Decizie CNSC 3644/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3644/C11/4164 Data: 23.12.2024 Prin contestația nr. 1729/28.11.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 76935/28.11.2024, depusă de SHERIFF GUARD PROTECTION SRL, cu sediul în municipiul Bucureşti, Sectorul 3, str. Aleea Intrarea Horbotei nr.12, bl.1, ap.26, număr de înregistrare la Registrul Comerțului J40/6971/2002, cod unic de înregistrare RO14793194, reprezentată de administrator Dumitriu Sorin Costel, împotriva raportului procedurii nr. CJR-DSI-15.336/20.11.2024, comunicat cu adresa nr. CJR-DSI-15.342/20.11.2024, privind procedura proprie organizată în vederea atribuirii acordului-cadru având ca obiect ”Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare și intervenție”, anunț de participare publicat pe site-ul propriu nr. CJR-DSI-13.147/14.10.2024, de DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Strada Piaţa Avram lancu nr. 19, județul Cluj, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la anularea rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. CJR-DSI-15.342/20.11,2024, la anularea Raportului procedurii nr. CJR-DSI-15.336/20.11.2022 și a actelor subsecvente acestora, ca fiind netemeinice și nelegale; - reevaluarea și reanalizarea ofertei depusă de către Asocierea TMG GUARD SRL (lider) - SGPI SECURITY FORCE SRL (asociat) declarată admisibilă și câștigătoare a procedurii; - admiterea cererii privind studierea dosarului achiziției în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016. În prezenta cauză, TMG GUARD SRL, lider al asocierii TMG GUARD SRL - SGPI SECURITY FORCE SRL cu sediul în municipiul Târgu Jiu, str. Lalelelor nr. 3B, județul Gorj, sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul Târgu Jiu, str. Narciselor nr. 133, județul Gorj, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J18/76/2016, având cod unic Pagina 1 din 2

de înregistrare Ro35469698, reprezentată legal prin administrator Mecu Victor Lucian, în calitate de ofertant declarat câștigător, a formulat cererea de intervenție nr. 6218/04.12.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 78261/ 04.12.2024, solicitând respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de SHERIFF GUARD PROTECTION SRL, menținerea Raportului procedurii nr. CJR-DSI-15.336/20.11.2022 şi a tuturor actelor emise de autoritatea contractantă subsecvent acestuia, în partea ce privește evaluarea ofertei depusă de asocierea TMG GUARD SRL (lider) şi SGPI SECURIY FORCE SRL (asociat), poziționarea Asocierii pe locul I în clasamentul ofertelor şi desemnarea ofertei ca fiind câștigătoare. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă.. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de SHERIFF GUARD PROTECTION SRL, în contradictoriu cu DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE CLUJ-NAPOCA și anulează actele autorității contractante privind decizia de stabilire câștigătoare a ofertei depusă de asocierea TMG GUARD SRL - SGPI SECURITY FORCE SRL, precum și actele subsecvente acesteia. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de asocierea TMG GUARD SRL - SGPI SECURITY FORCE SRL și să continue procedura de atribuire. Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție, formulată de TMG GUARD SRL și o respinge. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3644/C11/4164 Data: 23.12.2024 Prin contestația nr. 1729/28.11.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 76935/28.11.2024, depusă de ......... SRL, cu sediul în municipiul ........., ..., număr de înregistrare la Registrul Comerțului ........., cod unic de înregistrare RO.., reprezentată de administrator ........., împotriva raportului procedurii nr. CJR-DSI- 15.336/20.11.2024, comunicat cu adresa nr. CJR-DSI-15.342/20.11.2024, privind procedura proprie organizată în vederea atribuirii acordului-cadru având ca obiect ”Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare și intervenție”, anunț de participare publicat pe site-ul propriu nr. CJR-DSI-13.147/14.10.2024, de ........., cu sediul în municipiul ........., Strada .., județul ........., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: - obligarea autorității contractante la ......... comunicat prin adresa nr. CJR-DSI-15.342/20.11,2024, la anularea Raportului procedurii nr. CJR- DSI-15.336/20.11.2022 și a actelor subsecvente acestora, ca fiind netemeinice și nelegale; - reevaluarea și reanalizarea ofertei depusă de către Asocierea ......... SRL (lider) - ......... SRL (asociat) declarată admisibilă și câștigătoare a procedurii; - admiterea cererii privind studierea dosarului achiziției în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016. În prezenta cauză, ......... SRL, lider al asocierii ......... SRL - ......... SRL cu sediul în municipiul ........., str. . nr. 3B, ........., sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul ........., ........., ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ........., având cod unic de înregistrare Ro3..., reprezentată legal prin administrator ........., în calitate de ofertant declarat câștigător, a formulat cererea de intervenție nr. ........./........., înregistrată la Consiliu cu nr. ........./ ........., solicitând respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de ......... SRL, Pagina 1 din 42

menținerea Raportului procedurii nr. CJR-DSI-15.336/20.11.2022 şi a tuturor actelor emise de autoritatea contractantă subsecvent acestuia, în partea ce privește evaluarea ofertei depusă de asocierea ......... SRL (lider) şi .. SRL (asociat), poziționarea Asocierii pe locul I în clasamentul ofertelor şi desemnarea ofertei ca fiind câștigătoare. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă.. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SRL, solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Având în vedere prevederile art. 19 alin. 1 din Legea 101/2016, contestatoarea solicită aprobarea accesului la dosarul achiziției în integralitatea sa, menționând că studiul dosarului i-a fost restricționat la nivelul autorității contractante, pe motiv că asocierea și-a declarat, fără a prezenta dovezi sau probe, oferta ca fiind confidențială. Prin urmare, contestatoarea își rezervă dreptul de a completa prezenta contestație în urma studierii dosarului la CNSC și arată că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016, caracterul confidențial al documentelor prezentate de ofertant trebuie probat, iar art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016 nu poate exclude de la aplicare această cerință legală. De asemenea, din interpretarea singulară a dispozițiilor art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016 reiese obligativitatea indicării informațiilor confidențiale. Contestatoarea subliniază că această „indicare” nu poate fi extinsă asupra tuturor documentelor prezentate de ofertanți și cu atât mai puțin asupra documentelor emise de autoritatea contractantă. Contestatoarea consideră că ofertantul nu a făcut dovada caracterului confidențial al documentelor indicate, ci a declarat în mod generic faptul că toate documentele sunt confidențiale. În aceste condiții, contestatoarea subliniază că, atâta timp cât ofertanții nu au indicat în concret informațiile considerate confidențiale și nu au făcut dovada caracterului confidențial potrivit dispozițiilor legale, Consiliul are obligația de a permite accesul la dosarul achiziției în integralitatea sa și menționează că nu poate fi acceptată ideea ca un operator economic, în desfășurarea unui proces de achiziție publică, să declare confidențiale toate documentele, inclusiv propunerea tehnică sau financiară, fără a prezenta nicio dovadă în acest sens. O astfel de abordare, consideră contestatoarea, ar lipsi de aplicabilitate prevederile legale care impun un cadru transparent al procedurii de achiziție. Aceste prevederi au fost instituite pentru a evita „ascunderea ofertelor” după finalizarea procedurii 2

de evaluare, legiuitorul impunând în mod imperativ dovedirea caracterului confidențial al documentelor. Contestatoarea susține că, prin restricționarea accesului la dosarul achiziției, este încălcat principiul dreptului la un proces echitabil, principiul transparenței și dreptul la apărare. În aceste condiții, nu își poate exercita în mod adecvat dreptul de a contesta rezultatul procedurii. În fapt, contestatoarea menționează că, în urma anunțului de publicitate nr. CJR-DSI13.147/14.10.2024, privind procedura de atribuire pentru contractul având ca obiect „Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare și intervenție”, a participat în calitate de ofertant, depunând oferta conform documentației de atribuire pusă la dispoziție de autoritatea contractantă și precizează că autoritatea contractantă i-a comunicat prin adresa nr. CJR DSI- 15.342/20.11.2024 faptul că oferta sa a fost considerată conformă și admisibilă de către comisia de evaluare, dar nu a fost declarată câștigătoare, fiind clasată pe locul 2. Contestatoarea apreciază că decizia autorității contractante este netemeinică și nelegală și consideră că, în cadrul procesului de evaluare, comisia nu a efectuat verificări detaliate asupra ofertei tehnice și financiare ale asocierii câștigătoare, în special în ceea ce privește modul de stabilire a prețului, inclusiv acoperirea tuturor costurilor necesare prestării serviciilor în conformitate cu cerințele caietului de sarcini și legislația aplicabilă. Contestatoarea subliniază aplicabilitatea dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. a), c) și d) din HG 395/2016, precum și prevederile art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, care impun respectarea principiilor transparenței, tratamentului egal, proporționalității și nediscriminării. Mai menționează că prețul ofertat trebuie să includă toate serviciile prevăzute, precum și cele implicite, care decurg din executarea contractului în privința prestării serviciilor. Acesta trebuie să acopere costurile cu resursa umană, sporurile conform legislației în vigoare, taxele și impozitele care constituie obligații legale, cheltuielile cu echipamentele și dotarea posturilor, precum și cheltuielile directe și indirecte, profitul și orice alte condiții financiare și comerciale necesare îndeplinirii obiectului contractului. Oferta financiară depusă de operatorul economic clasat pe locul 1 conține prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate. De asemenea, susține că comisia de evaluare nu a dispus o verificare efectivă a acestei oferte. În opinia contestatoarei, tariful orar ofertat de asocierea câștigătoare nu reflectă costurile reale impuse de legislația în vigoare. Pentru a sprijini afirmația conform căreia oferta situată pe locul 1 prezintă prețuri nerealiste, imposibil de justificat, contestatoarea detaliază un calcul privind analiza tarifului orar. Această analiză, susține contestatoarea, respectă legislația în vigoare, precum și cerințele caietului de sarcini aferent procedurii. I. Critica cu privire la numărul de personal alocat Contestatoarea susține că ofertantul clasat pe locul 1 nu corelează propunerea tehnică cu propunerea financiară, în ceea ce privește asigurarea numărului de personal necesar îndeplinirii contractului, conform documentației de atribuire a procedurii. Aceasta subliniază că ofertantul Pagina 3 din 42

nu respectă cerințele privind numărul corect și legal de agenți de pază necesari, atât pentru posturile cu program de 24/24 ore, cât și pentru posturile temporare. Contestatoarea detaliază modalitatea de calcul al numărului de agenți necesari pentru a evita acordarea de ore suplimentare angajaților. Astfel, pentru a nu depăși norma legală de lucru de 168 ore/lună/agent, este necesar să se suplimenteze numărul de persoane aferent unui post permanent de 24/24 ore, solicitat de beneficiar. Post 24/24 Conform caietului de sarcini:  ”Total ore lunar per post: - 24ore/zi×365zile/an÷12luni=730ore/luna/post - 730ore/post÷168ore/agent/luna=4,35agenți/post/luna  Pentru orele libere plătite pentru munca de noapte (art. 126 lit. a din Codul Muncii): - 365zile/contractx1oră liberă/zi:12luni/contract= 30,42ore libere/post /luna (medie) - 30,42ore/post/luna:168ore/agent/luna=0,18agenți suplinitori/post/ luna. - 4,35+0,18 = 4,53 agenţi /post/ luna  Pentru asigurarea concediului de odihnă (art. 150 din Codul Muncii): - 4.53 agenţi/post/lunax20zileCO/anx8ore/zi:12luni/an:168 ore/agent/luna=0,56 agenţi/post/ luna - 4.53 0,36=4,89 agenţi de securitate/post/luna” Contestatoarea arată că numărul de agenți necesari pentru prestarea serviciilor solicitate de beneficiar, în cazul în care operatorul economic nu acordă ore suplimentare, este de 4,35 agenți titulari per post. La acest număr se adaugă 0,18 agenți pentru acoperirea sporului de noapte și 0,36 agenți pentru acoperirea orelor când titularii sunt în concediu de odihnă. Astfel, numărul total necesar pentru un post cu program 24/24 ore este de 4,89 agenți de securitate/post/lună. Contestatoarea susține că, pentru posturile cu program temporar, numărul corect de agenți necesari este de 1,13 agenți de securitate/post/lună. Acest aspect a fost reținut de către CNSC prin Decizia nr. 437/C2/231/27.02.2023, care a rămas definitivă în urma apelului. Contestatoarea menționează că, potrivit completului desemnat, autoritatea contractantă nu s-a asigurat că asocierea câștigătoare dispune de un număr suficient de agenți astfel încât calculul prezentat să fie considerat valid. În consecință, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în această privință. Această dispoziție este evidențiată expres în considerentele Deciziei CNSC nr. 437/C2/231/27.02.2023, unde se menționează: "Concret, trebuia autoritatea contractantă să verifice dacă asocierea dispune de un număr suficient de agenți care să-i permită să nu prevadă costuri cu orele suplimentare, așa cum a procedat la calculul tarifelor ofertate." Contestatoarea consideră că acest aspect nu a fost verificat de către comisia de evaluare și apreciază că este necesară o reevaluare a ofertei sub aspectele menționate. II. Critica cu privire la acordarea sporului de noapte în condițiile codului muncii 4

Contestatoarea subliniază că, în calcularea salariului tarifar orar, conform salariului minim brut de încadrare de 3.700 lei/lună, rezultă un salariu tarifar orar de 22,024 lei/oră. În conformitate cu art. 126 din Codul Muncii, salariații care efectuează muncă de noapte beneficiază de: - fie reducerea programului de lucru cu o oră pe zi, fără diminuarea salariului de bază; - fie un spor de 25% din salariul de bază pentru munca prestată în timpul nopții, dacă aceasta reprezintă cel puțin 3 ore din timpul normal de lucru. Contestatoarea precizează că ofertantul în cauză a ales varianta cu o oră liberă plătită. În aceste condiții, calculul corect conform art. 126 lit. a din Codul Muncii este următorul: ”Norma medie de zile/lună: - 365 zile/an÷12 luni/an=30,42 zile/luna Calcul pentru agentul care beneficiază de o oră liberă plătită: - 1 ora libera/zi×30,42 zile/luna×22,024 lei/ora÷730ore/post/luna=0,917 lei/ora/agent Costul total calculat: - 0,917 lei/ora/agent×70080 ore=64263,36 lei” Contestatoarea arată că valoarea cuprinsă de ofertantul câștigător este insuficientă pentru a acoperi costurile necesare îndeplinirii contractului, conform Codului Muncii. Aceasta subliniază că acest aspect nu a fost verificat de către comisia de evaluare și consideră că se impune o reevaluare a ofertei sub aspectele menționate. III. Critica cu privire la acordarea sporului de week-end Contestatoarea susține că, în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) din Codul Muncii, sporul pentru munca efectuată în zilele de weekend trebuie stabilit prin contractul colectiv de muncă al operatorului economic sau, după caz, prin contractul individual de muncă și subliniază că asocierea câștigătoare nu a cuantificat în mod legal acest drept salarial în oferta sa. Contestatoarea menționează că asocierea a invocat, într-o altă procedură de atribuire organizată de către Aeroportul Iași, un cuantum de 0,10% din salariul minim brut pe economie pentru sporul de weekend. Totuși, aceasta consideră că ofertantul nu a prezentat dovezi concludente în acest sens și arată că nu au fost puse la dispoziție contractele colective de muncă ale ambilor operatori economici care compun asocierea, avizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă și aplicabile la data depunerii ofertei, pentru a confirma procentul invocat în calculația de preț privind acest drept. De asemenea, contestatoarea susține că autoritatea contractantă avea obligația să solicite și să analizeze documente doveditoare care să ateste procentul invocat de ofertant în procedura de atribuire. În plus, consideră că autoritatea contractantă trebuia să clarifice, pe parcursul procesului de evaluare, corespondența dintre dovezile prezentate și calculele incluse în fundamentarea prețului și susține că aceasta ar fi avut și obligația să verifice dacă din calculele ofertantului rezultă valorile corecte pentru acest drept salarial. Contestatoarea apreciază că valoarea corectă a sporului de weekend ar fi trebuit calculată astfel: ((3700 lei x 0,10%): 168 ore) x 70080 ore = 1543,43 lei. Pagina 5 din 42

În final, contestatoarea arată că acest aspect nu a fost verificat de comisia de evaluare și consideră că este necesară reevaluarea ofertei sub acest aspect. IV. Critica cu privire la acordarea sporului de sărbători legale Pentru respectarea prevederilor art. 139 și 142 din Codul Muncii și având în vedere caracterul permanent al serviciilor, angajatorul are obligația de a respecta dispozițiile art. 142 alin. (2) privind sporul pentru zilele de sărbători legale, stabilit la 17 zile pe an, declarate oficial libere. Contestatoarea subliniază că această obligație presupune o cheltuială dublă, calculată astfel: „1 posturi x 17 zile x 24 ore/zi x 22,024 lei/oră = 8.985,79 lei 8.985,79 lei : 8760 ore = 1,026 lei/oră 1,026 lei/oră x 70080 ore = 71.902,08 lei.” De asemenea, arată că art. 142 din Codul Muncii prevede că salariaților care lucrează în unitățile vizate de art. 140 și 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în termen de 30 de zile. În situația în care, din motive justificate, zilele libere nu pot fi acordate, salariații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Astfel, apreciază că indiferent de modul de aplicare al art. 142 și de numărul de agenți utilizați, costul suportat de angajator pentru zilele de sărbători legale este dublu. Contestatoarea consideră că valoarea indicată în ofertă de către operatorul economic nu este suficientă pentru îndeplinirea contractului ce face obiectul procedurii, în condițiile respectării Codului Muncii. Contestatoarea arată că acest aspect nu a fost verificat de comisia de evaluare și consideră necesară reevaluarea ofertei sub aspectele menționate. V. Critica cu privire la acordarea concediului de odihnă Contestatoarea menționează că, în conformitate cu art. 150 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, pentru perioada concediului de odihnă, salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază. Contestatoarea arată calculul realizat de ofertant: „1 posturi x 4,89 ag/post x 3700 lei/agent = 18.093 lei 18.093 lei x 4 posturi pază x 2 ani = 144.744 lei.” Contestatoarea consideră că valoarea indicată de ofertant este insuficientă pentru îndeplinirea contractului care face obiectul prezentei proceduri, în conformitate cu respectarea Codului Muncii. Acest aspect nu a fost verificat de către comisia de evaluare și apreciază că se impune reevaluarea ofertei sub aspectele mai sus menționate. VI. Critica cu privire la fondul de Handicap Contestatoarea susține că, în calculul de preț, asocierea în cauză invocă valoarea 0 fără a prezenta documente doveditoare din partea ambilor membri ai asocierii, cum ar fi contracte de muncă, REVISAL, din care să rezulte că sunt activi la data depunerii ofertei, certificate de încadrare în grad de handicap aflate în termenul de valabilitate, contracte 6

cu unități protejate, facturi de achiziții de bunuri sau servicii din categoria unităților protejate și declarația 100 vărsăminte pentru persoane cu handicap pentru ambii membri ai asocierii, respectiv ......... și ......... SRL. Mai precizează că ofertanții nu au depus documente care să dovedească faptul că sunt scutiți de plata taxelor către bugetul de stat, conform dispozițiilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, modificată și completată prin OUG nr. 60/2017, care prevede, la art. 78, că autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. De asemenea, aceste entități au obligația de a plăti o sumă către bugetul de stat în cazul în care nu îndeplinesc această obligație. „Acești ofertanți aveau obligația de a include în tariful prezentat această obligație legală, astfel: 3.700 lei/lună x 4% : 168 h/agent/lună = 0,88 lei/oră x 70.080 ore = 61.670,40 lei.” În lipsa unor astfel de verificări ale autorității contractante privind sustenabilitatea prețului ofertat, contestatoarea consideră că se impune reevaluarea ofertei sub aspectele mai sus menționate, pentru a se verifica modul de calcul al fondului de handicap și documentele doveditoare în susținerea acestuia. VII. Critica cu privire la cheltuielile directe/indirecte Contestatoarea susține că, la sumele detaliate pentru fiecare tip de post, se adaugă următoarele cheltuieli directe și indirecte (cheltuieli pe societate). Astfel, conform art. 40 din Legea 333/2003, se impune dotarea cu uniformă de lucru cu însemne distinctive (geacă, cămașă, pantaloni, încălțăminte, centură, ecuson, etc.), iar conform art. 43 din Legea 333/2003 și art. 52 alin. 1 din HG 301/2012, se reglementează echipamentele de lucru (spray, baston, lanternă, fluier, registre de pază, etc.). De asemenea, costurile privind dotarea posturilor se regăsesc în art. 43 din Legea 333/2003 și art. 52 alin. (1) din HG 301/2012, iar costurile privind comunicarea sunt reglementate tot în art. 52 alin. (1) din HG 301/2012. Referitor la medicina muncii, se prevede că examenul medical periodic trebuie efectuat anual, iar intervalul dintre două verificări nu poate depăși 12 luni, conform pct. 2, lit. c, Anexa 1 din HG nr. 315/2007. De asemenea, cheltuielile cu instruirea sunt reglementate de art. 44 alin. 4 din HG 301/2012, iar cheltuielile cu telefonia mobilă și stațiile de emisie- recepție sunt reglementate de art. 52 alin. 1 din HG 301/2012. Contestatoarea menționează că, pe lângă aceste cheltuieli, mai există și costuri pentru combustibili, consumabile și pentru controlul agenților de securitate pe fiecare tură, conform Legii 333/2003 și HG 301/2012, echipamente de intervenție, combustibil, etc. De asemenea, se mai adaugă cheltuieli pentru pregătirea și instruirea continuă, în conformitate cu prevederile legale stabilite de art. 44 alin. 4 din HG 301/2012, precum și cheltuieli cu monitorizarea și intervenția în caz de necesitate a obiectivelor, după caz. Un alt tip de cheltuieli vizează polița de asigurare de răspundere civilă obligatorie pentru toate societățile din domeniul de activitate, precum și costuri privind respectarea Legii nr. 3007/2006, coroborată cu Pagina 7 din 42

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 163/2007 și Legea 319/2006, care impun implementarea și respectarea reglementărilor legale în domeniul protecției muncii, sănătății și securității în muncă, pregătirea personalului în prevenirea și stingerea incendiilor. Contestatoarea arată că, având în vedere aceste cheltuieli, comisia de evaluare avea obligația de a verifica includerea lor în ofertă și de a sancționa lipsa acestora prin neconformitatea ofertei. În acest sens, contestatoarea consideră că aspectul menționat nu a fost verificat de către comisia de evaluare și apreciază că se impune reevaluarea ofertei. VIII. Critica cu privire la nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini cu privire la modul de întocmire a ofertei financiare Contestatoarea susține că ofertantul a menționat valoarea zero în Anexa la formularul de ofertă financiară pentru „Preț/intervenție la alarmă falsă (suplimentar față de cele 3 gratuite incluse în prețul lunar)”. În acest context, contestatoarea consideră că, având în vedere faptul că orice intervenție la alarmă falsă generează costuri pentru prestator, precum personalul de intervenție, combustibilul, etc., valoarea zero menționată de ofertant este inadmisibilă. Astfel, în aceste condiții, contestatoarea consideră că se poate interpreta că ofertanții nu au depus oferte în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, ci o ofertă pentru încheierea unui alt tip de contract, care nu include toate costurile aferente serviciilor necesare autorității contractante și face referire la definiția legală a contractului de achiziție publică, conform art. 3 lit. f din Ordonanța relevantă, coroborat cu dispozițiile art. 1172 din Codul Civil, care reglementează contractul oneros și aspectele acestuia, precum caracterul patrimonial, având în vedere că serviciile oferite într-un astfel de contract sunt evaluate în bani și fiecare parte urmărește o contraprestație. Un contract în care furnizorul, prestatorul sau executantul oferă servicii gratuit nu poate fi considerat un contract de achiziție publică, ci unul cu o altă natură, cum ar fi donația, comodatul, sponsorizarea, mecenatul sau voluntariatul. De asemenea, contestatoarea afirmă că operatorul economic este o societate comercială cu răspundere limitată care funcționează în condiții normale de piață, având ca scop obținerea de profit, conform Legii nr. 31/1990. În lipsa unui astfel de profit, nu ar fi posibilă înființarea unei societăți și susține că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, a încălcat principiile prevăzute în art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, principii esențiale cum sunt egalitatea de tratament și nediscriminarea. Aceste principii impun ca toți ofertanții să aibă aceleași șanse în cadrul procedurii de achiziție și ca ofertele lor să fie supuse acelorași cerințe. În acest context, contestatoarea arată că acest aspect nu a fost verificat de către comisia de evaluare și consideră că se impune reevaluarea ofertei. IX. Critica referitoare la profit 8

Contestatoarea susține că în justificarea tarifului ofertat, ofertanții nu au calculat corespunzător cuantumul profitului indicat, considerând că acest cuantum este derizoriu și în contradicție cu caracterul oneros al contractului de achiziție publică și subliniază faptul că operatorul economic este o societate comercială cu răspundere limitată care funcționează în condiții normale de piață și urmărește obținerea unui profit, conform prevederilor Legii nr. 31/1990. Scopul societății este de a obține profit, iar în lipsa acestuia nu ar fi posibilă înființarea unei societăți comerciale. Astfel, consideră că profitul nu este doar scopul societății, ci unul dintre pilonii fundamentali ai „affection societatis”, care funcționează în conformitate cu dispozițiile legale. Contestatoarea susține că profitul invocat de ofertant nu este în deplină concordanță cu scopul exercitării activității de comerț în condiții normale. De asemenea, contestatoarea atrage atenția că autoritatea contractantă nu a efectuat verificări asupra acestor aspecte și consideră că se impune reevaluarea ofertei în acest sens. Contestatoarea menționează că Comisia de evaluare nu a făcut nicio verificare a propunerii tehnice și financiare cu privire la respectarea legislației în vigoare și a caietului de sarcini de către ofertantul clasat pe locul 1. Comisia nu a verificat corectitudinea modului de stabilire a prețului ofertat, inclusiv aspectul cuprinderii tuturor costurilor referitoare la prestarea serviciilor în conformitate cu cerințele caietului de sarcini și legislația aplicabilă și face referire la încălcarea principiilor impuse de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, în special principiile egalității de tratament și nediscriminării. Astfel, consideră că oferta acestui ofertant nu respectă cerințele de transparență și de evaluare obiectivă a prețului, iar oferta financiară nu a fost analizată corespunzător. Contestatoarea adaugă că, conform prevederilor art. 137 alin. (3) din HG 395/2016, oferta poate fi considerată neconformă dacă aceasta conține prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe sau care nu pot fi justificate. În acest caz, prețul ofertat de asocierea respectivă nu poate fi justificat și nu include cheltuielile obligatorii prevăzute de lege. În final, contestatoarea solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. .........

a

transmis

Punctul

de

vedere

nr. CJR_DSI:16.173/02.12.2024, înregistrat la CNSC cu nr. 78054/........., iar dosarul achiziției a fost comunicat cu adresa nr. CJR_DSI:16.410/05.12.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 79983/11.12.2024. Autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată, în baza prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare. Autoritatea contractantă precizează că a iniţiat, prin publicarea pe site-ul ANAF a scrisorii de intenție CJR_DSI:13.147/14.1.2024, procedura pentru atribuirea prin procedura proprie în sistem offline a acordului-cadru de „Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare şi intervenție”. La procedura în cauză au depus ofertă următorii ofertanţi: 1. ......... SRL; Pagina 9 din 42

2. Asocierea .. SRL (lider) și ......... SRL (asociat). În urma aplicării criteriului de atribuire, respectiv „cel mai bun raport calitate-preţ", oferta câştigătoare a fost desemnată cea prezentată de Asocierea ......... SRL (lider) şi ......... SRL (asociat), cu un punctaj de 100 de puncte, iar oferta depusă de ......... SRL a fost declarată admisibilă, dar necâștigătoare, fiind clasată pe locul al II-lea. Împotriva comunicării rezultatului procedurii, ......... SRL a formulat contestație solicitând ......... și a raportului acesteia, împreună cu actele subsecvente, ca fiind netemeinice și nelegale, autoritatea contractantă este obligată să reevalueze și reanalizeze oferta depusă de Asocierea SC ......... SRL și SC ......... SRL. Față de cele solicitate, în raport cu motivele invocate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată pentru următoarele motive: Autoritatea contractantă menționează că, referitor la solicitarea contestatoarei de acces la dosarul achiziției constituit la Consiliu şi de formulare a concluziilor scrise, există o eroare în abordarea sa și subliniază faptul că CNSC este un organ administrativ jurisdicţional de soluţionare a contestațiilor şi nu de completare a acestora cu documente sau informații depuse ulterior. Conform art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare si/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia." În acest sens, autoritatea contractantă consideră că motivarea în fapt şi în drept reprezintă un element fundamental al contestaţiei și trebuie să fie prezentată în cuprinsul acesteia, în termenul legal de contestare, conform dispozițiilor art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016. Astfel, motivarea contestației nu poate fi realizată abia după ce contestatorul consultă dosarul cauzei la Consiliu. Autoritatea contractantă arată că soluționarea contestației trebuie să fie independentă de studierea dosarului cauzei de către contestator, iar nicio prevedere în vigoare nu leagă soluționarea contestației de acest aspect, respectiv de studierea dosarului în termenul impus de dispoziţiile legale incidente. În consecință, sesizarea trebuie realizată cu respectarea tuturor condiţiilor legale, iar una dintre acestea este motivarea contestaţiei, care este esențială pentru determinarea obiectului cauzei deduse soluţionării, conform principiului că judecata are loc în limitele sesizării. Totodată, autoritatea contractantă susține că dispozițiile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016 impun includerea motivării în fapt şi în drept în contestație, iar aceasta nu poate fi completată ulterior cu informații pe care contestatorul le-ar putea descoperi după consultarea dosarului cauzei. Prin urmare, motivarea contestaţiei sau soluţionarea acesteia nu trebuie să depindă de acceptarea cererii de studiere a dosarului și, mai precizează că depunerea unei contestaţii la CNSC reprezintă o cale de atac destinată persoanelor vătămate, nu un mijloc prin care contestatorii pot 10

obţine informaţii din dosarul achiziţiei publice. Scopul acestei căi de atac este de a reclama un act nelegal, pentru motive de nelegalitate care sunt cunoscute de contestator la momentul depunerii contestaţiei, nu pentru a obține informații suplimentare pe parcurs. 1. Criticile cu privire la numărul de personal (critica I), cu privire la acordarea sporului de noapte în condițiile codului muncii (critica II), cu privire la acordarea sporului de weekend (critica III), la acordarea sporului de sărbători legale (critica IV), acordarea concediului de odihnă (critica V), cu privire la fondul de handicap (critica VI), cu privire la cheltuielile indirecte (critica VII), cu privire la profit (critica IX) Pe fondul cauzei, autoritatea contractantă tratează în acest punct criticile prezentate de contestatoare în legătură cu aspecte referitoare la numărul de personal, acordarea sporurilor de noapte, de weekend, de sărbători legale, acordarea concediului de odihnă, fondul de handicap, cheltuielile indirecte și profit, toate corelate cu acuzația de "prezentare de prețuri nerealiste, imposibil de justificat", cu încălcarea "liberei concurențe de către operatorul economic" și cu "neverificarea detaliată a prețului contractului" de către autoritatea contractantă. În primul rând, autoritatea contractantă consideră că se impune aducerea la cunoștință a situației de fapt referitoare la relațiile contractuale dintre DGRFP ......... și contestatoarea ......... SRL. Astfel, în perioada 2021-2024, contestatoarea a prestat servicii de pază, transport de valori, monitorizare a sistemelor de alarmare și intervenții, conform celor două acorduri cadru încheiate pe perioade de câte 24 luni între DGRFP ......... și ......... SRL (2021-2022 și 2023-2024) în baza procedurii proprii a autorității contractante. Acordul cadru aflat în vigoare va înceta la data de 31.12.2024. Valoarea prezentei achiziții a fost estimată având în vedere tarifele practicate de către ......... SRL în relația cu autoritatea contractantă, dar și constrângerile bugetare ale acesteia. În acest context, autoritatea contractantă consideră că realitatea acestor prețuri este suficientă pentru a justifica fără îndoială estimarea valorii acordului-cadru în speță. Autoritatea contractantă consideră criticile contestatoarei referitoare în special la cuantumul și modul de calcul al tarifului orar pentru serviciile de pază pentru postul permanent, considerându-l insuficient valoric pentru îndeplinirea contractului în speță. Cu toate acestea, autoritatea contractantă consideră că, contrar susținerilor contestatoarei, oferta depusă de către Asocierea ......... SRL (lider) și ......... SRL (asociat) reprezintă 96,54% din valoarea estimată a contractului. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că nu se impuneau explicații suplimentare cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire, conform art. 136 din HG nr. 395/2016. De asemenea, autoritatea contractantă arată că propunerea financiară depusă cuprinde justificarea și detalierea modului de calcul al elementelor de cost pentru tarifele de servicii de pază, așa cum a fost solicitat în documentația de atribuire: Estimar e autoritate contractanta Asocierea SC ......... SRL si SC ......... SRL SC ......... SRL Tarif orar/ post permanent -lei 26,49 26,54 27,13 Pagina 11 din 42

fara TVA- Tarif orar / post temporar -lei fara TVA- 24,61 24,52 25,04 Servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare si interventie 159,60 90,00 70,00 Servicii de transport valori 72,54 21,00 45,00 Așa cum a detaliat în tabelul de mai sus, în cazul tarifului orar/post permanent, ofertantul câștigător a propus o valoare superioară prețului unitar estimat de autoritatea contractantă, preț care coincide cu cel efectiv practicat în prezent de către ......... SRL în relația contractuală cu autoritatea contractantă. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că critica referitoare la faptul că acest preț ar fi "nerealist și imposibil de justificat" este evident nefondată și făcută cu rea-credință. În mod contrar, autoritatea contractantă susține că, pe cale de deducție logică, aceasta ar incrimina contestatoarea, întrucât ea însăși practică un tarif "nerealist și imposibil de justificat", care nu ar fi rezultatul liberei concurențe și care nu respectă legislația muncii și legislația de securitate și sănătate în muncă. Autoritatea contractantă menționează că, în cazul în care contestatoarea ar fi avut vreo critică în legătură cu estimarea valorii acordului-cadru, aceasta ar fi avut posibilitatea să adreseze clarificări sau să conteste documentația de atribuire în termenul legal aferent acelei etape, însă nu a procedat în acest sens. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că contestarea acestui aspect în prezent este tardivă și reprezintă doar o încercare a contestatoarei de a se repune în termen. În privința criticii referitoare la modul de calcul al numărului total de agenți de pază indicat pentru posturile permanente și temporare, autoritatea contractantă specifică faptul că acest număr a fost verificat de către comisia de evaluare. Comisia a corelat datele cu lista personalului angajat și atestat, ajungând la concluzia că asocierea câștigătoare are capacitatea tehnică și financiară de a presta serviciile în condițiile de calitate impuse de documentația de atribuire. De asemenea, autoritatea contractantă subliniază că ofertantul nu a utilizat acest număr în calculul tarifelor unitare sau al valorilor pe „categorii de cheltuieli”. Referitor la afirmațiile contestatoarei că Asocierea ......... SRL (lider) și ......... SRL (asociat) nu folosește numărul „corect și legal” de agenți de pază, autoritatea contractantă consideră că acestea sunt contrazise de realitatea propriilor contracte în derulare, în care sunt utilizați un număr total de personal inferior celui ofertat. În sprijinul acestei critici, contestatoarea invocă Decizia CNSC nr. 437/C2/231/27.02.2024, despre care susține că „completul desemnat a apreciat că autoritatea nu s-a asigurat asupra numărului de agenți utilizați de asocierea câștigătoare, respectiv dacă aceasta are angajați suficienți agenți astfel încât calculul prezentat să fie considerat valid și a obligat autoritatea contractantă să reevalueze oferta în discuție”. 12

Autoritatea contractantă respinge această critică, menționând că documentele ofertei arată că asocierea câștigătoare deține atât suficienți agenți, cât și capacitatea tehnică și financiară necesară pentru a executa acordul-cadru în condiții de calitate și conform documentației de atribuire. În plus, autoritatea contractantă pune sub semnul întrebării seriozitatea acestei contestații, care se bazează doar pe presupuneri, și arată că la interogarea site-ului CNSC, în Decizia CNSC nr. 437/C2/231/27.02.2024 se constată că „se respinge, ca nefondată, contestația depusă de (...), în contradictoriu cu (...)”, fără ca decizia să impună obligația autorității contractante de a lua măsuri de remediere, așa cum susține contestatoarea. Autoritatea contractantă continuă prin a prezenta un extras comparativ între oferta câștigătoarei și oferta contestatoarei pentru „categoriile de cheltuieli” din Anexa la formularul de ofertă, „CALCULATIA DE PREȚ PENTRU TARIF UNITAR OFERTAT pentru posturile de pază PERMANENTE”. Prin această comparație, autoritatea contractantă consideră că se desființează criticile privind insuficiența valorilor pentru sporul de noapte, munca suplimentară și de weekend, sporul pentru munca prestabilită în zile de sărbători legale, cheltuielile indirecte și profitul: Nr. crt. Categorie cheltuieli Oferta Asocierea SC ......... SRL si SC ......... SRL Oferta SC ......... SRL Contestație 2 Total spor de noapte 67.416,96 64.263,6 Critica II 3 Total spor de munca suplimentară + total spor de weekend 2.204,86 469,44 Critica III 4 Total spor pentru muncă prestată în zilele de sarbătoare legală 71.877,47 71.902,08 Critica IV 5 Total indemnizaţii concedii de odihnă 128.619,05 144.744,00 Critica V 7 Fond handicap *** 0 30.868,57 Critica IVI 10 Total cheltuieli indirecte ( uniforme, logistică, telefoane, statii, combustibil, asigurări, etc) 5.057,83 3.821,77 Critica VII 12 TOTAL Profit 500,00 (reprezentând 0,027%) 700,80 (reprezentând 0,03%) Critica IX Autoritatea contractantă susține că valorile înscrise în dreptul câștigătorului nu doar că respectă legislația invocată, dar depășesc oferta contestatoarei pe anumite elemente de cost. Aceste valori au fost verificate de către comisia de evaluare și nu se poate afirma că sunt „insuficiente pentru îndeplinirea contractului”. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că aceste critici sunt nefondate și făcute cu rea- credință, având scopul de a împiedica încheierea acordului-cadru cu Asocierea ......... SRL (lider) și ......... SRL (asociat). Autoritatea contractantă arată că, în ceea ce privește critica VI referitoare la Fondul de handicap, aceasta a solicitat în modelele de formulare din documentația de atribuire prezentarea unor documente specifice, conform prevederilor art. 78 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 448/2006 republicată. Astfel, în vederea respectării acestor prevederi, autoritatea contractantă a solicitat ofertantului să prezinte, ca anexe obligatorii, documente din care să rezulte: numărul total de angajați și numărul de persoane cu handicap angajate sau o declarație conform căreia nu sunt angajate persoane cu handicap. În acest sens, autoritatea contractantă menționează că ofertantul câștigător a prezentat următoarele documente relevante: „Situația recapitulativă 01/09/2024-30/09/2024 SALARIAȚI”, declarațiile 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat pentru cele două societăți Pagina 13 din 42

membre ale asocierii, precum și recipisele de încărcare a declarațiilor pentru cele două societăți. De aceea, autoritatea contractantă a considerat că nu era necesară respingerea ofertantului din cauza valorii 0 (zero) la Fondul de handicap, iar solicitările de clarificări nu au fost adresate, deoarece, conform corelării art. 136 din HG nr. 395/2016 cu art. 210 din Legea nr. 98/2016, o astfel de solicitare ar fi trebuit formulată doar în cazul în care autoritatea contractantă ar fi constatat că operatorul economic s-ar fi aflat într-una dintre situațiile prevăzute de lege, ceea ce nu este cazul în speță. Mai mult, autoritatea contractantă menționează că documentația de atribuire nu a fost contestată de către ......... SRL în ceea ce privește faptul că pentru justificarea tarifelor unitare pentru serviciile de pază, autoritatea contractantă solicita doar prezentarea unor „simple declarații” și nici nu a propus „solicitarea de probe concludente” în acest scop. Astfel, rezultă că documentația de atribuire și-a consolidat efectele prin necontestare. Concluzionând, autoritatea contractantă consideră că contestația are un caracter general și pur speculativ, conducând doar la întârzierea semnării acordului-cadru de achiziție publică. 2. Critica cu privire la nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini cu privire la modul de întocmire a ofertei financiare (critica VIII) Referitor la critica privind valoarea zero pentru Preț/intervenție la alarmă falsă, autoritatea contractantă menționează că în Modelele de formulare a fost indicat clar că „acest preț nu se cumulează cu totalul serviciilor de mai sus, nefiind cuprins în valoarea totală a propunerii financiare.” Astfel, faptul că asocierea câștigătoare a decis să nu factureze suplimentar aceste alarme false nu a influențat în niciun fel decizia autorității contractante privind desemnarea câștigătorului. Este un fapt cunoscut că o astfel de abordare este posibilă din partea ofertanților și, în plus, reprezintă un avantaj pentru bugetul autorității contractante. Contestatoarea consideră că prin această decizie, asocierea câștigătoare ar fi depus oferta pentru încheierea „unui alt tip de contract, respectiv a unui contract care nu cuprinde costurile tuturor serviciilor aferente necesității autorității contractante”, viziune care este doar o opinie neargumentată a contestatoarei și care trebuie respinsă. În ceea ce privește afirmația contestatoarei că „în raportul procedurii nu se reține efectuarea unei evaluări a ofertei financiare cu privire la aspectele arătate” și concluzia acesteia că „elementele de preț nu au fost analizate în niciun fel”, autoritatea contractantă menționează că, deși au fost efectuate verificările necesare cu privire la existența tuturor elementelor de cost și modul de calcul al tarifelor unitare aferente tuturor operatorilor economici implicați, acest aspect nu a fost menționat în procesele-verbale. Motivul este că legislația achizițiilor publice, atât primară, cât și secundară sau terțiară, nu impune obligația autorității contractante de a menționa în cadrul proceselor- verbale de evaluare, în detaliu, orice aspecte din procesul de evaluare. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei și având în vedere tipul contractului ce urmează a fi atribuit (contract de prestări de servicii), 14

autoritatea contractantă a constatat că informațiile din documentele ofertei sunt relevante și cuprind toate categoriile de cheltuieli și informațiile referitoare la modul de calcul al acestora. Aceste informații demonstrează că ofertantul îndeplinește cerințele stabilite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, iar decizia comisiei de evaluare respectă documentația de atribuire și principiile statuate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă solicită CNSC respingerea contestației ca nefondată și menținerea rezultatului procedurii ca fiind temeinic și legal. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. În prezenta cauză, ......... SRL, lider al Asocierii ......... SRL (lider) - ......... SRL (asociat), în calitate de ofertant declarat câștigător, a formulat cererea de intervenție nr. ........./........., înregistrată la Consiliu cu nr. ........./........., cele menționate în partea introductivă a deciziei. Intervenienta susține că, potrivit Raportului procedurii nr. CJR_DSI- 15.336/20.11.2022, privind procedura proprie de atribuire a contractului „Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare şi intervenţie", iniţiată de ......... prin publicarea Scrisorii de intenţie nr. CJR-DSI-13.147/14.10.2024 şi a documentaţiei de atribuire pe site-ul ANAF, oferta depusă de Asocierea ......... SRL (lider) şi . SRL (asociat), cu o valoare totală de 2.527.582,08 lei fără TVA, s-a clasat pe primul loc în clasamentul rezultat după aplicarea criteriului de atribuire şi verificarea documentelor suport aferente probării informaţiilor prezentate în declaraţiile pe propria răspundere, fiind desemnată de către membrii comisiei de evaluare ca fiind câştigătoare. Intervenienta arată că, întrucât contestatoarea ......... SRL a formulat critici cu privire la modalitatea în care a fost evaluată oferta sa, prin prezentul demers urmărește menţinerea actelor autorităţii contractante, consolidarea poziţiei sale în clasamentul ofertelor şi menţinerea ofertei sale ca fiind câştigătoare. Intervenienta susține că solicitarea contestatoarei, în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, de a avea acces la dosarul achiziției în integralitatea sa, trebuie să fie respinsă, pentru argumentele care vor fi detaliate în continuare. În primul rând, intervenienta subliniază că, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 101/2016, părțile au dreptul de a accesa documentele dosarului constituit la Consiliu și nu dosarul achiziției, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale. De asemenea, dispozițiile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 101/2016 condiționează permisiunea de a consulta documentele confidențiale din oferte de acordul scris al respectivilor ofertanți și arată că, în cadrul procedurii, așa cum rezultă și din Raportul procedurii nr. CJR_DSI-15.336/20.11.2022, intervenienta a declarat propunerea sa tehnică și financiară ca având caracter confidențial, pentru a-i fi asigurată protecția intereselor sale legitime, în ceea ce privește interesul comercial. În aceeași manieră, contestatoarea a procedat în legătură cu propunerea sa tehnică și financiară. Față de cele menționate anterior, intervenienta subliniază că nu își dă acordul ca ......... SRL să consulte documentele confidențiale din oferta sa și consideră că ......... SRL nu poate solicita un tratament diferit, respectiv acordarea accesului la oferta competitorului său, având în vedere Pagina 15 din 42

că și contestatoarea a invocat aceeași protecție. Astfel, principiul tratamentului egal, reglementat de art. 2 alin. 2 lit. b din Legea nr. 98/2016, presupune aplicarea aceluiași tratament tuturor ofertanților. În măsura în care contestatoarea a cerut respectarea confidențialității ofertei sale, nu există niciun motiv pentru care ofertanta câștigătoare să nu beneficieze de același tratament. Având în vedere că ambii ofertanți au acționat identic, declarându-și confidențiale ofertele, intervenienta subliniază că egalitatea de tratament este respectată doar în condițiile în care contestatoarei nu i se va permite de către organismul cu activitate administrativ-juridicțională consultarea documentelor confidențiale din oferta sa. Intervenienta consideră că solicitarea contestatoarei de a-și completa motivele contestației în urma studiului de dosar la CNSC nu poate fi primită, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 101/2016. În acest sens, intervenienta subliniază că motivarea contestației reprezintă un element esențial al acesteia și trebuie prezentată în cuprinsul ei, în termenul legal de contestare. Motivarea contestației nu poate fi realizată abia după ce contestatorul consultă dosarul cauzei la Consiliu. Chiar și atunci când contestatoarea invocă faptul că înscrisurile se află la partea adversă (autoritatea contractantă), aceasta este obligată să își motiveze acțiunea, explicând de ce actul atacat de entitatea respectivă este nelegal, în termenul prescris de lege. În lumina legislației incidente, intervenienta susține că formularea și motivarea contestației sunt independente de studiul dosarului cauzei de către contestator, dosar care nu există la data depunerii contestației, ci se întocmește ulterior de către organismul administrativ-jurisdicțional. Soluționarea contestației trebuie să fie independentă de studierea dosarului de către părțile implicate, în cele 20 de zile de care dispune organismul jurisdicțional. Nicio prevedere în vigoare nu leagă și nici nu împiedică soluționarea contestației de către Consiliu, în absența studierii dosarului de către părțile în conflict. Referitor la cererea de studiere formulată de contestatoare în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, intervenienta apreciază că acceptarea sau respingerea acesteia nu trebuie să depindă de motivarea contestației sau de soluționarea ei. Conform legii, o contestație trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate și netemeinicie ale actelor atacate, în speță Raportul procedurii nr. CJR_DSI-15.336/20.11.2022, motive pe care se bazează calea de atac, și nu să fie o formă fără fond, motivată pe parcursul procesului, în urma accesului la dosarul achiziției. Contestația rămâne o cale de atac independentă de studierea dosarului de către părți, iar într-o ipoteză contrară, soluționarea contestației ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, ceea ce este inadmisibil în condițiile actualei legislații, chiar având în vedere rolul activ al organismului cu activitate administrativ-jurisdicțională. În acest sens, se poate consulta Hotărârea intermediară nr. 5/26.05.2023 pronunțată de 16

Curtea de Apel ......... - Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal în Dosarul nr. 462/33/2023 și Decizia CNSC nr. 3253/C3/3482, 3516, 3517 din 15.11.2024. Intervenienta apreciază că criticile contestatoarei vizavi de modalitatea în care a fost evaluată propunerea financiară sunt simple susțineri generice, care nu indică, nu precizează și nu argumentează un fundament probatoriu real. Deși contestatoarea încearcă să explice de ce, în opinia sa, oferta ......... SRL ar fi neconformă, aceasta nu indică elemente concrete, corelate între ele, legate de cuprinsul/conținutul ofertei intervenientei, respectiv: care sunt cerințele sau regulile punctuale solicitate/impuse de autoritatea contractantă prin documentele achiziției, care ar confirma justețea criticilor și modul în care oferta depusă de intervenientă nu respectă aceste cerințe sau reguli punctuale, la nivel de informații sau documente care trebuiau identificate în cuprinsul ofertei criticate, comparativ cu cerințele documentației de atribuire. Intervenienta observă că, în conținutul motivelor de contestație, contestatoarea face trimitere doar la anumite prevederi legale din dreptul muncii, a căror nerespectare, în opinia acesteia, ar influența costurile serviciilor prestate. Totuși, indicațiile referitoare la influența concretă asupra costurilor, esențiale în economia cauzei, lipsesc cu desăvârșire. Mai mult, ......... SRL nu a adus argumente concrete pentru a susține afirmațiile sale conform cărora intervenienta nu și-ar fi întocmit corespunzător propunerile tehnice și financiare. Contestatoarea nu face nicio referire concretă la probele în susținere, limitându-se doar la preluarea unor informații din documentația de atribuire și la formularea unor acuzații speculative și nedovedite privind oferta concurentei criticate. De asemenea, din cuprinsul contestației intervenienta observă că motivele de nelegalitate și netemeinicie a deciziei autorității contractante de a declara oferta intervenientei admisibilă și câștigătoare nu sunt menționate. În contestație figurează doar motive ipotetice, simple presupuneri emise de contestatoare, fără o legătură concretă cu actele depuse de participantul criticat și cu evaluarea realizată de autoritatea contractantă. Aceste acuzații nu reies din elemente concrete, fiind la nivel declarativ. Intervenienta consideră că, în ceea ce privește fundamentarea propunerii financiare, aceasta a avut în vedere prevederile HG nr. 598/2024 privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, dispozițiile art. 125-126 din Codul Muncii privind munca de noapte, dispozițiile art. 137-138 din Codul Muncii privind repausul săptămânal și munca de weekend, dispozițiile art. 139 din Codul Muncii privind zilele de sărbătoare legală și dispozițiile art. 140-143 din Codul Muncii privind munca în zilele de sărbătoare legală. De asemenea, au fost luate în calcul toate drepturile salariale reglementate de art. 160 din Codul Muncii ce se cuvin agenților implicați în derularea contractului pe toată durata acestuia, iar în ceea ce privește costurile cu fondul de handicap, în vederea aplicării art. 78 alin. 2 din Legea nr. 448/2006, procentul de 4% din numărul total de angajați a fost determinat conform Instrucțiunilor aprobate prin Ordinul Președintelui ANPDPD nr. 1001/13.10.2022. Deși contestatoarea a afirmat că intervenienta a aplicat greșit dispozițiile legale menționate, demonstrația acesteia rămâne teoretică, Pagina 17 din 42

având în vedere că nu a arătat concret relevanța acestora în raport cu oferta intervenientei, nu a indicat puncte precise unde ar fi fost încălcate prevederile legale, nu a arătat diferența de preț rezultată și relevanța acesteia în economia cauzei. Astfel, în lipsa unor elemente concrete legate de cuprinsul ofertei intervenientei și corelate cu documentația de atribuire, susținute cu probe, soluționarea contestației formulate de ......... SRL echivalează cu un control în integralitate realizat din oficiu de către Consiliu, ceea ce intervenienta consideră că nu poate fi primit. Intervenienta apreciază că criticile contestatoarei privind verificarea tarifului ofertat de către Asocierea ......... SRL (lider) și ......... SRL (asociat) din perspectiva sustenabilității sunt neîntemeiate. Conform dispozițiilor art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a solicita clarificări ofertantului atunci când o propunere financiară este „aparent neobişnuit de scăzută” în raport cu serviciile, lucrările sau produsele ce urmează a fi furnizate. În acest sens, potrivit art. 136 alin. (4) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016, o ofertă este considerată a fi aparent neobişnuit de scăzută atunci când prețul ofertat, fără TVA, este sub 80% din valoarea estimată a contractului. Totodată, art. 136 alin. (1) din aceeași normă stipulează că, în cazul în care prețurile unei oferte sunt evident neobișnuit de scăzute comparativ cu prețurile pieței, autoritatea contractantă poate solicita explicații din partea ofertantului. Totuși, contestatoarea nu susține că propunerea financiară a intervenientei ar fi într-adevăr „neobişnuit de scăzută”, ceea ce ar fi atras obligația autorității contractante de a solicita clarificări. În schimb, ......... SRL se limitează să arate că algoritmul de calcul al intervenientei nu se justifică în ceea ce privește formarea prețului ofertat, întrucât nu ar fi fost respectate dispozițiile legale din Codul Muncii. Intervenienta consideră că, potrivit jurisprudenței Tribunalului Uniunii Europene (cauza T 392/15), obligația autorității contractante de a verifica seriositatea unei oferte apare doar atunci când există îndoieli referitoare la fiabilitatea acesteia. Autoritatea contractantă nu este obligată să solicite clarificări dacă nu există îndoieli rezonabile că oferta este neobişnuit de scăzută. În acest context, prețul ofertat de intervenienta, care reprezintă 96,54% din valoarea estimată a contractului, nu poate fi considerat „neobişnuit de scăzut” și, prin urmare, nu impune solicitarea de clarificări din partea autorității contractante. Mai mult, intervenienta precizează că algoritmele de calcul invocate de contestatoare nu au nicio legătură cu oferta financiară depusă de aceasta. Valorile indicate de ......... SRL sunt adesea mai mici decât cele avute în vedere de intervenienta, iar diferența de 89.662,08 lei dintre valoarea ofertată de ......... SRL și cea a intervenientei ar putea fi explicată prin remunerarea muncii suplimentare și numărul de agenți/post permanent/lună, deoarece intervenienta nu a utilizat dispozițiile art. 126 lit. a din Codul Muncii, așa cum a susținut contestatoarea. 18

Cât priveşte criticile contestatoarei vizavi de cheltuielile indirecte şi profit, intervenienta susţine că acestea sunt nefondate. Intervenienta subliniază că niciun text de lege nu impune stabilirea unui anumit procent de profit pe care ofertantul trebuie să-l urmărească într-o procedură de achiziţie publică. De asemenea, din detalierea preţului oferit de Asocierea ......... SRL (lider) şi ......... SRL (asociat) reiese că în elementele preţului astfel propus sunt incluse atât cheltuieli indirecte, cât şi profit, iar un anumit cuantum al acestora nu poate fi impus de contestatoare, de autoritatea contractantă sau de către Consiliu, întrucât, aşa cum s-a arătat anterior, niciun text de lege nu prevede stabilirea acestora la un anumit cuantum. În acest sens, se face trimitere la Decizia nr. 79/F-CONT/II.08.2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în Dosarul nr. 497/46/2023. Intervenienta menţionează că, atâta timp cât legea nu prevede stabilirea cheltuielilor indirecte sau a profitului la un anumit cuantum, este evident că nu se poate impune automat ofertantului să stabilească un anumit cuantum pentru cheltuielile indirecte sau pentru profitul său, iar aceasta se datorează faptului că nu există un temei legal în acest sens. Pornind de la aceste argumente, intervenienta consideră că au fost detaliate elementele care compun preţul oferit, indicându-se printre acestea şi cuantumul cheltuielilor indirecte şi al profitului pe care se doreşte a fi obţinut. Totodată, în contestaţia formulată, ......... SRL face doar propriile calcule cu privire la preţul general al serviciilor de pază şi chiar cu privire la cheltuielile indirecte şi profit, fără a arăta însă, în concret, în ce măsură şi de ce ar fi greşite elementele de preţ indicate de intervenienta în detalierea ofertei sale, care includ profitul şi cheltuielile indirecte. Intervenienta arată că este evident că organismul cu activitate administrativ-jurisdicţională nu poate reţine calculul contestatoarei doar pe simplul motiv că acesta este întocmit de contestatoare, cât timp nu au fost prezentate argumente concrete privind motivele pentru care profitul sau cheltuielile indirecte indicate în oferta intervenientei ar fi derizorii sau necorespunzătoare. Cât priveşte critica referitoare la preţul/intervenţia la alarmă falsă, intervenienta consideră că aceasta este irelevantă în procesul de evaluare a propunerii financiare depuse de Asocierea ......... SRL (lider) şi ... ... ... SRL (asociat). Sub acest aspect, intervenienta subliniază că, deşi criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ, cotarea preţului/intervenţiei la alarmă falsă nu poate constitui un criteriu de diferenţiere între participanţi, având în vedere că acest preţ nu se cumulează cu totalul serviciilor oferite şi nu este inclus în valoarea totală a propunerii financiare, aşa cum chiar autoritatea contractantă a menţionat în Anexa la formularul de ofertă (model nr. 1). Mai mult decât atât, menţionează că nespecificarea sau nedetalierea unei cerinţe din caietul de sarcini nu echivalează cu neîndeplinirea acesteia. În plus, intervenienta susține că orice decizie a autorităţii privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie să se bazeze pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente. Astfel, nu poate fi considerată ca o evaluare obiectivă a ofertei susţinerea Pagina 19 din 42

contestatoarei referitoare la insuficienţa elementelor propunerii financiare, din perspectiva preţului/intervenţiei la alarmă falsă. Intervenienta consideră că, în cazul în care acest motiv de contestaţie va fi găsit întemeiat de organismul cu activitate administrativ- jurisdicţională, iar contestatoarea susţine că aspectul menţionat nu a fost verificat de către comisia de evaluare, în procesul de reevaluare a ofertei Asocierii ......... SRL (lider) şi ... ... ... SRL (asociat), se impune solicitarea de clarificări din partea autorităţii contractante. Doar în ipoteza în care, din răspunsurile de clarificare primite, autoritatea stabileşte cu certitudine că oferta nu respectă cerinţele solicitate, oferta respectivă poate fi respinsă ca neconformă. În final, intervenienta solicită admiterea cererii de intervenție astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 80252/4164/C11/12.12.2024, transmisă pe mail, Consiliul a comunicat contestatoarei ......... SRL că dosarul cauzei poate fi studiat la sediul instituției în data de 16.12.2024 iar depunerea eventualelor concluzii va putea fi efectuată până în data de 17.12.2024. ......... SRL, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 81478/18.12.2024, în urma studierii dosarului cauzei, a transmis Concluzii scrise, precizând următoarele: Contestatoarea susține că își menține critica referitoare la numărul de personal alocat, așa cum a fost calculat de către societatea sa în contestația depusă, respectiv prin calculele efectuate cu respectarea legislației în vigoare și consideră că este necesar un număr legal de 4,89 agenți de pază pe post, iar invocarea de către asocierea în cauză a unui număr mai mic de agenți de pază ar fi insuficientă pentru îndeplinirea contractului ce face obiectul prezentei proceduri. Contestatoarea menționează, de asemenea, că, în cazul în care se invocă un număr mai mare de agenți de pază, este imperios necesar ca asocierea respectivă să dovedească modul în care reușește să asigure norma de lucru lunară, conform HG 598/2024, de 168 ore/lună, pentru un număr superior de agenți de pază, așa cum a fost invocat în oferta depusă în cadrul procedurii. Acest aspect este subliniat și de autoritatea contractantă. În aceste condiții, contestatoarea arată că autoritatea contractantă nu a dat dovadă de maximă diligență și nu a întreprins toate măsurile necesare pentru verificarea aspectelor semnalate. Contestatoarea susține că își menține critica referitoare la acordarea concediului de odihnă. Astfel, consideră că valoarea calculată de asocierea în cauză, respectiv 128.619,05 lei, este insuficientă în raport cu prevederile Codului muncii și cu numărul de personal utilizat de asocierea respectivă în prezenta procedură. Contestatoarea arată că valoarea corectă este cea calculată în contestația depusă, raportată atât la prevederile art. 150 alin. 1 din Codul muncii, care stabilesc că 20

indemnizația de concediu nu poate fi mai mică decât salariul de bază, cât și la salariul de 3.700 lei/salariat. De asemenea, menționează că valoarea corectă a fost raportată la numărul de agenți necesari pentru îndeplinirea contractului, respectiv 4,89 agenți/post, și la solicitarea autorității contractante de a asigura 4 posturi de pază permanente pe o perioadă de 2 ani. Astfel, calculul prezentat este: ”3.700 lei/agent x 4,89 agenți/post x 4 posturi de pază permanente x 2 ani = 144.744 lei.” Contestatoarea subliniază că valoarea calculată de asocierea în cauză nu acoperă nici măcar un număr de 4,35 agenți/post, iar calculul aferent este: ”3.700 lei/agent x 4,35 agenți/post x 4 posturi de pază permanente x 2 ani = 128.760 lei”, ceea ce este superior valorii de 128.619,05 lei invocată de asocierea respectivă. În aceste condiții, contestatoarea arată că autoritatea contractantă nu a dat dovadă de maximă diligență și nu a întreprins toate măsurile necesare pentru a verifica asigurarea drepturilor prevăzute de Codul muncii privind acordarea cuantumului corect al indemnizației de concediu de odihnă pentru toți salariații invocați de asocierea respectivă în îndeplinirea contractului aferent prezentei proceduri. Contestatoarea consideră insuficient cuantumul invocat în calculația de preț de asocierea în cauză, prin raportare la numărul de agenți necesari pentru îndeplinirea contractului. Contestatoarea susține că își menține critica referitoare la fondul de handicap și arată că, în calculația de preț, asocierea în cauză a invocat valoarea 0, fără a exista documente doveditoare pentru ambii membri ai asocierii, respectiv ......... și ......... SRL. Documentele necesare includ contracte de muncă, extrase Revisal din care să rezulte că persoanele cu handicap sunt active la data depunerii ofertei, certificate de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate, contracte cu unități protejate, facturi pentru achiziții de bunuri sau servicii din categoria unităților protejate și declarația 100 privind vărsămintele pentru persoane cu handicap. Contestatoarea menționează că ofertanții nu au depus documente care să dovedească scutirea de plata taxelor către bugetul de stat, conform Legii nr. 448/2006, modificată prin OUG nr. 60/2017, care prevede la art. 78 obligația angajatorilor de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În absența angajării acestor persoane, legea impune plata lunară către bugetul de stat a unei sume echivalente cu salariul de bază minim brut pe țară garantat, înmulțit cu numărul de locuri de muncă neocupate de persoane cu handicap. Contestatoarea consideră că asocierea avea obligația de a include această contribuție legală în tariful ofertat, prezentând următorul calcul: ”3.700 lei/lună x 4% / 168 ore/agent/lună = 0,88 lei/oră x 70.080 ore = 61.670,40 lei.” Contestatoarea subliniază că autoritatea contractantă nu a verificat sustenabilitatea prețului ofertat. Astfel, se impune reevaluarea ofertei asocierii, sub aspectul calculului fondului de handicap și prezentarea documentelor doveditoare. Acestea includ, între altele, extrasul Revisal pentru fiecare persoană cu handicap angajată, din care să rezulte că Pagina 21 din 42

acestea lucrează cu normă întreagă și că dețin certificate de încadrare în grad de handicap valabile. Totodată, contestatoarea menționează că, potrivit Certificatului de atestare fiscală nr. 111469357/04.11.2024, unul dintre membrii asocierii, respectiv ......... SRL, are, la pct. 6, următoarele datorii către buget: - vărsăminte pentru persoane juridice cu handicap eșalonate prin Decizia nr. 34133537/22.08.2024 în cuantum de 643.436 lei, - penalități aferente în cuantum de 48.784 lei, - penalități de nedeclarare a vărsămintelor pentru persoanele cu handicap în cuantum de 615.234 lei. Contestatoarea consideră că aceste aspecte, coroborate cu declarația asocierii privind valoarea 0 a contribuției, impun verificări riguroase din partea autorității contractante pentru a asigura respectarea obligațiilor legale. Se subliniază că ......... SRL a fost penalizată de ANAF pentru nedeclararea acestei contribuții, conform certificatului fiscal menționat. Contestatoarea solicită prezentarea de dovezi clare din partea asocierii privind angajarea persoanelor cu handicap, în conformitate cu cerințele legale. Contestatoarea susține că își menține critica referitoare la cheltuielile directe și indirecte, subliniind că acestea trebuie să fie incluse în oferta depusă și arată că la sumele detaliate pentru fiecare tip de post, se adaugă următoarele categorii de cheltuieli: ”Cheltuieli directe/indirecte, conform: - Art. 40 din Legea 333/2003 – dotarea standard cu uniformă de lucru cu însemne distinctive (geacă, cămașă, pantaloni, încălțăminte, centură, ecuson etc.); - Art. 43 din Legea 333/2003 și art. 52 alin. 1 din HG 301/2012 – echipamente de lucru (spray, baston, lanternă, fluier, registre de pază); - Art. 43 din Legea 333/2003 și art. 52 alin. 1 din HG 301/2012 – costuri pentru dotarea posturilor; - Art. 52 alin. 1 din HG 301/2012 – costuri privind comunicarea (telefonie mobilă, stații de emisie-recepție). Medicina muncii, conform: - Anexa 1, pct. 2, lit. c, din HG 315/2007 – examenul medical periodic se efectuează anual, intervalul dintre două verificări neputând depăși 12 luni. - Examen psihologic periodic. Cheltuieli cu instruirea, conform: - Art. 44 alin. 4 din HG 301/2012 – pregătirea și instruirea continuă a personalului de pază. Cheltuieli pentru controlul agenților de securitate, conform: - Legea 333/2003 și HG 301/2012 – costuri legate de controlul agenților pe fiecare tură, echipaje de intervenție, combustibil etc. Cheltuieli administrative, inclusiv: - Costuri pentru monitorizarea și intervenția în caz de necesitate a obiectivelor (după caz). - Costuri pentru polița de asigurare de răspundere civilă obligatorie pentru toate societățile din domeniul de activitate. - Costuri privind respectarea legislației aplicabile în protecția muncii și sănătate și securitate în muncă, conform Legii 319/2006, Legii 307/2006, coroborată cu Ordinul MAI nr. 163/2007.” Contestatoarea subliniază că comisia de evaluare avea obligația să verifice includerea acestor cheltuieli și să sancționeze lipsa lor prin 22

declararea ofertei ca neconformă. Contestatoarea consideră că acest aspect nu a fost verificat de comisia de evaluare și solicită reevaluarea ofertei în raport cu aspectele sesizate. Contestatoarea arată că își menține critica privind nerespectarea de către asocierea în cauză a cerințelor din caietul de sarcini referitoare la modul de întocmire a ofertei financiare și menționează că ofertantul a indicat valoarea zero în anexa la formularul de ofertă financiară pentru „Preț/intervenție la alarmă falsă (suplimentar față de cele 3 gratuite incluse în prețul lunar)”. Contestatoarea subliniază că valoarea zero pentru intervențiile suplimentare, față de cele trei gratuite incluse în prețul lunar, este echivalentă cu neexecutarea serviciului solicitat de autoritatea contractantă. În acest context, contestatoarea arată că în calculația de preț a asocierii în cauză nu au fost incluse aceste servicii solicitate prin procedură. De asemenea, consideră că orice intervenție la o alarmă falsă generează costuri pentru prestator, legate de personalul de intervenție, combustibil și alte cheltuieli, și apreciază că valoarea zero indicată de ofertantul în cauză este inadmisibilă. Contestatoarea susține că, în aceste condiții, se poate interpreta că ofertanții nu au depus ofertă în vederea încheierii unui contract de achiziție publică, ci o ofertă pentru încheierea unui alt tip de contract, care nu include costurile tuturor serviciilor aferente necesităților autorității contractante. Se menționează că, din definiția legală a contractului de achiziție publică, coroborată cu dispozițiile Codului Civil, rezultă caracterul oneros al acestuia, în care fiecare parte urmărește un folos sau o contraprestație. Un contract în care prestatorul oferă anumite servicii gratuit nu poate fi considerat contract de achiziție publică, ci are altă natură juridică (donație, comodat, sponsorizare etc.). Contestatoarea subliniază că operatorii economici, în calitate de societăți comerciale cu răspundere limitată, funcționează în condiții normale de piață, urmărind obținerea unui profit. În lipsa acestuia, nu se poate concepe înființarea unei societăți comerciale, conform Legii nr. 31/1990. De asemenea, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, a încălcat principiile egalității de tratament și al nediscriminării, prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Aceste principii impun ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în procesul de ofertare și să fie supuși acelorași criterii de evaluare și arată că aceste aspecte nu au fost verificate de comisia de evaluare și apreciază că se impune reevaluarea ofertei sub toate aspectele menționate. Astfel, contestatoarea susține că comisia de evaluare nu a realizat nicio verificare a propunerii tehnice și financiare în ceea ce privește respectarea legislației în vigoare și a cerințelor din caietul de sarcini de către ofertantul situat pe primul loc și afirmă că nu s-a efectuat nicio analiză a modului de stabilire a prețului ofertat, inclusiv cu privire la includerea în cadrul acestuia a tuturor costurilor aferente prestării serviciilor, conform cerințelor caietului de sarcini și legislației aplicabile. Contestatoarea menționează că sunt incidente dispozițiile art. 137 alin. 3 lit. a, c, d și g din HG nr. 395/2016 și că, prin neaplicarea acestora, comisia de evaluare a încălcat prevederile legale și arată că raportul Pagina 23 din 42

procedurii nu reține nicio evaluare a ofertelor financiare în privința aspectelor semnalate. Contestatoarea consideră că orice decizie a autorității contractante, privind admiterea sau respingerea unei oferte, trebuie să fie fundamentată pe o evaluare temeinică și probe concludente, iar nu pe simple declarații ale ofertanților, fără o analiză corespunzătoare a prețului ofertat. De asemenea, contestatoarea subliniază că oferta depusă de ofertantul situat pe primul loc nu îndeplinește cerințele legale referitoare la prețul ofertat, care nu reprezintă rezultatul liberei concurențe și nu poate fi justificat conform legislației în vigoare și menționează că această ofertă financiară nu respectă legislația aplicabilă, fiind incidente dispozițiile art. 137 alin. 3 din HG nr. 395/2016, care prevăd că o ofertă este considerată neconformă în astfel de condiții. În final, contestatoarea solicită reevaluarea ofertei asocierii declarate câștigătoare și continuarea procedurii cu respectarea criteriului de atribuire. Se menționează cererea de anulare a rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. CJR-DSI-15.342/20.11.2024 și a raportului procedurii nr. CJR-DSI-15.336/20.11.2022, cu actele subsecvente acestora, ca fiind netemeinice și nelegale. Solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. ......... SRL, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 81611/18.12.2024, a transmis Note privind susținerile și apărările la Concluziile scrise ale ......... SRL, precizând următoarele: Intervenienta subliniază că, în primul rând, prin Concluziile scrise, contestatoarea și-a restrâns motivele de contestație, alegând să mențină și să completeze criticile sale doar în ceea ce privește adecvarea alocării de resurse umane necesare realizării contractului, indemnizația de concediu, fondul de handicap, cheltuielile directe și indirecte, profitul și nerespectarea cerințelor caietului de sarcini referitoare la prețul/intervenție la alarmă falsă, renunțând la criticile inițiale legate de sporurile pentru munca de noapte, munca de week-end și munca în zilele de sărbătoare legală. În ceea ce privește criticile legate de fondul de handicap, intervenienta menționează că, în contestația formulată, ......... SRL a susținut că nu există documente doveditoare ale ambilor membri ai asocierii, cum ar fi contracte de muncă, registrul REVISAL din care să rezulte personalul activ la data depunerii ofertei, certificate de încadrare în grad de handicap în termen de valabilitate, contracte cu unități protejate, facturi de achiziții de bunuri sau servicii din categoria unităților protejate și declarația 100 privind vărsămintele pentru persoane cu handicap pentru ambii membri ai asocierii, respectiv ......... SRL și ......... SRL. În concluziile scrise, contestatoarea se repliază și aduce o critică nouă, referitoare la Certificatul de atestare fiscală nr. 111469357/04.11.2024, din care reiese că ......... SRL are o eșalonare la 24

plată pentru vărsăminte persoanele juridice cu handicap și pentru penalități de nedeclarare a vărsămintelor pentru persoanele cu handicap. Contestatoarea consideră că, în verificarea respectării dispozițiilor legale privind fondul de handicap, comisia de evaluare nu ar fi trebuit să ia în considerare declarația 100, ci ar fi trebuit să solicite extrasul REVISAL pentru fiecare persoană cu handicap. Intervenienta subliniază că această nouă critică, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, este inadmisibilă, întrucât nu a fost inclusă în contestația inițială. De asemenea, intervenienta consideră că motivarea contestației reprezintă un element esențial al acesteia și trebuie prezentată în cuprinsul contestației, în termenul legal de contestare. Nu este permis ca motivarea contestației să fie realizată doar după ce contestatorul consultă dosarul cauzei la Consiliu. Chiar și atunci când contestatoarea invocă faptul că înscrisurile se află la partea adversă (autoritatea contractantă), aceasta este obligată să își motiveze acțiunea, explicând de ce actul atacat este ilegal, în termenul prescris de lege. În conformitate cu legislația în vigoare, formularea și motivarea contestației nu depind de studierea dosarului cauzei de către contestator, dosar care se întocmește ulterior de către organismul administrativ- jurisdicțional. Soluționarea contestației trebuie să fie independentă de studierea dosarului de către contestatoare. Nicio prevedere în vigoare nu leagă soluționarea contestației de studierea dosarului de către părțile implicate. În ceea ce privește cererea de studiere formulată de contestatoare, în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, intervenienta consideră că aceasta nu trebuie să influențeze motivarea contestației sau soluționarea acesteia. Contestația trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate și netemeinicie ale actelor atacate, iar nu să fie motivată ulterior, pe parcursul procesului, după ce părțile au avut acces la dosarul achiziției. Dacă s-ar accepta o asemenea abordare, soluționarea contestației ar echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, ceea ce ar fi inadmisibil în condițiile legislației actuale. În acest sens, se poate face referire la Hotărârea intermediară nr. 5/26.05.2023 pronunțată de Curtea de Apel ......... – Secția a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal în Dosarul nr. 462/33/2023 și la Decizia CNSC nr. 3253/C313482, 3516, 3517 din 15.11.2024. Intervenienta mai subliniază că, în cazul în care partea formulează critici, însă nu este singura responsabilă de probarea acestora, aceasta va fi sancționată în caz de eșec, deoarece este responsabilă de administrarea probelor care să convingă Consiliul. Dispozițiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 nu au fost emise pentru a crea o categorie specială de operatori economici care, prin utilizarea acestui mijloc, să evite sancțiunea nemotivării în termen legal a contestației formulate. Mai mult, având în vedere prevederile art. 21 din Constituția României și considerentele reținute de CJUE în Hotărârea pronunțată în cauza C-54/21, intervenienta consideră că ......... SRL ar fi avut posibilitatea să formuleze o nouă contestație, în termenul legal raportat la data luării la cunoștință a noilor aspecte constatate din studierea dosarului Pagina 25 din 42

cauzei, îndeplinind condițiile de admisibilitate ale acestei noi contestații, inclusiv cauțiunea stabilită prin art. 611 din Legea nr. 101/2016. Intervenienta menționează că, considerându-se vătămată de aspectele referitoare la evaluarea ofertelor criticate prin contestația nr. 1729/28.11.2024, despre care a aflat în urma studierii dosarului la sediul organismului cu activitate administrativ-jurisdicțională, ......... SRL ar fi avut posibilitatea de a formula o nouă contestație, în termenul prevăzut de art. 8 alin. 1, lit. a din Legea nr. 101/2016, calculat de la data studierii dosarului cauzei. În acest caz, societatea avea obligația de a îndeplini condiția de admisibilitate prevăzută de art. 61¹ din același act normativ, respectiv constituirea cauțiunii. Intervenienta subliniază că, în conformitate cu jurisprudența comunitară, operatorii economici interesați au dreptul de a formula contestație după luarea efectivă la cunoștință a informațiilor vătămătoare, însă acest drept trebuie exercitat în condițiile prevăzute de lege, inclusiv cu respectarea obligației constituirii cauțiunii pentru soluționarea contestației. Faptul că societatea contestatoare a luat cunoștință de anumite înscrisuri din dosarul achiziției doar cu ocazia studierii dosarului cauzei la CNSC nu poate fi utilizat pentru a eluda condițiile de admisibilitate a contestației. Intervenienta consideră că nu se poate utiliza acest mijloc procedural pentru a masca, în fapt, completarea contestației, contrar dispozițiilor exprese ale art. 21 alin. 3 din Legea nr. 101/2016, așa cum încearcă contestatoarea să facă. De asemenea, intervenienta afirmă că susținerile contestatoarei potrivit cărora în suma declarată lunar până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei de raportare, prin formularul 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat", trebuie determinată în raport de extrasul REVISAL pentru fiecare persoană cu handicap, nu au fundamentare legală. Instrucțiunile de calcul sunt reglementate prin Ordinul Președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.001/2022, iar conform acestora, procentul de 4% din numărul total de angajați se determină ca medie aritmetică, bazată pe suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care, conform dispozițiilor legale, nu se lucrează. În acest calcul nu se includ salariații aflați în concediu fără plată, cei aflați în grevă, cei detașați la lucru în străinătate și nici cei ale căror contracte de muncă sunt suspendate. Intervenienta susține că obligațiile ce apar eșalonate la plată conform Certificatului de atestare fiscală nr. 111469357/04.11.2024 sunt cele din Decizia nr. 34133537/22.08.2024, fiind evident că acestea sunt anterioare perioadei de raportare care trebuia avută în vedere în cadrul procedurii contestate de ......... SRL, având în vedere că termenul limită de depunere a ofertelor a fost stabilit prin Anunțul CJR-DSI13.147/14.10.2024, la data de 31.10.2024. 26

În final, intervenienta subliniază că situația obligațiilor de plată la fondul de handicap anterioare datei de 22.08.2024 nu este similară cu situația obligațiilor de plată la fondul de handicap raportate la data de 25.10.2024. ......... SRL, fiind o societate specializată în servicii de pază și protecție, monitorizare și intervenție rapidă, are o forță de muncă flexibilă, adaptată nevoilor beneficiarilor, astfel că numărul persoanelor angajate diferă de la lună la lună. Contestatoarea, în ciuda faptului că sarcina probei îi revine, nu a reușit să demonstreze că documentele doveditoare depuse de ......... SRL nu reflectă corect suma declarată la fondul de handicap. În ceea ce privește criticile contestatoarei vizavi de adecvarea alocării de resurse umane necesare realizării contractului, intervenienta subliniază că acestea nu au un fundament bazat pe algoritmul de calcul utilizat de către societate. Contrar dispozițiilor art. 249 din CPC raportat la art. 68 din Legea nr. 101/2016 și art. 10 lit. g din Legea nr. 101/2016, contestatoarea pretinde că societatea ar trebui să demonstreze cum reușește să asigure norma de lucru lunară pentru un număr inferior sau superior de agenți de pază față de cel invocat de aceasta, respectiv 4,89 agenți de pază/post. Intervenienta consideră că motivele invocate de contestatoare privind adecvarea alocării de resurse umane necesare realizării contractului nu sunt legate de cauza dedusă judecății. În ceea ce privește munca de noapte, intervenienta menționează că societatea va respecta dispozițiile art. 126 lit. a din Codul Muncii, conform cărora ziua de muncă pentru acest tip de activitate va fi de 25 de ore, nu de 24. De asemenea, numărul maxim total de zile de prestare pe contract va fi de 365 de zile. În cazul unui post permanent, zilnic, cu program 24/24 ore, numărul mediu de ore de prestare pe lună este calculat astfel: 365 zile ÷ 12 luni × 24 ore/zi = 730 ore/lună. Numărul de agenți necesari pentru a presta în mod normal (cu spor de noapte) într-un post de pază, având un program de 168 ore/lună (program normal de lucru), este de 730 ore/lună ÷ 168 ore/lună = 4,345 agenți/post de pază. În urma reducerii programului de lucru cu o oră zilnică (conform art. 126 lit. a din Codul Muncii), pentru perioada maximă de prestare de 365 de zile, intervenienta ia în calcul un număr suplimentar de 365 de ore. Astfel, numărul total de ore de prestare într-un post permanent 24/24 ore, 7 zile pe săptămână, pentru perioada maximă de derulare a acordului- cadru, fără a se plăti spor de noapte, este de 365 zile × 24 ore + 365 ore = 9.125 ore. Pentru acoperirea unui post permanent 24/24 ore timp de o lună, față de numărul normal de 4,345 agenți/post, necesarul de agenți pentru acoperirea orei de program redus conform art. 126 lit. a din Codul Muncii este de 0,125 agenți/post, calculat astfel: 365 ore ÷ 2.920 ore (durata muncii din intervalul 22:00 - 06:00, corespunzătoare celor 365 zile × 8 ore de noapte) = 0,125 agenți suplimentari/post, rezultând un total de 4,47 agenți/post de pază. Intervenienta subliniază că, prin criticile formulate, contestatoarea nu a reușit să înfrângă corelarea modului de calcul aplicat de societate cu respectarea prevederilor legale din Codul Muncii. Astfel, contestația privind evaluarea ofertei din perspectiva adecvării alocării de resurse umane Pagina 27 din 42

necesare realizării contractului rămâne doar la nivelul unor simple ipoteze avansate de aceasta iar Consiliul are obligația de a analiza informațiile furnizate de contestatoare cu respectarea principiului disponibilității. Aceeași este situaţia şi în privinţa criticilor contestatoarei privind concediul de odihnă, deoarece nici în acest caz, valorile indicate de ......... SRL nu au un fundament bazat pe algoritmul de calcul folosit de aceasta. Intervenienta menţionează că, într-adevăr, a avut în vedere, în ceea ce priveşte indemnizaţia de concediu de odihnă, valoarea de 128.619,05 lei, dar aceasta a fost calculată astfel: 3.700 lei: 12 luni (durata contractului): 168 ore durata normei de muncă/lună x 70.080 ore de prestare solicitate de autoritatea contractantă. Contestatoarea nu a reuşit să înfrângă corelarea modului de calcul folosit de ......... SRL cu respectarea prevederilor legale cuprinse în Codul Muncii, iar motivele sale în ceea ce priveşte evaluarea ofertei din perspectiva sustenabilităţii sumei alocate indemnizaţiei de concediu de odihnă rămân doar simple ipoteze avansate de aceasta. În ceea ce priveşte cheltuielile directe/indirecte şi profit, intervenienta arată că, deşi contestatoarea a studiat oferta, aceasta nu a demonstrat în ce măsură şi de ce valorile cotate de ......... SRL pentru aceste elemente ar fi greşite. Contestatoarea se limitează doar la reiterarea categoriilor de cheltuieli care ar fi trebuit să fie luate în considerare, fără a aduce dovezi clare că ......... SRL nu le-a avut în vedere. În privinţa profitului, contestatoarea doar subliniază faptul că, având în vedere natura contractului, fiecare participant trebuie să urmărească un profit, dar nu face nicio referire la cotarea profitului urmărit de intervenient în oferta depusă, care este oricum mai mare decât cel indicat de aceasta în oferta sa. Referitor la criticile contestatoarei vizavi de preţul/intervenţia la alarmă falsă, intervenienta menţionează că contestatoarea nu aduce niciun argument suplimentar faţă de cele indicate în contestaţie, astfel că apără păstrarea poziţiei sale vizavi de irelevanţa acestei valori în procesul de evaluare a propunerii financiare. Intervenienta subliniază că, deşi criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ, cotarea preţului/intervenţiei la alarmă falsă nu poate reprezenta un criteriu de diferenţiere între participanţi, întrucât acest preţ nu se cumulează cu totalul serviciilor, nefiind inclus în valoarea totală a propunerii financiare. Acest aspect este subliniat chiar de autoritatea contractantă în Anexa la formularul de ofertă (model nr. 1). De asemenea, intervenienta arată că nespecificarea sau nedetalierea unei cerinţe din caietul de sarcini nu echivalează cu neîndeplinirea acesteia. În plus, intervenienta consideră că orice decizie a autorităţii contractante privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie să fie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente, nu doar pe susţinerile contestatoarei privind insuficienţa elementelor propunerii financiare în ceea ce priveşte 28

preţul/intervenţia la alarmă falsă. Astfel, intervenienta consideră că nu se poate vorbi de o evaluare obiectivă a ofertei în această situaţie. În ipoteza în care acest motiv de contestaţie va fi găsit întemeiat de organismul cu activitate administrativ-jurisdicţională, intervenienta arată că, având în vedere susţinerea contestatoarei că acest aspect nu a fost verificat de comisia de evaluare, în procesul de reevaluare a ofertei Asocierii ......... SRL (lider) şi ...... ... SRL (asociat), se impune solicitarea de clarificări din partea autorităţii contractante. Doar în ipoteza în care, din răspunsurile de clarificare ce vor fi primite, autoritatea stabileşte cu certitudine că oferta nu respectă cerinţele solicitate, oferta poate fi respinsă ca neconformă. Intervenienta solicită admiterea cererii de intervenție astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 81654/4164/C11/18.12.2024, transmisă pe mail, ca urmare a Concluziilor scrise formulate după studierea dosarului constituit la Consiliu, prin care completează Contestația, Consiliul a solicitat ......... SRL să precizeze dacă acestea reprezintă o nouă contestație, în caz afirmativ urmând ca acestea să fie supuse analizei Consiliului sub forma unei contestații care să respecte condițiile stabilite la art. 10 din Legea nr. 101/2016, cu respectarea condiției de depunere a cauțiunii prevăzută de art. 61¹ alin. (1) din același act normativ. Prin adresa nr. 1787/20.12.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 82203/20.12.2024, ......... SRL a precizat, cu privire la criticile formulate în concluziile scrise, referitoare la Certificatul de atestare fiscală nu sunt critici noi/suplimentare și nu reprezintă o nouă contestație ci sunt dezvoltări ale criticii formulată cu privire la fondul de handicap. ......... SRL a constituit cauțiunea în sumă de 12.963,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210817124/1, eliberată de CEC BANK SA, Sucursala Vaslui, la data de 02.12.2024, fiind transmisă, în original, prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 78227/.......... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură proprie în vederea încheierii acordului cadru de servicii având ca obiect ”Servicii de pază, servicii de transport de valori, servicii de monitorizare a sistemelor de alarmare și intervenție”, prin publicarea pe site-ul propriu a scrisorii de intenție nr. CJR-DSI-13.147/14.10.2024, stabilind termenul limită de depunere a ofertelor pentru 31.10.2024, valoarea estimată a acordului contractului, fără TVA, de 3.115.444,75 lei și criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. În cadrul procedurii de atribuire au fost depuse 2 oferte, iar ulterior evaluării acestora, autoritatea contractantă a stabilit rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii nr. CJR_DSI-15.336/20.11.2024, potrivit căruia a declarat câștigătoare oferta depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL, în timp ce oferta depusă de ......... SRL a fost poziționat pe locul 2 în clasament. Pagina 29 din 42

Împotriva acestui rezultat, comunicat prin adresa nr. CJR-DSI- 15.342/20.11.2024, ......... SRL a depus prezenta contestație, criticând decizia de stabilire a ofertei câștigătoare și solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că, în prezenta cauză, ......... SRL, lider al asocierii ......... SRL - ......... SRL a depus cererea de intervenție nr. ........./........., înregistrată la CNSC cu nr. ........./........., în cadrul căreia a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SRL, ca nefondată, cu consecința menținerii raportului procedurii nr. CJR_DSI-15.336/20.11.2024 și a tuturor actelor emise de autoritatea contractantă în ceea ce privește evaluare ofertei sale. În ceea ce privește demersul intervenientei de a susține actul achizitoarei privind declararea câștigătoare a ofertei asocierii din care face parte, cererea de intervenție este încuviințată în principiu, în conformitate cu art. 63, art. 64 și art. 67 din Codul de procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea acesteia dovedește interes legitim propriu în pricină, constând în menținerea deciziei de declarare câștigătoare a ofertei sale și, ulterior, încheierea contractului. Cu privire la solicitarea contestatoarei de acces la dosarul achiziției, acesta a fost asigura contestatoarei după cum urmează: Din conținutul documentelor depuse la dosarul cauzei, rezultă că cei doi ofertanți au declarat confidențiale propunerea tehnică și propunerea financiară. Referitor la chestiunea asigurării confidențialității ofertelor, Consiliul reține relevanța Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Varec, C- 450/06, prin care s-au stabilit următoarele: 34 Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C- 26/03, Rec., p. I- 1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 În plus, atât prin natura acestora, cât și potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt fondate pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul procedurii de atribuire, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi. 37 Pentru aceste motive, articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 prevede că autoritățile contractante au obligația de a respecta caracterul confidențial al tuturor informațiilor puse la dispoziție de acești furnizori. 38 În cadrul specific al comunicării către un candidat sau un ofertant respins a motivelor respingerii candidaturii sau a ofertei acestuia, precum și în cel al publicării 30

anunțului de atribuire a unui contract, articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă recunosc autorităților contractante posibilitatea de a nu comunica anumite informații, în cazul în care divulgarea acestora ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre furnizori. De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T-363/14, s-au reținut următoarele: 46 În cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare îi este cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acel document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat de o excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 pe care această instituție o invocă. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Cu toate acestea, este permis instituției în cauză să se întemeieze în această privință pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 90). 47 Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 95). 48 Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată. Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 100). 49 Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 101). 50 Trebuie subliniat însă că prezumția generală menționată la punctul 49 de mai sus nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document a cărui divulgare este solicitată nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior Pagina 31 din 42

care justifică divulgarea (Hotărârea din 28 iunie 2012, Comisia/Éditions Odile Jacob, C- 404/10 P, EU:C:2012:393, punctul 126). 51 Prezenta cauză trebuie examinată în lumina acestor principii. 52 În primul rând, trebuie arătat că, în speță, reclamantei i- a fost refuzat accesul la oferta depusă de ofertantul reținut, din care fac parte borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ. În plus, anexa I.A la contract, la care Comisia a refuzat de asemenea accesul în întregime, cuprinde și borderoul de prețuri al ofertei ofertantului reținut. În ceea ce privește anexa II la contract, la care a fost refuzat de asemenea accesul, aceasta conține oferta ofertantului reținut. Prin urmare, este vorba despre exact același tip de documente ca cele avute în vedere de Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA (T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38). Contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate deduce din această hotărâre că privește numai o cerere de acces la ansamblul ofertelor ofertanților, iar nu o cerere de acces doar la oferta ofertantului reținut. 53 Astfel, este evident că documentele avute în vedere de prezenta cerere de acces, prin natura lor, pot conține elemente tehnice și economice confidențiale ale ofertantului reținut, printre care și informații cu privire la competențele și la metodele de lucru ale acestuia, la know- how- ul său, la organizarea sa internă, la costurile sale și la prețurile propuse. 54 În aceste împrejurări, comisia a statuat în mod întemeiat, în deciziile atacate, că oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri, anexa I.A la contract, care conține borderoul de prețuri, și anexa II la contract, care conține oferta ofertantului reținut, erau acoperite de o prezumție generală potrivit căreia divulgarea lor ar aduce atingere, în principiu, protecției intereselor comerciale. 55 Pe de altă parte, trebuie subliniat că, tocmai în scopul de a menține confidențialitatea acestor informații comerciale sensibile, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu prevede comunicarea ofertei ofertantului reținut către ofertanții respinși și stabilește chiar că este posibilă omiterea comunicării anumitor elemente dacă aceasta ar aduce atingere intereselor comerciale legitime sau ar putea denatura concurența loială. 56 În al doilea rând, trebuie să se constate că, în nicio etapă a procedurii, reclamanta nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus. 57 În ceea ce privește borderoul de prețuri în ansamblul său, reclamanta susține că divulgarea acestui document nu ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului reținut, întrucât anunțul de atribuire indica nivelul prețurilor din oferta acestuia. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât borderoul de prețuri este un document mult mai detaliat care indică, la fiecare rubrică, prețul serviciilor propuse, în 32

timp ce anunțul de atribuire se limitează să indice în mod global valoarea contractului atribuit. 58 Situația este aceeași în cazul borderoului de prețuri recapitulativ care figurează în anexa la ofertă. Trebuie să se constate că acest document conține de asemenea informații referitoare la prețul serviciilor propuse, care sunt mai detaliate decât informația divulgată prin anunțul de atribuire. Prin urmare, borderoul recapitulativ intră de asemenea în domeniul de aplicare al prezumției menționate mai sus. 59 În consecință, Comisia era îndreptățită să considere că documentele în discuție, și anume oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ, și anexele I.A și II la contract erau acoperite de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale, fără a proceda la examinarea lor concretă și individuală, după cum pretinde reclamanta. 60 În ceea ce privește argumentele reclamantei referitoare la existența unui presupus interes public superior care justifică divulgarea, acestea vor fi examinate mai jos, în cadrul celui de al patrulea aspect. 61 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia informațiile care i- au fost furnizate de Comisie cu privire la prețul ofertei reținute nu îndeplinesc cerințele articolului 113 din Regulamentul financiar, chiar dacă s- ar presupune că sunt admisibile, este necesar să se constate că, contrar celor sugerate de reclamantă, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu impune obligația de a comunica ofertantului respins, cu titlu de caracteristici și de avantaje ale ofertei reținute, informații detaliate privind prețurile. Prin urmare, având în vedere prevederile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 (Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară şi/sau fundamentări/justificări de preţ/cost transmise de operatorii economici indicate şi dovedite de aceştia ca fiind confidenţiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidenţial se aplică doar asupra datelor/informaţiilor indicate şi dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. ), se consideră că achizitoarea avea dreptul de a restricționa accesul la documentele declarate confidențiale aferente propunerii tehnice și financiare, mai puțin la documente care nu sunt prevăzute de aceste dispoziții legale. Prin raportare la cele informațiile declarate confidențiale de ofertantul declarat câștigător, Consiliul, la data de 16.12.2024, la rândul său, nu a permis accesul contestatoarei la propunerea financiară și propunerea tehnică a ofertantului declarat câștigător, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: „La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală.” Astfel, Consiliul a ținut seama de rigorile la care este supus, prin regulile precitate, conform art. 217 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, Pagina 33 din 42

accesul persoanelor la aceste informații realizându-se cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii. Consiliul apreciază că, în cadrul unei căi de atac formulate împotriva unei decizii luate de o autoritate contractantă referitoare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice, principiul contradictorialității nu implică faptul că părțile au un drept de acces nelimitat și absolut la toate informațiile referitoare la respectiva procedură de atribuire care au fost depuse la organismul responsabil cu calea de atac respectivă. Dimpotrivă, acest drept de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale, dreptul său la apărare nefiind mai presus de dreptul celorlalți ofertanți de a-și proteja propriile oferte, în limitele stabilite de legiuitor. Prin urmare, Consiliul a pus la dispoziția contestatoarei doar acele documente care nu au fost declarate confidențiale, inclusiv cele emise de autoritatea contractantă pe parcursul evaluării ofertelor, conform art. 19 din Legea nr. 101/2016, luând act de existența și conținutul declarațiilor depuse de ofertanți, inclusiv a similarității modului de acțiune în această privință din partea contestatoarei și a intervenientei. Așadar, așa cum s-a reținut anterior, Consiliul a asigurat tuturor solicitanților, acces la dosarul cauzei aflat la Consiliu, mai puțin la propunerile financiare și tehnice ale ofertanților, în temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Preliminar analizării contestației, trebuie reținut faptul că având în vedere tipul procedurii organizată de autoritatea contractată prin raportare la serviciile care fac obiectul acordului cadru care se dorește a se încheia, respectiv procedură proprie, legiuitorul a stabilit în sarcina autorității contractante obligația respectării principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), precum și cele de a-şi face cunoscută intenția de a achiziționa respectivele servicii fie prin publicarea unui anunţ de participare, fie prin intermediul unui anunţ de intenţie valabil în mod continuu și de a publica un anunţ de atribuire a contractului. Procedând la analiza contestației, Consiliul reține că autoarea acesteia susține că oferta declarată câștigătoare conține prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și nu pot fi justificate, iar comisia de evaluare nu a dispus o verificare efectivă a ofertei, contestatoarea prezentând un calcul propriu cu privire la numărul de personal care ar fi trebuit alocat și sporurile/cheltuielile necesar a fi introduse în tarif. În vederea analizării acestei contestații, Consiliul constată că potrivit informațiilor din caietul de sarcini, serviciile de pază care urmează a fi achiziționate prin derularea procedurii de atribuire presupun pentru 4 posturi permanente, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, inclusiv zilele de sărbătoare legală, stabilind asigurarea acestora cu minim 4 agenți, 34

perioada de prestare a acestor servicii de 24 luni, respectiv un număr total de zile de 730 și un număr total de ore de 70080, precum și 6 posturi de pază cu program de 8 ore/zi, 5 zile lucrătoare/săptămână, program 8-16. Cu privire la modul de prezentare a propunerii financiare, autoritatea contractantă a pus la dispoziția ofertanților „Formularul de ofertă” completat cu datele solicitate de achizitor, însoțit de centralizatorul financiar și calculul tarifului de pază, cu și fără TVA, aferent atât posturilor permanente cât și posturilor temporare. În cadrul ultimului document, sunt prezentate sub formă tabelară, categoriile de cheltuieli/elementele de preț care trebuie avute în vedere la elaborarea propunerii financiare și prezentate autorității contractante, mai multe note privind modalitatea de prezentare a propunerii financiare și informații cu privire la modalitatea de demonstrare a fondului de handicap. Consiliul stabilește că tarifele ofertate trebuiau să fie determinate cu respectarea următoarelor dispoziții legale: • Codul muncii: - Art. 112 alin. (1): „(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”; - Art. 113: „(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”; - Art. 114 alin. (1): „(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”. - Art. 125: „(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:

a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;

b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru. (3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depăși o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal. (4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariații de noapte a căror activitate se desfășoară în condiții speciale sau deosebite de muncă nu va depăși 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situația în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă”; - Art. 126: „Salariații de noapte beneficiază: Pagina 35 din 42

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru”; - Art. 137 alin. (1), (2) și (3): „(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă]”; - Art. 142. ”(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru”. - Art. 145 alin. (1) și (2): „(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile”. - Art. 150: „(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizațiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizația de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu”. • Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, valabil la data inițierii procedurii de atribuire: - art. 78 alin. (2) și (3): „(2) Autoritățile şi instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. (3) Autoritățile şi instituțiile publice, precum şi persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații: a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; 36

b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate”)». ● Hotărârea nr. 598/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată:

„Art. 1. - Începând cu data de 1 iulie 2024, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.700 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 168,000 ore pe lună, reprezentând 22,024 lei/oră”. Astfel, în stabilirea tarifului unitar ofertat, operatorii economici aveau obligația respectării cel puțin a dispozițiilor anterior citate. Din conținutul ofertei depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL rezultă că valoarea propunerii financiare a aceste este 2.527.582,08 lei, fără TVA, reprezentând 96,54% din valoarea estimată de achizitoare, aceasta nefiind o ofertă cu preț aparent neobișnuit de scăzut, așa cum este aceasta definită la art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/20146, în condițiile în care se situează peste pragul prevăzut de această normă. Prin urmare, nefiind o ofertă cu preț aparent neobișnuit de scăzut, autorității contractante nu îi revenea obligația de a aplica prevederile art. 210 din Legea nr. 98/2016, respectiv de a solicita acestui ofertant justificarea prețului ofertat, susținerile contestatoarei cu privire la nerealizarea acestui demers fiind neîntemeiate. O primă critică formulată de contestatoarea cu privire la oferta declarată câștigătoare vizează numărul de personal pe care ofertații trebuiau să îl aibă în vedere la elaborarea ofertei în situația în care nu acordă ore suplimentare angajaților peste norma legală de 168 ore/lună, numărul considerat corect de contestatoare (prin raportare la ora liberă plătită pentru munca de noapte și orele suplimentare asigurării efectuării concediului de odihnă) fiind 4,89 agenți. Analizând

conținutul

propunerii

financiare

depusă

de asocierea ......... SRL - ......... SRL respectiv Calculația de preț pentru tariful unitar ofertat pentru postul permanent (de 26,54 lei/oră/post, fără TVA), Consiliul constată că numărul de agenți luați în considerare la stabilirea tarifului ofertat a fost de 4,47 agenți. Asocierea ......... SRL - ......... SRL a detaliat în propunerea financiară modalitatea de obținere a acestei valori, însă analizează explicațiile acesteia, Consiliul constată că acestea conțin informații contradictorii, în sensul că ofertantul susține că „numărul de agenți pentru acoperirea ore de program redus conform prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii, acest necesar suplimentar fiind de 0,181 agenți pe post de pază”, dar adaugă 0,125 agenți/post suplimentar la cei 4,35 agenți/post necesari. Or, verificând activitatea comisiei de evaluare, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a clarificat care este numărul corect de personal ce trebuie suplimentat pentru acoperirea ore de program redus conform prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii, respectiv dacă cei Pagina 37 din 42

4,47 agenți/post pază sunt suficienți pentru prestarea serviciilor în modalitatea stabilită de ofertant. Prin urmare, Consiliul stabilește că se impune ca autoritatea contractantă să clarifice neconcordanța existentă în propunerea financiară criticată cu privire la justificarea personalului suplimentar prevăzut pentru acoperirea ore de program redus conform prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii, critica fiind întemeiată sub acest aspect. În legătură cu necesitatea de a suplimenta acest număr cu 0,36 agenți/post/lună necesari pentru a evita efectuarea orelor suplimentare, așa cum susține contestatoarea, Consiliul constată că nu era necesară o astfel de suplimentare, în condițiile în care orele necesar a fi prestate se regăsesc în totalul orelor prevăzute de contract, iar plata personalului înlocuitor se regăsește în cadrul indemnizației de concediu. Cu privire la critica formulată în referire la necesarul de personal pentru posturile temporare, Consiliul constată că aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care, asocierea criticată a prevăzut 1,05 agenți în propunerea financiară, în timp ce contestatoarea susține că acesta ar fi trebuit să fie de 1,13 agenți, contestatoarea neprezentând niciun calcul/argument care să dovedească corectitudinea numărului invocat de aceasta. Următoarea critică a contestatoarei se referă la cuantumul sporului de noapte prevăzut de ofertantul criticat, contestatoarea considerând că acesta ar fi trebuit să fie în valoare de 0,917 lei/oră/agent, respectiv 64.263,36 lei (0,917 lei/oră/agent x 70.080 ore). Verificând propunerea financiară criticată, Consiliul constată că, în legătură cu sporul de noapte, ofertantul a menționat că a optat pentru varianta prevăzută la art. 126 lit. a) din Codul muncii, sens în care a și fost mărit numărul de agenți, așa cum s-a reținut cu ocazia analizării criticii anterioare, stabilind în același timp o valoare totală pe post a acestui spor de 67.416,96 lei (0,962 x 70.080). Prin urmare, valorile prevăzute de ofertantul criticat în propunerea financiară pentru acest spor sunt superioare celor invocate de contestatoare. În situația aplicării prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii ora liberă cu care se reduce programul de lucru al agentului de pază care prestează serviciul în timpul nopții, trebuie să aibă corespondent în orele plătite atât pentru angajatul în privința căruia operează reducerea, cât și în privința celui care îl înlocuiește, costurile aferente persoanei care înlocuiește angajatul căruia i se reduce programul de lucru fiind cheltuieli directe, în condițiile în care acestea au fost identificate în cadrul serviciului de pază ce urmează să fie prestat încă de la faza de ofertare [potrivit prevederilor art. 126 lit. a) din Codul muncii încă de la faza de ofertare], ca parte a costurilor aferente prestării efective a serviciilor supuse achiziției - acestea se regăsesc în valoarea sporului de noapte prevăzut de 38

ofertant, iar valoarea orei libere acordată agentului căruia i se reduce programul de lucru se regăsește în rubrica „Total salarii”. În aceste condiții, Consiliul constată că este neîntemeiată această critică a contestatoarei, urmând să fie respinsă. Referitor la critica formulată cu privire la acordarea sporului de weekend, contestatoarea susținând că valoare corectă este 1543,43 lei {[(3700 lei x 0,10%):168 ore] x 70080 ore}, Consiliul o va respinge, aceasta fiind neîntemeiată, în condițiile în care, din conținutul propunerii financiare depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL rezultă că aceasta a prevăzut valoarea de 2.204,86 lei, superioară celei invocată de contestatoare, procentul acordat de câștigătoare în baza contractului colectiv de muncă (0,5%) fiind mai mare decât cel invocat de contestatoare. O altă critică a contestatoarei se referă la sporul pentru sărbătorile legale, în legătură cu care contestatoarea susține că trebuie să fie în valoare totală de 71.902,08 lei. Verificând propunerea financiară depusă de asocierea declarată câștigătoare, Consiliul constată că valoarea totală prevăzută de aceasta pentru sporul în discuție este de 71.877,47 lei, valoarea foarte apropiată de cea indicată de contestatoare. 3700 x 100% x 4,657% = 172,309 : 168 x 70.080 Având în vedere faptul că diferența dintre cele două valori este foarte mică (0,00035 lei/oră/post), ofertanții invocând modalități diferite de calcul, Consiliul va respinge critica. Verificând următoarea critică a contestatoarei referitoare la sporul aferent concediului de odihnă prevăzut de asocierea ......... SRL - ......... SRL în tariful ofertat, în legătură cu care autoarea contestației susține că ar trebui să fie de 144.744 lei pentru 4 posturi pază și 2 ani, Consiliul constată că, în calculația ofertantului criticat acesta a indicat valoarea de 128.619,05 lei/post. Se observă că valoarea prevăzută de ofertantul criticat pentru indemnizația de concediu este mai mică decât cea pretinsă de contestatoare că ar fi corectă, însă diferența provine din faptul că cei doi ofertanți au avut în vedere numere diferite de agenți. Astfel, contestatoarea, în susținerea criticii, s-a raportat la 4,89 agenți, în timp ce ofertantul criticat s-a raportat la 4,47 agenți. Or, așa cum s-a reținut cu ocazia analizării primei criticii din prezenta contestație, Consiliul a constatat că în legătură cu numărul de agenți prevăzut de asocierea ......... SRL - ......... SRL este necesară reevaluarea ofertei, prin clarificarea numărului corect ce trebuie avut în vedere, astfel că, în mod implicit, și calculul aferent indemnizației de concediu va trebui reverificat, critica fiind întemeiată. Cu privire la critica formulată în legătură cu fondul de handicap prevăzut de asocierea criticată, contestatoarea considerând că acesta a trebui să fie 0,88 lei/oră, respectiv 61670,40 lei aferent întregului contract, Consiliul constată că în calculația de preț ofertantul criticat a indicat valoarea de zero lei, în susținerea acestei modalități de ofertare depunând următoarele documente: Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat aferentă perioadei de raportare septembrie 2024 depusă de ......... SRL în care se menționează această valoare; Situația Pagina 39 din 42

recapitulativă aferentă lunii septembrie 2024, în cadrul căreia se menționează numărul total de persoane angajate ca fiind 2348, dintre care 88 persoane sunt cu handicap, menționând că necesarul stabilit potrivit dispozițiilor legale este de 85,46 (2136,51 x 4% = 85,46); Declarația 100 privind obligațiile de plată la bugetul de stat aferentă perioadei de raportare septembrie 2024 aferentă ......... SRL în care se menționează valoarea 67.058. Verificând corectitudinea calculului efectuat de ofertant în stabilirea numărului de persoane cu handicap necesar a fi angajate potrivit legislației incidente, prin raportare la numărul de personal angajat indicat de ......... SRL, Consiliul constată că acesta este eronat în condițiile în care acesta s-a raportat la 2136,51 persoane în loc de 2348 persoane indicate în propunerea financiară. De altfel, în legătură cu fondul de handicap, Consiliul apreciază că, deși ofertantul a precizat că are angajate persoane cu handicap, atașând spre dovedire Declarația 100 ANAF, autoritatea contractantă ar fi trebuit să solicite acestuia prezentarea certificatelor de încadrare în grad de handicap deținute de ofertant pentru a justifica lipsa contribuției la fondul de protecție al persoanelor cu handicap, în proporția stabilită de prevederile legale de minim 4%, dar și extras din Registrul general de evidență a salariaților. O astfel de solicitare era necesară pentru a determina în cazul ofertantului declarat câștigător că certificatele depuse sunt aferente unor persoane active, angajate la data depunerii ofertelor, respectiv că valoarea aferentă acestui element de cost este corect calculată, prezentarea declarației 100 aferentă lunii septembrie 2024 (document elaborat de ofertant) nefiind suficientă. În condițiile în care aceste aspecte nu au fost sesizate de comisia de evaluare, deci nici clarificate de aceasta cu ofertantul, se impune reevaluarea ofertei criticate prin lămurirea fondului de handicap corect care trebuia inclus în tariful ofertat, critica fiind întemeiată sub acest aspect. În ceea ce privește cheltuielile directe/indirecte, Consiliul constată că autoarea contestației nu a formulat o critică concretă, ci a enumerat care este conținutul acestor cheltuieli. Or, verificând propunerea financiară criticată, Consiliul constată că ofertantul, prezentând calculația de preț sub forma impusă de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire, a inclus categoria „Total cheltuieli indirecte (uniforme, logistică, telefoane, stații, combustibil, asigurări, etc.)” pe care a cotat-o cu valoarea de 5.057,83 lei, valoare explicitată în propunerea financiară, în continuarea calculației de preț a tarifului ofertat. Prin urmare, constatând că asocierea ......... SRL - ......... SRL a inclus în tariful ofertat această categorie de cheltuieli și având caracterul general al acestei susțineri formulată de constatatoare, Consiliul va respinge critica, aceasta fiind neîntemeiată. 40

Următoarea critică a contestatoarei se referă la nerespectarea cerințelor din caietul de sarcini cu privire la modul de întocmire a ofertei financiare, contestatoarea susținând că asocierea declarată câștigătoare a menționat valoarea zero în anexa la formularul de ofertă pentru „preț/intervenție la alarmă falsă (suplimentar față de cele 3 gratuite incluse în prețul lunar)”. În legătură cu această critică, Consiliu reține că, în cadrul Anexei a formularul de ofertă –Centralizator financiar, pus dispoziția ofertanților, în subsolul tabelului din acest document, se regăsește următoarea mențiune: „Preț/intervenție la alarma falsă (suplimentar față de cele 3 gratuite incluse în prețul lunar) este ... lei/fără TVA. Acest preț nu se cumulează cu totalul serviciilor de mai sus nefiind cuprins în valoarea totală a propunerii financiare”. Din modul în care a fost formulată această mențiune a autorității contractante, rezultă că, nefăcând parte din valoarea totală ofertată, valoarea aferentă acestui serviciu nu prezintă relevanță prin raportare la prețul ofertat, astfel că menționarea valorii zero nu poate reprezenta o nerespectare a cerințelor caietului de sarcini, critica fiind neîntemeiată. Ultima critică cu privire la propunerea financiară vizează profitul prevăzut de asocierea ......... SRL - ......... SRL, contestatoarea, considerând că acesta este derizoriu, iar autoritatea contractantă nu a efectuat verificări. Consiliul reține că atât timp cât valoarea profitului nu este nulă caracterul oneros al contractului nu este afectat. În situația de față, Consiliul constată că ofertantul a prevăzut o valoare aferentă profitului. Prin urmare, Consiliul constată caracterul nefondat al acestei critici. Criticile suplimentare formulate de contestatoare prin concluziile scrise, cu privire la ofertantul declarat câștigător, vor fi respinse de Consiliul ca inadmisibile, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia.” Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcționarea Consiliului National de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul urmează să admită contestația depusă de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... și să anuleze actele autorității contractante privind decizia de stabilire câștigătoare a ofertei depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL, precum și actele subsecvente acesteia. În baza art. 26 alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL și să continue procedura de atribuire. Pagina 41 din 42

Față de soluția ce va fi pronunțată, Consiliului, încuviințând, în principiu, cererea de intervenție, formulată de ......... SRL, o va respinge. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de ......... SRL, în contradictoriu cu ......... și anulează actele autorității contractante privind decizia de stabilire câștigătoare a ofertei depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL, precum și actele subsecvente acesteia. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 15 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să facă aplicarea aspectelor de fapt și de drept stabilite de Consiliu prin motivarea sa, în ceea ce privește oferta depusă de asocierea ......... SRL - ......... SRL și să continue procedura de atribuire. Încuviințează, în principiu, cererea de intervenție, formulată de ......... SRL și o respinge. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ......... ......... ......... Redactată în 5 exemplare, conține 39 pagini. Redactată practicaua deciziei ... 42