Decizie CNSC 3179/2024

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 3179/C7/3576/3580 Data: 08.11.2024 I. Prin contestația nr. 55/14.10.2024, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. 65579/14.10.2024, care formează obiectul dosarului nr. 3576/2024, formulată de NEDAV CONSTAR 2012 SRL, cu sediul în Arad, str. Poetului, nr. IC, (P+7) UTA, bl. R8, et. 5, ap. 41, jud Arad, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J02/500/2012, având CUI RO30151218, reprezentată legal prin administrator dl. Marius Neag, împotriva raportului procedurii nr. 83404/03.10.2024, a actelor care au stat la baza acestuia, cât și a celor cu caracter subsecvent, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii, în ceea ce privește declararea ofertei contestatoarei ca neconformă și inacceptabilă, emise de MUNICIPIUL ARAD (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD), cu sediul în Arad, bd. Revoluției nr.75, județul Arad, în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii prin licitație deschisă a contractului de achiziție publică având ca obiect „PT, execuție și asistență tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiții «Amenajare Campus Preuniversitar Tehnologic» Str. I. Fluieraș nr. 10C, Arad”, cod CPV 45321000-3 (Rev. 2), inițiată publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN1064689/31.01.2024, s-au solicitat următoarele: - anularea raportului procedurii nr. 83404/03.10.2024, a actelor care au stat la baza acestuia, cât și a celor cu caracter subsecvent, inclusiv a comunicărilor

rezultatului

procedurii

(între

care

comunicarea 83946/04.10.2024 adresată NEDAV CONSTAR 2012 SRL); - reluarea procesului de evaluare în procedura mai sus indicată cu raportare la criticile sale, respectiv cu includerea NEDAV CONSTAR 2012 SRL şi analiza ofertei depuse; Pagina 1 din 3

- în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul solicită acordarea accesului la dosarul achiziţiei publice, după ce acesta va fi transmis de autoritatea contractantă. II. Prin contestația nr. 4860/14.10.2024, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 65584/14.10.2024, care formează obiectul dosarului nr. 3580/2024, formulată de către Asocierea SC. TEHNODOMUS S.R.L. – SC. RHEIBRUCKE SRL, prin SC. TEHNODOMUS S.R.L. cu sediul în Arad, str. Petru Rareș, nr. 28, județul Arad, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J02/581/1994, având CUI 5596002, reprezentată legal prin administrator dl. Maxinan Gheorghe, împotriva rezultatului procedurii, emis de către aceeași autoritate contractantă și în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-au solicitat următoarele: - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. 83993/04.10.2024 și a raportului procedurii nr. 83404/03.10.2024; - consecinţa a petitului anterior, reevaluarea ofertei tehnice Asocierea S.C. TEHNODOMUS S.R.L. - SC RHEIBRUCKE SRL; - continuarea procedurii de la etapa de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii, cu respectarea întocmai a prevederilor cuprinse în documentaţia de atribuire și a normelor legale incidente în materia achiziţiilor publice. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, conform cărora contestațiile formulate în cadrul aceleiași etape a procedurii de atribuire vor fi conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, Consiliul urmează să facă aplicarea acestora, conexând dosarul nr. 3580/2024, la dosarul nr. 3576/2024. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de NEDAV CONSTAR 2012 SRL (dosar nr. 3576/2024), în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL ARAD. Admite contestația formulată de TEHNODOMUS SRL (dosar nr. 3580/2024), în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL ARAD. Anulează, în parte, Raportul procedurii nr. 83404/03.10.2024, precum și actele subsecvente acestuia, în ceea ce priveşte evaluarea ofertei depuse de TEHNODOMUS SRL și aplicarea criteriului de atribuire. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de atribuite prin reevaluarea

ofertei depuse de TEHNODOMUS SRL, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat practicaua Deciziei, Mirela Neicu Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 53 pagini Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..... Data: ... I. Prin contestația nr. (...), transmisă prin mijloace electronice (e- mail), înregistrată la CNSC sub nr. (...), care formează obiectul dosarului nr. (...), formulată de (...), cu sediul în (...), înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin administrator dl. (...), împotriva raportului procedurii nr. (...), a actelor care au stat la baza acestuia, cât și a celor cu caracter subsecvent, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii, în ceea ce privește declararea ofertei contestatoarei ca neconformă și inacceptabilă, emise de (...), cu sediul în(...), în calitate de autoritate contractantă, în vederea atribuirii prin licitație deschisă a contractului de achiziție publică având ca obiect „(...)”, cod CPV (...)(Rev. 2), inițiată publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. (...), s-au solicitat următoarele: - anularea raportului procedurii nr. (...), a actelor care au stat la baza acestuia, cât și a celor cu caracter subsecvent, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii (între care comunicarea (...)adresată (...)); - reluarea procesului de evaluare în procedura mai sus indicată cu raportare la criticile sale, respectiv cu includerea (...) şi analiza ofertei depuse; - în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, contestatorul solicită acordarea accesului la dosarul achiziţiei publice, după ce acesta va fi transmis de autoritatea contractantă. II. Prin contestația nr. (...), transmisă prin mijloace electronice (e- mail), înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. (...), care formează obiectul dosarului nr. (...), formulată de către (...) Pagina 1 din 54

cu sediul în (...), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal prin administrator dl. (...), împotriva rezultatului procedurii, emis de către aceeași autoritate contractantă și în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-au solicitat următoarele: - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. (...)și a raportului procedurii nr. (...); - consecinţa a petitului anterior, reevaluarea ofertei tehnice Asocierea S.C. (...)S.R.L. - SC (...) SRL; - continuarea procedurii de la etapa de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii, cu respectarea întocmai a prevederilor cuprinse în documentaţia de atribuire și a normelor legale incidente în materia achiziţiilor publice. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, conform cărora contestațiile formulate în cadrul aceleiași etape a procedurii de atribuire vor fi conexate pentru a se pronunța o soluție unitară, Consiliul urmează să facă aplicarea acestora, conexând dosarul nr. (...), la dosarul nr. (...). Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile formulate de către (...) (dosar nr.(...)) și (...)S.R.L (dosar nr. (...)), împotriva rezultatului procedurii de atribuire. I. Dosar nr. (...) Contestatoarea (...) face un scurt istoric al situației de fapt. 1. În ceea ce priveşte accesul la dosarul achiziţiei. Contestatoarea precizează faptul că i-a fost restricţionat accesul la dosarul achiziţiei publice, astfel cum reiese din minuta întâlnirii nr. ad. (...), în care autoritatea contractantă precizează „având în vedere că oferta (...) a fost declarată neconformă [ ...] la solicitarea de acces dosar de către reprezentantul (...) s-a permis accesul doar în ceea ce priveşte evaluarea DUAE şi a evaluării tehnice a ofertelor societăţii (...)". Aceasta deduce din documentul indicat că accesul i-a fost refuzat deoarece nu ar avea interes în raport cu procedura de achiziţie publică, concluzie „aberantă”, de altfel, în contextul în care (...) nu a fost exclusă în mod definitiv din procedură, studiul dosarului fiind solicitat tocmai în vederea exercitării căii de atac prevăzute de lege. Contestatoarea susține că, conduita autorităţii contractante vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 și precizează că în mod evident interpretarea autorităţii contractante este absolut nelegală. Declararea ofertei (...) neconformă/inacceptabilă nu poate conduce la restricţionarea accesului la dosarul achiziţiei, cu atât mai mult cu cât din menţiunile cuprinse în raportul procedurii nu reiese că operatorii economici participanţi ar fi probat caracterul confidenţial al ofertelor. În măsura în care textul de lege prevede în mod expres „OBLIGAŢIA” autorităţii contractante de a asigura accesul neîngrădit „ORICĂRUI”

ofertant/candidat, contestatoarea susține că este evident caracterul abuziv al conduitei autorităţii contractante. În condiţiile arătate, contestatoarea solicită CNSC să constate că i-a fost afectat dreptul la apărare, respectiv dreptul de a contesta evaluarea autorităţii contractante prin lipsa de transparenţă şi încălcarea prevederilor legale incidente. Faţă de cele de mai sus, contestatoarea solicită Consiliului, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea 101/2016, accesul şi fotocopierea documentelor din dosarul achiziţiei publice. 2. Privitor la modul de evaluare a propunerii tehnice a (...), contestatorul solicită a se avea în vedere următoarele considerente: Preliminar, înainte de a dezvolta motivele propriu zise ale contestaţiei, contestatoarea supune atenţiei specificul procedurii de achiziţie de lucrări şi a contractului care se doreşte a fi atribuit, respectiv proiectare şi execuţie. Datorită acestui specific, modul de întocmire a ofertei sale tehnice, precum şi răspunsurile la clarificări au prezentat anumite particularităţi, care se impun a fi conştientizate prin raportare la obiectul contractului. În concret, simplist exprimat, oferta (...) se bazează pe o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, fără a avea la bază un proiect tehnic, întrucât acesta face obiectul procedurii, urmând a fi întocmit după semnarea contractului cu ofertantul desemnat câştigător. În acest sens, contestatoarea invocă prevederile art. 7, art. 9 și art. 12 din H.G. nr. 907/2016 și menționează că documentaţia de avizare a lucrărilor de interveniţi (DALI) este aşadar o etapă premergătoare proiectului tehnic, realizată la nivel conceptual în vederea demonstrării fezabilităţii intervenţiei. Proiectul tehnic, conform anexei 10 a hotărârii indicate, spre deosebire de DALI, include, pe lângă memoriu tehnic general şi memorii pe specialităţi, breviare de calcul, caiete de sarcini, liste de cantităţi şi devizele aferente. Cu alte cuvinte dacă documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii cuprinde conceptual investiţia curentă, proiectul tehnic este cel care definitivează soluţia şi certifică valoare investiţiei. Aşadar, autoritatea contractantă a utilizat pentru realizarea obiectivului de investiţii abordarea bazată pe atribuirea unui contract de lucrări care include şi proiectarea acestora în conformitate cu legislaţia de specialitate. În acest context, autoarea contestației susține că (...) trebuia să conştientizeze faptul că viitorul contractant este responsabil pentru prestarea serviciilor de proiectare (elaborarea documentaţiei tehnice şi a detaliilor de execuţie, atât pentru lucrările permanente cât şi provizorii) şi pentru lucrările de construcţie (permanente, respectiv provizorii), pe baza cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, care nu pot fi la fel de detaliate în comparaţie cu un proiect tehnic, ci trebuie axate pe rezultatele urmărite (specificaţii de performanţă şi/sau de calitate). În cazul utilizării acestei abordări pentru construcţia obiectivului de investiţii - prin atribuirea unui contract ce include proiectarea și execuţia lucrărilor, contestatoarea susține că trebuie pornit de la premisa că elaborarea proiectului tehnic, respectiv stabilirea soluţiei tehnice şi a metodologiei de execuţie a lucrărilor, alături de metodele de lucru, precum şi selectarea materialelor şi a echipamentelor care vor fi încorporate în Pagina 3 din 54

lucrare se numără printre responsabilităţile contractantului odată cu semnarea contractului. Or, aceste elemente nu sunt cunoscute în totalitate de către operatorii economici la momentul elaborării ofertelor. În acest context, contestatoarea precizează că trebuie înţeles că informaţiile referitoare la specificaţiile tehnice aferente obiectivului investiţional trebuie să se limiteze în această etapă (cea de ofertare) la cele care pot fi considerate principale pentru implementarea contractului. Pentru cele care pot fi considerate auxiliare/secundare în raport cu realizarea lucrărilor, respectiv atingerea indicatorilor de performanţă şi calitate impuşi de autoritatea contractantă, aceasta din urmă nu pot solicita operatorilor economici prezentarea unor informaţii detaliate în cadrul ofertelor, deoarece acestea vor fi cunoscute la data finalizării proiectului tehnic, urmând a fi puse în operă după avizarea/recepţionarea acestuia. Ţinând seama de specificul contractului, contestatoarea menționează că trebuie subliniat că oferta sa a fost întocmită în corelaţie cu cerinţele documentaţiei de atribuire şi totodată raportată la specificul procedurii (proiectare + execuţie). De asemenea, se arată că autoritatea contractantă, în concordanţă cu dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 98/2016 avea obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire într-o manieră care să conţină toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. În acest sens, contestatoarea invocă prevederile art. 154 din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. (2) și (10), precum și art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Cu toate că specificul procedurii de „proiectare” şi execuţie este clar determinat, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu a avut în vedere aceste aspecte şi a înţeles în mod nejustificat ca analiza ofertei sale tehnice să o facă prin prisma unor detalii de execuţie, care potrivit H.G. nr. 907 trebuie să facă „(în viitor)” parte din proiectul tehnic ce urmează a fi realizat după atribuirea contractului. Astfel, nimic nu a justificat ca analiza ofertei tehnice să se facă din perspectiva unor detalii care ţin de proiectul tehnic şi nu raportat la documentaţia de atribuire, respectiv la documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, după cum prevăd textele de lege mai sus amintite. Înainte de a dezvolta motivele pentru care răspunsurile (...) la solicitările de clarificări au fost apreciate, în mod neîntemeiat, ca fiind neconcludente, contestatoarea susține că trebuie precizat că oferta tehnică a fost întocmită în conformitate cu cerinţele din fişa de date, cu documentaţia de atribuire şi respectând formularele puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă. La o atentă analiză a declarării ca neconcludente a răspunsurilor (...) se poate observa că, în esenţă, critica constă în faptul că în oferta sa tehnică nu se regăsesc „ad-literam” (copy-paste) prevederile caietului de sarcini, cu toate că însăşi autoritatea contractantă menţionează în propriul formular de propunere tehnică, „Propunerea tehnică nu va consta în copierea caietului de sarcini/DALI (caz în care oferta va fi respinsă ca

neconformă), ci va conţine detalierea procesului tehnologic, a metodologiei de execuţie a lucrărilor (proiectare și execuţie) care fac obiectul achiziţiei”. Or, evaluarea tehnică nu poate fi realizată în această manieră, întrucât ofertantul nu poate fi sancţionat în mod legal pentru că nu a „copiat caietul de sarcini", în măsura în care oferta tehnică reprezintă transpunerea unei înţelegeri raţionale a cerinţelor autorităţii contractante. În măsura în care autoritatea contractantă se limita la pretenţia de a avea o transpunere fidelă (cuvânt cu cuvânt a caietului de sarcini) trebuia, fie să precizeze acest lucru, fie să considere ca fiind suficientă declaraţia de acceptare a condiţiilor contractuale, pe care, de altfel, a şi depus-o în cadrul ofertei şi în care a precizat „declar că sunt de acord cu toate prevederile contractului publicat în cadrul prezentei proceduri de atribuire şi ne obligăm să respectăm toate obligaţiile menţionate în conţinutul acestuia." De asemenea, contestatoarea precizează că se impune sancţionat faptul că prin comunicarea rezultatului procedurii autoritatea a motivat cu caracter general respingerea ofertei sale. La o simplă lecturare a acesteia se poate observa că nu sunt indicate motivele concrete de inacceptabilitate/ neconformitate ale ofertei sale şi nici nu poate deduce din conţinutul acesteia, chiar coroborat cu matricea de evaluare tehnică, considerentele pentru care explicaţiile aduse de (...) ca urmare a solicitării de clarificări au fost considerate neconcludente/insuficiente. Or, în acord cu prevederile legale, contestatoarea susține că autoritatea contractantă trebuia să îi comunice în mod concret motivele de respingere a ofertei sale şi nu să o lase să le deducă în baza unor documente din cadrul dosarului achiziţiei publice, puse şi acestea parţial la dispoziţia sa. În cele ce urmează, contestatoarea prezintă punctual argumentele pentru care consideră neîntemeiate şi nelegale motivele pentru care autoritatea contractantă a apreciat oferta sa tehnică ca fiind neconcludentă/inadmisibilă: 1. În ceea ce priveşte faptul că în cadrul propunerii tehnice nu ar fi menţionat că după 15 zile de la emiterea ordinului de începere va depune toate documentele privind deţinerea avizelor la deţinătorii de utilităţi, iar prin clarificări ar fi modificat graficul ofertat de la 33 de zile la 15 zile; La pct. 5 din solicitarea de clarificare nr. 66635/01.08.2024, contestatoarea precizează că autoritatea contractantă i-a adresat următoarea întrebare: „Având în vedere cerinţa din caietul de sarcini prin care «prestatorul va preda în cel mult 15 zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesara obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism» în graficul privind proiectarea din fişierul ANEXA 3.2 - grafic proiectare (6).pdf sunt menţionate 33 de zile pentru elaborarea documentaţiei necesara obţinerii avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism. Vă solicitam să clarificaţi acest aspect (...)”. Contestatoarea reiterează faptul că (...) nu a procedat la copierea integrală a caietului de sarcini deşi, se pare că autoritatea contractantă a înţeles să procedeze la verificarea ofertelor verificând cuvânt cu cuvânt corespondenţa dintre cele documente. Dimpotrivă, (...) a înţeles, pe de o parte, să precizeze că își asumă în totalitate specificaţiile şi cerinţele Pagina 5 din 54

caietului de sarcini iar, pe de altă parte, să particularizeze oferta prin prezentarea metodologiei şi a viziunii proprii cu privire la realizarea obiectivului investiţional. Mai mult, prin răspunsul la clarificări, contestatoarea consideră că a lămurit aspectul indicat. În acest sens, contestatoarea reproduce cerința din caietul de sarcini și consideră că se impune observat faptul că autoritatea contractantă a făcut trimitere inclusiv la întocmirea de către prestator a eventualelor completări/modificări impuse de avizatori, drept urmare a indicat în răspunsul său faptul că a considerat oportun să includă în grafic şi alocarea de timp, respectiv resurse privind efectuarea unor eventuale completări. (...) a arătat deopotrivă faptul că cele 33 de zile la care autoritatea contractantă face referire includ și eventuale completări ale documentaţiei. De asemenea, contestatoarea susține că a arătat următoarele aspecte: În cadrul graficului a alocat 5 săptămâni pentru prima etapă, astfel încât, în contextul în care depune documentaţia în primele 2 săptămâni (echivalentul a 15 zile calendaristice), și-a alocat o rezervă de 3 săptămâni pentru eventuale solicitări/modificări. În contextul în care majoritatea avizatorilor au o perioadă de eliberare a documentaţiei de 30 de zile de la transmitere, aceştia formulează, de regulă, dacă este cazul, solicitări în primele 3 săptămâni, urmând ca în săptămâna a 4 a să elibereze avizul. Contestatoarea arătă că inclusiv în grafic a inserat următoarea notă: „NOTĂ: FACEM MENŢIUNEA CĂ ESTE O SITUAȚIE ESTIMATIVĂ AVÂND OFERTAT UN PREȚ FORFETAR. Graficul de proiectare prezintă o situaţie estimativă, iar în contextul în care ne-am asumat furnizarea proiectului tehnic în integralitate în 90 de zile, în implementarea acestuia etapele pot varia, cât timp livrabilul se predă în condiţiile stabilite până la finalul perioadei. Ne-am asumat în grafic inclusiv cerinţa autorităţii de a realiza completări/ modificări ale documentaţiei în forma solicitată de avizatori. Ori în contextul în care autoritatea solicită predarea documentaţiei de avize în 15 zile şi noi am cuprins în grafic inclusiv completare/modificare pentru o perioadă cumulată de 33 zile, concluzionăm că am inclus în grafic ambele cerinţe cu privire de avize, astfel că acest aspect sub nicio formă nu poate duce la neconformitatea ofertei noastre, putând fi catalogat cel mult un viciu de formă”. Contestatoarea susține că se impune precizat, aşadar, faptul că, a explicat autorităţii contractante de ce în cadrul graficului a alocat o perioadă totală mai mare avizelor. În niciun caz nu este vorba despre o modificare a graficului de la 33 la 15 zile. Pe de altă parte, cât timp (...) s-a încadrat în termenul total alocat serviciilor de proiectare, chiar şi ipoteza nerespectării unui termen intermediar nu reprezintă un motiv de respingere a ofertei ci o eventuală abatere tehnică minoră care în niciun caz nu poate conduce la inacceptabilitatea ofertei sale. 2. În ceea ce priveşte faptul că în cadrul propunerii tehnice, (...) nu ar fi prezentat în mod clar resursele alocate pentru realizarea activităţilor

din perioada de garanţie întrucât nu a atins în propunerea tehnică toate punctele solicitate în documentaţia încărcată în SEAP; La pct. 6 din cadrul cererii de clarificări nr. 66635/01.08.2024 autoritatea contractantă a solicitat următorul aspect: „Având în vedere cerinţa privind măsurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie, vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice este precizată durata de remediere a potenţialelor defecţiuni, resursele alocate, cât şi fişele tehnice privind echipamentele." Contestatoarea susține că se impune precizat faptul că, încă de la început (...) a inclus în cadrul propunerii tehnice - p. 144-148 „MEMORIUL PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCŢIEI” în care a arătat cadrul legal și principalele repere în ceea ce priveşte perioada de garanţie a lucrărilor, cu includerea trimiterilor la revizii periodice preventive. De asemenea, contestatoarea a arătat şi faptul că: „Operaţiunile de intrepnere se execută în mod planificat, pe bază de grafice elaborate din timp, pentru perioade de cel puţin 6 luni. Fac excepţie avariile și defecţiunile depistate de organele de exploatare, care se înlătură imediat ce se constată, dacă se impun ca urgență." Aceasta menționează că prin răspunsul la solicitarea de clarificări a mai precizat faptul că din punct de vedere tehnic durata de remediere a potenţialelor defecţiuni variază în funcţie de defecţiune. Astfel, pentru defecţiuni simple, de tipul remedieri de finisaj, durata remedierii poate fi între 1 zi lucrătoare şi 5 zile lucrătoare, pentru defecţiuni medii, de tipul remedieri de finisaj cu acţiune în structură, durata remedierii poate fi între 3 zile lucrătoare şi 10 zile lucrătoare, iar pentru defecţiuni majore, de tipul intervenţii structurale, durata remedierii poate fi între 7 zile lucrătoare şi 30 zile lucrătoare. Contestatoarea precizează că este evident că în absenţa identificării unor remedieri concrete, timpul de intervenţie poate fi doar aproximat cu titlu general întrucât fiecare intervenţie este particularizată. A mai arătat în răspunsul său la clarificări şi faptul că modul de remediere a fost inclus în metodologiile de execuţie punctual în cadrul capitolelor la pag. 37, 40, 43, 59, 75, 79, 80, 83, 86, 100, 102, 104, 106, 117. Totodată, contestatoarea a precizat că masurile aplicate pentru supravegherea lucrărilor se regăsesc la pag. 144-148 şi, nu în ultimul rând a făcut trimitere şi la contractul asumat pe care l-a inclus în cadrul ofertei tehnice, în cadrul căruia la clauza 61 (pag. 62-64) este prezentat modul în care se vor remedia defectele. În ciuda celor indicate, contestatoarea susține că prin comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă i-a comunicat cu titlu extrem de general faptul că „nu am fi prezentat în mod clar resursele alocate" pentru realizarea activităţilor din perioada de garanţie „întrucât nu am atins în propunerea tehnică toate punctele solicitate în documentaţia încărcată". Aceasta precizează că nu identifică nici cerinţa din documentația de atribuire pe care (...) nu ar fi respectat-o şi nici care ar fi punctele pe care trebuia să le atingă şi care nu s-au regăsit în propunerea sa şi în răspunsul la clarificări. Mai mult, contestatoarea menționează că, considerentul respingerii nu este clarificat nici prin examinarea anexei 1 – „Matricea de evaluare a Pagina 7 din 54

propunerii tehnice”, de unde nu reiese nici cerinţa pe care (...) nu ar fi respectat-o şi nici considerentul pentru care răspunsul său a fost considerat necorespunzător. Se poate observa că faţă de răspunsul (...), autoritatea contractantă concluzionează că (...) nu a prezentat în mod clar resursele, deşi solicitarea făcea referire la măsurile aplicare de ofertant. Cu toate acestea, contestatoarea face precizarea că resursele au fost evaluate de autoritatea contractantă, cele materiale regăsindu-se în fişierul anexa 8 – „Utilaje şi Personal PAB Romania SRL”, iar cele umane fiind constituite de personalul implicat în procedură pentru care s-au depus documente justificative îndestulătoare. Contestatoarea susține că autoritatea contractantă avea obligaţia să-i comunice în mod clar şi concret motivele respingerii, respectiv să realizeze o evaluare riguroasă şi atentă care să se raporteze însă la elemente concrete din cadrul documentaţiei de atribuire şi nu la cerinţe sau detalii inexistente iniţial pe care aceasta le formulează pe parcursul evaluării. 3. În ceea ce priveşte „nerespectarea privind descrierea tuturor soluţiile în oferta tehnică descrise în cadrul DALI-ului şi a caietului de sarcini, nu îndeplineşte cerinţa minimă solicitată"; Contestatoarea precizează faptul că îi este greu să identifice din comunicarea rezultatului procedurii care este motivul concret de descalificare a ofertei sale, întrucât acesta, în mod evident nu reiese din exprimarea autorităţii contractante. Din examinarea anexei 1 — „Matricea de evaluare a propunerii tehnice”, ar reieşi că autoritatea contractantă nu a considerat suficient răspunsul (...) la pct. 3 din solicitarea de clarificări nr. 66635/01.08.2024: „Vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice se face referire la caracteristicile/straturile privind aleile pietonale/auto, a terenurilor de fotbal şi baschet, caracteristicile privind realizarea rampelor, a trotuarelor, reabilitarea tribunei, cât şi a celorlalte lucrări descrise în caietul de sarcini care nu se regăsesc în cadrul propunerii tehnice." Pe de altă parte, chiar şi acest document este incomplet întrucât în cadrul lui se redau doar anumite paragrafe din răspunsul (...) la clarificări. Așadar, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă omite exact partea relevantă. Contestatoarea susține că în cadrul răspunsului său, a arătat, printre altele, că: „pentru cele solicitate facem trimitere la următoarele din oferta noastră tehnică, fişierul denumit «PROPUNERE TEHNICA (5).pdf»: - la pag 5, la punctul e) se regăseşte descrierea amenajărilor interioare în care regășiţi lucrările la care faceţi referire în solicitarea de clarificare; - la pag 81, regășiţi capitolul de umpluturi ce descrie straturile suport pentru amenajările exterioare; - la pag 126 se regăsesc în cadrul planului de lucru lucrările de amenajări exterioare. Prin urmare, luând în considerare cele deja stipulate anterior şi în partea preliminară, am întocmit metodologia de execuţie prin detalierea

procesului tehnologic, a metodologiei de execuţie a lucrărilor, fără copierea fără discernământ a lucrărilor stipulate în caietul de sarcini. În concluzie, având în vedere că nu există detalii de execuţie care să prezinte straturile, metodologia descrie procesul tehnologic. Cu titlu exemplificativ am ales să introducem capitol intitulat LUCRĂRI DE TERMOSISTEM FAŢADĂ, ce include o metodologie aplicabilă pe fiecare din imobilele ce fac obiectul prezentei proceduri, fără să luăm fiecare corp de clădire şi să detaliem în cadrul lui lucrările de termosistem. În exemplul dat, în mod cert, lucrările de termosistem nu au cum să cuprindă la ora actuală tipul de prindere cu nr. exact de dibluri şi tipul de mortar, pentru că aceste aspecte se vor şi se pot stabili doar în cadrul proiectului tehnic ce face obiectul prezentei proceduri, care odată aprobat/recepţionat va stabili în concret modalitatea efectivă de execuţie a lucrărilor. Mai arătăm suplimentar faptul că sintagma «celorlalte lucrări descrise în caietul de sarcini care nu se regăsesc în cadrul propunerii tehnice» este vagă, iar în contextul în care autoritatea contractantă consideră necesare clarificări cu privire la alte tipuri de lucrări, vă solicităm să ni le indicaţi punctual pentru a putea clarifica în mod exact aspectele pe care le consideraţi necesare." Contestatoarea apreciază că răspunsul său a respectat cerinţele autorităţii contractante şi a indicat în mod concret unde în cadrul propunerii tehnice (cu indicaţia inclusiv a numărului paginii) se pot regăsi caracteristicile/straturile privind aleile pietonale/auto, a terenurilor de fotbal şi baschet, caracteristicile privind realizarea rampelor, a trotuarelor, reabilitarea tribunei, cât şi a celorlalte lucrări descrise în caietul de sarcini despre care autoritatea contractantă a considerat că nu se regăsesc în cadrul propunerii tehnice. De asemenea, contestatoarea susține că este nelegală conduita autorităţii contractante de a aprecia că răspunsul său este neconcludent, întrucât nu s-au precizat straturile privind aleile pietonale/auto etc, raportat la caietul de sarcini, atâta timp cât în cadrul răspunsului său a precizat în mod expres că, în cadrul documentaţiei pusă la dispoziţie nu există detalii de execuţie care să prezinte straturile la care se face referire. Astfel cum (...) a arătat deja, aceste detalii sunt parte a proiectului tehnic, motiv pentru care argumentaţia autorităţii contractante potrivit căreia „toate datele menţionate conform caietului de sarcini sunt în conformitate cu soluţiile descrise în cadrul DALI-ului care a fost aprobat prin HCML 310/31.05.2023 astfel încât soluţiile trebuie respectate și cuantificate întocmai în cadrul proiectului tehnic de execuţie”, nu reprezintă o justificare de respingere a ofertei sale câtă vreme din propunerea tehnică a (...), rezultă în mod evident faptul că și-a asumat respectarea DALI-ului, iar detalierile care se solicită pot fi şi sunt legal realizate prin proiectul tehnic care urmează a fi elaborat, ca parte a obiectului contractual. Contestatoarea consideră abuzivă cererea autorităţii contractante care prin solicitarea de clarificare instituie o cerinţă suplimentară care nu se regăsea în documentaţia de atribuire, respectiv pretinde prezentarea unei metodologii de execuţie aferente unor detalii care nici măcar nu pot fi oferite cu caracter definitiv la acest moment, ci urmează a fi stabilite şi Pagina 9 din 54

definitivate prin proiectul tehnic ce urmează să se elaboreze după atribuirea contractului. Totodată, contestatoarea consideră că lucrările indicate de autoritatea contractantă în cadrul prezentului răspuns sunt descrieri din DALI ale lucrărilor propuse cu titlul general. „Nici măcar caietul de sarcini nu descrie stratificaţia acestora”. Aceasta face precizarea că în cadrul propunerii tehnice a prevăzut aceste lucrări, iar (...) și le-a asumat astfel, fără însă ca autoritatea contractantă să solicite detalierea acestora. Pe de altă parte, autoarea contestației precizează că ar fi fost excesivă şi nelegală o astfel de cerinţă, în contextul în care, astfel cum a arătat mai sus, aceste elemente sunt detalieri care ţin de executarea contractului ce urmează a fi atribuit respectiv detalii de proiect tehnic. 4. În ceea ce priveşte susţinerea că (...) nu și-a asumat „în mod clar" îndeplinirea indicatorilor de proiect conform caietului de sarcini şi a contractului de finanţare, contestatoarea menționează că la punctul 4 din solicitarea de clarificare nr. 66635/01.08.2024, autoritatea contractantă a solicitat următoarele: „Vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice se regăsesc indicatorii proiectului privind reducerea de energie primară şi finală de încălzire pentru corpurile de clădire: C2, C3, C4 şi C7, cât şi fişele tehnice." Prin compararea răspunsului oferit de către (...) cu menţiunile inserate în anexa 1 – „matricea de evaluare a propunerii tehnice”, referitoare la această întrebare, contestatoarea menționează că se poate observa cu uşurinţă că autoritatea contractantă, în aceasta, nici măcar nu a inserat răspunsul societăţii sale, motiv pentru care nu poate să nu se întrebe cât de corectă poate fi concluzia autorităţii contractante, în condiţiile în care nici nu s-a raportat la ceea ce societatea sa a înţeles să răspundă. În acest sens, contestatoarea reiterează că faţă de chestiunile invocate de autoritatea contractantă, (...) a oferit următorul răspuns: „În cazul în care doriţi clarificări suplimentare la acest subpunct, vă solicităm să precizaţi unde anume în caietul de sarcini se regăseşte cerinţa la care faceţi trimitere. În lipsa unei trimiteri la o cerinţă concretă, intuim că faceţi referire la menţiunea din caietul de sarcini de la pag. 8-12. Menţiunea din caietul de sarcini de la pagina 8 este următoarea: «Se precizează că prin implementarea proiectului tehnic solicitat vor trebui îndepliniţi indicatorii angajaţi prin proiectul de finanţare şi anume ...», iar la pag. 11 precizaţi «în urma soluţiei propuse de către proiectant, acesta se va asigura că vor fi respectaţi şi îndepliniţi indicatorii propuşi şi asumaţi de către beneficiar în Contractul de finanțare nr. 25515/03.03.2023». Prin urmare în mod concret în cadrul caietului de sarcini aţi precizat că indicatorii proiectului privind reducerea de energie primară şi finală de încălzire pentru corpurile de clădire: C2, C3, C4 şi C7 se vor realiza la faza de proiect tehnic, nicidecum la faza de ofertă tehnică. În subsidiar, facem precizarea că indicatorii nici nu puteau fi prezentaţi la momentul depunerii ofertei, întrucât ei rezultă şi vor rezulta din însăşi soluţia proiectului tehnic, neputând fi implementaţi în lipsa unor breviare de calcul (ce urmează a fi parte integrată din proiectul tehnic). În mod cert societatea noastră a luat în considerare acest aspect, prin precizarea lucrărilor de la pag 3-7 :

«Sporirea confortului energetic al clădirii prin placarea structurii cu termoizolații», «Montare termostate ambientale în fiecare încăpere pentru un control al temperaturii», «înlocuirea instalației de distribuție a agentului termic»”. Contestatoarea precizează că autoritatea contractantă, nu numai că inserează în matricea de evaluare chestiuni care nu au legătură cu răspunsul său, însă face menţiuni care nu corespund realităţii: „întrebarea din clarificare se referea în mod clar la asumarea ofertanţilor cu privire la respectarea indicatorilor de proiect". Or, este de observat că întrebarea a fost formulată astfel „Vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice se regăsesc indicatorii proiectului privind..." şi nicidecum sub forma clarificării modului în care (...) a înţeles să îşi asume respectarea indicatorilor din proiect. Or, dacă autoritatea contractantă nu este capabilă să formuleze în mod clar chestiunile care se doresc a fi lămurite, în mod evident ofertanţii nu pot fi sancţionaţi că nu au intuit ceea ce a dorit autoritatea contractantă. De asemenea, contestatoarea menționează că asumarea documentaţiei de atribuire s-a realizat la nivel declarativ prin declaraţiile din cadrul propunerii tehnice. Dacă autoritatea contractată voia să se asigure că își asumă inclusiv indicatorii de proiect (din nou, parte din viitorul proiect tehnic), trebuia să formuleze cerinţa în mod clar şi nu să forţeze o neconformitate prin formularea ambiguă. Contestatoarea subliniază faptul că, (...) chiar şi confruntându-se cu ambiguitatea modului de formulare a solicitărilor de clarificări, a arătat în cadrul răspunsului la clarificări faptul că a ţinut seama de aceştia (deci se deduce că sunt implicit asumaţi de societatea sa), în măsura în care la pag. 3-7 sunt precizate următoarele lucrări: „Sporirea confortului energetic al clădirii prin placarea structurii cu termoizolații", „Montare termostate ambientale în fiecare încăpere pentru un control al temperaturii", „Înlocuirea instalației de distribuție a agentului termic". De asemenea, contestatoarea precizează că este mai mult decât evident că aceşti indicatori sunt asumaţi, astfel că este inexplicabilă poziţia autorităţii contractante şi modul superficial şi nelegal în care a fost evaluat răspunsul său. 5. Faţă de susţinerea că oferta contestatoarei nu îndeplinește cerinţa minimă conform caietului de sarcini neacoperind solicitarea de a se raporta oferta tehnică şi la DALI, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate nu se regăseşte în oferta tehnică, contestatoarea susține, din nou, că nu putea decât să ghicească la ce aspecte se referă autoritatea contractantă când menţionează acest considerent de neconformitate. Contestatoarea bănuiește, încercând să descifreze „Matricea de evaluare a propunerii tehnice” că are legătură cu pct. 1 din solicitarea de clarificare nr. 68866/08.08.2024 prin care autoritatea contractantă a precizat că ”Nu se regăsește descrierea tehnică a lucrărilor în conformitate cu cerinţa din caietul de sarcini şi anume: pag. 3, pct. 2 în cadrul „Lucrărilor conexe", unde se solicită „Realizarea a 13 locuri de parcare pentru autovehicule. - Nu se regăsește descrierea tehnică a lucrărilor în conformitate cu cerinţa din caietul de sarcini și anume: cerinţa din caietul de sarcini pag. 5, pct. A „Lucrări structurale" unde se solicită „instalarea în Pagina 11 din 54

Corpul de clădire C2 cu elevator pe șenile destinat persoanelor cu dizabilităti; -„Nu se regăsește descrierea tehnică a lucrărilor în conformitate cu cerinţa din caietul de sarcini și anume: cerinţa din caietul de sarcini pag. 7, pot. H „Dotări/echipamente". Vă solicitam să precizaţi unde în cadrul Propunerii tehnice se regăseşte descrierea acestor lucrări enumerate mai sus, în corelare cu cerinţele din caietul de sarcini." Chiar şi în măsura în care s-ar raporta la aceste cerinţe formulate prin solicitarea de clarificări, Consiliul trebuie să ţină seama că, în dezacord cu dispoziţiile legale, autoritatea contractantă nu a precizat clar motivul pentru care a declarat neconcludent răspunsul său la solicitarea de clarificări. Contestatoarea subliniază că lucrările indicate de autoritatea contractantă reprezintă lucrări extrase din DALI şi nu solicitări exprese referitoare la modul de alcătuire a ofertei tehnice şi implicit a metodologiei de execuţie. Cu toate acestea, (...) în cadrul ofertei tehnice a prevăzut toate categoriile de lucrări la care se face referire, aspect trecut cu vederea de către autoritatea contractantă, deşi în răspunsul la solicitarea de clarificări a arătat că: ”- La pag. 7 şi 126 menţionăm astfel „Refacerea aleilor și platformelor pietonale și auto", acestea fiind, în mod evident în numărul indicat în DALI. [...] - La pag. 4, respectiv 124 menţionăm astfel „Refacerea Accesului și realizarea unei rampe pentru persoanele cu dizabilități. Elevatorul pe şenile solicitat de dvs. este în fapt o cremalieră acţionată electric care se montează în proximitatea accesului pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi. Modul efectiv de implementare a accesului va fi detaliat în cadrul proiectului tehnic (în mod evident, după elaborarea acestuia), motiv pentru care la momentul ofertării, nu pot fi furnizate detalii exacte despre modul de implementare a acestei cremaliere. [...] - Facem trimitere la răspunsul de la întrebarea nr. 2 unde am explicat în concret corelaţia cu fişele tehnice şi implicit DALI-ul. În mod cert în contextul în care ne-am asumat respectarea DALI-ului ne-am asumat implicit şi totalitatea lucrărilor ce decurg din acesta, inclusiv demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadă, precum şi montarea/ remontarea acestora, aspect pe care îl reiterăm prin prezenta.” Faţă de evaluarea autorităţii contractante, contestatoarea se întreabă care a fost raţionamentul pentru care răspunsul său a fost declarat neconcludent/ necorespunzător în măsura în care a indicat exact paginile din cadrul propunerii tehnice unde pot fi regăsite detalii referitoare la lucrările/echipamentele solicitate. Totodată, contestatoarea susține că și în acest caz se impune precizat faptul că autoritatea contractantă nu a ţinut seama de specificul acestui contract şi a pretins ca ofertanţii la nivelul propunerii tehnice, pur şi simplu să detalieze unele prevederi ale DALI-ului, fără a avea un proiect tehnic finalizat. Aceasta reiterează faptul că, autoritatea contractantă dorea ca la nivelul propunerii tehnice să includă elemente din viitorul PT (proiect tehnic) care urmează a fi întocmit în cazul atribuirii contractului.

Faptul că în caietul de sarcini sunt preluate punctual unele lucrări/echipamente din cadrul DALI- ului, contestatoarea menționează că nu presupune că oferta tehnică trebuie să conţină o detaliere a acestora cu atât mai mult cu cât nici în caietul de sarcini nu este specificată în mod concret obligaţia de a descrie în cadrul ofertei tehnice lucrările/echipamentele la care se face referire. Ceea ce în mod normal trebuie să includă o ofertă de proiectare este modalitatea/etapizarea în care se vor presta serviciile de proiectare, resursele şi personalul utilizat şi asumarea respectării DALI/SF şi nu realizarea anticipată a unor secţiuni din PT pentru a fi depuse în cadrul procedurii. Contestatoarea mai subliniază faptul că toate aceste lucrări/echipamente la nivel de DALI sunt doar enumerate, astfel că în mod firesc se naşte întrebarea „cum ar fi putut un ofertant să detalieze la nivelul propunerii sale tehnice metodologiile de execuţie în lipsa unui proiect tehnic, în condiţiile în care aceste cerinţe nu erau stipulate nici cel puţin la nivelul formularului de propunere tehnică, iar la nivelul caietului de sarcini nu era detaliat ce trebuia să cuprindă aceste metodologii”. Aceasta precizează că este evident pe de o parte că autoritatea contractantă a realizat evaluarea ofertei sale, fără a avea în vedere nişte cerinţe concrete ale documentaţiei de atribuire, iar, pe de altă parte, modul în care a interpretat şi evaluat răspunsurile sale „nu a avut în vedere specificul contractului, solicitând anumite precizări sau elemente care exced etapei de ofertare propriu-zise”. 6. Cu privire la susţinerea potrivit căreia întrucât corpurile de clădire conform documentaţiei DALI au terasă necirculabilă, comisia de evaluare stabileşte faptul că în cadrul propunerii tehnice trebuiau trasate şi descrise doar lucrările privind terasa necirculabilă şi nu descrise alternativ la cerinţele caietului de sarcini în ceea ce priveşte lucrările la acoperişul tip şarpantă. Contestatoarea nu înţelege raţionamentul pentru care, autoritatea contractantă a concluzionat că pentru categoria de lucrări „terasa necirculabilă" au fost descrise alternativ la cerinţele caietului de sarcini lucrările de acoperiş de tip şarpantă. Răspunsul său la solicitarea de clarificări în mod categoric nu conduce spre o astfel de concluzie. În acest sens, contestatoarea precizează că, prin răspunsul oferit autorităţii contractante a detaliat doar modalitatea în care soluţiile DALI-ului (pe care de altfel a arătat în mod expres că și le însușește) pot evolua în funcţie de datele concrete existente la momentul întocmirii proiectului tehnic. Însă, aceste aspecte nu presupun sub nicio formă soluţii alternative, cu atât mai mult cu cât în cadrul răspunsului a arătat că adaptabilitatea DALI-ului poate fi făcută doar cu aprobarea beneficiarului. Din nou, contestatoarea revine şi arătă insistenţa cu care autoritatea contractantă încearcă să creeze motive de neconformitate în ceea ce priveşte propunerea sa tehnică. Chiar şi acceptând faptul că au existat anumite omisiuni/inadvertenţe în oferta sa, în mod evident acestea nu au decât caracterul unor abateri tehnice minore pe care aceasta trebuia să le aprecieze cu raportare la textele legale incidente. 7. Autoritatea contractantă susţine că propunerea tehnică a (...) nu îndeplineşte cerinţa minimă conform caietului de sarcini, deoarece Pagina 13 din 54

descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate prin clarificare nu se regăseşte în oferta tehnică. Contestatoarea susține că de data aceasta, autoritatea contractantă nu numai că nu precizează în mod expres motivul neconformităţii, însă argumentaţie autorităţii contractante este atât de vagă încât este realmente imposibil să ştie cu precizie care cerinţă minimă a caietului de sarcini se susţine că nu ar fi respectat-o şi la ce punct din ce clarificare se referă. Singurul „indiciu" lăsat de autoritatea contractantă este „clarif II/3", ceea ce o duce cu gândul că se face referire la punctul 3 din solicitarea de clarificare nr. 68866/08.08.2024 conform căreia: „Având în vedere cerinţele din caietul de sarcini pag. 5 referitor la «Soluţia aleasă pentru placa pe sol», în cadrul Propunerii tehnice la pag. 60 se menţionează faptul că se vor realiza intervenții la placa pe sol, dar soluţia tehnică privind termoizolarea nu se regăsește. Vă solicitam să precizaţi unde în cadrul Propunerii tehnice este detaliată soluţia privind termoizolarea plăcii pe sol conform caietului de sarcini." În condiţiile în care autoritatea a apreciat că în cadrul propunerii tehnice a (...) nu s-a regăsit soluţia privind termoizolarea plăcii pe sol conform caietului de sarcini, contestatoarea precizează că în mod evident nu a avut în vedere răspunsul său la solicitarea de clarificări, prin care a arătat că: „Reînvederăm faptul că soluţia termoizolaţiei la placa pe sol nu se regăseşte în nicio secţiune propusă din cadrul DALI-ului. Stratificaţia propusă este următoarea: - Rășină epoxidică; - Șapă de egalizare; - Placă slab armată, pe sol 12 cm;- Folie PVC; - Umplutură de balast compactat; - Pământ natural. În propunere tehnică, la pag 69 este menţionat astfel: Termoizolația pardoselii și pereţilor exteriori în contact cu solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22.4.7 de mai sus. Termoizolația se va incorpora în pardoseală, dacă este posibil fără a schimba grosimea totală a acesteia. Altfel grosimea izolaţiei se poate reduce, pentru a ajunge la grosimea pardoselii existente. Pentru construcții noi: termoizolația pardoselii și a pereţilor exteriori trebuie să fie în conformitate cu punctul V din subcapitolul 22.1.2 de mai sus, (aproximativ 8 cm de polistiren extrudat). În subcapitolul Controlul Calităţii, tot de la pag. 69 se descrie forma sub care se execută termoizolaţia pardoselilor şi implicit a plăcii pe sol dacă se impune. Facem trimitere şi aici la partea preliminară a prezentului răspuns şi la justificările răspunsurilor anterioare unde am arătat faptul că asemenea detalii se cuprind la faza de proiect tehnic şi nicidecum la faza de ofertă tehnică. Suplimentar, explicit, aceste cerinţe nu făceau parte din cerinţele documentaţiei de atribuire, prin urmare detalierea sub forma care autoritatea doreşte, excede propriei documentaţii”. În contextul în care în cadrul DALI-ului nu este prezentată o soluţie de termoizolare a plăcii pe sol, contestatoarea se întreabă „cum am fi putut detalia o astfel de soluţie în cadrul propunerii noastre tehnice, în măsura în care după cum am arătat şi în răspunsurile anterioare astfel de soluţii şi detalii pot fi prevăzute doar în cadrul unui proiect tehnic ce se va realiza după atribuirea contractului?”

(...) nu înţelege motivul aprecierii de neconformitate a ofertei sale, cât timp la pagina 69 din cadrul propunerii sale tehnice are un întreg capitol în care a tratat soluţiile/metodologiile de punere în operă a termoizolaţiilor. Faptul că autoritatea contractantă nu a înţeles să facă minime conexiuni între capitolele propunerii sale tehnice, contestatoarea consideră că nu este un motiv real de declarare a ofertei ca neconforme, cu atât mai mult cu cât în cadrul răspunsului la clarificări a precizat exact unde anume în cadrul ofertei sale au fost tratate aspectele la care se face referire. Cu raportare la cele de mai sus, contestatoarea susține că prin necomunicarea clară şi concretă a motivelor pentru care i-a fost declarată neconformă/inacceptabilă oferta tehnică, consideră că s-au încălcat prevederile art. 215 alin. (2) lit c). din Legea nr. 98/2016, citat. Mai mult, aceasta apreciază că autoritatea contractantă a realizat o evaluare abuzivă şi vădit părtinitoare fără a avea în vedere prevederile şi cerinţele propriei documentaţii de atribuire, respectiv prevederile legale incidente. Pentru aceste considerente în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea 101/2016, (...) solicită CNSC aplicarea controlului de legalitate şi admiterea contestaţiei sale, respectiv a capetelor de cerere arătate. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată, din următoarele considerente: În fapt, autoritatea contractantă arată că potrivit prevederilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, oferta depusă de (...)SRL a fost declarată inacceptabilă pentru următoarele motive: 1. În cadrul propunerii tehnice, respectiv doar în graficul privind serviciile de proiectare operatorul economic tratează îndeplinirea cerinţei privind depunerea documentaţiei necesare obţinerii avizelor solicitate prin Certificatul de urbanism. Ofertantul prezintă un termen de 33 zile pentru această cerinţă faţă de prevederile caietului de sarcini, unde se solicită un termen de 15 zile. Prin clarificare (a se vedea procesul verbal tehnic), ofertantul împarte cele 33 zile prin modificarea graficului ulterior depunerii, având o altă viziune tehnică care nu corespunde cerinţelor şi anume, fracţionează cele 33 de zile pentru îndeplinirea cerinţei privind depunerea documentaţiilor necesare obţinerii avizelor în două etape, respectiv 15 zile au fost alocate pentru întocmirea documentaţiei şi 18 zile au fost alocate viitoarelor remedieri în cazul în care va fi necesar. Din răspunsul primit, comisia de evaluare constată faptul că operatorul economic nu îşi asumă respectarea termenului de depunere a documentaţiilor în vederea obţinerii avizelor în conformitate cu cerinţele din caietul de sarcini, ci impune prin ofertă autorităţii contractante, să accepte un alt termen pentru desfăşurarea activităţilor cu privire la documentaţiile specificate anterior. Autoritatea contractantă menţionează faptul că ofertantul avea posibilitatea de a clarifica acest aspect înaintea realizării propunerii tehnice, dacă considera că termenul pentru realizarea documentaţiei necesare obţinerii avizelor era insuficient. Pagina 15 din 54

În aceeaşi măsură, , ofertantul din faza iniţială induce autorităţii contractante nesiguranţa privind capacitatea sa profesională şi nivelul de pregătire/surse alocate pentru elaborarea documentaţiei tehnice, în acord cu normativele și reglementările specifice în vigoare. Autoritatea contractantă precizează că această abordare conduce şi la concluzia că ofertantul nu înţelege pe deplin proiectul de investiţii şi implicit pune la îndoială capacitatea acestuia de a propune o soluţie tehnică în acord cu cerinţele caietului de sarcini şi reglementările specifice în domeniu. 2. În cadrul propunerii tehnice, comisia de evaluare a constatat că nu s-au regăsit resursele alocate, cât şi durata de remediere a potenţialelor defecţiuni privind măsurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie conform documentaţiilor/formularelor încărcate în SEAP de către autoritatea contractantă. În urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a indicat unde anume în cadrul ofertei a prezentat în mod clar resursele pentru realizarea activităţilor în perioada de garanţie. Prin răspunsul de clarificare, operatorul economic prezintă metodologia de lucru din timpul execuţiei şi nu modul de intervenţie/sursele alocate/termen de remediere în timpul perioadei de garanţie. În consecinţă, autoritatea contractantă menționează că ofertantul nu demonstrează îndeplinirea cerinţei cu privire la măsurile concrete aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 137 alin. (2) lit. (c) și alin. (3) lit. (a) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă arată că oferta contestatoarei a fost declarată neconformă pentru următoarele motive: 3. Raportat la nerespectarea privind modul de abordare al soluţiilor în oferta tehnică, descrise în cadrul DALI-ului şi cerute prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă precizează faptul că ceilalţi ofertanţi au ţinut cont de toate categoriile de lucrări şi le-au descris conform cerinţelor din caietul de sarcini, având oferte admisibile. Cât despre importanţa respectării categoriei de lucrări, acestea sunt reglementate prin prevederile art. 4 din H.G. nr. 907/2016 astfel: „(1)Tema de proiectare exprimă intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate în nota conceptuală, determinând concepţia de realizare a obiectivului de investiţii.....", repectiv alin. (2) „Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiţiei sau, după caz, de către proiectanţi/consultanţi care prestează servicii de proiectare/consultanţă în domeniu şi se aprobă de către beneficiar". Prerogativele tipurilor de lucrări (intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale) sunt ale beneficiarului şi nu sunt negociabile cu ofertantul, iar în cadrul procedurii se precizează clar că nu se acceptă oferte alternative. 4. Cu privire la îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la indicatorii de proiect/performanţă, asumaţi şi prin contractul de finanţare, aprobaţi prin HCLM nr. 310/2023, autoritatea contractantă constată faptul că aceştia lipsesc cu desăvârşire la data depunerii ofertei, mai mult, prin răspunsul dat operatorul economic susţine că nu îşi asumă atingerea indicatorilor de proiect/performanţă până la finalizarea proiectului tehnic de execuţie.

Se poate observa că, pe baza prevederilor art. 7 alin. (2) din H.G. nr. 907/2016, alin. (2) lit. b): „b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanţă - elemente fizice/capacităţi fizice care să indice atingerea ţintei obiectivului de investiţii”, că indicatorii de performanţă indicaţi în caietul de sarcini şi în DALI sunt indicatori minimali şi nu pot fi interpretaţi ca indicatori ce se vor stabili la faza proiect tehnic ci doar oferă posibilitatea ca aceştia să fie îmbunătăţiţi în urma realizării proiectului faţă de cele stabilite la faza DALI. Fără respectarea indicatorilor de proiect/performanţă nu se poate realiza obiectivul de investiţie, deoarece în contractual de finanţare, care este un document aferent proiectului, indicatorii de proiect/performanţă se regăsesc ca punct obligatoriu de atins. Prin această cerinţă, autoritatea contractantă doreşte să se asigure de faptul că operatorul economic va îndeplini atingerea acestor indicatori, astfel cum reies din H.G. nr. 907/2016, DALI şi contractual de finanţare. 5. Autoritatea contractantă a prezentat în cadrul caietului de sarcini, obligaţia de realizare a tuturor lucrărilor conform DALI, iar ofertantul nu a tratat în mod corespunzător prin oferta depusă. Ofertantul prin răspunsul şi contestaţia depuse recunoaşte că nu a tratat aceste lucrări folosind argumentul că „...lucrările indicate de autoritatea contractantă reprezintă lucrări extrase din DALI şi nu solicitate expres referitoare la modul de alcătuire a ofertei tehnice şi implicit a metodologiei de execuţie." 6. În cadrul caietului de sarcini precum şi în DALI, categoriile de lucrări cu privire la modul de intervenţiei asupra terasei, se solicită a fi abordată soluţia cu terasă necirculabilă, însă operatorul economic în cadrul propunerii tehnice tratează două variante de abordare a acestor categorii de lucrări, propunând astfel o ofertă alternativă la caietul de sarcini, în condiţiile în care, conform prevederilor H.G. nr. 907/2016, categoriile de lucrări sunt atributul beneficiarului de lucrări. Autoritatea contractantă susține că nerespectarea prevederilor prin depunerea ofertelor alternative conform celor scrise în DALI, ar duce la o interpretare proprie a cerinţelor de către ofertant. Aceasta şi-a stabilit intenţiile conform caietului de sarcini cât şi prin respectarea HCLM, iar lucrările prezentate în cadrul DALI trebuie respectate. 7. Operatorul economic precizează faptul că „...soluţia termoizolaţiei la placa pe sol nu se regăseşte în nicio secţiune propusă din cadrul DALI- ului", însă în cadrul caietului de sarcini soluţia privind placa pe sol se regăseşte la pag. 5, iar în cadrul DALI-ului se regăseşte în planşele aferente secţiunii cât şi în partea scrisă ce descrie stratificaţia acesteia. În ceea ce priveşte accesul la dosarul achiziţiei, autoritatea contractantă face precizarea că oferta (...) a fost declarată neconformă în temeiul prevederilor art. 137 alin (2) lit. (c) şi alin. (3), lit. (a) din H.G. nr. 395/2016 şi inacceptabilă potrivit prevederilor art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, astfel că aceasta poate avea acces doar la documentele care privesc evaluarea DUAE şi a evaluarea tehnică a ofertelor depuse de aceasta nu şi a celorlalţi ofertanţi. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 2 alin. (1), precum și art.3 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 101/2016 Pagina 17 din 54

Prin prisma tuturor celor mai sus expuse, autoritatea contractantă menționează că la momentul soluţionării contestaţiei, condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016 trebuie îndeplinite în mod cumulativ. Or, în situaţia de faţă oferta depusă de (...)CONSTAU 2012 SRL a fost respinsă ca inacceptabilă şi neconformă, aceasta nemaiavând calitatea de parte în procedura de atribuire în analiză. În condiţiile în care nu mai există nicio posibilitate de atribuire a contractului către (...), nu mai există niciun interes actual şi direct al acesteia sau posibilitatea cauzării unui prejudiciu ca urmare a unui act al autorităţii contractante. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că potrivit art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, nu poate fi permis accesul la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau la fundamentările/justificările de preţ/cost, deoarece acestea au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale. Având în vedere argumentele de mai sus, susţinute de documentele existente la dosarul achiziţiei, autoritatea contractantă solicită CNSC să constate că susţinerile contestatoarei nu sunt întemeiate şi, pe cale de consecinţă, să respingă contestaţia formulată de (...). Prin adresa fără nr. de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...), a transmis Consiliului concluzii scrise în raport de punctul de vedere al autorității contractante, menționând următoarele: 1. În ceea ce priveşte faptul că în cadrul propunerii tehnice nu a fi menţionat că după 15 zile de la emiterea ordinului de începere va depune toate documentele privind deţinerea avizelor la deţinătorii de utilităţi, iar prin clarificări ar fi modificat graficul ofertat de la 33 de zile la 15 zile Contestatorul precizează că nu identifică modalitatea în care autoritatea contractantă a ajuns la concluzia că nu și-ar fi asumat respectarea termenului de depunere a documentaţiilor în vederea obţinerii avizelor şi că ar fi impus autorității contractante acceptarea acestui termen. Acesta reiterează faptul că şi-a asumat fără echivoc termenul maxim de prestare a serviciilor de 90 de zile iar depunerea documentaţiei se va realiza în primele două săptămâni, respectiv echivalentul a 15 zile calendaristice. De asemenea, acesta susține că se află în postura hilară în care, datorită faptului că a fost diligent şi a avut în vedere că, ulterior depunerii documentaţiilor ar putea exista solicitări/explicitări/modificări faţă de documentaţia depusă, astfel că a alocat timp în consecinţă (chiar dacă probabilitatea e redusă), autoritatea contractantă să considere că nu și-a asumat perioada indicată şi că a indus autorităţii contractante „nesiguranţă privind capacitatea profesională și nivelul de pregătire/surse (...) alocate". Totodată, contestatorul precizează că, concluzia autorităţii contractante este absurdă în condiţiile în care termenul de 15 zile a fost indicat pentru predarea documentaţiei către avizatori, iar eventuale modificări/solicitări au fost avute în vedere de autoritatea contractantă, precizarea din documentaţia de atribuire fiind următoarea: „Dacă avizatorii solicită completări/modificări ale documentaţiei, acestea vor fi efectuate de către proiectant în forma solicitată de către avizatori."

În contextul arătat, contestatorul solicită a se observa faptul că apărările autorităţii contractante şi concluziile că nu ar înţelege proiectul de investiţii sunt absolut lipsite de temei. Dimpotrivă, din cele arătate reiese faptul că autoritatea contractantă nu se raportează la propriile menţiuni din documentaţia de atribuire şi manifestă o atitudine subiectivă şi părtinitoare în ceea ce-l priveşte. 2. În ceea ce priveşte faptul că în cadrul propunerii tehnice nu ar fi prezentat în mod clar resursele alocate pentru realizarea activităţilor din perioada de garanţie întrucât nu a atins în propunerea tehnică toate punctele solicitate în documentaţia încărcată în SEAP Contestatorul precizează că se impune din nou arătat faptul că pretinsele apărări ale autorităţii contractante nu au nicio legătură cu criticile sale. Astfel, aceasta face trimitere la faptul că prin răspunsul la clarificări ar fi făcut trimitere la metodologia de lucru în timpul execuţiei în condiţiile în care, societatea sa a arătat faptul că, oferta sa a conţinut încă de la început în cadrul propunerii tehnice - p. 144-148 „MEMORIUL PRIVIND URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A CONSTRUCȚIEI” în care a arătat cadrul legal și principalele repere în ceea ce priveşte perioada de garanţie a lucrărilor, cu includerea trimiterilor la revizii periodice preventive. Acest memoriu a fost inclus la pct. I din Formularul de propunere tehnică, denumit „Măsuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie acordată”. Este evident că dacă se referă la „urmărirea în timp a construcţiei" aceasta nu este o metodologie de lucru din timpul execuţiei. Aceasta debutează cu precizarea: „Prezentul memoriu este întocmit conform prevederilor «Normativului privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor» P 130/99 și a Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor. Urmărirea comportării în timp a construcțiilor este instituită de: - HG 273/1994 - Regulament de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora - Norme de întocmire a cărții tehnice a construcției - HG 766/1997 - Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor". În ceea ce priveşte resursele necesare pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie, contestatorul precizează că acestea nu au fost solicitate a fi indicate distinct în secţiunea I.„ Măsuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie acordată”. În mod logic, resursele sunt acelaşi care au fost avute în vedere pentru executarea contractului în ansamblul său, cele materiale regăsindu-se în fişierul Anexa 8 – „Utilaje şi Personal PAB România SRL”, iar cele umane fiind constituite de personalul implicat în procedura pentru care s-au depus documente justificative îndestulătoare - Anexa 1 la propunerea tehnică. Mai mult, contestatorul menționează că prin răspunsul la solicitarea de clarificări a şi precizat (cât de specific s-a putut) faptul că din punct de vedere tehnic durata de remediere a potenţialelor defecţiuni variază în funcţie de defecţiune, indicând durate de intervenţie în funcţie de clasarea amplorii acestor intervenţii. Pagina 19 din 54

Faţă de cele de mai sus, contestatorul solicită Consiliului să constate faptul că argumentele autorităţii contractante nu au absolut niciun suport real. 3. În ceea ce priveşte „nerespectarea privind descrierea tuturor soluţiile în oferta tehnică descrise în cadrul DALI-ului şi a caietului de sarcini, nu îndeplineşte cerinţa minimă solicitată" Contestatorul susține că nici după lecturarea punctului de vedere nu reușește să identifice motivul concret de descalificare a ofertei sale. Nu înţelege despre ce ofertă alternativă se face vorbire şi nici în ce măsură susţinerea că „ceilalţi ofertanţi au ţinut cont de toate categoriile de lucrări și le-au descris conform cerinţelor caietului de sarcini, având oferte admisibile" constituie o justificare reală în contextul în care nu are la bază vreo cerinţă din documentaţie sau vreun temei legal. Practic autoritatea contractantă consideră că preluarea copy-paste din DALI în propunerea tehnică reprezintă descrierea manierei în care se are în vedere execuţia viitorului contract. Se impune precizat faptul că, în ciuda faptului că prin răspunsul la clarificări a indicat unde în cadrul propunerii sale a făcut trimitere la aspectele invocate, nici măcar prin punctul de vedere autoritatea contractantă nu este în măsură să arate aspectele care nu au fost atinse, în mod concret. Contestatorul menționează că este în postura ingrată în care, deoarece nu a copiat pur şi simplu conţinutul caietului de sarcini, este sancţionat deoarece, aparent, autoritatea contractantă a făcut o verificare formală, comparativă fără a analiza conţinutul efectiv al propunerilor tehnice depuse. Contestatorul reiterează faptul că răspunsul societăţii sale la clarificări a respectat cerinţele autorităţii contractane şi a indicat în mod concret unde în cadrul propunerii tehnice (cu indicaţia inclusiv a numărului paginii) se pot regăsi caracteristicile/straturile privind aleile pietonale/auto, a terenurilor de fotbal şi baschet, caracteristicile privind realizarea rampelor, a trotuarelor, reabilitarea tribunei, cât şi a celorlalte lucrări descrise în caietul de sarcini despre care autoritatea contractantă a considerat că nu se regăsesc în cadrul propunerii tehnice. De asemenea, contestatorul susține că optica autorităţii contractante denotă ignorarea specificului contractului care urmează a fi atribuit, respectiv proiectare cu execuţie, pretinzând în etapa de evaluare a ofertelor precizarea unor detalii de execuţie, care potrivit H.G. nr. 907/2016 trebuie să facă „(în viitor)”, parte din proiectul tehnic ce urmează a fi realizat după atribuirea contractului. Astfel, nimic nu a justificat ca analiza ofertei tehnice să se facă din perspectiva unor detalii care ţin de proiectul tehnic şi nu raportat la documentaţia de atribuire, respectiv la DALI/caietul de sarcini, după cum prevăd textele de lege incidente. Asumarea expresă a respectării DALI există în cadrul propunerii tehnice, atât la nivel declarativ cât şi prin prisma detaliilor/ metodologiilor prezentate, iar detalierile pe care autoritatea contractantă le solicită în mod abuziv pot fi şi sunt legal realizate prin proiectul tehnic care urmează a fi elaborat, ca parte a obiectului contractual.

De altfel, contestatorul menționează că se impune arătat faptul că autoritatea contractantă nu este în măsură să aducă vreun contraargument concret faţă de criticile sale, limitându-se la a reda prevederile art. 4 din H.G. nr. 907/2016 care defineşte „tema de proiectare". Contestatorul reiterează faptul că în cadrul propunerii tehnice a prevăzut toate lucrările enumerate de autoritatea contractantă şi le-a asumat astfel, fără însă ca prin documentaţia de atribuire să se solicite detalierea acestora. Pe de altă parte, o astfel de cerinţă ar fi fost excesivă şi nelegală, în contextul în care, astfel cum a arătat mai sus, aceste elemente sunt detalieri care ţin de executarea contractului ce urmează a fi atribuit, respectiv detalii de proiect tehnic. 4. În ceea ce priveşte susţinerea că (...) nu și-ar fi asumat „în mod clar" îndeplinirea indicatorilor de proiect conform caietului de sarcini şi a contractului de finanţare Autoritatea contractantă face vorbire despre „îndeplinirea cerinţei din caietul de sarcini referitoare la indicatorii de proiect/performanţă", însă omite să indice unde anume se regăseşte în caietul de sarcini respectiva cerinţă. Contestatorul reiterează faptul că există doar două menţiuni în caietul de sarcini referitoare la indicatori. Menţiunea din caietul de sarcini de la pagina 8 este următoarea: „Se precizează că prin implementarea proiectului tehnic solicitat vor trebui îndepliniţi indicatorii angajaţi prin proiectul de finanţare și anume....", iar la pag 11 „În urma soluţiei propuse de către proiectant, acesta se va asigura că vor fi respectaţi și îndepliniţi indicatorii propuşi și asumaţi de către beneficiar în Contractul de finanţare nr. 25515/03.03.2023". Contestatorul se întreabă, în mod concret, de unde rezultă cerinţa concretă pe care trebuia să o îndeplinească. Astfel cum a precizat, lecturând cele două menţiuni existente se poate observa faptul că indicatorii proiectului privind reducerea de energie primară şi finală de încălzire pentru corpurile de clădire: C2, C3, C4 şi C7 se vor realiza, concret, la faza de proiect tehnic. Mai mult, aceştia nici nu pot în mod real să fie precizaţi la acest moment, deoarece rezultă şi vor rezulta din însăşi soluţia proiectului tehnic, neputând fi implementaţi în lipsa unor breviare de calcul (ce urmează a fi parte integrată din proiectul tehnic). Astfel cum a arătat, contestatorul susține că a luat în calcul respectarea în realizarea proiectului a indicatorilor minimali, aspect pe care l-a indicat prin răspunsul său la clarificări, alături de asumarea integrală a DALI-ului, respectiv a documentaţiei de atribuire. Acesta precizează faptul că la pagina 8 din Propunerea tehnică depusă, în secţiunea „METODOLOGIA DE PRESTARE A SERVICIILOR” în rubrica „Modalitatea efectivă de realizare a activităţii (metoda, procedura, tehnica, procedeul, după caz)”, societatea sa a precizat „Se va realiza documentație de arhitectură, rezistență, instalații, având la baza SF-ul aprobat şi documentele puse la dispoziția ofertantului de către autoritatea contractantă." De asemenea la pagina 11 a menţionat „Se va realiza PT pe toate specialităţiile având la baza documentațiile anterioare menţionate (...) și ținând cont de condițiile restricitive date de soluţia tehnică şi aplicabilitatea ei." La pagina 26 se reiterează respectarea parametrilor puşi la dispoziţie de autoritate: „SC Pagina 21 din 54

ARAM PLAN PROIECT SRL având specialist propuși în documentația de calificare și în descrierea lucrărilor, va respecta cerințele din tema de proiectare și DALI (documentația de atribuire) a lucrării propusă de autoritatea contractantă. Se vor respecta specificațiile tehnice cu informațiile conținute privind regulile de baza prezentate în caietul de sarcini. Prezenta propunere tehnica conține o descriere a metodologiei de abordare a prestării serviciilor și asigura posibilitatea verificării corespondenței acesteia cu specificațiile tehnice prevăzute în caietul de sarcini. De asemenea demonstrează capabilitatea SC ARAM PLAN PROIECT SRL de a pregătii, realiza și monitoriza calitatea și conformitatea prestării serviciilor de proiectare la acest obiectiv în conformitate cu cerințele sistemului de management implementat, ale cerințelor beneficiarului, parților interesate și cerințele documentelor de referinţă." În contextul arătat, contestatorul susține faptul că autoritatea contractantă a încercat să creeze în mod artificial circumstanţe de respingere a ofertei sale, solicitările acesteia fiind disproporţionate şi neclare, iar concluziile trase în urma analizei răspunsului său la clarificări, în mod evident nelegale. 5. Faţă de susţinerea că nu îndeplinește cerinţa minimă conform caietului de sarcini neacoperind solicitarea de a se raporta oferta tehnică şi la DALI, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate nu se regăseşte în oferta tehnică Contestatorul precizează că nu identifică vreun contraargument concret adus de autoritatea contractantă prin punctul de vedere. De altfel, nu identifică nici măcar la acest moment raţionamentul concret de respingere a ofertei sale. Contestatorul reiterează faptul că asumarea DALI-ului şi a conţinutului acestuia este fără dubiu, după cum a arătat şi în cadrul subpunctului anterior. Mai mult, prin răspunsul la clarificări, acesta susține că a indicat în concret paginile din cadrul propunerii tehnice unde pot fi regăsite detalii referitoare la lucrările/echipamentele solicitate, în ciuda menţiunii sale conform căreia, în realitate autoritatea contractantă aştepta pur şi simplu copierea de către acesta a unor întregi secţiuni din DALI, în ciuda menţiunilor că nu se acceptă depunerea unei oferte copy-paste. Toate aceste lucrări/echipamente la nivel de DALI sunt doar enumerate, astfel că la nivelul propunerii tehnice metodologiile de execuţie pot avea un caracter absolut general şi irelevant în lipsa unui proiect tehnic. Mai mult, contestatorul precizează că aceste cerinţe nu erau stipulate la nivelul formularului de propunere tehnică, iar în caietului de sarcini nu exista vreo cerinţă privind detalierea acestora în vreun fel. 6. Cu privire la susţinerea potrivit căreia întrucât corpurile de clădire conform documentaţiei DALI au terasă necirculabilă, comisia de evaluare stabileşte faptul că în cadrul propunerii tehnice trebuiau trasate şi descrise doar lucrările privind terasa necirculabilă şi nu descrise alternativ la cerinţele caietului de sarcini în ceea ce priveşte lucrările la acoperişul tip şarpantă.

În continuare, contestatorul menționează că nu identifică raţionamentul pentru care, autoritatea contractantă a concluzionat că pentru categoria de lucrări „terasa necirculabilă" au fost descrise alternativ la cerinţele caietului de sarcini lucrările de acoperiş de tip şarpantă. Răspunsul său la solicitarea de clarificări în mod categoric nu conduce spre o astfel de concluzie. În acest sens, contestatorul arată că, prin răspunsul oferit autorităţii contractante a detaliat doar modalitatea în care soluţiile DALI-ului (pe care de altfel a arătat în mod expres că și le însușește) pot evolua în funcţie de datele concrete existente la momentul întocmirii proiectului tehnic. Însă, aceste aspecte nu presupun sub nicio formă soluţii alternative, cu atât mai mult cu cât, în cadrul răspunsului a arătat că adaptabilitatea DALI- ului poate fi făcută doar cu aprobarea beneficiarului. 7. Autoritatea contractantă susţine că propunerea sa tehnică nu îndeplineşte cerinţa minimă conform caietului de sarcini, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate prin clarificare nu se regăseşte în oferta tehnică. Contestatorul precizează că optica autorităţii contractante este din nou vagă în cadrul punctului de vedere, menţionând că soluţia privind placa pe sol se regăseşte în planşele aferente secţiunii cât şi în partea scrisă care descrie stratificaţia acesteia, fără a face trimiteri certe cu privire la paginaţie, ori planșă. În partea scrisă a DALI-ului se menţionează soluţia aferentă scenariului 1 (cel aprobat prin HCL) la pag. 48-49. Soluţia de termoizolare a plăcii pe sol la care face referire autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere este cea ce se va realiza prin spargerea plăcii existente, refacerea straturilor suport şi montarea de spumă poliuretanică prori închizi (10 cm grosime) şi condutivitate termică λ=0,00374W/mK. Cele redate, însă, au caracter de recomandare extrasă din auditul energetic, recomandare ce nu a fost preluată în DALI nici în partea scrisă, nici în partea desenată. Contestatorul se întrebă retoric „de ce autoritatea contractantă sancţionează întocmirea unei propuneri tehnice adaptată la propriul DALI”. Soluţia din DALI, este cea expusă autorităţii contractante şi în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificare, şi anume placa pe sol propusă are următoarea stratificaţie:  P3 - Rășină epoxidică - Șapă de egalizare - Placă slab armată pe sol 12 cm - Folie PVC - Umplutură de balast compactat - Pământ natural, iar din această perspectivă, propunerea tehnică este, în mod evident, conformă. Pentru considerentele arătate, (...) solicită CNSC aplicarea controlului de legalitate şi admiterea contestaţiei, respectiv a capetelor de cerere arătate. II. D osar nr. (...):

Pagina 23 din 54

Contestatoarea (...)S.R.L. arată că în urma evaluării propunerii tehnice, oferta Asocierea (...)S.R.L. - SC (...) SRL, a fost declarată conformă și clasată pe locul II, neflind declarată câștigătoare. Contestatorul precizează că în urma evaluării ofertei tehnice, respectiv „METODOLOGIA DE PRESTARE ȘI EXECUŢIE, punctul 2, RESURSELE (UMANE ȘI MATERIALE) ȘI REALIZAREA CORESPUNZĂTOARE FIECĂREI ACTIVITĂȚI”, se constată că alocarea resurselor conform metodologiei de execuţie a lucrărilor, nu este corelată cu graficul de realizare a investiției, respectiv complexitatea lucrărilor: - pentru execuţia lucrărilor de instalații de ventilație/climatizare, se asigură un instalator frigotehnist în timp ce execuţia acestor tipuri de lucrări este programată în paralel pentru flecare corp de clădire; - pentru execuţia lucrărilor de instalații pentru detecție, se asigură un număr de trei instalatori specializaţi, în timp ce este programată execuţia acestor tipuri de lucrări în paralel pentru fiecare corp de clădire. Conform anexei la fișa de date a achiziţiei, factori de evaluare și algoritm de calcul pentru criteriul de atribuire „CEL MAI BUN RAPORT CALITATE-PREȚ", privind achiziţia având ca obiect „Proiect tehnic, execuţie și asistență tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul de investiții Amenajare Campus Preuniversitar Tehnologic", str. I.Fluieraș, nr. 10 C, (...), detalierea criteriului de atribuire, cap.II. 2, punctul. 2 „Resursele (umane și materiale)” și realizarea corespunzătoare fiecărei activități, sunt precizate și analizate informaţiile furnizate în formularul din propunere tehnică, respectiv pentru calificativul „Foarte bine” - 5 puncte, pentru „BINE”- 4 puncte și pentru „Acceptabil” - 2 puncte. Conform evaluatorului, oferta tehnică depusă de către Asocierea (...)S.R.L. - SC (...) SRL, a primit la punctul 2 din „FIȘA METODOLOGIE DE PRESTARE ȘI EXECUŢIE, calificativul „BINE și 3 puncte, VALOARE CARE NU SE REGĂSEȘTE ÎN FACTORII DE EVALUARE”, menționând că oferta sa trebuia să primească 4 PUNCTE. Contestatorul susține că evaluatorul a depunctat societatea sa: 1. Pentru execuţia lucrărilor de instalații de ventilație/climatizare, se asigură un instalator frigotehnist în timp ce execuţia acestor tipuri de lucrări este programată în paralel pentru fiecare corp de clădire; Acesta precizează că, în cadrul proiectului „Amenajare Campus Preuniversitar Tehnologic, Str. I. Fluieraş nr. 10 C, (...)”, se vor reabilita termic și moderniza patru corpuri de clădire: Corp C2 - Atelier ; Corp C3 - Cantina; Corp C4 - Cămin; Corp C 7 - Sala de sport. Conform DALI aferent proiect tehnic nr. 31/2022, lucrările de modernizare a celor patru corpuri includ și execuţia instalaţiilor aferente acestora. Pentru fiecare corp de clădire se execută lucrări de instalații diferite, conform detaliilor prezentate în tabelul anexat prezentei. Tabelul anexat este întocmit pe baza DALI aferent proiect tehnic nr.31/2022, pus la dispoziţie de autoritatea contractantă. În graficul prezentat la pagina 602 din propunerea tehnică, contestatorul menționează că a programat execuţia tuturor lucrărilor în paralel, pe aceeaşi durată, pentru toate corpurile de clădire, iar durata prevăzută pentru execuţia lucrărilor de instalații pentru toate corpurile este

de 16 (șaisprezece) luni, fapt prevăzut și în „GRAFICUL DE REALIZARE A EXECUŢIE PROIECTULUI”, emis de proiectantul investiției SC 2 GMG CONSTRUCT SRL, de la luna a 8 până la luna 23. Corpurile de clădire aferente campusului sunt amplasate în aceeaşi incintă, la distante mici unul de celalalt. Astfel, contestatorul a considerat că execuţia lucrărilor de aceeaşi categorie, în paralel pentru toate corpurile de clădire, va contribui la eficientizarea execuţiei obiectivului. Distanţa redusă dintre cele patru corpuri de clădire permite mobilizarea rapidă a echipelor de muncitori şi a echipamentelor, minimalizând timpul de deplasare, astfel încât lucrările să poată avansa simultan. Pentru fiecare corp de clădire sunt prevăzute cantități diferite pe categorii de lucrări. Acest aspect permite echipelor să lucreze în mod eficient la fiecare corp fără a interfera cu activităţile de pe celelalte corpuri. Spre exemplu, dacă la un corp se executa lucrările de instalaţii electrice, iar la alt corp se executa lucrări de instalaţii termice, echipele de muncitori pot desfăşura activităţile simultan fără a se suprapune. Contestatorul menționează că s-a luat în considerare execuţia lucrărilor de instalaţii în paralel, la toate corpurile de clădire deoarece aceste lucrări sunt organizate în faze, pe categori de instalaţii (electrice, sanitare, termice, ventilaţie). Această structurare a fost concepută în aşa fel încât să permită desfăşurarea lucrărilor pe etape distincte, adaptate fiecărui corp de clădire în parte. Astfel, chiar dacă etapele de lucru la fiecare corp sunt distincte, fazele de lucru pot fi coordonate eficient. Contestatorul susține că în cadrul „Metodologiei pentru realizarea lucrărilor (proiectare și execuţie)”, la paginile 62-63 din propunere tehnică, a prezentat personalul care va fi asigurat de către TEHNDOMUS SRL, pentru execuţia lucrărilor. Pentru a asigura un standard ridicat de calitate în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor de instalaţii, contestatorul a propus și folosirea unui instalator frigotehnist în cadrul echipei de muncitori, specializat în instalarea, întreţinerea şi repararea sistemelor de refrigerare şi climatizare, chiar dacă, conform tabelului anexat, rezultă că pentru reabilitarea termică și modernizarea celor patru corpuri de clădire nu sunt prevăzute lucrări de instalare, întreţinere şi reparare sisteme de refrigerare şi climatizare. Contestatorul precizează că justificarea includerii instalatorului frigotehnist o reprezintă necesitatea desfășurării lucrărilor specifice calificării sale. În cadrul instalării unor sisteme alternative de producere a energiei termice și apei calde menajere pentru consum propriu, lucrările executate de instalatorul frigotehnist sunt lucrări de mică amploare în raport cu cele ce urmează a fi executate de ceilalţi instalatori specializaţi din cadrul echipei de muncitori. Lucrările de instalare a unor sisteme alternative de producere a energiei termice și apei calde menajere pentru consum propriu vor fi executate de o echipă formată din: - instalatori încălzire și gaz - 1 persoană; - instalator electrician - 1 persoană; - instalator pentru sisteme fotovoltaice - 3 persoane; - instalator - 1 persoană; Pagina 25 din 54

- instalator frigotehnist - 1 persoană; - muncitor deservire - 2 persoane; - izolator termic - 1 persoană. Din cele menţionate, contestatorul susține că prezenţa instalatorului frigotehnist nu va fi necesară timp de 8 ore pe zi la acelaşi corp de clădire, acesta putând executa lucrări aferente specializării sale la mai multe corpuri în decursul perioadei de execuţie. În plus, la o analiză a numărului de ore/zile necesare pentru executarea lucrărilor de instalaţii se evidenţiază un total suficient de ore/zile alocate fiecărui corp de clădire pentru instalatorul frigotehnist, astfel: - 16 luni (durata de execuţie a lucrărilor de instalații) x 170 ore/lună = 2720 ore; - 2720 ore 4 corpuri = 680 ore; - 680 ore 8 ore/ zi = 85 zile/corp. Contestatorul subliniază faptul că instalatorul frigotehnist va executa lucrări specifice calificării sale doar la montarea pompelor de căldură și a rezervorului izolat de apă răcită. Fiecare corp de clădire are prevăzută câte o stație de pompare și un rezervor izolat de apă răcită. Astfel cu siguranţă, 85 zile/corp este o durată suficientă pentru ca instalatorul frigotehnist să execute lucrările specifice calificării sale. Metodologia de execuţie a lucrărilor este corelată cu graficul de realizare a investiției. Graficul de realizare a investiției reflectă tipul de muncitori necesar pentru fiecare activitate, iar în metodologia de execuţie este prezentat numărul total de muncitori calificaţi și necalificați necesari pentru execuţia obiectivului de investiție. Contestatorul susține că în graficul de realizare a investiției, alocarea instalatorului frigotehnist pentru execuţia lucrărilor de instalații la fiecare corp de clădire, nu indică faptul că sunt necesari patru instalatori frigotehniști ci faptul că în vederea execuţiei anumitor tipuri de instalații este necesară și calificarea acestuia. Având în vedere cele menționate anterior, tipul contractului supus licitației, respectiv proiectare și execuţie, precum și lipsa unor liste de cantități în momentul ofertării, de unde să reiasă clar numărul de ore necesar instalatorului frigotehnist care va executa lucrări specifice calificării sale doar la montarea pompelor de căldură (4 buc) și a rezervorului izolat de apă răcită (4 buc), contestatorul consideră că, în urma analizei, comisia de evaluare nu poate depuncta propunerea sa tehnică. 2. Pentru execuţia lucrărilor de instalații pentru detecție, se asigură un număr de trei instalatori specializaţi, în timp ce este programată execuţia acestor tipuri de lucrări în paralel pentru fiecare corp de clădire. Lucrările de instalații pentru detecție și semnalizarea la incendiu aferente corpurilor de clădire, vor fi executate de o echipă formată din: tehnicieni sisteme detecție - 2 persoane; instalatori pentru sisteme detecție - 3 persoane; muncitor deservire - 2 persoane. Contestatorul precizează că pe lângă cei 3 instalatori pentru detecție, în cadrul propunerii tehnice la pagina 710, a prevăzut și 2 tehnicieni detecție atestaţi, respectiv Babutia Bogdan atestat pentru sisteme de detecție,

supraveghere video, control acces a cărui certificat este prezentat la pagina 744 din propunerea tehnică și Felea Ovidiu Romeo atestat pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu a cărui certificat este prezentat la pagina 778 din propunerea tehnică. Din tabelul întocmit pe baza DALI aferent proiectului tehnic nr. 31/2022, rezultă că valoarea pentru lucrările de instalații este diferită pentru fiecare corp de clădire, implicit și cantitățile de lucrări sunt diferite pentru fiecare corp de clădire. Contestatorul susține că lucrările de instalaţii de detecţie și semnalizare la incendiu sunt programate în paralel pentru fiecare corp de clădire, deoarece acestea sunt amplasate în aceeaşi incintă, la distanțe mici unul de celalalt și este de 16 (șaisprezece) luni. Astfel, acesta a considerat că execuţia lucrărilor de aceeaşi categorie, în paralel pentru toate corpurile de clădire, va contribui la eficientizarea execuţiei obiectivului. De asemenea, fazele de lucrări pentru realizarea instalaţiilor de detectare şi semnalizare la incendiu vor varia în funcţie de momentul execuţiei pentru fiecare corp de clădire permiţând membrilor echipei deplasarea între corpuri foarte facil. Totodată, contestatorul precizează faptul că lucrările aferente instalaţiilor pentru detecţie și semnalizarea la incendiu, sunt: montare cablu pentru sistemul de detecţie, montare detectoare de fum și sirene, montare dispozitive deschidere trape de fum, montare centrală incendiu. Astfel, în timp ce un muncitor de deservire realizează sliturile în pereţi pentru montarea cablurilor la un corp de clădire, la un alt corp de clădire instalatorul pentru sisteme de detecție poate monta cablu pentru instalații de detecție și semnalizarea la incendiu, detectoare de fum, sirene și montare dispozitivele de deschidere a trapelor de fum, iar un tehnician pentru sisteme de detecție să realizeze conexiunile la sistemul de detecție și semnalizare la incendiu la al treilea corp de clădire și să monteze centrala de incendiu, unde deja au fost executate lucrările descrise anterior, iar alți 2 instalatori pentru sisteme de detecție, un tehnician pentru sisteme de detecție și cel de-al doilea muncitor deservire, să realizeze lucrările aferente instalaţiei de detecţie și semnalizare la incendiu la corpul de clădire cu un volum de lucrări mai mare. În plus, la o analiză a numărului de ore/zile necesare pentru executarea lucrărilor de instalaţii se evidenţiază un total suficient de ore/zile alocate fiecărui corp de clădire pentru „UN INSTALATOR DETECȚIE”, astfel: - 16 luni (durata de execuţie a lucrărilor de instalații) x 170 ore/lună = 2720 ore; - 2720 ore h - 4 corpuri = 680 ore; - 680 ore – 4 - 8 ore/zi = 85 zile/corp. Având în vedere că are alocaţi 3 instalatori detecție și 2 tehnicieni detecție, contestatorul consideră că durata de 85 zile/corp clădire prevăzută, este mai mult decât suficientă. Metodologia de execuţie a lucrărilor este corelată cu graficul de realizare a investiției. Graficul de realizare a investiției reflectă tipul de muncitori necesar pentru fiecare activitate, iar în metodologia de execuţie este prezentat numărul total de muncitori calificaţi și necalificați necesari pentru execuţia obiectivului de investiție. Pagina 27 din 54

Contestatorul menționează că în graficul de realizare a investiției, alocarea instalatorului pentru detecție pentru execuţia lucrărilor de instalații la fiecare corp de clădire, nu indică faptul că sunt necesari patru sau mai mulţi instalatori pentru detecție ci faptul că în vederea execuţiei lucrărilor de instalații de detecţie și semnalizare la incendiu în clădire, este necesară mai ales calificarea acestora. Având în vedere cele menționate anterior, tipul contractului supus licitației, respectiv proiectare și execuţie, precum și lipsa unor liste de cantități în momentul ofertării, de unde să reiasă clar numărul de ore necesar fiecărui tip de specialist, autoarea contestației consideră că, în urma analizei, comisia de evaluare nu poate depuncta propunerea tehnică. De asemenea, contestatorul precizează că acelaşi evaluator în fișa metodologiei de prestare și execuţie, „LA TOATE CELELALTE PUNCTE ANALIZATE”, respectiv la punctele: 1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului; 3. Atribuțiile membrilor echipei de implementare a activităților contractului, și dacă este cazul, contribuția fiecărui membru al grupului de operatori economici, precum și distribuirea și interacţiunea sarcinilor și responsabilităţilor dintre ei; 4. încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse; 5. identificarea și încadrarea în timp a punctelor de reper (jaloanelor) semnificative în execuţia contractului, inclusiv descrierea modului în care acestea vor fi reflectate în raportări, în special cele prevăzute în tema de proiectare, a acordat calificativul de „FOARTE BINE” și respectiv 5 puncte, ceea ce consideră că este o contradicţie, mai ales în ceea ce priveşte punctul 4 „Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse, care ar fi trebuit să nu se realizeze în mod continuu și corect după evaluarea sa”. Totodată, contestatorul susține că un fapt foarte important în depunctarea ofertei sale tehnice, o reprezintă lipsa solicitărilor de clarificări a autorității contractante, în ceea ce priveşte oferta depusă și care puteau duce la clarificarea situațiilor considerate neclare. În acest sens, contestatorul invocă prevederile art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Pentru aceste motive, contestatorul solicită: - admiterea contestației; - reevaluarea ofertei tehnice a Asocierii (...)S.R.L. - SC (...) SRL; - anularea comunicării rezultatului procedurii nr. (...)și raportului procedurii nr.(...); - continuarea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică. Prin adresa nr. (...), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de Asocierea (...)S.R.L. - S.C. (...) S.R.L., prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată, din următoarele considerente: Având în vedere cele consemnate de către Asocierea (...)S.R.L. - S.C. (...) S.R.L., referitor la punctajul privind metodologia de prestare, autoritatea contractantă menţionează faptul că subfactorii care trebuie

trataţi în cadrul metodologiei de prestare duc la acelaşi rezultat, dar sunt categorii diferite, astfel încât comisia de evaluare în urma analizării propunerii tehnice depuse a decis să depuncteze doar subfactorul privind „Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi”, pentru celelalţi subfactori alocându-se punctaj maxim deoarece s-au tratat conform caietului de sarcini. Autoritatea contractantă precizează faptul că oferta depusă de către Asocierea (...)S.R.L. - S.C. (...) S.R.L. nu a fost declarată neconformă, ci doar a fost depunctată în cadrul metodologiei de punctaj. În cadrul subfactorului „Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi", autoritatea contractantă susține că ofertantul a fost depunctat, deoarece comisia de evaluare a constatat că operatorul economic nu s-a raportat la volumul mare de lucrări a celor patru corpuri de clădire, în momentul configurării echipei, fapt ce determină o încetinire a ritmului privind execuţia lucrărilor. Referitor la punctajul acordat, autoritatea contractantă precizează faptul că atât 3 puncte, cât şi 4 puncte, corespund calificativului „BINE". Având în vedere argumentele de mai sus, susţinute de documentele existente la dosarul achiziţiei, autoritatea contractantă solicită CNSC să constate că susţinerile contestatoarei nu sunt întemeiate şi, pe cale de consecinţă, să respingă contestaţia formulată de Asocierea (...)S.R.L. – SC. (...) S.R.L., prin S.C. (...)S.R.L. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de atribuire prin licitație deschisă a contractului de lucrări având ca obiect (...)”, cod CPV (...)(Rev. 2), divizată pe loturi, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. (...), stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la data de 28.03.2024 ora 15:00, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată, fără TVA, de 28.247.472,66 lei. Așa cum rezultă din Procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. 27415/28.03.2024, în cadrul prezentei proceduri de atribuire au fost depuse cinci oferte. Prin Raportul procedurii nr. (...), trei oferte au fost declarate admisibile (asocierea (...)) și, aplicând criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”, Comisia de evaluare a declarat câștigătoare oferta depusă de asocierea (...)SRL - ......., în timp ce ofertele depuse de (...) și asocierea (...)SRL, au fost respinse ca inacceptabile și neconforme. Fiind nemulțumiți de rezultatul procedurii de atribuire, următorii ofertanți au sesizat Consiliul, în cadrul termenului legal: • (...) a transmis Consiliului contestația care formează obiectul dosarului nr. (...), prin care a solicitat următoarele: „1. Anularea Raportului procedurii nr. (...), a actelor care au stat la baza acestuia, cât şi a celor cu caracter subsecvent, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii (între care Comunicarea (...)adresată subscrisei); 2. Reluarea procesului de evaluare (...) cu raportare la criticile noastre, respectiv cu includerea subscrisei şi analiza ofertei depuse. Pagina 29 din 54

În temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016, vă solicităm acordarea accesului la dosarul achiziţiei publice, după ce acesta va fi transmis de Autoritatea contractantă”. • (...)SRL a transmis Consiliului contestația care formează obiectul dosarului nr. (...), prin care a solicitat următoarele: „ - anularea Comunicării rezultatului procedura nr. (...)și a Raportului Procedurii nr. (...); - (...) reevaluarea ofertei tehnice Asocierea S.C. (...)S.R.L. - SC (...) SRL. - (...) continuarea procedurii de la etapa de evaluare a ofertelor depuse in cadrul procedurii, cu respectarea întocmai a prevederilor cuprinse in documentaţia de atribuire si a normelor legale incidente in materia achiziţiilor publice”. (...) a prezentat Consiliului, în original, dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata cauțiunii în sumă de (...)lei, constituită prin recipisa de consemnare nr. (...)din data de 18.10.2024 emisă de CEC Bank – Sucursala (...). (...)SRL a prezentat Consiliului, în original, dovada respectării dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, respectiv plata cauțiunii în sumă de (...)lei, constituită prin recipisa de consemnare nr. (...)din data de 21.10.2024, emisă de CEC Bank – Sucursala (...). Recipisele de consemnare a cauțiunii se vor restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prezenta cauză a fost soluționată pe baza: - documentelor înaintate de autoritatea contractantă pe suport hârtie și electronic; - facilității de acces în SEAP la Dosarul achiziției generat în sistem, disponibilă în anumite condiții pentru Consiliul Național pentru Soluționare a Contestațiilor (CNSC). În ceea ce privește contestația formulată de (...) care formează obiectul dosarului nr. (...), Consiliul reține că autoarea contestației a formulat critici cu privire la: - modul în care autoritatea contractantă i-a permis acces la dosarul achiziției, la sediul acesteia, context în care a solicitat Consiliului, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, accesul și fotocopierea documentelor din dosarul achiziției publice; - decizia autorității contractante de a-i respinge oferta; - necomunicarea clară și concretă a motivelor de respingere a ofertei contestatoarei, fiind încălcate prevederile art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Analizând conținutul actului atacat, respectiv adresa nr. 83946 din 04.10.2024, Consiliul reține că oferta contestatoarei a fost declarată inacceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 și

neconformă în baza dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. (a) și alin. (2) lit. (c) din HG nr. 395/2016. În continuare, Consiliul procedează la analiza punctuală a criticilor formulate de contestatoare. În ceea ce privește critica autoarei contestației referitoare la modul în care autoritatea contractantă i-a permis acces la dosarul achiziției, la sediul acesteia, context în care a solicitat Consiliului, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, accesul și fotocopierea documentelor din dosarul achiziției publice, Consiliul constată următoarele: Din documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că prin adresa nr. 55/04.10.2024, (...) a transmis autorității contractante, în temeiul dispozițiilor art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, o cerere de acces la documentele dosarului achiziției publice, inclusiv, dar fără a se limita la: procesele-verbale de evaluare care au stat la baza Raportului procedurii și eventuale acte conexe acestora, cât și la oferta operatorului economic desemnat câștigător asocierea (...)SRL - B(...). Prin adresa nr. 56/04.10.2024, contestatoarea a solicitat autorității contractante, suplimentar față de adresa nr. 55/04.10.2024, să i se pună la dispoziție documentele dosarului achiziției, inclusiv, dar fără a se limita la: procesele-verbale de evaluare care au stat la baza Raportului procedurii și eventuale acte conexe acestora, cât și ofertele următorilor operatori economici: asocierea Daclim Hvac SRL - D&D Eurocom SRL, asocierea (...)SRL - (...) SRL și asocierea (...)SRL. Așa cum rezultă din Minuta întâlnirii nr. ad.84197/ad.84206/ 07.10.2024, autoritatea contractantă i-a permis contestatoarei (...) acces doar în ceea ce privește evaluarea DUAE și evaluarea tehnică a ofertei sale, considerând că oferta acesteia, fiind respinsă, nu are interes în analizarea celorlalte oferte depuse în procedură. Astfel, i-au fost puse la dispoziție societății (...) următoarele documente: „ - Procesul verbal deschidere oferte; - Procesele verbale privind garanţia de participare si informaţii DUAE; - Procesul verbal privind conformitatea ofertei tehnice, părţile din pv care fac referire la solicitările de clarifăcari adresate ofertantilor a căror oferte sunt confidenţiale nu pot fi vizualizate (filele 3,4,9 parţial, 10 parţial, 12 parţial, 13,14,15,20,21 partial,22,35) in total 28 pagini; - Proces verbal prelungirea garantiilor si a duratei ofertelor; - Declaraţia de confidenţialitate SC (...)SRL; - Declaraţia de confidenţialitate SC DACLIM HVAC SRL; - Declaraţia de confidenţialitate SC (...)SRL; - Declaraţia de confidenţialitate SC MANELLI CONSTRUCTII GENERALE SRL; - Matricea de evaluare a propunerii tehnice a SC (...); - Comunicarea privind rezultatul procedurii SC (...) iar motivul integral al respingerii se regaseste si in Raportul Procedurii”. Față de cele mai sus menționate, Consiliul constată că potrivit dispozițiilor Legii nr. 98/2016, accesul la dosarul achiziției publice, la sediul Pagina 31 din 54

autorității contractante, se face în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (5) și (6), potrivit cărora: „(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/ justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale”. De asemenea, Consiliul constată că, în raport de dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. f) și alin. (3) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea are un interes în legătură cu prezenta procedură de atribuire, nefiind exclusă în mod definitiv de la aceasta, în condițiile în care a sesizat Consiliul, în cadrul termenului legal, cu contestația care formează obiectul prezentului dosar, prin care a criticat decizia autorității contractante de a-i respinge oferta. În acest context, decizia autorității contractante de a-i limita contestatoarei accesul la dosarul achiziției publice, justificată de lipsa interesului, este eronată și încalcă dispozițiile art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, text de lege care reglementează accesul neîngrădit al oricărui ofertant, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii acestuia, la anumite tipuri de documente. În speță, autoritatea contractantă trebuia să-i permită contestatoarei, studierea integrală a actelor Comisiei de evaluare, respectiv să-i permită acesteia accesul la procesele-verbale de evaluare – text integral - aceste documente fiind parte integrantă din dosarul achiziției publice, conform dispozițiilor art. 148 lit. n) din HG nr. 395/2016 și neputând fi declarate confidențiale. Cu ocazia studierii dosarului cauzei la sediul CNSC, i s-a pus la dispoziție contestatoarei întreaga documentație transmisă de autoritatea contractantă în vederea soluționării contestației formulate de (...) (respectiv vol. 1 – 3), inclusiv toate procesele-verbale (text integral), contestatoarea efectuând și copii xerox. În ceea ce privește solicitările contestatoarei adresate autorității contractante referitoare la studierea celorlalte oferte depuse în procedura de atribuire, Consiliul reține că toți cei cinci ofertanți (inclusiv

contestatoarea) au depus în prezenta procedură de atribuire Declarații de confidențialitate cu privire la propunerea tehnică și financiară, unii dintre aceștia declarând confidențiale inclusiv solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea. Analizând critica autoarei contestației referitoare la dreptul său de a studia la sediul autorității contractante ofertele contracandidaților declarate confidențiale, Consiliul apreciază că în mod corect autoritatea contractantă, ținând cont de principiul tratamentului egal stipulat de art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, nu a admis solicitarea contestatoarei, care și-a declarat în mod similar confidențiale propunerea tehnică și propunerea financiară. Este relevant, în aprecierea susținerilor contestatoarului referitoare de drepturile sale de acces la documentele depuse de contracandidații săi, modul în care acesta, la rândul său, a interpretat prevederile legale și a declarat confidențiale, bazat pe aceleași norme, întreaga propunere financiară și tehnică, apreciind că a făcut dovada caracterului confidențial al ofertei sale, astfel că orice critică a acestuia legată de confidențialitatea documentelor, trebuie analizată și cu asigurarea aplicării principiului tratamentului egal, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Așadar, în aprecierea Consiliului, dreptul de acces trebuie pus în balanță cu dreptul altor operatori economici la protecția informațiilor confidențiale, și a respectării tratamentului egal al participanților la procedura de atribuire. Accesul la un proces echitabil/liber la justiție nu presupune încălcarea principiului tratamentului egal. Față de această situaţie, Consiliul determină că, în mod legal, autoritatea contractantă nu i-a asigurat contestatoarei accesul la propunerile tehnice și financiare ale celorlalți participanți la procedură. În condițiile în care contestatoarea, în legătură cu modul în care autoritatea contractantă i-a permis acces la dosarul achiziției, nu a formulat un capăt de cerere distinct privind obligarea autorității contractante la o anumită conduită ci doar a solicitat Consiliului, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, accesul și fotocopierea documentelor din dosarul achiziției publice, Consiliul apreciază că prin studierea dosarului cauzei la sediul CNSC și acces neîngrădit la toate documentele transmise de autoritatea contractantă în vederea soluționării contestației formulate de (...), contestatoarea a fost informată și cu privire la situația celorlelte oferte depuse în prezenta procedură de atribuire astfel cum rezultă din documentele Comisiei de evaluare, s-a putut apăra și formula concluzii scrise prin care nu a formulat critici noi/capete de cerere noi ci doar a prezentat susțineri finale cu privire la aspectele învederate în cadrul contestației. În continuare, Consiliul procedează la analiza criticii contestatoarei referitoare la faptul că autoritatea contractantă nu i-a comunicat clar și concret motivele de respingere a ofertei sale fiind încălcate prevederile art. „215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016”. Verificând conținutul actului atacat, respectiv adresa nr. 83946 din 04.10.2024, Consiliul reține că oferta contestatoarei a fost declarată: „• inacceptabilă în baza prev. art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 (...) Pagina 33 din 54

- în cadrul Propunerii tehnice nu este menţionat faptul că după 15 zile de la emiterea ordinului de începere ofertantul va depune toate documentele privind obţinerea avizelor la deţinătorii de utilităţi iar prin clarificari modifica graficul ofertat de 33 de zile la 15 zile (clarif 5) - nu prezintă în mod clar resursele alocate pentru realizarea activităţilor din perioada de garanţie neatingand in propunerea tehnica toate punctele solicitate in documentaţia incarcata in SEAP.(clarif 6) • neconforma în baza prev. art. 137 alin. (3) lit. (a) si alin (2) lit. (c) (...) - nerespectarea privind descrierea tuturor soluţiile in oferta tehnica descrise în cadrul DALI-ului şi a caietului de sarcini, nu îndeplineşte cerinţa minimă solicitată (clarif. 3) - nu îşi asumă în mod clar îndeplinirea indicatorilor de proiect conform cerinţelor din caietul de sarcini şi a contratului de finanţare. (clarif. 4) - nu îndeplineşte cerinţa minimă conform caietului de sarcini neacoperind solicitarea de a se raporta oferta tehnica si la DALI, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate nu se regăseşte în oferta tehnică (clarif II/1) - corpurile de clădire conform documentaţiei DALI au terasă necirculabilă, comisia de evaluare stabileşte faptul că în cadrul propunerii tehnice trebuia tratate şi descrise doar lucrările privind terasa necirculabilă ci nu descrise alternative la cerinţele caietului de sarcini in ceea ce priveşte lucrările la acoperişul tip şarpantă (clarif II/2) - nu îndeplineşte cerinţa minimă conform caietului de sarcini, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate prin clarificare nu se regăseşte în oferta tehnică.(clarif II/3)”. Din analiza conținutului actului atacat, Consiliul reține că oferta contestatoarei a fost respinsă ca inacceptabilă și neconformă, context în care adresa privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire trebuie să respecte dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016 [„(2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: (...) b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale”] și nu prevederile art. 215 alin. (2) lit. c) din legea anterior menționată, invocate de contestatoare, aplicabile ofertelor admisibile dar necâștigătoare [„(2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligaţia de a cuprinde: (...) c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-cadru”]. Conform dispozițiilor art. 137 alin. (4) și (5), „(4) Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi evaluării reprezintă oferte admisibile. (5) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile”, iar în temeiul

prevederilor art. 215 alin. (3) din Legea nr. 98/2026: „Oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată”. În consecință, oferta contestatoarei nefiind admisibilă nu sunt aplicabile prevederile art. „215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016” invocate de contestatoare. În raport de conținutul actului atacat, Consiliul constată că autoritatea contractantă i-a comunicat contestatoarei motivele de respingere a ofertei depusă de aceasta și întrucât (...) a putut studia la sediul autorității contractante toate documentele întocmite de Comisie referitoare la evaluarea ofertei sale, Consiliul apreciază că (...) a fost informată complet cu privire la motivele de respingere a ofertei sale, critica fiind astfel nefondată. În continuare, Consiliul procedează la analiza criticilor formulate de contestatoare cu privire la decizia autorității contractante de a-i respinge oferta. Preliminar analizării motivelor pentru care autoritatea contractantă a luat decizia de respingere a ofertei contestatoarei, Consiliul constată că prezenta contestație poate fi admisă doar în situația în care criticile formulate de contestatoare cu privire la fiecare motiv de respingere a ofertei sale sunt apreciate ca fiind întemeiate. În situația în care, cu ocazia analizei sale, Consiliul va constata că cel puțin un motiv de respingere a fost reținut în mod corect de către membrii comisiei de evaluare, prezenta contestație nu poate fi admisă, caracterul inacceptabil/neconform al ofertei contestatoarei neputând fi schimbat/ înlăturat, iar decizia autorității contractante de respingere a ofertei contestatoarei neputând fi anulată. Analizând activitatea Comisiei de evaluare, Consiliul constată că au fost transmise contestatoarei două solicitări de clarificări, după cum urmează: I. Cererea de clarificări nr. 66635/01.08.2024 (conține 7 întrebări); II. Cererea de clarificări nr. 68866/08.08.2024 (conține 3 întrebări). Verificând conținutul actului atacat, respectiv adresa nr. 83946 din 04.10.2024, Consiliul reține că în dreptul fiecărui motiv de respingere autoritatea contractantă a menționat numărul clarificării în discuție, respectiv „clarif 5”, „clarif 6”, „clarif 3”, „clarif 4”, acestea fiind aferente cererii de clarificări I (nr. 66635/01.08.2024), respectiv răspunsurile 5, 6, 3 și 4 din cadrul acesteia și „clarif II/1”, „clarif II/2, clarif II/3”, acestea fiind aferente cererii de clarificări II (nr. 68866/08.08.2024), respectiv răspunsurile 1, 2 și 3 din cadrul acesteia, aspect deplin înțeles de contestatoare care și-a structurat contestaţie în funcţie de aceste aspecte. În ceea ce privește primul motiv de respingere a ofertei contestatoarei întemeiat în drept pe dispozițiile art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 [„În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în Pagina 35 din 54

termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”], și anume: „în cadrul Propunerii tehnice nu este menţionat faptul că după 15 zile de la emiterea ordinului de începere ofertantul va depune toate documentele privind obţinerea avizelor la deţinătorii de utilităţi iar prin clarificari modifica graficul ofertat de 33 de zile la 15 zile (clarif 5)”, Consiliul constată temeinicia acestuia pentru următoarele motive: Prin cererea de clarificări nr. 66635/01.08.2024, membrii Comisiei de evaluare au solicitat contestatoarei clarificarea următorului aspect: „5. Având în vedere cerinţa din caietul de sarcini prin care «prestatorul va preda în cel mult 15 zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism» în graficul privind proiectarea din fişierul ANEXA 3.2 - grafic proiectare (6).pdf sunt menţionate 33 de zile pentru elaborarea documentaţiei necesara obţinerii avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism. Vă solicităm să clarificaţi acest aspect (...)”. Contestatoarea a răspuns acestei solicitări de clarificări precizând următoarele: „Răspuns 5: Arătăm că menţiunea din caietul de sarcini era următoarea: «VI. TERMENUL DE PRESTARE SI DURATA DE EXECUŢIE - Termenul de prestare pentru realizarea serviciului de proiectare este de maximum: • 90 de zile de la emiterea ordinului administrativ de începere pentru prestarea serviciilor de proiectare (Proiect tehnic PTE, PAC, POE, documentaţie avize inclusiv obţinerea avizelor de la detinatorii de utilitati. Observaţie: proiectantul va susţine proiectul tehnic în fata verificatorilor de proiecte pe specialităţi, contractaţi de către benenficiar. Prestatorul va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism (2 exemplare per aviz, pe suport hârtie/electronic, conform cerinţei avizatorilor). Dacă avizatorii solicită completări/modificări ale documentaţiei, acestea vor fi efectuate de către proiectant în forma solicitată de către avizatori. Pe baza prevederilor avizelor obţinute se va definitiva forma şi conţinutul final al Proiectului tehnic de execuţie». În contextul în care stipulaţi «Dacă avizatorii solicită completări/modificări ale documentaţiei, acestea vor fi efectuate de către proiectant în forma solicitată de către avizatori» am considerat oportun să includem în grafic şi alocarea de timp, respectiv resurse privind efectuarea unor eventuale completări. Cele 33 de zile la care faceţi referire includ inclusiv eventuale completări ale documentaţiei. În cadrul graficului am alocat 5 săptămâni pentru prima etapă, astfel încât, în contextul în care depunem documentaţia în primele 2 săptămâni (echivalentul a 15 zile calendaristice), ne-am alocat o rezervă de 3 săptămâni pentru eventuale solicitări/modificări. În contextul în care majoritatea avizatorilor au o perioadă de eliberare a documentaţiei de 30 de zile de la transmitere, aceştia formulează, de regulă, dacă este cazul, solicitări în primele 3 săptămâni, urmând ca în săptămâna a 4 a să elibereze avizul.

Arătăm că inclusiv în grafic am inserat următoarea notă: «NOTA: FACEM MENŢIUNEA CA ESTE O SITUATIE ESTIMATIVA AVAND OFERTAT UN PRET FORFETAR». Graficul de proiectare prezintă o situaţie estimativă, iar în contextul în care ne-am asumat furnizarea Proiectului tehnic în integralitate în 90 de zile, în implementarea acestuia etapele pot varia, cât timp livrabilul se predă în condiţiile stabilite la până la finalul perioadei”. Anexat răspunsului, contestatoarea a prezentat din nou documentul intitulat „Program de prestare a serviciilor detaliat pe zile fizic”, în cuprinsul căruia a operat modificări la punctul 1. „Elaborarea documentației necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism” , în sensul că cele 33 de zile (5 săptămâni) prezentate în graficul inițial ca fiind necesare pentru elaborarea documentației necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, au fost împărțite astfel: - Întocmire documentație – 2 săptămâni – 280 de ore; - Eventuale completări – 3 săptămâni – 280 de ore. Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul constată următoarele: În cadrul Caietului de sarcini, la punctul VI - TERMENUL DE PRESTARE ȘI DURATA DE EXECUŢIE, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „- Termenul de prestare pentru realizarea serviciului de proiectare este de maximum: • 90 de zile de la emiterea ordinului administrativ de începere pentru prestarea serviciilor de proiectare (Proiect tehnic PTE, PAC, POE, documentaţie avize inclusiv obţinerea avizelor de la detinatorii de utilitati. Observaţie: proiectantul va susţine proiectul tehnic în faţa verificatorilor de proiecte pe specialităţi, contractaţi de către benenficiar. Prestatorul va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism (2 exemplare per aviz, pe suport hârtie/electronic, conform cerinţei avizatorilor). Dacă avizatorii solicită completări/modificări ale documentaţiei, acestea vor fi efectuate de către proiectant în forma solicitată de către avizatori. Pe baza prevederilor avizelor obţinute se va definitiva forma şi conţinutul final al Proiectului tehnic de execuţie. Notă 1. Recepţia documentaţiei se va realiza în momentul în care verificatorii de proiect vor emite Referatele de verificare. In cazul în care verificatorul propune completări/modificări sau alte recomandări faţă de documentaţia iniţială, proiectantul are obligaţia de a integra în documentaţii, posibilele observaţii/modificări în termen de 7 zile de la data înaintării acestora în funcţie de complexitatea lor. Acest proces se va realiza într-o singură etapă. Prestatorul va emite factura aferentă serviciilor de proiectare doar după ce proiectul a fost acceptat de către autoritatea contractantă şi a fost încheiat procesul verbal de recepţie a serviciilor de proiectare. Dacă factura sau documentele care însoţesc factura nu sunt întocmite corespunzător şi sunt necesare clarificări suplimentare sau alte documente suport din Pagina 37 din 54

partea Contractantului, termenul de 60 de zile se suspendă prin notificare. Repunerea în termen se face de la momentul îndeplinirii condiţiilor de formă şi fond ale facturii”. Din aceste dispoziții ale Caietului de sarcini, Consiliul constată că în cadrul propunerii tehnice ofertanții trebuiau să demonstreze respectarea tuturor termenelor impuse de autoritatea contractantă, nu doar respectarea termenului de 90 de zile aferent prestării serviciului de proiectare ci și a următoarelor termene: - „Prestatorul va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism - proiectantul are obligaţia de a integra în documentaţii, posibilele observaţii/modificări în termen de 7 zile de la data înaintării acestora în funcţie de complexitatea lor”. Analizând „Formularul cadru de propunere tehnică proiectare și execuție” inclus în documentația de atribuire, Consiliul constată că în cadrul propunerii tehnice ofertanții trebuiau să prezinte un Grafic general de realizare a investiției publice, iar în ceea ce privește proiectarea „cel puțin următoarele informații trebuie sa rezulte din Graficul general al investitiei publice (...) a. Graficul de realizare a proiectarii in concordanta cu cerintele din caietul de sarcini/DALI; Fluxul procesului de proiectare care trebuie sa includa: i. toate procesele pana la receptia lucrarilor inclusiv intocmirea dispozitiilor de santier si a documentatiei conforme cu executia (As Built) etc. ii. toate părtile implicate : beneficiarul, ofertantul, institutiile care emit avize si autorizatii, verificatorii atestati, etc”. Procedând la verificarea Graficului de proiectare (Anexa 3.2) din propunerea tehnică a contestatoarei, Consiliul constată că pentru „Elaborarea documentației necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism”, ofertanta contestatoare a prevăzut un număr de 33 de zile (respectiv 5 săptămâni), deși prin Caietul de sarcini, autoritatea contractantă a impus următoarele termene: - „Prestatorul va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism - proiectantul are obligaţia de a integra în documentaţii, posibilele observaţii/modificări în termen de 7 zile de la data înaintării acestora în funcţie de complexitatea lor”. Prin răspunsul nr. 5 la clarificări, contestatoarea a prezentat din nou documentul intitulat „Program de prestare a serviciilor detaliat pe zile fizic”, în cuprinsul căruia a operat modificări la punctul 1. „Elaborarea documentației necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism”, în sensul că cele 33 de zile (5 săptămâni) prezentate în graficul inițial ca fiind necesare pentru elaborarea documentației

necesare obținerii avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, au fost împărțite astfel: - Întocmire documentație – 2 săptămâni – 280 de ore; - Eventuale completări – 3 săptămâni – 280 de ore, Consiliul constatând că aceste modificări nu sunt susținute de nicio altă informație existentă la nivelul propunerii tehnice/ofertei contestatoarei. Față de această situație, Consiliul apreciază că nu suntem în prezența unui viciu de formă, în sensul dispozițiilor art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016 care stipulează următoarele: „(...) viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire” și nici în prezența unei abateri tehnice, având în vedere dispozițiile art. 134 alin. (9) din HG nr. 395/2016 care stipulează următoarele: „(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei; b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s- ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe”. Acceptarea punctului de vedere al contestatoarei ar reprezenta transformarea ofertei acestuia dintr-o ofertă neconformă, deoarece nu face dovada îndeplinirii cerinței aferente caietului de sarcini „Prestatorul va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism”, într-o ofertă admisibilă, context în care i s-ar crea contestatoarei un avantaj în raport de ceilalți participanți la procedură (în condițiile în care Comisia de evaluare a declarat, în final, admisibile 3 oferte), context în care devin incidente dispozițiile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care stipulează următoarele: „Autoritatea

contractantă

nu

are

dreptul

ca

prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Pagina 39 din 54

Consiliul nu poate reține susținerile contestatoarei referitoare la faptul că prin menționarea în ofertă a faptului că va preda în cel mult 15 de zile calendaristice de la emiterea Ordinului administrativ de începere, documentaţia necesară obţinerii soluţiilor tehnice în vederea branşării şi a avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism ar fi procedat la copierea integrală a caietului de sarcini, aspect interzis de către autoritatea contractantă în propriul formular de propunere tehnică –„Propunerea tehnica nu va consta in copierea caietului de sarcini/DALI ( caz in care oferta va fi respinsa ca neconforma), ci va contine detalierea procesului tehnologic, a metodologiei de executie a lucrarilor (proiectare si executie) care fac obiectul achizitiei”, întrucât rolul propunerii tehnice este a demonstra îndeplinirea specificațiilor tehnice din Caietul de sarcini, ceea ce în cauză ofertanta contestatoare nu a realizat. De asemenea, Consiliul nu poate reține susținerile contestatoarei referitoare la faptul că atâta timp cât societatea s-a încadrat în termenul total alocat serviciilor de proiectare, nerespectarea unui termen intermediar nu reprezintă un motiv de respingere a ofertei, deoarece în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”. Față de cele mai sus menționate, Consiliul va respinge această critică a contestatoarei, considerând că răspunsul la clarificări a fost reținut în mod corect neconcludent. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de respingere a ofertei contestatoarei întemeiat în drept pe dispozițiile art. 134 alin. (5) din HG 395/2016 [„În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”], și anume: „nu prezintă în mod clar resursele alocate pentru realizarea activităţilor din perioada de garanţie neatingand in propunerea tehnica toate punctele solicitate in documentaţia incarcata in SEAP.(clarif 6)” Consiliul constată temeinicia acestuia pentru următoarele motive: Prin cererea de clarificări nr. 66635/01.08.2024, membrii Comisiei de evaluare au solicitat contestatoarei clarificarea următorului aspect: „6. Având în vedere cerinţa privind măsurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie, vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice este precizată durata de remediere a potenţialelor defecţiuni, resursele alocate

, cât şi fişele tehnice privind echipamentele”. Contestatoarea a răspuns acestei solicitări de clarificări precizând următoarele: „Răspuns 6: Revenim şi în acest caz cu solicitarea de a indica punctual la care cerinţă din documentaţia de atribuire faceţi referire. Din punct de vedere

tehnic durata de remediere a potenţialelor defecţiuni poate să varieze în funcţie de defecţiune. Astfel, pentru defecţiuni simple, de tipul remedieri de finisaj, durata remedierii poate fi între 1 zi lucrătoare şi 5 zile lucrătoare, pentru defecţiuni medii, de tipul remedieri de finisaj cu acţiune în structură, durata remedierii poate fi între 3 zile lucrătoare şi 10 zile lucrătoare, iar pentru defecţiuni majore, de tipul intervenţii structurale, durata remedierii poate fi între 7 zile lucrătoare şi 30 zile lucrătoare. Modul de remediere este inclus în metodologie punctual în cadrul capitolelor la pag. 37, 40, 43, 59, 75, 79, 80, 83, 86, 100, 102, 104, 106, 117. Masurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor se regăsesc la pag 144-148. În contractul asumat pe care l-am inclus în cadrul ofertei tehnice, la clauza 61 (pag 62-64) este prezentat modul în care se vor remedia măsurile, aspecte ce trebuiau asumate de toţi ofertanţii participanţi la procedură. Obligaţiile identificate de dvs. reprezintă practic obligaţiile legale si contractuale din cadrul tuturor contractelor de lucrări/antrepriză astfel că, prin asumarea respectării legislaţiei şi a proiectului de contract s-a realizat în mod evident asumarea acestora. Obligaţiile menţionate de dvs. la acest punct au caracter general. Asumarea acestora rezultă inclusiv din maniera în care au fost prevăzute activităţile contractuale, etapizarea acestora, graficele depuse în cadrul propunerii tehnice. În ceea ce priveşte solicitarea de a indica unde în cadrul ofertei noastre se regăsesc fişele tehnice, reiterăm faptul că aceastea, deşi asumate în forma «intermediară» nu puteau în mod obiectiv să fie incluse în oferta tehnică deoarece definitivarea acestora se realizează abia prin proiectul tehnic, respectiv odată cu aprobarea acestuia de către autoritatea contractantă. De altfel acest aspect a fost precizat în oferta noastră tehnică, fiind incluse în componenta de proiectare, inclusiv în contract stipulaţi astfel: Lista echipamentelor și materialelor pentru plată la aducerea lor în șantier sau în alt loc aprobat de Supervizor Se va definitiva în faza de proiectare Analizând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține următoarele: În Formularul cadru de propunere tehnică proiectare și execuție, se regăsesc următoarele precizări: „Propunerea tehnică va cuprinde cele menționate mai jos si trebuie prezentată în următoarea structură: (...) l) Masuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată (...) Mod de prezentare/descriere: (...) Pagina 41 din 54

l. Măsuri aplicate de Ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată [Structurați informația, după cum urmează: Potențiale defecte datorate viciului de execuție Modalitate a

de intervenție Măsura luată pe perioada execuției pentru eliminarea apariției defecțiunii Termenul de intervenție Durata

de remediere a potențialelor defecțiuni datorate viciilor

de execuție Resurse

alocate (financiare, materiale, echipamente

și personal) [introduceți] [introduceți ] [introduceți] [introduce ți] [introduceți] [introduceți] Încă de la publicarea în SEAP a documentației de atribuire, operatorii economici interesați au luat la cunoștință de faptul că în cadrul propunerilor tehnice vor trebui să prezinte măsurile aplicate pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție acordată, având obligația de a prezenta și „Resurse alocate (financiare, materiale, echipamente și personal)”. Neatacate anterior datei limită de depunere a ofertelor, prevederile documentației de atribuire și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – „ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției”, precum și art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016 – „ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire”. Prin depunerea ofertelor la procedură, ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate accepta nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu. Astfel, cum un contract constituie legea părților și documentația de atribuire are aceeași valoare pentru ofertanți și autoritatea contractantă, iar niciuna dintre acestea nu îi poate ignora sau nesocoti clauzele. În prezenta cauză, documentele depuse de asocierea contestatoare în cadrul ofertei nu respectau rigorile instituite în mod clar de documentația de atribuire, astfel încât membrii Comisiei de evaluare au avut un rol activ și i-au solicitat contestatoarei să precizeze unde în cadrul propunerii tehnice sunt precizate resursele alocate pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție, cererea de clarificări fiind clară, contrar susținerilor contestatoarei. Demersurile Comisiei de evaluare au fost realizate în aplicarea prevederii de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, potrivit căreia „Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de

zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.” Astfel, legiuitorul a stabilit obligația autorității contractante ca, în evaluarea completă și corectă a unei oferte, să solicite clarificări și completări formale sau chiar de confirmare a unor informații existente în oferta primită. Așa cum rezultă din motivările aduse de achizitoare demersului său, înscrise în adresa de comunicare a deciziei de respingere adoptate, aceasta a avut motive pertinente pentru a solicita ofertantei în cauza clarificările în discuție. Corelativ obligației achizitoarei de a cere clarificări și completări formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea unei oferte, legiuitorul a prevăzut și obligația operatorului economic deponent al ofertei de a răspunde concludent acestei cereri, fără a modifica conținutul propunerii tehnice sau al celei financiare, așa cum este reglementat prin dispozițiile art. 134 alin. (5) și (6) din HG nr. 395/2016. Este evident faptul că, în cazul în care ofertantul consideră că solicitările autorității contractante, exprimate în aplicarea dispoziției de la art. 134 alin. (1) din HG nr. 395/2016, sunt excesive, nelegale sau neavenită, încalcă dispozițiile documentaţiei de atribuire, acesta are posibilitatea legală de atacare a acestora, pe calea unor contestații formulate în baza dispozițiilor Legii nr. 101/2016. Faptul de a nu fi atacat în mod legal astfel de cereri de clarificări primite din partea achizitoarei, are drept consecință directă respectarea obligației de a răspunde concludent la acestea sub sancțiunea expresă prevăzută de lege pentru cazul contrar, respectiv respingerea ca inacceptabilă a ofertei, conform art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. Consiliul stabilește că singura posibilitate legală de a înlătura efectul unor solicitări de clarificări a ofertei, în cazul în care aceasta nemulțumește destinatarul ei ofertant, este anularea ei pe calea unei contestații prin care sunt atacate. În lumina considerentelor anterior expuse, Consiliul constată că autoarea contestației nu a răspuns concludent la întrebarea nr. 6 din cererea de clarificări nr. 66635/01.08.2024, deși primirea acestei adrese o obliga pe aceasta la un răspuns concludent cu privire la chestiunile expuse. Astfel, Consiliul observă că ofertanta contestatoare, contrar solicitărilor exprese și explicite primite de la autoritatea contractanta, nu a precizat unde în cadrul propunerii tehnice sunt precizate resursele alocate pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție, deși întrebarea nr. 6 din cadrul solicitării de clarificări a fost clară și explicită: Având în vedere cerinţa privind măsurile aplicate de ofertant pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanţie, vă solicităm să precizaţi unde în cadrul propunerii tehnice este precizată durata de remediere a potenţialelor defecţiuni, resursele alocate

, cât şi fişele tehnice privind echipamentele”. Consiliul nu poate reține susținerile contestatoarei referitoare la faptul că nu a identificat cerinţa din documentaţie pe care societatea sa nu ar fi respectat-o, resursele necesare pentru supravegherea lucrărilor în perioada de garanție nefiind solicitate a fi indicate distinct, în condiţiile în care cerinţa este explicit menționată în Formularul cadru de propunere tehnică Pagina 43 din 54

proiectare și execuție și a fost reprodusă de Consiliu în considerentele anterior menționate. În acest context, Consiliul nu poate reține ca relevante susținerile contestatoarei din cadrul concluziilor scrise referitoare la faptul că „în mod logic, resursele sunt aceleaşi care au fost avute în vedere pentru executarea contractului în ansamblul său”. Cu toate că informaţiile în discuție ar fi trebuit să se regăsească în oferta contestatoarei încă de la data limită de depunere a ofertelor, contestatoarea nu a înțeles să vină în sprijinul autorității contractante și să-i prezinte acesteia informațiile solicitate situație în care operează sancțiunea expresă prevăzută la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016: „(5) În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia

de

evaluare

clarificările/completările

solicitate

sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă”, această situației fiindu-i imputabilă exclusiv contestatoarei, care nu a manifestat diligență în modul de întocmire a ofertei și formularea răspunsului la clarificări. În concluzie, Consiliul apreciază că aspectele învederate în cadrul contestației nu sunt de natură a invalida actul atacat în partea referitoare la modul în care contestatoarea a răspuns întrebării nr. 6 din cadrul solicitării de clarificări nr. 66635/01.08.2024, motiv pentru care Consiliul va respinge și această critică a contestatoarei. În continuare, Consiliul procedează la analiza ultimului motiv de respingere a ofertei contestatoarei întemeiat în drept pe dispozițiile art. 137 alin. (3) lit. (a) din HG nr. 395/2016 [„(3) În condiţiile art. 215 alin. (5) din Lege, oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii: a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini”], și anume: „nu îndeplineşte cerinţa minimă conform caietului de sarcini, deoarece descrierea propriu-zisă a tipurilor de lucrări solicitate prin clarificare nu se regăseşte în oferta tehnică.(clarif II/3)”. Prin cererea de clarificări nr. 68866/08.08.2024, Comisia de evaluare i-a solicitat contestatoarei clarificarea următorului aspect: „3. Având în vedere cerinţele din caietul de sarcini pag. 5 referitor la «Soluţia aleasă pentru placa pe sol», în cadrul Propunerii tehnice la pag. 60 se menţionează faptul că se vor realiza intervenţii la placa pe sol, dar soluţia tehnică privind termoizolarea nu se regăseşte. Vă solicităm să precizaţi unde în cadrul Propunerii tehnice este detaliată soluţia privind termoizolarea plăcii pe sol conform caietului de sarcini”. Contestatoarea a răspuns acestei solicitări de clarificări precizând următoarele:

„Reînvederăm faptul că soluţia termoizolaţiei la placa pe sol nu se regăseşte în nicio secţiune propusă din cadrul DALI-ului. Stratificaţia propusă este următoarea: P3 Rasina epoxidica Sapa de egalizare Placa slab armata pe sol 12 cm Folie PVC Umplutura de balast compactat Pamant natural În propunere tehnică, la pag 69 este menţionat astfel: Termoizolatia pardoselii si pereţilor exteriori in contact cu solul Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 22.4.7 de mai sus. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolaţiei se poate reduce, pentru a ajnge la grosimea pardoselii existente. Pentru constructii noi: termoizolatia pardoselii si a pereţilor exteriori trebuie sa fie in conformitate cu punctul "c" din subcapitolul 22.1.2 de mai sus, (aproximativ 8 cm de polistiren extrudat). În subcapitolul Controlul Calităţii, tot de la pag 69 se descrie forma sub care se execută termoizolaţia pardoselilor şi implicit a plăcii pe sol dacă se impune. Facem trimitere şi aici la partea preliminară a prezentului răspuns şi la justificările răspunsurilor anterioare unde am arătat faptul că asemenea detalii se cuprind la faza de proiect tehnic şi nicidecum la faza de ofertă tehnică. Suplimentar, explicit, aceste cerinţe nu faceau parte din cerinţele documentaţiei de atribuire, prin urmare detalierea sub forma care autoritatea doreşte, excede propriei documentaţii”. Analizând prevederile Caietului de sarcini, Consiliul reține că la pagina 5, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „C. Lucrările de bază constau în: 1. Placarea structurii cu termoizolaţii pentru sporirea confortului energetic al clădirii (...); 2. Refacerea finisajelor interioare (...) 3. Refacerea finisajelor exterioare (...) 4. Solutia aleasă pentru planșeul superior (...) 5. Soluţia aleasă pentru placa de sol - termoizolarea plăcii de sol se va realiza prin spargerea plăcii existente, refacerea straturilor suport şi montarea de spumă poliuretanică pori închişi (10 cm grosime) şi conductivitatea tennică (...) 0,00374 W/mK (...)”. De asemenea, Consiliul reține că în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante”, iar potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (2) din HG nr. 395/2016: „Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”, astfel încât trimiterile contestatoarei la DALI („în cadrul DALI-ului nu este prezentată o soluție de termoizolare a plăcii pe sol”) sunt irelevante, în condițiile în care cerința caietului de sarcini este foarte clară. Pagina 45 din 54

Încă de la publicarea în SEAP a documentației de atribuire, operatorii economici interesați au luat la cunoștință de faptul că în cadrul propunerilor tehnice vor trebui să prezinte „Soluţia aleasă pentru placa de sol - termoizolarea plăcii de sol se va realiza prin spargerea plăcii existente, refacerea straturilor suport şi montarea de spumă poliuretanică pori închişi (10 cm grosime) şi conductivitatea tennică (...) 0,00374 W/mK (...)”, această prevedere a documentației de atribuire fiind obligatorie pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire. Considerentele expuse în analiza criticii anterioare referitoare la caracterul obligatoriu al dispozițiilor documentaţiei de atribuire și la obligaţia destinatarului unei cereri de clarificări de a răspunde întocmai solicitărilor Comisiei de evaluare în situaţie în care întelege să nu le atace pe calea unor contestații formulate în baza dispozițiilor Legii nr. 101/2016, sunt valabile și în cazul prezentei critici. În speţă în propunerea tehnică a contestatoarei, Consiliul nu a putut identificat „Soluţia aleasă pentru placa de sol - termoizolarea plăcii de sol se va realiza prin spargerea plăcii existente, refacerea straturilor suport şi montarea de spumă poliuretanică pori închişi (10 cm grosime) şi conductivitatea tennică (...) 0,00374 W/mK (...)”, iar prin răspunsul la clarificări (...) nu a răspuns concludent la întrebarea nr. 3 din cererea de clarificări nr. 68866/08.08.2024, deși primirea acestei adrese o obliga pe aceasta la un răspuns concludent cu privire la chestiunile expuse. Astfel, Consiliul observă că ofertanta contestatoare, contrar solicitărilor exprese și explicite primite de la autoritatea contractanta, nu a precizat unde în cadrul propunerii tehnice este detaliată soluţia privind termoizolarea plăcii pe sol conform caietului de sarcini, deși întrebarea nr. 3 din cadrul solicitării de clarificări a fost clară și explicită. Cu toate că informaţiile în discuție ar fi trebuit să se regăsească în oferta contestatoarei încă de la data limită de depunere a ofertelor, contestatoarea nu a înțeles să vină în sprijinul autorității contractante și să-i prezinte acesteia informațiile solicitate situație în care operează sancțiunea expresă prevăzută la art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016. În concluzie, Consiliul apreciază că aspectele învederate în cadrul contestației nu sunt de natură a invalida actul atacat în partea referitoare la modul în care contestatoarea a răspuns întrebării nr. 3 din cadrul solicitării de clarificări nr. 68866/08.08.2024, motiv pentru care Consiliul va respinge și această critică a contestatoarei. Față de cele de mai sus reținute, respectiv corectitudinea constatării inacceptabilității/neconformității ofertei depusă de contestatoare pentru motivele analizate anterior, reținute de autoritatea contractantă în cadrul actului atacat, Consiliul, în scopul respectării principiului celerității, garantat de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, nu va mai proceda la analiza criticilor referitoare la celelalte motive pentru care autoritatea contractantă a procedat la respingerea ofertei contestatoarei, deoarece concluzia anterioară a fost suficientă pentru a-și forma

convingerea privind soluția ce urmează a fi pronunțată în referire la oferta contestatoarei. Evaluarea făcută de autoritatea contractantă cu privire la oferta contestatoarei nu înregistrează abateri de la prevederile documentației de atribuire și dispozițiile legale, astfel încât nu se impune reevaluarea acestei oferte. Față de cele mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de (...) (dosar nr. (...)), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). În ceea ce privește contestația formulată de (...)SRL care formează obiectul dosarului nr. (...)

, Consiliul reține că autoarea contestației a formulat critici cu privire la modul în care a fost evaluată oferta sa la factorul de evaluare METODOLOGIA DE PRESTARE ȘI EXECUȚIE, punctul 2, susținând pe de o parte, că în mod greșit pentru calificativul „bine” i-au fost acordate 3 puncte, în loc de patru puncte, iar pe de altă parte că, în condițiile în care lipsesc liste de cantități în momentul ofertării din care să reiasă clar numărul de ore necesar fiecărui tip de specialist, comisia de evaluare nu poate depuncta propunerea sa tehnică. Prin adresa nr. 83993 din 04.10.2024, autoritatea contractantă i-a comunicat contestatoarei următoarele: „Oferta declarată câştigătoare în urma aplicării criteriului de atribuire este oferta prezentată de SC (...)SRL cu asociaţii BIROUL INDIVIDUAL ARHITECTURA-ARH. MOLDOVAN MIHAI-IOAN SRL si SC BAUPLANING SRL şi INTECO HOLDING SRL si subcontractantii SC MATRIX COMPUTERS SRL, SC MIBU ELECTRIC SRL, SC MADIFHVAC SRL, SC AQUAEDUCT SRL care s- a clasat pe primul loc. Motivul pentru care oferta depusă de ofertantul pe care îl reprezentaţi nu a fost declarată câştigătoare este că după aplicarea criteriului de atribuire publicat în anunţul de participare şi fişa de date a achiziţiei, oferta declarată câştigătoare a obţinut un punctaj total de 99,33 p (60p pentru componenta tehnică şi 39,33p pentru componenta financiară, preţul ofertat fiind de 25.039.971,11 lei fără TVA), în comparaţie cu oferta prezentată de ofertantul pe care îl reprezentaţi, care a obţinut un punctaj total de 98p (58 p pentru componenta tehnică şi 40 p pentru componenta financiară)”. Din documentele aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că la data de 11.10.2024, contestatoarea a studiat la sediul autorității contractante dosarul achiziției putându-se astfel informa cu privire la motivele depunctării ofertei sale. Analizând Fișa de date a achiziției, Consiliul reține că la punctul II.2.5.) în cadrul criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate – preț”, autoritatea contractantă a menționat următorii factori de evaluare: - Prețul ofertei - Componenta financiară 40% - Punctaj maxim factor: 40; - Experiența personalului cheie - Componenta tehnică 35% - Punctaj maxim factor: 35; - Metodologia de prestare și execuție - Componenta tehnică 25% - Punctaj maxim factor: 25 Pagina 47 din 54

Algoritm de calcul: Metodologia va fi punctată astfel: 1. Abordarea propusă pentru implementarea contractului - punctaj maxim 5 puncte 2. Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi - punctaj maxim 5 puncte 3. Atribuţiile membrilor echipei în implementarea activităţilor contractului şi, dacă este cazul, contribuţia fiecărui membru al grupului de operatori economici, precum şi distribuirea şi interacţiunea sarcinilor şi responsabilităţilor dintre ei - punctaj maxim 5 puncte 4. Încadrarea în timp, succesiunea şi durata activităţilor propuse - punctaj maxim 5 puncte 5. Identificarea şi încadrarea în timp a punctelor de reper (jaloanelor) semnificative în execuţia contractului, inclusiv descrierea modului în care acestea vor fi reflectate în raportări, în special cele prevăzute în tema de proiectare - punctaj maxim 5 puncte Pentru detalierea algoritmului de calcul se va consulta documentul „Anexa FDA-factori de evaluare”. În Anexa Fișei de date a achiziției, la factorul de evaluare „Metodologia de prestare și execuție”, la punctul 2 - Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, se regăsesc următoarele mențiuni: Linii directoare: se va analiza informaţia furnizată în Formularul de propunere tehnică Calificativ Punctaj Resursele identificate şi realizările indicate sunt corelate deplin/în mare măsură cu complexitatea fiecărei activităţi propuse - servicii de proiectare şi execuţie lucrări Foarte bine 5 Resursele identificate şi realizările indicate sunt parţial corelate cu complexitatea fiecărei activităţi propuse propuse - servicii de proiectare şi execuţie lucrari bine 4 Resursele identificate sau realizările indicate sunt corelate într-un mod limitat cu complexitatea activităţilor propuse propuse - servicii de proiectare si execuţie lucrări acceptabil 2 Analizând Fișa centralizatoare de punctaj componenta tehnică, întocmită de membrii Comisiei de evaluare pentru ofertanta contestatoare, Consiliul constată că la factorul de evaluare Metodologia de prestare și execuție, aceștia i-au acordat contestatoarei 23 de puncte în loc de 25 de puncte, societatea (...)SRL fiind depunctată la subfactorul nr. 2 - Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, fiindu-i acordat calificativul „Bine” – „3 puncte”, membrii Comisiei de evaluare consemnând următoarele motive: „Resursele umane sunt prezentate conform fişă punctaj.

Informaţiile cu privire la resursele umane privind proiectarea sunt prezentate în tabelul de la pag. 163 - 167 din fişierul Propunere tehnică proiectare+opis.pdf. Informaţiile cu privire la resursele umane privind execuţia lucrărilor sunt prezentate de la pag. 609 - 610 din fişierul Propunere tehnică C PT3.pdf Resursele privind utilajele pentru execuţia lucrărilor sunt prezentate în fişierul Propunere tehnică C PT3.pdf de la pagina 63 - 69 În fişierul Propunere tehnică C PT3.pdf pag. 608 -709, sunt prezentate resursele disponibile pentru executarea contractului, respectiv forţa de muncă şi infrastructură. Se constată că alocarea resurselor conform metodologiei de execuţie a lucrărilor, nu este corelată cu graficul de realizare a investiţiei, respectiv complexitatea lucrărilor: • pentru execuţia lucrărilor de instalatii de ventilatie/climatizare, se asigură un instalator frigotehnist în timp ce execuţia acestor tipuri de lucrări este programată în paralel pentru fiecare corp de clădire; • pentru execuţia lucrărilor de instalaţii pentru detecţie, asiguraţi un număr de trei instalatori specializaţi, în timp ce este programată execuţia acestor tipuri de lucrări în paralel pentru fiecare corp de clădire”. Analizând raportul procedurii nr. (...), Consiliul reține că oferta poziționată pe locul I a obținut 99,33 puncte (60 de puncte la componenta tehnică și 39,33 puncte la componenta financiară), în timp ce oferta contestatoarei a obținut 98 de puncte (58 de puncte la componenta tehnică și 40 de puncte la componenta financiară). În ipoteza în care oferta contestatoarei va obține punctajul maxim la factorul de evaluare Metodologia de prestare și execuție, subfactorul nr. 2. Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, respectiv 5 puncte în loc de 3 puncte câte i-au fost acordate de membrii Comisiei de evaluare, (...)SRL are șansa de a deveni ofertant câștigător. În ceea ce privește susținerile contestatoarei referitoare la faptul că în conformitate cu prevederile Fișei de date și a anexei la aceasta, calificativului „bine” îi sunt asociate 4 puncte în loc de 3 puncte, Consiliul le apreciază ca fiind conforme cu prevederile invocate din documentația de atribuire, calificativului ”bine” fiindu-i asociate 4 puncte, nu 3 puncte. Cu toate acestea, Consiliul constată că în Caietul de sarcini, la pag. 29, calificativului „bine” al subfactorului nr. 2. Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, îi sunt asociate 3 puncte. Astfel, Consiliul constată o necorelare a prevederilor documentației de atribuire, care nu este de natură a afecta întreaga procedură de atribuire, în condițiile în care contestatoarea susține că propunerea sa tehnică nu poate fi depunctată deoarece lipsesc din documentația de atribuire liste de cantități în momentul ofertării din care să reiasă clar numărul de ore necesar fiecărui tip de specialist, astfel încât la acest subfactor de evaluare oferta contestatoarei ar fi trebuit să obțină 5 puncte. În legătură cu acest aspect, Consiliul constată următoarele: Pagina 49 din 54

1. Din analiza documentelor întocmite de Comisia de evaluare, rezultă că membrii acesteia nu au solicitat clarificări contestatoarei în legătură cu posibilitatea unui instalator frigotehnist de a executa lucrările aferente specializării sale, în paralel la cele patru corpuri de clădire, precum și în legătură cu posibilitatea a trei instalatori specializați de a executa lucrări de instalaţii pentru detecţie, în paralel la cele patru corpuri de clădire, în condițiile în care întocmirea proiectului tehnic constituie obiect al prezentei proceduri de atribuire, astfel încât la momentul ofertării nu se cunoaște numărul de ore necesar fiecărui specialist. Conform art. 12 din HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice: „(1) Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare. (2) Proiectul tehnic de execuţie conţine părţi scrise şi părţi desenate, necesare pentru execuţia obiectivului de investiţii. (3) Părţile scrise cuprind date generale privind investiţia, descrierea generală a lucrărilor, memorii tehnice pe specialităţi, caiete de sarcini, liste cu cantităţile de lucrări, graficul general de realizare a investiţiei. (4) Părţile desenate cuprind planşe de ansamblu, precum şi planşe aferente specialităţilor: planşe de arhitectură, de structură, de instalaţii, de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv planşe de dotări (...)”. Față de această situație, Consiliul constată că la acest moment nu sunt întocmite extrasele de resurse (în speță, manoperă), știut fiind că un articol de deviz este format dintr-o normă de deviz ce are asociată o cantitate. În interiorul acestei norme se află o rețetă formată din materiale, manopere, utilaje și transport, iar la nivelul întregului deviz acestea se cumulează în extrase de resurse. 2. În contestație la pag. 3 – 5, în referire la instalatorul frigotehnist, contestatoarea arată, în esență, următoarele: Corpurile de clădire aferente campusului sunt amplasate în aceeaşi incintă, la distante mici unul de celălalt, astfel că execuţia lucrărilor de aceeaşi categorie, în paralel pentru toate corpurile de clădire, va contribui la eficientizarea execuţiei obiectivului. Distanţa redusă dintre cele patru corpuri de clădire permite mobilizarea rapidă a echipelor de muncitori şi a echipamentelor, minimalizând timpul de deplasare, astfel încât lucrările să poată avansa simultan. Pentru fiecare corp de clădire sunt prevăzute cantități diferite pe categorii de lucrări. Acest aspect permite echipelor să lucreze în mod eficient la fiecare corp fără a interfera cu activităţile de pe celelalte corpuri. Spre exemplu, dacă la un corp se executa lucrările de instalaţii electrice, iar la alt corp se executa lucrări de instalaţii termice, echipele de muncitori pot desfăşura activităţile simultan fără a se suprapune. Contestatorul menționează că s-a luat în considerare execuţia lucrărilor de instalaţii în paralel, la toate corpurile de clădire deoarece aceste lucrări sunt organizate în faze, pe categori de instalaţii (electrice, sanitare, termice, ventilaţie). Această structurare a fost concepută în aşa

fel încât să permită desfăşurarea lucrărilor pe etape distincte, adaptate fiecărui corp de clădire în parte. Astfel, chiar dacă etapele de lucru la fiecare corp sunt distincte, fazele de lucru pot fi coordonate eficient. Contestatorul susține că în cadrul „Metodologiei pentru realizarea lucrărilor (proiectare și execuţie)”, la paginile 62-63 din propunere tehnică, a prezentat personalul care va fi asigurat de către TEHNDOMUS SRL, pentru execuţia lucrărilor. Pentru a asigura un standard ridicat de calitate în ceea ce priveşte execuţia lucrărilor de instalaţii, contestatorul a propus folosirea și unui instalator frigotehnist în cadrul echipei de muncitori, specializat în instalarea, întreţinerea şi repararea sistemelor de refrigerare şi climatizare, chiar dacă, pentru reabilitarea termică și modernizarea celor patru corpuri de clădire nu sunt prevăzute lucrări de instalare, întreţinere şi reparare sisteme de refrigerare şi climatizare. Contestatorul precizează că justificarea includerii instalatorului frigotehnist o reprezintă necesitatea desfăşurări lucrărilor specifice calificării sale. În cadrul instalării unor sisteme alternative de producere a energiei termice și apei calde menajere pentru consum propriu, lucrările executate de instalatorul frigotehnist sunt lucrări de mică amploare în raport cu cele ce urmează a fi executate de ceilalţi instalatori specializaţi din cadrul echipei de muncitori. Lucrările de instalare a unor sisteme alternative de producere a energiei termice și apei calde menajere pentru consum propriu vor fi executate de o echipa formata din: - instalatori încălzire și gaz - 1 persoană; - instalator electrician - 1 persoană; - instalator pentru sisteme fotovoltaice - 3 persoane; - instalator - 1 persoană; - instalator frigotehnist - 1 persoană; - muncitor deservire - 2 persoane; - izolator termic - 1 persoană. Din cele menţionate, contestatorul susține că prezenţa instalatorului frigotehnist nu va fi necesară timp de 8 ore pe zi la acelaşi corp de clădire, acesta putând executa lucrări aferente specializării sale la mai multe corpuri în decursul perioadei de execuţie. În plus, la o analiză a numărului de ore/zile necesare pentru executarea lucrărilor de instalaţii se evidenţiază un total suficient de ore/zile alocate fiecărui corp de clădire pentru instalatorul frigotehnist, astfel: - 16 luni (durata de execuţie a lucrărilor de instalații) x 170 ore/lună = 2720 ore; - 2720 ore 4 corpuri = 680 ore; - 680 ore 8 ore/ zi = 85 zile/corp. Contestatorul subliniază faptul că instalatorul frigotehnist va executa lucrări specifice calificării sale doar la montarea pompelor de căldură și a rezervorului izolat de apă răcită. Fiecare corp de clădire are prevăzută câte o stație de pompare și un rezervor izolat de apă răcită. Astfel cu siguranţă, 85 zile/corp este o durată suficientă pentru ca instalatorul frigotehnist să execute lucrările specifice calificării sale. Metodologia de execuţie a lucrărilor este corelată cu graficul de realizare a investiției. Graficul de realizare a investiției reflectă tipul de muncitori necesar pentru fiecare activitate, iar în metodologia de execuţie este prezentat numărul total de muncitori calificaţi și necalificați necesari pentru execuţia obiectivului de investiție. Contestatorul susține că în graficul de realizare a investiției, alocarea instalatorului frigotehnist pentru execuţia lucrărilor de instalații la fiecare corp de clădire, nu indică faptul că sunt necesari patru instalatori frigotehniști ci faptul că în vederea execuţiei anumitor tipuri de instalații este necesară și calificarea acestuia. Având în vedere cele menționate anterior, tipul contractului supus licitației, respectiv proiectare și execuţie, precum și lipsa unor liste de cantități în momentul ofertării, de unde să reiasă clar numărul de ore necesar instalatorului frigotehnist care va executa lucrări specifice calificării sale doar la montarea pompelor de căldură (4 buc) și a rezervorului izolat de apă răcită (4 buc), contestatorul consideră că, în urma analizei, comisia de evaluare nu poate depuncta propunerea tehnică. De asemenea, în contestație, la pag. 5 – 6, în referire la cei trei instalatori specializați de a executa lucrări de instalaţii pentru detecţie, contestatoarea arată în esență următoarele: Lucrările de instalații pentru detecție și semnalizarea la incendiu aferente corpurilor de clădire, vor fi executate de o echipă formată din: tehnicieni sisteme detecție - 2 persoane; instalatori pentru sisteme detecție - 3 persoane; muncitor deservire - 2 persoane. Contestatorul precizează că pe lângă cei 3 instalatori pentru detecție, în cadrul propunerii tehnice la pagina 710, a prevăzut și 2 tehnicieni detecție atestaţi, respectiv Babutia Bogdan Pagina 51 din 54

atestat pentru sisteme de detecție, supraveghere video, control acces a cărui certificat este prezentat la pagina 744 din propunerea tehnica și Felea Ovidiu Romeo atestat pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu a cărui certificat este prezentat la pagina 778 din propunerea tehnică. Din tabelul anexat, întocmit pe baza DALI aferent proiectului tehnic nr. 31/2022, rezultă că valoarea pentru lucrările de instalații este diferită pentru fiecare corp de clădire, implicit și cantitățile de lucrări sunt diferite pentru fiecare corp de clădire. Contestatorul susține că lucrările de instalaţii de detecţie și semnalizare la incendiu sunt programate în paralel pentru fiecare corp de clădire, deoarece acestea sunt amplasate în aceeaşi incintă, la distanțe mici unul de celalalt și este de 16 (șaisprezece) luni. Astfel, acesta a considerat că execuţia lucrărilor de aceeaşi categorie, în paralel pentru toate corpurile de clădire, va contribui la eficientizarea execuţiei obiectivului. De asemenea, fazele de lucrări pentru realizarea instalaţiilor de detectare şi semnalizare la incendiu vor varia în funcţie de momentul execuţiei pentru fiecare corp de clădire permiţând membrilor echipei deplasarea între corpuri foarte facil. Totodată, contestatorul precizează faptul că lucrările aferente instalaţiilor pentru detecţie și semnalizarea la incendiu, sunt: montare cablu pentru sistemul de detecţie, montare detectoare de fum și sirene, montare dispozitive deschidere trape de fum, montare centrală incendiu. Astfel, în timp ce un muncitor de deservire realizează sliturile în pereţi pentru montarea cablurilor la un corp de clădire, la un alt corp de clădire instalatorul pentru sisteme de detecție poate monta cablu pentru instalații de detecție și semnalizarea la incendiu, detectoarele de fum, sirenele și montare dispozitivele de deschidere a trapelor de fum, iar un tehnician pentru sisteme de detecție să realizeze conexiunile la sistemul de detecție și semnalizare la incendiu la al treilea corp de clădire și să monteze centrala de incendiu, unde deja au fost executate lucrările descrise anterior, iar alti 2 instalatori pentru sisteme de detecție, un tehnician pentru sisteme de detecție și cel de-al doilea muncitor deservire, să realizeze lucrările aferente instalaţiei de detecţie și semnalizare la incendiu la corpul de clădire cu un volum de lucrări mai mare. În plus, la o analiză a numărului de ore/zile necesare pentru executarea lucrărilor de instalaţii se evidenţiază un total suficient de ore/zile alocate fiecărui corp de clădire pentru „UN INSTALATOR DETECȚIE”, astfel: - 16 luni (durata de execuţie a lucrărilor de instalații) x 170 ore/lună = 2720 ore; - 2720 ore h - 4 corpuri = 680 ore; - 680 ore – 4 - 8 ore/zi = 85 zile/corp. Având în vedere că are alocaţi 3 instalatori detecție și 2 tehnicieni detecție, contestatorul consideră că durata de 85 zile/corp clădire prevăzută, este mai mult decât suficientă. Metodologia de execuţie a lucrărilor este corelată cu graficul de realizare a investiției. Graficul de realizare a investiției reflectă tipul de muncitori necesar pentru fiecare activitate, iar în metodologia de execuţie este prezentat numărul total de muncitori calificaţi și necalificați necesari pentru execuţia obiectivului de investiție. Contestatorul menționează că în graficul de realizare a investiției, alocarea instalatorului pentru detecție pentru execuţia lucrărilor de instalații la fiecare corp de clădire, nu indică faptul că sunt necesari patru sau mai mulţi instalatori pentru detecție ci faptul că în vederea execuţiei lucrărilor de instalații de detecţie și semnalizarea la incendiu în clădire, este necesară mai ales calificarea acestora. Având în vedere cele menționate anterior, că tipul contractului supus licitației, respectiv proiectare și execuţie, precum și lipsa unor liste de cantități în momentul ofertării, de unde să reiasă clar numărul de ore necesar fiecărui tip de specialist, autoarea contestației consideră că, în urma analizei, comisia de evaluare nu poate depuncta propunerea tehnică. 3. În punctul de vedere, autoritatea contractantă arată că „în cadrul subfactorului «Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi», ofertantul a fost depunctat deoarece comisia de evaluare a constatat că operatorul economic nu s-a raportat la volumul mare de lucrări a celor patru corpuri de clădire, în momentul configurării echipei, fapt ce determină o încetinire a ritmului privind execuţia lucrărilor. Referitor la punctajul acordat, autoritatea contractantă precizează faptul că atât 3 puncte, cât şi 4 puncte, corespund calificativului «BINE». Având în vedere argumentele de mai sus, susţinute de documentele existente la dosarul achiziţiei, respectuos solicităm Consiliului Naţional de

Soluţionare a Contestaţiilor să constate că susţinerile contestatoarei nu sunt întemeiate şi, pe cale de consecinţă, să respingă Contestaţia”. 4. Consiliul apreciază ca insuficientă motivarea Comisiei de evaluare prin raportare la punctajul diminuat acordat de către fiecare membru al comisiei de evaluare, la subfactorul în discuție. Luând în considerare cele anterior menționate, Consiliul constată că membrii Comisiei de evaluare nu au avut un rol activ în clarificarea volumului de lucrări aferente instalatorului frigotehnist, precum și instalatorilor detecție și, implicit, nu au analizat obiectiv insuficiența acestor resurse umane, aspect pentru care oferta contestatoarei a fost depunctată la subfactorul nr. 2 - Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, iar în cadrul punctului de vedere nu au fost combătute argumentele contestatoarei menționate în cadrul actului de sesizare a Consiliului referitoare la faptul că instalatorul frigotehnist și cei trei instalatori detecție pot executa lucrările specifice calificării acestora la cele 4 corpuri de clădire, context în care Consiliul apreciază că evaluarea ofertei contestatoarei nu este completă în raport de aspectul analizat, concluzia autorității contractante referitoare la faptul că „alocarea resurselor conform metodologiei de execuţie a lucrărilor, nu este corelată cu graficul de realizare a investiţiei” este speculativă și nu este dovedită/fundamentată în raport de activitățile ce vor fi realizate de acești specialiști. În condițiile în care Consiliul nu se poate substitui membrilor Comisiei de evaluare, se apreciază că în speță se impune reevaluarea ofertei contestatoarei prin solicitarea de clarificări, conform dispozițiilor art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în legătură cu posibilitatea instalatorului frigotehnist de a executa lucrările aferente specializării sale în paralel la cele patru corpuri de clădire, precum și în legătură cu posibilitatea a trei instalatori specializați de a executa lucrări de instalaţii pentru detecţie, în paralel la cele patru corpuri de clădire, în condițiile în care întocmirea proiectului tehnic constituie obiect al prezentei proceduri de atribuire, astfel încât la momentul ofertării nu se cunoaște numărul de ore necesar fiecărui specialist. Această solicitare de clarificări nu determină incidența în cauză a dispozițiilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, deoarece informațiile de bază se află la dispoziția autorității contractante. Membrii Comisiei de evaluare urmează să analizeze argumentele prezentate de ofertant și să justifice acordarea punctajului la subfactorul de evaluare nr. 2. Resursele (umane şi materiale) şi realizările corespunzătoare fiecărei activităţi, în raport de elemente concrete, aplicabile prezentei proceduri de atribuire și de rolul fiecărui specialist în cadrul echipei de lucru/de muncitori. Întocmirea documentelor de evaluare trebuie realizată astfel încât să permită verificarea informațiilor de către Consiliu, eventual Curtea de Apel, Curtea de Conturi și alte instituții implicate în achizițiile publice. Conform dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat, neputându-se substitui membrilor Comisiei de evaluare. Pagina 53 din 54

Față de cele mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de (...)SRL, va anula, în parte, Raportul procedurii nr. (...), precum și actele subsecvente acestuia, în ceea ce priveşte evaluarea ofertei depuse de (...)SRL și aplicarea criteriului de atribuire. Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de atribuite prin reevaluarea ofertei depuse de (...)SRL, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor prezentei decizii. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestația formulată de (...) (dosar nr. (...)), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Admite contestația formulată de (...)SRL (dosar nr. (...)), în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Anulează, în parte, Raportul procedurii nr. (...), precum și actele subsecvente acestuia, în ceea ce priveşte evaluarea ofertei depuse de (...)SRL și aplicarea criteriului de atribuire. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să continue procedura de atribuite prin reevaluarea ofertei depuse de (...)SRL, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire, a legislației incidente și a considerentelor prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat practicaua Deciziei, Mirela Neicu Redactat în 5 (cinci) exemplare originale, conține 53 pagini