Decizie CNSC 3310/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3310/C2/3628 Data: 21.11.2024

Prin contestația nr. 2236/16.10.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 66560/17.10.2024, formulată de KATAR CONNEG SRL, cu sediul social în cu sediul social în localitatea Negrești, str. Florilor nr. 5, județul Vaslui și adresă de corespondență pentru comunicarea tuturor actelor de procedură în Iași, Șoș. Păcurari nr. 127, Clădirea Evo Business Center, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J37/889/2018, având CUI RO 40314681, reprezentată legal de Gabriel-Andrei Melniciuc - administrator, împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 6347/08.10.2024, emisă de ATENEUL NAȚIONAL DIN IAȘI, în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în municipiul Iași, str. Ion Creangă nr. 14, județul Iași, cod poștal 700382, în cadrul procedurii de atribuire simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect Reabilitare arhitecturală și funcțională Cinematograf Tineretului, s-au solicitat următoarele: 1. Anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 6347/ 08.10.2024, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. 6344/08.10.2024 și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea ce privește declararea ofertei KATAR CONNEG SRL drept inacceptabilă și neadecvată în baza art. 35 lit. b) din HG nr. 395/2016 și a art. 215 alin. 4 și 51) din Legea nr. 98/2016; 2. Anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 6347/ 08.10.2024, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. 6344/08.10.2024 și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea Pagina 1 din 3

ce privește declararea drept admisibilă a ofertei depuse de GRUP CONSTRUCȚII EST SA; 3. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de KATAR CONNEG SRL cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale și, pe cale de consecință, la constatarea admisibilității acesteia; 4. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de Asocierea GRUP CONSTRUȚII EST SA, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia; 5. Obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin aplicarea, în mod corespunzător, a criteriului de atribuire doar ofertelor admisibile și atribuirea contractului de achiziție publică, precum și emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii; 6. Constatarea faptului că autoritatea contractantă a restricționat, în mod nelegal, accesul său la dosarul achiziției publice prin limitarea nejustificată a accesului la dosarul achiziției publice și, pe cale de consecință, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 7. Repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa, inclusiv, dacă va fi cazul, a criticilor referitoare la ofertele depuse de ofertantul GRUP CONSTRUȚII EST SA și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia. Prin cererea de intervenție voluntară nr. 175/29.10.2024, înregistrată la Consiliu cu nr. 69514/30.10.2024, GRUP CONSTRUCTII EST SA, cu sediul social în Iași, Bd. Socola nr. 7, județul Iași, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J22/801/2002, având CIF RO14784730, reprezentată legal prin Marius Cojocariu – administrator și convențional prin avocat Irina Raihel-Arnăutu, cu sediul profesional în Iași, str. Mr. Eremia Popescu nr. 1, bl. 1, et.1, ap. 1, județul Iași, unde se vor comunica toate actele de procedură, a solicitat următoarele: - admiterea, în principiu, a cererii de intervenție voluntară; - pe fondul contestației - admiterea cererii de intervenție cu consecința respingerii contestației formulată de KATAR CONNEG SRL în principal ca lipsită de interes și în subsidiar ca nefondată, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a actelor întocmite în procedura de atribuire.

Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. Pentru aceste motive, Pagina 2 din 3

în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes, invocată de autoritatea contractantă și intervenientul GRUP CONSTRUCȚII EST SA. Admite contestația depusă de KATAR CONNEG SRL, în contradictoriu cu ATENEUL NAȚIONAL DIN IAȘI, și anulează raportul procedurii nr. 6344/08.10.2024, în partea care privește evaluarea ofertelor KATAR CONNEG SRL și GRUP CONSTRUCȚII EST SA, precum și actele subsecvente acestuia. Obligă autoritatea contractantă să continue procedura cu reevaluarea ofertelor menționate, în considerarea celor de mai sus, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Respinge cererea de intervenție depusă de GRUP CONSTRUCȚII EST SA. Respinge cererea GRUP CONSTRUCȚII EST SA de plată a cheltuielilor de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .....

Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., formulată de ..., cu sediul social în ..., împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. ..., emisă de ..., în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în ... în cadrul procedurii de atribuire simplificată organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect ..., s- au solicitat următoarele: 1. Anularea comunicării rezultatului procedurii nr. ... a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. ... și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea ce privește declararea ofertei ... drept inacceptabilă și neadecvată în baza art. 35 lit. b) din HG nr. 395/2016 și a art. 215 alin. 4 și 51) din Legea nr. 98/2016; 2. Anularea comunicării rezultatului procedurii nr. ..., a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia (incluzând, dar fără a se limita la raportul procedurii nr. ... și procesele-verbale de evaluare corespunzătoare), precum și a tuturor și oricăror acte subsecvente și/sau conexe, în ceea ce privește declararea drept admisibilă a ofertei depuse de ...; 3. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de ... cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale și, pe cale de consecință, la constatarea admisibilității acesteia; 4. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei depuse de Asocierea ..., cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia; 5. Obligarea autorității contractante la continuarea procedurii de atribuire prin aplicarea, în mod corespunzător, a criteriului de atribuire Pagina 1 din 36

doar ofertelor admisibile și atribuirea contractului de achiziție publică, precum și emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii; 6. Constatarea faptului că autoritatea contractantă a restricționat, în mod nelegal, accesul său la dosarul achiziției publice prin limitarea nejustificată a accesului la dosarul achiziției publice și, pe cale de consecință, acordarea accesului la documentele ce compun dosarul procedurii de achiziție publică, potrivit prevederilor legale, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016; 7. Repunerea sa în termenul de contestare și luarea în considerare a oricăror și tuturor criticilor cu privire la aspectele ce vor decurge din analiza dosarului achiziției publice în integralitatea sa, inclusiv, dacă va fi cazul, a criticilor referitoare la ofertele depuse de ofertantul ... și, pe cale de consecință, la constatarea inadmisibilității acesteia. Prin cererea de intervenție voluntară nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ..., cu sediul social în ...., unde se vor comunica toate actele de procedură, a solicitat următoarele: - admiterea, în principiu, a cererii de intervenție voluntară; - pe fondul contestației - admiterea cererii de intervenție cu consecința respingerii contestației formulată de ... în principal ca lipsită de interes și în subsidiar ca nefondată, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a actelor întocmite în procedura de atribuire.

Contestația va fi soluționată împreună cu cererea de intervenție, având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, precum și prevederile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... critică comunicarea rezultatului procedurii nr. ..., emisă de ..., în calitate de autoritate contractantă, solicitând cele ante- menționate. În cuprinsul contestației, ... prezintă un scurt istoric cu privire la modul de desfășurare al procedurii de atribuire, precum și interesul său de a formula contestație, precizând că, la data de ...., autoritatea contractantă a publicat, în SEAP, comunicarea rezultatului procedurii, precum și raportul, potrivit cărora oferta sa a fost declarată inacceptabilă și neadecvată, oferta declarată câștigătoare fiind cea depusă de .... Față de acest aspect, contestatorul apreciază decizia autorității contractante de respingere a ofertei sale ca fiind nelegală, sens în care prezintă argumente în susținere. În acest sens învederează că, la data de ..... Conform anunțului de participare simplificat, cerințele de valabilitate cu privire la garanția de Pagina 2 din 36

participare din cap. IV.2.6) au fost: IV2.6) Perioada minimă pe parcursul căreia ofertantul trebuie să își mențină oferta: ...; durata în luni: 3. Între data de publicare, ... și data de depunere, ..., autoritatea contractantă a emis 9 Erate de decalare a termenului de depunere și 47 de documente cu răspunsuri la solicitările de clarificai adresate de ofertanți și completări ale documentației inițiale de atribuire. În fiecare erata se specifica capitolele anunțului de participare care suferă modificări, respectiv capitolele IV.2.2) - Termenul limita de depunere, IV.2.6) -Perioada minima de valabilitate a ofertei și IV.2.7) - Condiții de deschidere a ofertelor. Garanția de participare la licitație seria BBe nr. ..., emisă la data de ..., în privința datei de valabilitate, respectă, în mod clar și fără echivoc, data de ..., data prevăzută în erata nr. 9 publicata de către autoritatea contractantă în SEAP. Totodată, subliniază că la solicitarea de clarificări nr. ..., a răspuns prin adresa nr. ..., atașând și Actul adițional nr. 1 la Contractul de asigurare privind garanția de participare la licitație Seria BBe, nr. .../... (Polița de asigurare și Instrumentul de garantare) emis în ... și care a extins valabilitatea garanției de participare la licitație până la data de ..., atingând astfel o perioadă de valabilitate de 120 de zile de la data depunerii ofertei. Având în vedere cele de mai sus, ... apreciază că răspunsul la solicitarea de clarificări a fost unul concludent și edificator, motiv pentru care autoritatea contractantă avea obligația de a-i analiza oferta în întregul său, prin luarea în considerare a tuturor documentelor relevante cuprinse în aceasta. În susținerea afirmațiilor sale, contestatorul invocă jurisprudența CJUE și CNSC. În continuare, contestatorul prezintă motivele pentru care, în opinia sa evaluarea ofertei declarate câștigătoare aparținând asocierii ... s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale incidente, aceasta fiind inacceptabilă și neconformă din următoarele considerente: 1. Asocierea ... a ofertat un preț neobișnuit de scăzut, care nu poate fi justificat și care nu este rezultatul liberei concurențe. 1.1. Evaluarea ofertei declarată câștigătoarea a fost una superficială. 1.2. Asocierea ... nu a prezentat un răspuns la clarificări care să acopere toate solicitările autorității contractante, atât din perspectiva justificărilor solicitate, cât și a dovezilor concludente și nu a dovedit caracterul real și sustenabil al prețurilor ofertate. Asocierea ... avea obligația de a prezenta un răspuns complet și concludent, prin care să prezinte întocmai toate justificările și dovezile solicitate de autoritatea contractantă. Asocierea ... justifică fundamentarea economică a modului de formare a prețului aferent unei proceduri de achiziție publică ce valorează circa ... de lei în doar câteva pagini, din care doar 2 reprezintă Pagina 3 din 36

argumentele Asocierii ..., restul reprezentând oferte de preț de la diferiți furnizori. Asocierea ... nu a transmis modul de formare al prețului unitar, respectiv elemente componente detaliate pe material, manoperă, utilaj și transport, motiv pentru care comisia de evaluare nu ar fi putut identifica resursele componente ale categoriilor de lucrări, astfel încât să poată compara prețul resurselor cu cel din justificările depuse de contestator. În pofida obligației ofertantului declarat câștigător de a prezenta un răspuns complet și concludent, Asocierea ...: ■ nu a prezentat Formularele F3 alături de rețete, astfel încât să poată justifica componența articolelor de deviz utilizate în evaluarea financiară; ■ nu a transmis nicio justificare cu privire la modalitatea de formare a prețului, nici pentru celelalte resurse, însemnând utilaje și transport. 1.3. Asocierea ... a prezentat oferte de preț de la furnizori care sunt false. În urma analizei ofertelor de preț ale furnizorilor transmise de Asocierea ... prin răspunsul la clarificări din data de ..., precizează contestatorul, a constatat că (i) o mare parte din acestea sunt emise de furnizori comuni ai Asocierii ... și Asocierii ..., dar și că (ii) ofertele de preț prezentate de ... prezintă o serie de diferențe atât din punct de vedere al formatului, cât și al conținutului față de cele pe care Asocierea ... le-a primit de la aceeași furnizori. Autorul contestație, făcând trimitere la ofertele de preț prezentate de ofertantul câștigător în speța similară ce formează obiectul dosarelor CNSC nr. ... și nr. ..., formulează o serie de considerații cu caracter general legate de ofertele de preț emise de furnizorii ..., ..., ..., ... și .... Astfel, învederează contestatorul că există suspiciuni rezonabile cu privire la veridicitatea ofertelor de preț de la furnizorii menționați, prezentând în susținerea, referitor la oferta de preț din partea ..., oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, prin care ... a subliniat caracterul fals al ofertei prezentată de Asocierea .... Cu privire la oferta de preț de la furnizorul ..., contestatorul prezintă oferta de preț presupus prezentată de ofertantul câștigător și în cazul procedurii de față, oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, prin care ... menționează că oferta prezentată de Asocierea ... nu se regăsește în baza de date a operatorului economic. Referitor la oferta de preț de la furnizorul ..., prezintă contestatorul în susținere oferta de preț presupus prezentată de ofertantul câștigător și în cazul procedurii de față, oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, respectiv cu dl. Bălan Georgian prin care acesta confirmă că doar partea referitoare la tablourile electrice o poate oferta. Pagina 4 din 36

În cazul ofertelor de preț de la furnizorii ... și ..., contestatorul evidențiază că, în cazul ambelor oferte, a sesizat numeroase neconcordanțe valorice, respectiv diferențe de zecimale, semn că prețul unitar doar afișează 2 zecimale, ele având de fapt 4 zecimale în calculul valorii finale. Aceste 4 zecimale sunt un indicator al preluării prețurilor unitare de către câștigător din formularul C6 propriu și transpuse în oferta furnizorului sub antet preluat ilicit. De asemenea, contestatorul subliniază că formatul tabelar este același ca în cazul ofertelor ..., ... și .... Având în vedere cele de mai sus, autorul contestației înțelege să denunțe ca fiind false, în temeiul art. 304 și urm. din Codul de procedură civilă, următoarele oferte de preț: oferta de preț primită de la furnizorul ...; oferta de preț primită de la furnizorul ...; oferta de preț primită de la furnizorul ...; oferta de preț primită de la furnizorul ...; oferta de preț primită de la furnizorul ..., depuse prin răspunsul la clarificări din data de ..., prezentat de Asocierea ... în cadrul procedurii de atribuire. ... afirmă că se impune obligarea autorității contractante la respingerea ofertei Asocierii ... în temeiul: ■ art. 137 alin. (3) lit. c) și g) din Normele metodologice, art. 210 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, cât și în temeiul art. 137 alin. (3) lit. c) din Normele metodologice, întrucât prețurile ofertate de Asocierea ... sunt neobișnuit de scăzute fiind nerealiste, nesustenabile și nejustificate; mai mult, acestea nu pot fi rezultatul liberei concurențe atâta timp cât au la bază oferte de preț false și care nu provin de la furnizori reali; ■ art. 134 alin. (5) din Normele metodologice, întrucât răspunsul la clarificări nu este concludent, nu prezintă toate clarificările solicitate de ... și nu justifică caracterul real și sustenabil al prețurilor ofertate de Asocierea ...; pe lângă lipsa unor dovezi concrete care să fie apte a demonstra caracterul real și sustenabil al prețurilor ofertate, nici puținele documente prezentate de ... în susținerea alegațiilor sale nu sunt valabile, fiind false. 2. Contestatorul apreciază că asocierea ... se află și în situațiile de excludere prevăzute de art. 167 alin. (1) lit. c), h) și i) din Legea nr. 98/2016 întrucât: Ambele condiții sunt îndeplinite în situația ofertelor de preț false prezentate de Asocierea ... prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. ... în vederea justificării prețului ofertat. Prezentarea unor oferte de preț false în justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut ofertat în procedură reprezintă o abaterea profesională gravă, definită de art. 167 alin. (3) din același act normativ. Față de cele de mai sus, contestatorul evidențiază că autoritatea contractantă avea obligația de a respinge oferta ... ca inacceptabilă și neconformă, inclusiv în temeiul art. 167 alin. (1) lit. c), h) și i) din Legea Pagina 5 din 36

nr. 98/2016, art. 169, art. 215 alin. (4) și art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, precum și art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice. 3. De asemenea, contestatorul consideră că asocierea ... nu a prezentat un Grafic de execuție întocmit în conformitate cu toate cerințele documentației de atribuire, a completat propunerea tehnică prin răspunsurile la solicitările de clarificări, fiind incidente dispozițiile art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2006. În acest sens, subliniază următoarele: Între cele două grafice prezentate a identificat o diferență mare de componentă. Daca graficul de execuție (pag. 230-231) cuprinde un număr de 66 de poziții, încheindu-se cu „organizarea de șantier", documentul denumit Drumul Critic, nenumerotat, cuprinde un număr de doar 44 de poziții, ultima poziție fiind „lucrări balustrade". Documentul denumit Drumul critic, pe lângă faptul că nu conține nicio informație în afara de durata în zile, nu conține și nicio activitate aferenta părții de instalații. Într-o singură pagină se identifică momentul începerii, momentul finalizării lucrărilor cu evidențierea în ultima linie a graficului a recepției la terminarea lucrărilor, iar ca lucrări evidențiate în cadrul drumului critic prezentat de către ... se regăsesc doar: desfaceri; rezistență - infrastructură – suprastructură; arhitectură. Lucrările de instalații - electrice interioare, instalații avertizare incendiu, instalații curenți slabi, instalații termice, instalații termice și montaj utilaj în C.T., instalații sanitare, rețele exterioare, instalații de ventilație, echipamentele. precum și instalarea și dezinstalarea șantierului lipsesc cu desăvârșire. Ambele grafice nu prezintă termenele intermediare considerate semnificative de către ofertant, conform cerințelor din documentația de atribuire. Ambele grafice nu prezintă denumirea sub-activităților aferente, conform cerințelor din documentația de atribuire. Ambele grafice nu prezintă resursele (umane și materiale) pe care le va utiliza în realizarea activităților contractului, conform cerințelor din documentația de atribuire. Graficul de execuție (pag.230-231) cuprinde un fel de însemnare manuală cu markerul a cărei corespondență cu cerințele documentației nu se identifică, nefiind elaborat într-un program de urmărire a timpului. Totodată, autorul contestație menționează că nici asocierea ..., nici asocierea ... nu au dovedit că dețin capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului. Instalațiile de ridicat (lifturi și platforme pentru persoane cu dizabilități) trebuie autorizate de ... conform art. 9 alin. (2) din Prescripția tehnică nr. ..., fiind reglementate de o serie de acte normative specifice, din care rezultă că executarea acestor lucrări poate fi efectuată doar de entități autorizate. Nici asocierea ..., nici asocierea ... nu dețin autorizare ... pentru montajul Pagina 6 din 36

ascensoarelor, prin urmare nu dețin nici capacitatea profesională pentru executarea contractului, neputând executa lucrările solicitate de autoritatea contractantă în mod licit și nici nu are subcontractanți declarați pentru aceste lucrări. În concluzie, contestatorul susține că autoritatea contractantă avea obligația de a respinge oferta Asocierii ... și Asocierii ... ca: - inacceptabilă, în temeiul art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta nu respectă cerințele aferente elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentată de un ofertant care nu are calificările necesare și al art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice, întrucât oferta nu îndeplinește criteriul de calificare privind capacitatea de exercitare a activității profesionale și criteriul de calificare privind declararea subcontractanților; - neconformă, potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și art. 137 alin. (3) lit. a) din Normele metodologice, întrucât nu sunt respectate dispozițiile documentației de atribuire referitoare la executarea activităților ce intră în obiectul contractului cu respectarea prevederilor legale; - neadecvată, prin aplicarea art. 215 alin. (51) din Legea nr. 98/2016, întrucât oferta este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând satisface, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției. În drept, se invocă prevederile Legii nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legii nr. 101/2016 și a tuturor celorlalte acte normative invocate prin contestație. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin punctul de vedere comunicat prin adresa nr. 6873/ 28.10.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 69082/29.10.2024, ..., în calitate de autoritate contractantă, invocă excepția lipsei de interes a contestației formulată de ... motivat de faptul că acesta nu a criticat oferta ..., ofertă care potrivit actelor evaluării este respinsă. În ceea ce privește fondul cauzei, autoritatea contractantă răspunde punctual criticilor aduse de contestator, precizând următoarele: Una este valabilitatea ofertei și alta este valabilitatea garanției de participare. Eratele la care face referire se publică automat de către SEAP doar când se modifică termenul de depunere a ofertei, respectiv se mărește termenul de valabilitate a ofertei. Termenul de valabilitate a garanției de participare a rămas mereu același de 120 de zile și nu a fost modificat niciodată fiind menționat în fișa de date a achiziției. Nu s-a menționat nicăieri în documentația de atribuire că perioada de valabilitatea a ofertei trebuie să fie de 77 de zile. SEAP permite încărcarea a maxim 2000 de caractere, neexistând posibilitatea de a se folosi expresia cel puțin egală s-a folosit semnul „=", Pagina 7 din 36

dar precizând anterior faptul că aceasta trebuie să fie de valabilă minim 120 de zile. Autoritatea contractantă menționează că ... nu a respectat cerințele fișei de date privitoare la perioada de valabilitate a garanției de participare constituită, Scrisoarea de garanție bancară seria BB .../..., în valoare de ... lei, eliberată de ..., având o perioadă de valabilitate de doar 77 de zile față de 120 de zile cât s-a solicitat. Față de cele de mai sus, organizatoarea procedurii apreciază justificările contestatorului ca fiind eronate și întemeiate pe argumente ce nu au temei juridic, motiv pentru care le consideră ca fiind nefondate. Referitor la criticile formulate de contestator cu privire la oferta declarată câștigătoare, autoritatea contractantă învederează că a solicitat clarificări financiare de la ..., dar și de la ... SA, privind detaliile și precizările pe care le consideră semnificative cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire. Prin răspunsul dat și ofertele atașate (multe din acestea ofertate special pentru cinema Tineretului), ofertantul ... a demonstrat obținerea unor prețuri ce pot fi raportate și echivalate la prețurile de pe piață, acestea fiind sustenabile. Cu privire la criticile aduse de ... referitoare la faptul că o parte din ofertele prezentate de ... sunt false, motiv pentru care aceasta trebuia descalificată, autoritatea contractantă face următoarele precizări: Majoritatea ofertelor transmise de ... au atașată și corespondența purtată cu reprezentanții/agenții de vânzări ai firmelor respective sau prin care aceștia pot fi identificați. Conform art. 136 alin. 2 din HG nr. 395/2016, prețurile ofertate sunt comparabile cu cele existente pe piață, iar faptul că aceeași firmă oferă alte prețuri către ... nu presupune că automat acestea sunt false. Obligația autorității contractante era să verifice dacă aceste prețuri se încadrează în prețurile pieței libere și concluzia a fost că acestea sunt reale în concordanță cu prețurile pieței. În ceea ce privește afirmația potrivit căreia răspunsul la solicitarea de clarificări al ...are doar 2 pagini, autoritatea contractantă subliniază că acesta are 100 de pagini, 2 pagini având doar opisul ce îl însoțește. Referitor la criticile aduse de contestator cu privire la faptul că asocierea ... nu a prezentat graficul de execuție în conformitate cu cerințele, iar răspunsul la clarificări a fost neconcludent, organizatoarea procedurii menționează că ... a prezentat încă din prima faza graficul de execuție în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Graficul se regăsește la paginile 229-233 având în continuare o detaliere a resurselor umane și materiale, precum și modul cum sunt aceste sunt utilizate. Cu privire la criticile referitoare la drumul critic, ... afirmă că acestea nu se susțin întrucât drumul critic a fost indicat în răspunsul primit. Nu se identifică nicăieri nici o pretinsă solicitare de clarificări Pagina 8 din 36

privind graficul de execuție și cu atât mai puțin un răspuns al ... prin care acesta își modifică graficul de execuție. Referitor la criticile prin care se afirmă că nici asocierea ..., nici asocierea ... nu au dovedit că dețin capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului, organizatoarea procedurii subliniază că obiectul contractului îl reprezintă Execuția de lucrări de ... - 1 buc și ambii ofertanți dețin aceste capabilități. Capacitatea profesională solicitată prin documentația de atribuire se referă la calificările unui minim de personal și ambii ofertanți în cauza au demonstrat existența lor prin extrase REVISAL, respectiv declarații de disponibilitate, autorizații eliberate de organisme abilitate și copii după actele de studii, în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Cu privire la criticile prin care se pretinde că autoritatea contractantă a restricționat nelegal accesul la dosarul achiziției publice, ... precizează că, potrivit procesului verbal de studiere a dosarelor din ..., semnat de împuternicita contestatorului, respectiv ..., ... a studiat dosarele achiziției. Se confundă dreptul la acces liber la informații publice și caracterul public al dosarului de achiziții publice. Referitor la denunțarea unor oferte ca fiind false, autoritatea contractantă consideră că sunt incidente prevederile art. 304 Cod procedură civilă ce nu face obiectul prezentei contestații. În cazul de față nu se folosește ca probă expertiza grafologică, soluționarea contestației fiind reglementată prin Legea nr. 101/2016 și, prin urmare, autoritatea contractantă solicită respingerea acestor argumente atât timp cât analiza acestora nu este reglementată de legea achizițiilor publice. În concluzie, luând în considerare toate argumentele de mai sus ... solicită Consiliului următoarele: - pe cale de excepție, respingerea ca lipsita de interes a contestației asocierii ... în baza dispozițiilor art. 137 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 și a art. 8 alin. 1 lit. b și art. 26 alin. 6 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac; - pe fond, respingerea ca nefondată a contestației formulată de ... și continuarea derulării procedurii de achiziție publică, conform art. 26 alin. 1 din Legea nr. 101/2016. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin cererea de intervenție voluntară nr. ..., înregistrată la Consiliu cu nr. ..., ... a solicitat următoarele: - admiterea, în principiu, a cererii de intervenție voluntară; - pe fondul contestației - admiterea cererii de intervenție cu consecința respingerii contestației formulată de ... în principal ca lipsită de interes și în subsidiar ca nefondată, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a actelor întocmite în procedura de atribuire. Ulterior justificării admisibilității cererii sale, intervenientul prezintă motivele pentru care în opinia sa, în mod corect oferta ... a fost considerată inacceptabilă și neadecvată, în temeiul art. 35 lit. b) din HG Pagina 9 din 36

nr. 395/2016 coroborat cu art. 215 alin. 4 și 51 din Legea nr. 98/2016, respectiv: ... a constituit garanția de participare sub forma unei polițe de asigurare emise de .... Potrivit fișei de date, valabilitatea poliței trebuia să fie de cel puțin 120 de zile calendaristice de la data limită a depunerii ofertei. Indiferent de conținutul eratelor de prelungire a datei de depunere a ofertelor, interpretarea coroborată a textelor determină o dublă condiționare: - cel puțin până la data indicată în erată ca fiind durata minimă de valabilitate a ofertei; - dar nu mai puțin de 120 de zile de la data limită de depunere a ofertelor. Cele două cerințe nu se suprapun și nu sunt contradictorii, fiecare având aplicabilitate distinctă - perioada minimă de valabilitate a ofertei fiind modificată prin erată, dar prevederea conform căreia perioada minimă de valabilitate a garanției este de 120 de zile de la data limită de depunere nefiind modificată prin erată. Prin urmare, apreciază intervenientul, garanția de participare constituită de contestator sub nivelul minim cerut de documentație atrage aprecierea ofertei ca inacceptabilă, astfel cum în mod corect a procedat autoritatea contractantă. Pe cale de excepție, intervenientul înțelege să invoce lipsa de interes în promovarea contestației prin raportare la ipoteza în care Consiliul ar urma să respingă capătul de cerere vizând reținerea caracterului inacceptabil al ofertei .... În acest sens, subliniază că potrivit art. 2 din Legea nr. 101/2016, interesul de a acționa procesual prin promovarea unei contestații în fața CNSC aparține oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante. Din perspectivă procesuală, interesul de a acționa subzistă doar în cazul în care contestatorul ar putea să obțină pentru sine folosul demersului judiciar inițiat. În ipoteza în care propria ofertă este inacceptabilă, rezultă lipsa interesului în promovarea contestației de față. În continuare, intervenientul prezintă, pe larg, argumente pentru a demonstra legalitatea și temeinicia evaluării ofertei sale realizată de comisia de evaluare evidențiind următoarele: Răspunsul la solicitarea de clarificări a autorității contractante nr. ... este concludent și complet, acoperind cerințele legale cu privire la fundamentarea prețului ofertat și atingând toate punctele indicate la art. 210 alin. 2 din Legea nr. 98/2016. Raportat la pretinsele „acuzații" formulate de contestator, acestea provin din alte proceduri și se referă la alte preturi și alte ipoteze. Prin urmare, în condițiile în care contestatorul nu indică în concret nemulțumirile sale, intervenientul solicită respingerea criticile formulate Pagina 10 din 36

întrucât acestea nu cuprind repere concrete, precum confirmarea identității semnatarilor pretinselor comunicări sau conținutul întrebărilor adresate, la care se pretinde că s-ar fi primit un răspuns, comunicat trunchiat în cuprinsul contestației. Cu privire la pretinsele oferte „false” provenind de la ..., ..., intervenientul susține că ... se prevalează de un răspuns primit pe email, adresat în cadrul contestației promovate în dosar nr. ..., fără legătură cu prezenta procedură (fără a avea o trasabilitate a comunicărilor sau a identității celor care întreabă și a celor care răspund). În susținere, depune următoarele înscrisuri: - confirmarea asumată de reprezentantul legal al ..., prin semnătură şi ştampilă, prin care se confirmă relaţia contractuală de lungă durată, sub forma unui acord cadru încheiat cu subcontractantul ..., în baza căreia acesta are posibilitatea de a utiliza platforma B2B a ... pentru generarea ofertelor, conform prețurilor agreate în parteneriatul de tip contract-cadru și asumate de furnizor; - confirmarea asumată de directorul național de vânzări al ..., prin semnătură electronică, prin care se confirmă relația contractuală de lungă durată, sub forma unui acord cadru încheiat cu subcontractantul ..., în baza căreia acesta are posibilitatea de a utiliza platforma B2B a ... pentru generarea ofertelor, conform prețurilor agreate în parteneriatul de tip contract-cadru și asumate de furnizor; Totodată, subliniază că ... şi-a asumat sub semnătură și ștampilă oferta contestată de ... în dosar ..., infirmând pretinsele ipoteze. Pretinsele referiri la convorbiri telefonice și „confirmări verbale" nu sunt nici dovedite, nici admisibile ca mijloace de probă, iar ofertele ... și ... au fost confirmate prin semnătură și ștampilă în procedura ce face obiectul dosarului nr. .... Cu privire la solicitarea de aplicare a procedurii prevăzute de art. 304 NCPC, privind procedura înscrierii în fals, intervenientul menționează că, referitor la criticile aduse ofertelor ... și ..., a dovedit netemeinicia acestora, iar cu privire la criticile aduse ofertelor ..., ... și ..., acestea sunt simple alegații neînsoțite de dovezi în sensul procedurii civile. Solicitarea depășește și competențele Consiliului, care nu are între atribuții reevaluarea ofertelor și clarificarea componentelor acestora. Referitor la pretinsa incidență a cazurilor de excludere prevăzute de art. 167 alin. 1 lit. c, h, i din Legea nr. 98/2016, intervenientul apreciază că nu există niciun caz de excludere în care să se plaseze oferta sa. Afirmațiile referitoare la „ofertele false" sunt nefondate, iar consecințele ipotetice derivate din aceste afirmații nu au niciun fundament. Nu există nicio abatere profesională gravă, nicio ofertă falsă, nicio declarație falsă și nicio influenta nelegală a procesului decizional. Cu privire la neregulile invocate privind graficul de execuție și pretinsa absență a drumului critic din cadrul propunerii tehnice, intervenientul precizează că oferta sa a inclus și graficul de execuție și Pagina 11 din 36

drumul critic. În mod evident, cele două documente nu sunt și nu pot fi identice. Graficul de execuție conține toate etapele de execuție => 66 poziții. Graficul pentru Drumul Critic conține activitățile critice => 44 poziții. Nu toate tipurile de lucrări sunt activități critice, motiv pentru care graficul de execuție include mai multe activități decât drumul critic. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. ...., a arătat că documentul „Drumul critic" se regăsește deja în propunerea tehnică, la paginile 232-233. A anexat la răspuns același document, identic cu documentul atașat în propunerea tehnică la pag. 232-233, singura modificare fiind denumirea graficului (înscrisa eronat în propunerea tehnică, eroare de redactare care poate face obiectul clarificării și nu poate atrage neconformitatea ofertei, câtă vreme conținutul este corespunzător). Cu privire la criticile referitoare la conținutul drumului critic, intervenientul precizează că reperele indicate de contestator nu sunt cele impuse de documentație pentru drumul critic. Drumul critic nu include toate activitățile din graficul de execuție, întrucât nu toate activitățile sunt critice. Cu privire la pretinsa absență a termenelor intermediare și a altor repere, intervenientul menționează că sunt prezentate jaloanele în graficul fizic prezentat în propunerea tehnică la paginile 230-231: pozițiile WBS 1.1, 1.2.2.1.10, 1.2.2.2.8, 1.2.3.1, 1.2.14, 1.4. Cât privește resursele umane și materiale, acestea nu au fost solicitate în mod expres a fi prezentate în grafic. Au fost prezentate tabelar la paginile 234-331, prin urmare nici această critică nu se susține. Cu privire la însemnarea manuală cu markerul, aceasta a fost efectuată în cadrul răspunsului la clarificare, exclusiv pentru a evidenția corelarea între graficul prezentat la paginile 231-232 și graficul pentru drumul critic. Nu există nicio interdicție în marcarea documentului în formula pe care a apreciat-o ca utilă pentru clarificarea solicitărilor autorității contractante. Cu privire la modificarea propunerii tehnice prin răspunsul la clarificări, intervenientul afirmă că nici această critică nu se susține. Singura "modificare" din cadrul graficelor de execuție a privit denumirea graficului prezentat la paginile 232-233, corectându-se astfel o eroare materială de redactare, fără nicio influență asupra datelor concrete prezentate în cuprinsul graficului. Afirmațiile în sensul că s-ar fi acceptat un grafic de execuție "substanțial modificat" nu sunt valide. Nu a fost efectuată nicio modificare în cadrul graficului, cu atât mai puțin una substanțială. Cu privire la criticile vizând capacitatea profesională, în speţă necesitatea deținerii autorizației ..., intervenientul subliniază că listele de cantități nu includ ascensorul. Față de conținutul documentației de atribuire, a confirmat capacitatea profesională de efectuare a activităților Pagina 12 din 36

care fac obiectul contractului, între care nu se regăsește și furnizarea ascensorului, prin urmare criticile formulate sub acest aspect nu au relevanță față de conținutul concret al documentației. Având în vedere cele de mai sus, ... solicită respingerea contestației ..., în integralitatea sa. Ca mijloace de probă, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. ...., Consiliul a invitat ... la sediul său în vederea efectuării studiului de dosar. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ...., ... formulează răspuns la punctul de vedere și cererea de intervenție, prin care, în dezacord cu cele susținute de autoritatea contractantă și intervenient, solicită: 1. respingerea excepției lipsei de interes invocate prin punctele de vedere; 2. respingerea ca nefondate și netemeinice a susținerilor din punctele de vedere; 3. admiterea contestației nr. ...., astfel cum a fost aceasta formulată. Referitor la excepția lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă și intervenient, ... subliniază următoarele: - Declararea ofertei sale ca inacceptabilă și neadecvată, în baza art. 35 lit. b din HG nr. 395/2016 și a art. 215 alin. 4 și 51) din Legea nr. 98/2016, este o decizie care încalcă atât prevederile legale, cât și documentația de atribuire. - Declararea ca admisibilă a ofertei ... a fost stabilită în mod artificial și părtinitor de comisia de evaluare, fără efectuarea unei verificări temeinice cu privire la răspunsurile și justificările prezentate de ofertant și necorelată cu prevederile legale, așa cum incumbă din obligațiile autorității contractante. - În urmă promovării contestației, prin care a adus la cunoștință autorității contractante caracterul neconform și inacceptabil al ofertei ... prin utilizarea unor preturi care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate, cu scopul de a denatura concurența în cadrul procedurii, cu toate că autoritatea contractantă deține toate pârghiile legale prin prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, pentru a adopta măsurile de remediere care se impun, constată că poziția acesteia este de a susține caracterul îndoielnic și ilicit al ofertei .... - În baza informațiilor din rapoartele de evaluare intermediare, oferta ... este oferta depusă cu prețul cel mai mare și implicit nu întrunește condițiile din anunțul de participare - criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate – preț, ... dovedește interesul în promovarea contestației, prin faptul că sunt îndeplinite condițiile cumulative ale interesului, respectiv acesta e actual, iar criticile sale vizează nu doar oferta câștigătoare, ci și ofertele respinse, cât și nelegalitatea cu care a fost evaluată oferta sa. Pagina 13 din 36

... arată că, în baza ofertei admisibile depuse, împreună cu o reevaluare a ofertei desemnată câștigătoare, îi aduce un folos practic al acestui demers, prin faptul că va urca în clasament pe locul 1, interesul fiind unul clar și dovedit. În privința ofertei depuse de ..., contestatorul subliniază că a menționat în cadrul contestației, în mod clar, faptul că din cei patru operatori care au depus ofertă în cadrul procedurii, jumătate însemnând doi (... și celălalt ofertant) a înțeles în același mod cerințele lipsite de coerență ale autorității contractante. Ofertantul se regăsește menționat în mod clar la pag. 58 din cadrul contestației. Având în vedere cele de mai sus, contestatorul afirmă, interesul său este întru-totul determinat, legitim, personal, născut și actual, conform art. 33 C. proc. civilă. În ceea ce privește fondul cauzei, contestatorul fundamentează argumentele prezentate prin contestație, atât în ceea ce privește motivele de respingere ale ofertei sale, cât și motivele pentru care consideră că oferta desemnată câștigătoare este neconformă, solicitând Consiliului admiterea contestației așa cum a fost formulată Prin adresa nr. ..... a formulat concluzii scrise susținând că ... nu poate să își demonstreze beneficiul direct ce ar rezulta în urma soluționării contestației avantajul material neputând fi nici determinat și nici actual întrucât nu a luat în considerare toate situațiile posibile, motiv pentru care solicită respingerea contestației formulată de acesta ca lipsită de interes și continuarea desfășurării procedurii de achiziție publică în vederea finalizării acesteia, în baza art. 26 alin. 6 din Legea nr. 101/2016. Pe fondul cauzei, autoritatea contractantă reiterează argumentele prezentate în punctul de vedere din 25.10.2024 solicitând respingerea contestației și continuarea desfășurării procedurii de achiziție publică în vederea finalizării acesteia. Cu adresa nr. ...... a transmis Răspuns față de înscrisul punct de vedere/concluzii scrise depus de autoritatea contractantă, prin care a combătut susținerile acesteia. ... a constituit cauțiunea, în cuantum de .... Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire simplificată a contractului de lucrări având ca obiect ..., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. ..... În cadrul procedurii au fost primite 4 oferte, în urma evaluării cărora a fost încheiat raportul procedurii nr. ..., potrivit cu care oferta desemnată câștigătoare este cea a ..., în timp ce restul ofertelor depuse, printre care și cea a contestatorului, au fost respinse. Pagina 14 din 36

Nemulțumit de rezultatul procedurii, despre care a fost încunoștiințat prin adresa nr. ..., pentru motivele evocate în cele ce preced, ... a depus prezenta contestație, prin care critică, pe de o parte, decizia de respingere a ofertei sale, iar, pe de altă parte, decizia de desemnare a ofertei câștigătoare, despre care susține că sunt nelegale. Relativ la cererea de intervenție depusă de ..., având în vedere că aceasta are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină prin promovarea cererii, fiind ofertantul desemnat câștigător, Consiliul, în conformitate cu art. 64 C.proc.civ, o încuviințează, în principiu, ca cerere de intervenție în interesul autorității contractante. Intervenția în cauză este în interesul autorității contractante, întrucât intervenientul urmărește aceeași finalitate ca autoritatea contractantă, respectiv respingerea contestației și menținerea actelor emise de comisia de evaluare în cadrul procedurii. Referitor la cererea de studiere a dosarului cauzei formulată de ..., se reține că, potrivit legislației în vigoare, accesul la dosarul constituit la Consiliu se face în temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, care stipulează următoarele: (1) La cerere, părțile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu, în aceleași condiții în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanțele de judecată potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, cu excepția documentelor pe care operatorii economici le declară și probează ca fiind confidențiale, întrucât cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice și/sau comerciale, stabilite conform legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor economici, în special în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală. (2) Accesul la documentele dosarului constituit la Consiliu potrivit alin. (1) nu este condiționat de accesul la documentele aflate la autoritatea contractantă potrivit legislației privind achizițiile publice sau legislației privind achizițiile sectoriale ori legislației privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. (3) În sensul alin. (1), documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanți, în mod explicit și vizibil, ca fiind confidențiale. Consultarea documentelor confidențiale din oferte este permisă numai cu acordul scris al respectivilor ofertanți. Având în vedere că ...a depus Declarație privind partea/părțile din propunerea tehnică și financiară care au caracter confidențial, prin care a declarat confidențiale: - documentația de calificare în integralitatea ei; - propunerea tehnică în integralitate, inclusiv solicitările de clarificări și răspunsurile aferente; - propunerea financiară în integralitate, inclusiv solicitările de clarificări și răspunsurile eferente; - DUAE și documentele justificative; Pagina 15 din 36

- procesele-verbale de evaluare în care se regăsesc referiri la oferta sa, Consiliul a solicitat acestuia să precizeze dacă permite studierea respectivelor documente, precum și să probeze și să prezinte justificarea documentelor declarate confidențiale. Prin răspunsul formulat, ... a arătat că autoritatea contractantă a permis contestatorului accesul la dosarul achiziției, inclusiv la oferta sa, și și-a exprimat refuzul de eliberare a unor copii de pe ofertă invocând faptul că art. 217 din Legea nr. 98/2016 și art. 19 din Legea nr. 101/2016 nu prevăd o atare posibilitate. Analizând cererea primită, ținând seama de principiul tratamentului egal, în condițiile în care însuși contestatorul și-a declarat, în mod similar, confidențiale părți din ofertă, precum și de faptul că parte din informațiile la care se solicită accesul intră sub protecția GDPR, Consiliul nu a asigurat accesul la conținutul propunerilor tehnică și financiară depuse de ofertantul câștigător. Este considerat relevant în aprecierea alegațiilor contestatorului legate de drepturile sale de acces la documentele depuse de un contracandidat, modul în care acesta, la rândul lui, a interpretat prevederile legale și și-a declarat confidențiale, bazat pe aceleași norme, propunerea tehnică și propunerea financiară în integralitate, astfel că orice critică a acestuia legată de confidențialitatea documentelor, trebuie analizată și cu asigurarea aplicării principiului tratamentului egal, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Așadar, în aprecierea Consiliului, dreptul de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale, și a respectării tratamentului egal al participanților la procedura de atribuire. Accesul la un proces echitabil/liber la justiție nu presupune încălcarea principiului tratamentului egal ori a altor prevederi legale. Modul de a proceda al Consiliului se circumscrie celor reținute la pct. 55 din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE, a cărei acțiune principală a avut ca obiect dreptul la protecția informațiilor confidențiale, prin care Curtea a reținut că: (...) Este de competența acestui organism să decidă în ce măsură și potrivit căror modalități se impune garantarea confidențialității și a secretului acestor informații, în lumina cerințelor unei protecții juridice efective și a respectării dreptului la apărare al părților la litigiu și, în cazul unei căi de atac în fața unei instanțe sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau tribunal în înțelesul articolului 234 CE, pentru ca procedura, în ansamblul său, să respecte dreptul la un proces echitabil. Cele de mai sus prezintă relevanță și din perspectiva criticilor contestatorului privitoare la refuzul autorității contractante de a-i permite Pagina 16 din 36

accesul nelimitat la dosarul achiziției publice inclusiv cu eliberare de copii xerox de pe documentele conținute de acesta, care, astfel, este întemeiat (refuzul) în ceea ce privește partea din ofertă la care nu a fost asigurat accesul nici de către Consiliu. În consecință, sancțiunea impusă de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 nu va putea fi invocată în speță pentru a împiedica o analiză a eventualelor critici noi formulate prin concluziile scrise depuse ulterior studiului de dosar, cu privire la părți ale dosarului achiziției publice vizualizate la Consiliu, câtă vreme contestatorul a fost împiedicat să prezinte în cadrul contestației toate aspectele de nelegalitate ale procedurii de comportamentul culpabil al autorității contractante. Cu titlu preliminar analizei temeiniciei deciziilor criticate prin contestație, Consiliul, în raport cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Lege nr. 101/2016, analizând excepția lipsei de interes a contestatorului, invocată de autoritatea contractantă și intervenient, o va respinge, din următoarele considerente: Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016: Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.” La art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, este definită noțiunea de persoană care se consideră vătămată, ca fiind: (…) orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire. În doctrină s-a arătat că, prin interes, se înţelege folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii sale. Existența interesului este o condiție necesară promovării unei cereri în justiție, astfel cum impune art. 32 alin. (1) din noul C. proc. civ., conform căruia (…) orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes. Interesul, indiferent că este moral şi/sau material, trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute expres la art. 33 din noul C.proc.civ, respectiv Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Pagina 17 din 36

Aplicând aceste considerente doctrinare speţei pendinte, Consiliul constată că ... justifică un interes care îndeplineşte condiţiile expuse anterior, interes ce constă în înlăturarea deciziei de respingere a ofertei sale și reintrarea în competiția pentru atribuirea contractului. Totodată, contrar celor susținute de autoritatea contractantă, împrejurarea că ... nu a criticat oferta ..., ofertă care potrivit actelor evaluării este respinsă, nu prezintă nicio relevanță în analiza interesului contestatorului de a promova demersul de față, care este unul clar și dovedit anume de a reintra în procedura de atribuire. Mai trebuie adăugat că autoritatea contractantă se află în eroare considerând că în situația infirmării decizie de respingere a ofertei contestatorului îi revine sarcina de a acționa cu respectarea principiului tratamentului egal și a reintroduce în procedură și oferta .... În realitate, prin acceptarea deciziei de respingere a ofertei sale, dovedită de rămânerea în pasivitate ulterior primirii rezultatului procedurii, ... a devenit străin de procedură, oferta sa fiind definitiv respinsă. Elocventă în acest sens este Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 66/2018 privitoare la dezlegarea unei chestiuni de drept prin care s-a stabilit: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă învestită cu reevaluarea ofertei în urma controlului de legalitate exercitat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată are posibilitatea de a verifica toate elementele tehnice şi aspectele financiare ale ofertei apte a demonstra admisibilitatea ei, dacă din mijloacele de probă administrate nu rezultă verificarea lor anterioară. Potrivit pct. 76 din această decizie: Infirmarea deciziei de inadmisibilitate a ofertei, ca urmare a controlului de legalitate exercitat de C.N.S.C. sau de instanţa de contencios administrativ, obligă comisia de evaluare din cadrul autorităţii contractante de a proceda la reevaluarea ofertei, prin verificarea celorlalte aspecte care caracterizează admisibilitatea acesteia şi care nu au fost cercetate la prima evaluare, fără a avea posibilitatea extinderii acestui proces de verificare cu privire la cele pe care le-a verificat în etapa de evaluare, conform art. 65 alin. (2) şi art. 133 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, şi care nu au făcut obiectul vreunei solicitări de remediere sau contestări, raportul de evaluare în măsura în care le confirmă, privit ca act administrativ, fiind definitiv şi executoriu sub acest aspect. Cu atât mai mult, în situaţia dată, nu se poate extinde procesul de reevaluare asupra celorlalte oferte declarate ca admisibile sau inadmisibile şi în privinţa cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrar principiului securităţii juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate Pagina 18 din 36

anterior admisibilă sau invers, conduită care echivalează cu o revocare a unui act administrativ care a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Așa cum s-a reținut și la pct. 81 din decizie: Exercitarea controlului de legalitate administrativ - jurisdicţional sau jurisdicţional şi invalidarea concluziei de inadmisibilitate a ofertei la care a ajuns comisia prin raportul de evaluare întocmit obligă autoritatea contractantă de a proceda la reluarea operaţiunii de evaluare a acestei oferte de la etapa contestată, conform celor dispuse prin decizia C.N.S.C. sau hotărârea instanţei, comisia nefiind îndreptăţită a relua verificarea criteriilor deja analizate, raportul de evaluare, în măsura în care le atestă, fiind irevocabil sub acest aspect. Prin urmare, în condițiile în care există o verificare în privința ofertei ..., însușită ca atare de acesta, comisia de evaluare nu este în drept să procedeze la o reevaluare a respectivei oferte chiar dacă motivul de respingere reținut în cazul acesteia a fost unul similar respingerii și a altui ofertant care însă nu a rămas în pasivitate și în cadrul contestației depuse a obținut infirmarea respectivului motiv. Altfel spus, autoritatea contractantă este în drept de a reevalua doar ofertele indicate de Consiliu în decizia sa și nu altele. Cele de mai sus sunt reflectate fără dubiu și la nivelul legislației naționale, art. 26 alin. (101) din Legea nr. 101/2016 stabilind că: (101) În situația în care contestația vizează rezultatul procedurii de atribuire și se dispune reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica în mod clar și precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluări, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare și măsurile corective pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării. Așadar, ținută fiind de cele dispuse de Consiliu, comisiei de evaluare îi este interzis să procedeze la o extindere a reevaluării la care a fost obligată, respectiv la o reevaluare și a altor oferte, un astfel de comportament, dacă va fi adoptat, urmând a fi cenzurat în mod evident urmare a unei eventuale căi de atac vizând rezultatul procedurii stabilit ulterior reevaluării. Nu în ultimul rând, interesul ... de a promova demersul de față trebuie analizat și prin prisma considerentelor hotărârii CJUE pronunțată în cauza C-131/16, Archus și Gama, potrivit cărora: 50 Trebuie amintit, în această privință, că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 prevede că statele membre trebuie să asigure accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care trebuie să le stabilească în acest sens, cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printro presupusă încălcare. 51 Fiind chemată să interpreteze dispozițiile echivalente ale articolului 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 237), Curtea a statuat deja că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, ofertanții au un interes legitim care înseamnă excluderea ofertei celorlalți în scopul obținerii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C100/12, Pagina 19 din 36

EU:C:2013:448, punctul 33, Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C689/13, EU:C:2016:199, punctul 27, precum și Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich, C355/15, EU:C:2016:988, punctul 29), indiferent care ar fi numărul participanților la procedură și numărul participanților care au introdus căi de atac (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C689/13, EU:C:2016:199, punctul 29). 52 Astfel, pe de o parte, excluderea unui ofertant poate conduce la obținerea de către un alt ofertant a contractului direct în cadrul aceleiași proceduri. Pe de altă parte, în ipoteza unei excluderi a tuturor ofertanților și a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, fiecare dintre ofertanți ar putea să participe și, astfel, să obțină în mod indirect contractul (a se vedea Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C689/13, EU:C:2016:199, punctul 27). 53 Principiul jurisprudențial astfel stabilit prin Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb (C100/12, EU:C:2013:448), și prin Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE (C689/13, EU:C:2016:199), își găsește aplicarea în situația în discuție în cauza principală. 54 Astfel, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice în care au fost depuse două oferte și în care autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt, instanța de trimitere este sesizată de ofertantul respins cu o cale de atac îndreptată împotriva acestor două decizii. În cadrul acestei căi de atac, ofertantul respins invocă excluderea ofertei ofertantului câștigător pentru lipsa conformității acesteia cu specificațiile caietului de sarcini. 55 Întro asemenea situație, ofertantului care a introdus calea de atac trebuie să i se recunoască un interes legitim în excluderea ofertei ofertantului câștigător, care poate conduce, eventual, la constatarea imposibilității autorității contractante de a efectua selecția unei oferte legale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, precum și Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C689/13, EU:C:2016:199, punctul 24). 56 Această interpretare este confirmată de dispozițiile articolului 2a alineatele (1) și (2) din Directiva 92/13, care prevăd expres un drept la o cale de atac al ofertanților care nu au fost excluși definitiv, în special împotriva deciziilor de atribuire a contractelor de achiziții publice adoptate de entitățile contractante. 57 Desigur, în cauza în care a fost pronunțată Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich (C355/15, EU:C:2016:988, punctele 13-16, 31 și 36), Curtea a statuat că unui ofertant a cărui ofertă fusese exclusă de autoritatea contractantă dintro procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice i se putea refuza accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice. Totuși, în această cauză, decizia de excludere a ofertantului menționat fusese confirmată printro decizie care a dobândit autoritate de lucru judecat înainte ca instanța sesizată cu calea de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului să se pronunțe, astfel încât ofertantul respectiv trebuia să fie considerat exclus definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice în discuție. 58 În schimb, în cauza principală, Archus și Gama au formulat o cale de atac împotriva deciziei prin care era exclusă oferta lor și împotriva deciziei de atribuire a contractului, adoptate simultan, și, prin urmare, nu pot fi considerate ca fiind excluse definitiv din procedura de atribuire a contractului de achiziții publice. Întro asemenea situație, noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva Pagina 20 din 36

92/13 poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice. 59 Din considerațiile care precedă rezultă că Directiva 92/13 trebuie să fie interpretată în sensul că, întro situație precum cea în discuție în cauza principală – în care, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, au fost prezentate două oferte, iar autoritatea contractantă a adoptat două decizii simultane, de respingere a ofertei unuia dintre ofertanți și, respectiv, de atribuire a contractului în favoarea celuilalt –, ofertantul exclus, care formulează o cale de atac împotriva acestor două decizii, trebuie să poată solicita excluderea ofertei ofertantului câștigător, astfel încât noțiunea „un anumit contract” în sensul articolului 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 poate viza, dacă este cazul, eventuala inițiere a unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice. Consiliul reține că, în speță, este pe deplin aplicabilă interpretarea de mai sus a CJUE, atât timp cât ... atacă simultan decizia de respingere a ofertei sale și decizia privind admisibilitatea ofertei concurente, depusă de .... Din aceeași perspectivă aplicabile sunt și considerentele Hotărârii Curții din 5 septembrie 2019, Lombardi, C-333/18, potrivit cărora: Astfel, ofertantului clasat, precum în speță, pe locul al treilea și care a introdus acțiunea principală trebuie să îi fie recunoscut un interes legitim în excluderea ofertei adjudecatarului și a ofertantului plasat pe locul al doilea, întrucât nu se poate exclude ca, chiar dacă oferta sa este considerată nelegală, autoritatea contractantă să fie determinată să constate imposibilitatea de a selecționa o altă ofertă legală și să efectueze ulterior organizarea unei noi proceduri. În special, în cazul în care acțiunea ofertantului care nu a fost ales ar fi considerată întemeiată, autoritatea contractantă ar putea lua decizia de a anula procedura și de a iniția o nouă procedură de atribuire pentru motivul că ofertele legale rămase nu corespund suficient așteptărilor autorității contractante. Așadar, rezultă că se recunoaște un interes dacă prin acțiunea formulată, autorul acesteia, a cărui ofertă a fost respinsă, urmărește respingerea tuturor ofertelor admisibile primite în procedura respectivă, scopul fiind cel al anulării procedurii de atribuire. Or, în speța dedusă judecății o asemenea finalitate poate fi atinsă în urma judecării criticilor din contestație privitoare inclusiv la evaluarea ofertei desemnată câștigătoare. În condițiile expuse, Consiliul stabilește că, în cauză, nu operează excepția lipsei de interes invocată de autoritatea contractantă și intervenient, drept care o va respinge. Pe fondul cauzei, procedând la analiza temeiniciei criticii contestatorului îndreptată împotriva deciziei de respingere a ofertei sale, Consiliul ia act că potrivit raportului procedurii nr. ... și comunicării nr. ..., oferta ... a fost respinsă, ca inacceptabilă și neadecvată, în temeiul art. 3 5lit.b din HG 395/2016 și a art. 215 alin. 4 și 51 și din Legea nr. 98/2016 (…) cu motivarea: Pagina 21 din 36

(…) întrucât perioada de valabilitate a garanției de participare solicitată a fost de 120 de zile (4 luni) așa cum este indicat în fișa de date a achiziției la punctul III.1.6 iar ofertantul ... a indicat în ..... Așadar, reproșează autoritatea contractantă contestatorului nerespectarea cerinței fișei de date privitoare la perioada de valabilitate a garanției de participare constituită, în sensul în care Scrisoarea de garanție bancară seria BB .../..., în valoare de ... lei, eliberată de ..., are o perioadă de valabilitate de doar 77 de zile față de 120 de zile cât s-a solicitat. În soluționare, Consiliul reține că la cap. III.1.6.a) – Garanția de participare din fișa de date, autoritatea contractantă a stabilit următoarele reguli: … De asemenea, relevantă este regula prevăzută la cap. IV.2.2) – Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare din anunțul de participare, unde apare precizată data de ..., ora 15,00, decalată succesiv în urma mai multor anunțuri de tip Erată. Sintetizând cele de mai sus, rezultă că ofertanții aveau obligația de a constitui garanția de participare având o valabilitate de minim 120 zile de la termenul limită de primire a ofertelor, adică de la data de .... În vederea îndeplinirii cerinței de constituire a garanție de participare, contestatorul a prezentat Scrisoarea de garanție bancară seria BB .../..., în valoare de ... lei, eliberată de ..., având ca perioadă de valabilitate: ... – ..., așa cum recunoaște și contestatorul. Corelând informațiile de mai sus cu regulile stabilite de autoritatea contractantă, se observă că ... a prezentat o garanție de participare care nu respectă regula de a avea o valabilitate de cel puțin 120 de zile de la termenul limită de primire a ofertei, valabilitate garanției fiind mai mică. Acest aspect, după cum arată și contestatorul, a format obiectul solicitării de clarificări nr. ..., prin care autoritatea contractantă a cerut prin raportare la cele stabilite prin fișa de date: (…) să justificați, în condițiile respectării art. 215 alin. 4 din Legea nr. 98/2016 actualizată și a principiului tratamentului egal și nediscriminatoriu a ofertelor, neconcordanța referitoare la valabilitatea garanției de participare constituite de dvs prin .... valabilă până pe ... (78 zile) și perioada solicitată în fișa de date. răspunsul ... fiind transmis cu adresa nr. ... anexat căreia se regăsește Actul adițional nr. 1 din ... la Contractul de asigurare privind garanția de participare la licitație Seria BBe, numărul .... Cu mențiunea că scrisoarea de garanție bancară prezentată de contestator poartă seria .... Acest răspuns a fost considerat neconcludent de către comisia de evaluare, după cum apare consemnat în procesul-verbal nr. ...., deoarece garanția de participare prezentată are o valabilitate de doar 77 de zile iar o eventuală solicitare de clarificări prin care s-ar fi solicitat prelungirea valabilității ofertei ar fi încălcat principiul tratamentului egal Pagina 22 din 36

și nediscriminatoriu față de ceilalți ofertanți ce au transmis valabilitatea garanției de participare corect de 120 de zile, concluzie la care Consiliul însă nu achiesează. Astfel, relevanță în cauză prezintă dispozițiile art. 132 alin. (3) din HG nr. 395/2016, potrivit cu care: (3) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, comisia de evaluare solicită clarificări, în termen de o zi lucrătoare de la data-limită de depunere a ofertelor, privind eventualele neconcordanţe referitoare la îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, precum şi la cuantumul sau valabilitatea acesteia, acordând ofertantului un termen de 3 zile pentru a răspunde la solicitarea de clarificare, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă. Așadar, textul legal menționat stabilește în sarcina comisiei de evaluare obligația de a solicita clarificări ori de câte ori sesizează neconcordanțe referitoare la îndeplinirea condițiilor de formă ale garanției de participare, dar și cu privire la cuantumul sau valabilitatea acesteia, clarificări care, evident, nu pot avea ca scop decât alinierea garanției de participare la cerințele impuse. O interpretare contrară apreciază Consiliul că ar lipsi de eficiență textul de lege menționat și implicit demersul de solicitare de clarificări, în sensul în care o solicitare de clarificare fără a exista posibilitatea de conformare față de o eventuală necorelare sesizată ar fi lipsită de orice rațiune. Dacă legiuitorul dorea ca nerespectarea cerințelor documentației de atribuire în ceea ce privește constituirea garanției de participare să conducă la respingerea ofertei, nu ar fi inclus în legislația aplicabilă prevederea susenunțată, prevedere care nu se regăsea în forme anterioare ale legislației achizițiilor publice. Mai reține Consiliul față de textul legal enunțat, că singurul motiv pentru care ofertantul ar putea fi sancționat ar fi acela de a nu da curs solicitării de regularizare a garanției de participare, ceea ce în speța de față nu s-a întâmplat. Prin urmare, primind răspunsul contestatorului, comisiei de evaluare îi revenea obligația să-l accepte iar nu să îl ignore invocând argumente străine de comportamentul trasat de dispozițiile legale enunțate într-o atare situație de fapt. Legat de adresa de clarificare transmisă contestatorului, Consiliul observă caracterul ei deficitar, comisia de evaluare, deși a înțeles să promoveze acest demers, invocând drept temei legal dispozițiile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016 care nu prezintă vreo relevanță atâta vreme cât situația din speța de față este expres reglementată de textul legal menționat, a cărei aplicare nu poate conduce nicidecum spre concluzia încălcării vreunui principiu din materia achizițiilor publice. În ciuda solicitării de clarificări deficitare nu poate fi ignorat însă faptul că ... a înțeles să remedieze neconcordanța sesizată, astfel că Pagina 23 din 36

singura culpabilă de atribuirea unei alte finalități demersului său, străin de textul legal aplicabil, este doar comisia de evaluare. Totodată, nu poate fi scăpat din vedere scopul constituirii garanției de participare, așa cum este el menționat la art. 35 alin. (1) din HG nr. 395/2016, și anume acela de protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire., scop atins prin garanția de participare astfel cum a fost clarificată de contestator. În concluzie, având în vedere că ... a înlăturat pe calea răspunsului la clarificări neconcordanța sesizată cu privire la perioada de valabilitate a garanției de participare constituită în procedură, decizia de respingere a ofertei sale este nelegală, drept care se impune a fi infirmată. Trecând la analiza criticilor cu privire la evaluarea ofertei desemnată câștigătoare, depusă de ..., Consiliul constată că, într-un prim argument de pretinsă nelegalitate, contestatorul arată că ofertantul menționat a ofertat un preț nejustificat de scăzut, care nu poate fi justificat iar răspunsul la clarificări este neconcludent. Din parcurgerea argumentației expusă în susținere, se observă că ceea ce impută contestatorul autorității contractante este, în esență, o evaluare superficială în contextul în care ofertantul în discuție nu a prezentat la solicitarea de clarificări adresată un răspuns care să acopere toate solicitările adresate, iar ofertele de la furnizori sunt false. Consiliul observă din actele evaluării că, având în vedere prețul propus de ofertantul în discuție care se situează sub pragul de 80% din valoarea estimată a procedurii (reprezentând 64,37% din respectiva valoare), autoritatea contractantă a considerat că oferta în discuție se încadrează în categorie celor cu preț aparent neobișnuit de scăzut și a înțeles să dea eficiență dispozițiilor art. 210 din Legea nr. 98/2016, sens în care a transmis ... adresa de clarificări nr. ..., (…) având ca obiect: a) .... ... a răspuns prin adresa nr. ...., la care a anexat o serie de înscrisuri în susținerea explicațiilor prezentate, respectiv a elementelor de cost asupra cărora a fost chestionat, printre care se identifică și oferte de preț de la diverși furnizori. Reținând că autoritatea contractantă este singura în măsură să stabilească elementele de preț asupra cărora este necesar a solicita clarificări, Consiliul observă că autorul contestație formulează o serie de considerații cu caracter general legate de obligațiile comisiei de evaluare care derivă din aplicarea art. 210 din Legea nr. 98/2016 axându-se pe punerea la îndoială a realității ofertelor de preț emise de furnizorii ..., ..., ..., ... și ..., perspectivă din care vor fi efectuate verificări în cele ce urmează. Astfel, susține contestatorul, făcând trimitere la ofertele de preț prezentate de ofertantul câștigător în speța similară obiect al dosarelor Pagina 24 din 36

CNSC conexe nr. ... și nr. ..., că există suspiciuni rezonabile cu privire la veridicitatea ofertelor de preț de la furnizorii menționați, prezentând în susținerea, referitor la oferta de preț din partea ..., oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, prin care ... se dezice de cea prezentată de ofertantul câștigător ca aparținându-i. În referire la oferta de preț de la furnizorul ..., prezintă contestatorul în susținere oferta de preț presupus prezentată de ofertantul câștigător și în cazul procedurii de față, oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, prin care ... se dezice de cea prezentată de ofertantul câștigător ca aparținându-i. Cu privire la oferta de preț de la furnizorul ..., prezintă contestatorul în susținere oferta de preț presupus prezentată de ofertantul câștigător și în cazul procedurii de față, oferta de preț primită de societatea sa de la furnizorul menționat, dar și corespondența purtată cu acesta, respectiv cu dl. Bălan Georgian prin care acesta confirmă că poate oferta doar partea referitoare la tablourile electrice. În cazul ofertelor de preț de la furnizorii ... și ..., contestatorul arată că în cazul ambelor oferte că a sesizat numeroase neconcordanțe valorice, respectiv diferențe de zecimale, semn că prețul unitar doar afișează 2 zecimale, ele având de fapt 4 zecimale în calculul valorii finale. Aceste 4 zecimale sunt un indicator al preluării prețurilor unitare de către câștigător din formularul C6 propriu și transpuse în oferta furnizorului sub antet preluat ilicit. Mai atrage contestatorul atenția asupra formatului tabelar care este același ca în cazul ofertelor ..., ... și .... În combatere, Consiliul reține că autoritatea contractantă susține că majoritatea ofertelor de preț prezentate de ofertantul câștigător sunt însoțite de corespondența purtată cu reprezentanții/agenții de vânzări ai firmelor respective sau prin care aceștia pot fi identificați ceea ce intră în contradicție cu afirmațiile contestatorului cel puțin în privința ... și ..., dar și că și-a îndeplinit obligația legală de verificare aflată în sarcina sa. Pe de altă parte, în apărare, intervenientul arată următoarele: -cu privire la pretinsa ofertă falsă provenind de la ... – contestatorul se prevalează de un răspuns primit pe email, adresat în cadrul contestație ce formează obiectul dosarului nr. ..., fără legătură cu prezenta procedură. Arată că depune confirmarea asumată de reprezentantul legal al ..., prin semnătură și ștampilă, prin care se confirmă relația contractuală de lungă durată, sub forma unui acord cadru încheiat cu subcontractantul ..., în baza căruia acesta are posibilitatea de a utiliza platforma ..... a ... pentru generarea ofertelor, conform prețurilor agreate în parteneriatul de tip contract-cadru și asumate de furnizor; Pagina 25 din 36

-cu privire la pretinsa ofertă falsă provenind de la ... – contestatorul se prevalează de un răspuns primit pe email, adresat în cadrul contestație ce formează obiectul dosarului nr. ..., fără legătură cu prezenta procedură. Arată că depune confirmarea asumată de directorul național de vânzări al ..., prin semnătură și ștampilă, prin care se confirmă relația contractuală de lungă durată, sub forma unui acord cadru încheiat cu subcontractantul ..., în baza căruia acesta are posibilitatea de a utiliza platforma B2B a ... pentru generarea ofertelor, conform prețurilor agreate în parteneriatul de tip contract-cadru și asumate de furnizor; -cu privire la pretinsa ofertă falsă provenind de la ... – contestatorul se rezumă la prezumții derivând din demersurile efectuate în dosarul nr. ..., fără legătură cu prezenta procedură. Arată că ... și-a asumat prin semnătură și ștampilă oferta contestată de contestator; -cu privire la pretinsele oferte false provenind de la ... și ... – contestatorul se rezumă la prezumții derivând din demersurile efectuate în dosarul nr. ..., fără legătură cu prezenta procedură. Arată că pretinsele referiri la convorbiri telefonice și „convorbiri verbale” nu sunt nici dovedite, nici admisibile ca mijloace de probă, iar ofertele menționate au fost confirmate prin semnătură și ștampilă în procedura obiect al dosarului menționat. Contestatorul, prin concluziile scrise depuse, combate apărările intervenientului susținând că nu au niciun suport de la furnizori care, din contră, în cadrul adreselor anexat cererii de intervenție, specifică că se pot utiliza prețurile de pe platforma online spre ofertare proprie (adică pe formatul și sub antetul partenerului) după cum rezultă din adresa ... nr. 805/25.10.2024, or oferta prezentată în răspunsul la clarificări se pretinde a fi emisă în numele .... Aceeași situație o invocă contestatorul și în ceea ce privește furnizorul ... făcând trimitere la adresa nr. ....., din care ar rezulta că ofertele de preț nu se emit sub antetul și în numele furnizorului cum sunt ofertele de preț prezentate de câștigător. Mai susține contestatorul că adresele arătate nu confirmă ofertele reclamate de societatea sa prin contestație, că ofertele pe care le reclamă nu conțin produse de pe site-ul sau platforma furnizorilor respectivi, că prin programul de citire documente portabile (.pdf) – Adobe ștampilele invocate de intervenientă par a fi recunoscute de program ca element editabil, concluzionând că partenerii pot insera și stabili prețul final și termenul de livrare al produselor comercializate în propriile oferte, însă nu pot pretinde că ofertele respective provin de la furnizor, cum arată și .... Analizând argumentele fiecărei părți și probatoriul administrat în dosar, ofertele de preț de la furnizorii din procedura de față sunt similare celor din procedura care formează obiectul dosarului nr. .... Consiliul reține, dincolo de corespondența proprie invocată de contestator, adresa Pagina 26 din 36

nr. .... emisă de ... și adresa nr. .... emisă de ..., prezentate de chiar intervenient în susținerea opiniei sale, care confirmă în fapt cele arătate de contestator și anume că furnizorii menționați și-au exprimat acordul în sensul utilizării prețurilor de pe platformele ce le aparțin la întocmirea, de către partenerii lor, a propriilor oferte către beneficiarii finali, iar nu și a altor date, de identificare spre pildă (antetul furnizorului). Astfel, în adresa nr. ....., transmisă ... SRL (subcontractantul desemnat de ...), ... a arătat: (…) prin prezenta menționăm că începând cu data de 20.03.2019, când a fost semnat Acordul Comercial nr. 50003886, societatea ... SRL, în calitate de partener ..., poate utiliza platforma www....partener.ro. Prin aplicarea codului de card alocat pe contul ... SSRL, partenerii ... au posibilitatea de întocmire de oferte de preț către beneficiarii acestora, în funcție de propriile condiții comerciale negociate cu beneficiarii, utilizând informațiile și datele din platforma mai sus menționată. Astfel, societatea ... SRL, în funcție de propriile interese comerciale, poate insera în ofertele redactate în numele ... SRL, atât prețul produselor, cât și termenul de livrare și orice alte condiții aferente cu privire la produsele comercializate. În mod similar, prin adresa nr. ...., transmisă tot ... SRL, ... arată: Vă informăm că începând cu data semnării contractului de distribuție între ... SRL și ... SRL, contract nr. ...., vă puteți întocmi singuri ofertele de preț către beneficiarii dvs. utilizând informațiile și prețurile afișate în contul dvs. online din platforma B2B ... și/sau lista de preț pusă la dispoziție. În funcție de informațiile furnizate puteți insera și stabili prețul final și termenul de livrare al produselor comercializate de ... SRL în ofertele redactate de dvs. în numele companiei pe care o reprezentați, către beneficiarii dvs finali. (…) Așadar, este limpede că subcontractantul ... SRL propus de câștigător, în calitate de partener al furnizorilor menționați, este în drept să utilizeze prețurile de pe platformele acestora din urmă la redactarea propriilor oferte de preț către beneficiarii săi, iar nu să emită oferte de preț în numele furnizorului, adică în numele ... respectiv ... cum apar a fi ofertele de preț de care se prevalează .... Având în vedere că la momentul analizării probelor în dovedirea sustenabilității costurilor ofertate comisia de evaluare nu a avut cunoștință despre aspectele care pună la îndoială justificarea primită din partea ofertantului câștigător, astfel că nu se poate reține vreo culpă în sarcina acesteia, văzând probele administrate de contestator la dosarul cauzei din care rezultă că furnizorii ... respectiv ... nu recunosc ofertele de preț prezentate de ..., dar și a celor prezentate de intervenient din care rezultă cele de mai sus, Consiliul apreciază că se nasc suspiciuni rezonabile cu privire la posibilitatea ... de a obține, la prețul indicat, produsele care urmează a le pune în operă în cadrul contractului. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește oferta de preț de la furnizorii ..., ... și ... care, observă Consiliul, au aceeași modalitate de Pagina 27 din 36

redactare (antet al furnizorului urmat de format tabelar cu aceleași coloane). În contextul conturat, constatând că există un risc privind posibilitatea ca ... să poată să obțină produsele din ofertele de preț în discuție Consiliul stabilește că se impune revenirea în etapa de evaluare a acestei oferte prin parcurgerea unei etape de clarificări, inclusiv cu furnizorii în discuție, în urma căreia să se poată concluziona cu certitudine asupra realității informațiilor din oferta desemnată câștigătoare, pentru a nu mai exista suspiciuni sau neclarități de tipul celor reclamate de contestator. Jurisprudenţa Consiliului este constantă în sensul că orice decizie a autorității privind admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică, sub toate aspectele acesteia, şi pe probe concludente, iar nu pe documente insuficiente, având în vedere că unui ofertant trebuie să i se dea dreptul de a-şi demonstra cu claritate conformitatea ofertei cu care a participat la procedură. Demersurile dispuse în sarcina comisiei de evaluare nu reprezintă, în opinia Consiliului, o încălcarea a principiului tratamentului egal, prin raportare la dispozițiile art. 134 din HG nr. 395/2016, deoarece nu suntem în prezența reluării aceleiași solicitări de clarificări, ci, în discuție, este verificarea realității documentelor depuse în probațiune de ofertant. Abia după parcurgerea unei asemenea etape de clarificări se poate decide, întemeiat, dacă aspectele declarate de ... în răspunsul său privind justificarea prețului, se susțin sau nu. Pe cale de consecință criticile contestatorului vor fi admise. Cât privește procedura înscrierii în fals la care face apel contestatorul, Consiliul reține, pe de o parte, că nu este competent a aplica o atare procedură, iar, pe de altă parte, că în materia achizițiilor publice sancțiunea în situația utilizării unei oferte de preț care nu se dovedește a fi emisă de furnizorul indicat ca emitent al acesteia este cea a neluării sale în considerare și, prin urmare, statuarea de către comisia de evaluare în sensul că prețul propus nu a fost justificat. Altfel spus, o ofertă de preț regăsită în situația dată este lipsită de relevanță în cadrul demersului de justificare a prețului propus, concluzia fiind că prețul nu este justificat. Într-un alt argument de pretinsă nelegalitate a deciziei atacate, plecând de la aceleași oferte de preț apreciate false, contestatorul susține că oferta desemnată câștigătoare intră sub incidența cazurilor de excludere prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. c), h) și i) din Legea nr. 98/2016. Contrar opiniei contestatorului, în situația în care ulterior verificărilor întreprinse nu se demonstrează că prețul ofertat sau anumite elemente de cost care converg la formarea acestuia sunt justificate, incidente devin dispozițiile art. 210 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care stabilesc că oferta se respinge dacă dovezile furnizate nu sunt apte a Pagina 28 din 36

demonstra elementele de cost ofertate. Relevante în acest sens sunt și dispozițiile art. 136 alin. (3) din HG nr. 395/2016, potrivit cu care: (3) În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată neconformă. Pe de altă parte, incidența unui dintre cazurilor de excludere prevăzute la art. 167 din Legea nr. 98/2016 poate fi reținută de autoritatea contractantă doar în urma verificărilor informațiilor prezentate de ofertant în DUAE depus, în cadrul secțiunii dedicate cazurilor de excludere, având legătură cu îndeplinirea criteriilor de calificare impuse prin fișa de date. De altfel, chiar contestatorul în cadrul susținerilor sale face trimitere la criteriul de calificare de la cap. III.1.1.a) - Situația personală a candidatului sau ofertantului din fișa de date. Astfel fiind, invocarea dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. c), h) și i) din Legea nr. 98/2016 este evident eronată, drept care critica va fi respinsă. Procedând la analiza următorului argument de pretinsă nelegalitate, constituit de susținerea contestatorului conform căreia ofertantul câștigător nu a prezentat graficul de execuție în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, Consiliul constată următoarele: Cerința privind modul de prezentare a graficului în discuție se regăsește la cap. IV.4.1 – Modul de prezentare al propunerii tehnice din fișa de date, sub forma: (…) Potentialii ofertanti vor prezenta în cadrul ofertei tehnice cel puțin (fara preturi): (…) -graficului de execuție/implementare pe baza metodelor de lucru aferente precizate, alături de termenele intermediare (jaloanele) considerate semnificative de către ofertant (de exemplu: programul de execuție (diagrama Gantt) pe luni calendaristice, la nivel de categorii de lucrări si servicii, care să ilustreze succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor și de realizare a serviciilor, ordinea și derularea în timp a activităților pe care ofertantul propune să le îndeplinească pentru atingerea rezultatelor urmărite, în special: -lucrările permanente și temporare ce urmează să fie executate fara valori, -activitățile de interfațare cu lucrările existente și operarea acestora, (daca vor fi identificate); -secvențierea, derularea în timp și durata testelor, cu evidențierea clară a activităților incluse în procesele de asigurare, respectiv de control al calității, conform legislației specifice corespunzătoare obiectului contractului; -denumirea activităților și sub-activităților aferente, durata acestora, cu evidențierea punctelor cheie (jaloanele) în execuția contractului; -drumul critic clar identificat în planificarea activităților.) -resursele (umane și materiale) pe care le va utiliza în realizarea activităților contractului. Așadar, autoritatea contractantă a impus în sarcina ofertanților obligația de prezenta în cadrul propunerii tehnice un grafic de execuție (de tip Gantt) impunând și un anumit grad de detaliere, în sensul de a se prezenta, printre alte informații, și drumul critic. Pagina 29 din 36

Prevederile enunțate nu au format obiectul vreunei clarificări/contestații situație în care, nemodificate fiind, și-au consolidat forța obligatorie atât față de ofertanți cât și față de comisia de evaluare. Îndeplinirea cerinței impuse, reține Consiliul, a format obiectul solicitării de clarificări nr. ..... transmisă ofertantului câștigător, în conținutul căreia se regăsește și următoarea întrebare: 3. Cerința IV.4.1 Fișa de date: Potențialii ofertanți vor prezenta în cadrul ofertei tehnice cel puțin: (…) drumul critic clar identificat în planificarea activităților, denumirea activităților și sub-activităților aferente, durata acestora, cu evidențierea punctelor cheie (jaloane) în execuția contractului; Vă rugăm să identificați unde se regăsesc aceste informații și să prezentați modul de îndeplinire a acestor cerințe;. ... a răspuns prin adresa nr. .... după cum urmează: Graficul de execuție, care include și Drumul critic, a fost prezentat în Propunerea Tehnică la paginile 230-231. Drumul critic clar identificat a fost prezentat la paginile 232- 233, însă dintr-o eroare de tehnoredactare a fost denumit „Grafic de Execuție – cu resurse umane și materiale”. Acest lucru poate fi remarcat și din structura WBS, care coincide în ambele grafice prezentate. Pentru demonstrarea celor menționate, vă retransmitem Graficul de execuție cu drumul critic evidențiat și Drumul critic cu denumirea rectificată. Anexat a fost prezentat înscrisul denumit Drumul critic și înscrisul denumit Grafic de execuție. Susține contestatorul că înscrisul Drumul critic, în ciuda celor arătate în cadrul răspunsului potrivit căruia drumul critic s-ar regăsi la paginile 232-233 din ofertă, nu se afla în propunerea tehnică depusă inițial. Efectuând verificări asupra propunerii tehnice depusă de ofertantul câștigător, Consiliul identifică la paginile 230-231 înscrisul Grafic de execuție, iar la pag. 231-233 înscrisul Grafic de execuție – cu resurse umane și materiale. Examinând comparativ înscrisul Drumul critic prezentat pe calea răspunsului la clarificări cu înscrisul Grafic de execuție – cu resurse umane și materiale regăsit la pag. 232-233 din propunerea tehnică, Consiliul constată că, așa cum arată și intervenientul, cele două înscrisuri sunt identice din punct de vedere al conținutului, diferită fiind doar denumirea. Cu privire la acest aspect, al denumirii, este de observat cerința documentației de atribuire conform căreia drumul critic trebuie să se regăsească în graficul de execuție, or acest înscris se regăsește în propunerea tehnică a câștigătorului după cum s-a arătat mai sus. Referitor la însemnarea manuală cu markerul invocată de contestator, Consiliul constată că aceasta reprezintă doar o transpunere a drumului critic la nivelul graficului de execuție. Nu achiesează Consiliul nici susținerilor ulterioare ale contestatorului câtă vreme, așa cum corect susține intervenientul, nu toate tipurile de lucrări sunt activități critice iar contestatorul nu demonstrează nicăieri că activitățile la care face referire sunt unele Pagina 30 din 36

critice obligatoriu a fi evidențiate în cadrul drumului critic. De asemenea, în cadrul graficelor din propunerea tehnică se identifică jaloanele iar în privința așa zisei lipse a resurselor materiale și umane din graficul de execuție relevante sunt informațiile regăsite în documentul Lista resurselor materiale și umane regăsit la pagina 234 din propunerea tehnică astfel că lipsa invocată nu reprezintă decât un veritabil viciu de formă, așa cum este acesta definit la art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016, a cărei remediere în contextul dat apare nenecesară. Astfel fiind, nu se poate reține că ofertantul câștigător ar fi procedat la o modificare substanțială a propunerii tehnice pe calea răspunsului la clarificări așa cum susține contestatorul. În continuare, Consiliul va proceda la analiza criticii conform căreia ofertantul câștigător nu a dovedit că deține capacitatea profesională de a realiza activitățile care formează obiectul contractului. Se observă că ... invocă în susținere prevederile fișei de date a achiziției, respectiv cele de la cap. III.1.1.b) - Capacitatea de exercitare a activității profesionale, conform cu care: Operatorii economici ce depun oferta trebuie să dovedească o formă de înregistrare în condițiile legii din țara de rezidență, să reiasă că operatorul economic este legal constituit, că nu se află în niciuna din situațiile de anulare a constituirii precum și faptul că are capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului. cele din caietul de sarcini, respectiv de la pag. 23, având conținutul: Intervenții la nivelul parterului: -Anexele C2, C4 sunt propuse spre demolare, fiind considerate fără valoare arhitecturală. Imobilul C3 s-a autodemolat datorită stării avansate de degradare. -Spațiul interior de la nivelul parterului este recompartimentat astfel: hol/casa scării și lift, grupuri sanitare separate pe sexe și grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, spații tehnice și depozitări și spațiu multifuncțional; Intervenții la nivelul supantei: -Supanta este accesibilă prin intermediul scării și liftului și găzduiește și un hol cu acces spre sala de cinema. dar și Planșele A11 și A12 în care apa menționate două ascensoare. Parcurgând aceste prevederi, Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a impus în sarcina ofertanților obligația de a prezenta vreo autorizație de execuție. De altfel, nici contestatorul nu indică cerințele exprese ale documentației de atribuire prin intermediul cărora a fost solicitată prezentarea în ofertă a autorizație necesare considerată a lipsi din oferta criticată. În acest context, obligația la care face referire contestatorul se impune a fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 154 din Legea nr. 98/2016, potrivit cu care Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei sectoriale, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, dar și a prevederilor art. 75 din același act normativ, potrivit cu care Pagina 31 din 36

Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, însoţită de DUAE sau alte documente solicitate prin care ofertantul furnizează informaţii privind îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie stabilite de entitatea contractantă, preluate și la nivelul art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016. Nu în ultimul rând, în baza art. 127 alin. (1) lit. b) și lit. f) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare are atribuția de verificare a îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți, dar și de verificare a conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini. Așadar, Consiliul determină că, față de ansamblul legislației pe linie de achiziții publice, evaluarea fiecărei oferte se raportează numai la cerințele care îi sunt aplicabile din documentația de atribuire, nu la altele. Este adevărat că prevederile susenunțate din documentația de atribuire conțin referiri cu privire la rezultatul dorit de autoritatea contractantă în urma încheierii contractului de achiziție, dar acestea nu pot fi interpretate nicidecum în sensul că echivalează cu obligația de prezentare a autorizărilor la care face contestatorul referire. Prin urmare, în contextul documentației de atribuire astfel cum a fost elaborată de autoritatea contractantă, rezultă că ofertanții nu sunt debitorii obligațiilor a cărei neîndeplinire o impută contestatorul ofertantului câștigător. În stabilirea acestei finalități, Consiliul reține ca relevantă și jurisprudența CJUE, obligatorie pentru statele comunitare, care a statuat că obligația de transparență are ca scop în special să garanteze că este înlăturat riscul de arbitrar din partea autorității contractante ..... De asemenea, Consiliul reține că potrivit jurisprudenței constante a CJUE, în temeiul articolului 2 din Directiva 2004/18, unei autorități contractante îi revine sarcina de a respecta cu strictețe criteriile pe care ea însăși le-a stabilit (Hotărârea din 10 octombrie 2013, Manova, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40, și Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C- 42/13, EU:C:2014:2345, punctele 42 și 43, Hotărârea din 2 iunie 2016, Pippo Pizzo, C-27/15, EU:C:2016:404, punctul 39). Totodată, conform considerentelor expuse în cauza Pippo Pizzo principiul egalității de tratament impune ca ofertanții să dispună de aceleași șanse în formularea ofertelor lor și implică, așadar, ca aceste oferte să fie supuse acelorași condiții pentru toți ofertanții. Pe de altă parte, obligația de transparență - care constituie corolarul principiului egalității de tratament, are ca scop să garanteze absența riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Această obligație implică formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanților informați în mod rezonabil și obișnuit de diligenți să le înțeleagă conținutul exact și să le interpreteze în același mod și, în al doilea rând, să permită autorității contractante să verifice efectiv dacă ofertele Pagina 32 din 36

prezentate de ofertanți corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44 și jurisprudența citată). Astfel, prezentarea autorizațiilor necesare la care face referire contestatorul, nefiind impusă în mod clar, precis și neechivoc, nu îndeplinește exigența pentru respectarea principului transparenței, astfel cum a fost conturat în jurisprudența CJUE, în special în Hotărârea din cauza Cartiera dell'Adda, anterior menționată, Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C-496/99 P, EU:C:2004:236, punctul 110, și Hotărârea Cartiera dell'Adda, C-42/13, EU:C:2014:2345, punctul 44, Hotărârea Curții din 12 martie 2015, eVigilo Ltd, C-538/13, EU:C:2015:166, punctul 32. De asemenea, se impune a fi avut în vedere că una dintre regulile de interpretare logică a textelor normative, care poate fi extinsă și la cele consensuale, este că „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă – ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, regulă ce presupune că unei formulări generale a textului trebuie să îi corespundă o aplicare generală a acestuia, fără a face apel la distincții pe care nu le prevede. Elocvente în ceea ce privește obligația autorității contractante de a se raporta în evaluarea ofertelor la regulile documentației de atribuire explicit stabilite sunt și considerentele regăsite în Hotărârea din 26 ..... 60 Fiind cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi, autorității contractante i sa recunoscut de către legiuitorul Uniunii o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea” la articolul 58 din Directiva 2014/24. Astfel, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, aceasta beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract pe care le consideră ca având legătură și fiind proporționale cu obiectul contractului și de natură să garanteze că un candidat sau un ofertant dispune de capacitate juridică și financiară, precum și de competențele tehnice și profesionale necesare pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Mai precis, potrivit alineatului (4) al articolului menționat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condițiile de participare pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta în special executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca adecvat (Hotărârea din 31 martie 2022, Smetna palata na Republika Bulgaria, C195/21, EU:C:2022:239, punctul 50). 61 În exercitarea acestei largi puteri de apreciere, autoritatea contractantă poate decide să includă, printre criteriile de selecție menționate întrun anunț de participare sau întrun caiet de sarcini, obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 62 Invers, autoritatea contractantă poate utiliza deopotrivă această largă putere de apreciere pentru a considera că nu este necesar ca aceste obligații să figureze printre Pagina 33 din 36

criteriile de selecție. O atare alegere sar putea explica în special prin faptul că obligațiile respective nu au o importanță semnificativă sau prin caracterul eventual al realizării activităților cărora li se aplică obligațiile în cauză. Autoritatea contractantă ar putea prefera de asemenea să menționeze aceleași obligații în cadrul condițiilor de executare a contractului pentru a nu impune respectarea acestora decât ofertantului câștigător (a se vedea prin analogie Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C927/19, EU:C:2021:700, punctele 88 și 89). 67 Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 68 Astfel cum reiese din răspunsul dat la prima întrebare, pentru a nu a lipsi de substanță larga putere de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili criteriile de selecție pe care intenționează să le impună operatorilor economici drept condiții de participare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții, obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. 69 Prin urmare, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. În deplin acord cu cele statuate de CJUE în cauzele anterior menționate, Consiliul reține că obligația de transparență interzice autorității contractante să respingă o ofertă care respectă cerințele documentației, întemeindu-se pe motive legate de cerințe care nu se regăsesc în aceasta, cum sunt cele invocate de contestator în prezenta cauză. Prin urmare, Consiliul nu poate reține că ofertanții aveau vreo obligație în sensul arătat de contestator. Cu toate acestea, trebuie subliniat că analiza de față vizează modul în care oferta criticată răspunde cerințelor solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, față de criticile contestatorului, iar nu obligația de execuție a lucrărilor în condiții de legalitate. Date fiind acestea, criticile contestatorului se impun a fi respinse. Pagina 34 din 36

Critică contestatorul în continuare restricționarea accesului la dosarul achiziției publice solicitând repunerea în termenul de contestare. Fără a mai reitera cele mai sus expuse, Consiliul constată că ... nu a formulat pe calea concluziilor scrise, ulterior studiului documentelor aflate la dosarul cauzei în limitele deja precizate și punerii la dispoziție de copii de pe documentele indicate de acesta, critici noi față de cele prezentate în contestație. Nu a depus contestatorul nici vreo contestație nouă ulterioară studiului de dosar, situație în care nu operează nici instituția repunerii în termen la care a înțeles să facă apel. Așadar, fiind epuizată analiza criticilor din contestație, cu luarea în considerare a aspectelor de fapt și de drept expuse, Consiliul, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, va admite contestația și va anula raportul procedurii nr. ..., în partea care privește evaluarea ofertei depusă de contestator și ..., precum și actele subsecvente acestuia, autoritatea contractantă urmând să continue procedura cu reevaluarea ofertelor menționate, în considerarea celor de mai sus, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Față de soluția prefigurată, cererea de intervenție depusă de ... va fi respinsă. Cererea privind plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă, formulată de intervenient, va fi respinsă având în vedere că nu s-a făcut dovada unor atare cheltuieli. Decizie este obligatorie pentru părți, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge excepția lipsei de interes, invocată de autoritatea contractantă și intervenientul .... Admite contestația depusă de ..., în contradictoriu cu ..., și anulează raportul procedurii nr. ..., în partea care privește evaluarea ofertelor ... și ..., precum și actele subsecvente acestuia. Obligă autoritatea contractantă să continue procedura cu reevaluarea ofertelor menționate, în considerarea celor de mai sus, în termen de 15 zile de la primirea prezentei. Respinge cererea de intervenție depusă de .... Respinge cererea ... de plată a cheltuielilor de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane vătămate. Pagina 35 din 36

Pagina 36 din 36