărei linii fiind afișate resursele corelate cu Graficul depus, Diagrama WBS corelată cu graficul depus, Diagrama Curbă „S” corelată cu Graficul depus precum și Diagrama PERT corelată cu Graficul depus Pagina 37 din 48

o De la pagina 32 la pagina 36 din documentul „PARTEA II – Propunere tehnică POGONEȘTI” am prezentat Graficul general de realizare pe fiecare stradă – corelat cu graficul fizic depus o De asemenea în Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) sunt evidențiate resursele, duratele de început și sfârșit a fiecărei activități, jaloanele, precum și testele și verificările în corelare cu programul de faze al proiectantului”. Procedând la verificarea propunerii tehnice depusă de contestator, Consiliul cele indicate de către contestator în cadrul răspunsului se regăsesc” însă a reținut că „Având în vedere că modalitatea în care autoritatea contractantă a solicitat depunerea graficului Gantt (pe de o parte să fie în concordanta cu listele de cantități iar pe de altă parte să fie elaborat pentru fiecare strada în parte) era necorelată cu listele de cantități puse la dispoziția ofertanților (pag. 133-167 din Proiectul tehnic nr. 315/2024 postat în SEAP sub identificatorul [.........................../00005] PARTEA SCRISA PTH.pdf) și ținând cont de faptul că autoritatea contractantă nu a răspuns la solicitările de clarificări depuse cu 7 zile înainte de depunerea ofertelor, respectiv la data de 14.03.2024, contestatorul a ales să depună două grafice prin care să demonstreze că respectă întocmai cerințe autorității contractante, cu atât mai mult cu cât în cadrul proiectului tehnic la pag. 168, proiectantul a elaborat tot un grafic general de realizare a obiectivului pe activități/categorii de lucrări și nu pe străzi.” - față de aceste aspect, autoritatea contractantă nu putea aplica prevederile art. 134 din HG nr. 395/2016, în sensul de a solicita aceași clarificare în condițiile în care este culpa ei că documentația de atribuire este una neconcordantă, operatorii economici ofertanți neputând fi obligați să depună graficul pe fiecare stradă/drum în parte în condițiile în care s-a reținut în mod definitivă că autoritatea contractantă nu a pus la dispoziția lor listele de cantități pe străzi. - iar evident, contestatorul nu putea pe cale de consecință să formuleze un alt răspuns. Consiliul reține că față de considerentele din decizia pronunțată de CNSC, rămasă definitivă, există autoritate de lucru judecat. Astfel, conform prevederilor Codului de procedură civilă art. 431 alin. (1) „nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect” și art. 430 alin. (1) și (2) „hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”. Efectele puterii de lucru judecat prezintă un dublu aspect: un aspect negativ pentru partea ce a pierdut litigiul, în sensul că nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu și un aspect pozitiv, 38

pentru partea care a câștigat procesul, în sensul că se poate prevala de dreptul recunoscut într-o nouă judecată. Același argument este reținut și de ICCJ în Decizia Civilă nr. 1777/2015 pronunțată în dosarul nr. 7207/3/2013: „Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări procesuale, aceea de excepţie procesuală, conform art. 1201 C. civ. şi aceea de prezumţie, mijloc de probă de natură să demonstreze un anumit fapt în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, art. 1200 C. civ. Dacă în manifestarea sa de excepţie procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv de natură să oprească o nouă judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C. civ. (obiect, părţi, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. (...) Astfel, condiţia de aplicare a autorităţii de lucru judecat presupune identitatea de acţiuni (părţi, obiect şi cauză juridică) ce opreşte repetarea judecăţii, iar puterea, prezumţia de lucru judecat, impune consecvenţa în judecată, astfel că ceea ce s-a constatat şi statuat printr-o hotărâre nu trebuie să fie contrazis printr-o altă hotărâre”. Prin urmare, pentru a exista putere de lucru judecat dedus într-un proces din hotărârea pronunțată într-un proces anterior, potrivit articolului menționat, trebuie să existe triplă identitate de părți, de obiect și de cauză. Cu privire la elementul părți, se poate lesne observa existența identității, dosarul nr. 2097/2024 soluționat de CNSC prin Decizia nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, ........................... SRL a avut calitatea de contestator care a criticat modalitate de respingere a ofertei sale, ........................... SRL a avut calitate de inervenient, calități procesuale deținute de către aceștia și în dosarul nr. 4021/2024, ......... în ambele dosarele având calitate de autoritate contractantă. În literatura de specialitate se arată că pentru a exista identitate de obiect nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acțiunilor să rezulte că este același. De aici rezultă și identitatea de cauză, precum și că pentru a exista identitate de obiect între două acțiuni este suficient ca din cuprinsul lor să rezulte că scopul final urmărit este același în ambele acțiuni și, chiar dacă într-un litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept. Având în vedere caracterul lor definitiv și irevocabil, Decizia CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, a dobândit putere de lucru judecat, în Pagina 39 din 48

esență, semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit actio) iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie să contrazică o altă hotărâre (res iudicata pro veritate habetur). Față de aceste aspecte Consiliul constată existența autorității de lucru judecat cu privire la modalitatea de evaluare a graficului Gantt. Referitor la a doua întrebare din cadrul solicitării de clarificări formulată de autoritatea contractantă urmare a punerii în aplicare a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024, respectiv „prezentarea modalității de acces la un laborator autorizat în domeniul contrucțiilor”, Consiliul reține următoarele Se reține că, aplicând prevederile art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora „În situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării”, Consiliul s-a pronunțat prin Decizia nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024, indicând în mod precis faptul că măsurile la care a fost obligată autoritatea contractantă în vederea remedierii actelor atacate constau în reevaluarea ofertei ........................... SRL, astfel cum rezultă din motivarea deciziei, în care au fost consemnate considerentele care au condus la respectiva soluție. Prin urmare, nefiind investit cu analizarea admisibilității întregii oferte depusă de ........................... SRL, Consiliul nu s-a pronunțat, iar, pe cale de consecință, autoritatea contractantă nu avea posibilitatea să reevalueze întreaga ofertă. În acest context se reține că admisibilitatea ofertei tehnice ........................... SRL a fost consemnată în procesul verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini nr. 1241/23.04.2024 (pag. 000009-000020 din volumul 2/3 aferent dosarului nr. 2097/2024) în cadrul căruia a fost menționat în mod expres că: - pct. 2 Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt) – ofertantul a prezentat graficul fizic de execuție, diagrama drumului critic, structura WBS, diagrama PERT, diagrama curba S, lista cu recurse, graficul pe străzi pag. 1-36 – solicitări de clarificări conform celor prezentate mai jos* - (pag. 000010 din volumul 2/3 aferent dosarului nr. 2097/2024) - pct. 5.2 Laborator de încercări în construcții – ofertantul a prezentat – laborator de încercări în construcții – pag. 49 + modalitatea de asigurare a accesului la laboratorul utilizat – contract de prestări servicii laborator, Autorizații laborator – pag. 162-170 - (pag. 000011 din volumul 2/3 aferent dosarului nr. 2097/2024) 40

- comisia de evaluare a hotărât să solicite ofertantului să prezinte clarificări, cu termen de răspuns 2 zile lucrătoare, astfel „să clarifice cum face dovada îndeplinirii cerinței de la cap. 9 Modul de prezentare a propunerii tehnice pct. 2) din caietul de sarcini, de a prezenta graficul GANTT pe fiecare stradă/drum în parte, cu evidențierea tuturor resurselor, durata, jaloane, faze determinante.... etc”. Rezultă astfel, fără putință de tăgadă faptul că autoritatea contractantă a verificat modalitatea de îndeplinire a cerinței cu privire la „accesul la laborator de încercări” a ofertantului ........................... SRL încă de la data de 23.04.2024, considerând cerința îndeplinită. Consiliul apreciază drept aplicabilă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept anterior citate. Consiliul reține că Legea nr. 101/2016 transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, publicată în JOCE, seria L, nr. 395 din 30 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art. 3 din Directivă „Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a garanta că, în ceea ce privește contractele circumscrise domeniului de aplicare al Directivei 2004/18/CE, deciziile luate de autoritățile contractante pot fi supuse unor căi de atac efective și, în special, cât se poate de rapide, în conformitate cu condițiile stabilite la articolele 2-2f din prezenta directivă, în temeiul nerespectării, prin aceste decizii, a legislației comunitare în domeniul achizițiilor publice sau a normelor de drept intern de transpunere a acesteia”. Participanții prezenți în procedurile de achiziție publică cu oferte au posibilitatea rezonabilă de a cunoaște modul de derulare a procedurilor de achiziție publică, principiile acesteia, legislația fiind previzibilă și predictibilă, putând anticipa eventuale consecințe ale derulării unor proceduri jurisdicționale, având obligația de a urma întocmai procedurile de remediu, în vederea derulării lor cât mai rapide, scopul comun fiind încheierea cât se poate de repede a contractului de achiziție publică, pentru ca autoritatea contractantă să-și realizeze scopurile. Prin urmare, în raport de soluția pronunțată în Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept, în concordanță cu principiile stabilite de Directiva de remediu și cu ansamblul reglementării interne analizate, autoritatea contractantă nu era îndreptățită a relua verificarea admisibilității întregii oferte depusă de ........................... SRL motivat de faptul că rezultatul evaluării ofertei acestuia s-a consemnat în procesul verbal nr. 1241/23.04.2024 și ulterior în raportul procedurii nr. 1708/07.06.2024 contestat doar cu privire la motivul de respingere al ofertei ........................... SRL referitor la cerința „Graficul fizic de execuție (Grafic Gantt)”. Acest raționament se regăsește și în deciziile: Pagina 41 din 48

- Decizia nr. 1024/21.05.2023 definitivă pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 589/54/2023 care a reținut că: „Prin prezentul demers judiciar petenta critică, în esență, faptul că, în mod eronat, Consiliul a respins capătul 2 din contestație, apreciind că Decizia ICCJ nr. 66/2018 nu are aplicabilitate în cauză, considerând că nu s-ar aplica procedurilor inițiate după intrarea în vigoare a HG nr.419/2018, deci ulterior 18.06.2018, iar reevaluarea ar fi permisă în orice moment pentru orice ofertă până la semnarea contractului de achiziție publică. Cu titlu prealabil, Curtea retine ca prin Decizia nr. 66/2018, pronunțată de Înalta Curtea de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost admisa sesizarea formulata de Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 si art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului- cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările si completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile si căile de atac in materie de atribuire a contractelor de achiziție publica, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările si completările ulterioare, s-a statuat că autoritatea contractanta investita cu reevaluarea ofertei in urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și/sau instanța de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice și aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară. Considerentele relevante ale acestei decizii se regăsesc, la punctele 82-86, reținându-se următoarele: (...) Rezultă astfel, ca nu pot fi supuse reevaluării elemente ale ofertei tehnice și financiare care au fost deja supuse evaluării in cadrul respectivei proceduri. Contrar considerentelor Consiliului, Curtea retine ca, abrogarea alineatelor 3 si 4 ale art. 65 din HG nr. 395/2016 nu lasă fără efecte decizia ICCJ mai sus menționată, aceasta fiind dată în interpretarea art. 65 din HG nr. 395/2016 referitoare la modalitatea de verificare a ofertelor depuse de participanții la procedura, dispoziții care sunt încă în vigoare, respectiv alineatele 1 și 2. Decizia ICCJ trebuie aplicată în conformitate cu considerentele care dezvoltă și explică dispozitivul. Or, conform acestor considerente, reiese foarte clar că autoritatea contractanta nu mai putea proceda, ulterior emiterii Decizia nr. 2459/C11/2644, 2655 din 22.11.2022 a CNCS menținută de Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 93/19.01.2023 prin care s-a dispus „obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept, stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește ofertele depuse de Asocierea ..........................., să stabilească ofertele admisibile, să aplice acestora criteriul de atribuire ales, să emită un nou raport al procedurii 42

și să comunice rezultatul acesteia, a respins, ca rămas fără obiect, capătul de cerere formulat de ........................... SRL (Dosar nr. 2655/2022) privind reevaluarea ofertei depusă de SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMANĂ", la o reevaluare a propunerii tehnice (pentru factorii tehnici) a ofertei Societății Ornitologice Română. Eventual, punctajul ar fi putut fi modificat, conform considerentelor deciziei anterior menționate doar pentru un singur expert ( expertul cheie coordonator experți GIS) de la 3 la 5 puncte pentru ........................... SRL, însă autoritatea contractantă a modificat punctajul la mai mulți experți ai Societății Ornitologică Română și ........................... SRL. Punctajul pentru factorii tehnici s-a mărit la Societatea Ornitologica Romana de la 58 la 65 puncte , iar pentru CCAT de la 57 la 63 puncte. Considerentele cuprinse în decizia CNSC atacată în speță privind posibilitatea reevaluării aspectelor mai sus analizate nu pot fi primite, în condițiile în care exista pe de o parte prevederile art. 26 alin 10 ind. 1 din Legea 101/2016, iar pe de alta parte decizia ICCJ nr. 66/2018 care statuează în mod neechivoc că, un aspect o dată verificat nu mai poate face obiectul unei reevaluări, indiferent care ar fi calitatea evaluării realizate inițial. Rațiunea introducerii textului de lege, a prevederilor art. 26 alin. 1 ind. 1 din Legea 101/2016 este acela de a împiedica reevaluări succesive ale ofertelor și a lămuri o dată și în ipoteza unei evaluări complete, toate aspectele ce se impun a fi reevaluate, cu scopul de a asigura o durată a derulării unei proceduri de achiziție publica cât mai redusă. Curtea, deși, apreciază că evaluarea ofertelor trebuie să fie realizată cu maximă seriozitate și prin respectarea strictă a dispozițiilor legale, aceste deziderate nu permit o reevaluare a unor aspecte tranșate anterior, o asemenea posibilitate nefiind recunoscută de legiuitor în materia achizițiilor publice.” În soluționarea criticilor, Consiliul are în vedere că între 5 şi 6 mai 2022, la Cluj-Napoca, a avut loc o întâlnire a preşedinţilor secţiilor specializate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel dedicată unificării practicii judiciare în domeniul „contencios administrativ şi fiscal”, la care a fost încheiată o minută (https://inm-lex.ro/wp- content/uploads/2022/06/Minuta-intalnirii_5-6-mai-2022_Cluj_site.pdf) în care sunt consemnate soluţiile adoptate de participanţi privind anumite probleme de drept. De interes este tratamentul aplicat problemei tardivităţii observaţiilor formulate de către ofertantul iniţial declarat câştigător la adresa ofertei unui concurent contestator care a fost reintrodus în procedura de atribuire în urma admiterii contestaţiei, critici vizând aspecte ce nu au făcut obiectul reevaluării ofertei. Se reţine, în minută : „În situaţia în care printr-un prim raport al procedurii un ofertant este declarat câştigător, iar contestaţia formulată de ofertantul clasat pe locul 2 a cărui ofertă a fost [...] respinsă sau clasată pe locul 2 a fost admisă de CNSC, dispunându-se reevaluarea ofertei câştigătoare sau a ofertei respinse, în cea de-a doua contestaţie, şi care face obiectul cauzei, ofertantul, care iniţial fusese câştigător, însă, în urma reevaluării, oferta sa, fie este respinsă ca Pagina 43 din 48

neconformă, fie este declarată necâştigătoare, mai poate formula critici împotriva celeilalte oferte declarate câştigătoare în urma reevaluării, care nu au făcut obiectul reevaluării dispuse în urma admiterii primei contestaţii, ci vizează aspecte care au făcut obiectul evaluării iniţiale şi care nu fuseseră dezbătute cu ocazia soluţionării primei contestaţii? Într-o primă orientare (Decizia nr. 830/01.04.2021, dosar nr. 1012/2/2021) s-a considerat că criticile din cea de-a doua contestaţie sunt tardive, întrucât sunt formulate cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 8 din Legea nr. 101/2016. S-a apreciat că, în realitate, criticile vizează primul raport al procedurii şi care a dobândit caracter definitiv, astfel că nu mai putea fi contestat în urma emiterii unui nou raport al procedurii prin care s-au evaluat cu totul alte aspecte decât cele criticate prin contestaţie. A fost invocată şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept prin care s-a stabilit că «autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară». Prin urmare, în condiţiile în care exista o verificare anterioară a unei oferte cu privire la îndeplinirea cerinţelor tehnice, comisia de evaluare nu mai putea face o reevaluare a acestor aspecte necontestate, ci doar a aspectelor la care s-a referit decizia instanţei de judecată sau a unor alte aspecte neverificate anterior. S-a mai arătat că interesul ofertantului de a formula contestaţie nu s-a născut la momentul declarării celeilalte oferte ca fiind câştigătoare, ci la momentul formulării primei contestaţii de către ofertantul advers, când putea să-şi dea seama că, în ipoteza admiterii contestaţiei, acest operator economic avea şanse mari să fie declarat câştigător, dat fiind că avea o ofertă financiară mai bună. [...] 2.2 Opinia referentului s-a exprimat în sensul primei orientări având în vedere că nu a fost respectat termenul legal de formulare a contestaţiei prevăzut de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi care curge începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal. De asemenea, ofertantul iniţial declarat câştigător îşi putea apăra drepturile, chiar şi în prima contestaţie formulată de ofertantul advers, prin formularea unei cereri de intervenţie principală, admisibilă conform prevederilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 şi care putea fi formulată până la soluţionarea primei contestaţii de către Consiliu. [...] 2.3 Opinia formatorului INM [...] Pentru a răspunde la întrebarea dacă ofertantul declarat iniţial câştigător, urmare a admiterii de către CNSC a contestaţiei formulate de ofertantul clasat pe locul 2 a cărui ofertă a fost respinsă sau clasată cu consecinţa reevaluării ofertei câştigătoare sau a ofertei respinse, iar în urma 44

reevaluării, oferta sa, fie este respinsă ca neconformă, fie este declarată necâştigătoare, în cea de a doua contestaţie mai poate formula critici împotriva celeilalte oferte declarate câştigătoare în urma reevaluării, care existau la momentul evaluării iniţiale dar nu au fost invocate, prin urmare nu fuseseră dezbătute cu ocazia soluţionării primei contestaţii, trebuie pornit de la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept prin care s-a stabilit că «autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară». Potrivit pct. 76 din această decizie, «Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C.N.S.C. sau de instanţa de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia şi care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) şi art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, şi care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv şi executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situaţia dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile şi în privinţa cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securităţii juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice.» Un prim aspect ce se impune a fi menţionat este că nu se poate prezuma că dacă ofertantul declarat iniţial câştigător nu a formulat contestaţie, pentru că nu avea interes, aspectele de neconformitate, inadmisibilitate sau de fond ale ofertei clasată pe locul 2 nu au fost verificate de comisia de evaluare, dimpotrivă există prezumţia că această comisie a parcurs toate etapele evaluării şi urmare a analizei ofertelor a stabilit clasamentul final, atâta vreme cât din dosarul achiziţiei rezultă o verificare atât a condiţiilor de admisibilitate, cât [şi] a conformităţii cu documentaţia de atribuire şi o operaţiune de verificare a îndeplinir[ii] cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă şi o stabilire a ierarhiei. Aşa cum s-a reţinut şi la pct. 81 din decizie, «Exercitarea controlului de legalitate administrativ-jurisdicţional sau jurisdicţional şi invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operaţiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanţei, comisia nefiind îndreptăţită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect.» Pagina 45 din 48

Aşadar, necontestarea ofertei clasate pe locul doi nu înseamnă neverificarea tuturor elementelor tehnice şi aspectelor financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei de către comisia de evaluare, ofertantul declarat câştigător invocând faptul că nu avea interes să conteste aceste aspecte. Acest argument este valabil în privinţa interesului formulării contestaţiei, însă, în momentul în care s-a formulat o contestaţie de către ofertantul clasat pe locul doi ofertantul câştigător dobândeşte interes legitim născut şi actual de a contesta oferta acestuia şi de a invoca aspectele de inadmisibilitate, neconformitate sau elementele avute în vedere, în opinia acestuia, nelegal şi netemeinic de către comisia de evaluare. Astfel, remediul eficient şi efectiv este formularea unei cereri de intervenţie voluntară, de către ofertantul declarat câştigător, în condiţiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestaţiei, sau în cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, în termen de 10 zile de la data comunicării contestaţiei. Această cerere de intervenţie voluntară este una principală, conferind intervenientului o poziţie procesuală identică celei de contestator, acesta putând să-şi facă toate apărările şi să invoce toate aspectele de nelegalitate şi netemeinicie a soluţiei comisiei de evaluare cu privire la oferta clasată pe locul doi, fiind similară unui apel sau recurs incident, reglementat de Codul de procedură civilă. Ca măsură de remediu se impune, având în vedere şi soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul, în cazul admiterii contestaţiei, potrivit art. 26 alin. (5) şi (7), dispune luarea de măsuri de remediere, cu precizarea termenului în care acestea trebuie duse la îndeplinire de către autoritatea contractantă, ori, dimpotrivă dacă constată că nu pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, poate dispune anularea procedurii de atribuire. [...] Participanţii prezenţi în procedurile de achiziţie publică cu oferte au posibilitatea rezonabilă de a cunoaşte modul de derulare a procedurilor de achiziţie publică, principiile acesteia, legislaţia fiind previzibilă şi predictibilă, putând anticipa eventuale consecinţe ale derulării unor proceduri jurisdicţionale, având obligaţia de a urma întocmai procedurile de remediu, în vederea derulării lor cât mai rapide, scopul comun fiind încheierea cât se poate de repede a contractului de achiziţie publică, pentru ca autoritatea contractantă să-şi realizeze scopurile. Prin urmare, în raport de soluţia pronunţată în Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept, în concordanţă cu principiile stabilite de Directiva de remediu şi cu ansamblul reglementării interne analizate, apreciem că în situaţia în care ofertantul declarat câştigător nu a formulat la rândul său contestaţie faţă de soluţia comisiei de evaluare cu privire la oferta clasată pe locul 2 şi nu a formulat nici cerere de intervenţie în condiţiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, după ce a luat cunoştinţă de contestaţia formulată de acesta din urmă, ulterior reevaluării, nu mai poate formula pe calea contestaţiei critici 46

cu privire la aspectele supuse evaluării comisiei în faza iniţială şi necontestate. Pentru aceste considerente, s-a propus următoarea soluţie: În interpretarea şi aplicarea art. 8 raportat la art. 17 alin. (3) şi art. 26 din Legea nr. 101/2016, ofertantul declarat iniţial câştigător, care nu a formulat la rândul său contestaţie faţă de soluţia comisiei de evaluare cu privire la oferta clasată pe locul 2 şi nu a formulat nici cerere de intervenţie în condiţiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 după ce a luat cunoştinţă de contestaţia formulată de acesta din urmă, ulterior reevaluării, nu mai poate formula pe calea contestaţiei critici cu privire la aspectele ce au făcut obiectul evaluării comisiei de atribuire în faza iniţială şi necontestate. 2.4 Soluţia adoptată Cu majoritate (s-a opus Curtea de Apel Iaşi), participanţii au susţinut propunerea formatorului INM.” Transpuse la cauza de față, autoritatea contractantă trebuie să evalueze ofertele în integralitatea încă din etapa de evaluare a ofertelor, în etapa de reevaluare neputând să își invoce propria culpă și să constate că ofertele conțin și alte elemente de neconformitate sau inacceptabilitate față de cele identificate inițial. Autoritate contractantă nu poate face o evaluare superficială ulterior găsirii unui motiv de respingere a unui ofertant pentru ca ulterior admiterii unei contestații să revină asupra elementelor evaluare inițial și să invoce noi motive de respingere. Principiul revocabilității nu înseamnă că autoritatea contractantă alege să facă o evaluare simplistă și să comunice doar o parte a motivelor de respingere a unei oferte iar în situația admiterii unei contestații să își revoce propriile acte și să identifice noi motive de respingere care ar fi trebui identificate și comunicate în etapa de evaluare. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația, formulată de către ........................... SRL în contradictoriu cu ........., iar pe cale de consecință, va respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de ........................... SRL și va obliga autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de ........................... SRL în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei, potrivit motivării prezentei, a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/ 06.08.2024 și a documentației de atribuire. Referitor la solicitarea contestatorului privind obligarea autorității contractante la plata de cheltuieli de judecată, Consiliul va reține că, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând „onorariu” avocat, Consiliul apreciază că onorariul de avocat conform facturilor Pagina 47 din 48

facturilor nr. 1089/18.11.2024 și nr. 1093/10.12.2024 depuse la dosar în valoare de 3.849,25 și 1.774,61 lei este corespunzător muncii prestate de avocat, în acest stadiu procesual, volumul de muncă al avocatului, a presupus de pregătire a apărării, a constat în formularea unei contestații pe care a înaintat-o prin e-mail și corespondență, a formulat concluzii scrise urmare a punctului de vedere al autorității contractante și a formulat punct de vedere împotriva cererii de intervenție. Față de aceste aspecte va admite cererea cu privire la acordarea cheltuielilor de soluționare și va obliga: - autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 3.849.25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - intervenientul la plata către contestator a sumei de 1.774,61 lei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de către ........................... SRL în contradictoriu cu ........., iar pe cale de consecință, respinge ca nefondată cererea de intervenție formulată de ........................... SRL și obligă autoritatea contractantă la reevaluarea ofertei depusă de ........................... SRL în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei, potrivit motivării prezentei, a Deciziei CNSC nr. 2214/C5/2097/06.08.2024 și a documentației de atribuire. Admite cererea cu privire la acordarea cheltuielilor de soluționare și obligă: - autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 3.849.25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - intervenientul la plata către contestator a sumei de 1.774,61 lei. Prezenta decizie este obligatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

48