Decizie CNSC 3141/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.3141/C10/3355 Data:06.11.2024

Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 61810/30.09.2024, formulată de URBAN SCOPE SRL, cu sediul în municipiul București, str. Floreasca nr. 169, et. 4, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București sub nr. J40/3273/2016, cod fiscal RO35752863, reprezentată legal prin administrator Radu-Marian Dragomir și convențional de SCA Țuca Zbârcea & Asociații, cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în municipiul București, Șos. Nicolae Titulescu nr. 4-8, Clădirea America House, intrarea Aripa de Vest, et. 8, sector 1, împotriva raportului juriului din data de 16.09.2024 (privind loturile nr. 2 și nr. 3), emis de către SECTORUL 2 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, STR. Chiristigiilor nr. 11- 13, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul concursului de soluții deschis, organizat offline, în vederea achiziționării unor „Servicii de proiectare necesare realizării obiectivului de investiție «LACURILE COLENTINEI» - Sectorul 2 ”, cod CPV 71220000-6– Servicii de proiectare arhitecturală

(Rev.2),

anunțul

de

concurs

de

soluții DC1000216/27.05.2024, s-a solicitat: „a) anularea Raportului juriului din data de 16.09.2024, în privința loturilor nr. 2 și nr. 3, a oricărei alte manifestări de voință a autorității contractante, respectiv a OAR, care concretizează rezultatul procedurii de concurs de soluții în privința loturilor nr. 2 și nr. 32, și a tuturor actelor subsecvente acestor acte, și, pe cale de consecință, b) obligarea Autorității Contractante și a Organizatorului concursului la reevaluarea ofertelor depuse de entitățile participante la concurs în privința loturilor nr. 2 și nr. 3, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire și a prevederilor în materia achizițiilor publice.”. Pagina 1 din 3

De asemenea, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat acces la dosarul cauzei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar,

CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de URBAN SCOPE SRL în contradictoriu cu SECTORUL 2 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr……………………… Data:………………..

Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. …, formulată de ...SRL, cu sediul în municipiul ..., str. … nr. …, et. …, sector …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ... sub nr. …, cod fiscal RO…, reprezentată legal prin administrator … și convențional de SCA …, cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în municipiul ..., Șos. … nr. …, …, intrarea …, et. …, sector …, împotriva raportului juriului din data de … (privind loturile nr. … și nr…), emis de către ... ..., cu sediul în municipiul ..., STR. … nr. …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul concursului de soluții deschis, organizat offline, în vederea achiziționării unor „… ”, cod CPV …– … (Rev.2), anunțul de concurs de soluții …, s-a solicitat: „a) anularea Raportului juriului din data de …, în privința loturilor nr. 2 și nr. 3, a oricărei alte manifestări de voință a autorității contractante, respectiv a OAR, care concretizează rezultatul procedurii de concurs de soluții în privința loturilor nr. … și nr. …, și a tuturor actelor subsecvente acestor acte, și, pe cale de consecință, b) obligarea Autorității Contractante și a Organizatorului concursului la reevaluarea ofertelor depuse de entitățile participante la concurs în privința loturilor nr… și nr. …, cu respectarea prevederilor documentației de atribuire și a prevederilor în materia achizițiilor publice.”. De asemenea, în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat acces la dosarul cauzei. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 67

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SRL critică rezultatul concursului de soluții, învederând cele ce urmează. I. Sumarizând motivele care au stat la baza formulării contestației, ...SRL precizează că, în ceea ce privește loturile nr. … și nr. …, clasamentele finale au avut la bază acordarea unor punctaje care, în mod vădit, încalcă cerințele exprese ale documentației de atribuire (temei de concurs), dar și normele legale din materia achizițiilor publice.

Încălcările enunțate, adaugă petentul, sunt cu atât mai grave cu cât: i) pe de o parte, regulamentul concursului prevede expres că procedura de negociere nu va avea drept obiect soluția de arhitectură aleasă, deci aceasta rămâne definitivă; ii) pe de altă parte, autoritatea contractantă a demarat deja o serie de proceduri importante ,precum cea de expropriere a unor terenuri în baza cerințelor din tema de concurs, suprafețe care s-au dovedit ignorate complet de ofertele validate de juriu. II. Expunând situația de fapt, contestatorul punctează următoarele: - autoritatea contractantă ... ..., împreună cu Ordinul Arhitecților din România, a organizat în perioada …-… un concurs de soluții de arhitectură pentru amenajarea peisagistică a malurilor celor șase lacuri ale Colentinei, cuprinse în sectorul … al ...: ...(80 ha), ...(55 ha), ... (29 ha), ...(123 ha), ... (denumit și ..., 120 ha), lacul ... (denumit și ..., 260 ha). - în data de ..., a fost publicat în SEAP anunțul de concurs de soluții nr. ..., privind organizarea de către Ordinul Arhitecților din România „OAR” și ... ... a concursului internațional de soluții „...”, referitor la “Amenajarea, reconfigurarea, sistematizarea zonelor (malurile aferente salbei de lacuri situate pe raza teritorial administrativă a ...”, număr de referință ...-.... - autoritatea contractantă este administratorul spațiilor care vor face obiectul investiției și va deveni beneficiarul contractului rezultat în urma acestui concurs. - Concursul de soluții a fost public, într-o singură fază, deschis pentru România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană și a avut ca scop selectarea celor mai bune trei soluții pentru atribuirea a trei contracte de servicii de proiectare, aferente fiecărui lot. Concurenții au putut propune soluții pentru un lot, două loturi sau pentru toate cele trei loturi. - câștigătorul concursului urma să fie invitat la procedura de negociere fără publicarea prealabilă conform prevederilor art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, în vederea încheierii contractului de achiziție publică privind serviciile de proiectare. - Autoritatea contractantă a stabilit divizarea ariei de implementare a concursului în … loturi, conform art. 141 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, după cum urmează: • Lot 1: … (1,2) și … (1), între … și …; • Lot 2: ...(2), între … și …, inclusiv o parte din …, până la limita administrativă a ...; • Lot 3: … și ..., ...(1,2), ... (1,2), o parte din ... (până la ...). Pagina 3 din 67

- potrivit pct. II.I.5 din fișa de date, valoarea totală estimată a achiziției este de 35.530.953,13 RON, fără TVA, împărțită astfel: i) Lotul 1: 10.398.406,6 RON fără TVA; ii) Lotul nr. 2: 8.692.194,41 RON, fără TVA; iii) Lotul nr. 3: 14.949.052,12 RON. - pe parcursul desfășurării concursului au existat trei runde de întrebări și răspunsuri, în datele de 03.07.2024, 24.07.2024 și 27.08.2024, fiind publicate în SEAP: Răspunsul consolidat runda 1/03.07.2024 (13 părți); Răspunsul consolidat runda 2/24.07.2024; Răspunsul consolidat runda 3/27.08.2024;

- data-limită de înscriere a proiectelor în concurs a fost …, fiind înscrise 30 oferte în total. - în perioada …, a avut loc jurizarea proiectelor înscrise în concurs, care s-a realizat în 3 runde și s-a finalizat cu raportul juriului din data de …, publicat în SEAP în data de … - la finalul Rundei a lll-a, juriul a stabilit pentru fiecare lot clasamentul ofertelor, respectiv proiectele care vor fi premiate și cele care vor primi mențiuni, după cum urmează: • Lotul nr. 2: i) Premiul 1: Proiect nr. 103 - PP1001 - Pelinu Projects SRL - Beros Abdul Arhitecți Asociați SRL(„Pelinu Projects”); ii) Premiul 2: Proiect nr. 124 - 009539 - Atelier Menou SRL („Atelier Menou”); iii) Premiul 3: Proiect nr. 108 - BN5007 – NBC Arhitect SRL („NBC”); Mențiune 1: Proiect nr. 106 - CL2030 - Metapolis Architects („Metapolis”); Mențiune 2: Proiect nr. 100 - RB 1994 - Practica Arquitectura y Urbanismo SLP & Studio de peisaj Ana Horhat SRL („Practica”); Mențiune 3: Proiect nr. 123 -TH2340 - Monocrom Studio SRL, Etajul Zero SRL, Atelier Iota SRL-D („Monocrom”) • Lotul nr. 3: i) Premiul 1: Proiect nr. 103 - PP1001 Pelinu Projects SRL - Beros Abdul Arhitecți Asociați SRL(„Pelinu Projects”); ii) Premiul 2: Proiect nr. 124 - 009539 - Atelier Menou SRL („Atelier Menou”); Premiul 3: Proiect nr. 106 - CL2030 – Metapolis Architects („Metapolis”); Mențiune 1: Proiect nr. 100 - RB 1994 - Practica Arquitectura y Urbanismo SLP & Studio de peisaj Ana Horhat SRL („Practica”); Mențiune 2: Proiect nr. 101 - CC2024 - Punct Birou de Arhitectură SRL („Punct”); Mențiune 3: Proiect nr. 111 - RM 0302 - 4B Consultanță Arhitectură Aehitectură SRL - Bucharest Architecture Studio SRL („Consultanță Arhitectură”). - oferta depusă de ...SRL pentru lotul nr. … s-a clasat pe locul 11, iar cea pe care a depus-o pentru lotul nr. 3 s-a situat pe locul 10. III. Argumentând în drept contestația formulată, petentul arată că: A. organizarea concursului de soluții în cauză a avut loc în baza Legii nr. 98/2016 și a HG nr. 395/2016, cele trei contracte de servicii de proiectare aferente fiecărui lot urmând să fie atribuite concurenților câștigători în urma unor proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Aceste aspecte, subliniază contestatorul, au fost prevăzute de autoritatea contractantă în regulament, la art. 4.2.9., art. 1.3.3 și art. 3.15.2. De asemenea, adaugă că, potrivit art. 3.17 din regulament, data limită pentru depunerea eventualelor contestații este de 10 zile de la publicarea rezultatelor în SEAP. B. Indicând dispozițiile legale încălcate prin raportul juriului din data de 16.09.2024, în cazul tuturor ofertelor clasate anterior ofertei sale, atât pentru lotul nr. 2, cât și pentru lotul nr. 3, ...SRL: Pagina 5 din 67

B.1. redă, înainte de toate, prevederile art. 3.10.4 din regulamentul concursului („Juriul are obligația de a evalua proiectele depuse în baza criteriilor indicate în tema de concurs și în anunțul de participare, aplicate pentru stabilirea proiectului câștigător și de a stabili, pentru fiecare lot în parte, o ierarhie a tuturor proiectelor participante, potrivit căreia să declare câștigătorul fiecărui lot și să acorde premiile. Juriul are dreptul de a desemna același câștigător pentru unu, doua, sau toate cele trei loturi”),pe cele ale art. 3.12.1 („Criteriile aplicate pentru stabilirea proiectului câștigător sunt prezentate în tema concursului și în anunțul de

participare.”), precum și pe cele ale art. 1.5.6. („Juriul are obligația să judece cu obiectivitate și să respecte tema și regulamentul concursului. Juriul evaluează toate proiectele depuse în baza criteriilor aplicate pentru stabilirea proiectelor câștigătoare indicate în tema de concurs și anunțul de participare; Juriul evaluează calitatea propunerilor pentru fiecare din cele trei Loturi în parte. în urma jurizării, se stabilesc ierarhii pentru fiecare Lot, astfel încât fiecare Lot să aibă un câștigător. (...) Raportul Juriului este însoțit de tabelele cu punctajele acordate proiectelor conform criteriilor de atribuire pentru fiecare lot în parte.”). B.2. menționează că raportul juriului este întocmit cu încălcarea prevederilor documentației de atribuire și că acel clasament final întocmit de organizatoare se bazează pe factori ce excedează prevederilor exprese și obligatorii ale temei de concurs. În plus, afirmă că autoritatea contractantă este singura care își stabilește propriile necesități prin tema de concurs (documentația de atribuire), în conformitate cu principiul asumării răspunderii, reglementat de art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016 (dispoziții legale pe care le citează). Ca urmare, declară că juriul trebuia să procedeze ca în cazul oricărei evaluări din cadrul unei licitații publice și anume să elimine din start toate ofertele care încalcă prevederi exprese ale temei de concurs, declarându-le neconforme și/sau inacceptabile, urmând a acorda punctaje și a face un clasament doar pentru ofertele conforme și acceptabile. Totodată, apreciază că autoritatea contractantă nu a ținut seamă de principiile tratamentului egal și transparenței, din care rezultă caracterul obligatoriu al documentației de atribuire și a ales să premieze proiectele prin aplicarea unor criterii subiective. Cu privire la acest aspect, invocă jurisprudența instanțelor naționale. B.3. subliniază că tema de concurs, dar și celelalte documente ale procedurii, ce formează întreaga documentație de atribuire, au caracter obligatoriu pentru ofertanți, potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din HG nr. 395/2016. În acest sens, arată contestatorul s-au pronunțat atât ÎCCJ, cât și CJUE. Petentul învederează că nu au existat solicitări de clarificări sau contestații cu privire la documentația de atribuire, astfel că aceasta a căpătat caracter obligatoriu față de părți. În susținere, invocă jurisprudența CNSC, dar și pe cea a CJUE. B.4. declară că modificările aduse ofertelor clasate pe locurile 1-10, în cazul lotului nr. 2, respectiv cele aduse ofertelor clasate pe locurile 1- 9, în cazul lotului nr. 3, sunt substanțiale, neputând fi încadrate în categoria abaterilor tehnice minore. Ulterior redării dispozițiilor art. 134 alin. (6), (7) și (8) din HG nr. 395/2016 și trimiterii la Decizia CNSC nr. …, afirmă că, dacă autoritatea Pagina 7 din 67

contractantă ar fi considerat modificările ofertelor drept abateri tehnice minore, ar fi încălcat principiul tratamentului egal, prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, favorizând ofertanții care, ignorând prevederile documentației de atribuire, ar fi avut șansa de a prezenta oferte mai „creative” și de a primi, astfel, punctaj mai mare. IV. Prezentând motivele de nelegalitate ale ofertelor clasate pe locurile I-X (depuse pentru lotul nr. 2), punctează că: A. În ceea ce privește ofertantul clasat pe locul 1:

A. 1. Acesta a executat lucrări de proiectare în afara zonei de implementare trasată obligatoriu prin tema de concurs, care conținea terenuri în proprietatea autorității contractante sau pe care aceasta s-a obligat să le exproprieze. Redând specificațiile art. 1.2.2. lit. a) din tema de concurs (Precizări tematice preliminare) precizează că suprafețele care intră în concurs vizează exclusiv proiectarea lucrărilor din interiorul ariei de implementare. Mai mult, arată că, la art. 3.2. din tema de concurs este prezentată Aria de implementare pentru Lotul nr. 2, fiind inclusă și harta cu delimitările exprese ale Ariei de implementare: „…. Se desfășoară în jurul a două lacuri: O parte a lacului PLUMBUITA, între Șoseaua Petricani și Șoseaua Colentina; O parte a lacului VALEA SAULEI între străpungerea autostrăzii A3 în ... și linia de cale ferată ...-Constanța. SOLUȚIA DE AMENAJARE a Lotului 2, va avea în vedere trei Obiective de investiții: - Obiectivul 1, (L2.1.): Proiectarea aleii de promenadă menită să redea interesului public continuitatea și accesibilitatea malurilor de lac, luând în considerare amenajările noi, deja constituite in sit (alei existente, platforme, locuri de joacă); - Obiectivul 2, (L2.2.): Amenajarea peisagistică Parc Valea Saulei, cu intervenții minimale și cu accent în păstrarea biodiversității existente. Poate cuprinde alee perimetrală și iluminat public, terase, pontoane, trepte și gradene proiectate astfel încât să ofere locuri pentru cuibărit. Funcțiunea principală poate fi „zonă de observație a naturii”. - Obiectivul 3, (L2.3.): Amenajarea peisagistică a Parcului Plumbuita 1, în completarea parcului existent. Va cuprinde amenajarea peisagistică a zonei din interiorul Parcului Plumbuita, în acord cu propunerile de amenajare exprimate prin SF/DALI, din Anexa 8.3.1. Mănăstirea Plumbuita și Parcul Plumbuita fac parte din Zona Protejată 92 - Plumbuita. Soluția de amenajare se va referi strict la Aria de implementare propusă prin temă.” Continuând, evidențiază că, în cadrul cap. denumit „Infrastructură majoră” din cadrul temei de concurs (p. 46), sunt prevăzute tipurile de terenuri incluse în aria de implementare, pentru multe dintre ele precizându-se că autoritatea contractantă a demarat una dintre următoarele proceduri: 1. procedura de expropriere; 2. acorduri de parteneriat în vederea integrării în circuitul spațiilor vizibile, accesibile și utilizabile, de interes public; 3. procedura de evacuare; 4. procedura de clarificare a statutului juridic. Pagina 9 din 67

Cu toate acestea, susține contestatorul, analizând oferta cu nr. 103, clasată pe locul 1, a constatat că lucrările de proiectare prezentate în cuprinsul acesteia depășesc în mod flagrant zona de proiectare, ceea ce ar fi trebuit să conducă la respingerea ei, ca neconformă și inacceptabilă. Mai exact, inserând, spre exemplificare, diverse planșe, afirmă că strategia pentru filtrarea apei, se bazează pe propuneri din afara zonei de implementare, astfel:

- în exemplul nr. 1, conceptul de insule plutitoare a fost transformat în arhipelag plutitor și au fost propuse pontoane în afara zonei de implementare. - în exemplul 2, ofertantul a făcut propuneri de obiective majore pe insula Plumbuita, care se află în afara zonei de implementare, iar în același timp, la finalul rundei 1 de întrebări și răspunsuri, prin Documentație suplimentară, Anexa 9.1 - Amenajări adiacente - fișiere editabile, fișierul DWG pus la dispoziție cu numele „A04 PLAN SITUAȚIE PROPUSA insula Plumbuita”, în care este pusă la dispoziție proiectarea pentru insula Plumbuita, care trebuie luată în considerare în procesul de elaborare al soluțiilor de concurs. În runda 2 de întrebări și răspunsuri, la răspunsul întrebării cu nr. 18, este menționat faptul că „acestea nu fac obiectul prezentului concurs” și „Pentru acestea au fost stabilite soluții de amenajare care sunt prezente în Anexa 9.”. - în exemplul 3, ofertantul a inclus pontoane și o promenadă plutitoare în afara ariei de implementare. Faptul că aria de implementare este depășită reiese implicit din planșa nr. 8, prezentată de acesta, mai adaugă. A.2. Ofertantul a încălcat multiple alte prevederi exprese ale temei de concurs. Concret, precizează că: - în cadrul planșei nr. 02, ofertantul a încălcat prevederile art. 2.3.4 lit. a) din tema de concurs, potrivit cărora nu este permisă crearea de insule care implică depuneri de pământ în cuva lacului; în ciuda acestei interdicții exprese din documentația de atribuire, oferta concurentului cu nr. 103 conține capitolul „Strategii de tratarea apelor - Neutralizarea limitelor”, prin care sunt propuse suprafețe care să susțină plantații, plantațiile respective regăsindu-se pe cuva de beton a lacului. - tot prin Planșa nr. 02, au fost încălcate prevederile Cap. 4, art. 4.1 din tema de concurs privind conținutul planșelor 1 și 2, unde este specificată expres cerința potrivit căreia decupajele din planșa 2 trebuie să aibă o suprafață de circa 100 hectare (inclusiv luciu de apă); or, din oferta înregistrată cu nr. 103, reiese că aceste decupaje au aproximativ 35 de hectare, deci doar o treime din valoarea impusă prin documentația de atribuire. - în cadrul temei de concurs, cap. 4, art. 4.1, este menționată expres cerința ca textul explicativ din cadrul planșelor 1 și 2 să nu depășească 1000 de cuvinte, fiind impusă folosirea fontului Arial, de dimensiunea 22; planșele nr. 1 și 2 ale ofertantului conțin, însă, aprox. 2000 cuvinte, care prezintă în detaliu soluția, nefiind folosită mărimea impusă. Acest lucru nu reprezintă, în opinia petentului, un viciu de formă, întrucât avantajează ofertantul în sensul că îi permite să prezinte soluția Pagina 11 din 67

mai amplu, ceea ce determină juriul să ia în considerare mai multe elemente în acordarea punctajului. - în cadrul planșei nr. 07, ofertantul încalcă prevederile art. 4.1 din tema de concurs, care reglementează cerințele de întocmire pentru planșele nr. 6,7 și 8 și care precizează expres că este obligatoriu ca acestea să conțină patru imagini de atmosferă, câte două imagini pentru fiecare obiectiv pentru cele două anotimpuri: „Imagini de atmosferă, reprezentative, ilustrând valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna, în corelare cu zonele din plan; Se vor prezenta câte 2

imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri (4 imagini).” În proiectul ofertantului nr. 103 este prezentată însă o singură imagine de atmosferă. B. Cu privire la ofertantul clasat pe locul 2 (nr. ofertă 124): - prin planșele 1/11, 2/11, 6/11 și 8/11, acesta a încălcat prevederile art. 4.1. din tema de concurs, nerespectând fontul impus. Menționând că autoritatea contractantă a impus un anume font astfel încât descrierea planșelor să fie una comparabilă pentru toți ofertanții, adaugă că nerespectarea acestei cerințe nu poate fi încadrată în categoria viciilor de formă, întrucât permite ofertantului să folosească un număr mai mare de caractere per pagină. Mai mult, apreciază că utilizarea unui font diferit poate echivala cu „însemnarea” ofertei, aspect nepermis și deosebit de grav, dat fiind că plicurile privind ofertele au avut un caracter secretizat (astfel cum stipulează art. 2.2. și art. 2.2.1. din regulament). - pe de altă parte, în cadrul planșelor nr. 6, 7 și 8, oferta cu nr. de concurs 124 a încălcat și prevederile art. 4.1., care impune cerința expresă și clară ca imaginile de atmosferă să ilustreze valențele estetice ale soluției de amenajare, vara și iarna. Astfel, este obligatoriu să se prezinte câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri: „Imagini de atmosferă, reprezentative, ilustrând valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna, în corelare cu zonele din plan; Se vor prezenta câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri (4 imagini).” În planșa 7/11 sunt prezentate 2 imagini de atmosferă pentru vară și 2 imagini de atmosferă pentru toamnă, nefiind prezentate cele pentru iarnă. C. Referitor la oferta clasată pe locul 3 (cu nr. de concurs 108): - în cadrul planșei nr. 1, a fost nesocotită cerința impusă la p. 53 din tema de concurs, cap. privind „Descriere - relația morfologică și funcțională cu țesutul construit”. În concret, arată că schema conceptuală de intervenție nu cuprinde (respectiv nu sunt lizibile) zona de studiu și legăturile cu zonele din vecinătate, elemente obligatorii potrivit temei de concurs. - de asemenea, sunt încălcate și prevederile de la p. 72 din tema de concurs: „În Schema conceptuală de intervenție, sunt evidențiate principiile/elementele conceptuale care stau la baza dezvoltării integrate a malurilor, în relație cu zonele funcționale învecinate. Se vor lua în considerare atât zonele delimitate ca Arie de Implementare, cât și extensii ale acestora în Aria de Studiu, considerate de referință pentru argumentarea propunerilor: relația cu unele vecinătăți adiacente Ariei de Implementare și zonele de legătură cu Loturile învecinate, în contextul general propus.”. - textul explicativ din planșele 1 și 2 depășește maximul de 1000 de cuvinte, cerință impusă la p. 73 din tema de concurs. Pagina 13 din 67

Din nou, contestatorul declară că acestă practică nu poate fi încadrată ca viciu de formă, întrucât, în realitate, alături de utilizarea unui alt font decât cel solicitat de autoritatea contractantă, permite ofertantului să prezinte mai detaliat oferta și, astfel, să-și creeze un avantaj. - fundalul planșei 1 și o parte din planșa 2 este gri, deși la p. 72 din tema de concurs se impune expres ca pagina să fie albă și să prezinte anumite caracteristici: „Se vor prezenta propuneri cuprinzând de la 5 la 11 planșe, format A0 extins la maximum 1500mm (841x1500mm),

paginat pe verticală (portret), din hârtie albă, fără suport rigid, având indicate nordul și scara reprezentărilor”. Nici această modificare nu poate reprezenta un viciu de formă, consideră contestatorul, întrucât poate fi o „însemnare” a ofertei aspect nepermis și deosebit de grav, dat fiind că plicurile privind ofertele au avut un caracter secretizat (astfel cum stipulează art. 2.2. și art. 2.2.1. din regulament). - în cadrul planșei 6, ofertantul a încălcat prevederile art. 2.3.4 din tema de concurs, care reglementează „Constrângeri rezultate din reglementări și limitele de proprietăți”, unde se precizează că, în cadrul soluțiilor de amenajare pe lot, concurenții trebuie să se rezume exclusiv la aria de implementare: „Soluțiile de amenajare pe lot, concurenții trebuie să se rezume exclusiv la Aria de implementare, care va fi amenajată peisajer.”; or, în cadrul ofertei cu nr. concurs 108, pe tot parcursul malurilor de lac, aria de implementare obligatorie este încălcată (pontoane, trasee de contemplare, propuneri majore de restructurare a unor bazine de apă, intervenție pe insula Plumbuita și în zona acesteia, toate în afara ariei de implementare). În susținere, face trimitere la secțiunea A.1 din cadrul prezentului capitol IV, în care a detaliat prevederile temei de concurs aplicabile cu privire la caracterul obligatoriu al ariei de implementare pentru lotul 2. D. Cu referire la oferta clasată pe locul 4 (nr. de concurs 106): - în cadrul planșei 1, ofertantul a încălcat cerința de la p. 73 din tema de concurs care impune utilizarea unui anume font, respectiv Arial, mărimea 22. Din nou, contestatorul declară că acestă practică nu poate fi încadrată ca viciu de formă, întrucât, în realitate, permite ofertantului să prezinte mai detaliat oferta și, astfel, să-și creeze un avantaj. - tot în cadrul planșei nr. 1, ofertantul încalcă cerința de la p. 53 din tema de concurs, din cadrul capitolului „Descriere - relația morfologică și funcțională cu țesutul construit”, care prevede: „(...) pentru aceste maluri, concurența sunt invitați a exprima propuneri conceptuale, la nivelul schemei conceptuale, propuneri de principiu cu rolul de a întregi viziunea de ansamblu a zonei; se va avea în vedere sistemul spațiului public existent dar și obiective private, de interes public, considerate importante. (...) Pe malurile sudice ale celorlalte lacuri, continuând înspre intersecția cu Șoseaua ..., este amenajat Parcul Sfântul ... și, deși este situat în plan secund malurilor, Parcul Florilor. Dincolo de acesta, este Parcul Morarilor și, mai departe, Parcul Sticlarilor, toate fiind recent amenajate. Acestea sunt elemente ale unui posibil sistem al spațiilor verzi (parcuri, scuaruri) ce ar trebui susținut și amplificat de soluțiile propuse pe Aria de Implementare. (...) Pagina 15 din 67

Pentru o viziune extinsă a acestui sistemului spațiilor verzi, concurența sunt încurajați a face propuneri conceptuale (la nivelul Schemei conceptuale), în care a. relațiile fizice dintre elementele sistemului imaginat vor avea ca suport spațiul public existent la nivelul țesutului urban (străzi, alei, platforme existente), iar, b. alte tipuri de relații, în palier perceptiv considerate importante (de exemplu, stabilirea unor relații vizuale către anume puncte de interes și, în consecință, propuneri pentru puncte de belvedere sau culoare de

vizibilitate) pot fi ulterior materializate prin regulamente aferente documentațiilor urbanistice premergătoare proiectelor tehnice.”. La rândul său, mai arată petentul, p. 72 din tema de concurs prevede: „În Schema conceptuală de intervenție, sunt evidențiate principiile/elementele conceptuale care stau la baza dezvoltării integrate a malurilor, în relație cu zonele funcționale învecinate. Se vor lua în considerare atât zonele delimitate ca Arie de Implementare, cât și extensii ale acestora în Aria de Studiu, considerate de referință pentru argumentarea propunerilor: relația cu unele vecinătăți adiacente Ariei de Implementare și zonele de legătură cu Loturile învecinate, în contextul general propus.”. În concret, susține că schema conceptuală de intervenție nu cuprinde (respective nu sunt lizibile) zona de studiu și legăturile cu zonele din vecinătate, conform specificațiilor din tema de concurs. - în cadrul planșei 2 este încălcată, din nou, cerința prevăzută la p. 73 din tema de concurs, în sensul că ofertantul nu a folosit fontul impus, cu consecințele expuse anterior. - tot în cadrul planșei 2, a fost încălcată și cerința de la p. 72, căci decupajele pentru fiecare lot, de cca. 100 ha, prezentate de ofertant, nu au indicat nordul. - în cadrul planșelor nr. 6, 7 și 8, ofertantul a încălcat, de asemenea, cerința impusă la p. 73 din tema de concurs, textul explicativ al acestei planșe nefiind redactat utilizând fontul Arial, cu consecințele sus-indicate. - planul lotului 2 din cadrul planșei 6 încalcă cerința regăsită la p. 72 din tema de concurs, în sensul că nu indică nordul. - în cadrul planșei 6, ofertantul încalcă și cerința prevăzută la p. 41 din tema de concurs, regăsită la cap. 3.2 privind lotul nr. 2 „Descriere detaliată și direcții de proiectare”, prin nerespectarea ariei de implementare în ceea ce privește pasarela ce face legătura malului nordic (Valea Saulei) cu malul sudic (Tei Toboc). În sprijin, redă imagini din cuprinsul cu nr. de concurs 106 și face trimitere la secțiunea A.1 din cadrul prezentului capitol IV, în care a detaliat prevederile temei de concurs aplicabile cu privire la caracterul obligatoriu al ariei de implementare pentru lotul 2. - oferta încalcă și prevederile pct. 1.3. din anexa 1, care prevede că: „Amenajarea peisagistică Parc Valea Saulei, cu intervenții minimale și cu accent în păstrarea biodiversității existente poate cuprinde terasamente, alei de promenadă, iluminat public, pontoane, gabioane, spații de socializare, trepte și gradene proiectate astfel încât să ofere locuri pentru cuibărit. Funcțiunea principală poate fi «zonă de observație a naturii»”. Pagina 17 din 67

Deși în tema de concurs nu este menționată permisivitatea de a integra trasee velo în zona Parc Valea Saulei, în planșele nr. 6 și 8 ale ofertantului figurează pistă velo integrată în amenajarea zonei, semnalează contestatorul. E. Privitor la oferta clasată pe locul 5 (nr. de concurs 100): - în cadrul planșelor 1, 2 și 6, este încălcată cerința prevăzută la p. 73 din tema de concurs, în sensul că s-a utilizat alt font decât cel impus de autoritatea contractantă – Arial, mărimea 22.

În aprecierea petentului, acestă modificare nu poate reprezenta un viciu de formă, întrucât permite utilizarea unui număr dublu de cuvinte folosite în descrierea soluției propuse, ceea ce creează un avantaj ofertantului. - totodată, în cadrul planșei 6, oferta încalcă cerințele cu privire la aria de implementare. Redând imagine din cuprinsul ofertei criticate, precizează că pasarela ce face legătura malului nordic (Valea Saulei) și malul sudic (Tei Toboc) nu există, conform cerințelor regăsite la p. 41 din Tema de concurs, cap. 3.2. („Lotul nr. 2: Descriere detaliată și direcții de proiectare”). Mai mult, menționează că oferta încalcă limita ariei de implementare în vestul Văii Saulei și în zona de lac, fiind propuse insule plutitoare în afara zonei permise. Citând prevederile art. 1.2.2. lit. a)din tema de concurs, subliniază că autoritatea contractantă a precizat, literalmente, că suprafețele care intră în concurs vizează exclusiv proiectarea lucrărilor din interiorul ariei de implementare. În susținere, face trimitere la secțiunea A.1 din cadrul prezentului cap. IV, în care a detaliat prevederile temei de concurs aplicabile cu privire la caracterul obligatoriu al ariei de implementare pentru lotul 2. - textul planșelor 7 și 8 nu respectă cerința impusă la p. 73 din tema de concurs, nefiind redactat cu fontul Arial, cu consecințele indicate mai sus. - tot în cadrul planșei nr. 7, ofertantul încalcă prevederile de la p. 75 din tema de concurs, prin nerespectarea numărului de imagini de atmosferă (imaginea marcată figurând convențional, anotimpul toamna). Dincolo de încălcarea expresă a documentației de atribuire, această omisiune are repercusiuni și asupra modalității de comparare a ofertelor, afirmă petentul. - totodată, în cadrul Planșei nr. 8, oferta încalcă prevederile regăsite la p. 75 din tema de concurs, în sensul că Obiectivul L2.3. Parcul Plumbuita I (completare) nu este localizat în jumătatea de jos a planșei: „Obiectiv L2.3.-Parcul Plumbuita I (completare); Soluția de amenajare va fi reprezentată unitar-continuu, în jumătatea de jos a planșei 8; Se va respecta orientarea planului păstrând nordul cardinal. Scara 1:1000”. F. Cu referire la oferta clasată pe locul 6 (cu nr. de concurs 123): - prin planșa 1 s-au încălcat prevederile: • pct. 16 din cadrul Rundei de întrebări și răspunsuri nr. 3: «Întrebare: „Planurile din planșa 1, de concept, pot fi rotite la orice unghi?” Răspuns: „Da, planurile de concept pot fi rotite, cu condiția ca unghiul de rotire să fie același pentru toate planurile de concept, pentru a păstra rigoarea înțelegerii sitului în raport cu orientarea geografică. Vă Pagina 19 din 67

rugăm, de asemenea, să consultați răspunsul la întrebarea nr. 13 din documentul aferent rundei 2 de întrebări & Răspunsuri.”» • Pct. 14 din cadrul Rundei de întrebări și răspunsuri: «Întrebare: „Planul aferent schemei conceptuale poate fi rotit asemenea planului de intervenție? (25-30 grade)” Răspuns: „Da, este posibilă prezentarea Schemei Conceptuale la un unghi de rotire în sens invers acelor de ceasornic, cuprins între 25 și 30 grade cu indicarea orientării (față de Nord).”».

Concret, contestatorul afirmă că planurile din cadrul planșei nr. 1 de la schema concept nu au fost rotite conform cerințelor din rundele de întrebări și răspunsuri, ci au fost rotite în sensul acelor de ceas. De altfel, acestea nu sunt lizibile și nu au o continuitate, mai adaugă. - în cadrul planșei 1, ofertantul încalcă și cerința impusă la p. 53 din tema de concurs, cap. „Descriere - relația morfologică și funcțională cu țesutul construit”, întrucât schema conceptuală de intervenție nu cuprinde, (respectiv nu sunt lizibile) zona de studiu și legăturile cu zonele din vecinătate. - oferta încalcă și cerința de la p. 72 din tema de concurs: „În Schema

conceptuală

de

intervenție,

sunt

evidențiate principiile/elementele conceptuale care stau la baza dezvoltării integrate a malurilor, în relație cu zonele funcționale învecinate. Se vor lua în considerare atât zonele delimitate ca Arie de Implementare, cât și extensii ale acestora în Aria de Studiu, considerate de referință pentru argumentarea propunerilor: relația cu unele vecinătăți adiacente Ariei de Implementare și zonele de legătură cu Loturile învecinate, în contextul general propus.”. - în cadrul Planșei nr. 6, oferta încalcă și cerințele prevăzute la p. 74 din tema de concurs, prin faptul că nu conține decupaje din fiecare obiectiv de investiții al lotului: „Plan al Soluției de amenajare a Lotului, cuprinzând amenajarea tuturor obiectivelor aferente Lotului. Scara 1/2000 a. Soluția de amenajare va fi reprezentată unitar, pe planșa 6; b. Se va respecta orientarea planului păstrând nordul cardinal. Decupaje din fiecare Obiectiv de investiții al Lotului, detaliind soluții de amenajare specifice. Decupajele vor cuprinde soluții pentru tipologiile spațiale prezentate în cadrul temei (7 tipologii - vezi pag. 19, cap. 2.2.1. Aria de Implementare) cu reprezentarea tuturor elementelor de amenajare propuse (funcțiuni, circulații, amenajări lacustre, elemente de mobilier urban, elemente vegetale etc.). Tipologiile spațiale pot fi prezentate separat (dar lizibile în context) sau grupate într-o suprafață de aproximativ 25 ha.” - oferta încalcă grav și esențial cerințele din tema de concurs privind aria de implementare. Pasarela ce face legătura malului nordic (Valea Saulei) cu malul sudic (Tei Toboc) nu există, conform cerințelor de la p. 41 din tema de concurs, cap. 3.2. Lotul nr. 2 („Descriere detaliată și direcții de proiectare”), încălcând, sub acest aspect, limitele ariei de implementare. - ofertantul a propus elemente plutitoare în afara ariei de implementare, iar conform rundei nr. 1 de întrebări & răspunsuri, pct. 36: Pagina 21 din 67

«Întrebare: „Este posibil să se intervină în apă cu vegetație sau elemente plutitoare chiar dacă se află în afara limitelor roșii ale zonei de implementare?” Răspuns: „Da, la nivel de propunere conceptuală, prin Schema Conceptuală cerută, care va fi în corelare cu zona de studiu (pag. 21 din Tema de concurs). Răspunsul la cerințele concursului trebuie să conțină 2 niveluri de abordare: un nivel exprimat prin Schema conceptuală, care poate depăși (cu maxim 1000 metri) limitele Ariei de Implementare;

celălalt palier de abordare va conține soluții de amenajare, exclusiv pe Aria de Implementare.”». - nu au fost preluate amenajările insulei Plumbuita conform Anexei 9 (indicație aferentă rundei 2 de clarificări, pagina 24, întrebare 18). - textul explicativ din planșele 6, 7 și 8 depășește maximul 1000 de cuvinte, așa cum impune cerința de la p. 75 din tema de concurs, chestiune ce nu poate fi privită ca viciu de formă întrucât, în realitate, permite ofertantului să detalieze nepermis soluția propusă, creându-și, astfel un avantaj în raport cu ceilalți ofertanți. G. În ceea ce privește oferta clasată pe locul 7 (nr. concurs 102): - prin planșa nr. 6 se încalcă cerințele regăsite la p. 41 din tema de concurs (Lotul nr. 2: Descriere detaliată și direcții de proiectare), p. 41, pasarela ce face legătura malului nordic (Valea Saulei) cu malul sudic (Tei Toboc) încălcând aria de implementare. În acest sens, contestatorul face trimitere la art. 2.3.4. din tema de implementare, cap. 2 Precizări pentru elaborarea soluției, unde se prevede că în „Soluțiile de amenajare pe lot, concurența trebuie să se rezume exclusiv la Aria de implementare, care va fi amenajată peisajer.”. - în cadrul planșelor nr. 1, 2, 6 și 7, aria de implementare este reprezentată diferit din punct de vedere grafic și nu există trasabilitate între planșe din acest punct de vedere, fiind din nou imposibilă stabilirea unui punctaj obiectiv și corect prin comparație cu ceilalți ofertanți. H. Referitor la oferta clasată pe locul 8 (cu nr. concurs 116): - planșele nr, 1,2 și 6 încalcă cerința prevăzută la art. 4.1 din tema de concurs, în sensul că nu se utilizează fontul impus de autoritatea contractantă. Acest aspect, menționează petentul, nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, în realitate, îi permite ofertantului să utilizeze un număr dublu de cuvinte în descrierea soluției propuse, creându-și, astfel, un avantaj prin raport cu ceilalți ofertanți. - planșa nr. 6 din cadrul acestei oferte încalcă cerințele regăsite la p. 41 din tema de concurs (Lotul nr. 2: Descriere detaliată și direcții de proiectare), pasarela ce face legătura malului nordic (Valea Saulei) cu malul sudic (Tei Toboc) încălcând aria de implementare. - tot cu referire la încălcarea ariei de implementare, în cadrul planșei nr. 6, art. 2.3.4 din tema de concurs prevede: „Soluțiile de amenajare pe lot, concurenții trebuie să se rezume exclusiv la Aria de implementare, care va fi amenajată peisajer.” Or, în cadrul soluției de amenajare sunt propuse numeroase insule plutitoare în afara ariei de implementare, zona din vestul Văii Saulei. - nu au fost preluate amenajările insulei Plumbuita, conform anexei 9 (indicație aferentă rundei 2 de clarificări, pagina 24, întrebare 18). Pagina 23 din 67

- planșele nr. 6, 7 și 8 încalcă și cerința regăsită la pag. 72 din Tema de concurs, în sensul că nu indică nordul și nici scara elementelor grafice: „Se vor prezenta propuneri cuprinzând de la 5 ta 11 planșe, format AO extins la maximum 1500mm (841x1500mm), paginat pe verticală (portret), din hârtie albă, fără suport rigid, având indicate nordul și scara reprezentărilor”. I. În ceea ce privește oferta clasată pe locul 9 (cu nr. de concurs 111):

- planșa nr. 6 încalcă cerința prevăzută la art. 2.3.4 din tema de concurs privind aria de implementare, potrivit căreia în: „Soluțiile de amenajare pe lot, concurența trebuie să se rezume exclusiv la Aria de implementare”. În cadrul amenajării aferente Lotului 2, aria de implementare nu este reprezentată grafic. Aceeași observație este valabilă și pentru Planșa nr. 8. - în cadrul planșei 6, se regăsește și o parte din amenajarea lotului 3, cu încălcarea cerinței de la p. 74 din tema de concurs (Soluția de Amenajare pentru Lotul nr. 2 Planșa 6, Planșa 7 și Planșa 8: Conținut: Plan al Soluției de amenajare a Lotului, cuprinzând amenajarea tuturor obiectivelor aferente Lotului. Scara 1 /2000 Soluția de amenajare va fi reprezentată unitar, pe planșa 6). - în planșa nr. 7, în cadrul amenajării aferente lotului 2, aria de implementare nu este reprezentată grafic și nu se poate analiza cu rigoare depășirea acesteia, însă se poate observa că sunt propuse insule plutitoare, zona canoe și pontoane vădit îndepărtate de limita ariei de implementare, ceea ce conduce la concluzia încălcării acesteia. - Planșele nr. 7 și 8 încalcă și cerința regăsită la p. 72 din tema de concurs, în sensul că nu indică nordul și nici scara elementelor grafice: ”Se vor prezenta propuneri cuprinzând de la 5 la 11 planșe, format AO extins la maximum 1500mm (841x1500mm), paginat pe verticală (portret), din hârtie albă, fără suport rigid, având indicate nordul și scara reprezentărilor”. - planșa nr. 8 încalcă și prevederile art. 1.3 din tema de concurs („Permisivități și direcții de intervenție LOT 2, Obiectivul Plumbuita Nord 2.3. - Parc Valea Saulei”), potrivit căreia se pot propune doar spații de parcuri/grădini publice. «Amenajarea peisagistică din Parc Valea Saulei se poate realiza cu intervenții minimale și cu accent în păstrarea biodiversității existente. Aceasta poate cuprinde terasamente, alei de promenadă, iluminat public, pontoane, gabioane, spații de socializare, trepte și gradene proiectate, astfel încât să ofere locuri pentru cuibărit. Funcțiunea principală poate fi „zonă de observație a naturii”». În cadrul Planșei 8 din oferta contestată sunt însă prezente propuneri ce nu țin cont de anexa menționată anterior, adaugă petentul. J. Referitor la oferta clasată pe locul 10 (cu nr. de concurs 104): - planșele nr. 6 și 8 încalcă prevederile art. 1.3 din Anexa 1 („Permisivități și direcții de intervenție LOT 2, Obiectivul Plumbuita Sud 2.4”), potrivit căruia se pot propune doar spații de parcuri/grădini publice în completarea Parcului Plumbuita, care este monument. Concret, soluția reprezentată pe planșa 6 a ofertei contestate propune o parcare subterană în cadrul acestui obiectiv, cu încălcarea cerinței antemenționate. Pagina 25 din 67

- planșele 6 și 8 încalcă prevederile art. 1.3 din Anexa 1 („Permisivități și direcții de intervenție - LOT 2”). Potrivit acesteia, amenajarea peisagistică Parc Valea Saulei permite exclusiv intervenții minimale, cu accent în păstrarea biodiversității existente. Aceasta poate cuprinde terasamente, alei de promenadă, iluminat public, pontoane, gabioane, spații de socializare, trepte și gradene proiectate astfel încât să ofere locuri pentru cuibărit. Funcțiunea principală poate fi „zonă de observație a naturii”. Or, în propunerea din cadrul planșelor anterior menționate, figurează o pistă velo integrată în amenajarea zonei.

- planșele 6, 7 și 8 încalcă și cerința regăsită la p. 72 din tema de concurs, în sensul că nu indică nordul: „Se vor prezenta propuneri cuprinzând de la 5 la 11 planșe, format A0 extins la maximum 1500mm (841x1500mm), paginat pe verticală (portret), din hârtie albă, fără suport rigid, având indicate nordul și scara reprezentărilor”. - nu au fost preluate amenajările insulei Plumbuita conform Anexei 9 (indicație aferentă rundei 2 de clarificări, pagina 24, întrebarea nr. 18). V. Expunând motivele de nelegalitate ale ofertelor clasate pe locurile I-IX din cadrul lotului nr. 3, ...SRL punctează următoarele: A. Cu privire la oferta clasată pe locul 1 (cu nr. de concurs 103): - planșele nr. 1 și 2 încalcă cerința prevăzută la p. 73 din tema de concurs, care prevede: „Text explicativ al viziunii de dezvoltare reprezentată spațial prin Schema conceptuală. Acesta nu va depăși 1000 de cuvinte, text Arial/pct.22, va fi clar și concis. Va fi amplasat pe planșele prezentate, sugestiv, în relație cu desenul la care face referință.”. Acest aspect, comunică petentul, nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, în realitate, permite ofertantului criticat să detalieze soluția propusă și, astfel, să-și obțină un avantaj prin raportare la ceilalți ofertanți. - planșa 2 încalcă cerința prevăzută la art. 4.1 din tema de concurs, potrivit căreia decupajele din aceasta trebuie să aibă o suprafață de cca. 100 hectare (inclusiv luciul de apă). Or, din oferta contestată reiese faptul că aceste decupaje au aproximativ 35 de hectare, o treime din valoarea impusă. - planșa 2 încalcă prevederile art. 2.3.4 din tema de concurs, potrivit căreia nu este permisă crearea de insule care implică depuneri de pământ în cuva lacului. Prin concept sunt propuse „Strategii de tratarea apelor - Neutralizarea limitelor”, prin care sunt propuse suprafețe care să susțină plantații și plantațiile respective pe cuva de beton a lacului. - planșa 9 încalcă prevederile art. 2.4.5 („Constrângeri rezultate din reglementări și limitele de proprietăți”), unde este menționat faptul că în „Soluțiile de amenajare pe lot, concurența trebuie să se rezume exclusiv la Aria de implementare, care va fi amenajată peisajer.”, căci, pe tot parcursul malurilor de lac din oferta contestată, aria de implementare obligatorie este încălcată. În concluzie, conceptul de bază de la nivelul celor trei loturi din oferta contestată, respectiv strategia pentru filtrarea apei, se bazează pe propuneri din afara ariei de implementare. Spre exemplificare, contestatorul inserează imagini cu gradene și trasee, dar și platforme cu piscină interioară, care încalcă aria de implementare. - planșa nr. 6 încalcă prevederile cerinței prevăzute la art. 4.1 din tema de concurs - „Imagini de atmosferă, reprezentative, ilustrând Pagina 27 din 67

valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna, în corelare cu zonele din plan; Se vor prezenta câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri (4 imagini)”, întrucât conține doar trei imagini de atmosferă în loc de 4. - din planșa 10 lipsesc porțiuni din amenajarea întregului lot. Lipsește partea de curbură dintre Șoseaua Fundeni și Șoseaua Dobroești și nu se vede toată amenajarea. Acest aspect face imposibilă punctarea ofertei în mod corect, respectiv compararea acesteia cu celelalte oferte.

- planșa 11 încalcă și ea prevederile art. 2.3.4 din tema de concurs privind aria de implementare, pe tot parcursul malurilor de lac, zona de implementare obligatorie fiind depășită. În dovedire, inserează imagini din oferta criticată, din care reiese că diverse pontoane și trasee pietonale încalcă aria de implementare. De asemenea, face trimitere la prevederile art. 1.2.2 lit. a), art. 2.2.1, art. 2.3.4. și art. 3.3. din tema de concurs. Totodată, redă prevederile capitolului denumit „Considerații generale privind proprietatea terenurilor riverane” și menționează că, de altfel, în descrierea fiecărui tip de lucrare din cadrul temei de concurs, se fac referiri exprese la aria de implementare specifică. B. Cu referire la oferta clasată pe locul 2 (cu nr. de concurs 124): - planșele nr. 1/11, 2/11, 9/11, 11/11 încalcă cerința de la p. 73 din tema de concurs privind utilizarea fontului Arial de dimensiunea 22; acest aspect nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, în realitate, permite ofertantului criticat să-și prezinte soluția mai amplu și să-și creeze, astfel, un avantaj, prin raportare la ceilalți ofertanți. - planșa 10/11 încalcă cerința de la pct. 4.1 din tema de concurs, potrivit căreia imaginile de atmosferă de pe planșa 10 trebuie să ilustreze valențele estetice ale soluției de amenajare, vara și iarna, astfel că se vor prezenta câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri. Mai exact, arată contestatorul, în planșa 10/11 sunt prezentate 4 imagini astfel: o singură imagine toamna, o singură imagine primăvara, o singură imagine iarna și o singură imagine vara. Dincolo de încălcarea expresă a documentației de atribuire, această omisiune are repercusiuni și cu privire la modalitatea de comparare a ofertelor, adaugă acesta. - în cadrul aceleiași planșe, nu se respectă prevederile temei de concurs privind aria de implementare, fiind propuse pontoane în afara acesteia. C. În ceea ce privește oferta clasată pe locul 3 (nr. de concurs 106): - planșele nr. 1, 2, 9, 10 și 11 încalcă cerința de la p. 73 din tema de concurs privind utilizarea fontului Arial de dimensiunea 22, aspect ce nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, de fapt, permite ofertantului criticat să folosească un număr dublu de cuvinte pentru detalierea soluției, avantaj evident față de ceilalți ofertanți care respectă cerința. - în cadrul planșei 1 ofertantul încalcă și cerința impusă la p. 53 din tema de concurs, cap. „Descriere - relația morfologică și funcțională cu țesutul construit”, întrucât schema conceptuală de intervenție nu cuprinde (respectiv nu sunt lizibile) zona de studiu și legăturile cu zonele din vecinătate: „Pentru aceste maluri, concurența sunt invitați a exprima propuneri conceptuale, la nivelul schemei conceptuale, propuneri de Pagina 29 din 67

principiu cu rolul de a întregi viziunea de ansamblu a zonei; se va avea în vedere sistemul spațiului public existent dar și obiective private, de interes public, considerate importante. (...) Pe malurile sudice ale celorlalte lacuri, continuând înspre intersecția cu Șoseaua ..., este amenajat Parcul Sfântul ... și, deși este situat în plan secund malurilor, Parcul Florilor. Dincolo de acesta, este Parcul Morarilor și, mai departe, Parcul Sticlarilor, toate fiind recent amenajate. Acestea sunt elemente ale unui posibil sistem al spațiilor verzi (parcuri, scuaruri) ce ar trebui susținut și amplificat de soluțiile propuse pe Aria de Implementare. (...)

Pentru o viziune extinsă a acestui sistemului spațiilor verzi, concurența sunt încurajați a face propuneri conceptuale (la nivelul Schemei conceptuale), în care: e. relațiile fizice dintre elementele sistemului imaginat vor avea ca suport spațiul public existent la nivelul țesutului urban (străzi, alei, platforme existente), iar, f. alte tipuri de relații, în palier perceptiv considerate importante (de exemplu, stabilirea unor relații vizuale către anume puncte de interes și, în consecință, propuneri pentru puncte de belvedere sau culoare de vizibilitate) pot fi ulterior materializate prin regulamente aferente documentațiilor urbanistice premergătoare proiectelor tehnice.”. - oferta încalcă și cerința de la p. 72 din Tema de concurs: „În Schema

conceptuală

de

intervenție,

sunt

evidențiate principiile/elementele conceptuale care stau la baza dezvoltării integrate a malurilor, în relație cu zonele funcționale învecinate. Se vor lua în considerare atât zonele delimitate ca Arie de Implementare, cât și extensii ale acestora în Aria de Studiu, considerate de referință pentru argumentarea propunerilor: relația cu unele vecinătăți adiacente Ariei de Implementare și zonele de legătură cu Loturile învecinate, în contextul general propus.”. - planșa nr. 2 încalcă și prevederile art. 72 din tema de concurs, în sensul că decupajele pentru fiecare lot de circa 100 ha nu au indicate nordul. Aceeași observație este valabilă și pentru planul lotului 3 din planșele 9,10 si 11. - în cadrul Planșelor 9,10 și 11 au fost propuse elemente plutitoare în afara ariei de implementare, iar conform rundei nr. 1 de întrebări & răspunsuri la punctul 36 sunt specificate următoarele: «Întrebare: „Este posibil să se intervină în apă cu vegetație sau elemente plutitoare chiar dacă se află în afara limitelor roșii ale zonei de implementare?” Răspuns: Da, la nivel de propunere conceptuală, prin Schema Conceptuală cerută, care va fi în corelare cu zona de studiu (pagina 21 din Tema de concurs). Răspunsul la cerințele concursului trebuie să conțină 2 niveluri de abordare: un nivel exprimat prin Schema conceptuală, care poate depăși (cu maxim 1000 metri) limitele Ariei de Implementare; celălalt palier de abordare va conține soluții de amenajare, exclusiv pe Aria de Implementare.”». D. Referitor la oferta clasată pe locul 4 (cu nr. de concurs 100): - planșele nr. 1, 2, 8, 10 și 11 încalcă cerința de la p. 73 din tema de concurs privind utilizarea fontului Arial de dimensiunea 22; acest aspect nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, în realitate, permite ofertantului criticat să-și prezinte soluția mai amplu și să-și creeze, astfel, un avantaj, prin raportare la ceilalți ofertanți. Pagina 31 din 67

- planșa nr. 10 a încălcat prevederile art. 4.1 din tema de concurs, care impune cerința expresă ca imaginile de atmosferă să ilustreze valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna. Mai exact, subliniază petentul, în planșa nr. 10 nu există imagine de atmosferă pentru iarnă; or, dincolo de încălcarea expresă a documentației de atribuire, această omisiune are repercusiuni și asupra modalității de comparare a ofertelor. - în cadrul planșelor nr. 9, 10 și 11 nu se respectă limita ariei de implementare, fiind propuse pontoane în afara acesteia.

E. În privința ofertei clasate pe locul 5 (cu nr. de concurs 101): - planșele nr. 1,2,9,10 și 11 încalcă cerința de la pag. 73 din Tema de concurs privind utilizarea fontului Arial de dimensiunea 22, aspect ce nu poate fi încadrat ca viciu de formă întrucât, de fapt, permite ofertantului criticat să folosească un număr dublu de cuvinte pentru detalierea soluției, avantaj evident față de ceilalți ofertanți care respectă cerința. - în planșele nr. 9, 10, 11 nu se regăsește textul explicativ clar și concis în relație cu desenele la care se face referința. - planșa nr. 9 încalcă aria de implementare, fiind propuse poduri și pontoane în afara acesteia. - planșa nr. 10 încalcă prevederile art. 4.1., prin care se impune ca imaginile de atmosferă să ilustreze valențele estetice ale soluției de amenajare, vara și iarna. Astfel, este obligatoriu să se prezinte câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri, însă în planșa nr. 10 a ofertantului criticat se regăsește o singură imagine pentru vară. F. Vizând oferta clasată pe locul 6 (cu nr. de concurs 111): - în cadrul planșei 1, ofertantul încalcă și cerința impusă la p. 53 din tema de concurs, cap. „Descriere - relația morfologică și funcțională cu țesutul construit”, întrucât schema conceptuală de intervenție nu cuprinde (respectiv nu sunt lizibile) zona de studiu și legăturile cu zonele din vecinătate. - planșa nr. 2 încalcă și prevederile art. 73 din tema de concurs în sensul că decupajele pentru fiecare lot (3 decupaje) nu corespund cerinței: „un decupaj pentru fiecare Lot (3 decupaje), a unor zone de circa 100ha (inclusiv luciu de apă) din Schema conceptuală de intervenție, considerate importante/semnificative, conținând și zona de interfață între Aria de implementare și țesutul urban, cu ilustrarea, în Planșa 2, a următoarelor piese: Plan general de amenajare, cu reprezentarea elementelor construite și a vegetației propuse. Scara 1:2000”. - planșele nr. 1 și 2 încalcă cerința de la p. 73 din tema de concurs privind utilizarea fontului Arial de dimensiunea 22, chestiune ce nu poate fi încadrată în categoria viciilor de formă întrucât, în realitate, permite ofertantului criticat să utilizeze un număr dublu de cuvinte în detalierea soluției propus și, astfel, să-și creeze un avantaj real prin comparație cu ceilalți. - planșele nr. 9, 10 și 11 încalcă aria de implementare, fiind propuse pontoane în afara acesteia. - planșele 10 și 11 încalcă și prevederile art. 72 din tema de concurs, în sensul că decupajele pentru fiecare lot, de cca. 100 ha, nu au indicate nordul. Aceeași observație este valabilă și pentru planul lotului 3 din planșele 9,10 și 11. Pagina 33 din 67

G. Referitor la oferta clasată pe locul 7 (cu nr. de concurs 121): - Planșa 10 încalcă prevederile art. 4.1 din Tema de concurs, care impune cerința expresă ca imaginile de atmosferă să ilustreze valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna. Astfel, este obligatoriu să se prezinte câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri: „Imagini de atmosferă, reprezentative, ilustrând valențele estetice ale Soluției de amenajare, vara și iarna, în corelare cu zonele din plan; Se vor prezenta câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri (4 imagini).”

Or, în cadrul ofertei contestate, sunt prezentate 4 imagini de atmosferă: 2 de vară și 2 de toamnă, comunică petentul. - planșele nr. 9, 10 și 11 încalcă aria de implementare, fiind propuse pontoane în afara acesteia. - planșele 10 și 11 încalcă și prevederile art. 72 din tema de concurs în sensul că decupajele pentru fiecare lot de circa 100 ha nu au indicat nordul. Aceeași observație este valabilă și pentru planul lotului 3 din planșele 9, 10 și 11. H. Cu privire la oferta clasată pe locul 8 (cu nr. de concurs 119): - planșele nr. 9 și 10 încalcă aria de implementare, fiind propuse pontoane în afara acesteia. - planșele 10 și 11 încalcă și prevederile art. 72 din tema de concurs, în sensul că decupajele pentru fiecare lot, de circa 100 ha, nu au indicat nordul. Aceeași observație este valabilă și pentru planul lotului 3 din planșele 9, 10 și 11. - planșa 10 încalcă prevederile art. 4.1 din tema de concurs, care impune cerința expresă ca imaginile de atmosferă să ilustreze valențele estetice ale soluției de amenajare, vara și iarna (câte 2 imagini corespunzătoare celor 2 anotimpuri). Concret, transmite contestatorul, în cadrul ofertei contestate sunt prezentate 2 imagini de atmosferă, una de vară și una de toamnă. I. În ceea ce privește oferta clasată pe locul 9 (cu nr. de concurs 104): - planșa 9 încalcă cerința impusă la p. 52 din tema de concurs, în ceea ce privește pasarela ce face legătura între malul nordic (Aleea Tibiscum) și malul sudic (în proximitatea Parcului Râul Colentina). Astfel, în tema de concurs era impusă obligația ofertanților de a studia o soluție de traversare între malul sudic și insula unde la momentul actual se află, conform Google Maps, Parcul Mițu Chițu (numele este pentru o identificare mai bună a zonei). În susținere, petentul inserează imagini din planșa anterior menționată, din care susține că reiese lipsa legăturii solicitate de autoritatea contractantă. - planșa 9 încalcă și prevederile art. 72 din tema de concurs, în sensul că nu indică nordul. - planșele 10 și 11 încalcă prevederile temei de concurs privind aria de implementare, întrucât pe malul nordic sunt propuse amenajări și soluții în afara acesteia. În drept, au fost invocate prevederile art. 8, art. 10 și art. 22 din Legea nr. 101/2016, precum și cele ale actelor normative la care s-a făcut trimitere în cuprinsul documentului. În temeiul art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, s-a solicitat accesul la dosarul cauzei. Pagina 35 din 67

Prin punctul de vedere nr. ..., înregistrat la Consiliu sub nr. ..., ... ... solicită Consiliului să dispună: „- admiterea excepției lipsei de interes; - admiterea excepției inadmisibilității contestației împotriva Raportului juriului din data de 12-16.09.2024; - pe fond, respingerea ca neîntemeiată, a contestației formulate, iar pe cale de consecință menținerea Raportului juriului din data de 12- 16.09.2024 ca fiind legal și temeinic întocmit în vederea continuării procedurii de atribuire a contractului”,

în motivare, prezentând argumente după cum urmează. I. Preliminar, autoritatea contractantă declară că toate criticile din cuprinsul contestației au fost elaborate în baza unor analize sumare, prin omiterea cu intenție a unor aspecte procedurale din cadrul metodologiei, a temei de concurs și a regulamentului aferent, prin interpretarea legilor speciale, în speță legea achizițiilor publice, cu ingerință în decizia unanimă a unui juriu internațional, cu neînțelegerea distincției între criteriile cuantificabile și cele care privesc valoarea adăugată arhitectural- artistică, și nu în ultimul rând confundând intenționat condițiile de descalificare cu cele de depunctare, cu scopul exclusiv de a induce în eroare Consiliul. Prezentând o serie de informații cu privire la procedura utilizată, subliniază că scopul principal care a stat la baza organizării concursului internațional de soluții a fost, conform temei de proiectare, obținerea unei soluții optime din punct de vedere arhitectural, urbanistic, peisagistic, al organizării circulațiilor și al adaptării la schimbările climatice, și nu realizarea unui produs finit (respectiv a unui proiect tehnic), nenegociabil/nefinisabil. Produsul finit (proiectul tehnic) urmează a fi realizat în urma încheierii contractului de prestare de servicii de proiectare, mai menționează. Concursul de soluții în cauză, comunică organizatoarea procedurii, organizat în baza Legii nr. 98/2016, a avut ca scop selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării peisagistice a malurilor aferente lacurilor Colentinei pe întreaga lungime cuprinsă în sectorul 2, pentru: (1) refacerea continuității parcursului public pe maluri prin realizarea unei promenade verzi-albastre (denumită generic coridorul verde-albastru) care să susțină local activități variate de recreere și de sociabilitate, economice și culturale, integrându-se armonios în cadrul natural existent; (2) îmbunătățirea relației dintre malurile lacurilor și vecinătățile urbane, prin propuneri locale de amenajare, în vederea atribuirii contractelor de proiectare. II. În susținerea excepției lipsei de interes a contestatorului, autoritatea contractantă face trimitere la dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C.pr.civ. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și afirmă că, în cuprinsul contestației, nu se enunță niciun interes procedural, grevat pe vătămarea vreunui drept subiectiv, sau vreun interes legitim privat sau public, încălcat sau vătămat. În fapt, precizează aceasta, contestația nu a fost formulată împotriva raportului juriului în totalitatea lui, ci s-a îndreptat exclusiv către proiectele/lucrările depuse de concurenții care au obținut un clasament superior, nefăcându-se nicio solicitare de reevaluare a propriilor soluții (ori a proiectelor cu clasament inferior), soluții care nu a Pagina 37 din 67

obținut niciun premiu conform deciziei juriului (fiind clasat pe locul 11, respectiv pe locul 10) și care, implicit, nu se califică nici pentru atribuirea contractului de achiziție publică (conform dispozițiilor Legii nr. 98/2016 și celor ale art. 4.2.7. din Regulamentul concursului). În sprijin, invocă jurisprudența CNSC și pe cea a Curții de Apel Alb Iulia. De asemenea, consideră relevantă în cauză și împrejurarea potrivit căreia, actualmente, contestația este lipsită de orice efecte juridice, în condițiile în care o eventuală admitere a acesteia nu ar aduce niciun folos

concret petentului, nefăcându-se nicio solicitare de reevaluare a propriului proiect (de altfel, cu un clasament mult sub alți concurenți). Considerând, prin urmare, că scopul contestatorului este acela de a tergiversa procedura, precizează că instituția va pierde timp și oportunități importante de finanțare din fonduri nerambursabile. Apreciind, deci, că petentul nu justifică un interes legitim, personal, direct, născut și actual, reia solicitarea de admitere a excepției invocate. III. În ceea ce privește excepția inadmisibilității contestației, autoritatea contractantă punctează că: 1. în vederea evaluării proiectelor depuse de către participanți, potrivit art. 108 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 99 alin. (2) din HG nr. 395/2016, a fost numit un juriu exclusiv din persoane fizice independente față de participanții la concurs, cu pregătire profesională și experiență relevantă în domeniu, juriu autonom în deciziile și opiniile pe care le emite, potrivit art. 109 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. 2. autonomia juriului nu înseamnă absența obiectivității în analiza sa, evaluarea proiectelor desfășurându-se în mod anonim și exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunțul de concurs, în conformitate cu art. 109 din Legea nr. 98/2016 și art. 99 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Obiectivitatea juriului este reflectată și de decizia acestuia de a elimina din concurs proiectele neconforme, în acord cu raportul Comisiei Tehnice. 3. decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractantă și nu poate fi contestată, conform prevederii exprese din Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice, cât și regulamentului concursului. În situația ipotetică a admiterii contestării deciziei juriului, susține că toate prevederile mai sus menționate ar lipsite de efecte juridice, ceea ce ar conduce la însăși încălcarea unui principiu de drept, potrivit căruia normele juridice se interpretează în sensul de a produce efecte, iar nu în acela de a nu produce niciun efect. În concluzia celor prezentate, solicită admiterea excepției invocate. IV. Pe fond, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ce face obiectul prezentei cauze, ca neîntemeiată, cu consecința menținerii valabilității actului atacat, sens în care face următoare mențiuni: i. Referitor la faptul că soluția câștigătoare ar fi o soluție neimplementabilă, aspect ce derivă din faptul că juriul a ignorat cerințe exprese și clare ale temei de concurs B.2.-punct 31-38, B.3- punct 39- 43, autoritatea contractantă precizează că alegațiile contestatorului sunt lipsite de temei întrucât, atât activitatea juriului, desfășurată în cadrul procedurii de evaluare, cât și raportul rezultat în urma activității menționate, au avut în vedere toate cerințele exprese și clare ale temei, ale regulamentului, dar și ale altor prevederi incidente în materie. Pagina 39 din 67

De asemenea, transmite că petentul face o gravă confuzie între prevederile exprese care conduc la descalificarea unui ofertant și prevederile care conduc la depunctarea soluțiilor. Combătând argumentele de la pct. 37, p. 7, din contestație, arată că, în cadrul regulamentului concursului, este descrisă procedura de eliminare a unor ofertanți și abaterile ce pot conduce la eliminarea acestora (punctele 2.3.2, 2.3.4 și 3.7.7) și se prevede că, în urma analizei proiectelor, comisia tehnică propune juriului proiectele ce trebuie eliminate pentru abaterile identificate. Cât despre aspectele precizate de

contestator și catalogate ca abateri de la tema de concurs, declară că nu reprezintă un motiv pentru ca un proiect să fie descalificat. Totodată, menționează că, potrivit aceluiași regulament, juriul nu poate declara proiecte ca fiind neconforme sau inacceptabile. Organizatoarea procedurii reiterează că autonomia juriului nu înseamnă absența obiectivității în analiza sa și că evaluarea proiectelor s- a realizat prin raportare la criteriile de atribuire, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, evidențiază că nu există nicio soluție care să fi primit punctajul maxim (tocmai pentru că au fost aplicate cerințele din temă, coroborate cu mențiunile comisiei tehnice) și că, atunci când au fost constatate abateri de la regulamentul concursului, au fost eliminate proiectele neconforme. În privința proiectului căutat prin concursul în cauză, afirmă că acesta trebuia să îmbine soluția de amenajare a malurilor de lac, privite atât ca resursă naturală, cu un mare potențial ecologic, sanitar, estetic- peisagistic, economic și social pentru sector/oraș, cât și ca interfață activă între țesutul urban constituit sau în curs de dezvoltare și ..., ca element de atracție pentru locuitori, o propunere conceptuală de amenajare a malurilor de lac fundamentată prin analiza unei zone de studiu mai ample, în care se regăsește soluția de amenajare, pentru a evidenția specificul și a realiza identitatea și coerența malurilor, inclusiv asocierea unei dimensiuni culturale acestora. Schema conceptuală și soluțiile de amenajare vor determina coroborativ integrarea în sistemul spațiilor verzi existente pe malurile lacurilor și în proximitatea acestora, întregind sistemul spațiilor de loisir și agrement la nivelul orașului, mai adaugă. ii. Cu privire la afirmațiile contestatorului: „limitele proiectării au fost trasate expres și limitativ în tema de concurs, astfel fiind obligatorii pentru ofertanți” și „permiterea unui participant la procedură să devieze de la cerințele minime ale documentației ar însemna o încălcare a principiului tratamentului egal”, ce tratează aspectul privind nerespectarea ariei de implementare, pe care petentul își fundamentează în principal criticile, autoritatea contractantă subliniază că acesta nu reprezintă o dispoziție expresă care ar avea ca afect descalificarea, concurenții având, de fapt, criteriu clar de evaluare tocmai pentru modul în care propuneau integrarea intervenției în contextul: - urban, însemnând considerarea relațiilor cu vecinătățile și cu zonele de interes din proximitate având în vedere respectarea reglementărilor și condiționărilor urbanistice ale zonei; - cadrului natural existent, însemnând selectarea și compunerea materialului vegetal propus în relație cu condiționările sitului; - modului de relaționare a propunerilor la fondul construit și vegetal existent (capacitatea de a forma un peisaj coerent și armonios); Pagina 41 din 67

- versatilității și capacității de adaptare a propunerilor la modificările de context, modificări previzibile în evoluția administrativă, legislativă și urbanistică a orașului; - oportunității și complementarității elementelor propuse, exprimate atât la nivelul schemei conceptuale, cât și a soluțiilor de amenajare. O arie de implementare nu poate funcționa prin abstracție de zona aflată în proximitate și care a fost definită chiar prin tema concursului, precizează organizatoarea procedurii. Mai mult, adaugă aceasta, relația cu vecinătățile și cu zonele de interes din proximitate trebuia dovedită

prin capacitatea de a forma un întreg exprimat la nivelul schemei conceptuale și a soluțiilor de amenajare. Limita indicată prin tema concursului reprezintă limita zonei care va face obiectul contractelor de prestări servicii, însă concurenții trebuiau să aibă în vedere, astfel cum este precizat în tot cuprinsul acesteia, că aria respectivă este încadrată într-o zonă de studiu mult mai amplă, iar modul în care se fac intervențiile trebuie să aibă expres în vedere relația și integrarea cu aceasta, mai învederează. Concluzionând, declară că tratarea exclusivă a loturilor prin abstracție de zona de studiu conduce la lipsirea de fundament a posibilității de relaționare și de încadrare în contextul existent, precum și la posibile extinderi ale intervențiilor pe viitor, prin raportare la modificările de context, modificări previzibile în evoluția administrativă, după cum este clar menționat și în criteriile de evaluare. iii. Considerând neîntemeiate motivele de nelegalitate ale ofertelor clasate pe pozițiile 1-10 în cadrul lotului nr. 2 și ale ofertelor clasate pe pozițiile 1-9 în cadrul lotului nr. 3, punctează următoarele: a) față de critica privitoare la „nerespectarea/executarea unor lucrări de proiectare în afara zonei de implementare trasată obligatoriu prin Tema concursului”, - concursul se referă, pe de o parte, la o suprafață de circa 105 ha (1.049.046,49 mp) numită „Arie de implementare”, care decupează terenurile din proximitatea lacurilor aflate în proprietatea municipiului ..., a unor ministere, a statului etc., prin administratori diferiți, sau terenuri aflate în curs de dobândire (o parte dintre aceste fiind în procedură de primă intabulare, iar o partea vor fi integrate în culoarul de expropriere), arie pe care se vor propune soluții de amenajare, iar pe de altă parte, la o suprafață măsurabilă pe o distanță de 1000 m de la malurile lacurilor, numită „Zona de studiu, care reprezintă un decupaj urban mai larg, propus de fiecare concurent pentru a-și argumenta propunerile de concurs”. Catalogând drept de tendențioase afirmațiile contestatorului potrivit cărora ofertanții clasați înaintea sa nu au respectat aria de implementare, semnalează că, prin tema concursului, s-a stabilit tocmai imperativitatea cerințelor de amenajare a ariei de implementare, prin două modalități de abordare, corespunzând unor scări și instrumente de planificare- proiectare diferite: (1) schemă conceptuală de intervenție, la nivelul întregii arii de implementare (deci cuprinzând toate cele trei loturi), care va fi fundamentată prin luarea în considerare a zonei de studiu; (2) soluții de amenajare la nivelul fiecărui Lot în parte, soluții care vor face obiectul contractului de proiectare. Pagina 43 din 67

Din toate cele relevate, apreciază că se deduce, în mod indubitabil, că pretinsa nerespectare a ariei de implementare reprezintă, în fapt, tocmai modalitatea de abordare înscrisă în tema concursului, modalitate care se regăsește coroborată și reflectată și în criteriile de evaluare, atât cele cuantificabile, cât și cele care privesc valoarea arhitectural-artistică adăugată a intervenției propuse. În acest sens, mai arată că: - aria de implementare cuprinde următoarele categorii de terenuri:

1. Terenuri în contact direct cu malurile Colentinei, însemnând un posibil circuit de promenadă de peste 27km, corespunzător unui timp de parcurs pietonal de peste 7 ore. La modul general, include părți ale zonelor de protecție a lacurilor și părți ale luciului de apă, între amenajările deja realizate sau în curs de realizare pe maluri, cu care trebuie să se conecteze; porțiunile malurilor care nu intră în limita administrativă a ..., nu fac parte din aria de implementare. 2. Anumite terenuri publice sau cu vocație publică din proximitatea malurilor, selectate pentru capacitatea lor de a potența local sistemul verde-albastru din care face parte salba de lacuri. - aria de implementare este caracterizată de: 1. o mare varietate topografică și a elementelor cadrului natural existent în jurul luciului de apă; 2. relații funcționale, sociale și vizuale diverse, rezultate din vecinătățile urbane diferite cu care intră în contact.

Astfel, susține că se conturează, pentru întreaga arie de implementare, tipologii spațiale având caracteristici fizice și funcțional- estetice diferite: 1. spații de conectare a țesutului construit cu malurile de lac; 2. spații de parcurs pe mal cu profil minimal (alee + plantații) folosibile pentru continuitatea promenadei; 3. spații de mal cu profunzime suficientă pentru a primi mici amenajări peisagistice și de loisir pentru deservire locală, dar care, cuprinse într-un sistem pot căpăta valoare zonală; 4. spații de parcuri /grădini publice; 5. zone amenajabile pe lac cu profunzime de 10-15m pentru eventuale completări ale promenadei și mici amenajări complementare; 6. zone amenajabile pe lac cu profunzime de 50m pentru eventuale puncte de interes tematic; 7. zone de echipamente publice importante (traversări pietonale, inclusiv velo). Autoritatea contractantă precizează că, pentru a putea propune soluții argumentate pentru aria de implementare, concurenții au trebuit să își fundamenteze ideile/principiile generatoare și tipologiile de intervenție prin abordarea unei Zone de studiu mai cuprinzătoare. De asemenea, menționează că, în documentația de concurs, li s-a prezentat figura 11, figură care reprezenta doar o delimitare informativă, care putea fi modificată de aceștia. În conformitate cu tema pusă la dispoziție către toți participanții, concurenții au putut extinde zona de studiu și către alte puncte de interes, stabilind și argumentând limitele decupajului urban pe care îl propun pentru fundamentarea soluțiilor; limitele zonei de studiu lăsate la aprecierea concurentului nu puteau depăși o distanță de Pagina 45 din 67

1000 m de la malurile lacurilor (corespunzând unui timp de parcurs pietonal de aproximativ 15 minute). Concluzionând, afirmă că aria de implementare tratată prin abstracție de cele mai sus menționate, și cuprinse de altfel și în temă, conduce în mod direct la depunctarea unor proiecte, contestatorul neînțelegând modul de reprezentare și necesitatea de a demonstra integrarea in situ prin cele două modalități de abordare, corespunzând unor scări și instrumente de planificare-proiectare diferite.

Totodată, susține că soluția de amenajare se referă strict la aria de implementare, însă ofertanții erau obligați să-și argumenteze soluțiile prin crearea unor relații funcționale și formale în directă legătură cu vecinătățile urbane, prin ideile/principiile generatoare și tipologiile de intervenție bazate pe abordarea unei zone de studiu mai cuprinzătoare. În acest sens, redă prevederile pct. 1.2.2. și pct. 2.3. din tema concursului. Cu alte cuvinte, comunică autoritatea contractantă, faptul că ofertanții au creat legături și relaționări între cele două maluri, ori cu luciul de apă și vecinătățile urbane, aspect deosebit de important, în nici un caz nu poate fi considerat o nerespectare; dimpotrivă aceștia chiar au avut, prin tema de concurs, o astfel de posibilitate. Nu în ultimul rând, reiterează că zona de studiu a fost lăsată la aprecierea concurentului, iar relaționarea cu aria de implementare a fost unul dintre criteriile de evaluare cele mai importante. b) critica referitoare la „clasamentele finale aferente Loturilor nr. 2 și nr. 3 din Raportul juriului din data de 16.09.2024 au la bază acordarea punctajelor unor oferte care în mod vădit încalcă cerințe exprese ale documentației de atribuire, dar și norme legale imperative din materia achizițiilor publice”, dar și criticile ce vizează fontul scrisului, numărul de cuvinte, formatul și paginarea sunt, în aprecierea sa, netemeinice având în vedere: b.1. rolul comisiei tehnice și raportul acesteia. În acest sens, reiterează că, în regulamentul concursului, sunt descrise abaterile ce pot conduce la eliminarea proiectelor (pct. 2.3.2., 2.3.4. și 3.7.7.) și adaugă că procedurile comisiei tehnice sunt descrise pe larg în regulamentul concursului, la punctele 3.9.2 – 3.9.7. De asemenea, punctează că, înaintea începerii procesului de jurizare, comisia tehnică a prezentat juriului raportul său (conform articolului 2.3.5. din regulament), întocmit în urma verificării respectării cerințelor formale ale temei și regulamentului și anexa sa, dar și tabelul de comisie tehnică, și a adus la cunoștință juriului atât proiectele care prezintă abateri ce pot conduce la descalificare, cât și acele abateri formale (prezența tuturor pieselor cerute, modul de prezentare a acestora, paginarea, fontul utilizat și dimensiunea acestuia, dimensiunea planșelor, existența posibilelor semne distinctive etc.) de care juriul trebuie să țină cont în evaluarea proiectelor (depunctare). Despre aspectele precizate de către contestator și catalogate ca abateri de la tema de concurs, declară că nu reprezintă, conform regulamentului, un motiv de descalificare de către juriu. În schimb, precizează că abaterile constatate înaintea jurizării de către comisia tehnică sunt consemnate în raportul acesteia (în baza punctelor 2.3.4 și 2.3.5 din regulament) și că abaterile care, conform Pagina 47 din 67

regulamentului, ar fi putut conduce la descalificarea unor ofertanți au fost aplicate în consecință, însă ele nu trebuie confundate cu abaterile formale care au condus la depunctarea ofertanților și care sunt reflectate în raportul juriului și tabelul de punctaj aferent. b.2) evaluarea proiectelor-criterii de evaluare. Specificând că juriul desemnat în temeiul art. 108 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 99 alin. (2) din HG nr. 395/2016, prezintă înaltă competență profesională, autoritate, moralitate și susținere internațională, subliniază că acesta a acordat puncte fiecărui proiect,

luând în considerare interpretările și răspunsurile la toate aspectele specifice, notând proiectele din punctul de vedere al celor două categorii de criterii propuse și al factorilor de evaluare prezentați pentru fiecare criteriu. Punctajul a fost acordat, de către toți membrii juriului pentru fiecare proiect în parte, pe baza evaluării calitative a fiecăruia, în baza criteriilor publicate odată cu lansarea concursului de soluții, menționează organizatoarea procedurii. În obținerea punctajului maxim (100 pct.), arată că a fost avută în vedere satisfacerea cerințelor funcțional-peisagere și arhitecturale – 60% din evaluarea finală (maxim 60 puncte), care a implicat: - A1. Viabilitatea intervenției urbanistice și peisajere – maximum 15 puncte; - A2. Coerența intervenției urbanistice și peisajere – maximum 15 puncte; - A3. Funcționalitatea soluției propuse – maximum 25 puncte; - A4. Criteriul Financiar – maximum 5 puncte, sens în care detaliază, în fiecare caz, elementele punctate. Cu toate acestea, precizează că valoare artistică nu poate fi apreciată în termeni măsurabili, selecția neputându-se baza doar pe date cuantificabile matematic, măsurabile obiectiv, ca în cazul achiziției unor servicii de execuție, sau a unor proiecte exclusiv tehnice. Autoritatea contractantă relevă că obiectul prezentului concurs de soluții a fost selectarea unei soluții cu reală valoare arhitectural- peisagistică, ce nu se exprimă numai prin caracteristici obiectiv- pragmatice (care sunt doar cerințe minime). Tocmai din acest motiv, juriul este compus din profesioniști/specialiști care apreciază în ansamblu toate dimensiunile caracteristice, pentru a selecta cea mai bună soluție. b.3) autonomia juriului și caracterul obligatoriu al deciziei emise. Organizatoarea procedurii reiterează că autonomia juriului nu înseamnă absența obiectivității în analiza sa și că, în conformitate cu art. 109 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, acesta are obligația de a evalua, în mod anonim și exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunțul de concurs, planurile și proiectele depuse de candidați. De asemenea, evidențiind caracterul obligatoriu al deciziei juriului pentru autoritatea contractantă, face trimitere la Directiva 2014/24/UE, dar și la regulamentul concursului (art. 1.3.8., art. 1.5.5. și art. 3.15.1). În ceea ce privește solicitarea contestatorului de a argumenta punctajele oferite criteriilor de atribuire, consideră că aceasta depășește cadrul legal și regulamentar în baza căruia s-a desfășurat procedura concursului de soluții. Redând atribuțiile juriului, astfel cum acestea au fost prevăzute, în mod expres, la art. 1.5.6. din regulamentul concursului, transmite că, în raportul întocmit de acesta, este prezentat etapizat procesul de jurizare, Pagina 49 din 67

prin dezbateri profesionale succesive, tocmai pentru a oferi participanților certitudinea că proiectele lor au fost evaluate în mod corect și transparent și că la fiecare etapă a evaluării juriului au fost folosite criteriile de atribuire prezentate în tema de concurs. Referitor la motivarea juriului pentru alegerile făcute, susține că aceasta reiese atât din secțiunea Declarația juriului, cât și din secțiunea Concluzii finale și Recomandări. c) tratând criticile privitoare la: • crearea de insule care implică depuneri de pământ în cuva lacului

• încălcarea prevederilor art. 4.1 din tema de concurs, care reglementează cerințele de întocmire pentru planșele nr. 6, 7 și 8 și care precizează expres că este obligatoriu ca acestea să conțină patru imagini de atmosferă, câte două imagini pentru fiecare obiectiv pentru cele două anotimpuri; • încălcarea prevederilor art. 1.3 din anexa 1 („Permisivități și direcții de intervenție - …”), Organizatoarea procedurii afirmă că, în continuare, contestatorul nu face distincția între dispozițiile exprese care conduc la descalificarea unui ofertant și abaterile formale care conduc la depunctarea soluțiilor. După cum se poate observa, adaugă aceasta, nu există nici o soluție care să fi avut punctajul maxim, iar acest aspect derivă tocmai din aplicarea cerințelor din temă coroborate cu analiza cerințelor formale pusă la dispoziția juriului de către comisia tehnică. Suplimentar, menționează că atât ierarhia proiectelor participante, cât și tabelul de punctaje, reflectă evaluarea obiectivă a juriului, care a ținut cont de cerințele temei în integralitatea lor (atât aspectele formale, cât și calitatea soluțiilor de arhitectură, urbanism, peisagistică propuse). De altfel, înțelege să reitereze mențiunile din cadrul punctului b), privitoare la „clasamentele finale”, unde au fost explicate în detaliu criteriile de evaluare. V. Pe de altă parte, autoritatea contractantă susține că, prin formularea contestației ce face obiectul prezentei cauze, ...SRL nu a respectat dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016; astfel, apreciază că activitatea juriului s-a desfășurat cu respectarea tuturor normelor legale și regulamentare la care a făcut trimitere în prezentul punct de vedere. Totodată, declară că își rezervă dreptul de a ridica pretenții cu privire la cauțiunea depusă de contestator în prezenta procedură, în termenul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 101/2016. VI. În final, invocă jurisprudența CNSC și conchide că procedura concursului de soluții s-a derulat și organizat potrivit dispozițiilor Legii nr. 98/2016 și ale regulamentului de concurs. În consecința celor pe larg expuse, solicită admiterea excepțiilor formulate, iar pe fondul cauzei, respingerea contestației, ca neîntemeiată, și menținerea raportului juriului 12-16.09.2024, ca legal și temeinic. Dovada comunicării punctului de vedere către contestator a fost prezentată. Prin adresa nr. …, în temeiul art. 15 și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a solicitat contestatorului ...SRL să transmită punct de vedere cu privire la excepțiile invocate de autoritatea contractantă în punctul de vedere nr. ..., înregistrat la Consiliu sub nr. .... Pagina 51 din 67

Ca urmare, prin concluziile scrise, înregistrate la CNSC cu nr. …, contestatorul transmite că: I. Excepțiile invocate de autoritatea contractantă sunt vădit nefondate. Mai exact, acesta afirmă că: a. excepția lipsei de interes este neîntemeiată, ...SRL respectând întru totul condițiile impuse de art. 32-33 din C. pr. civ. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Contestatorul subliniază că, în ipoteza admiterii contestației, ar deveni câștigătorul concursului. Mai mult, amintește că prezentul concurs

de soluții a vizat și acordarea de premii, și acest fapt reprezentând o miză pentru ofertant. În susținere, invocă jurisprudența Consiliului. b. excepția inadmisibilității contestației este nefondată, ...SRL necontestând, pentru niciunul dintre ofertanții clasați pe poziții superioare, aspecte de oportunitate, de soluție artistică sau orice alte elemente care intră în sfera „aprecierii suverane a juriului”. Contestatorul susține că s-a limitat strict la a indica expres și a analiza prevederile documentației de atribuire ce au fost încălcate de fiecare ofertant în parte. Prin raportare la dispozițiile art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, declară că testul de admisibilitate a unei contestații în fața CNSC este unul simplu, anume dacă demersul are drept obiect un act al autorității contractante care este emis în cadrul unei proceduri prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, petentul afirmă că ceea ce tăgăduiește este rezultatul unei proceduri guvernate de Legea nr. 98/2016, contestația sa fiind un exemplu tip al demersului judiciar prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Acesta susține că decizia juriului este obligatorie pentru autoritatea contractantă, însă numai cât timp acesta este în vigoare, adică nu este anulată pe cale jurisdicțională/judecătorească, fapt ce reiese din regulamentul de concurs. Precizând că nu se poate pune semn de egalitate între aprecierea suverană a juriului cu privire la elementele subiective, de oportunitate și controlul de legalitate și invocând, în acest sens, jurisprudența CNSC, reiterează că este excepția inadmisibilității contestației este nefondată. II. apărările autorității contractante sunt neîntemeiate. În susținere, reia și detaliază aspecte pe larg prezentate în cuprinsul contestației. Dovada comunicării concluziilor scrise către autoritatea contractantă a fost prezentată. Cu adresa înregistrată la CNSC cu nr. …, ...SRL transmite recipisa de consemnare a cauțiunii aferente contestației sale, cu nr. … din data de …, în valoare de … lei, emisă de CEC Bank – sucursala …. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ... ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat concursul de soluții deschis, offline, în vederea achiziționării unor „… ”, cod CPV …– Servicii de proiectare arhitecturală (Rev.2). În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de concurs de soluții .../.... În raportul juriului din data de …, s-au consemnat următoarele: Pagina 53 din 67

În runda I: - din proiectele aferente lotului nr. 2, 7 au fost eliminate, astfel că au rămas în concurs doar 9, anume cele cu nr. 100, 102, 103, 106, 108, 111, 116, 123 și 124. - din proiectele depuse pentru lotul nr. 3, 8 au fost eliminate, astfel că au rămas în concurs doar 8, anume cele cu nr. 100, 101, 103, 106, 111, 119, 121 și 124. În runda II:

- din proiectele aferente lotului nr. 2, 3 au fost eliminate, astfel că au rămas în concurs doar 6, anume cele cu nr. 100, 103, 106, 108, 123 și 124. - din proiectele depuse pentru lotul nr. 3, 2 au fost eliminate, astfel că au rămas în concurs doar 6, anume cele cu nr. 100, 101, 103, 106, 111 și 124. În runda III: - în ceea ce privește lotul nr. 2, cele 3 proiecte propuse pentru locurile premiate din clasament au fost cele cu nr. 103, 108 și 124. Cele 3 proiecte propuse pentru locurile care primesc mențiuni au fost cele cu nr. 100, 106 și 123. - în ceea ce privește lotul nr. 3, cele 3 proiecte propuse pentru locurile premiate din clasament au fost cele cu nr. 103, 106 și 124. Cele 3 proiecte propuse pentru locurile care primesc mențiuni au fost cele cu nr. 100, 101 și 111. În runda IV: - Pentru lotul nr. 2, s-au acordat următoarele premii: 1. Premiul I, în valoare de 8.692.194,41 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 103, care a obținut 92,27 pct.; 2. Premiul II, în valoare de 223.695,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 124, care a obținut 86,32 pct.; 3. Premiul III, în valoare de 124.275,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 108, care a obținut 78,25 pct.; 4. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 106, care a obținut 75,25 pct.; 5. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 100, care a obținut 74,25 pct.; 6. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 123, care a obținut 70,25 pct.. - Pentru lotul nr. 3, s-au acordat următoarele premii: 1. Premiul I, în valoare de 14.949.052,12 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 103, care a obținut 92,74 pct.; 2. Premiul II, în valoare de 223.695,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 124, care a obținut 87,79 pct.; 3. Premiul III, în valoare de 124.272,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 106, care a obținut 82,73 pct.; Pagina 55 din 67

4. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 100, care a obținut 77,73 pct.; 5. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 101, care a obținut 74,73 pct.; 6. Mențiune, în valoare de 49.710,00 lei, fără TVA, proiectului cu nr. 11, care a obținut 71,81 pct..

Împotriva raportului juriului din data de 16.09.2024 (privind loturile nr. … și nr. …) ...SRL a formulat contestația ce formează obiectul dosarului nr….. Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul procedează cu întâietate la analizarea excepției lipsei de interes a și a inadmisibilității contestației ...SRL, invocate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă invocă inadmisibilitatea contestației, bizuindu-se pe clauzele regulamentului de concurs, însă organismul administrativ-jurisdicțional se detașează de poziția autorității, pe care o consideră nefondată, întrucât un regulament propriu nu poate îngrădi drepturi recunoscute de Legea fundamentală a țării, cum este și acela al accesului la o formă de jurisdicție (în pofida clauzei de la pct. 8.1 – „Prin participarea la acest Concurs, concurenții sunt de acord să se conformeze prezentului Regulament.”). Nu se poate porni de la premisa că, prin participarea la concurs, societatea își pierde dreptul de invoca eventualele nereguli observate în derularea procedurii și care o vatămă. Interpretarea promovată este incompatibilă cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, dar și cu art. 21 din Constituție, întrucât i-ar nega persoanei care se consideră vătămată dreptul de a ataca la o instanță administrativă sau judiciară actul vătămător adoptat de autoritatea contractantă, direct sau indirect, în etapa de punctare a proiectelor. De altminteri, chiar în amintitul regulament, există o secțiune dedicată contestațiilor (pct. 3.15), unde se face referire la Legea nr. 101/2016 și la Consiliu: 3.15.1 Decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată și nu poate constitui subiect de drept. 3.15.2 Eventualele contestații se pot depune conform Art. 2 din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, la Consiliul National de Soluționare a Contestațiilor cu sediul în Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, ..., cod poștal: 030084, e-mail: office@cnsc.ro, telefon (4)021.310.46.41, fax (4)021.310.46.42, site Internet www.cnsc.ro. 3.15.3 Înainte de a se adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, persoana vătămată notifică Promotorul cu privire la pretinsa încălcare a aspectelor procedurale și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și la intenția de a sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, respectând prevederile art. 6 din Legea nr. 101/2016. Există indicată și o dată-limită de depunere a contestațiilor (pct. 3.17 - Calendarul concursului), respectiv „10 zile de la comunicarea rezultatului procedurii”. Cu alte cuvinte, chiar regulamentul de care se prevalează autoritatea contractantă admite că se pot depune contestații, în discuție rămânând, eventual, care sunt actele contestabile. Relativ la interesul petentei, pe care îl neagă autoritatea contractantă (pag. 4 din punctul de vedere), Consiliul este de părere că există interes în persoana contestatoarei, chiar dacă proiectul acesteia a Pagina 57 din 67

fost clasat pe locul 11 la lotul 2 și pe locul 10 la lotul 3 (rezultatul acestor loturi fiind contestat), mai cu seamă că se aduc critici tuturor proiectelor clasate pe locuri superioare în clasament, atât în ceea ce privește lotul 2 cât și în ceea ce privește lotul 3. Consiliul nu poate primi ca întemeiate susținerile autorității contractante potrivit cărora autorul contestației nu ar justifica un interes în formularea contestației din moment ce nu aduce critici modalității de evaluare a propriului proiect sau a proiectelor situate pe locuri inferioare, având în vedere că acesta aduce critici referitoare la toate proiectele

situate în clasament înaintea proiectului său și nu doar a celor premiate, iar, pe de altă parte, în ipoteza admiterii contestației, ar putea deveni câștigătorul concursului. Intrând în cercetarea fondului, Consiliul reține că speța de față ridică o problemă specifică procedurilor competiționale deschise cu o doză mare de subiectivism în evaluarea lucrărilor depuse, cum sunt concursurile de soluții, concursuri în care selectarea planului sau a proiectului este dată în sarcina unui juriu tehnic, iar nu a unei comisii de evaluare. Potrivit Legii nr. 98/2016: Art. 108. - (1) În scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă numeşte un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. (2) În cazul în care participanţilor la concurs li se solicită o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să deţină calificarea respectivă sau o calificare echivalentă. Art. 109. - (1) Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite. (2) Juriul are obligaţia de a evalua, în mod anonim şi exclusiv pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de candidaţi. (3) Anonimatul este menţinut până la momentul la care juriul adoptă o decizie sau formulează o opinie, în acest sens nu sunt aplicabile prevederile art. 63 alin. (2) privind obligaţia publicării prin mijloace electronice a denumirii şi a datele de identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător. (4) Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport semnat de toţi membrii juriului. (5) Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele. (6) Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului şi candidaţi. Potrivit dispozițiilor art. 99 din HG nr. 395/2016: Art. 99. - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a evalua proiectele prezentate în cadrul unui concurs de soluţii în conformitate cu dispoziţiile art. 108 şi 109 din Lege. (2) În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a numi un juriu format din cel puţin 3 membri, persoane fizice independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu. (3) Membrii juriului pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara acesteia. (4) Juriul stabileşte clasamentul proiectelor pe baza criteriilor indicate în anunţul de concurs şi/sau în documentaţia de concurs. (5) În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului proiectelor întocmit de juriu, în conformitate cu dispoziţiile alin. (4). Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante. În lumina acestor prescripții normative, pentru concursul în referință, juriul a fost constituit din persoane de specialitate (arhitecți) atât din țară cât și din străinătate, numit prin Dispoziția Primarului ... al Municipiului ... nr.1546/08.08.2024 (document transmis în dosarul achiziției publice în format electronic de autoritatea contractată). Pagina 59 din 67

Esențiale, în cazul competiției, sunt cunoștințele și experiența de netăgăduit a specialiștilor desemnați de autoritate, eminamente în domeniul tehnic al concursului. Opiniile exprimate de acești specialiști în exercițiul atribuțiilor care le revin sunt dincolo de posibilitatea de verificare a organismului administrativ-jurisdicțional, care nu se confundă cu un supra-juriu de punctare a proiectelor ori de cenzurare a punctajelor acordate de juriul compus din cei opt arhitecți și urbaniști desemnați.

Se cuvine a fi știut că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcția pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de justiție competența de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceștia și de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuțiilor instanțelor judecătorești. Așadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanță de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce privește controlul legalității procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv (a se vedea Decizia nr. …, Decizia nr. … și Decizia nr. …). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin hotărârea pronunţată în cauza Van Marle şi alţii contra Belgiei, 1986, şi prin decizia de inadmisibilitate pronunţată în cauza San Juan contra Franţei, 2002, a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor” ce ar putea apărea în această materie. Jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, este în sensul că nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înțeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs și nici a modului în care Comisia de soluționare a contestațiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiași barem, urmare contestației, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica și bibliografia stabilită prin concurs (a se vedea decizia nr. …). În speță, prezintă relevanță următoarele clauze ale regulamentului de concurs, precizate de autoritatea contractantă: 1.3.8. Decizia juriului concursului este obligatorie pentru Promotor în ceea ce privește respectarea selecției proiectelor depuse în cadrul concursului, a soluției desemnate câștigătoare și a soluțiilor care vor fi premiate. Pagina 61 din 67

1.5.5. Juriul este suveran. Decizia sa nu poate fi contestată și este obligatorie pentru Promotor. Fiecare membru al juriului are un vot. Deciziile juriului vor fi luate prin vot majoritar. În cazul unei egalități de voturi, Președintele juriului are votul decisiv. 3.15.1. Decizia juriului privind evaluarea proiectelor nu poate fi contestată conform jurisprudenței naționale și internaționale. clauze pe care ...SRL le cunoștea și care, odată în plus, împiedică forul jurisdicțional să efectueze o repunctare a proiectelor pe bazele prestabilite în fișa de date a concursului, eminamente subiective, necuantificabile matematic, în general de ordin artistic. Consiliul nu poate decât să își limiteze controlul la aspecte ce țin de verificarea

urmăririi procedurii de către juriul desemnat, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională („controlul legalității procedurii de desfășurare”). În aceste condiții, controlul de către tribunalul administrativ al unei asemenea operațiuni este în mod necesar restrâns. Aceasta este și situația în cazul Curții de Justiție a Uniunii Europene, al cărei control se limitează la verificarea respectării normelor de procedură și de motivare, a exactității materiale a situației de fapt, precum și a absenței unei erori vădite de apreciere și a unui abuz de putere (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 12 octombrie 2016, Land Hessen/ Pollmeier Massivholz, C-242/15 P, nepublicată, EU:C:2016:765, punctul 28). În special, nu ține de competența instanțelor Uniunii, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea Comisiei cu propria apreciere economică (Hotărârea din 24 octombrie 2013, Land Burgenland și alții/Comisia, C-214/12 P, C-215/12 P și C-223/12 P, EU:C:2013:682, punctul 78). Similar, nu ține de competența Consiliului, în cadrul acestui control, să substituie aprecierea celor opt membri ai juriului și a celor doi membri supleanți cu propria apreciere artistică, de expresivitate, de inovare, de funcționalitate, de urbanism etc. Astfel fiind, se remarcă faptul că autoritatea contractantă a fixat următorii factori și subfactori de punctare: „Satisfacerea cerințelor funcțional-peisagere și arhitecturale – 60% din evaluarea finală (maxim 60 puncte), care a implicat: - A1. Viabilitatea intervenției urbanistice și peisajere – maximum 15 puncte; - A2. Coerența intervenției urbanistice și peisajere – maximum 15 puncte; - A3. Funcționalitatea soluției propuse – maximum 25 puncte; - A4. Criteriul Financiar – maximum 5 puncte, Valoarea arhitectural-artistică adăugată a intervenției propuse – 40% din evaluarea finală (maxim 40 puncte)40%: B1. Expresivitatea plastică și valoarea estetică a intervenției propuse în sine și în relație cu vecinătățile – maximum 15 puncte; Pagina 63 din 67

Se au în vedere: - Conceptul de ansamblu, expresia arhitecturală și peisagistică; - Caracterul reprezentativ/contemporan al ansamblului propus. - Potențialul soluției de a stabili un model de bune practici; B2. Caracterul, calitatea și atmosfera spațiilor propuse - maximum 15 puncte Se au în vedere: - Forța de „atractori urbani” pe care zonele/obiectivele o vor avea în urma intervenției;

- Calitatea și atmosfera spațiilor propuse și a relațiilor senzoriale generate; B3. Calitatea și claritatea reprezentării ideilor astfel încât să ilustreze capacitatea concurentului de a pune în operă proiectul propus - maximum 10 puncte” În aceste condiții, Consiliul, în acord cu susținerile autorității contractante, apreciază că valoare artistică nu poate fi stabilită în termeni măsurabili, selecția neputându-se baza doar pe date cuantificabile matematic, măsurabile obiectiv, ca în cazul achiziției unor servicii de execuție, sau a unor proiecte exclusiv tehnice. Obiectul prezentului concurs de soluții a fost selectarea unei soluții cu reală valoare arhitectural-peisagistică, ce nu se exprimă numai prin caracteristici obiectiv-pragmatice (care sunt doar cerințe minime). Tocmai din acest motiv, juriul este compus din profesioniști/specialiști care apreciază în ansamblu toate dimensiunile caracteristice, pentru a selecta cea mai bună soluție. Consiliul reține că în cadrul regulamentului concursului este descrisă procedura de eliminare a unor ofertanți și abaterile ce pot conduce la eliminarea acestora (punctele 2.3.2, 2.3.4 și 3.7.7) și se prevede că, în urma analizei proiectelor, comisia tehnică propune juriului proiectele ce trebuie eliminate pentru abaterile identificate. Înaintea începerii procesului de jurizare, comisia tehnică a prezentat juriului raportul său (conform articolului 2.3.5. din regulament), întocmit în urma verificării respectării cerințelor formale ale temei și regulamentului și anexa sa, dar și tabelul de comisie tehnică, și a adus la cunoștință juriului atât proiectele care prezintă abateri ce pot conduce la descalificare, cât și acele abateri formale (prezența tuturor pieselor cerute, modul de prezentare a acestora, paginarea, fontul utilizat și dimensiunea acestuia, dimensiunea planșelor, existența posibilelor semne distinctive etc.) de care juriul trebuie să țină cont în evaluarea proiectelor (depunctare). Din parcurgerea raportului juriului, Consiliul observă că juriul s-a conformat acestor factori și subfactori, existând și minime explicații justificative pentru punctare, context în care nu se impune anularea raportului. În cadrul controlului de legalitate, Consiliul apreciază că nu se confirmă vreo eroare manifestă care să fi viciat exercitarea atribuțiilor juriului, respectiv examinarea nu relevă existența unui caracter arbitrar al deciziei juriului, însușită de autoritatea contractantă. Corpul de arhitecți și urbaniști care au compus juriul au analizat proiectele depuse, fiind cei mai în măsură să se pronunțe și să emită recomandări. Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că autorul contestației nu a demonstrat caracterul eronat al punctării în cauză și că, în orice caz, aceasta nu a demonstrat o posibilă eroare vădită de apreciere comisă de Pagina 65 din 67

membrii juriului cu ocazia evaluării proiectele situate pe un loc superior în clasamentul aferent loturilor 2 și 3. De altminteri, în opinia Consiliului, comportamentul contestatorului este cel puțin contradictoriu, în condițiile în care acesta susține că membrii juriului ar fi analizat/evaluat în mod eronat/nelegal toate proiectele situate în clasament pe loc superior, atât la lotul 2 (10 proiecte) cât și la lotul 3 (9 proiecte), iar evaluarea făcută propriului proiect este considerată impecabilă, nefiind adusă nicio critică sub acest aspect.

Autoritatea a procedat legal și în privința obligației de detaliere a punctajului, întrucât nici Legea nr. 98/2016 și nici normele de aplicare a ei nu o obligă să dezvolte cum au apreciat membrii juriului elementele artistice, funcționale, inovatoare, de confort, expresivitate etc., majoritatea imposibil de cuantificat matematic ori comparativ, ținând de percepția fiecărui membru al juriului. În considerarea celor evocate, Consiliul reține că în mod legal autoritatea contractantă, pe baza raportului juriului, a stabilit clasamentul proiectelor pentru loturile 2 și 3, neexistând motive pentru infirmarea acestor măsuri, pentru anularea raportului procedurii prin care a fost stabilit rezultatul procedurii și nici pentru obligarea autorității contractante la reevaluarea proiectelor. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de ...SRL în contradictoriu cu ... .... Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de ...SRL în contradictoriu cu ... .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 67 din 67