Decizie 2689/2024
Decizie CNSC2024_2689_2024_Decizie_2689.pdf, BO2024_2689_2024_BO2024_2689.pdf
Document CNSC
ALTIMATE SA în contradictoriu cu COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" SA CONSTANTA
Decizia CNSC nr. 2689/C7/2844 din 24.09.2024
Link permanentIdentificare și pasaje din sursă
având ca obiect „Sistem de cântărire și de măsurare dimensiuni”, cod CPV: 42923200-4, inițiată prin anunțul de participare nr. CN1071133, s-au solicitat următoarele: 1. Anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 şi nr. 3; 2. Obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016; Pagina 1 din 56Verifică pasajul în context →
CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ALTIMATE SA, cu sediul în Bucureşti, Şoseaua Olteniţei nr. 107A, Corp C1, camera 1613, etaj 6, sector 4, reprezentată convenţional de STOICA & Asociaţii SCA, prin Dan-Rareş Răducanu, Partener Senior, cu sediul în Bucureşti, str. Dr. N. Staicovici nr. 2, Opera Center II, etaj 2, sector 5, în contradictoriu cu COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA, cu sediul în Municipiul Constanţa, Incinta Port, Gara Maritimă, judeţul Constanţa și anulează Răspunsul de clarificare nr. 1, din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024. Obligă COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA să reformuleze, cu claritate, răspunsul nr. 1, și să indice, pentru experiența similară, care sunt produsele similare/superioare, în Pagina 55 din 56Verifică pasajul în context →
Consiliul reține că, față de întrebarea nr. 1 ” Referitor la cerinţa de experință similară din documentaţia de atribuire: Ofertanţii trebuie sa demonstreze ca in ultimii 5 ani (calculaţi pana la data limita de depunere a ofertelor) au livrat, instalat si pus in funcţiune, in cadrul unui contract sau mai multe, produse similare/ superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului în valoare cumulată de cel puţin 7.900.000,00 lei, fără T.V.A, Notă: 1. Prin produse "similare/superioare" se înţelege sisteme de cantarire in mişcare cu senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare din punct de vedere a complexităţii si/sau scopului, produse asemanatoare de tipul/natura si complexitatea, cat si din punct de vedere al rezultatului sau functionalitatii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei, ai căror beneficiari sunt autoritati contractante sau clienţi privaţi. Facem urmatoarele precizări: a) In prezent, la nivel mo…Verifică pasajul în context →
Extrase din documentele asociate, fără completări sau interpretare juridică. Anonimizarea sursei este păstrată.
2024_2689_2024_Decizie_2689.pdf, BO2024_2689_2024_BO2024_2689.pdf
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2689 / C7 / 2844 Data: 24.09.2024 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 52432/19.08.2024, formulată de către ALTIMATE SA, cu sediul în Bucureşti, sector 4, Şoseaua Olteniţei nr. 107A, Corp C1, camera 1613, etaj 6, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/14079/2014, având CUI 33870323, reprezentată legal de domnul Claudiu Bălan, având funcţia de Director General, şi convenţional de STOICA & Asociaţii SCA, prin Dan-Rareş Răducanu, Partener Senior, cu sediul în Bucureşti, str. Dr. N. Staicovici nr. 2, Opera Center II, etaj 2, sector 5, persoanele însărcinate cu primirea corespondenţei fizice fiind Bianca Radu, Isabela Dinescu şi Diana Stoica, împotriva răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, emis de COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA, cu sediul în Municipiul Constanţa, Incinta Port, Gara Maritimă, judeţul Constanţa, în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii prin licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Sistem de cântărire și de măsurare dimensiuni”, cod CPV: 42923200-4, inițiată prin anunțul de participare nr. CN1071133, s-au solicitat următoarele: 1. Anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 şi nr. 3; 2. Obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016; Pagina 1 din 56
3. Suspendarea procedurii de atribuire, până la soluţionarea pe fond a prezentei contestaţii. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii de atribuire, a fost respins, ca rămas fără obiect, prin Încheierea nr. 2643/C7/2844 din data de 22.08.2024. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de către ALTIMATE S.A. I. Scurta prezentare a situației de fapt Prin intermediul răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886 publicat în SEAP la data de 7 august 2024, entitatea contractantă a răspuns la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire. În continuare, contestatorul arată motivat că, pe de o parte, prin răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 1, CNAPM Constanţa a limitat experienţa similară solicitată de aceasta la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire, iar pe de altă parte, răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3 este de natură a induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării din partea Biroului Român de Metrologie Legală, care a fost solicitată de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire. ALTIMATE SA precizează că este o companie românească de tehnologie, cu o experienţă de peste 15 ani în proiectarea, instalarea, punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei pentru sisteme automate de cântărire în mişcare. Are o vastă experienţă în proiecte similare cu cel care face obiectul procedurii de atribuire contestate, aceasta instalând numeroase sisteme de cântărire în mişcare pe autostrăzi şi în diverse municipii din România şi Polonia, fiind în mod evident interesată să participe şi la procedura de atribuire organizată de CNAPM Constanţa. II. Precizări prealabile referitoare la specificul produselor care fac obiectul procedurii de atribuire contestate. Prin intermediul caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire organizate de CNAPM Constanţa, s-a solicitat livrarea unui sistem de cântărire şi măsurare dimensiuni WIM (weight in motion, adică măsurare în mişcare) a masei unui vehicul, fără ca acesta să fie oprit, vehiculul circulând pe suprafaţa carosabilă cu viteze de până la 90km/h. În ceea ce priveşte modul de funcţionare a unui astfel de sistem, contestatorul precizează că măsurarea este realizată în regim automat, utilizând senzori încastraţi în carosabil, conectaţi la un calculator industrial amplasat pe marginea carosabilului, calculator pe care rulează o aplicaţie software care procesează datele de la senzori şi afişează informaţiile cu privire la masa fiecărui vehicul care trece pe drum.
Totodată, sistemul este dotat cu minim o cameră video de context, care înregistrează imagini cu vehiculele supraîncărcate, respectiv minim o cameră video ANPR (Automatic Number Plates Recognition), pentru recunoaşterea numărului de înmatriculare, integrate de asemenea la aplicaţia software. Aşadar, sistemul de cântărire în mişcare este compus din patru elemente: 1. senzori îngropaţi în carosabil la nivelul caii de rulare; 2. un calculator; 3. platforma software instalată pe calculator; 4. camere de supraveghere. Contestatorul menționează că, aşa cum rezultă din caietul de sarcini, sistemul de cântărire în mişcare pe care urmăreşte să îl achiziţioneze CNAPM Constanţa are exact configuraţia mai sus prezentată. În prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează trei tipuri de senzori: a) senzori piezoelectrici/quartz; b) senzori bending plate; c) senzori fibră optică. Contestatorul precizează că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr-un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului. Aşa cum rezultă din dispoziţiile capitolului 3.2 din caietul de sarcini, scopul urmărit de entitatea contractantă este reprezentat de identificarea autovehiculelor supraîncărcate (care depăşesc sarcina maximă admisă), iar acest obiectiv este atins de orice sistem de cântărire în mişcare WIM, indiferent de tipul de senzori folosiţi de acesta. Aşadar, contestatorul susține că nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora. III. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire. Prin intermediul întrebării de clarificare nr. 1, s-a solicitat CNAPM Constanţa să clarifice cerinţa din documentaţia de atribuire referitoare la experienţa similară: „1. Referitor la cerinţa de experienţă similară din documentaţia de atribuire: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 5 ani (calculaţi pană la data limita de depunere a ofertelor) au livrat, instalat și pus în funcţiune, în cadrul unui contract sau mai multe, produse similare/superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului în valoare cumulată de cel puţin 7.900.000,00 lei, fără T.V.A. Notă: 1. Prin produse „similare/superioare" se înţelege sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de Pagina 3 din 56
vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei, ai căror beneficiari sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Facem următoarele precizări: În prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează 3 tipuri de senzori: a) Senzori piezo-electrici/quartz; b) Senzori bending plate; c) Senzori fibra optică. Nu există studii relevante care să documenteze o ierarhizare a performanţelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea „senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare" este pur formală, şi nu asigură accesul liber al tuturor ofertanţilor interesaţi la procedura, ofertanţii neavând instrumente tehnice necesare pentru a demonstra „superioritatea" unei anumit senzor în detrimentul altui senzor. Din informaţiile disponibile public, la nivel mondial exista un singur producător de soluţii WIM cu certificare OIML R134 care utilizează senzori cu fibră optică respectiv BISON, Italia ( https://www.iwim.it/en/) În plus, până la acest moment, în Romania, mare majoritate a proiectelor similare de cântărire în mişcare au inclus instalarea unor soluţii care utilizează senzori de tip piezoelectric/quartz. Având în vedere argumentele de mai sus, pentru a nu restricţiona în mod total nejustificat accesul liber la procedura al tuturor agenţilor economici interesaţi, vă rugăm să confirmaţi că, pentru îndeplinirea cerinţei de experienţă similară se accepta sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori." Entitatea contractantă a răspuns la această solicitare de clarificări după cum urmează: „Răspuns întrebare nr. 1: Entitatea contractantă face următoarele precizări: a) Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice (Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, H.G. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor sectoriale/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 emisa în aplicarea a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale), autoritatea contractantă are dreptul să solicite ofertanţilor dovada capacitaţii tehnice şi profesionale referitoare la experienţa similară/ experienţa în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip şi
complexitate,
cât
și
din
punctul
de
vedere
al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publica/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedura. Cerinţele de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională a ofertanţilor - experienţa similară sunt în relaţie directă cu obiectul contractului şi se introduc în documentaţia de atribuire pentru a demonstra că potenţialul lor tehnic, financiar şi organizaţional este de natură să ducă la realizarea în mod efectiv şi în cele mai bune condiţii a contractului. Având în vedere relaţia directă de cauzalitate
între cerinţa privind experienţa similară şi obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractanta nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini, deoarece caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, şi
condiţiile
de
instalare/punere
în funcţiune/operaţionalizare/utilizare/întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip", etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestora, asigurarea legăturilor electrice, de date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestora, ţinând cont de toţi factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive, etc, perturbaţii electromagnetice, etc). Astfel prezentarea unor contracte că experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori nu este relevantă pentru obiectul contractului şi nu oferă autorităţii/entităţii contractante certitudinea că respectivul ofertant are cunoştinţele tehnice necesare realizării sistemului solicitat. În plus, pentru fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţînând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare ale acestuia. b) În ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastră privitoare la faptul că cerinţa privind experienţă similara conduce la restricţionarea în mod nejustificat a accesului liber la procedura a tuturor agenţilor economici interesaţi, vă comunicam faptul că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare solicitat prin caietul de sarcini şi implicit prin cerinţa privind experienţa similară nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nişat, neaccesibilă producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare. Aceasta tehnologie îşi are rădăcinile încă din anii 1990, când au fost realizate primele studii cu privire la avantajele introducerii acesteia în realizarea sistemelor de cântărire în mişcare şi nu a reprezentat nimic altceva decât o evoluţie firească în dezvoltarea sistemelor de cântărire în mişcare, aceste sisteme de cântărire în mişcare realizate cu senzori în tehnologie fibră optică nefiind decât o nouă generaţie raportat la modalităţile de realizare a sistemelor anterioare. Preocuparea producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare de a tranzita către sistemele realizate în tehnologii mai noi (ex. fibra optică) şi faptul că acest produs nu mai este la momentul actual un produs inovator/tehnologie inovatoare este confirmată de multitudinea de informaţii disponibile public la o simplă căutare pe google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie
fibră
optică:
https://www.iwim.it/en/, Pagina 5 din 56
https://www.optiwim.com,https://fosina.fr/fiber-optic-weight-în-motion, https://www.ep-id.com/product/road-weight-în-motion-wim şi altele. Aceste informaţii nu fac altceva decât să confirme faptul că la momentul actual, pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. În concluzie, Entitatea contractantă nu poate accepta solicitarea dumneavoastră privind modificarea cerinţei referitoare la experienţa similară." După cum se poate observa din formularea cerinţei privind experienţa similară care se regăseşte la capitolul III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi profesională din fişa de date a procedurii de atribuire, prin documentaţia de atribuire CNAPM Constanţa a solicitat ca ofertanţii să facă dovada faptului că aceştia au livrat, instalat şi pus în funcţiune produse similare/superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului, constând în sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei. Ulterior, prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a modificat această cerinţă privind experienţa similară, menţionând că va lua în considerare numai experienţa constând în livrarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire contestate, respectiv exclusiv sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu CNAPM Constanţa. Contestatorul precizează că acest răspuns de clarificare este nelegal din două perspective: - pe de o parte, din formularea folosită de entitatea contractantă reiese că aceasta consideră în mod eronat că obiectul procedurii de atribuire, stabilit prin documentaţia de atribuire, este limitat la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică; - pe de altă parte, CNAPM Constanţa a limitat experienţa similară solicitată de aceasta la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire. În ceea ce priveşte obiectul procedurii de atribuire, contestatorul menţionează că, potrivit prevederilor de la pagina 10 din caietul de sarcini: - parte, numărul de axe, masa pe fiecare axă, distanţa între axe, lungimea autovehiculului. Subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Instalarea. Aşadar, prin documentaţia de atribuire, entitatea contractantă a solicitat furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică sau echivalent. Aşa cum ALTIMATE S.A. a
menţionat în secţiunea precedentă, senzorii echivalenţi celor de fibră optică sunt „senzorii piezoelectrici/quartz” şi cei de tip „bending plate”. Cu toate acestea, din formularea răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 1, rezultă că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire contestate ar fi limitat la sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Aşadar, deşi răspunsul formulat de CNAPM Constanţa cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1 se referă doar la cerinţa privind experienţa similară, contestatorul consideră că acest răspuns denotă interpretarea eronată a entităţii contractante cu privire la obiectul procedurii de atribuire contestate stabilit de aceasta prin intermediul documentaţiei de atribuire. Cu referire la consecinţele produse de răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1 în privinţa cerinţei privind experienţa similară, contestatorul precizează, în primul rând, că, prin intermediul răspunsului menţionat, entitatea contractantă a „nesocotit” propria documentaţie de atribuire şi a modificat în mod nepermis conţinutul cerinţei privind experienţa similară. În concret, faţă de cerinţa iniţială din documentaţia de atribuire, prin intermediul căreia s-a prevăzut că experienţa similară trebuie să fie demonstrată prin intermediul unor contracte în cadrul cărora au fost furnizate „sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei", prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, CNAPM Constanţa a limitat experienţa similară la furnizarea de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu CNAPM Constanţa. În al doilea rând, contestatorul menţionează că cerinţa referitoare la experienţa similară, astfel cum a fost modificată prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 3, restrânge experienţa similară de aşa manieră încât aceasta ajunge să fie mai limitată decât obiectul procedurii de atribuire contestate, rezultat din prevederile caietului de sarcini. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, CNAPM Constanţa a încercat să acrediteze ideea potrivit căreia, prin întrebarea de clarificare nr. 1 s-ar fi solicitat modificarea cerinţei privind experienţa similară, în sensul acceptării ca experienţă similară a unor contracte în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite faţă de cele solicitate prin caietul de sarcini: „având în vedere relaţia directă de cauzalitate între cerinţa privind experienţa similară și obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractantă nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte că experienţă similara în care au fost implementate Pagina 7 din 56
sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini". Contestatorul susține că în realitate, însă, cea care a modificat cerinţa privind experienţa similară fără a ţine cont de prevederile caietului de sarcini este chiar entitatea contractantă. Contestatorul susține că prin caietul de sarcini, CNAPM Constanţa a permis ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori echivalenţi celor de fibră optică, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3, aceasta a limitat categoria produselor similare/superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele care fac obiectul contractului la sistemele de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Or, în mod evident, experienţa similară solicitată de entitatea contractantă nu poate fi mai restrictivă din perspectiva sferei de cuprindere decât însuşi obiectul contractului la care se raportează această similitudine. În
al
treilea
rând,
contestatorul
menţionează
că autorităţile/entităţile contractante nu au dreptul de a solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului care urmează a se atribuit, fapt prevăzut expres de dispoziţiile art. 5 din Instrucţiunea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2017, citat. De altfel, contestatorul susține că însăşi entitatea contractantă a menţionat, în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1, că dovada capacităţii tehnice şi profesionale ar trebui să fie făcută prin intermediul experienţei deţinute de ofertanţi cu privire la implementarea unor contracte similare: „Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice [...], autoritatea contractantă are dreptul să solicite ofertanţilor dovada capacitaţii tehnice și profesionale referitoare la experienţa
similară/experienţa
în
implementarea
unui/unor contract/contracte similar/similare atât că tip și complexitate, cât și din punctul de vedere al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură." Or, aşa cum ALTIMATE S.A a menţionat anterior, CNAPM Constanţa nu numai că a limitat experienţa similară la furnizarea unui sistem identic cu cel care face obiectul contractului de achiziţie publică care urmează a fi atribuit de aceasta, ci chiar a solicitat, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, ca experienţa similară să fie reprezentată exclusiv de furnizarea unuia dintre tipurile de produse care pot fi livrate în cadrul acestui contract, potrivit caietului de sarcini, ceea ce contravine flagrant dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 şi Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017. Prin urmare, pentru a nu restrânge în mod artificial concurenţa în cadrul procedurii de atribuire, contestatorul consideră că se impune ca entitatea contractantă să remedieze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, astfel încât experienţa similară să poată fi dovedită prin livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră
optică sau echivalenţi (precum senzorii piezoelectrici/quartz şi cei de tip bending plate), aşa cum prevede caietul de sarcini. În al patrulea rând, contestatorul precizează că, prin solicitarea adresată ofertanţilor de a-şi demonstra experienţa similară prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică ce va fi atribuit, CNAPM Constanţa a restricţionat în mod nelegal participarea la procedura de atribuire, aducând totodată atingere principiului nediscriminării, prevăzut de dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016. Contestatorul menționează că deşi argumentele de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra nelegalitatea răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 1, în continuare face o serie de precizări cu privire la susţinerile invocate de CNAPM Constanţa în cuprinsul răspunsului menţionat, prin intermediul cărora aceasta a încercat să justifice restrângerea cerinţei referitoare la experienţa similară, urmând să demonstreze că alegaţiile entităţii contractante sunt neîntemeiate. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, entitatea contractantă a susţinut, pe de o parte, că prezentarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori decât cei de fibră optică nu este relevantă pentru obiectul contractului şi nu oferă autorităţii/entităţii contractante certitudinea că respectivul ofertant are cunoştinţele tehnice necesare realizării sistemului solicitat, deoarece: - condiţiile de instalare/punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat; - instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip", etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestora, asigurarea legăturilor electrice, de date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestora, ţînând cont de toţi factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive, etc, perturbaţii electromagnetice, etc); - fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţînând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare ale acestuia. Contestatorul menționează că aceste susţineri ale CNAPM Constanţa sunt neîntemeiate. Astfel, aşa cum ALTIMATE S.A. a menţionat, toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr- un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului, neexistând nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire Pagina 9 din 56
în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora. Într-adevăr, prin caietul de sarcini aferent procedurii de atribuire contestate, CNAPM Constanţa a solicitat ca sistemul de cântărire în mişcare să aibă „minim certificare OIML R134 pentru clasa 10 de acurateţe. " Pentru claritate, contestatorul menţionează că „OIML” este Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală, iar „R134” este Normativul care reglementează sistemele de măsurare automatică, în mişcare, a vehiculelor (Automatic instrument for weighing road vehicles în motion). OIML certifică parametrii tehnici pentru sistemele de cântărire în mişcare WIM (acurateţe, intervalul de viteză permis pentru vehicule, masa maximă etc.). Certificarea OIML R134 pentru clasa 10 de acurateţe, solicitată de entitatea contractantă, presupune ca măsurarea să se facă cu o anumită precizie, de maxim 10% abatere pentru sistemul de măsurare, potrivit normativului menţionat. Ceea ce este esenţial, însă, este că Normativul OIML R134 nu face nicio diferenţă între sisteme de măsurare în funcţie de tipul de senzori utilizaţi de aceste sisteme, ci se referă generic la noţiunea de „load receptor", adică „senzor de sarcină" (a se vedea în acest sens pagina 7 din Normativul R134). Ca urmare, clasa 10 de acurateţe este certificată de OIML pentru toate sistemele de cântărire în mişcare, indiferent că folosesc senzori cu fibră optică sau alte tipuri de senzori, cum ar fi „senzori piezoelectrici„ sau „bending plate”. În ceea ce priveşte susţinerea entităţii contractante potrivit căreia instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare este total diferită în funcţie de tipul de senzor folosit de aceste sisteme, contestatorul consideră că aceasta este complet neîntemeiată. Contestatorul susține că în realitate, montarea componentelor sistemelor de cântărire în mişcare, precum şi conectarea acestora presupune aceleaşi operaţiuni toate sistemele WIM, indiferent de tipul de senzori folosiţi de acestea. În acest sens, contestatorul precizează că, în orice proiect de furnizare şi montare sistem WIM, se parcurg următoarele etape: instalarea senzorilor în carosabil; conectarea senzorilor la un calculator printr-un cablu; programarea aplicaţiei software instalate pe calculator; efectuarea testelor de sistem și punerea în funcţiune sistemului. În plus, furnizorul sistemului nu intervine în interiorul senzorului, ci doar îl instalează, motiv pentru care diferenţa constructivă între diferitele tipuri de senzori nu este transparentă pentru cel care asigură montarea sistemului. Totodată, contestatorul precizează că dacă scopul urmărit de entitatea contractantă ar fi fost acela de a se asigura că operatorii economici care au depus oferte în cadrul procedurii de atribuire deţin cunoştinţele necesare pentru a instala în mod corect tipul de senzori ofertaţi, aceasta ar fi putut solicita prezentarea în cadrul ofertei a unor
înscrisuri doveditoare în acest sens (cum ar fi certificările de la producători, diplomele de absolvire a unor cursuri de tehnicieni de telecomunicaţii, diplome de electrician etc.), ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare, susţinerile CNAPM Constanţa, potrivit cărora cerinţa privind experienţa similară, astfel cum a fost modificată prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, ar fi justificată din punct de vedere obiectiv, sunt lipsite de orice temei. Având în vedere aspectele mai sus menţionate, contestatorul menționează că este limpede că toate susţinerile entităţii contractante referitoare la presupusele diferenţe existente între sistemele de cântărire, în mişcare în funcţie de tipul de senzori care întră în componenţa acestora, sunt neîntemeiate, motiv pentru care limitarea experienţei similare prin răspunsul la solicitările de clarificare este lipsită de orice justificare obiectivă. Pe de altă parte, CNAPM Constanţa a susţinut că cerinţa privind experienţă similară nu conduce la restricţionarea accesului liber la procedura de atribuire, întrucât tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare cu fibră optică nu este inovatoare sau neaccesibilă producătorilor de astfel de sisteme, fapt ce ar fi confirmat de multitudinea de informaţii disponibile prin intermediul motorului de căutare google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie fibră optică: „https://www.iwim.it/en/, https://www.optiwim.com,
https://fosina.fr/fiber-optic-weight-in- motion, https://www.ep - id.com/product/road-weight-in-motion-wim” şi altele. Totodată, entitatea contractantă a arătat că, la momentul actual, pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Contestatorul menționează că aceste susţineri nu corespund cu realitatea, întrucât, dintre cei patru producători menţionaţi de CNAPM Constanţa în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1, numai IWIM (https://www.iwim.it/en/) produce sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, sistemul tip BISON. În ceea ce priveşte ceilalţi producători indicaţi de entitatea contractantă, contestatorul precizează că niciunul dintre aceştia nu comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, soluţiile fiind fie în stadiul de prototip, fie scoase din fabricaţie, fapt confirmat de următoarele documente: -
declaraţia
transmisă
de
producătorul
Cross (https://www.optiwim.com/) la data de 12 august 2024 (a se vedea Anexa nr. 3); - răspunsul transmis prin e-mail de producătorul Fosina (https://fosina.fr/fiber-optic- weigh-in-motion) la data de 14 august 2024 (a se vedea Anexa nr. 4); - răspunsul transmis prin e-mail de producătorul Energi Partner Indo - EPI (https://www.ep-id.com/product/road/weigh-in-motion-wim) la data de 8 august 2024, respectiv răspunsul formulat în data de 8 august 2024 de partenerul acestuia, NBG Fiber Optics (a se vedea Anexa nr. 5). Pagina 11 din 56
Prin urmare, contestatorul consideră că este fals că la momentul actual există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. În plus, aşa cum ALTIMATE S.A. a menţionat anterior, deşi răspunsul formulat de CNAPM Constanţa cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1 se referă doar la cerinţa privind experienţa similară, din acest răspuns rezultă că, în accepţiunea entităţii contractante, aceasta a solicitat prin documentaţia de atribuire furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică. În măsura în care prin caietul de sarcini al procedurii de atribuire s- ar fi prevăzut faptul că entitatea contractantă doreşte furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească exclusiv senzori cu fibră optică, fără a se menţiona şi „sau echivalent", această cerinţă ar fi fost extrem de restrictivă, întrucât CNAPM Constanţa a solicitat ca sistemul furnizat să aibă „minim certificare OIML R134 pentru clasa 10 de acurateţe." Or, din analizarea informaţiilor disponibile pe pagina de internet a OIML, care permite verificarea tuturor certificărilor emise de această instituţie, rezultă că un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare cu certificare OIML R134 utilizează senzori cu fibră optică, respectiv BISON ( a de vedea Anexa nr. 6). Prin urmare, contestatorul consideră că restrângerea obiectului procedurii de atribuire la furnizarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică ar afecta liberul acces la procedura de atribuire şi ar aduce atingere caracterului concurenţial al acestei proceduri. În plus, contestatorul menţionează că tipul de sistem la care entitatea contractantă a făcut referire prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1 corespunde cu sistemul deja instalat la Poarta nr. 9, fapt confirmat de răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 4: „Entitatea contractantă precizează că sistemul de cântărire în mişcare instalat la Poarta nr. 9 este un sistem de tip BISON model 90_10 produs de firma IWIM SRL." Aşa cum ALTIMATE S.A. a arătat, IWIM este singur producător de sisteme de cântărire în mişcare cu certificare OIML R134 care utilizează senzori cu fibră optică. Având în vedere aspectele menţionate, contestatorul concluzionează că, în măsura în care vor fi acceptate numai ofertele privind sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, furnizorul care a livrat sistemul existent la Poarta nr. 9, IWIM, va fi avantajat în mod evident în cadrul procedurii de atribuire. Contestatorul menţionează că, aşa cum rezultă din informaţiile publicate pe site-ul IWIM, sistemul de cântărire în mişcare cu senzori de fibră optică comercializat de acest producător are aceleaşi patru componente (senzori în carosabil, calculator, aplicaţie software, camere de supraveghere) şi acelaşi mod de amplasare cu un sistem similar de cântărire în mişcare care foloseşte, de exemplu, senzori piezoelectrici.
Prin urmare, contestatorul consideră că nu există nicio justificare obiectivă pentru a restricţiona accesul la procedura de atribuire a ofertanţilor care nu oferă sistemul produs de IWIM SRL. Având în vedere ansamblul aspectelor mai sus menţionate, contestatorul precizează că se impune ca CNSC să anuleze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1 şi să oblige entitatea contractantă să reformuleze acest răspuns astfel încât acesta să fie în concordanţă cu obiectul contractului care va fi atribuit prin procedura de atribuire contestată, rezultat din documentaţia de atribuire, şi, totodată, să nu limiteze experienţa similară solicitată ofertanţilor la furnizarea de sisteme identice cu cele care vor fi livrate în cadrul executării contractului anterior menţionat. IV. Răspunsul oferit de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3 induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării BRML solicitate prin documentaţia de atribuire. Prin întrebarea de clarificare nr. 3, s-a solicitat entităţii contractante să precizeze următoarele aspecte: „Vă rugăm să ne precizaţi în mod clar, concis și fără echivoc la ce se referă cerinţa „Subansamblul de senzori va avea minim certificare OIML R134 pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală". BRML nu are în atribuţii „recunoaşterea" unor senzori." Contestatorul susține că motivul formulării acestei solicitări de clarificări a fost acela că, din documentaţia de atribuire publicată de CNAPM Constanţa, nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de BRML pentru sistemul de cântărire în mişcare în care sunt integraţi ca parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea BRML pentru senzori în sine, respectiv în ce ar trebui să constea această recunoaştere. În acest sens, contestatorul menţionează că, la pagina 3 din caietul de sarcini, entitatea contractantă a făcut următoarele precizări: „În cazul sistemelor de cântărire în mişcare, una din caracteristicile de baza o reprezintă nivelul (clasa) de acurateţe cu care realizează măsurătorile. Clasa de acurateţe a sistemelor de senzori este direct proporţionala cu nivelul maxim de toleranţă (abatere) de la valoarea reală. Atât organismele de reglementare Internaţională (ex. OIML - International Organization ot Legal Metrology) cât şi cele stabilite la nivel naţional prin legislaţia existenta stabilesc mai multe clase de acurateţe, care permit identificarea masei totale a autovehiculelor cu o eroare/abatere mai mare sau mai mică. Încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. OIML R134 class 10 - 10% abatere) este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală), urmând ca certificarea/verificările Pagina 13 din 56
metrologice
periodice
(Inițial
inspection/verification/in-service verification/inspection) să se realizeze în conformitate cu reglemntările în vigoare.” După cum se poate observa, CNAPM Constanţa face referire la recunoaşterea BMRL cu privire la modelul de produs, menţionând că aceasta poate fi obţinută pentru „sistemul de senzori", însă foloseşte această sintagmă ca şi cum ar fi echivalent cu „sistemul de cântărire în mişcare". Or, aşa cum ALTIMATE S.A. a menţionat în secţiunea dedicată precizărilor prealabile referitoare la obiectul procedurii de atribuire contestate, un sistem de cântărire în mişcare este alcătuit din mai multe elemente, senzorii îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare fiind doar o componentă a acestui sistem. Prin urmare, contestatorul consideră că nu este clar dacă, în aprecierea entităţii contractante, avizarea BRML trebuie să fie obţinută pentru sistemul de cântărire în mişcare sau pentru senzorii care intră în componenţa acestuia, acesta fiind motivul formulării întrebării de clarificare nr. 3. Contestatorul arată că CNAPM Constanţa a răspuns la această întrebare după cum urmează: „Entitatea contractantă precizează că subansamblul de senzori trebuie să fie „avizat metrologic" respectiv să fie „aprobat ca model", în conformitate cu terminologia utilizată de Biroul Român de Metrologie Legală, așa cum s-a specificat și în Caietul de sarcini, în capitolul 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor și serviciilor, paragraful 4 ". ".. Încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasa (ex. OIML R134 clasa 10 -10% abatere)" este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita și obţine o recunoaștere a modelului de produs (aprobare de model) din partea autorităţilor cu atribuţii în domeniu (ex. BRLM..") și în capitolul 11. Aspecte critice în proiectarea, configurarea și implementarea sistemului integrat de cântărire și măsurare în mișcare a vehiculelor, unde se menţionează „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model).” Din răspunsul oferit de entitatea contractantă, rezultă că aceasta doreşte ca senzorii care vor intra în componenţa sistemului de cântărire în mişcare ofertat să fie „avizaţi metrologic", respectiv „aprobaţi ca model" în conformitate cu terminologia utilizată de Biroul Roman de Metrologie Legală (BRML). Contestatorul consideră că acest răspuns formulat de CNAPM Constanţa este de natură a induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, întrucât, aşa cum va arăta în cele ce urmează, BRML nu are competență de a „aviza metrologic"/"aproba ca model" senzori, ci doar instalații de cântărire. Astfel, din Anexa la Ordinul BRML nr. 77/2022 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal (a se vedea Anexa nr. 7), rezultă că numai instalaţiile de cântărire
în mers pentru vehicule rutiere sunt supuse controlului metrologic legal, nicidecum componentele acestora. Anexă atașată prezentei. Totodată, contestatorul citează prevederile art. 3 din Ordinul BRML nr. 77/2022. Prin raportare la dispoziţiile mai sus menţionate, contestatorul precizează că rezultă în mod clar faptul că BRML poate supune controlului metrologic legal, în vederea aprobării de model, numai mijloacele de măsurare prevăzute în tabelul din Anexa la Ordinul BRML nr. 77/2022 cu privire la care se menţionează în coloana 5 a tabelului că poate fi aplicată o astfel de modalitate de control. Prin urmare, nu se poate pune problema că BRML să „aprobe la model" senzori. Contestatorul susține că această concluzie a fost confirmată în scris de către BRML. În acest sens, menţionează că ALTIMATE SA a adresat BRML, prin e-mail (a se vedea Anexa nr. 8), o solicitare de informaţii, prin care a menţionat că este interesată să participe la o licitaţie publică organizată de CNAPM Constanţa în vederea achiziţionării a 12 sisteme de cântărire în mişcare a masei totale a autovehiculelor de mare tonaj, la viteze de până la 90 km/h, care utilizează senzori amplasaţi în carosabil, pentru întrările din portul Constanța şi a solicitat comunicarea următoarelor informaţii: „În documentaţia de atribuire se regăsesc anumite precizări cu privire la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne furniza informaţii, cu celeritate, şi anume: 1. Precizare referitoare la un sistem pilot existent: „Sistemul a fost instalat în Poarta 9 de acces a portului Constanța, pe ambele sensuri de acces în port (intrare şi ieşire) şi este un sistem certificat OIML R134 class 10 ce a fost recunoscut/aprobat ca model de Biroul Român de Metrologie Legală." Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie lista cu sistemele de cântărire în mişcare destinate a fi amplasat pe benzile de circulaţie de pe drumurile publice şi care permit cântărirea cu viteze de până la 90 km/h care au Aprobare de Model eliberată de BRML. 2. Cerinţa din documentaţia de atribuire: „Subansamblul de senzori va avea minim certificare OIML R134 pentru clasa 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală." Vă rugam să ne puneţi la dispoziţie lista cu senzorii „recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legală”, daca ei există. 3. Vă rugăm să ne confirmaţi că un senzor care deţine certificare OIML R134 nu are nevoie de o aprobare de model suplimentară din partea Biroului Roman de Metrologie Legală pentru a fi utilizat pe teritoriul României." Contestatorul precizează că BRML a răspuns la această solicitare prin intermediul Adresei nr. 3072/31 iulie 2024 (a se vedea Anexa nr. 9), prin care a făcut următoarea precizare: „3. În conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice în vigoare Biroul Român de Metrologie Legală emite aprobări de model numai pentru instalaţii de cântărire în mers pentru vehicule rutiere care figurează la poziţia L55-1 din Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal LO - 2022, aprobată prin Ordinul nr.77/2022 al directorului general al Pagina 15 din 56
BRML, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 332/05.04.2022 şi nu pentru componentele acestora”. Aşadar, contestatorul susține că BRML nu are competenţa de a „aproba ca model" senzorii integraţi în sistemul de cântărire în mişcare, ci doar acest sistem, în ansamblul lui, ceea ce înseamnă că cerinţa rezultată din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3 este imposibil de îndeplinit. În consecinţă, contestatorul consideră că se impune ca acest răspuns să fie anulat, iar entitatea contractantă să fie obligată să reformuleze răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3, astfel încât acesta să fie în acord cu prerogativele conferite de lege BRML. V. În speţă, se impune suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii. Suspendarea procedurii de atribuire a fost soluționată de CNSC prin Încheierea nr. 2643/C7/2844 din data de 22.08.2024. Prin adresa nr. 9557/21.08.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 53980/26.08.2024, COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de ALTIMATE S.A., prin care solicită respingerea acesteia netemeinică şi nefondată pentru următoarele motive: I. În ceea ce priveşte anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr.1. În referire la solicitarea contestatoarei cu privire la anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă face următoarele precizări: 1. Contestatoarea distorsionează înţelegerea sau scoate din conţinut specificaţiile documentaţiei de atribuire. În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare se solicită ca pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară să se accepte sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori: piezo-electrici/quartz, bending plate sau fibră optică. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă respinge solicitarea contestatoarei având la bază argumentaţia faptului că tehnologia de realizare a senzorilor reprezintă caracteristica definitorie a sistemelor de cântărire în mişcare, caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare fiind date tocmai de aceste
tehnologii,
condiţiile
de
instalare/punere
în funcţiune/operaţionalizare/utilizare/întreţinere fiind total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Practic, prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini se acceptă participarea la procedură a unor potenţiali ofertanţi câştigători care nu aveau niciun fel de experienţă în condiţiile de instalare/ punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere a unor astfel de sistem, creând un risc major de neimplementare sau implementare defectuoasă a contractului şi totodată de gestionare a serviciilor de mentenanţă şi întreţinere post instalare.
Entitatea contractantă precizează că argumentaţia contestatoarei cu privire la faptul că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie este complet falsă, contestatoarea asimilând total greşit noţiunea de tehnologie cu activitatea de îngropare a senzorilor la nivelul căii de rulare, cf. pct. 12. din contestaţie: „Menţionăm că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează aceiaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr-un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului". În conformitate cu definiţiile de specialitate, tehnologia reprezintă „Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor" sau „Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs" şi nu face referire în niciun caz la un procedeu manual de săpare şi îngropare a unui echipament/produs. Aşa cum a precizat entitatea contractantă şi prin răspunsul la solicitarea de clarificare, tehnologia de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare este caracteristică definitorie a acestora: „Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestuia, asigurarea legăturilor electrice/date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestuia, ţinând cont de toţi factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc)." Mai mult, contestatoarea afirmă la pct. 14 că „Aşadar nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora", afirmaţie care este total falsă şi în deplină contradicţie cu toate noţiunile şi cunoşținţele tehnice de specialitate, după cum urmează: Sistemul de cântărire în mişcare este un tip de sistem IT hardware şi software ce conţine componete mecanice, electronice şi software, toate interconectate pentru a asigura furnizarea automată a unui serviciu către utilizator (măsurarea masei totale a vehiculelor care trec prin zona de interes). Conform definiţiilor de specialitate, „ARHITECTURA UNUI SISTEM IT REPREZINTĂ PROIECTAREA TUTUROR COMPONENTELOR SISTEMULUI Şl CREAREA FUNCŢIILOR LOGICE/FIZICE DE INTERCONECTARE A ACESTORA PENTRU A FUNCŢIONA CA UN SISTEM INTEGRAT”. Din punct de vedere arhitectural, fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare are o arhitectură total diferită, în funcţie de tehnologia utilizată în realizarea senzorilor, astfel: - nr. diferit de componentele mecanice (ex. 21 bandă, 4/bandă etc); - tehnologii diferite de realizare a componentelor mecanice (ex. „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc); Pagina 17 din 56
- materiale diferite de realizare a componentelor mecanice (ex. Oţel AISI 316, polimeri etc); - modalităţi şi tehnologii diferite de realizare a funcţiilor logice de interconectare (ex. Fibră optică, ethernet, cablu electric etc); - modalităţi şi tehnologii diferite de realizare a funcţiilor fizice de interconectare (ex. Trasee electrice, trasee de date etc) ce ţin cont în primul rând de factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc). În acest sens, entitatea contractantă atașează un tabel comparativ privind diferenţele arhitecturale de bază între sisteme de cântărire în mişcare realizate în 2 tehnologii diferite. Din aspectele prezentate mai sus, entitatea contractantă susține că se evidenţiază în mod clar faptul că tehnologia de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare are un rol definitoriu în realizarea arhitecturii acestuia şi sistemele de cântărire în mişcare nu utilizează acelaşi tip de tehnologie, aşa cum eronat se afirmă în tot conţinutul contestaţiei. 2. Contestatoarea prezintă informaţiile tehnice eronat. În contrast evident cu afirmaţia privind faptul că experienţa contestatoarei este vastă în implementarea unor astfel de sisteme de cântărire în mişcare după cum se afirmă chiar în conţinutul contestaţiei pct. 5: „Menţionăm că societatea ALTIMATE este o companie românească de tehnologie cu o experienţă de peste 15 ani în proiectarea, instalarea și punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei pentru sisteme automate de cântărire în mişcare. Contestatoarea are o vastă experienţă în proiecte similare cu cel care face obiectul procedurii de atribuire contestate, aceasta instalând numeroase sisteme de cântărire în mişcare pe autostrăzi şi în diverse Municipii din România şi Polonia, fiind în mod evident interesată să participe şi la procedura de atribuire organizată de CNAPM Constanţa", entitatea contractantă precizează că autorea contestației realizează la pct. 11 din contestaţie o clasificare eronată/incompletă a soluţiilor de cântărire în mişcare, afirmând faptul că: „în prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează 3 tipuri de senzori: a) Senzori piezoelectrici/quartz; b) Senzori bending plate; c) Senzori fibră optică". În conformitate cu studiile tehnice de specialitate (Physical and Chemical Sensors: Design, Application & Networks - Chapter 2 - Vehicle's Axle Load Sensors în Weigh-în-motion Systems) și disponibile public, privind categoriile de sisteme de cântărire în mişcare, în funcţie de tehnologia de realizare a senzorilor se clasifică în: a) Polymer Sensors; b) Quartz Sensors; c) Strain Gauge Sensors: Load cell, Bending plate; d) Capacitive Sensors; e) Fiber optic sensors. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă corectează afirmaţia contestatoarei privind clasificarea senzorilor făcând
referire directă la aceste categorii de senzori şi evidenţiind faptul că există diferenţe constructive şi funcţionale fundamentale între sistemele de cântărire în mişcare ce utilizează aceste categorii de senzori: "...caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, şi condiţiile de instalare/ punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestuia, asigurarea legăturilor electrice/date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestuia, ţînând cont de toţi factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc).". 3. Contestatoarea distorsionează înţelegerea sau scoate din conţinut răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare. În cadrul argumentaţiei/motivaţiei din contestaţie, pct. III 16,17,18,19, 20, entitatea contractantă precizează că autoarea contestației trage 2 concluzii eronate şi fără nicio susţinere: a) Faptul că entitatea contractantă a modificat prin răspunsul la clarificare cerinţa privind experienţa similară; b) Faptul că entitatea contractantă a solicitat prin răspunsul la clarificare produse identice cu cele care fac obiectul procedurii; c) Faptul că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire este limitat la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă nu introduce sintagme noi de tipul „produse identice" sau „acelaşi tip de senzori" în afirmaţiile sale. Toate afirmaţiile entităţii contractante se referă la faptul că entitatea contractantă nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini. În conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini, entitatea contractantă cap. 12 specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate, pct. 12.1 Componenta hardware, se specifică „Subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice." Din formularea cerinţei se observă în mod clar şi evident că entitatea contractantă acceptă orice tehnologie de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare atâta timp cât sunt respectate cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate. Cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate au fost stabilite având la bază factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii Pagina 19 din 56
electromagnetice etc)." precum şi infrastructura unde se instalează, portul Constanţa făcând parte din infrastructurile critice, de interes naţional. Entitatea contractantă nu a modificat prin răspunsul la clarificare cerinţa privind experienţa similară, aşa cum evident reiese şi din concluzia din răspuns: „în concluzie, solicitarea dumneavoastră privind modificarea cerinţei referitoare la experienţă similară nu se acceptă." Pe cale de consecinţă, atâta timp cât o cerinţă nu se modifică ea nu poate căpăta altă formă sau sens, aşa cum în mod eronat trage concluzia contestatoarea. Aşa cum reiese în mod clar şi evident din conţinutul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea Sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor, respectiv cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate. Entitatea contractantă precizează că nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. 4. Contestatoarea contestă dreptul entităţii contractante de a solicita un sistem de cântărire în mişcare care să se plieze pe nevoile şi necesităţile de utilizare a acestuia Atât prin solicitarea de clarificare cât şi prin argumentaţia/motivaţia susţinută în cadrul contestaţiei, contestatoarea critică cerinţa entităţii contractante privind nivelul de tehnologie solicitat, dar nu oferă niciun fel de informaţii cu privire la cerinţele tehnico-funcţionale pe care le solicită entitatea contractantă a fi respectate prin documentaţia de atribuire. Stabilirea unui anumit nivel tehnologic aferent unui produs/sistem pe care o entitate contractantă doreşte să-l achiziţioneze este strict atributul acesteia, cu respectarea principiilor statuate în legislaţia achiziţiilor publice. Pentru fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţinând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare a acestuia. Necesitatea achiziţionării unor sisteme moderne de cântărire a autovehiculelor, sisteme care să acopere activitatea specifică administraţiei portuare de gestionare şi control a afluxului de autovehicule prin porţile de acces şi totodată să fie realizate în tehnologii moderne care să răspundă atât cerinţelor actuale de business ale companiei cât şi eventualelor dezvoltări viitoare nu reprezintă un „moft" al entităţii contractante, la nivelul documentaţiei de atribuire fiind furnizate o serie de avantaje ale sistemelor de cântărire în mişcare realizate în tehnologii moderne, cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea Sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor. Legea achiziţiilor publice statuează dreptul autorităţilor/entităţilor contractante de a-şi defini obiectul contractului în funcţie de necesităţile şi nevoile acestora atâta timp cât sunt respectate principiile şi reglementările legale în materia achiziţiilor publice. Or, în speţa de faţă, entitatea contractantă a fundamentat/justificat prin documentaţia de
atribuire necesitatea şi nevoia achiziţionării unor sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii moderne care să respecte cerinţele tehnico-funcţionale specifice locaţiei/infrastructurii de instalare şi a solicitat experienţa similară în deplină concordanţă cu obiectul achiziţiei. Cerinţa privind experienţa similară nu este disproporţionată în raport cu obiectul şi complexitatea achiziţiei şi este solicitată în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini. Cerinţa privind experienţa similară este solicitată în deplină concordanţă cu prevederile Instrucţiunii nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, respectiv Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Mai concret, entitatea contractantă precizează că în conformitate cu art. 2, alin. (1) din Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016, „Autoritatea/Entitatea contractantă stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie precizate la art. 1, în corelare cu principiul proporţionalităţii, cu scopul de a obţine o confirmare că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şl experienţa necesară pentru a gestiona şl duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acorduiui-cadru ce urmează a fi atribuit". Prin solicitarea contestatoarei de a accepta sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori: piezo-electrici/quartz, bending plate sau fibră optică se încalcă în mod flagrant prevederile art. 2 alin. (1) menţionat anterior, deoarece entitatea contractantă nu mai are confirmarea că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şi experienţa necesară pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie sectorială ce urmează a fi atribuit. 5. Contestatoarea prezintă eronat informaţii tehnico-funcţionale aferente sistemelor de cântărire în mişcare pentru a justifica că nu există nicio diferenţă între sistemele de cântărire în mişcare. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 40, contestatoarea afirmă în mod eronat faptul că tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare se referă la „îngroparea senzorilor în carosabil" şi „conectarea acestora printr-un cablu". Aşa cum a prezentat detaliat la pct. 1 din prezentul document, tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare este dată de tipul/categoria de senzor utilizat respectiv de caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestuia. Prin urmare atâta timp cât sistemele de cântărire în mişcare au arhitecturi de funcţionare şi caracteristici tehnico-funcţionale complet Pagina 21 din 56
diferite (conform tabelului cu titlu de exemplu prezentat la pct. 1), entitatea contractantă precizează că susţinerea contestatoarei privind faptul că nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă este complet eronată şi contrazice în mod flagrant toate scrierile tehnice/articolele ştiinţifice de specialitate, inclusiv documentaţiile tehnice oficiale ale diferiţilor producători de sisteme de cântărire în mişcare, în care se precizează în clar aceste diferenţe. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 41-44, entitatea contractantă menționează că autoarea contestației încearcă să inducă eronat ideea că între sistemele de cântărire în mişcare nu există nicio diferenţă deoarece Certificarea OIML R134 nu face o distincţie clară între acestea. Contestatoarea omite însă să menţioneze faptul că certificarea OIML R134 reglementează doar rezultatul funcţionării sistemelor de cântărire în mişcare, adică mai clar cântărirea masei totale a vehiculelor şi nu face nicio referire la caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestora. Scopul certificării OIML R134 nu este de a realiza o clasificare tehnico-funcţională a sistemelor de cântărire în mişcare ci de a reglementa rezultatul măsurătorii realizate de sistemele de cântărire în mişcare. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 46-51, contestatoarea încearcă să inducă eronat ideea că instalarea sistemelor de cântărire în mişcare este aceeaşi pentru orice tip de sistem şi anume: - instalarea senzorilor în carosabil; - conectarea senzorilor la un calculator printr-un cablu; - programarea aplicaţiei software instalate pe un calculator; - efectuarea testelor de sistem Punerea în funcţiune a sistemului. Entitatea contractantă menționează că autoarea contestației omite să precizeze faptul că paşii de instalare precizaţi mai sus reprezintă doar o descriere generală şi generică a etapelor de instalare a unui sistem de cântărire în mişcare, pe baza acestor etape prezentate de contestatoare neputându-se realiza efectiv nicio activitate fără detalierea explicită a modului de realizare. Spre exemplificare, utilizarea sintagmei „conectarea printr-un cablu" este o afirmaţie puerilă şi fără sens, prin care contestatoarea „confirmă" nivelul tehnic de specialitate pe care îl deţine. Conform documentaţiilor de specialitate, disponibile public la o simplă căutare pe google, există zeci de categorii de „cabluri" fiecare având anumite specificăţii de conectare/ funcţionare/ testare/ verificare etc. şi pentru care se utilizează personal specializat şi echipamente specifice de măsurare/verificare/conectare. Mai concret, diferenţele între un cablu electric, unul de tip ethernet sau unul de tip fibră optică sunt majore, atât din punct de vedere al personalului de specialitate necesar, a echipamentelor specifice utilizate cât şi a condiţiilor specifice de lucru, neutilizarea de personal specializat sau a unor echipamente specifice conducând automat la realizarea unor activităţi defectuoase, potenţial cu rezultate catastrofale (ex. electrocutarea). Cu atât mai mult, utilizarea sintagmei „conectarea printr-un cablu" utilizată de contestatoare denotă nivelul de seriozitate cu care a tratat documentaţia de atribuire respectiv cerinţele tehnico-funcţionale solicitate.
În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 50, contestatoarea invocă şi faptul că entitatea contractantă nu a solicitat prezentarea în cadrul ofertei a unor înscrisuri doveditoare de tipul: certificări de la producători, diplome de absolvire a unor cursuri de tehnicieni de telecomunicaţii, diplome de electrician etc. Entitatea contractantă face precizarea că atâta timp cât nu avea de unde să cunoască tipul de sistem de cântărire în mişcare ofertat (fapt dovedit şi de formularea din caietul de sarcini cap. 15 Specificaţii, pct. 15.1 Specificaţii generale, „ii Contractantul are obligaţia de a dispune de personal cu experienţă şi cunoşținţe în instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune de produse hardware de tipul celor livrate în baza prezentului contract” ea nu avea cum să cunoască detalii privitoare la tehnologia de realizare a sistemului ofertat şi implicit să ceară în consecinţă înscrisuri doveditoare pe categoriile de specialişti necesari. Entitatea contractantă nu a inclus nicio cerinţă privind personalul de specialitate, deoarece conform documentaţiei de atribuire, contractantul are libertate deplină în alegerea tipului de specialişti atâta timp cât realizează activităţile de instalare şi punere în funcţiune la timp şi la nivelul calitativ solicitat, conform caietului de sarcini cap. 15 Specificaţii, pct. 15.1 Specificaţii generale, „ii Contractantul are obligaţia de a dispune de personal cu experienţă şi cunoşținţe în instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune de produse hardware de tipul celor livrate în baza prezentului contract”. 6. Contestatoarea nu oferă nicio susţinere fundamentată cu privire la faptul că la momentul actual, la nivel internaţional nu există decât un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu senzori în tehnologie fibră optică În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare, contestatoarea afirmă fără echivoc că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, entitatea contractantă furnizează informaţii disponibile public privind faptul că pe piaţa de profil există mai mulţi producători care dezvoltă astfel de sisteme ".... multitudinea de informaţii disponibile public la o simplă căutare pe google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie
fibră
optică:
https://www.
iwim.
it/en/
, https://www.optiwim.com/, https://fosina. fr/fiber-optic-weiqht-in- motion/, https://www.ep-id.com/product/road-weiciht- in-motion-wim etc.". În motivaţia/argumentaţia din contestaţie, pct. 54 contestatoarea afirmă că producătorii indicaţi de entitatea contractantă nu au astfel de sisteme disponibile şi anexează în acest sens documente de corespondenţă cu 3 din cei 4 producători indicaţi de entitatea contractantă (a se vedea Anexele nr. 3, nr. 4 şi nr. 5 din datele 12.08.2024, 14.08.2024 şi 08.08.2024). Având în vedere faptul că această corespondenţă este datată ulterior transmiterii solicitării de clarificare, entitatea contractantă pune întrebarea: „pe ce fundament s-a Pagina 23 din 56
bazat contestatoarea în afirmaţia ei că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică?”
Din comportamentul contestatoarei, entitatea contractantă concluzionează că solicitarea de clarificare transmisă de contestatoare nu a avut niciun fundament, afirmaţiile acesteia fiind doar de natură a crea o imagine eronată asupra situaţiei de fapt şi de a crea o presiune artificială pe entitatea contractantă pentru a accepta solicitarea contestatoarei. Mai mult, în urma răspunsului la solicitarea de clarificare prin care entitatea contractantă furnizează cu titlu de exemplu mai multe informaţii privind diverşi producători de astfel de sisteme, contestatoarea nu depune niciun efort suplimentar de a realiza o analiză de piaţă elaborată pe baza căreia să-şi fundamenteze argumentaţia, ci doar realizează o corespondenţă cu 3 din cei indicaţi de entitatea contractantă cu titlu de exemplu în răspunsul la solicitarea de clarificare. În concluzionarea motivaţiei/argumentaţiei contestatoarei, la pct. 55 aceasta trage în mod total eronat concluzia că „Prin urmare, este fals că la momentul actual există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică". Contestatoarea afirmă fără echivoc că nu există nici mai mulţi producători nici mai mulţi distribuitori de astfel de sisteme, dar conform documentelor de corespondenţă anexate de contestatoare, aceasta nu a contactat nici măcar toţi producătorii indicaţi de entitatea contractantă. În aceste condiţii, entitatea contractantă se întreabă: „pe ce se bazează afirmaţia contestatoarei că nu există mai mulţi distribuitori de astfel de sisteme? Pe ce se bazează afirmaţia contestatoarei că nu există mai mulţi în condiţiile în care contestatoarea nu a realizat o analiză de piaţă elocventă pentru a identifica potenţialii producători sau distribuitori de astfel de sisteme?” În concluzie, din succesiunea faptelor şi afirmaţiilor contestatoarei, entitatea contractantă deduce în mod rezonabil că interesul acesteia nu a fost în niciun moment de a identifica soluţii pentru a oferta un sistem conform cu cerinţele entităţii contractante, ci doar de a obliga entitatea contractantă la a accepta sistemele proprii ale contestatoarei. II. În ceea ce priveşte anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3. În referire la solicitarea contestatoarei cu referire la anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3, entitatea contractantă face următoarele precizări: 1. Solicitarea contestatoarei nu are legătură cu întrebarea de clarificare invocată şi nici cu răspunsul entităţii contractante, fiind lipsită de relevanţă în contextul contestaţiei; În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare se solicită explicarea termenului „recunoaştere" utilizat de entitatea contractantă în contextul avizării emise de BRML (Biroul Român de Metrologie Legală). Prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, entitatea contractantă
detaliază clar, concis şi fără echivoc semnificaţia termenului „recunoaştere" utilizat, şi comunică totodată în răspuns faptul că această detaliere există în cadrul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini la cap. 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea poduselor şi serviciilor, paragraful 4 " ...încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. OIML R134 class 10 - 10% abatere) este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală)...". Şi în cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)". Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, se realizează încă odată echivalenţa termenului „recunoaştere" utilizat cu terminologia standard folosită de BRML (aprobare de model), această echivalenţă fiind realizată deja în caietul de sarcini conform precizărilor de mai sus. În cadrul contestaţiei, pct. IV/67, contestatoarea motivează că formularea clarificării a avut de fapt alt scop, acela de a clarifica dacă „recunoaşterea" se referă la sistemul de cântărire sau doar la senzorii îngropaţi în asfalt. În fapt, prin contestaţie, contestatoarea invocă alte cerinţe din documentaţia de atribuire respectiv caietul de sarcini şi nu în mod direct răspunsul entităţii contractante. Având în vedere faptul că răspunsul entităţii contractante este în deplină concordanţă cu solicitarea de clarificare, faptul că argumentaţia contestatoarei din cadrul contestaţiei nu are nicio legătură cu răspunsul entităţii la solicitarea de clarificare, ci face referire directă la alte prevederi din cadrul documentaţiei de atribuire şi având în vedere prevederile legale din Legea nr. 101/2016, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, art. 8, alin. 1, lit. a), entitatea contractantă concluzionează că actul contestat de contestatoare este documentaţia de atribuire publicată în SEAP respectiv anumite prevederi invocate de contestatoare în argumentaţie şi nu răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări. În acest context, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 101/2016, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor, art. 8, alin. 1, lit. a) "10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoşținţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal...", contestaţia depusă de contestatoare se află în afara termenului legal de depunere deoarece documentaţia de atribuire a fost publicată în SEAP în data de 17.07.2024. 2. Entitatea contractantă susține că răspunsul său la solicitarea de clarificare a fost clar, concis şi fără echivoc şi nu a fost de natură să inducă în eroare operatorii economici. Prin solicitarea de clarificare, contestatoarea nu solicită clarificarea dacă „recunoaşterea" se referă la sistemul de cântărire sau doar la Pagina 25 din 56
senzorii îngropaţi în asfalt aşa cum motivează în cadrul contestaţiei pct. 71 „Prin urmare nu este clar dacă, în aprecierea Entităţii contractante, avizarea BRML trebuie obţinută pentru sistemul de cântărire în mişcare sau pentru senzorii care intră în componenta acestuia, acesta fiind motivul formulării întrebării de clarificare nr. 3", ci doar solicită explicarea/clarificarea termenului „recunoaştere", fapt realizat în totalitate prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, unde entitatea contractantă detaliază clar, concis şi fără echivoc semnificaţia termenului „recunoaştere" utilizat, şi comunică totodată în răspuns faptul că această detaliere există în cadrul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini la cap. 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea poduselor şi serviciilor, paragraful 4 " ...încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. OIML R134 class 10-10% abatere) este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală)..." Şi în cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)". Astfel, prin răspunsul la solicitarea de clarificare, se realizează încă odată echivalenţa termenului „recunoaştere" utilizat cu terminologia standard folosită de BRML (aprobare de model). 3. Argumentaţia şi concluziile contestatoarei sunt neconcludente şi lipsite de fundament. Aşa cum se precizează în solicitarea de clarificare, contestatoarea solicită explicarea/clarificarea termenului „recunoaştere" în contextul avizării emise de BRML (Biroul Român de Metrologie Legală) ca şi când acest termen este fundamental greşit utilizat de entitatea contractantă în contextul cerinţei caietului de sarcini, dar contestatoarea în formularea contestaţiei utilizează acelaşi termen pentru a explica motivarea solicitării de clarificări, pct. 67 din contestaţie: „Motivul formulării acestei solicitări de clarificări a fost acela că, din documentaţia de atribuire publicată de CNAPM Constanţa, nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de BRML pentru sistemul de cântărire în mişcare în care sunt integraţi ca parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă Entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea BRML pentru senzorii în sine, respectiv în cea ar trebui să constea această recunaştere." Termenul recunoaştere este utilizat de 3 ori de contestatoare în cadrul acestui paragraf, motiv pentru care entitatea contractantă trage concluzia că acest termen nu este străin contestatoarei, fiind un termen des utilizat ca echivalenţă pentru teminologia standard folosită de BRML, cu atât mai mult cu cât experienţa contestatoarei este vastă în implementarea unor astfel de
sisteme de cântărire în mişcare după cum se afirmă chiar în conţinutul contestaţiei pct. 5. În mod firesc, dacă contestatoarea era familiară cu utilizarea acestui termen şi cunoştea contextul utilizării acestuia, entitatea contractantă își pune întrebarea „oare de ce formularea solicitării de clarificare nu a prevăzut clarificarea aspectelor pe care le invocă în contestaţie?”. Cu atât mai mult cu cât contestatoarea afirmă în tot contextul contestaţiei interesul vădit pentru participarea la această procedură este de neînţeles comportamentul acesteia cu privire la clarificarea acestui aspect. 4. Contestatoarea nu a înţeles sau nu a luat la cunoşținţă întreg conţinutul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini. Entitatea contractantă precizează că în cadrul argumentaţiei oferite în contestaţie, contestatoarea trage o concluzie falsă, fără a prezenta niciun fel de argumentaţie logică, şi anume la pct. 69 contestatoarea trage concluzia că entitatea contractantă foloseşte sintagma „sistemul de senzori” pentru a realiza o echivalenţă cu sintagma „sistemul de cântărire în mişcare". Concluzia contestatoarei este total greşită şi denotă fără echivoc faptul că, contestatoarea ori nu a citit cu atenţie întreg conţinutul documentaţiei de atribuire, ori denotă o lipsă gravă de înţelegere a sistemului descris de entitatea contractantă în documentaţie. Contestatoarea trage concluzia pe baza unui paragraf inclus de entitatea contractantă în cadrul caietului de sarcini la pct. 3 Contextul realizării acestei proceduri de achiziţie, 3.1 Informaţii despre contexul care a determinat achiziţionarea produselor şi serviciilor, fără a preciza faptul că acest paragraf nu reprezintă o cerinţă tehnică concretă ci este doar o descriere generală modului de funcţionare şi caracteristicilor unor sisteme de cântărire în mişcare generice şi nu cele ofertate. Toate cerinţele minime şi obligatorii din caietul de sarcini ce fac referire la certificarea sistemelor de cântărire în mişcare ofertate (cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) utilizează terminologia „subansamblu de senzori", respectiv „componentă mecanică propriu-zisă (senzor)". De asemenea, entitatea contractantă menționează că relaţia de cauzalitate între cele 2 componente (aferente celor 2 termeni utilizaţi) este clar descrisă de entitatea contractantă în cadrul caietului de sarcini la cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate, unde se precizează: „Subansamblul de senzori va permite conectarea componentei mecanice propriu-zise (senzor) la componenta/ echipamentul de achiziţie/ procesare date". Totodată, cerinţa tehnică minimă şi obligatorie din caietul de sarcini privind certificarea se regăseşte în cadrul aceluiaşi capitol (cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) şi utilizează terminologia „subansamblu de senzori”: „Subansamblul de senzori va avea minim certificare Ol ML R134 pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală". Astfel, în mod clar şi fără echivoc, în cadrul caietului de sarcini cerinţa privitoare la certificare face diferenţierea clară în sistemul de cântărire în mişcare şi sistemul de senzori. Pagina 27 din 56
În continuare, la pct. 75 din contestaţie, contestatoarea continuă cu afirmaţiile/concluziile false, insinuând faptul că entitatea contractantă ar fi dat de înţeles că doreşte certificarea senzorilor propriu-zişi (componentă mecanică propriu-zisă (senzor), conform terminologiei entităţIi contractante) şi nu a subansamblului de senzori. Entitatea contractantă precizează că această afirmaţie este complet falsă, deoarece după cum se precizează chiar în caietul de sarcini, aceasta solicită certificarea pentru subansamblul de senzori şi nu pentru componentă mecanică propriu-zisă (senzor) care reprezintă doar componenta fizică care se introduce în asfalt (infrastructura rutieră) - cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) - pct. 12.1 Componența hardware –„Subansamblul de senzori va avea minim certificare Ol ML R134 pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală." Având în vedere considerentele expuse mai sus, concluzia contestatoarei de la pct. 81 respectiv „cerinţa rezultată din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3 este imposibil de îndeplinit" este falsă. Pe cale de consecinţă, luând în considerare faptele: a) întrebarea de clarificare adresată de contestatoare nu are nicio legătură cu obiectul contestaţiei; b) răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare a fost clar, complet şi fără ambiguităţi, în conformitate cu cele solicitate; c) argumentaţia/motivaţia contestatoarei din cadrul contestaţiei este falsă şi nu este susţinută de nicio referinţă din caietul de sarcini; d) cerinţele documentaţiei de atribuire sunt întocmite în conformitate cu prevederile şi precizările BRML; e) contestatoarea se află într-o gravă eroare de înţelegere voită sau nevoită a cerinţelor documentaţiei de atribuire; f) contestatoarea nu este coerentă şi consecventă în precizări utilizând în argumentarea/motivarea contestaţiei inclusviv termeni pe care tot ea îi „contestă" prin clarificare. Entitatea contractantă concluzionează că, contestarea răspunsului său la întrebarea de clarificare 3 a contestatoarei este realizată fără niciun fundament tehnic sau legal, fiind nefondată. III. În concluzionarea aspectelor prezentate mai sus pentru susţinerea punctului de vedere al entităţii contractante cu privire la contestaţia depusă de ALTIMATE SA, entitatea contractantă arată în mod evident următoarele: 1. Contestatoarea a formulat solicitarea de clarificare într-o manieră lipsită de interes pentru clarificarea aspectelor solicitate, fapt dovedit de modul în care argumentează total diferit răspunsurile entităţii contractante la solicitarea de clarificări, inclusiv prin faptul că schimbă contextul întrebării de clarificare nr. 3, în cadrul contestaţiei argumentaţia/motivaţia fiind alta decât cea prezentată în clarificarea adresată entităţii contractante; 2. Contestatoarea a prezentat motivaţia/argumentaţia tehnică din cadrul contestaţiei într-o manieră lipsită total de profesionalism şi menită să inducă în eroare Consiliul, prin denaturarea şi scoaterea din context a
faptelor sau chiar omiterea unor aspecte care prin menţionarea lor ar fi permis o înţelegere mai bună a informaţiilor prezentate; 3. Contestatoarea nu aduce în cadrul motivaţiei/argumentaţiei contestaţiei niciun element definitoriu în susţinere, care să fie bazat pe o fundamentare tehnică de specialitate; 4. Contestatoarea nu are o coerență în susţinerea afirmaţiilor sale, utilizând în cadrul motivaţiei/argumentaţiei inclusiv termeni folosiţi de entitatea contractantă în cadrul documentaţiei (ex. „recunoaştere"), termeni pe care ea însăşi îi contestă în clarificare ca fiind de neînţeles şi meniţi să inducă în eroare potenţialii ofertanţi; 5. Contestatoarea nu aduce nicio argumentaţie pentru susţinerea punctului de vedere privind faptul că nu există la momentul actual mai mulţi producători de sisteme de cântărire în mişcare. Contestatoarea afirmă încă de la transmiterea solicitării de clarificare că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, dar afirmaţia acesteia nu a avut niciun fundament, lucru dovedit de faptul că abia după răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare contestatoarea începe demersurile de analiză pe piaţă a potenţialilor producători de astfel de sisteme (a se vedea anexele 3, 4 şi 5 la contestaţie şi datele de timp asociate respectiv 8, 12 şl 14 august). Mai mult, demersurile realizate de contestatoare în cadrul analizei de piaţă a inclus doar contactarea producătorilor/distribuitorilor indicaţi de entitatea contractantă prin răspunsul la solicitarea de clarificare şi nu evidenţiază analiza făcută de contestatoare în susţinerea afirmaţiei sale că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. În conformitate cu informaţiile tehnice disponibile public pe piaţa de profil există mai mulţi producători de senzori în tehnologie fibră optică (un alt exemplu https://www.osmos- qroup.com/en/solutions/weiqh-motlon- deformation). Un sistem de cântărire în mişcare este un sistem hardare şi software complex, în care senzorii reprezintă doar o componentă a acestora. Sistemele de cântărire în mişcare sunt sisteme formate din mai multe componente, printre care şi senzorii, componente care sunt realizate de producători diferiţi. Realizarea unui sistem de cântărire în mişcare implică integrarea la nivel funcţional a tuturor acestor componente (senzori, camere context, camere ANPR, dataloggere, echipamente de reţea de tip switch, router, conectică specifică tip ethernet, fibră optică, electric etc); 6. Contestatoarea nu aduce nicio argumentaţie pentru susţinerea punctului de vedere privind faptul că nu există la momentul actual mai mulţi distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare cu senzori în tehnologie fibră optică şi că contestatoarea nu a putut obţine o ofertă de preţ în vederea participării la procedură. Contestatoarea prin acţiunile sale lasă impresia că nu doreşte să participe la această procedură cu o ofertă pentru sisteme de cântărire în mişcare conforme cu cerinţele entităţii contractante ci doreşte participarea la procedură cu propriile sisteme pe care le comercializează. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că contestatoarea evită în totalitate să prezinte, atât în cadrul Pagina 29 din 56
clarificării cât şi în cadrul contestaţiei avantajele pe care le-ar aduce acceptarea unor sisteme de cântărire în mişcare de tipul celor solicitate de contestatoare. În accepţiunea contestatoarei, dacă există un singur producător pentru un anumit tip de produs, nimeni nu mai poate furniza acest produs decât producătorul, lucru total fals şi dovedit de multitudinea de produse singulare de pe piaţă (ex. Sistemele de operare windows), dar care sunt ofertate în cadrul procedurilor prin intermediul distribuitorilor, producătorul neparticipând la proceduri. 7. Contestatoarea, în motivarea/argumentarea contestaţiei nu a reuşit să ofere în niciuna din afirmaţiile sale o motivaţie fundamentată pe dovezi ci a realizat doar afirmaţii şi concluzii bazate pe propria interpretare a faptelor. IV. Având în vedere aspectele prezentate mai sus în susţinerea punctului de vedere al entităţii contractante, entitatea contractantă consideră că solicitarea contestatoarei nu are niciun fundament pentru a fi acceptată şi solicită Consiliului să dispună respingerea contestaţiei şi continuarea procedurii. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, datată 02.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 55698/02.09.2024, ALTIMATE S.A. a transmis răspuns cu privire la punctul său de vedere formulat de COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME", prin care solicită CNSC să constate caracterul neîntemeiat al susţinerilor cuprinse în punctul de vedere şi să dispună admiterea contestaţiei, având în vedere următoarele motive: Precizare prealabilă. 1. La data de 16 august 2024, ALTIMATE S.A. a formulat contestaţia nr. 52432, îndreptată împotriva răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, prin care a solicitat CNSC să dispună: 1) anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 și nr. 3; 2) obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin punctul de vedere nr. 9557/21.08.2024, CNAPM Constanţa a solicitat respingerea contestaţiei formulate de ALTIMATE S.A. ca neîntemeiată, susţinând că motivele invocate de contestatoare nu au niciun fundament. În cele ce urmează, contestatorul va arăta că susţinerile entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere nu sunt de natură a înlătura criticile formulate prin intermediul contestaţiei, astfel încât se impune că CNSC să admită această contestaţie. II. Contrar susţinerilor entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, contestația formulată de ALTIMATE SA este întemeiată. A. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1. Prin contestaţia formulată, contestatorul susține că a arătat, pe de o parte, că, deşi prin documentaţia de atribuire entitatea contractantă a
solicitat furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică sau echivalent, din răspunsul formulat de CNAPM Constanţa cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1, reiese că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Pe de altă parte, ALTIMATE SA a demonstrat că, prin răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată de aceasta prin documentaţia de atribuire la furnizarea de produse identice cu cele care fac, potrivit accepţiunii acesteia, obiectul contractului pe care urmăreşte să îl atribuie, respectiv sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Contestatorul arată că susţinerile CNAPM Constanţa din cuprinsul punctului de vedere formulat de aceasta nu numai că nu contrazic aceste critici formulate de contestatoare, dar le confirmă. a. Obiectul procedurii de atribuire contestate nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care folosesc senzori cu fibră optică. Prin punctul de vedere formulat, CNAPM Constanţa a menţionat, în ceea ce priveşte obiectul procedurii de atribuire contestate, că, din formularea cerinţei de la cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitat, pct. 12.1 Componenta hardware, care specifică faptul că subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent, „se observă în mod clar şi evident ca entitatea contractantă acceptă orice tehnologie de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare atâta timp cât sunt respectate cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate" (a se vedea pag. 4 din punctul de vedere). Mai mult, CNAPM Constanţa a statuat expres faptul că „entitatea contractantă nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică" (a se vedea pag. 6 din punctul de vedere). Aşadar, contestatorul susține că însăşi entitatea contractantă a confirmat faptul că, prin documentaţia de atribuire, aceasta a permis ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează alte tipuri de senzori decât cei cu fibră optică. Cu toate acestea, atât din răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 1, cât şi din apărările invocate de CNAPM Constanţa în cuprinsul punctului de vedere, rezultă în mod clar faptul că intenţia reală a entităţii contractante este aceea de a restrânge în mod artificial atât obiectul contractului, cât şi experienţa similară acceptată de aceasta la livrarea de sisteme de cântărire în mişcare care folosesc senzori de fibră optică. Astfel, CNAPM Constanţa a precizat, în cuprinsul punctului de vedere, că, în viziunea sa, „tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare este dată de tipul/categoria de senzor utilizat respectiv de caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestuia " (a se vedea pag. 7 din punctul de vedere). Totodată, atât prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, cât şi prin punctul de vedere, entitatea contractantă a menţionat că nu acceptă ca experienţă similară sistemele de cântărire care utilizează alte tipuri de senzori decât cei cu fibră optică (senzori piezo- electrici/quartz Pagina 31 din 56
sau bending plate), întrucât tehnologia de realizare a acestor senzorilor este diferită de cea a sistemelor solicitate prin caietul de sarcini, iar prin acceptarea ca experienţă similară a unor contracte în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare cu alte tipuri de senzori se creează un risc major de neimplementare sau implementare defectuoasă a contractului. Contestatorul menționează că din aceste explicaţii oferite de CNAPM Constanţa, rezultă clar faptul că aceasta a răspuns la întrebarea de clarificare nr. 1, referitoare la experienţa similară solicitată, ca şi cum prin documentaţia de atribuire s-ar fi impus ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care folosesc un anumit tip de senzori, respectiv senzori cu fibră optică, orice alte tipuri de senzori fiind considerate de către entitatea contractantă necorespunzătoare, ceea ce demonstrează temeinicia contestaţiei formulate de ALTIMATE SA. Or, dat fiind faptul că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică, fapt recunoscut de entitatea contractantă prin intermediul punctului de vedere, este evident că răspunsul oferit de aceasta la întrebarea de clarificare nr. 1 este necorespunzător. Prin intermediul punctului de vedere, CNAPM Constanţa a susţinut şi că ALTIMATE SA contestă dreptul entităţii contractante de a solicita un sistem de cântărire în mişcare care să se plieze pe nevoile şi necesităţile de utilizare a acestuia şi a precizat că stabilirea unui anumit nivel tehnologic aferent unui produs/sistem pe care o entitate contractantă doreşte să îl achiziţioneze este strict atributul acesteia. În realitate, însă, contestatoarea nu a criticat modalitatea de formulare a cerinţelor din caietul de sarcini, care sunt clare în sensul că obiectul contractului este reprezentat de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau alţi senzori echivalenţi, ci faptul că entitatea contractantă a răspuns la întrebarea de clarificare nr. 1 fără a ţine cont că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de tip WIM cu senzori de fibră optică. Din această perspectivă, contestatorul menţionează şi că, dacă entitatea contractantă ar fi dorit să limiteze obiectul contractului la sistemele de cântărire în mişcare care folosesc un anumit tip de senzori, acest lucru ar fi trebuit să fie menţionat expres în documentaţia de atribuire, nicidecum să rezulte în mod indirect din răspunsurile la solicitările de clarificări. De asemenea, contestatorul precizează că toate susţinerile din cuprinsul punctului de vedere formulat de CNAPM Constanţa referitoare la diferenţele dintre sistemele de cântărire dinamică şi avantajele sistemelor de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică nu au nicio relevanță pentru soluţia pe care CNSC o va pronunţa în prezenta cauză, tocmai pentru că entitatea contractantă nu a limitat obiectul contractului la sistemele WIM care folosesc fibră optică. Altfel spus, faţă de modul în care a fost întocmită documentaţia de atribuire de către CNAPM Constanţa, faptul că aceasta a urmărit, de fapt, să achiziţioneze sisteme de cântărire în mişcare cu fibră optică,
contestatorul precizează că nu are nicio relevanţă, câtă vreme acest aspect nu a fost precizat în documentaţia de atribuire. Contestatorul menționează că aşa cum a arătat pe larg în cuprinsul contestaţiei (a se vedea paragrafele 6-15 şi paragrafele 38-51), eventualele diferenţe constructive sau funcţionale existente între sistemele de cântărire în funcţie de tipul de senzori utilizaţi de acestea nu determină înlăturarea echivalenţei dintre aceste sisteme, cât timp sistemele ofertate îndeplinesc cerinţele prevăzute de caietul de sarcini şi ating scopul urmărit de entitatea contractantă prin organizarea procedurii de atribuire, respectiv permit identificarea autovehiculelor supraîncărcate. Or, aşa cum a arătat prin contestaţia formulată, acest obiectiv este îndeplinit de un sistem de cântărire în mişcare WIM (weight în motion, adică măsurare în mişcare), indiferent de tipul de senzori folosiţi. Contestatorul susține că tocmai acesta este motivul pentru care Certificarea OIML R134 reglementează rezultatul funcţionării sistemelor de cântărire în mişcare, adică cântărirea masei totale a vehiculelor, şi nu face referire la caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestor sisteme, fapt subliniat de însăşi entitatea contractantă prin punctul de vedere. Prin urmare, contestatorul precizează că susţinerile CNAPM Constanţa din cuprinsul punctului de vedere referitoare la avantajele sistemelor de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică nu sunt numai irelevante din perspectiva criticilor formulate prin intermediul contestaţiei care face obiectul prezentei cauze, ci sunt şi vădit neîntemeiate. Având în vedere aspectele mai sus menţionate, contestatorul concluzionează că, prin documentaţia de atribuire, CNAPM Constanţa a solicitat livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau echivalenţi, astfel încât experienţa similară solicitată de entitatea contractantă trebuie să fie stabilită în corelaţie cu acest obiect al contractului. b. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată iniţial prin documentaţia de atribuire. Având în vedere faptul că, aşa cum ALTIMATE SA a menţionat în secţiunea precedentă, entitatea contractantă a recunoscut că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică, înseamnă că nici experienţa similară solicitată de CNAPM Constanţa nu poate fi limitată la sistemele WIM care folosesc acest tip de senzori. De altfel, după cum ALTIMATE SA a arătat prin contestaţia formulată, cerinţa din documentaţia de atribuire referitoare la experienţa similară nici nu cuprindea o astfel de limitare, menţionând că experienţa similară trebuie să fie demonstrată prin intermediul unor contracte în cadrul cărora au fost furnizate „sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului Pagina 33 din 56
sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei". Cu toate acestea, din răspunsul formulat de entitatea contractantă cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1, contestatorul susține că rezultă că CNAPM Constanţa a limitat experienţa similară la furnizarea de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu CNAPM Constanţa. Prin intermediul punctului de vedere, entitatea contractantă a susţinut că această critică formulată de contestatoarea ALTIMATE SA este neîntemeiată întrucât, în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări, nu se regăsesc sintagmele „produse identice" sau „acelaşi tip de senzori". În realitate, însă, CNAPM Constanţa a menţionat explicit în cuprinsul acestui răspuns faptul că nu poate accepta „prezentarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori". Per a contrario, rezultă că intenţia entităţii contractante este aceea de a accepta ca experienţă similară numai sisteme WIM care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei pe care aceasta îi doreşte, în mod artificial. Aşa cum ALTIMATE SA a menţionat în secţiunea precedentă, prin acelaşi tip de senzori, entitatea contractantă se referă exclusiv la senzorii cu fibră optică, fapt ce rezultă cât se poate de clar atât din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, cât şi din punctul de vedere formulat de CNAPM Constanţa. Contestatorul precizează că în realitate, entitatea contractantă a formulat răspunsul la solicitarea de clarificări de aşa manieră încât să restrângă sfera experienţei similare acceptate de aceasta, fără a se folosi însă de o exprimare clară, tocmai pentru a evita formularea unei eventuale contestaţii cu privire la răspunsurile la solicitările de clarificări. Procedând astfel, contestatorul susține că CNAPM Constanţa a încălcat obligaţia legală de a răspunde în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, prevăzută de art. 108 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale aprobate din HG nr. 394/2016. Or, este clar că entitatea contractantă nu se poate prevala de faptul că răspunsul la solicitarea de clarificări formulat de aceasta este evaziv, nefiind precizat expres faptul că aceasta va accepta numai experienţa similară constând în livrarea de sisteme WIM cu senzori care folosesc fibră optică, în condiţiile în care intenţia sa reală este evidentă. În acelaşi sens, CNAPM Constanţa a menţionat în cuprinsul punctului de vedere că cerinţa privind experienţa similară nu a fost modificată, întrucât aceasta a precizat în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1 că „modificarea cerinţei referitoare la experienţa similară nu se acceptă". Contestatorul menționează că în mod evident, această precizare nu are nicio relevanţă, în contextul în care din răspunsul la solicitarea de
clarificări rezultă cât se poate de clar faptul că cerinţa referitoare la experienţa similară a fost restrânsă de entitatea contractantă de aşa manieră încât aceasta ajunge să fie chiar mai limitată decât obiectul procedurii de atribuire contestate, rezultat din prevederile caietului de sarcini, ceea ce este inacceptabil, având în vedere că rolul experienţei similare este tocmai acela de a demonstra capacitatea ofertanţilor de a executa corespunzător contractul atribuit în cadrul procedurii de achiziţie publică. Totodată, contestatorul reiterează faptul că autorităţile/entităţile contractante nu au dreptul de a solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului care urmează a se atribuit, fapt prevăzut expres de dispoziţiile art. 5 din Instrucţiunea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2017. Cu toate acestea, CNAPM Constanţa nu numai că a limitat experienţa similară la furnizarea unui sistem identic cu cel care face obiectul contractului de achiziţie publică care urmează a fi atribuit de aceasta, ci chiar a solicitat, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, că experienţa similară să fie reprezentată exclusiv de furnizarea unuia dintre tipurile de produse care pot fi livrate în cadrul acestui contract, potrivit caietului de sarcini, ceea ce contravine flagrant dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 şi Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017. Prin urmare, contestatorul susține că se impune ca entitatea contractantă să remedieze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, astfel încât experienţa similară să poată fi dovedită prin livrarea unor sisteme similare cu cele care fac obiectul contractului pe care aceasta urmăreşte să îl atribuire, respectiv sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau echivalenţi. c. Limitarea obiectului procedurii, respectiv a cerinţei privind experienţa similară la livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează exclusiv senzori cu fibră optică ar conduce la restricţionarea liberului acces la procedura de atribuire Prin intermediul contestaţiei formulate, a arătat şi că, prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, CNAPM Constanţa a restricţionat în mod nelegal participarea la procedura de atribuire, aducând totodată atingere principiului nediscriminării, prevăzut de dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016 întrucât, deşi entitatea contractantă susţine că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare cu fibră optică nu este inovatoare sau neaccesibilă producătorilor de astfel de sisteme, respectiv că pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică, în realitate, numai producătorul IWIM (https://www.iwim.it/en/) comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică (sistemul tip BISON). În acest sens, ALTIMATE SA precizează că a arătat că niciunul dintre ceilalţi producători indicaţi de entitatea contractantă în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nu comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, soluţiile fiind fie în Pagina 35 din 56
stadiul de prototip, fie scoase din fabricaţie (a se vedea paragraful 54 din contestaţie şi Anexele nr. 4-5). Totodată, contestatorul precizează că din analizarea informaţiilor disponibile pe pagina de internet a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală (OIML), www.oiml.org, care permite verificarea tuturor certificărilor emise de această instituţie, rezultă că numai producătorul IWIM comercializează sisteme de cântărire în mişcare cu certificare OIML R134 care utilizează senzori cu fibră optică (sistemul tip BISON). În consecinţă, contestatorul a concluzionat că restrângerea obiectului procedurii de atribuire sau a experienţei similare la furnizarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică ar afecta liberul acces la procedura de achiziţie publică şi ar aduce atingere caracterului concurenţial al acestei proceduri, descurajând orice alţi operatori economici interesaţi să participe la licitaţie. Prin punctul de vedere formulat, entitatea contractantă nu a fost în măsură să combată aceste susţineri ale contestatoarei, aceasta neindicând nici măcar un producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, în afară de IWIM. În mod evident, dacă entitatea contractantă ar fi avut posibilitatea de a indica un astfel de producător, ar fi făcut acest lucru, pentru a demonstra, astfel, netemeinicia criticilor formulate de contestatoare. În schimb, pentru a distrage atenţia de la acest aspect, CNAPM Constanţa a precizat că ALTIMATE SA nu a realizat o analiză de piaţă pentru identificarea potenţialilor producători sau distribuitori de astfel de sisteme, motiv pentru care criticile formulate de contestatoare nu ar fi dovedite. Cu toate acestea, contrar susţinerilor entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, contestatoarea susține că a realizat o cercetare de piaţă extrem de amănunţită încă de momentul publicării documentaţiei aferente procedurii de atribuire contestate. Prin intermediul contestaţiei, ALTIMATE SA a prezentat numai un extras din corespondenţa cu producătorii nominalizaţi de entitatea contractantă prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, tocmai pentru a scoate în evidenţă faptul că nici măcar producătorii indicaţi de CNAPM Constanţa nu pot furniza un sistem de cântărire în mişcare care să deţină certificarea OIML R134 şi care să folosească senzori cu fibră optică. Aşadar, deşi ALTIMATE SA a încercat să găsească soluţii pentru ofertarea unui sistem WIM cu fibră optică, aceasta nu a identificat decât un unic sistem de acest tip, produs de IWIM. Or, acest producător a livrat şi sistemul existent în prezent la Poarta nr. 9 din incinta Portului Constanţa, fiind evident că urmează a fi avantajat în cadrul procedurii de atribuire contestate. Contestatorul reiterează faptul că CNAPM Constanţa nu a putut oferi, în cadrul punctului de vedere, nici măcar un exemplu de alt producător, în afară de IWIM, care să comercializeze în prezent sisteme de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică și certificare OIML R134, ceea ce demonstrează că temerea contestatoarei referitoare la
intenţia entităţii contractante de a avantaja furnizorul IWIM este întemeiată. Un indiciu suplimentar în acest sens este reprezentat de faptul că ALTIMATE SA a solicitat în repetate rânduri ofertă inclusiv din partea producătorului IWIM pentru sistemele de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică, însă nu a primit niciun răspuns, ceea ce ridică şi serioase semne de întrebare din perspectiva legislaţiei concurenţei. În ceea ce priveşte susţinerea entităţii contractate potrivit căreia interesul contestatoarei „nu a fost niciun moment de a identifica soluţii pentru a oferta un sistem conform cu cerinţele entităţii contractante, ci de a obliga entitatea contractantă la a accepta sistemele proprii ale contestatoarei", contestatorul reiterează faptul că CNAPM Constanţa nu a solicitat livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică, fapt confirmat chiar de către aceasta prin intermediul punctului de vedere. Cu toate acestea, entitatea contractantă insistă asupra distincţiei între sistemele conforme cu cerinţele entităţii contractate, referindu-se în mod evident la sistemele WIM care folosesc senzori cu fibră optică, şi toate celelalte sisteme WIM, ceea ce este complet nejustificat prin raportare la obiectul procedurii de atribuire contestate, astfel cum acesta rezultă din documentaţia de atribuire. Aşadar, în încercarea de a distrage atenţia CNSC de la aspectul esenţial subliniat de ALTIMATE SA prin intermediul contestaţiei, respectiv de la faptul că, prin răspunsul oferit de aceasta la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a restricţionat accesul la procedura de atribuire contestată, prin punctul de vedere formulat, CNAPM Constanţa s-a folosit de o lungă înşiruire de susţineri referitoare la concepte şi noţiuni tehnice care sunt atât lipsite de relevanţă, prin raportare la obiectul contestaţiei care face obiectul prezentei cauze, cât şi vădit neîntemeiate. d. Concluzie Având în vedere ansamblul aspectelor mai sus menţionate, rezultă că se impune ca CNSC să anuleze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1 şi să oblige entitatea contractantă să reformuleze acest răspuns, astfel încât acesta să fie în concordanţă cu obiectul contractului care va fi atribuit prin procedura de atribuire contestată, rezultat din documentaţia de atribuire, şi, totodată, să nu limiteze experienţa similară solicitată ofertanţilor la furnizarea de sisteme identice cu cele care vor fi livrate în cadrul executării contractului anterior menţionat. B. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 3. Prin contestaţia formulată, ALTIMATE SA a arătat că răspunsul oferit de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3 induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării BRML solicitate prin documentaţia de atribuire. În acest sens, contestatorul precizează că a arătat că, din documentaţia de atribuire publicată de CNAPM Constanţa, nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de BRML pentru sistemul de cântărire în Pagina 37 din 56
mişcare în care sunt integraţi că parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea BRML pentru senzori în sine, respectiv în ce ar trebui să constea această recunoaştere. Astfel, la pag. 3 din caietul de sarcini, CNAPM Constanţa a menţionat că ofertanţii trebuie să facă dovada faptului că sistemul de cântărire în mişcare este recunoscut de BRML, în conformitate cu reglementările în vigoare. Cu toate acestea, dat fiind faptul că în paragraful din caietul de sarcini au fost folosite alternativ sintagma „sistem de cântărire în mişcare" şi „sistem de senzori", a rezultat o incertitudine legată de obiectul avizării BRML solicitate de către entitatea contractantă, existând riscul ca aceasta să se folosească de ambiguitatea caietului de sarcini pentru a pretinde avizarea senzorilor, ca părţi componente ale sistemului de cântărire în mişcare. Aşa cum ALTIMATE SA a arătat prin contestaţia formulată (a se vedea paragrafele 74-80 din contestaţie), BRML poate supune controlului metrologic legal, în vederea aprobării de model, numai mijloacele de măsurare prevăzute în tabelul din Anexa la Ordinul BRML nr. 77/2022 cu privire la care se menţionează în coloana 5 a tabelului că poate fi aplicată o astfel de modalitate de control. Prin urmare, nu se poate pune problema că BRML să „aprobe la model" senzori. În consecinţă, prin întrebarea de clarificare nr. 3 s-a solicitat ca CNAPM Constanţa să clarifice la ce se referă recunoaşterea subansamblului de senzori, dat fiind faptul că BRML nu are în atribuţii „recunoaşterea" unor senzori. Această întrebare a fost menită să clarifice dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea BRML şi pentru senzori în sine şi în ce ar trebui să constea această recunoaştere, dat fiind faptul că aprobarea ca model nu este posibilă. Prin răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3, entitatea contractantă a menţionat că subansamblul de senzori trebuie să fie avizat metrologic, respectiv să fie aprobat ca model, fără a explica la ce se referă prin sintagma „subansamblu de senzori". În consecinţă, răspunsul oferit de entitatea contractantă cu privire la întrebarea de clarificare poate fi interpretat în sensul că aceasta doreşte că senzorii care vor intra în componenţa sistemului de cântărire în mişcare ofertat să fie „aprobaţi ca model" de către BRML. Contestatorul precizează că această temere a fost confirmată prin punctul de vedere formulat de CNAPM Constanţa, în cuprinsul căruia entitatea contractantă a clarificat că aceasta doreşte ca ofertanţii să facă dovada deţinerii aprobării de model pentru subansamblul de senzori, ca parte componentă a sistemului de cântărire în mişcare. Contestatorul susține că subansamblul de senzori poate obţine o recunoaştere din partea BRML numai că parte componentă a unui sistem de cântărire în mişcare aprobat că model de această instituţie, însă din răspunsul formulat cu privire la solicitarea de clarificare nr. 3, respectiv
din punctul de vedere al CNAPM Constanţa, rezultă că entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea BRML pentru senzori în sine. Or, aşa cum ALTIMATE SA a explicat, BRML nu poate aproba ca model un senzor sau un subansamblu de senzori, ca părţi componente ale sistemului de cântărire în mişcare, ci numai acest sistem în ansamblul său, ceea ce înseamnă că cerinţa din documentaţia de atribuire, astfel cum a fost interpretată de entitatea contractantă în conformitate cu precizările acesteia din cuprinsul răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 3, respectiv prin intermediul punctului de vedere formulat cu privire la contestaţia ALTIMATE SA, este imposibil de îndeplinit. Contestatorul menţionează că, prin punctul de vedere formulat, entitatea contractantă nu a contestat argumentat faptul că obţinerea unei aprobări de model pentru senzori este imposibilă, ceea ce demonstrează cu atât mai mult temeinicia criticilor formulate. În consecinţă, se impune ca răspunsul formulat de CNAPM Constanţa cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3 să fie anulat, iar entitatea contractantă să fie obligată să reformuleze răspunsul la această solicitare, astfel încât acesta să fie în acord cu prerogativele conferite de lege BRML. III. Concluzie finală. Având în vederea toate argumentele prezentate mai sus, dar şi cele dezvoltate prin contestaţie, ALTIMATE SA solicită CNSC să dispună: 1) anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 și nr. 3; 2) obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Documentele din dosarul achiziției au fost transmise de autoritatea contractantă cu adresa nr. 35539/22.08.2024, înregistrate la Consiliu cu nr. 53980/26.08.2024, completate cu adresa nr. 36973/03.09.2024, înregistrate la Consiliu cu nr. 56214/04.09.2024. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: În vederea atribuirii contractului de furnizare având ca obiect „Sistem de cântărire și de măsurare dimensiuni”, cod CPV 42923200-4 Cântare (Rev. 2), COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA, în calitate de entitate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. CN1071133/17.07.2024. Din informațiile anunțului de participare amintit, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de furnizare este de 10.067.400,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate preț”, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită la data de Pagina 39 din 56
20.08.2024, ora 15:00. În prezent procedura de atribuire este suspendată, măsura fiind dispusă de entitatea contractantă ca urmare a contestației ALTIMATE SA. Cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, ALTIMATE SA a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 201.348,00 lei, conform recipisei de consemnare nr. 210478934/1, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 14.08.2024. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul constată că aceasta este îndreptată împotriva răspunsurilor 1 și 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, considerând că, ”pe de o parte, prin răspunsul oferit la Întrebarea de clarificare nr. 1, CNAPM C id cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire, iar pe de altă parte, răspunsul formulat cu privire la Întrebarea de clarificare nr. 3 e i operatorii economici interesaţi să participe la procedura de a Leg a lă, care a fost solicitată de Entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire.” În ceea ce privește prima critică a contestatoarei, Consiliul reține că, față de întrebarea nr. 1 ” Referitor la cerinţa de experință similară din documentaţia de atribuire: Ofertanţii trebuie sa demonstreze ca in ultimii 5 ani (calculaţi pana la data limita de depunere a ofertelor) au livrat, instalat si pus in funcţiune, in cadrul unui contract sau mai multe, produse similare/ superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului în valoare cumulată de cel puţin 7.900.000,00 lei, fără T.V.A, Notă: 1. Prin produse "similare/superioare" se înţelege sisteme de cantarire in mişcare cu senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare din punct de vedere a complexităţii si/sau scopului, produse asemanatoare de tipul/natura si complexitatea, cat si din punct de vedere al rezultatului sau functionalitatii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei, ai căror beneficiari sunt autoritati contractante sau clienţi privaţi. Facem urmatoarele precizări: a) In prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cantarire in mişcare utilizeaza 3 tipuri de senzori a. Senzori piezo-electrici/quartz b. Senzori bending plate c. Senzori fibra optica
Nu exista studii relevante care sa documenteze o ierarhizare a performenatelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea "senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare" este pur formala, si nu asigura accesul liber al tuturor ofertanţilor interesati la procedura, ofertanţii neavand instrumente tehnice necesare pentru a demonstra "superioritatea" unei anumit senzor în detrimental altui senzor; b) Din informaţiile disponibile public, la nivel mondial exista un singur producător de soluţii WIM cu certificare OIML R134 care utilizeaza sensori
cu
fibra
optica
respectiv
BISON,
Italia ( https://www.iwim.it/en/); c) In plus, pana la acest moment, in Romania, marea majoritate a proiectelor similare de cantarire in mişcare au inclus instalarea unor soluţii care utilizeaza senzori de tip piezoelectric/quartz; Având in vedere argumentele de mai sus, pentru a nu restricţiona in mod total nejustificat accesul liber la procedura al tuturor agenţilor economici interesati, va rugam sa î c s ”, autoritatea contractantă a formulat răspuns. Răspunsul la întrebarea nr. 1 cuprinde următoarele informații: ”a) Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice (Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, HG 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor sectoriale/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale si Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 emisa in aplicarea a prevederilor art. 191 si art. 192 lit. a) si b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale), autoritatea contractanta are dreptul sa solicite ofertanţilor dovada capacitatii tehnice si profesionale referitoare la experienţa similara/experienţa in implementarea unui/unor contract/ contracte similar/similare atat ca tip si complexitate, cat si din punctul de vedere al rezultatului/functionalitatii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publica/de achiziţie sectoriala/ acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedura. Cerinţele de calificare privind capacitatea tehnica si profesionala a ofertanţilor - experienţa similara sunt in relaţie directa cu obiectul contractului si se introduc in documentaţia de atribuire pentru a demonstra ca potentialul lor tehnic, financiar si organizational este de natura sa duca la realizarea in mod efectiv si in cele mai bune condiţii a contractului. Având in vedere relaţia directa de cauzalitate intre cerinţa privind experienţa similara si obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractanta nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similara prin acceptarea unor contracte ca experienţa similara in care au fost implementate sisteme de cantarire in mişcare realizate in tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini, deoarece caracteristicile sistemelor de cantarire in mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, si condiţiile de instalare/punere in functiune/operationalizare/utilizare/intretinere sunt total diferite de la sistem la sistem, in funcţie de tehnologia in care este Pagina 41 din 56
realizat. Instalarea unor sisteme de cantarire in mişcare ce utilizeaza senzori de tip "Bending plate", "Load cell", "Polymer Piezo", "Quartz Piezo", "Strain Gauge Strip", etc este total diferita pentru fiecare categorie de senzor in parte, plecând de la modalitatea si materialele utilizate la instalarea/montarea fizica a acestora, asigurarea legaturilor electrice, de date si terminând cu testarea si calibrarea acestora, tinand cont de toti factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vant, temperatura, umiditate, inghet, materiale corozive. etc, perturbaţii electromagnetice, etc). Astfel prezentarea unor contracte ca experienţa similara in care au fost implementate sisteme de cantarire in mişcare realizate in alte tehnologii sau in care au fost utilizate alte tipuri de senzori nu este relevanta pentru obiectul contractului si nu oferă autoritatii/entitatii contractante certitudinea ca respectivul ofertant are cunostintele tehnice necesare realizarii sistemului solicitat. In plus, pentru fiecare tip de sistem de cantarire in mişcare exista avantaje si dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cantarire in mişcare tinand strict de nevoile si condiţiile de utilizare ale acestuia. b) In ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastra privitoare la faptul ca cerinţa privind experienţa similara conduce la restrictionarea in mod nejustificat a accesului liber la procedura a tuturor agenţilor economici interesati, va comunicam faptul ca tehnologia de realizare a sistemului de cantarire in mişcare solicitat prin caietul de sarcini si implicit prin cerinţa privind experienţa similara nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nisat, neaccesibila producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare. Aceasta tehnologie isi are rădăcinile inca din anii 1990, cand au fost realizate primele studii cu privire la avantajele introducerii acesteia in realizarea sistemelor de cantarire in mişcare si nu a reprezentat nimic altceva decât o evoluţie fireasca in dezvoltarea sistemelor de cantarire in mişcare, aceste sisteme de cantarire in mişcare realizate cu senzori in tehnologie fibra optica nefiind decât o noua generaţie raportat la modalitatile de realizare a sistemelor anterioare. Preocuparea producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare de a tranzita către sistemele realizate in tehnologii mai noi (ex. fibra optica) si faptul ca acest produs nu mai este la momentul actual un produs inovator/ tehnologie inovatoare este confirmat de multitudinea de informaţii disponibile public la o simpla cautare pe google, prin care se promoveaza astfel de sisteme de cantarire in mişcare realizate in tehnologie
fibra
optica: https://www.iwim.it/en/, https://www.optiwim.com, https://fosina.fr/fiber-optic-weiqht-in- motion, https://www.ep-id.com/product/road-weiqht-in-motion-wim si altele. Aceste informaţii nu fac altceva decât sa confirme faptul ca la momentul actual, pe piaţa exista mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cantarire in mişcare in tehnologie fibra optica. In concluzie, E s r .”
Totodată, Consiliul a avut în vedere faptul că solicitarea de clarificare nr. 1, din adresa nr. 33886/07.08.2024, a fost formulată în contextul în care, prin documentația de atribuire s-au precizat următoarele: prin fișa de date, la cap. III.1.3.a) ”Capacitatea tehnica si/sau profesionala - Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate”, s-a impus operatorilor
economici
următoarea
cerință: ”P : executa s c a t Mod i r e: Informatii privind Experienţă similară (furnizare, instalare si punere in functiune). Of produ s e
s imi d n
p unct d e
ved e r e T.V.A. Notă: Pagina 43 din 56
1. Prin produse “similare/superioare” se intelege sisteme de cantarire in miscare cu senzori realizati in tehnologie fibra optica sau superioare din punct de vedere al complexitatii si/sau scopului, produse asemanatoare de tipul/natura si complexitatea, cat si din punct de vedere al rezultatului sau functionalitatii urmarite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achizitiei, ai caror beneficiari sunt autoritati contractante sau clienti privati. 2.“Ultimii 5 ani” se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 (art. 13), cu mențiunea că modul de calcul al perioadei poate fi afectat de eventualele decalări ale termenului limită prevăzut în Anunțul de participare simplificat. 3. Aceasta valoare trebuie să reprezinte numai partea livrată/ prestata de către operatorul economic ofertant, în cazul în care a participat într-o asociere. 4. În cazul unei oferte depuse în asociere, cerința privind experiența similară poate fi îndeplinită prin cumul de către asociați. 5. Se vor lua în considerare și contracte având ca obiect livrări/instalare/montaj de produse similare semnate/încheiate/începute chiar înainte de perioada specificată, dar derulate în acestă perioadă, din care să reiasă că respectivele livrări au fost duse la bun sfârsit 6. Nu se iau in considerare contractele aflate in derulare si nereceptionate deloc la data limita de depunere a ofertelor, in schimb se accepta produsele/serviciile receptionate partial la aceasta data, cu conditia ca specificul contractului prezentat, sa permita elaborarea unui livrabil care sa poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent. 7. Entitatea contractantă are dreptul de a se adresa inclusiv beneficiarului final al serviciilor care fac obiectul contractului prezentat drept experiența similară pentru confirmarea celor prezentate de operatorul economic (ofertant unic/ofertant asociat). Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor publici sau privati, contract, proces verbal de recepţie, etc) prin care se confirmă prestarea serviciilor de natura si complexitate similare/comparabile cu cele care fac obiectul achizitiei, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea entitatii contractante, doar de catre ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Conversia leu valută se face prin raportare la cursul mediu anual in lei/valuta comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Pentru operatorii economici straini documentele se prezinta in copie certificata cu mentiunea “conform cu originalul”, insotita de traducerea autorizata în limba romana. Pentru furnizarea informațiilor aferente fiecărui contract prezentat ca experiență similară, Operatorul Economic Ofertant completează în DUAE (răspuns) astfel: • în câmpul "DESCRIERE" va introduce cel putin următoarele informații: - obiectul contractului cu Beneficiarul produselor. - datele de identificare ale contractului (nr., data), - domeniul pentru care au fost au livrate, instalate si puse in functiune produse similare/superioare cu cele care fac obiectul contractului, - rolul Operatorului Economic Ofertant în relația cu beneficiarul nominalizat la rubrica ”BENEFICIARI” (contractant individual, Subcontractant sau membru al unei asocieri de Operatori Economici care au livrat, instalat si pus in functiune produse similare în cadrul contractului și proporția din contract (în procente si valoric) realizată de acesta în cazul în care operatorul economic Ofertant a activat ca subcontractant sau membru în asociere - documentul/documentele așa cum există acesta/acestea sub formă de dovezi în evidențele sale pentru demonstrarea realizării în mod corespunzător a lucrarilor executate pe care Operatorul Economic Ofertant le poate prezenta Entitatii Contractante la solicitarea expresă a acesteia. • în câmpul „VALOARE” – va introduce valoarea fără TVA a livrarilor de produse duse la bun sfarsit in ultimii 5 ani furnizate/ instalate/ puse in functiune de Operatorul Economic Ofertant în contractul prezentat ca experiență similară, reprezentand cota de participare a ofertantului, rezultată din contract; • în câmpul "MONEDA" – RON; • în câmpul "DATA DE ÎNCEPUT” – va selecta data la care a început furnizarea/ instalarea/ punerea in functiune, conform prevederilor contractului dintre Operatorul Economic Ofertant și beneficiar, prezentat drept experiență similară; • în câmpul „DATA DE SFÂRSIT" - va selecta data la care produsele au fost funnizate/ instalate/ puse in functiune și recepționate de către beneficiar, conform prevederilor contractului dintre Operatorul Economic Ofertant și beneficiar, prezentat drept experiență similară; • în câmpul „BENEFICIARI” - va introduce denumirea beneficiarului, așa cum este acesta indicat în contractul prezentat ca fundament pentru referintele din cadrul câmpului "Descriere". Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor publici sau privati, contract, proces verbal de recepţie, etc) prin care se confirmă confirmă furnizarea/instalarea/punerea in functiune a produselor de natura si complexitate similare/comparabile cu cele care fac obiectul achizitiei, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea entitatii Pagina 45 din 56
contractante, doar de catre ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Modalitatea de indeplinire: Informatii privind Experienţă similară (proiectare) Ofertanții trebuie sa facă dovada ca au prestat si au dus la bun sfârșit, in ultimii 5 ani (calculați pana la data limita de depunere a ofertelor), servicii de proiectare similare cu cele care fac obiectul contractului, in valoare cumulată de cel puțin 158.000,00 lei, fără TVA, la nivelul unuia sau mai multor contracte. …”; prin caietul de sarcini, la pct. 12.1 ”Componenta hardware”, s- au precizat următoarele: ”Componenta hardware este alcătuita din 12 subansamble de senzori cu durată mare de viată, pentru realizarea cântăririi în mişcare pe minim 12 benzi (în orice configuraţie stabileşte entitatea contractantă: nr. puncte/locaţii de instalare, drum cu o bandă/2 benzi, drum cu circulaţie în ambele direcţii/sens unic cu o bandă/2 benzi pe fiecare sens etc), împreună cu toate componentele/accesoriile necesare funcţionarii (datalogger, camere ANPR, camere context faţă/spate, cabluri/conectică la sistemul de comunicaţii, alimentare etc). Un subansamblu de senzori trebuie să acopere cel puţin lăţimea unei benzi de circulaţie cu dimensiunea de minim 3.5 metri şi trebuie să fie realizat din materiale foarte rezistente pentru cele mai agresive medii, precum cele caracterizate printr-o prezenţă mare a clorurilor datorită folosirii sărurilor de dezgheţare. Subansamblu de senzori va avea rezistenta la agenţi chimici utilizati in mediu rutier. U n suban s t a t i privind cel puţin, clasa din care face parte, numărul de axe, masa pe fiecare axă, distanţa între axe, lungimea autovehiculului. Suban
echiv a l e
n t pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Instalarea subansamblelor de senzori trebuie să permită utilizarea şi tranzitul echipamentelor/autovehiculelor destinate curăţării drumurilor, inclusiv a plugurilor de zăpadă şi să permită reutilizarea acestora în situaţia în care este necesară reasfaltarea/reamenajarea drumurilor/intervenţii asupra suprafeţelor de uzură din asfalt. Subansamblul de senzori va permite operarea în Suban d e prin Referatul de necesitate, entitatea contractantă a adus următoarele precizări: ”… Prin implementarea acestui sistem s e
urmă r eş adm s i l a. In acest sens, ne dorim sa implementam un sistem de cantarire dinamica care sa permită verificarea din mers a vehiculelor si care in cazul vehiculelor ce depasesc capacitatea maxima de incarcare, sa emită alerte in mod automat (fara interventia umana) si sa le transmită către Centrul National de Monitorizare si Control apartinand CNAIR. Cu ajutorul acestui sistem se vor furniza/transmite date statistice cu privire la numărul de vehicule pe ora, la clasificarea vehiculelor indiferent daca sunt goale sau incarcate la sarcina maxima, numărul si spaţiul dintre axe, viteza vehiculelor si intervalele dintre ele. In cazul vehiculelor suspecte de abateri, pe lângă informaţiile mentionate anterior, sistemul va transmite si numărul de înmatriculare prin sistemul de supraveghere tip ANPR, care asigura preluarea automata a numerelor de înmatriculare si imaginea asociata fiecărui vehicul ce trece prin zona de control. b) Oportunitatea achiziţiei: Având in vedere creşterea traficului rutier in contextul regional dar si tinand cont de acţiunile si sprijinul acordat Pagina 47 din 56
Ucrainei de catre Comisia Europeana in scopul instituirii unor cai de solidaritate pentru a exporta produsele agricole, consideram oportuna achiziţia si implementarea unor astfel de sisteme de cantarire dinamica in scopul identificării vehiculelor incarcate peste limita admisa de lege. Unul dintre beneficiile importante obtinute ca urmare a implementării acestui sistem, este acela de a proteja infrastructura rutiera portuara ce intra in administrarea C.N. APM S.A Constanta. In urma invaziei Rusiei in Ucraina si a blocării porturilor ucrainene, cerealele si alte bunuri agricole nu mai pot ajunge la destinaţiile lor, si de aceea prin rutele logistice alternative stabilite la nivel european, Romania pune la dispoziţie toate cele trei moduri de transport relevante. In acest scop, avand in vedere traficul rutier la nivelul anilor 2022/2023, consideram oportun a se achiziţiona si implementa acest sistem cat mai curând posibil. c) Economicitatea achiziţiei: Prin implementarea sistemului de cantarire dinamica si de măsurare dimensiuni propus spre achiziţie se urmăreşte ca beneficiu imediat protejarea suprafeţei de rulare, in scopul protejării investitiei in infrastructura rutiera. I imp d ru mu l . In acest fel, prin implementarea unui astfel de sistem de taxare, C.N. APM SA Constanta isi va putea recupera investitia facuta, pe termen mediu-lung. Nu in ultimul rand, pri imp logi avea o i , va fi parte integranta dintr-o platforma, vom putea tine o evidenta sau controla stocurile.” Din ansamblul informațiilor mai sus reținute, Consiliul determină, pe de o parte, că în contextul în care entitatea contractantă urmărește să achiziționeze prin contractul de furnizare în discuție un sistem de cântărire şi măsurare dimensiuni WIM (weight in motion, adică măsurare în mişcare) a masei unui vehicul, fără ca acesta să fie oprit, vehiculul circulând pe suprafaţa carosabilă cu viteze de până la 90km/h, a impus pentru demonstrarea ex s e,
ca
ofertanții
să
facă
dovada
că
a u
liv r a Pe de altă parte, Consiliul determină că solicitarea de clarificare nr. 1 în discuție s-a realizat în condițiile în care, în caietul de sarcini, s-a solicitat
că Suban d e
s e s e v ba s pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Astfel prin întrebarea adresată, ofertanta a solicitat să s e
c o op t i , în condițiile în care, nu exista studii relevante care să documenteze o ierarhizare a performenațelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea "senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare" este pur formală și nu asigură accesul ofertanților în procedură. Entitatea contractantă nu a acceptat solicitarea contestatoarei, motivând că ”… prezentarea unor contracte ca experienţa similara in care
au
fost
implementate s i s t c si nu oferă autoritatii/entitatii contractante certitudinea ca respectivul ofertant are cunostintele tehnice necesare realizarii Pagina 49 din 56
sistemului solicitat. In plus, pentru fiecare tip de sistem de cantarire in mişcare exista avantaje si dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cantarire in mişcare tinand strict de nevoile si condiţiile de utilizare ale acestuia. b) In ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastra privitoare la faptul ca c i age t s exp , cu caracter limitat/nisat, neaccesibila producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare.” Se constată astfel că, pentru experiența similară, cu încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice, entitatea contractantă nu a impus o cerință de calificare privind experiența similară, ci una identică. În acest sens, sunt de reținut prevederile art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea
ANAP
nr.
2/2017,
potrivit
cărora N u s s e
p n
furn produ s e/p r e s ta
id n t ic p Prin urmare, în condițiile în care, la nivelul fișei de date a solicitat pentru
experiența
similară produ s e , c , societatea contestatoare a formulat întrebarea nr. 1 în discuție, pentru lămurirea cu exactitate a acestui aspect, respectiv a produselor, din categoria tipurilor de senzori care pot fi încadrați în categoria produselor superioare. Cu toate că inițial, prin fișa de date, autoritatea contractantă a indicat
pentru
experiența
similară produ s e s
c , prin răspunsul nr. 1 în discuție, a indicat că nu acceptă solicitarea contestatoarei care privea pentru demonstrarea acestei cerințe
de
calificare,
acceptarea
celor
3 t i p u d e s op t i În aceste condiții, sunt acceptate explicațiile entității contractante din punctul de vedere față de contestație, potrivit cărora, ”în conformitate cu studiile tehnice de specialitate (Physical and Chemical Sensors: Design, Application & Networks - Chapter 2 - Vehicle's Axle Load Sensors în Weigh-în-motion Systems) și disponibile public, privind c a Pagina 51 din 56
tegoriile de sisteme de cântărire în mişcare, în funcţie de tehnologia de realizare a senzorilor se clasifică în: a) Polymer Sensors; b) Quartz Sensors; c) Strain Gauge Sensors: Load cell, Bending plate; d) Capacitive Sensors; e) Fiber optic sensors”. Totodată, Consiliul reține și faptul că, prin punctul de vedere față de contestație, entitatea contractantă a susținut că ”nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică.” Sunt reținute toate aceste explicații, însă, în condițiile în care, pentru experiența similară s-a indicat că se acceptă produ s e , se constată că nu s-au indicat care sunt aceste produse care pot face dovada experienței similare. În condițiile în care nu are dreptul de a solicita pentru dovedirea experienței similare, produ , Consiliul consideră că se impune anularea răspunsului nr. 1 în discuție și reformularea acestuia, astfel încât, să rezulte cu claritate, produsele acceptate, pentru demonstrarea îndeplinirii acestei cerințe. După cum este și denumirea, experiență similară, nu poate avea ca obiect produse identice cu cele care se intenționează a se achiziționa. Contrar celor susținute de entitatea contractantă, prin acceptarea pentru experiența similară a altor categorii de senzori conform literaturii de specialitate, între care se regăsesc și cei indicați de contestatoare, nu înseamnă că ofertanta nu demonstrază că are cunoștințele tehnice necesare realizarii sistemului solicitat prin caietul de sarcini. Mai mult, contrar celor susținute de achizitoare, pentru faptul că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare solicitat prin caietul de sarcini și implicit prin cerinţa privind experienţa similară nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nișat, neaccesibilă producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare, nu înseamnă că răspunsul nr. 1 de clarificare în discuție poate fi considerat corect/legal.
Cu respectarea prevederilor legale mai sus redate, fiind solicitată demonstrarea experienței similare, achizitoarea trebuia să indice, cu claritate, care sunt produsele similare/superioare pe care operatorii economici le pot prezenta pentru demonstrarea îndeplinirii acestei cerințe de calificare. Prin urmare, critica societății contestatoare din acest punct de vedere se consideră întemeiată, achizitoarea urmând să reformuleze răspunsul în consecință, cu respectarea celor indicate. Cât privește cea de-a doua critică a contestatoarei, în referire la răspunsul nr. 3 de clarificare din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, Consiliul reține că, față de întrebarea nr. 3 «Va rugam sa ne precizaţi in mod clar, concis si fara echivoc la ce se refera cerinţa "Subansamblul de senzori va avea minim certificare OIML R134 pentru clasă 10 de acuratete şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală", BRML nu are in atributii" recunoaşterea" unor senzori», achizitoarea a formulat următorul răspuns: «… subansamblul de senzori trebuie sa fie "avizat metrologic" respectiv sa fie "aprobat ca model", in conformitate cu terminologia utilizata de Biroul Roman de Metrologie Legala, asa cum s-a specificat si in Caietul de sarcini, in capitolul 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor si serviciilor, paragraful 4 "... încadrarea unui sistem de senzori intr-o anumita clasa (ex. OIML R134 clasa 10 -10% abatere) este asigurata de producător prin procesul de fabricatie/testare/certiflcare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizeaza sistemul respectiv de senzori, se poate solicita și obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) din partea autoritatilor cu atributii in domeniu (ex. BRLM ...)” si in capitolul 11. Aspecte critice în proiectarea, configurarea si implementarea sistemului integrat de cantarire si masurare in mişcare a vehiculelor, unde se mentioneaza "necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)".» În condițiile celor reținute, Consiliul determină că, în fapt, societatea contestatoare nu a solicitat o clarificare cu referire la certificarea OIML T134 pentru clasa 10 de acuratețe, a subansamblului de senzori, care trebuie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală (BRML), ci a criticat cerința documentației de atribuire, respectiv a caietului de sarcini, în condițiile în care, conform celor susținute de aceasta, BRML nu are in atributii "recunoaşterea" unor senzori. Pagina 53 din 56
Fiind în fapt o critică cu referire la o cerință a documentației de atribuire, respectiv caietul de sarcini, Consiliul constată că este depășit cu mult termenul legal, de 10 zile, prevăzut în acest sens de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora P C s ili î c e, obligării acesteia la emiterea unui act s r e, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, î de: a) 10 zi l e, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Contractul de furnizare care se va atribui are valoarea de 10.067.400,00 lei, fără TVA, mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 (2.186.559 lei), astfel că termenul de contestare este de 10 zile, conform art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Totodată, este de reținut că documentația de atribuire care cuprinde cerința criticată a fost publicată în SEAP la data de 17.07.2024, iar conform art. 5 din Legea nr. 101/2016, termenul de contestare a acestei cerințe s-a împlinit la data de 29.07.2024 (27.07 și 28.07 fiind zile de sâmbătă și duminică nelucrătoare, iar 29.07 zi de luni, prima zi lucrătoare). Astfel, critica formulată în contestația care a fost depusă la Consiliu și la autoritatea contractantă, prin e-mail, în data de 16.08.2024, depășește cu mult termenul de contestare care s-a împlinit în data de 29.07.2024.
Prin urmare, critica societății contestatoare față de răspunsul nr. 3 de clarificare din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, se constată că este tardiv formulată. În considerarea celor constatate, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația depusă de ALTIMATE SA, cu referire la Răspuns de clarificare nr. 1, din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, pe care îl va anula și va obliga autoritatea contractantă să reformuleze, cu claritate, acest răspuns, prin care să indice, pentru experiența similară, care sunt produsele similare/superioare, în afară de senzorii cu fibră optică, pe care operatorii economici le pot prezenta în cadrul contractelor executate, pentru demonstrarea îndeplinirii experienței similare, în termen de cel mult 15 zile, de la data primirii prezentei. În cadrul acestui termen se va publica în SEAP răspunsul reformulat și se va stabili un nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Va respinge, ca fiind tardiv formulată critica față de răspunsul nr. 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024.
Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de ALTIMATE SA, cu sediul în Bucureşti, Şoseaua Olteniţei nr. 107A, Corp C1, camera 1613, etaj 6, sector 4, reprezentată convenţional de STOICA & Asociaţii SCA, prin Dan-Rareş Răducanu, Partener Senior, cu sediul în Bucureşti, str. Dr. N. Staicovici nr. 2, Opera Center II, etaj 2, sector 5, în contradictoriu cu COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA, cu sediul în Municipiul Constanţa, Incinta Port, Gara Maritimă, judeţul Constanţa și anulează Răspunsul de clarificare nr. 1, din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024. Obligă COMPANIA NAŢIONALĂ „ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME" SA să reformuleze, cu claritate, răspunsul nr. 1, și să indice, pentru experiența similară, care sunt produsele similare/superioare, în Pagina 55 din 56
afară de senzorii cu fibră optică, pe care operatorii economici le pot prezenta în cadrul contractelor executate, pentru demonstrarea îndeplinirii experienței similare, în termen de cel mult 15 zile, de la data primirii prezentei. În cadrul acestui termen se va publica în SEAP răspunsul reformulat și se va stabili un nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Respinge, ca fiind tardiv formulată critica față de răspunsul nr. 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Sanda IOANIȚESCU Bianca – Laura POPESCU Anca – Roxana DOBRE Redactată practicaua deciziei, Mirela Neicu Redactată în 4 exemplare originale, conține 52 pagini.
Text extras automat; verificați forma originală în PDF.
Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.
În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2689 / C7 / 2844 Data: 24.09.2024 Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. (...), formulată de către (...), cu sediul în (...), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), având CUI (...), reprezentată legal de domnul (...), având funcţia de Director General, şi convenţional de (...), persoanele însărcinate cu primirea corespondenţei fizice fiind (...), împotriva răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. (...), emis de (...), cu sediul în (...), în calitate de entitate contractantă, în cadrul procedurii prin licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „(...), inițiată prin anunțul de participare nr. (...), s-au solicitat următoarele: 1. Anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 şi nr. 3; 2. Obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016; 3. Suspendarea procedurii de atribuire, până la soluţionarea pe fond a prezentei contestaţii. Capătul de cerere privind suspendarea procedurii de atribuire, a fost respins, ca rămas fără obiect, prin Încheierea nr. (...)din data de 22.08.2024. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, Pagina 1 din 56
asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de către (...) I. Scurta prezentare a situației de fapt Prin intermediul răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886 publicat în SEAP la data de 7 august 2024, entitatea contractantă a răspuns la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire. În continuare, contestatorul arată motivat că, pe de o parte, prin răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 1, (...) (...) a limitat experienţa similară solicitată de aceasta la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire, iar pe de altă parte, răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3 este de natură a induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării din partea Biroului Român de Metrologie Legală, care a fost solicitată de entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire. (...) precizează că este o companie românească de tehnologie, cu o experienţă de peste 15 ani în proiectarea, instalarea, punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei pentru sisteme automate de cântărire în mişcare. Are o vastă experienţă în proiecte similare cu cel care face obiectul procedurii de atribuire contestate, aceasta instalând numeroase sisteme de cântărire în mişcare pe autostrăzi şi în diverse municipii din România şi Polonia, fiind în mod evident interesată să participe şi la procedura de atribuire organizată de (...) (...). II. Precizări prealabile referitoare la specificul produselor care fac obiectul procedurii de atribuire contestate. Prin intermediul caietului de sarcini aferent procedurii de atribuire organizate de (...) (...), s-a solicitat livrarea unui sistem de cântărire şi măsurare dimensiuni WIM (weight in motion, adică măsurare în mişcare) a masei unui vehicul, fără ca acesta să fie oprit, vehiculul circulând pe suprafaţa carosabilă cu viteze de până la 90km/h. În ceea ce priveşte modul de funcţionare a unui astfel de sistem, contestatorul precizează că măsurarea este realizată în regim automat, utilizând senzori încastraţi în carosabil, conectaţi la un calculator industrial amplasat pe marginea carosabilului, calculator pe care rulează o aplicaţie software care procesează datele de la senzori şi afişează informaţiile cu privire la masa fiecărui vehicul care trece pe drum. Totodată, sistemul este dotat cu minim o cameră video de context, care înregistrează imagini cu vehiculele supraîncărcate, respectiv minim o cameră video ANPR (Automatic Number Plates Recognition), pentru recunoaşterea numărului de înmatriculare, integrate de asemenea la aplicaţia software. Aşadar, sistemul de cântărire în mişcare este compus din patru elemente:
1. senzori îngropaţi în carosabil la nivelul caii de rulare; 2. un calculator; 3. platforma software instalată pe calculator; 4. camere de supraveghere. Contestatorul menționează că, aşa cum rezultă din caietul de sarcini, sistemul de cântărire în mişcare pe care urmăreşte să îl achiziţioneze (...) (...) are exact configuraţia mai sus prezentată. În prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează trei tipuri de senzori: a) senzori piezoelectrici/quartz; b) senzori bending plate; c) senzori fibră optică. Contestatorul precizează că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr-un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului. Aşa cum rezultă din dispoziţiile capitolului 3.2 din caietul de sarcini, scopul urmărit de entitatea contractantă este reprezentat de identificarea autovehiculelor supraîncărcate (care depăşesc sarcina maximă admisă), iar acest obiectiv este atins de orice sistem de cântărire în mişcare WIM, indiferent de tipul de senzori folosiţi de acesta. Aşadar, contestatorul susține că nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora. III. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire. Prin intermediul întrebării de clarificare nr. 1, s-a solicitat (...) (...) să clarifice cerinţa din documentaţia de atribuire referitoare la experienţa similară: „1. Referitor la cerinţa de experienţă similară din documentaţia de atribuire: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 5 ani (calculaţi pană la data limita de depunere a ofertelor) au livrat, instalat și pus în funcţiune, în cadrul unui contract sau mai multe, produse similare/superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului în valoare cumulată de cel puţin 7.900.000,00 lei, fără T.V.A. Notă: 1. Prin produse „similare/superioare" se înţelege sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei, ai căror beneficiari sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Facem următoarele precizări: În prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează 3 tipuri de senzori: a) Senzori piezo-electrici/quartz; b) Senzori bending plate; c) Senzori fibra optică. Pagina 3 din 56
Nu există studii relevante care să documenteze o ierarhizare a performanţelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea „senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare" este pur formală, şi nu asigură accesul liber al tuturor ofertanţilor interesaţi la procedura, ofertanţii neavând instrumente tehnice necesare pentru a demonstra „superioritatea" unei anumit senzor în detrimentul altui senzor. Din informaţiile disponibile public, la nivel mondial exista un singur producător de soluţii WIM cu certificare (...) care utilizează senzori cu fibră optică respectiv (...) ( https://www.iwim.it/en/) În plus, până la acest moment, în Romania, mare majoritate a proiectelor similare de cântărire în mişcare au inclus instalarea unor soluţii care utilizează senzori de tip piezoelectric/quartz. Având în vedere argumentele de mai sus, pentru a nu restricţiona în mod total nejustificat accesul liber la procedura al tuturor agenţilor economici interesaţi, vă rugăm să confirmaţi că, pentru îndeplinirea cerinţei de experienţă similară se accepta sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori." Entitatea contractantă a răspuns la această solicitare de clarificări după cum urmează: „Răspuns întrebare nr. 1: Entitatea contractantă face următoarele precizări: a) Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice (Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, H.G. nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor sectoriale/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 emisa în aplicarea a prevederilor art. 191 și art. 192 lit. a) și b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale), autoritatea contractantă are dreptul să solicite ofertanţilor dovada capacitaţii tehnice şi profesionale referitoare la experienţa similară/ experienţa în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip şi
complexitate,
cât
și
din
punctul
de
vedere
al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publica/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedura. Cerinţele de calificare privind capacitatea tehnică şi profesională a ofertanţilor - experienţa similară sunt în relaţie directă cu obiectul contractului şi se introduc în documentaţia de atribuire pentru a demonstra că potenţialul lor tehnic, financiar şi organizaţional este de natură să ducă la realizarea în mod efectiv şi în cele mai bune condiţii a contractului. Având în vedere relaţia directă de cauzalitate între cerinţa privind experienţa similară şi obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractanta nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini, deoarece caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, şi
condiţiile
de
instalare/punere
în
funcţiune/operaţionalizare/utilizare/întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip", etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestora, asigurarea legăturilor electrice, de date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestora, ţinând cont de toţi factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive, etc, perturbaţii electromagnetice, etc). Astfel prezentarea unor contracte că experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori nu este relevantă pentru obiectul contractului şi nu oferă autorităţii/entităţii contractante certitudinea că respectivul ofertant are cunoştinţele tehnice necesare realizării sistemului solicitat. În plus, pentru fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţînând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare ale acestuia. b) În ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastră privitoare la faptul că cerinţa privind experienţă similara conduce la restricţionarea în mod nejustificat a accesului liber la procedura a tuturor agenţilor economici interesaţi, vă comunicam faptul că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare solicitat prin caietul de sarcini şi implicit prin cerinţa privind experienţa similară nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nişat, neaccesibilă producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare. Aceasta tehnologie îşi are rădăcinile încă din anii 1990, când au fost realizate primele studii cu privire la avantajele introducerii acesteia în realizarea sistemelor de cântărire în mişcare şi nu a reprezentat nimic altceva decât o evoluţie firească în dezvoltarea sistemelor de cântărire în mişcare, aceste sisteme de cântărire în mişcare realizate cu senzori în tehnologie fibră optică nefiind decât o nouă generaţie raportat la modalităţile de realizare a sistemelor anterioare. Preocuparea producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare de a tranzita către sistemele realizate în tehnologii mai noi (ex. fibra optică) şi faptul că acest produs nu mai este la momentul actual un produs inovator/tehnologie inovatoare este confirmată de multitudinea de informaţii disponibile public la o simplă căutare pe google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie
fibră
optică:
https://www.iwim.it/en/, https://www.optiwim.com,https://fosina.fr/fiber-optic-weight-în-motion, https://www.ep-id.com/product/road-weight-în-motion-wim şi altele. Aceste informaţii nu fac altceva decât să confirme faptul că la momentul actual, pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. În concluzie, Entitatea contractantă nu poate accepta solicitarea dumneavoastră privind modificarea cerinţei referitoare la experienţa similară." Pagina 5 din 56
După cum se poate observa din formularea cerinţei privind experienţa similară care se regăseşte la capitolul III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi profesională din fişa de date a procedurii de atribuire, prin documentaţia de atribuire (...) (...) a solicitat ca ofertanţii să facă dovada faptului că aceştia au livrat, instalat şi pus în funcţiune produse similare/superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului, constând în sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei. Ulterior, prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a modificat această cerinţă privind experienţa similară, menţionând că va lua în considerare numai experienţa constând în livrarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire contestate, respectiv exclusiv sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu (...) (...). Contestatorul precizează că acest răspuns de clarificare este nelegal din două perspective: - pe de o parte, din formularea folosită de entitatea contractantă reiese că aceasta consideră în mod eronat că obiectul procedurii de atribuire, stabilit prin documentaţia de atribuire, este limitat la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică; - pe de altă parte, (...) (...) a limitat experienţa similară solicitată de aceasta la furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire. În ceea ce priveşte obiectul procedurii de atribuire, contestatorul menţionează că, potrivit prevederilor de la pagina 10 din caietul de sarcini: - parte, numărul de axe, masa pe fiecare axă, distanţa între axe, lungimea autovehiculului. Subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Instalarea. Aşadar, prin documentaţia de atribuire, entitatea contractantă a solicitat furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică sau echivalent. Aşa cum (...) a menţionat în secţiunea precedentă, senzorii echivalenţi celor de fibră optică sunt „senzorii piezoelectrici/quartz” şi cei de tip „bending plate”. Cu toate acestea, din formularea răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 1, rezultă că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire contestate ar fi limitat la sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Aşadar, deşi răspunsul formulat de (...) (...) cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1 se referă doar la cerinţa privind experienţa similară,
contestatorul consideră că acest răspuns denotă interpretarea eronată a entităţii contractante cu privire la obiectul procedurii de atribuire contestate stabilit de aceasta prin intermediul documentaţiei de atribuire. Cu referire la consecinţele produse de răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1 în privinţa cerinţei privind experienţa similară, contestatorul precizează, în primul rând, că, prin intermediul răspunsului menţionat, entitatea contractantă a „nesocotit” propria documentaţie de atribuire şi a modificat în mod nepermis conţinutul cerinţei privind experienţa similară. În concret, faţă de cerinţa iniţială din documentaţia de atribuire, prin intermediul căreia s-a prevăzut că experienţa similară trebuie să fie demonstrată prin intermediul unor contracte în cadrul cărora au fost furnizate „sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei", prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, (...) (...) a limitat experienţa similară la furnizarea de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu (...) (...). În al doilea rând, contestatorul menţionează că cerinţa referitoare la experienţa similară, astfel cum a fost modificată prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 3, restrânge experienţa similară de aşa manieră încât aceasta ajunge să fie mai limitată decât obiectul procedurii de atribuire contestate, rezultat din prevederile caietului de sarcini. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, (...) (...) a încercat să acrediteze ideea potrivit căreia, prin întrebarea de clarificare nr. 1 s- ar fi solicitat modificarea cerinţei privind experienţa similară, în sensul acceptării ca experienţă similară a unor contracte în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite faţă de cele solicitate prin caietul de sarcini: „având în vedere relaţia directă de cauzalitate între cerinţa privind experienţa similară și obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractantă nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte că experienţă similara în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini". Contestatorul susține că în realitate, însă, cea care a modificat cerinţa privind experienţa similară fără a ţine cont de prevederile caietului de sarcini este chiar entitatea contractantă. Contestatorul susține că prin caietul de sarcini, (...) (...) a permis ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori echivalenţi celor de fibră optică, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3, aceasta a limitat categoria produselor similare/superioare din Pagina 7 din 56
punct de vedere al complexităţii cu cele care fac obiectul contractului la sistemele de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Or, în mod evident, experienţa similară solicitată de entitatea contractantă nu poate fi mai restrictivă din perspectiva sferei de cuprindere decât însuşi obiectul contractului la care se raportează această similitudine. În
al
treilea
rând,
contestatorul
menţionează
că autorităţile/entităţile contractante nu au dreptul de a solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului care urmează a se atribuit, fapt prevăzut expres de dispoziţiile art. 5 din Instrucţiunea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2017, citat. De altfel, contestatorul susține că însăşi entitatea contractantă a menţionat, în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1, că dovada capacităţii tehnice şi profesionale ar trebui să fie făcută prin intermediul experienţei deţinute de ofertanţi cu privire la implementarea unor contracte similare: „Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice [...], autoritatea contractantă are dreptul să solicite ofertanţilor dovada capacitaţii tehnice și profesionale referitoare la experienţa
similară/experienţa
în
implementarea
unui/unor contract/contracte similar/similare atât că tip și complexitate, cât și din punctul de vedere al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură." Or, aşa cum ALTIMATE S.A a menţionat anterior, (...) (...) nu numai că a limitat experienţa similară la furnizarea unui sistem identic cu cel care face obiectul contractului de achiziţie publică care urmează a fi atribuit de aceasta, ci chiar a solicitat, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, ca experienţa similară să fie reprezentată exclusiv de furnizarea unuia dintre tipurile de produse care pot fi livrate în cadrul acestui contract, potrivit caietului de sarcini, ceea ce contravine flagrant dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 şi Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017. Prin urmare, pentru a nu restrânge în mod artificial concurenţa în cadrul procedurii de atribuire, contestatorul consideră că se impune ca entitatea contractantă să remedieze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, astfel încât experienţa similară să poată fi dovedită prin livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau echivalenţi (precum senzorii piezoelectrici/quartz şi cei de tip bending plate), aşa cum prevede caietul de sarcini. În al patrulea rând, contestatorul precizează că, prin solicitarea adresată ofertanţilor de a-şi demonstra experienţa similară prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică ce va fi atribuit, (...) (...) a restricţionat în mod nelegal participarea la procedura de atribuire, aducând totodată atingere principiului nediscriminării, prevăzut de dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016. Contestatorul menționează că deşi argumentele de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra nelegalitatea răspunsului la întrebarea de
clarificare nr. 1, în continuare face o serie de precizări cu privire la susţinerile invocate de (...) (...) în cuprinsul răspunsului menţionat, prin intermediul cărora aceasta a încercat să justifice restrângerea cerinţei referitoare la experienţa similară, urmând să demonstreze că alegaţiile entităţii contractante sunt neîntemeiate. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, entitatea contractantă a susţinut, pe de o parte, că prezentarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori decât cei de fibră optică nu este relevantă pentru obiectul contractului şi nu oferă autorităţii/entităţii contractante certitudinea că respectivul ofertant are cunoştinţele tehnice necesare realizării sistemului solicitat, deoarece: - condiţiile de instalare/punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat; - instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip", etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestora, asigurarea legăturilor electrice, de date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestora, ţînând cont de toţi factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive, etc, perturbaţii electromagnetice, etc); - fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţînând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare ale acestuia. Contestatorul menționează că aceste susţineri ale (...) (...) sunt neîntemeiate. Astfel, aşa cum (...) a menţionat, toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr-un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului, neexistând nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora. Într-adevăr, prin caietul de sarcini aferent procedurii de atribuire contestate, (...) (...) a solicitat ca sistemul de cântărire în mişcare să aibă „minim certificare (...) pentru clasa 10 de acurateţe. " Pentru claritate, contestatorul menţionează că „OIML” este Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală, iar „R134” este Normativul care reglementează sistemele de măsurare automatică, în mişcare, a vehiculelor (Automatic instrument for weighing road vehicles în motion). OIML certifică parametrii tehnici pentru sistemele de cântărire în mişcare WIM (acurateţe, intervalul de viteză permis pentru vehicule, masa maximă etc.). Pagina 9 din 56
Certificarea (...) pentru clasa 10 de acurateţe, solicitată de entitatea contractantă, presupune ca măsurarea să se facă cu o anumită precizie, de maxim 10% abatere pentru sistemul de măsurare, potrivit normativului menţionat. Ceea ce este esenţial, însă, este că Normativul (...) nu face nicio diferenţă între sisteme de măsurare în funcţie de tipul de senzori utilizaţi de aceste sisteme, ci se referă generic la noţiunea de „load receptor", adică „senzor de sarcină" (a se vedea în acest sens pagina 7 din Normativul R134). Ca urmare, clasa 10 de acurateţe este certificată de OIML pentru toate sistemele de cântărire în mişcare, indiferent că folosesc senzori cu fibră optică sau alte tipuri de senzori, cum ar fi „senzori piezoelectrici„ sau „bending plate”. În ceea ce priveşte susţinerea entităţii contractante potrivit căreia instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare este total diferită în funcţie de tipul de senzor folosit de aceste sisteme, contestatorul consideră că aceasta este complet neîntemeiată. Contestatorul susține că în realitate, montarea componentelor sistemelor de cântărire în mişcare, precum şi conectarea acestora presupune aceleaşi operaţiuni toate sistemele WIM, indiferent de tipul de senzori folosiţi de acestea. În acest sens, contestatorul precizează că, în orice proiect de furnizare şi montare sistem WIM, se parcurg următoarele etape: instalarea senzorilor în carosabil; conectarea senzorilor la un calculator printr-un cablu; programarea aplicaţiei software instalate pe calculator; efectuarea testelor de sistem și punerea în funcţiune sistemului. În plus, furnizorul sistemului nu intervine în interiorul senzorului, ci doar îl instalează, motiv pentru care diferenţa constructivă între diferitele tipuri de senzori nu este transparentă pentru cel care asigură montarea sistemului. Totodată, contestatorul precizează că dacă scopul urmărit de entitatea contractantă ar fi fost acela de a se asigura că operatorii economici care au depus oferte în cadrul procedurii de atribuire deţin cunoştinţele necesare pentru a instala în mod corect tipul de senzori ofertaţi, aceasta ar fi putut solicita prezentarea în cadrul ofertei a unor înscrisuri doveditoare în acest sens (cum ar fi certificările de la producători, diplomele de absolvire a unor cursuri de tehnicieni de telecomunicaţii, diplome de electrician etc.), ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare, susţinerile (...) (...), potrivit cărora cerinţa privind experienţa similară, astfel cum a fost modificată prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, ar fi justificată din punct de vedere obiectiv, sunt lipsite de orice temei. Având în vedere aspectele mai sus menţionate, contestatorul menționează că este limpede că toate susţinerile entităţii contractante referitoare la presupusele diferenţe existente între sistemele de cântărire, în mişcare în funcţie de tipul de senzori care întră în componenţa acestora, sunt neîntemeiate, motiv pentru care limitarea
experienţei similare prin răspunsul la solicitările de clarificare este lipsită de orice justificare obiectivă. Pe de altă parte, (...) (...) a susţinut că cerinţa privind experienţă similară nu conduce la restricţionarea accesului liber la procedura de atribuire, întrucât tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare cu fibră optică nu este inovatoare sau neaccesibilă producătorilor de astfel de sisteme, fapt ce ar fi confirmat de multitudinea de informaţii disponibile prin intermediul motorului de căutare google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie fibră optică: „https://www.iwim.it/en/, https://www.optiwim.com,
https://fosina.fr/fiber-optic-weight-in- motion, https://www.ep - id.com/product/road-weight-in-motion-wim” şi altele. Totodată, entitatea contractantă a arătat că, la momentul actual, pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. Contestatorul menționează că aceste susţineri nu corespund cu realitatea, întrucât, dintre cei patru producători menţionaţi de (...) (...) în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1, numai IWIM (https://www.iwim.it/en/) produce sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, sistemul tip (...). În ceea ce priveşte ceilalţi producători indicaţi de entitatea contractantă, contestatorul precizează că niciunul dintre aceştia nu comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, soluţiile fiind fie în stadiul de prototip, fie scoase din fabricaţie, fapt confirmat de următoarele documente: -
declaraţia
transmisă
de
producătorul
Cross (https://www.optiwim.com/) la data de 12 august 2024 (a se vedea Anexa nr. 3); - răspunsul transmis prin e-mail de producătorul Fosina (https://fosina.fr/fiber-optic- weigh-in-motion) la data de 14 august 2024 (a se vedea Anexa nr. 4); - răspunsul transmis prin e-mail de producătorul Energi Partner Indo - EPI (https://www.ep-id.com/product/road/weigh-in-motion-wim) la data de 8 august 2024, respectiv răspunsul formulat în data de 8 august 2024 de partenerul acestuia, NBG Fiber Optics (a se vedea Anexa nr. 5). Prin urmare, contestatorul consideră că este fals că la momentul actual există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică. În plus, aşa cum (...) a menţionat anterior, deşi răspunsul formulat de (...) (...) cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1 se referă doar la cerinţa privind experienţa similară, din acest răspuns rezultă că, în accepţiunea entităţii contractante, aceasta a solicitat prin documentaţia de atribuire furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică. În măsura în care prin caietul de sarcini al procedurii de atribuire s- ar fi prevăzut faptul că entitatea contractantă doreşte furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească exclusiv senzori cu Pagina 11 din 56
fibră optică, fără a se menţiona şi „sau echivalent", această cerinţă ar fi fost extrem de restrictivă, întrucât (...) (...) a solicitat ca sistemul furnizat să aibă „minim certificare (...) pentru clasa 10 de acurateţe." Or, din analizarea informaţiilor disponibile pe pagina de internet a OIML, care permite verificarea tuturor certificărilor emise de această instituţie, rezultă că un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare cu certificare (...) utilizează senzori cu fibră optică, respectiv (...) ( a de vedea Anexa nr. 6). Prin urmare, contestatorul consideră că restrângerea obiectului procedurii de atribuire la furnizarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică ar afecta liberul acces la procedura de atribuire şi ar aduce atingere caracterului concurenţial al acestei proceduri. În plus, contestatorul menţionează că tipul de sistem la care entitatea contractantă a făcut referire prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1 corespunde cu sistemul deja instalat la Poarta nr. 9, fapt confirmat de răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 4: „Entitatea contractantă precizează că sistemul de cântărire în mişcare instalat la Poarta nr. 9 este un sistem de tip (...) model 90_10 produs de firma IWIM SRL." Aşa cum (...) a arătat, IWIM este singur producător de sisteme de cântărire în mişcare cu certificare (...) care utilizează senzori cu fibră optică. Având în vedere aspectele menţionate, contestatorul concluzionează că, în măsura în care vor fi acceptate numai ofertele privind sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, furnizorul care a livrat sistemul existent la Poarta nr. 9, IWIM, va fi avantajat în mod evident în cadrul procedurii de atribuire. Contestatorul menţionează că, aşa cum rezultă din informaţiile publicate pe site-ul IWIM, sistemul de cântărire în mişcare cu senzori de fibră optică comercializat de acest producător are aceleaşi patru componente (senzori în carosabil, calculator, aplicaţie software, camere de supraveghere) şi acelaşi mod de amplasare cu un sistem similar de cântărire în mişcare care foloseşte, de exemplu, senzori piezoelectrici. Prin urmare, contestatorul consideră că nu există nicio justificare obiectivă pentru a restricţiona accesul la procedura de atribuire a ofertanţilor care nu oferă sistemul produs de IWIM SRL. Având în vedere ansamblul aspectelor mai sus menţionate, contestatorul precizează că se impune ca CNSC să anuleze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1 şi să oblige entitatea contractantă să reformuleze acest răspuns astfel încât acesta să fie în concordanţă cu obiectul contractului care va fi atribuit prin procedura de atribuire contestată, rezultat din documentaţia de atribuire, şi, totodată, să nu limiteze experienţa similară solicitată ofertanţilor la furnizarea de sisteme identice cu cele care vor fi livrate în cadrul executării contractului anterior menţionat. IV. Răspunsul oferit de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3 induce în eroare operatorii economici interesaţi să
participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării (...) solicitate prin documentaţia de atribuire. Prin întrebarea de clarificare nr. 3, s-a solicitat entităţii contractante să precizeze următoarele aspecte: „Vă rugăm să ne precizaţi în mod clar, concis și fără echivoc la ce se referă cerinţa „Subansamblul de senzori va avea minim certificare (...) pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală". (...) nu are în atribuţii „recunoaşterea" unor senzori." Contestatorul susține că motivul formulării acestei solicitări de clarificări a fost acela că, din documentaţia de atribuire publicată de (...) (...), nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de (...) pentru sistemul de cântărire în mişcare în care sunt integraţi ca parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea (...) pentru senzori în sine, respectiv în ce ar trebui să constea această recunoaştere. În acest sens, contestatorul menţionează că, la pagina 3 din caietul de sarcini, entitatea contractantă a făcut următoarele precizări: „În cazul sistemelor de cântărire în mişcare, una din caracteristicile de baza o reprezintă nivelul (clasa) de acurateţe cu care realizează măsurătorile. Clasa de acurateţe a sistemelor de senzori este direct proporţionala cu nivelul maxim de toleranţă (abatere) de la valoarea reală. Atât organismele de reglementare Internaţională (ex. OIML - International Organization ot Legal Metrology) cât şi cele stabilite la nivel naţional prin legislaţia existenta stabilesc mai multe clase de acurateţe, care permit identificarea masei totale a autovehiculelor cu o eroare/abatere mai mare sau mai mică. Încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. (...) class 10 - 10% abatere) este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală), urmând ca certificarea/verificările metrologice periodice (Inițial inspection/verification/in-service verification/inspection) să se realizeze în conformitate cu reglemntările în vigoare.” După cum se poate observa, (...) (...) face referire la recunoaşterea BMRL cu privire la modelul de produs, menţionând că aceasta poate fi obţinută pentru „sistemul de senzori", însă foloseşte această sintagmă ca şi cum ar fi echivalent cu „sistemul de cântărire în mişcare". Or, aşa cum (...) a menţionat în secţiunea dedicată precizărilor prealabile referitoare la obiectul procedurii de atribuire contestate, un sistem de cântărire în mişcare este alcătuit din mai multe elemente, senzorii îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare fiind doar o componentă a acestui sistem. Prin urmare, contestatorul consideră că nu este clar dacă, în aprecierea entităţii contractante, avizarea (...) trebuie să fie obţinută pentru sistemul de cântărire în mişcare sau pentru senzorii care intră în Pagina 13 din 56
componenţa acestuia, acesta fiind motivul formulării întrebării de clarificare nr. 3. Contestatorul arată că (...) (...) a răspuns la această întrebare după cum urmează: „Entitatea contractantă precizează că subansamblul de senzori trebuie să fie „avizat metrologic" respectiv să fie „aprobat ca model", în conformitate cu terminologia utilizată de Biroul Român de Metrologie Legală, așa cum s-a specificat și în Caietul de sarcini, în capitolul 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor și serviciilor, paragraful 4 ". ".. Încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasa (ex. (...) clasa 10 -10% abatere)" este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita și obţine o recunoaștere a modelului de produs (aprobare de model) din partea autorităţilor cu atribuţii în domeniu (ex. BRLM..") și în capitolul 11. Aspecte critice în proiectarea, configurarea și implementarea sistemului integrat de cântărire și măsurare în mișcare a vehiculelor, unde se menţionează „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model).” Din răspunsul oferit de entitatea contractantă, rezultă că aceasta doreşte ca senzorii care vor intra în componenţa sistemului de cântărire în mişcare ofertat să fie „avizaţi metrologic", respectiv „aprobaţi ca model" în conformitate cu terminologia utilizată de Biroul Roman de Metrologie Legală ((...)). Contestatorul consideră că acest răspuns formulat de (...) (...) este de natură a induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, întrucât, aşa cum va arăta în cele ce urmează, (...) nu are competență de a „aviza metrologic"/"aproba ca model" senzori, ci doar instalații de cântărire. Astfel, din Anexa la Ordinul (...) nr. 77/2022 pentru aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal (a se vedea Anexa nr. 7), rezultă că numai instalaţiile de cântărire în mers pentru vehicule rutiere sunt supuse controlului metrologic legal, nicidecum componentele acestora. Anexă atașată prezentei. Totodată, contestatorul citează prevederile art. 3 din Ordinul (...) nr. 77/2022. Prin raportare la dispoziţiile mai sus menţionate, contestatorul precizează că rezultă în mod clar faptul că (...) poate supune controlului metrologic legal, în vederea aprobării de model, numai mijloacele de măsurare prevăzute în tabelul din Anexa la Ordinul (...) nr. 77/2022 cu privire la care se menţionează în coloana 5 a tabelului că poate fi aplicată o astfel de modalitate de control. Prin urmare, nu se poate pune problema că (...) să „aprobe la model" senzori. Contestatorul susține că această concluzie a fost confirmată în scris de către (...). În acest sens, menţionează că (...) a adresat (...), prin e-mail (a se vedea Anexa nr. 8), o solicitare de informaţii, prin care a menţionat că este interesată să participe la o licitaţie publică organizată de (...) (...) în
vederea achiziţionării a 12 sisteme de cântărire în mişcare a masei totale a autovehiculelor de mare tonaj, la viteze de până la 90 km/h, care utilizează senzori amplasaţi în carosabil, pentru întrările din portul (...) şi a solicitat comunicarea următoarelor informaţii: „În documentaţia de atribuire se regăsesc anumite precizări cu privire la care vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne furniza informaţii, cu celeritate, şi anume: 1. Precizare referitoare la un sistem pilot existent: „Sistemul a fost instalat în Poarta 9 de acces a portului (...), pe ambele sensuri de acces în port (intrare şi ieşire) şi este un sistem certificat (...) class 10 ce a fost recunoscut/aprobat ca model de Biroul Român de Metrologie Legală." Vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie lista cu sistemele de cântărire în mişcare destinate a fi amplasat pe benzile de circulaţie de pe drumurile publice şi care permit cântărirea cu viteze de până la 90 km/h care au Aprobare de Model eliberată de (...). 2. Cerinţa din documentaţia de atribuire: „Subansamblul de senzori va avea minim certificare (...) pentru clasa 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală." Vă rugam să ne puneţi la dispoziţie lista cu senzorii „recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legală”, daca ei există. 3. Vă rugăm să ne confirmaţi că un senzor care deţine certificare (...) nu are nevoie de o aprobare de model suplimentară din partea Biroului Roman de Metrologie Legală pentru a fi utilizat pe teritoriul României." Contestatorul precizează că (...) a răspuns la această solicitare prin intermediul Adresei nr. 3072/31 iulie 2024 (a se vedea Anexa nr. 9), prin care a făcut următoarea precizare: „3. În conformitate cu prevederile legislaţiei metrologice în vigoare Biroul Român de Metrologie Legală emite aprobări de model numai pentru instalaţii de cântărire în mers pentru vehicule rutiere care figurează la poziţia L55-1 din Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal LO - 2022, aprobată prin Ordinul nr.77/2022 al directorului general al (...), publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 332/05.04.2022 şi nu pentru componentele acestora”. Aşadar, contestatorul susține că (...) nu are competenţa de a „aproba ca model" senzorii integraţi în sistemul de cântărire în mişcare, ci doar acest sistem, în ansamblul lui, ceea ce înseamnă că cerinţa rezultată din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3 este imposibil de îndeplinit. În consecinţă, contestatorul consideră că se impune ca acest răspuns să fie anulat, iar entitatea contractantă să fie obligată să reformuleze răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3, astfel încât acesta să fie în acord cu prerogativele conferite de lege (...). V. În speţă, se impune suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii. Suspendarea procedurii de atribuire a fost soluționată de CNSC prin Încheierea nr. 2643/C7/2844 din data de 22.08.2024. Prin adresa nr. 9557/21.08.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 53980/26.08.2024, (...) a transmis punctul său de vedere Pagina 15 din 56
cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea acesteia netemeinică şi nefondată pentru următoarele motive: I. În ceea ce priveşte anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr.1. În referire la solicitarea contestatoarei cu privire la anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă face următoarele precizări: 1. Contestatoarea distorsionează înţelegerea sau scoate din conţinut specificaţiile documentaţiei de atribuire. În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare se solicită ca pentru îndeplinirea cerinţei privind experienţa similară să se accepte sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori: piezo-electrici/quartz, bending plate sau fibră optică. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă respinge solicitarea contestatoarei având la bază argumentaţia faptului că tehnologia de realizare a senzorilor reprezintă caracteristica definitorie a sistemelor de cântărire în mişcare, caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare fiind date tocmai de aceste
tehnologii,
condiţiile
de
instalare/punere
în funcţiune/operaţionalizare/utilizare/întreţinere fiind total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Practic, prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini se acceptă participarea la procedură a unor potenţiali ofertanţi câştigători care nu aveau niciun fel de experienţă în condiţiile de instalare/ punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere a unor astfel de sistem, creând un risc major de neimplementare sau implementare defectuoasă a contractului şi totodată de gestionare a serviciilor de mentenanţă şi întreţinere post instalare. Entitatea contractantă precizează că argumentaţia contestatoarei cu privire la faptul că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează acelaşi tip de tehnologie este complet falsă, contestatoarea asimilând total greşit noţiunea de tehnologie cu activitatea de îngropare a senzorilor la nivelul căii de rulare, cf. pct. 12. din contestaţie: „Menţionăm că toate sistemele de cântărire dinamică utilizează aceiaşi tip de tehnologie, respectiv senzori îngropaţi în carosabil la nivelul căii de rulare, care se conectează printr-un cablu la un calculator dotat cu aplicaţie software pentru procesare, amplasat pe marginea drumului". În conformitate cu definiţiile de specialitate, tehnologia reprezintă „Ştiinţă a metodelor şi a mijloacelor de prelucrare a materialelor" sau „Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs" şi nu face referire în niciun caz la un procedeu manual de săpare şi îngropare a unui echipament/produs. Aşa cum a precizat entitatea contractantă şi prin răspunsul la solicitarea de clarificare, tehnologia de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare este caracteristică definitorie a acestora: „Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load
cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestuia, asigurarea legăturilor electrice/date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestuia, ţinând cont de toţi factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc)." Mai mult, contestatoarea afirmă la pct. 14 că „Aşadar nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă între sistemele de cântărire în mişcare în funcţie de tipul de senzori care intră în componenţa acestora", afirmaţie care este total falsă şi în deplină contradicţie cu toate noţiunile şi cunoşținţele tehnice de specialitate, după cum urmează: Sistemul de cântărire în mişcare este un tip de sistem IT hardware şi software ce conţine componete mecanice, electronice şi software, toate interconectate pentru a asigura furnizarea automată a unui serviciu către utilizator (măsurarea masei totale a vehiculelor care trec prin zona de interes). Conform definiţiilor de specialitate, „ARHITECTURA UNUI SISTEM IT REPREZINTĂ PROIECTAREA TUTUROR COMPONENTELOR SISTEMULUI Şl CREAREA FUNCŢIILOR LOGICE/FIZICE DE INTERCONECTARE A ACESTORA PENTRU A FUNCŢIONA CA UN SISTEM INTEGRAT”. Din punct de vedere arhitectural, fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare are o arhitectură total diferită, în funcţie de tehnologia utilizată în realizarea senzorilor, astfel: - nr. diferit de componentele mecanice (ex. 21 bandă, 4/bandă etc); - tehnologii diferite de realizare a componentelor mecanice (ex. „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc); - materiale diferite de realizare a componentelor mecanice (ex. Oţel AISI 316, polimeri etc); - modalităţi şi tehnologii diferite de realizare a funcţiilor logice de interconectare (ex. Fibră optică, ethernet, cablu electric etc); - modalităţi şi tehnologii diferite de realizare a funcţiilor fizice de interconectare (ex. Trasee electrice, trasee de date etc) ce ţin cont în primul rând de factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc). În acest sens, entitatea contractantă atașează un tabel comparativ privind diferenţele arhitecturale de bază între sisteme de cântărire în mişcare realizate în 2 tehnologii diferite. Din aspectele prezentate mai sus, entitatea contractantă susține că se evidenţiază în mod clar faptul că tehnologia de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare are un rol definitoriu în realizarea arhitecturii acestuia şi sistemele de cântărire în mişcare nu utilizează acelaşi tip de tehnologie, aşa cum eronat se afirmă în tot conţinutul contestaţiei. 2. Contestatoarea prezintă informaţiile tehnice eronat. Pagina 17 din 56
În contrast evident cu afirmaţia privind faptul că experienţa contestatoarei este vastă în implementarea unor astfel de sisteme de cântărire în mişcare după cum se afirmă chiar în conţinutul contestaţiei pct. 5: „Menţionăm că societatea ALTIMATE este o companie românească de tehnologie cu o experienţă de peste 15 ani în proiectarea, instalarea și punerea în funcţiune şi asigurarea mentenanţei pentru sisteme automate de cântărire în mişcare. Contestatoarea are o vastă experienţă în proiecte similare cu cel care face obiectul procedurii de atribuire contestate, aceasta instalând numeroase sisteme de cântărire în mişcare pe autostrăzi şi în diverse Municipii din România şi Polonia, fiind în mod evident interesată să participe şi la procedura de atribuire organizată de (...) (...)", entitatea contractantă precizează că autorea contestației realizează la pct. 11 din contestaţie o clasificare eronată/incompletă a soluţiilor de cântărire în mişcare, afirmând faptul că: „în prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cântărire în mişcare utilizează 3 tipuri de senzori: a) Senzori piezoelectrici/quartz; b) Senzori bending plate; c) Senzori fibră optică". În conformitate cu studiile tehnice de specialitate (Physical and Chemical Sensors: Design, Application & Networks - Chapter 2 - Vehicle's Axle Load Sensors în Weigh-în-motion Systems) și disponibile public, privind categoriile de sisteme de cântărire în mişcare, în funcţie de tehnologia de realizare a senzorilor se clasifică în: a) Polymer Sensors; b) Quartz Sensors; c) Strain Gauge Sensors: Load cell, Bending plate; d) Capacitive Sensors; e) Fiber optic sensors. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă corectează afirmaţia contestatoarei privind clasificarea senzorilor făcând referire directă la aceste categorii de senzori şi evidenţiind faptul că există diferenţe constructive şi funcţionale fundamentale între sistemele de cântărire în mişcare ce utilizează aceste categorii de senzori: "...caracteristicile sistemelor de cântărire în mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, şi condiţiile de instalare/ punere în funcţiune/ operaţionalizare/ utilizare/ întreţinere sunt total diferite de la sistem la sistem, în funcţie de tehnologia în care este realizat. Instalarea unor sisteme de cântărire în mişcare ce utilizează senzori de tip „Bending plate", „Load cell", „Polymer Piezo", „Quartz Piezo", „Strain Gauge Strip" etc. este total diferită pentru fiecare categorie de senzor în parte, plecând de la modalitatea şi materialele utilizate la instalarea/montarea fizică a acestuia, asigurarea legăturilor electrice/date şi terminând cu testarea şi calibrarea acestuia, ţînând cont de toţi factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc).". 3. Contestatoarea distorsionează înţelegerea sau scoate din conţinut răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare.
În cadrul argumentaţiei/motivaţiei din contestaţie, pct. III 16,17,18,19, 20, entitatea contractantă precizează că autoarea contestației trage 2 concluzii eronate şi fără nicio susţinere: a) Faptul că entitatea contractantă a modificat prin răspunsul la clarificare cerinţa privind experienţa similară; b) Faptul că entitatea contractantă a solicitat prin răspunsul la clarificare produse identice cu cele care fac obiectul procedurii; c) Faptul că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire este limitat la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, entitatea contractantă nu introduce sintagme noi de tipul „produse identice" sau „acelaşi tip de senzori" în afirmaţiile sale. Toate afirmaţiile entităţii contractante se referă la faptul că entitatea contractantă nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similară prin acceptarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini. În conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini, entitatea contractantă cap. 12 specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate, pct. 12.1 Componenta hardware, se specifică „Subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice." Din formularea cerinţei se observă în mod clar şi evident că entitatea contractantă acceptă orice tehnologie de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare atâta timp cât sunt respectate cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate. Cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate au fost stabilite având la bază factorii posibil perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vânt, temperatură, umiditate, îngheţ, materiale corozive etc, perturbaţii electromagnetice etc)." precum şi infrastructura unde se instalează, portul (...) făcând parte din infrastructurile critice, de interes naţional. Entitatea contractantă nu a modificat prin răspunsul la clarificare cerinţa privind experienţa similară, aşa cum evident reiese şi din concluzia din răspuns: „în concluzie, solicitarea dumneavoastră privind modificarea cerinţei referitoare la experienţă similară nu se acceptă." Pe cale de consecinţă, atâta timp cât o cerinţă nu se modifică ea nu poate căpăta altă formă sau sens, aşa cum în mod eronat trage concluzia contestatoarea. Aşa cum reiese în mod clar şi evident din conţinutul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea Sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor, respectiv cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate. Entitatea contractantă precizează că nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Pagina 19 din 56
4. Contestatoarea contestă dreptul entităţii contractante de a solicita un sistem de cântărire în mişcare care să se plieze pe nevoile şi necesităţile de utilizare a acestuia Atât prin solicitarea de clarificare cât şi prin argumentaţia/motivaţia susţinută în cadrul contestaţiei, contestatoarea critică cerinţa entităţii contractante privind nivelul de tehnologie solicitat, dar nu oferă niciun fel de informaţii cu privire la cerinţele tehnico-funcţionale pe care le solicită entitatea contractantă a fi respectate prin documentaţia de atribuire. Stabilirea unui anumit nivel tehnologic aferent unui produs/sistem pe care o entitate contractantă doreşte să-l achiziţioneze este strict atributul acesteia, cu respectarea principiilor statuate în legislaţia achiziţiilor publice. Pentru fiecare tip de sistem de cântărire în mişcare există avantaje şi dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cântărire în mişcare ţinând strict de nevoile şi condiţiile de utilizare a acestuia. Necesitatea achiziţionării unor sisteme moderne de cântărire a autovehiculelor, sisteme care să acopere activitatea specifică administraţiei portuare de gestionare şi control a afluxului de autovehicule prin porţile de acces şi totodată să fie realizate în tehnologii moderne care să răspundă atât cerinţelor actuale de business ale companiei cât şi eventualelor dezvoltări viitoare nu reprezintă un „moft" al entităţii contractante, la nivelul documentaţiei de atribuire fiind furnizate o serie de avantaje ale sistemelor de cântărire în mişcare realizate în tehnologii moderne, cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea Sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor. Legea achiziţiilor publice statuează dreptul autorităţilor/entităţilor contractante de a-şi defini obiectul contractului în funcţie de necesităţile şi nevoile acestora atâta timp cât sunt respectate principiile şi reglementările legale în materia achiziţiilor publice. Or, în speţa de faţă, entitatea contractantă a fundamentat/justificat prin documentaţia de atribuire necesitatea şi nevoia achiziţionării unor sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologii moderne care să respecte cerinţele tehnico-funcţionale specifice locaţiei/infrastructurii de instalare şi a solicitat experienţa similară în deplină concordanţă cu obiectul achiziţiei. Cerinţa privind experienţa similară nu este disproporţionată în raport cu obiectul şi complexitatea achiziţiei şi este solicitată în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini. Cerinţa privind experienţa similară este solicitată în deplină concordanţă cu prevederile Instrucţiunii nr. 1/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, respectiv Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale. Mai concret, entitatea contractantă precizează că în conformitate cu art. 2, alin. (1) din Instrucţiunea nr. 2/2017 emisă în aplicarea
prevederilor art. 178 şi art. 179 lit. a) şi b) din Legea nr. 98/2016, respectiv a prevederilor art. 191 şi art. 192 lit. a) şi b) din Legea nr. 99/2016, „Autoritatea/Entitatea contractantă stabileşte cerinţele minime de calificare şi selecţie precizate la art. 1, în corelare cu principiul proporţionalităţii, cu scopul de a obţine o confirmare că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şl experienţa necesară pentru a gestiona şl duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acorduiui-cadru ce urmează a fi atribuit". Prin solicitarea contestatoarei de a accepta sisteme de cântărire în mişcare care utilizează oricare din cele 3 tipuri de senzori: piezo-electrici/quartz, bending plate sau fibră optică se încalcă în mod flagrant prevederile art. 2 alin. (1) menţionat anterior, deoarece entitatea contractantă nu mai are confirmarea că operatorii economici care demonstrează îndeplinirea respectivelor cerinţe au capacitatea şi experienţa necesară pentru a gestiona şi duce la bun sfârşit, în condiţiile de performanţă impuse prin caietul de sarcini, contractul de achiziţie sectorială ce urmează a fi atribuit. 5. Contestatoarea prezintă eronat informaţii tehnico-funcţionale aferente sistemelor de cântărire în mişcare pentru a justifica că nu există nicio diferenţă între sistemele de cântărire în mişcare. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 40, contestatoarea afirmă în mod eronat faptul că tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare se referă la „îngroparea senzorilor în carosabil" şi „conectarea acestora printr-un cablu". Aşa cum a prezentat detaliat la pct. 1 din prezentul document, tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare este dată de tipul/categoria de senzor utilizat respectiv de caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestuia. Prin urmare atâta timp cât sistemele de cântărire în mişcare au arhitecturi de funcţionare şi caracteristici tehnico-funcţionale complet diferite (conform tabelului cu titlu de exemplu prezentat la pct. 1), entitatea contractantă precizează că susţinerea contestatoarei privind faptul că nu există nicio diferenţă de arhitectură, funcţionalitate sau performanţă este complet eronată şi contrazice în mod flagrant toate scrierile tehnice/articolele ştiinţifice de specialitate, inclusiv documentaţiile tehnice oficiale ale diferiţilor producători de sisteme de cântărire în mişcare, în care se precizează în clar aceste diferenţe. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 41-44, entitatea contractantă menționează că autoarea contestației încearcă să inducă eronat ideea că între sistemele de cântărire în mişcare nu există nicio diferenţă deoarece Certificarea (...) nu face o distincţie clară între acestea. Contestatoarea omite însă să menţioneze faptul că certificarea (...) reglementează doar rezultatul funcţionării sistemelor de cântărire în mişcare, adică mai clar cântărirea masei totale a vehiculelor şi nu face nicio referire la caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestora. Scopul certificării (...) nu este de a realiza o clasificare tehnico-funcţională a sistemelor de cântărire în mişcare ci de a reglementa rezultatul măsurătorii realizate de sistemele de cântărire în mişcare. Pagina 21 din 56
În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 46-51, contestatoarea încearcă să inducă eronat ideea că instalarea sistemelor de cântărire în mişcare este aceeaşi pentru orice tip de sistem şi anume: - instalarea senzorilor în carosabil; - conectarea senzorilor la un calculator printr-un cablu; - programarea aplicaţiei software instalate pe un calculator; - efectuarea testelor de sistem Punerea în funcţiune a sistemului. Entitatea contractantă menționează că autoarea contestației omite să precizeze faptul că paşii de instalare precizaţi mai sus reprezintă doar o descriere generală şi generică a etapelor de instalare a unui sistem de cântărire în mişcare, pe baza acestor etape prezentate de contestatoare neputându-se realiza efectiv nicio activitate fără detalierea explicită a modului de realizare. Spre exemplificare, utilizarea sintagmei „conectarea printr-un cablu" este o afirmaţie puerilă şi fără sens, prin care contestatoarea „confirmă" nivelul tehnic de specialitate pe care îl deţine. Conform documentaţiilor de specialitate, disponibile public la o simplă căutare pe google, există zeci de categorii de „cabluri" fiecare având anumite specificăţii de conectare/ funcţionare/ testare/ verificare etc. şi pentru care se utilizează personal specializat şi echipamente specifice de măsurare/verificare/conectare. Mai concret, diferenţele între un cablu electric, unul de tip ethernet sau unul de tip fibră optică sunt majore, atât din punct de vedere al personalului de specialitate necesar, a echipamentelor specifice utilizate cât şi a condiţiilor specifice de lucru, neutilizarea de personal specializat sau a unor echipamente specifice conducând automat la realizarea unor activităţi defectuoase, potenţial cu rezultate catastrofale (ex. electrocutarea). Cu atât mai mult, utilizarea sintagmei „conectarea printr-un cablu" utilizată de contestatoare denotă nivelul de seriozitate cu care a tratat documentaţia de atribuire respectiv cerinţele tehnico-funcţionale solicitate. În argumentaţia/motivaţia din cadrul contestaţiei, pct. 50, contestatoarea invocă şi faptul că entitatea contractantă nu a solicitat prezentarea în cadrul ofertei a unor înscrisuri doveditoare de tipul: certificări de la producători, diplome de absolvire a unor cursuri de tehnicieni de telecomunicaţii, diplome de electrician etc. Entitatea contractantă face precizarea că atâta timp cât nu avea de unde să cunoască tipul de sistem de cântărire în mişcare ofertat (fapt dovedit şi de formularea din caietul de sarcini cap. 15 Specificaţii, pct. 15.1 Specificaţii generale, „ii Contractantul are obligaţia de a dispune de personal cu experienţă şi cunoşținţe în instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune de produse hardware de tipul celor livrate în baza prezentului contract” ea nu avea cum să cunoască detalii privitoare la tehnologia de realizare a sistemului ofertat şi implicit să ceară în consecinţă înscrisuri doveditoare pe categoriile de specialişti necesari. Entitatea contractantă nu a inclus nicio cerinţă privind personalul de specialitate, deoarece conform documentaţiei de atribuire, contractantul are libertate deplină în alegerea tipului de specialişti atâta timp cât realizează activităţile de instalare şi punere în funcţiune la timp şi la nivelul calitativ solicitat, conform caietului de sarcini cap. 15
Specificaţii, pct. 15.1 Specificaţii generale, „ii Contractantul are obligaţia de a dispune de personal cu experienţă şi cunoşținţe în instalarea, configurarea şi punerea în funcţiune de produse hardware de tipul celor livrate în baza prezentului contract”. 6. Contestatoarea nu oferă nicio susţinere fundamentată cu privire la faptul că la momentul actual, la nivel internaţional nu există decât un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu senzori în tehnologie fibră optică În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare, contestatoarea afirmă fără echivoc că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, entitatea contractantă furnizează informaţii disponibile public privind faptul că pe piaţa de profil există mai mulţi producători care dezvoltă astfel de sisteme ".... multitudinea de informaţii disponibile public la o simplă căutare pe google, prin care se promovează astfel de sisteme de cântărire în mişcare realizate în tehnologie
fibră
optică:
https://www.
iwim.
it/en/
, https://www.optiwim.com/, https://fosina. fr/fiber-optic-weiqht-in- motion/, https://www.ep-id.com/product/road-weiciht- in-motion-wim etc.". În motivaţia/argumentaţia din contestaţie, pct. 54 contestatoarea afirmă că producătorii indicaţi de entitatea contractantă nu au astfel de sisteme disponibile şi anexează în acest sens documente de corespondenţă cu 3 din cei 4 producători indicaţi de entitatea contractantă (a se vedea Anexele nr. 3, nr. 4 şi nr. 5 din datele 12.08.2024, 14.08.2024 şi 08.08.2024). Având în vedere faptul că această corespondenţă este datată ulterior transmiterii solicitării de clarificare, entitatea contractantă pune întrebarea: „pe ce fundament s-a bazat contestatoarea în afirmaţia ei că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică?”
Din comportamentul contestatoarei, entitatea contractantă concluzionează că solicitarea de clarificare transmisă de contestatoare nu a avut niciun fundament, afirmaţiile acesteia fiind doar de natură a crea o imagine eronată asupra situaţiei de fapt şi de a crea o presiune artificială pe entitatea contractantă pentru a accepta solicitarea contestatoarei. Mai mult, în urma răspunsului la solicitarea de clarificare prin care entitatea contractantă furnizează cu titlu de exemplu mai multe informaţii privind diverşi producători de astfel de sisteme, contestatoarea nu depune niciun efort suplimentar de a realiza o analiză de piaţă elaborată pe baza căreia să-şi fundamenteze argumentaţia, ci doar realizează o corespondenţă cu 3 din cei indicaţi de entitatea contractantă cu titlu de exemplu în răspunsul la solicitarea de clarificare. În concluzionarea motivaţiei/argumentaţiei contestatoarei, la pct. 55 aceasta trage în mod total eronat concluzia că „Prin urmare, este fals că la momentul actual există mai mulţi producători/distribuitori de Pagina 23 din 56
sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră optică". Contestatoarea afirmă fără echivoc că nu există nici mai mulţi producători nici mai mulţi distribuitori de astfel de sisteme, dar conform documentelor de corespondenţă anexate de contestatoare, aceasta nu a contactat nici măcar toţi producătorii indicaţi de entitatea contractantă. În aceste condiţii, entitatea contractantă se întreabă: „pe ce se bazează afirmaţia contestatoarei că nu există mai mulţi distribuitori de astfel de sisteme? Pe ce se bazează afirmaţia contestatoarei că nu există mai mulţi în condiţiile în care contestatoarea nu a realizat o analiză de piaţă elocventă pentru a identifica potenţialii producători sau distribuitori de astfel de sisteme?” În concluzie, din succesiunea faptelor şi afirmaţiilor contestatoarei, entitatea contractantă deduce în mod rezonabil că interesul acesteia nu a fost în niciun moment de a identifica soluţii pentru a oferta un sistem conform cu cerinţele entităţii contractante, ci doar de a obliga entitatea contractantă la a accepta sistemele proprii ale contestatoarei. II. În ceea ce priveşte anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3. În referire la solicitarea contestatoarei cu referire la anularea răspunsului formulat de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3, entitatea contractantă face următoarele precizări: 1. Solicitarea contestatoarei nu are legătură cu întrebarea de clarificare invocată şi nici cu răspunsul entităţii contractante, fiind lipsită de relevanţă în contextul contestaţiei; În întrebarea de clarificare adresată de contestatoare prin solicitarea de clarificare se solicită explicarea termenului „recunoaştere" utilizat de entitatea contractantă în contextul avizării emise de (...) (Biroul Român de Metrologie Legală). Prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, entitatea contractantă detaliază clar, concis şi fără echivoc semnificaţia termenului „recunoaştere" utilizat, şi comunică totodată în răspuns faptul că această detaliere există în cadrul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini la cap. 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea poduselor şi serviciilor, paragraful 4 " ...încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. (...) class 10 - 10% abatere) este
asigurată
de
producător
prin
procesul
de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală)...". Şi în cap. 11 Aspecte critice în proiectarea, configurarea şi implementarea sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)". Prin răspunsul la solicitarea de clarificare, se realizează încă odată echivalenţa termenului „recunoaştere" utilizat cu terminologia standard folosită de (...) (aprobare de model), această echivalenţă fiind realizată deja în caietul de sarcini conform precizărilor de mai sus.
În cadrul contestaţiei, pct. IV/67, contestatoarea motivează că formularea clarificării a avut de fapt alt scop, acela de a clarifica dacă „recunoaşterea" se referă la sistemul de cântărire sau doar la senzorii îngropaţi în asfalt. În fapt, prin contestaţie, contestatoarea invocă alte cerinţe din documentaţia de atribuire respectiv caietul de sarcini şi nu în mod direct răspunsul entităţii contractante. Având în vedere faptul că răspunsul entităţii contractante este în deplină concordanţă cu solicitarea de clarificare, faptul că argumentaţia contestatoarei din cadrul contestaţiei nu are nicio legătură cu răspunsul entităţii la solicitarea de clarificare, ci face referire directă la alte prevederi din cadrul documentaţiei de atribuire şi având în vedere prevederile legale din Legea nr. 101/2016, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, art. 8, alin. 1, lit. a), entitatea contractantă concluzionează că actul contestat de contestatoare este documentaţia de atribuire publicată în SEAP respectiv anumite prevederi invocate de contestatoare în argumentaţie şi nu răspunsul consolidat la solicitarea de clarificări. În acest context, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 101/2016, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor, art. 8, alin. 1, lit. a) "10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoşținţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal...", contestaţia depusă de contestatoare se află în afara termenului legal de depunere deoarece documentaţia de atribuire a fost publicată în SEAP în data de 17.07.2024. 2. Entitatea contractantă susține că răspunsul său la solicitarea de clarificare a fost clar, concis şi fără echivoc şi nu a fost de natură să inducă în eroare operatorii economici. Prin solicitarea de clarificare, contestatoarea nu solicită clarificarea dacă „recunoaşterea" se referă la sistemul de cântărire sau doar la senzorii îngropaţi în asfalt aşa cum motivează în cadrul contestaţiei pct. 71 „Prin urmare nu este clar dacă, în aprecierea Entităţii contractante, avizarea (...) trebuie obţinută pentru sistemul de cântărire în mişcare sau pentru senzorii care intră în componenta acestuia, acesta fiind motivul formulării întrebării de clarificare nr. 3", ci doar solicită explicarea/clarificarea termenului „recunoaştere", fapt realizat în totalitate prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, unde entitatea contractantă detaliază clar, concis şi fără echivoc semnificaţia termenului „recunoaştere" utilizat, şi comunică totodată în răspuns faptul că această detaliere există în cadrul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini la cap. 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea poduselor şi serviciilor, paragraful 4 " ...încadrarea unui sistem de senzori într-o anumită clasă (ex. (...) class 10-10% abatere) este asigurată de producător prin procesul de fabricaţie/testare/certificare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizează sistemul respectiv de senzori, se poate solicita/obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) de la autorităţile cu atribuţii în domeniu (ex. BMRL - Biroul Român de Metrologie Legală)..." Şi în cap. 11 Aspecte critice în Pagina 25 din 56
proiectarea, configurarea şi implementarea sistemului integrat de cântărire şi măsurare în mişcare al vehiculelor „necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)". Astfel, prin răspunsul la solicitarea de clarificare, se realizează încă odată echivalenţa termenului „recunoaştere" utilizat cu terminologia standard folosită de (...) (aprobare de model). 3. Argumentaţia şi concluziile contestatoarei sunt neconcludente şi lipsite de fundament. Aşa cum se precizează în solicitarea de clarificare, contestatoarea solicită explicarea/clarificarea termenului „recunoaştere" în contextul avizării emise de (...) (Biroul Român de Metrologie Legală) ca şi când acest termen este fundamental greşit utilizat de entitatea contractantă în contextul cerinţei caietului de sarcini, dar contestatoarea în formularea contestaţiei utilizează acelaşi termen pentru a explica motivarea solicitării de clarificări, pct. 67 din contestaţie: „Motivul formulării acestei solicitări de clarificări a fost acela că, din documentaţia de atribuire publicată de (...) (...), nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de (...) pentru sistemul de cântărire în mişcare în care sunt integraţi ca parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă Entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea (...) pentru senzorii în sine, respectiv în cea ar trebui să constea această recunaştere." Termenul recunoaştere este utilizat de 3 ori de contestatoare în cadrul acestui paragraf, motiv pentru care entitatea contractantă trage concluzia că acest termen nu este străin contestatoarei, fiind un termen des utilizat ca echivalenţă pentru teminologia standard folosită de (...), cu atât mai mult cu cât experienţa contestatoarei este vastă în implementarea unor astfel de sisteme de cântărire în mişcare după cum se afirmă chiar în conţinutul contestaţiei pct. 5. În mod firesc, dacă contestatoarea era familiară cu utilizarea acestui termen şi cunoştea contextul utilizării acestuia, entitatea contractantă își pune întrebarea „oare de ce formularea solicitării de clarificare nu a prevăzut clarificarea aspectelor pe care le invocă în contestaţie?”. Cu atât mai mult cu cât contestatoarea afirmă în tot contextul contestaţiei interesul vădit pentru participarea la această procedură este de neînţeles comportamentul acesteia cu privire la clarificarea acestui aspect. 4. Contestatoarea nu a înţeles sau nu a luat la cunoşținţă întreg conţinutul documentaţiei de atribuire respectiv caietul de sarcini. Entitatea contractantă precizează că în cadrul argumentaţiei oferite în contestaţie, contestatoarea trage o concluzie falsă, fără a prezenta niciun fel de argumentaţie logică, şi anume la pct. 69 contestatoarea trage concluzia că entitatea contractantă foloseşte sintagma „sistemul de senzori” pentru a realiza o echivalenţă cu sintagma „sistemul de cântărire în mişcare". Concluzia contestatoarei este total greşită şi denotă fără echivoc faptul că, contestatoarea ori nu a citit cu atenţie întreg conţinutul documentaţiei de atribuire, ori denotă o lipsă gravă de
înţelegere a sistemului descris de entitatea contractantă în documentaţie. Contestatoarea trage concluzia pe baza unui paragraf inclus de entitatea contractantă în cadrul caietului de sarcini la pct. 3 Contextul realizării acestei proceduri de achiziţie, 3.1 Informaţii despre contexul care a determinat achiziţionarea produselor şi serviciilor, fără a preciza faptul că acest paragraf nu reprezintă o cerinţă tehnică concretă ci este doar o descriere generală modului de funcţionare şi caracteristicilor unor sisteme de cântărire în mişcare generice şi nu cele ofertate. Toate cerinţele minime şi obligatorii din caietul de sarcini ce fac referire la certificarea sistemelor de cântărire în mişcare ofertate (cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) utilizează terminologia „subansamblu de senzori", respectiv „componentă mecanică propriu-zisă (senzor)". De asemenea, entitatea contractantă menționează că relaţia de cauzalitate între cele 2 componente (aferente celor 2 termeni utilizaţi) este clar descrisă de entitatea contractantă în cadrul caietului de sarcini la cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate, unde se precizează: „Subansamblul de senzori va permite conectarea componentei mecanice propriu-zise (senzor) la componenta/ echipamentul de achiziţie/ procesare date". Totodată, cerinţa tehnică minimă şi obligatorie din caietul de sarcini privind certificarea se regăseşte în cadrul aceluiaşi capitol (cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) şi utilizează terminologia „subansamblu de senzori”: „Subansamblul de senzori va avea minim certificare Ol ML R134 pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală". Astfel, în mod clar şi fără echivoc, în cadrul caietului de sarcini cerinţa privitoare la certificare face diferenţierea clară în sistemul de cântărire în mişcare şi sistemul de senzori. În continuare, la pct. 75 din contestaţie, contestatoarea continuă cu afirmaţiile/concluziile false, insinuând faptul că entitatea contractantă ar fi dat de înţeles că doreşte certificarea senzorilor propriu-zişi (componentă mecanică propriu-zisă (senzor), conform terminologiei entităţIi contractante) şi nu a subansamblului de senzori. Entitatea contractantă precizează că această afirmaţie este complet falsă, deoarece după cum se precizează chiar în caietul de sarcini, aceasta solicită certificarea pentru subansamblul de senzori şi nu pentru componentă mecanică propriu-zisă (senzor) care reprezintă doar componenta fizică care se introduce în asfalt (infrastructura rutieră) - cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitate) - pct. 12.1 Componența hardware –„Subansamblul de senzori va avea minim certificare Ol ML R134 pentru clasă 10 de acurateţe şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală." Având în vedere considerentele expuse mai sus, concluzia contestatoarei de la pct. 81 respectiv „cerinţa rezultată din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 3 este imposibil de îndeplinit" este falsă. Pe cale de consecinţă, luând în considerare faptele: Pagina 27 din 56
a) întrebarea de clarificare adresată de contestatoare nu are nicio legătură cu obiectul contestaţiei; b) răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare a fost clar, complet şi fără ambiguităţi, în conformitate cu cele solicitate; c) argumentaţia/motivaţia contestatoarei din cadrul contestaţiei este falsă şi nu este susţinută de nicio referinţă din caietul de sarcini; d) cerinţele documentaţiei de atribuire sunt întocmite în conformitate cu prevederile şi precizările (...); e) contestatoarea se află într-o gravă eroare de înţelegere voită sau nevoită a cerinţelor documentaţiei de atribuire; f) contestatoarea nu este coerentă şi consecventă în precizări utilizând în argumentarea/motivarea contestaţiei inclusviv termeni pe care tot ea îi „contestă" prin clarificare. Entitatea contractantă concluzionează că, contestarea răspunsului său la întrebarea de clarificare 3 a contestatoarei este realizată fără niciun fundament tehnic sau legal, fiind nefondată. III. În concluzionarea aspectelor prezentate mai sus pentru susţinerea punctului de vedere al entităţii contractante cu privire la contestaţia depusă de (...), entitatea contractantă arată în mod evident următoarele: 1. Contestatoarea a formulat solicitarea de clarificare într-o manieră lipsită de interes pentru clarificarea aspectelor solicitate, fapt dovedit de modul în care argumentează total diferit răspunsurile entităţii contractante la solicitarea de clarificări, inclusiv prin faptul că schimbă contextul întrebării de clarificare nr. 3, în cadrul contestaţiei argumentaţia/motivaţia fiind alta decât cea prezentată în clarificarea adresată entităţii contractante; 2. Contestatoarea a prezentat motivaţia/argumentaţia tehnică din cadrul contestaţiei într-o manieră lipsită total de profesionalism şi menită să inducă în eroare Consiliul, prin denaturarea şi scoaterea din context a faptelor sau chiar omiterea unor aspecte care prin menţionarea lor ar fi permis o înţelegere mai bună a informaţiilor prezentate; 3. Contestatoarea nu aduce în cadrul motivaţiei/argumentaţiei contestaţiei niciun element definitoriu în susţinere, care să fie bazat pe o fundamentare tehnică de specialitate; 4. Contestatoarea nu are o coerență în susţinerea afirmaţiilor sale, utilizând în cadrul motivaţiei/argumentaţiei inclusiv termeni folosiţi de entitatea contractantă în cadrul documentaţiei (ex. „recunoaştere"), termeni pe care ea însăşi îi contestă în clarificare ca fiind de neînţeles şi meniţi să inducă în eroare potenţialii ofertanţi; 5. Contestatoarea nu aduce nicio argumentaţie pentru susţinerea punctului de vedere privind faptul că nu există la momentul actual mai mulţi producători de sisteme de cântărire în mişcare. Contestatoarea afirmă încă de la transmiterea solicitării de clarificare că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, dar afirmaţia acesteia nu a avut niciun fundament, lucru dovedit de faptul că abia după răspunsul entităţii contractante la solicitarea de clarificare contestatoarea începe
demersurile de analiză pe piaţă a potenţialilor producători de astfel de sisteme (a se vedea anexele 3, 4 şi 5 la contestaţie şi datele de timp asociate respectiv 8, 12 şl 14 august). Mai mult, demersurile realizate de contestatoare în cadrul analizei de piaţă a inclus doar contactarea producătorilor/distribuitorilor indicaţi de entitatea contractantă prin răspunsul la solicitarea de clarificare şi nu evidenţiază analiza făcută de contestatoare în susţinerea afirmaţiei sale că „la nivel mondial" există un singur producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. În conformitate cu informaţiile tehnice disponibile public pe piaţa de profil există mai mulţi producători de senzori în tehnologie fibră optică (un alt exemplu https://www.osmos- qroup.com/en/solutions/weiqh-motlon- deformation). Un sistem de cântărire în mişcare este un sistem hardare şi software complex, în care senzorii reprezintă doar o componentă a acestora. Sistemele de cântărire în mişcare sunt sisteme formate din mai multe componente, printre care şi senzorii, componente care sunt realizate de producători diferiţi. Realizarea unui sistem de cântărire în mişcare implică integrarea la nivel funcţional a tuturor acestor componente (senzori, camere context, camere ANPR, dataloggere, echipamente de reţea de tip switch, router, conectică specifică tip ethernet, fibră optică, electric etc); 6. Contestatoarea nu aduce nicio argumentaţie pentru susţinerea punctului de vedere privind faptul că nu există la momentul actual mai mulţi distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare cu senzori în tehnologie fibră optică şi că contestatoarea nu a putut obţine o ofertă de preţ în vederea participării la procedură. Contestatoarea prin acţiunile sale lasă impresia că nu doreşte să participe la această procedură cu o ofertă pentru sisteme de cântărire în mişcare conforme cu cerinţele entităţii contractante ci doreşte participarea la procedură cu propriile sisteme pe care le comercializează. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că contestatoarea evită în totalitate să prezinte, atât în cadrul clarificării cât şi în cadrul contestaţiei avantajele pe care le-ar aduce acceptarea unor sisteme de cântărire în mişcare de tipul celor solicitate de contestatoare. În accepţiunea contestatoarei, dacă există un singur producător pentru un anumit tip de produs, nimeni nu mai poate furniza acest produs decât producătorul, lucru total fals şi dovedit de multitudinea de produse singulare de pe piaţă (ex. Sistemele de operare windows), dar care sunt ofertate în cadrul procedurilor prin intermediul distribuitorilor, producătorul neparticipând la proceduri. 7. Contestatoarea, în motivarea/argumentarea contestaţiei nu a reuşit să ofere în niciuna din afirmaţiile sale o motivaţie fundamentată pe dovezi ci a realizat doar afirmaţii şi concluzii bazate pe propria interpretare a faptelor. IV. Având în vedere aspectele prezentate mai sus în susţinerea punctului de vedere al entităţii contractante, entitatea contractantă consideră că solicitarea contestatoarei nu are niciun fundament pentru a fi acceptată şi solicită Consiliului să dispună respingerea contestaţiei şi continuarea procedurii. Pagina 29 din 56
Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, datată 02.09.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 55698/02.09.2024, (...) a transmis răspuns cu privire la punctul său de vedere formulat de (...), prin care solicită CNSC să constate caracterul neîntemeiat al susţinerilor cuprinse în punctul de vedere şi să dispună admiterea contestaţiei, având în vedere următoarele motive: Precizare prealabilă. 1. La data de 16 august 2024, (...) a formulat contestaţia nr. 52432, îndreptată împotriva răspunsului consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, prin care a solicitat CNSC să dispună: 1) anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 și nr. 3; 2) obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Prin punctul de vedere nr. 9557/21.08.2024, (...) (...) a solicitat respingerea contestaţiei formulate de (...) ca neîntemeiată, susţinând că motivele invocate de contestatoare nu au niciun fundament. În cele ce urmează, contestatorul va arăta că susţinerile entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere nu sunt de natură a înlătura criticile formulate prin intermediul contestaţiei, astfel încât se impune că CNSC să admită această contestaţie. II. Contrar susţinerilor entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, contestația formulată de (...) este întemeiată. A. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1. Prin contestaţia formulată, contestatorul susține că a arătat, pe de o parte, că, deşi prin documentaţia de atribuire entitatea contractantă a solicitat furnizarea unui sistem de cântărire în mişcare care să folosească senzori cu fibră optică sau echivalent, din răspunsul formulat de (...) (...) cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1, reiese că entitatea contractantă consideră că obiectul procedurii de atribuire este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Pe de altă parte, (...) a demonstrat că, prin răspunsul oferit la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată de aceasta prin documentaţia de atribuire la furnizarea de produse identice cu cele care fac, potrivit accepţiunii acesteia, obiectul contractului pe care urmăreşte să îl atribuie, respectiv sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică. Contestatorul arată că susţinerile (...) (...) din cuprinsul punctului de vedere formulat de aceasta nu numai că nu contrazic aceste critici formulate de contestatoare, dar le confirmă. a. Obiectul procedurii de atribuire contestate nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care folosesc senzori cu fibră optică. Prin punctul de vedere formulat, (...) (...) a menţionat, în ceea ce priveşte obiectul procedurii de atribuire contestate, că, din formularea cerinţei de la cap. 12 Specificaţii tehnice detaliate pentru produsele solicitat, pct. 12.1 Componenta hardware, care specifică faptul că
subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent, „se observă în mod clar şi evident ca entitatea contractantă acceptă orice tehnologie de realizare a sistemelor de cântărire în mişcare atâta timp cât sunt respectate cerinţele tehnice şi funcţionale solicitate" (a se vedea pag. 4 din punctul de vedere). Mai mult, (...) (...) a statuat expres faptul că „entitatea contractantă nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică" (a se vedea pag. 6 din punctul de vedere). Aşadar, contestatorul susține că însăşi entitatea contractantă a confirmat faptul că, prin documentaţia de atribuire, aceasta a permis ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează alte tipuri de senzori decât cei cu fibră optică. Cu toate acestea, atât din răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 1, cât şi din apărările invocate de (...) (...) în cuprinsul punctului de vedere, rezultă în mod clar faptul că intenţia reală a entităţii contractante este aceea de a restrânge în mod artificial atât obiectul contractului, cât şi experienţa similară acceptată de aceasta la livrarea de sisteme de cântărire în mişcare care folosesc senzori de fibră optică. Astfel, (...) (...) a precizat, în cuprinsul punctului de vedere, că, în viziunea sa, „tehnologia sistemelor de cântărire în mişcare este dată de tipul/categoria de senzor utilizat respectiv de caracteristicile tehnico- funcţionale ale acestuia " (a se vedea pag. 7 din punctul de vedere). Totodată, atât prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, cât şi prin punctul de vedere, entitatea contractantă a menţionat că nu acceptă ca experienţă similară sistemele de cântărire care utilizează alte tipuri de senzori decât cei cu fibră optică (senzori piezo- electrici/quartz sau bending plate), întrucât tehnologia de realizare a acestor senzorilor este diferită de cea a sistemelor solicitate prin caietul de sarcini, iar prin acceptarea ca experienţă similară a unor contracte în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare cu alte tipuri de senzori se creează un risc major de neimplementare sau implementare defectuoasă a contractului. Contestatorul menționează că din aceste explicaţii oferite de (...) (...), rezultă clar faptul că aceasta a răspuns la întrebarea de clarificare nr. 1, referitoare la experienţa similară solicitată, ca şi cum prin documentaţia de atribuire s-ar fi impus ofertarea unor sisteme de cântărire în mişcare care folosesc un anumit tip de senzori, respectiv senzori cu fibră optică, orice alte tipuri de senzori fiind considerate de către entitatea contractantă necorespunzătoare, ceea ce demonstrează temeinicia contestaţiei formulate de (...). Or, dat fiind faptul că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică, fapt recunoscut de entitatea contractantă prin intermediul punctului de vedere, este evident că răspunsul oferit de aceasta la întrebarea de clarificare nr. 1 este necorespunzător. Pagina 31 din 56
Prin intermediul punctului de vedere, (...) (...) a susţinut şi că (...) contestă dreptul entităţii contractante de a solicita un sistem de cântărire în mişcare care să se plieze pe nevoile şi necesităţile de utilizare a acestuia şi a precizat că stabilirea unui anumit nivel tehnologic aferent unui produs/sistem pe care o entitate contractantă doreşte să îl achiziţioneze este strict atributul acesteia. În realitate, însă, contestatoarea nu a criticat modalitatea de formulare a cerinţelor din caietul de sarcini, care sunt clare în sensul că obiectul contractului este reprezentat de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau alţi senzori echivalenţi, ci faptul că entitatea contractantă a răspuns la întrebarea de clarificare nr. 1 fără a ţine cont că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de tip WIM cu senzori de fibră optică. Din această perspectivă, contestatorul menţionează şi că, dacă entitatea contractantă ar fi dorit să limiteze obiectul contractului la sistemele de cântărire în mişcare care folosesc un anumit tip de senzori, acest lucru ar fi trebuit să fie menţionat expres în documentaţia de atribuire, nicidecum să rezulte în mod indirect din răspunsurile la solicitările de clarificări. De asemenea, contestatorul precizează că toate susţinerile din cuprinsul punctului de vedere formulat de (...) (...) referitoare la diferenţele dintre sistemele de cântărire dinamică şi avantajele sistemelor de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică nu au nicio relevanță pentru soluţia pe care CNSC o va pronunţa în prezenta cauză, tocmai pentru că entitatea contractantă nu a limitat obiectul contractului la sistemele WIM care folosesc fibră optică. Altfel spus, faţă de modul în care a fost întocmită documentaţia de atribuire de către (...) (...), faptul că aceasta a urmărit, de fapt, să achiziţioneze sisteme de cântărire în mişcare cu fibră optică, contestatorul precizează că nu are nicio relevanţă, câtă vreme acest aspect nu a fost precizat în documentaţia de atribuire. Contestatorul menționează că aşa cum a arătat pe larg în cuprinsul contestaţiei (a se vedea paragrafele 6-15 şi paragrafele 38-51), eventualele diferenţe constructive sau funcţionale existente între sistemele de cântărire în funcţie de tipul de senzori utilizaţi de acestea nu determină înlăturarea echivalenţei dintre aceste sisteme, cât timp sistemele ofertate îndeplinesc cerinţele prevăzute de caietul de sarcini şi ating scopul urmărit de entitatea contractantă prin organizarea procedurii de atribuire, respectiv permit identificarea autovehiculelor supraîncărcate. Or, aşa cum a arătat prin contestaţia formulată, acest obiectiv este îndeplinit de un sistem de cântărire în mişcare WIM (weight în motion, adică măsurare în mişcare), indiferent de tipul de senzori folosiţi. Contestatorul susține că tocmai acesta este motivul pentru care Certificarea (...) reglementează rezultatul funcţionării sistemelor de cântărire în mişcare, adică cântărirea masei totale a vehiculelor, şi nu face referire la caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestor sisteme, fapt subliniat de însăşi entitatea contractantă prin punctul de vedere.
Prin urmare, contestatorul precizează că susţinerile (...) (...) din cuprinsul punctului de vedere referitoare la avantajele sistemelor de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică nu sunt numai irelevante din perspectiva criticilor formulate prin intermediul contestaţiei care face obiectul prezentei cauze, ci sunt şi vădit neîntemeiate. Având în vedere aspectele mai sus menţionate, contestatorul concluzionează că, prin documentaţia de atribuire, (...) (...) a solicitat livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau echivalenţi, astfel încât experienţa similară solicitată de entitatea contractantă trebuie să fie stabilită în corelaţie cu acest obiect al contractului. b. Prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a limitat experienţa similară solicitată iniţial prin documentaţia de atribuire. Având în vedere faptul că, aşa cum (...) a menţionat în secţiunea precedentă, entitatea contractantă a recunoscut că obiectul contractului nu este limitat la sistemele de cântărire în mişcare care utilizează fibră optică, înseamnă că nici experienţa similară solicitată de (...) (...) nu poate fi limitată la sistemele WIM care folosesc acest tip de senzori. De altfel, după cum (...) a arătat prin contestaţia formulată, cerinţa din documentaţia de atribuire referitoare la experienţa similară nici nu cuprindea o astfel de limitare, menţionând că experienţa similară trebuie să fie demonstrată prin intermediul unor contracte în cadrul cărora au fost furnizate „sisteme de cântărire în mişcare cu senzori realizaţi în tehnologie fibră optică sau superioare din punct de vedere a complexităţii şi/sau scopului, produse asemănătoare de tipul/natura şi complexitatea, cât şi din punct de vedere al rezultatului sau funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei". Cu toate acestea, din răspunsul formulat de entitatea contractantă cu privire la solicitarea de clarificări nr. 1, contestatorul susține că rezultă că (...) (...) a limitat experienţa similară la furnizarea de sisteme de cântărire în mişcare realizate cu aceeaşi tehnologie şi care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei ai sistemelor care vor fi livrate în cadrul contractului ce va fi încheiat cu (...) (...). Prin intermediul punctului de vedere, entitatea contractantă a susţinut că această critică formulată de contestatoarea (...) este neîntemeiată întrucât, în cadrul răspunsului la solicitările de clarificări, nu se regăsesc sintagmele „produse identice" sau „acelaşi tip de senzori". În realitate, însă, (...) (...) a menţionat explicit în cuprinsul acestui răspuns faptul că nu poate accepta „prezentarea unor contracte ca experienţă similară în care au fost implementate sisteme de cântărire în mişcare realizate în alte tehnologii sau în care au fost utilizaţi alte tipuri de senzori". Per a contrario, rezultă că intenţia entităţii contractante este aceea de a accepta ca experienţă similară numai sisteme WIM care utilizează acelaşi tip de senzori cu cei pe care aceasta îi doreşte, în mod artificial. Aşa cum (...) a menţionat în secţiunea precedentă, prin acelaşi tip de senzori, entitatea contractantă se referă exclusiv la senzorii cu Pagina 33 din 56
fibră optică, fapt ce rezultă cât se poate de clar atât din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, cât şi din punctul de vedere formulat de (...) (...). Contestatorul precizează că în realitate, entitatea contractantă a formulat răspunsul la solicitarea de clarificări de aşa manieră încât să restrângă sfera experienţei similare acceptate de aceasta, fără a se folosi însă de o exprimare clară, tocmai pentru a evita formularea unei eventuale contestaţii cu privire la răspunsurile la solicitările de clarificări. Procedând astfel, contestatorul susține că (...) (...) a încălcat obligaţia legală de a răspunde în mod clar, complet şi fără ambiguităţi la solicitările de clarificări formulate de operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, prevăzută de art. 108 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale aprobate din HG nr. 394/2016. Or, este clar că entitatea contractantă nu se poate prevala de faptul că răspunsul la solicitarea de clarificări formulat de aceasta este evaziv, nefiind precizat expres faptul că aceasta va accepta numai experienţa similară constând în livrarea de sisteme WIM cu senzori care folosesc fibră optică, în condiţiile în care intenţia sa reală este evidentă. În acelaşi sens, (...) (...) a menţionat în cuprinsul punctului de vedere că cerinţa privind experienţa similară nu a fost modificată, întrucât aceasta a precizat în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nr. 1 că „modificarea cerinţei referitoare la experienţa similară nu se acceptă". Contestatorul menționează că în mod evident, această precizare nu are nicio relevanţă, în contextul în care din răspunsul la solicitarea de clarificări rezultă cât se poate de clar faptul că cerinţa referitoare la experienţa similară a fost restrânsă de entitatea contractantă de aşa manieră încât aceasta ajunge să fie chiar mai limitată decât obiectul procedurii de atribuire contestate, rezultat din prevederile caietului de sarcini, ceea ce este inacceptabil, având în vedere că rolul experienţei similare este tocmai acela de a demonstra capacitatea ofertanţilor de a executa corespunzător contractul atribuit în cadrul procedurii de achiziţie publică. Totodată, contestatorul reiterează faptul că autorităţile/entităţile contractante nu au dreptul de a solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse identice cu cele care fac obiectul contractului care urmează a se atribuit, fapt prevăzut expres de dispoziţiile art. 5 din Instrucţiunea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice nr. 2/2017. Cu toate acestea, (...) (...) nu numai că a limitat experienţa similară la furnizarea unui sistem identic cu cel care face obiectul contractului de achiziţie publică care urmează a fi atribuit de aceasta, ci chiar a solicitat, prin răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 1, că experienţa similară să fie reprezentată exclusiv de furnizarea unuia dintre tipurile de produse care pot fi livrate în cadrul acestui contract,
potrivit caietului de sarcini, ceea ce contravine flagrant dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 şi Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017. Prin urmare, contestatorul susține că se impune ca entitatea contractantă să remedieze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, astfel încât experienţa similară să poată fi dovedită prin livrarea unor sisteme similare cu cele care fac obiectul contractului pe care aceasta urmăreşte să îl atribuire, respectiv sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică sau echivalenţi. c. Limitarea obiectului procedurii, respectiv a cerinţei privind experienţa similară la livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează exclusiv senzori cu fibră optică ar conduce la restricţionarea liberului acces la procedura de atribuire Prin intermediul contestaţiei formulate, a arătat şi că, prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, (...) (...) a restricţionat în mod nelegal participarea la procedura de atribuire, aducând totodată atingere principiului nediscriminării, prevăzut de dispoziţiile art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 99/2016 întrucât, deşi entitatea contractantă susţine că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare cu fibră optică nu este inovatoare sau neaccesibilă producătorilor de astfel de sisteme, respectiv că pe piaţă există mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cântărire în mişcare în tehnologie fibră
optică,
în
realitate,
numai
producătorul
IWIM (https://www.iwim.it/en/) comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică (sistemul tip (...)). În acest sens, (...) precizează că a arătat că niciunul dintre ceilalţi producători indicaţi de entitatea contractantă în cuprinsul răspunsului la solicitarea de clarificări nu comercializează sisteme de cântărire în mişcare WIM cu senzori de fibră optică, soluţiile fiind fie în stadiul de prototip, fie scoase din fabricaţie (a se vedea paragraful 54 din contestaţie şi Anexele nr. 4-5). Totodată, contestatorul precizează că din analizarea informaţiilor disponibile pe pagina de internet a Organizaţiei Internaţionale de Metrologie Legală (OIML), www.oiml.org, care permite verificarea tuturor certificărilor emise de această instituţie, rezultă că numai producătorul IWIM comercializează sisteme de cântărire în mişcare cu certificare (...) care utilizează senzori cu fibră optică (sistemul tip (...)). În consecinţă, contestatorul a concluzionat că restrângerea obiectului procedurii de atribuire sau a experienţei similare la furnizarea unor sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică ar afecta liberul acces la procedura de achiziţie publică şi ar aduce atingere caracterului concurenţial al acestei proceduri, descurajând orice alţi operatori economici interesaţi să participe la licitaţie. Prin punctul de vedere formulat, entitatea contractantă nu a fost în măsură să combată aceste susţineri ale contestatoarei, aceasta neindicând nici măcar un producător de sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică, în afară de IWIM. În mod evident, dacă entitatea contractantă ar fi avut posibilitatea de a indica un astfel Pagina 35 din 56
de producător, ar fi făcut acest lucru, pentru a demonstra, astfel, netemeinicia criticilor formulate de contestatoare. În schimb, pentru a distrage atenţia de la acest aspect, (...) (...) a precizat că (...) nu a realizat o analiză de piaţă pentru identificarea potenţialilor producători sau distribuitori de astfel de sisteme, motiv pentru care criticile formulate de contestatoare nu ar fi dovedite. Cu toate acestea, contrar susţinerilor entităţii contractante din cuprinsul punctului de vedere, contestatoarea susține că a realizat o cercetare de piaţă extrem de amănunţită încă de momentul publicării documentaţiei aferente procedurii de atribuire contestate. Prin intermediul contestaţiei, (...) a prezentat numai un extras din corespondenţa cu producătorii nominalizaţi de entitatea contractantă prin răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1, tocmai pentru a scoate în evidenţă faptul că nici măcar producătorii indicaţi de (...) (...) nu pot furniza un sistem de cântărire în mişcare care să deţină certificarea (...) şi care să folosească senzori cu fibră optică. Aşadar, deşi (...) a încercat să găsească soluţii pentru ofertarea unui sistem WIM cu fibră optică, aceasta nu a identificat decât un unic sistem de acest tip, produs de IWIM. Or, acest producător a livrat şi sistemul existent în prezent la Poarta nr. 9 din incinta Portului (...), fiind evident că urmează a fi avantajat în cadrul procedurii de atribuire contestate. Contestatorul reiterează faptul că (...) (...) nu a putut oferi, în cadrul punctului de vedere, nici măcar un exemplu de alt producător, în afară de IWIM, care să comercializeze în prezent sisteme de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică și certificare (...), ceea ce demonstrează că temerea contestatoarei referitoare la intenţia entităţii contractante de a avantaja furnizorul IWIM este întemeiată. Un indiciu suplimentar în acest sens este reprezentat de faptul că (...) a solicitat în repetate rânduri ofertă inclusiv din partea producătorului IWIM pentru sistemele de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică, însă nu a primit niciun răspuns, ceea ce ridică şi serioase semne de întrebare din perspectiva legislaţiei concurenţei. În ceea ce priveşte susţinerea entităţii contractate potrivit căreia interesul contestatoarei „nu a fost niciun moment de a identifica soluţii pentru a oferta un sistem conform cu cerinţele entităţii contractante, ci de a obliga entitatea contractantă la a accepta sistemele proprii ale contestatoarei", contestatorul reiterează faptul că (...) (...) nu a solicitat livrarea unor sisteme de cântărire în mişcare cu senzori cu fibră optică, fapt confirmat chiar de către aceasta prin intermediul punctului de vedere. Cu toate acestea, entitatea contractantă insistă asupra distincţiei între sistemele conforme cu cerinţele entităţii contractate, referindu-se în mod evident la sistemele WIM care folosesc senzori cu fibră optică, şi toate celelalte sisteme WIM, ceea ce este complet nejustificat prin raportare la obiectul procedurii de atribuire contestate, astfel cum acesta rezultă din documentaţia de atribuire.
Aşadar, în încercarea de a distrage atenţia CNSC de la aspectul esenţial subliniat de (...) prin intermediul contestaţiei, respectiv de la faptul că, prin răspunsul oferit de aceasta la întrebarea de clarificare nr. 1, entitatea contractantă a restricţionat accesul la procedura de atribuire contestată, prin punctul de vedere formulat, (...) (...) s-a folosit de o lungă înşiruire de susţineri referitoare la concepte şi noţiuni tehnice care sunt atât lipsite de relevanţă, prin raportare la obiectul contestaţiei care face obiectul prezentei cauze, cât şi vădit neîntemeiate. d. Concluzie Având în vedere ansamblul aspectelor mai sus menţionate, rezultă că se impune ca CNSC să anuleze răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 1 şi să oblige entitatea contractantă să reformuleze acest răspuns, astfel încât acesta să fie în concordanţă cu obiectul contractului care va fi atribuit prin procedura de atribuire contestată, rezultat din documentaţia de atribuire, şi, totodată, să nu limiteze experienţa similară solicitată ofertanţilor la furnizarea de sisteme identice cu cele care vor fi livrate în cadrul executării contractului anterior menţionat. B. În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea de clarificare nr. 3. Prin contestaţia formulată, (...) a arătat că răspunsul oferit de entitatea contractantă la întrebarea de clarificare nr. 3 induce în eroare operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire cu privire la obiectul concret al avizării (...) solicitate prin documentaţia de atribuire. În acest sens, contestatorul precizează că a arătat că, din documentaţia de atribuire publicată de (...) (...), nu rezultă în mod clar dacă avizarea emisă de (...) pentru sistemul de cântărire în mişcare în care sunt integraţi că parte componentă senzorii reprezintă o recunoaştere a acestor senzori de către instituţia menţionată sau dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea (...) pentru senzori în sine, respectiv în ce ar trebui să constea această recunoaştere. Astfel, la pag. 3 din caietul de sarcini, (...) (...) a menţionat că ofertanţii trebuie să facă dovada faptului că sistemul de cântărire în mişcare este recunoscut de (...), în conformitate cu reglementările în vigoare. Cu toate acestea, dat fiind faptul că în paragraful din caietul de sarcini au fost folosite alternativ sintagma „sistem de cântărire în mişcare" şi „sistem de senzori", a rezultat o incertitudine legată de obiectul avizării (...) solicitate de către entitatea contractantă, existând riscul ca aceasta să se folosească de ambiguitatea caietului de sarcini pentru a pretinde avizarea senzorilor, ca părţi componente ale sistemului de cântărire în mişcare. Aşa cum (...) a arătat prin contestaţia formulată (a se vedea paragrafele 74-80 din contestaţie), (...) poate supune controlului metrologic legal, în vederea aprobării de model, numai mijloacele de măsurare prevăzute în tabelul din Anexa la Ordinul (...) nr. 77/2022 cu privire la care se menţionează în coloana 5 a tabelului că poate fi Pagina 37 din 56
aplicată o astfel de modalitate de control. Prin urmare, nu se poate pune problema că (...) să „aprobe la model" senzori. În consecinţă, prin întrebarea de clarificare nr. 3 s-a solicitat ca (...) (...) să clarifice la ce se referă recunoaşterea subansamblului de senzori, dat fiind faptul că (...) nu are în atribuţii „recunoaşterea" unor senzori. Această întrebare a fost menită să clarifice dacă entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea (...) şi pentru senzori în sine şi în ce ar trebui să constea această recunoaştere, dat fiind faptul că aprobarea ca model nu este posibilă. Prin răspunsul formulat cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3, entitatea contractantă a menţionat că subansamblul de senzori trebuie să fie avizat metrologic, respectiv să fie aprobat ca model, fără a explica la ce se referă prin sintagma „subansamblu de senzori". În consecinţă, răspunsul oferit de entitatea contractantă cu privire la întrebarea de clarificare poate fi interpretat în sensul că aceasta doreşte că senzorii care vor intra în componenţa sistemului de cântărire în mişcare ofertat să fie „aprobaţi ca model" de către (...). Contestatorul precizează că această temere a fost confirmată prin punctul de vedere formulat de (...) (...), în cuprinsul căruia entitatea contractantă a clarificat că aceasta doreşte ca ofertanţii să facă dovada deţinerii aprobării de model pentru subansamblul de senzori, ca parte componentă a sistemului de cântărire în mişcare. Contestatorul susține că subansamblul de senzori poate obţine o recunoaştere din partea (...) numai că parte componentă a unui sistem de cântărire în mişcare aprobat că model de această instituţie, însă din răspunsul formulat cu privire la solicitarea de clarificare nr. 3, respectiv din punctul de vedere al (...) (...), rezultă că entitatea contractantă doreşte ca ofertanţii să facă dovada unei recunoaşteri din partea (...) pentru senzori în sine. Or, aşa cum (...) a explicat, (...) nu poate aproba ca model un senzor sau un subansamblu de senzori, ca părţi componente ale sistemului de cântărire în mişcare, ci numai acest sistem în ansamblul său, ceea ce înseamnă că cerinţa din documentaţia de atribuire, astfel cum a fost interpretată de entitatea contractantă în conformitate cu precizările acesteia din cuprinsul răspunsului la întrebarea de clarificare nr. 3, respectiv prin intermediul punctului de vedere formulat cu privire la contestaţia (...), este imposibil de îndeplinit. Contestatorul menţionează că, prin punctul de vedere formulat, entitatea contractantă nu a contestat argumentat faptul că obţinerea unei aprobări de model pentru senzori este imposibilă, ceea ce demonstrează cu atât mai mult temeinicia criticilor formulate. În consecinţă, se impune ca răspunsul formulat de (...) (...) cu privire la întrebarea de clarificare nr. 3 să fie anulat, iar entitatea contractantă să fie obligată să reformuleze răspunsul la această solicitare, astfel încât acesta să fie în acord cu prerogativele conferite de lege (...). III. Concluzie finală.
Având în vederea toate argumentele prezentate mai sus, dar şi cele dezvoltate prin contestaţie, (...) solicită CNSC să dispună: 1) anularea răspunsurilor formulate de entitatea contractantă cu privire la întrebările de clarificare nr. 1 și nr. 3; 2) obligarea entității contractante la luarea măsurilor de remediere necesare, prin oferirea unui răspuns clar şi concludent la întrebările de clarificare care fac obiectul prezentei contestaţii, cu respectarea principiilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Documentele din dosarul achiziției au fost transmise de autoritatea contractantă cu adresa nr. 35539/22.08.2024, înregistrate la Consiliu cu nr. 53980/26.08.2024, completate cu adresa nr. 36973/03.09.2024, înregistrate la Consiliu cu nr. 56214/04.09.2024. Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: În vederea atribuirii contractului de furnizare având ca obiect „Sistem de cântărire și de măsurare dimensiuni”, cod CPV 42923200-4 Cântare (Rev. 2), (...) SA, în calitate de entitate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare nr. (...). Din informațiile anunțului de participare amintit, Consiliul a reținut că valoarea estimată a contractului de furnizare este de 10.067.400,00 lei, fără TVA, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate preț”, iar data limită de depunere a ofertelor a fost stabilită la data de 20.08.2024, ora 15:00. În prezent procedura de atribuire este suspendată, măsura fiind dispusă de entitatea contractantă ca urmare a contestației (...). Cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, (...) a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 201.348,00 lei, conform recipisei de consemnare nr. 210478934/1, emisă de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 14.08.2024. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Trecând la soluționarea contestației, Consiliul constată că aceasta este îndreptată împotriva răspunsurilor 1 și 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, considerând că, ”pe de o parte, prin răspunsul oferit la Întrebarea de clarificare nr. 1, (...) (...) a id e n t ic e Pagina 39 din 56
cu cele care fac obiectul procedurii de atribuire, iar pe de altă parte, răspunsul formulat cu privire la Întrebarea de clarificare nr. 3 es natură a operatorii economici interesaţi să participe la procedura de at d , care a fost solicitată de Entitatea contractantă prin documentaţia de atribuire.” În ceea ce privește prima critică a contestatoarei, Consiliul reține că, față de întrebarea nr. 1 ” Referitor la cerinţa de experință similară din documentaţia de atribuire: Ofertanţii trebuie sa demonstreze ca in ultimii 5 ani (calculaţi pana la data limita de depunere a ofertelor) au livrat, instalat si pus in funcţiune, in cadrul unui contract sau mai multe, produse similare/ superioare din punct de vedere al complexităţii cu cele ce fac obiectul contractului în valoare cumulată de cel puţin 7.900.000,00 lei, fără T.V.A, Notă: 1. Prin produse "similare/superioare" se înţelege sisteme de cantarire in mişcare cu senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare din punct de vedere a complexităţii si/sau scopului, produse asemanatoare de tipul/natura si complexitatea, cat si din punct de vedere al rezultatului sau functionalitatii urmărite prin scopul contractului, cu cele supuse obiectului achiziţiei, ai căror beneficiari sunt autoritati contractante sau clienţi privaţi. Facem urmatoarele precizări: a) In prezent, la nivel mondial, producătorii soluţiilor de cantarire in mişcare utilizeaza 3 tipuri de senzori a. Senzori piezo-electrici/quartz b. Senzori bending plate c. Senzori fibra optica Nu exista studii relevante care sa documenteze o ierarhizare a performenatelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea "senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare" este pur formala, si nu asigura accesul liber al tuturor ofertanţilor interesati la procedura, ofertanţii neavand instrumente tehnice necesare pentru a demonstra "superioritatea" unei anumit senzor în detrimental altui senzor; b) Din informaţiile disponibile public, la nivel mondial exista un singur producător de soluţii WIM cu certificare (...) care utilizeaza sensori cu fibra optica respectiv (...) ( https://www.iwim.it/en/); c) In plus, pana la acest moment, in Romania, marea majoritate a proiectelor similare de cantarire in mişcare au inclus instalarea unor soluţii care utilizeaza senzori de tip piezoelectric/quartz;
Având in vedere argumentele de mai sus, pentru a nu restricţiona in mod total nejustificat accesul liber la procedura al tuturor agenţilor economici interesati, v îndepl canta s ”, autoritatea contractantă a formulat răspuns. Răspunsul la întrebarea nr. 1 cuprinde următoarele informații: ”a) Potrivit prevederilor legale din domeniul achiziţiilor publice (Legea 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, HG 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor sectoriale/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale si Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 emisa in aplicarea a prevederilor art. 191 si art. 192 lit. a) si b) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale), autoritatea contractanta are dreptul sa solicite ofertanţilor dovada capacitatii tehnice si profesionale referitoare la experienţa similara/experienţa in implementarea unui/unor contract/ contracte similar/similare atat ca tip si complexitate, cat si din punctul de vedere al rezultatului/functionalitatii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publica/de achiziţie sectoriala/ acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedura. Cerinţele de calificare privind capacitatea tehnica si profesionala a ofertanţilor - experienţa similara sunt in relaţie directa cu obiectul contractului si se introduc in documentaţia de atribuire pentru a demonstra ca potentialul lor tehnic, financiar si organizational este de natura sa duca la realizarea in mod efectiv si in cele mai bune condiţii a contractului. Având in vedere relaţia directa de cauzalitate intre cerinţa privind experienţa similara si obiectul contractului, autoritatea/entitatea contractanta nu poate accepta modificarea cerinţei privind experienţa similara prin acceptarea unor contracte ca experienţa similara in care au fost implementate sisteme de cantarire in mişcare realizate in tehnologii diferite de cele solicitate prin caietul de sarcini, deoarece caracteristicile sistemelor de cantarire in mişcare sunt date tocmai de aceste tehnologii, si condiţiile de instalare/punere in functiune/operationalizare/utilizare/intretinere sunt total diferite de la sistem la sistem, in funcţie de tehnologia in care este realizat. Instalarea unor sisteme de cantarire in mişcare ce utilizeaza senzori de tip "Bending plate", "Load cell", "Polymer Piezo", "Quartz Piezo", "Strain Gauge Strip", etc este total diferita pentru fiecare categorie de senzor in parte, plecând de la modalitatea si materialele utilizate la instalarea/montarea fizica a acestora, asigurarea legaturilor electrice, de date si terminând cu testarea si calibrarea acestora, tinand cont de toti factorii posibili perturbatori din locaţia de instalare (factori de mediu: vant, temperatura, umiditate, inghet, materiale corozive. etc, Pagina 41 din 56
perturbaţii electromagnetice, etc). Astfel prezentarea unor contracte ca experienţa similara in care au fost implementate sisteme de cantarire in mişcare realizate in alte tehnologii sau in care au fost utilizate alte tipuri de senzori nu este relevanta pentru obiectul contractului si nu oferă autoritatii/entitatii contractante certitudinea ca respectivul ofertant are cunostintele tehnice necesare realizarii sistemului solicitat. In plus, pentru fiecare tip de sistem de cantarire in mişcare exista avantaje si dezavantaje, alegerea unui anumit tip de sistem de cantarire in mişcare tinand strict de nevoile si condiţiile de utilizare ale acestuia. b) In ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastra privitoare la faptul ca cerinţa privind experienţa similara conduce la restrictionarea in mod nejustificat a accesului liber la procedura a tuturor agenţilor economici interesati, va comunicam faptul ca tehnologia de realizare a sistemului de cantarire in mişcare solicitat prin caietul de sarcini si implicit prin cerinţa privind experienţa similara nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nisat, neaccesibila producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare. Aceasta tehnologie isi are rădăcinile inca din anii 1990, cand au fost realizate primele studii cu privire la avantajele introducerii acesteia in realizarea sistemelor de cantarire in mişcare si nu a reprezentat nimic altceva decât o evoluţie fireasca in dezvoltarea sistemelor de cantarire in mişcare, aceste sisteme de cantarire in mişcare realizate cu senzori in tehnologie fibra optica nefiind decât o noua generaţie raportat la modalitatile de realizare a sistemelor anterioare. Preocuparea producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare de a tranzita către sistemele realizate in tehnologii mai noi (ex. fibra optica) si faptul ca acest produs nu mai este la momentul actual un produs inovator/ tehnologie inovatoare este confirmat de multitudinea de informaţii disponibile public la o simpla cautare pe google, prin care se promoveaza astfel de sisteme de cantarire in mişcare realizate in tehnologie
fibra
optica: https://www.iwim.it/en/, https://www.optiwim.com, https://fosina.fr/fiber-optic-weiqht-in- motion, https://www.ep-id.com/product/road-weiqht-in-motion-wim si altele. Aceste informaţii nu fac altceva decât sa confirme faptul ca la momentul actual, pe piaţa exista mai mulţi producători/distribuitori de sisteme de cantarire in mişcare in tehnologie fibra optica. In concluzie, En solic r .” Totodată, Consiliul a avut în vedere faptul că solicitarea de clarificare nr. 1, din adresa nr. 33886/07.08.2024, a fost formulată în contextul în care, prin documentația de atribuire s-au precizat următoarele: prin fișa de date, la cap. III.1.3.a) ”Capacitatea tehnica si/sau profesionala - Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate”, s-a impus operatorilor
economici
următoarea
cerință: ”P
e n Moda Informatii privind Experienţă similară (furnizare, instalare si punere in functiune). Ofer produ s e d i Notă: 1.
Prin
produse “si e” s e
i 2.“Ultimii 5 ani” se raportează la termenul limită de depunere a ofertelor, cu aplicarea corespunzătoare a Instrucțiunii ANAP nr. 2/2017 (art. 13), cu mențiunea că modul de calcul al perioadei poate fi afectat de eventualele decalări ale termenului limită prevăzut în Anunțul de participare simplificat. 3. Aceasta valoare trebuie să reprezinte numai partea livrată/ prestata de către operatorul economic ofertant, în cazul în care a participat într-o asociere. 4. În cazul unei oferte depuse în asociere, cerința privind experiența similară poate fi îndeplinită prin cumul de către asociați. 5. Se vor lua în considerare și contracte având ca obiect livrări/instalare/montaj de produse similare semnate/încheiate/începute chiar înainte de perioada specificată, dar derulate în acestă perioadă, din care să reiasă că respectivele livrări au fost duse la bun sfârsit 6. Nu se iau in considerare contractele aflate in derulare si nereceptionate deloc la data limita de depunere a ofertelor, in schimb se accepta produsele/serviciile receptionate partial la aceasta data, cu conditia ca specificul contractului prezentat, sa permita elaborarea unui livrabil care sa poata fi utilizat de beneficiar ca rezultat independent. 7. Entitatea contractantă are dreptul de a se adresa inclusiv beneficiarului final al serviciilor care fac obiectul contractului prezentat drept experiența similară pentru confirmarea celor prezentate de operatorul economic (ofertant unic/ofertant asociat). Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor Pagina 43 din 56
publici sau privati, contract, proces verbal de recepţie, etc) prin care se confirmă prestarea serviciilor de natura si complexitate similare/comparabile cu cele care fac obiectul achizitiei, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea entitatii contractante, doar de catre ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Conversia leu valută se face prin raportare la cursul mediu anual in lei/valuta comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Pentru operatorii economici straini documentele se prezinta in copie certificata cu mentiunea “conform cu originalul”, insotita de traducerea autorizata în limba romana. Pentru furnizarea informațiilor aferente fiecărui contract prezentat ca experiență similară, Operatorul Economic Ofertant completează în DUAE (răspuns) astfel: • în câmpul "DESCRIERE" va introduce cel putin următoarele informații: - obiectul contractului cu Beneficiarul produselor. - datele de identificare ale contractului (nr., data), - domeniul pentru care au fost au livrate, instalate si puse in functiune produse similare/superioare cu cele care fac obiectul contractului, - rolul Operatorului Economic Ofertant în relația cu beneficiarul nominalizat la rubrica ”BENEFICIARI” (contractant individual, Subcontractant sau membru al unei asocieri de Operatori Economici care au livrat, instalat si pus in functiune produse similare în cadrul contractului și proporția din contract (în procente si valoric) realizată de acesta în cazul în care operatorul economic Ofertant a activat ca subcontractant sau membru în asociere - documentul/documentele așa cum există acesta/acestea sub formă de dovezi în evidențele sale pentru demonstrarea realizării în mod corespunzător a lucrarilor executate pe care Operatorul Economic Ofertant le poate prezenta Entitatii Contractante la solicitarea expresă a acesteia. • în câmpul „VALOARE” – va introduce valoarea fără TVA a livrarilor de produse duse la bun sfarsit in ultimii 5 ani furnizate/ instalate/ puse in functiune de Operatorul Economic Ofertant în contractul prezentat ca experiență similară, reprezentand cota de participare a ofertantului, rezultată din contract; • în câmpul "MONEDA" – RON; • în câmpul "DATA DE ÎNCEPUT” – va selecta data la care a început furnizarea/ instalarea/ punerea in functiune, conform prevederilor contractului dintre Operatorul Economic Ofertant și beneficiar, prezentat drept experiență similară; • în câmpul „DATA DE SFÂRSIT" - va selecta data la care produsele au fost funnizate/ instalate/ puse in functiune și recepționate de către beneficiar, conform prevederilor contractului dintre Operatorul Economic Ofertant și beneficiar, prezentat drept experiență similară;
• în câmpul „BENEFICIARI” - va introduce denumirea beneficiarului, așa cum este acesta indicat în contractul prezentat ca fundament pentru referintele din cadrul câmpului "Descriere". Documentele justificative care probeaza indeplinirea celor asumate prin completarea DUAE, cu indicarea valorilor, datelor si a beneficiarilor publici sau privati, contract, proces verbal de recepţie, etc) prin care se confirmă confirmă furnizarea/instalarea/punerea in functiune a produselor de natura si complexitate similare/comparabile cu cele care fac obiectul achizitiei, urmeaza sa fie prezentate, la solicitarea entitatii contractante, doar de catre ofertantul clasat pe locul I în clasamentul întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Informatii si/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectarii cerintelor mentionate: Pentru contractele de achiziție de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Modalitatea de indeplinire: Informatii privind Experienţă similară (proiectare) Ofertanții trebuie sa facă dovada ca au prestat si au dus la bun sfârșit, in ultimii 5 ani (calculați pana la data limita de depunere a ofertelor), servicii de proiectare similare cu cele care fac obiectul contractului, in valoare cumulată de cel puțin 158.000,00 lei, fără TVA, la nivelul unuia sau mai multor contracte. …”; prin caietul de sarcini, la pct. 12.1 ”Componenta hardware”, s- au precizat următoarele: ”Componenta hardware este alcătuita din 12 subansamble de senzori cu durată mare de viată, pentru realizarea cântăririi în mişcare pe minim 12 benzi (în orice configuraţie stabileşte entitatea contractantă: nr. puncte/locaţii de instalare, drum cu o bandă/2 benzi, drum cu circulaţie în ambele direcţii/sens unic cu o bandă/2 benzi pe fiecare sens etc), împreună cu toate componentele/accesoriile necesare funcţionarii (datalogger, camere ANPR, camere context faţă/spate, cabluri/conectică la sistemul de comunicaţii, alimentare etc). Un subansamblu de senzori trebuie să acopere cel puţin lăţimea unei benzi de circulaţie cu dimensiunea de minim 3.5 metri şi trebuie să fie realizat din materiale foarte rezistente pentru cele mai agresive medii, precum cele caracterizate printr-o prezenţă mare a clorurilor datorită folosirii sărurilor de dezgheţare. Subansamblu de senzori va avea rezistenta la agenţi chimici utilizati in mediu rutier. U autovehic s t i s t Pagina 45 din 56
ic privind cel puţin, clasa din care face parte, numărul de axe, masa pe fiecare axă, distanţa între axe, lungimea autovehiculului. Subansamblul de senzori se va baza pe tehnologii inovatoare reprezentate de senzori cu fibră optică sau echivalent pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Instalarea subansamblelor de senzori trebuie să permită utilizarea şi tranzitul echipamentelor/autovehiculelor destinate curăţării drumurilor, inclusiv a plugurilor de zăpadă şi să permită reutilizarea acestora în situaţia în care este necesară reasfaltarea/reamenajarea drumurilor/intervenţii asupra suprafeţelor de uzură din asfalt. Subansamblul de senzori va permite operarea în condiţii de temperatura extreme de pana la -20 - 60 grade Celsius. Suban p Biro (…)”; prin Referatul de necesitate, entitatea contractantă a adus următoarele precizări: ”… Prin implementarea acestui sistem s ad i si b i . In acest sens, ne dorim sa implementam un sistem de cantarire dinamica care sa permită verificarea din mers a vehiculelor si care in cazul vehiculelor ce depasesc capacitatea maxima de incarcare, sa emită alerte in mod automat (fara interventia umana) si sa le transmită către Centrul National de Monitorizare si Control apartinand CNAIR. Cu ajutorul acestui sistem se vor furniza/transmite date statistice cu privire la numărul de vehicule pe ora, la clasificarea vehiculelor indiferent daca sunt goale sau incarcate la sarcina maxima, numărul si spaţiul dintre axe, viteza vehiculelor si intervalele dintre ele. In cazul vehiculelor suspecte de abateri, pe lângă informaţiile mentionate anterior, sistemul va transmite si numărul de înmatriculare prin sistemul de supraveghere tip ANPR, care asigura preluarea automata a numerelor de înmatriculare si imaginea asociata fiecărui vehicul ce trece prin zona de control.
b) Oportunitatea achiziţiei: Având in vedere creşterea traficului rutier in contextul regional dar si tinand cont de acţiunile si sprijinul acordat Ucrainei de catre Comisia Europeana in scopul instituirii unor cai de solidaritate pentru a exporta produsele agricole, consideram oportuna achiziţia si implementarea unor astfel de sisteme de cantarire dinamica in scopul identificării vehiculelor incarcate peste limita admisa de lege. Unul dintre beneficiile importante obtinute ca urmare a implementării acestui sistem, este acela de a proteja infrastructura rutiera portuara ce intra in administrarea C.N. APM S.A Constanta. In urma invaziei Rusiei in Ucraina si a blocării porturilor ucrainene, cerealele si alte bunuri agricole nu mai pot ajunge la destinaţiile lor, si de aceea prin rutele logistice alternative stabilite la nivel european, Romania pune la dispoziţie toate cele trei moduri de transport relevante. In acest scop, avand in vedere traficul rutier la nivelul anilor 2022/2023, consideram oportun a se achiziţiona si implementa acest sistem cat mai curând posibil. c) Economicitatea achiziţiei: Prin implementarea sistemului de cantarire dinamica si de măsurare dimensiuni propus spre achiziţie se urmăreşte ca beneficiu imediat protejarea suprafeţei de rulare, in scopul protejării investitiei in infrastructura rutiera. I imp d r m l . In acest fel, prin implementarea unui astfel de sistem de taxare, C.N. APM SA Constanta isi va putea recupera investitia facuta, pe termen mediu-lung. Nu in ultimul rand, p imp log av i , va fi parte integranta dintr-o platforma, vom putea tine o evidenta sau controla stocurile.” Din ansamblul informațiilor mai sus reținute, Consiliul determină, pe de o parte, că în contextul în care entitatea contractantă urmărește să achiziționeze prin contractul de furnizare în discuție un sistem de cântărire şi măsurare dimensiuni WIM (weight in motion, adică măsurare în mişcare) a masei unui vehicul, fără ca acesta să fie oprit, vehiculul Pagina 47 din 56
circulând pe suprafaţa carosabilă cu viteze de până la 90km/h, a impus pentru demonstrarea e si r e,
ca
ofertanții
să
facă
dovada
că au
l i n s i
pus i n
func t iune i produ s e d i n
punc d e vede T.V.A. Pe de altă parte, Consiliul determină că solicitarea de clarificare nr. 1 în discuție s-a realizat în condițiile în care, în caietul de sarcini, s-a solicitat
că Suban s ambl s e pentru a nu suferi modificări/interferenţe la variaţiile de temperatură şi perturbaţiile electromagnetice. Astfel prin întrebarea adresată, ofertanta a solicitat s si s
e a , în condițiile în care, nu exista studii relevante care să documenteze o ierarhizare a performenațelor acestor tipuri de senzori, prin urmare precizarea "senzori realizaţi in tehnologie fibra optica sau superioare" este pur formală și nu asigură accesul ofertanților în procedură. Entitatea contractantă nu a acceptat solicitarea contestatoarei, motivând că ”… prezentarea unor contracte ca experienţa similara in care au fost implementate s c o n u l i si nu oferă autoritatii/entitatii contractante certitudinea ca respectivul ofertant are cunostintele tehnice necesare realizarii sistemului solicitat. In
plus,
pentru f r e a . b) In ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastra privitoare la faptul ca ce p i , cu caracter limitat/nisat, neaccesibila producătorilor de sisteme de cantarire in mişcare.” Se constată astfel că, pentru experiența similară, cu încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice, entitatea contractantă nu a impus o cerință de calificare privind experiența similară, ci una identică. În acest sens, sunt de reținut prevederile art. 5 alin. (1) din Instrucțiunea
ANAP
nr.
2/2017,
potrivit
cărora Nu s e p r i Pagina 49 din 56
n furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări identice cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru care urmează a se atribui, pentru a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţii şi/sau scopului. Prin urmare, în condițiile în care, la nivelul fișei de date a solicitat pentru experiența similară produ si e, c o n u l , societatea contestatoare a formulat întrebarea nr. 1 în discuție, pentru lămurirea cu exactitate a acestui aspect, respectiv a produselor, din categoria tipurilor de senzori care pot fi încadrați în categoria produselor superioare.
Cu toate că inițial, prin fișa de date, autoritatea contractantă a indicat pentru experiența similară produ
c , prin răspunsul nr. 1 în discuție, a indicat că nu acceptă solicitarea contestatoarei care privea pentru demonstrarea acestei cerințe de calificare, acceptarea celor 3 t op t i c ă). În aceste condiții, sunt acceptate explicațiile entității contractante din punctul de vedere față de contestație, potrivit cărora, ”în conformitate cu studiile tehnice de specialitate (Physical and Chemical Sensors: Design, Application & Networks - Chapter 2 - Vehicle's Axle Load Sensors în Weigh-în-motion Systems) și disponibile public, privind ca t ego se clasifică în: a) Polymer Sensors; b) Quartz Sensors; c) Strain Gauge Sensors: Load cell, Bending plate; d) Capacitive Sensors; e) Fiber optic sensors”. Totodată, Consiliul reține și faptul că, prin punctul de vedere față de contestație, entitatea contractantă a susținut că ”nu limitează în niciun fel obiectul contractului la sisteme de cântărire în mişcare care utilizează senzori cu fibră optică.” Sunt reținute toate aceste explicații, însă, în condițiile în care, pentru experiența similară s-a indicat că se acceptă produ su p e r ioa r e, se constată că nu s-au indicat care sunt aceste produse care pot face dovada experienței similare. În condițiile în care nu are dreptul de a solicita pentru dovedirea experienței
similare, produ s Pagina 51 din 56
e , Consiliul consideră că se impune anularea răspunsului nr. 1 în discuție și reformularea acestuia, astfel încât, să rezulte cu claritate, produsele acceptate, pentru demonstrarea îndeplinirii acestei cerințe. După cum este și denumirea, experiență similară, nu poate avea ca obiect produse identice cu cele care se intenționează a se achiziționa. Contrar celor susținute de entitatea contractantă, prin acceptarea pentru experiența similară a altor categorii de senzori conform literaturii de specialitate, între care se regăsesc și cei indicați de contestatoare, nu înseamnă că ofertanta nu demonstrază că are cunoștințele tehnice necesare realizarii sistemului solicitat prin caietul de sarcini. Mai mult, contrar celor susținute de achizitoare, pentru faptul că tehnologia de realizare a sistemului de cântărire în mişcare solicitat prin caietul de sarcini și implicit prin cerinţa privind experienţa similară nu este o tehnologie inovatoare, cu caracter limitat/nișat, neaccesibilă producătorilor de sisteme de cântărire în mişcare, nu înseamnă că răspunsul nr. 1 de clarificare în discuție poate fi considerat corect/legal. Cu respectarea prevederilor legale mai sus redate, fiind solicitată demonstrarea experienței similare, achizitoarea trebuia să indice, cu claritate, care sunt produsele similare/superioare pe care operatorii economici le pot prezenta pentru demonstrarea îndeplinirii acestei cerințe de calificare. Prin urmare, critica societății contestatoare din acest punct de vedere se consideră întemeiată, achizitoarea urmând să reformuleze răspunsul în consecință, cu respectarea celor indicate. Cât privește cea de-a doua critică a contestatoarei, în referire la răspunsul nr. 3 de clarificare din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, Consiliul reține că, față de întrebarea nr. 3 «Va rugam sa ne precizaţi in mod clar, concis si fara echivoc la ce se refera cerinţa "Subansamblul de senzori va avea minim certificare (...) pentru clasă 10 de acuratete şi trebuie să fie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală", (...) nu
are in atributii" recunoaşterea" unor senzori», achizitoarea a formulat următorul răspuns: «… subansamblul de senzori trebuie sa fie "avizat metrologic" respectiv sa fie "aprobat ca model", in conformitate cu terminologia utilizata de Biroul Roman de Metrologie Legala, asa cum s- a specificat si in Caietul de sarcini, in capitolul 3.1 Informaţii despre contextul care a determinat achiziţionarea produselor si serviciilor, paragraful 4 "... încadrarea unui sistem de senzori intr-o anumita clasa (ex. (...) clasa 10 -10% abatere) este asigurata de producător prin procesul de fabricatie/testare/certiflcare. La nivelul fiecărui stat unde se utilizeaza sistemul respectiv de senzori, se poate solicita și obţine o recunoaştere a modelului de produs (aprobare de model) din partea autoritatilor cu atributii in domeniu (ex. BRLM ...)” si in capitolul 11. Aspecte critice în proiectarea, configurarea si implementarea sistemului integrat de cantarire si masurare in mişcare a vehiculelor, unde se mentioneaza "necesitatea utilizării unor sisteme de senzori ce sunt recunoscuţi de Biroul Roman de Metrologie Legala (aprobare de model)".» În condițiile celor reținute, Consiliul determină că, în fapt, societatea contestatoare nu a solicitat o clarificare cu referire la certificarea OIML T134 pentru clasa 10 de acuratețe, a subansamblului de senzori, care trebuie recunoscut de Biroul Roman de Metrologie Legală ((...)), ci a criticat cerința documentației de atribuire, respectiv a caietului de sarcini, în condițiile în care, conform celor susținute de aceasta, (...) nu are in atributii "recunoaşterea" unor senzori. Fiind în fapt o critică cu referire la o cerință a documentației de atribuire, respectiv caietul de sarcini, Consiliul constată că este depășit cu mult termenul legal, de 10 zile, prevăzut în acest sens de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora Persoan a
ca r e C o nsi u l î c o Pagina 53 din 56
ntractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Contractul de furnizare care se va atribui are valoarea de 10.067.400,00 lei, fără TVA, mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 99/2016 (2.186.559 lei), astfel că termenul de contestare este de 10 zile, conform art. 8 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Totodată, este de reținut că documentația de atribuire care cuprinde cerința criticată a fost publicată în SEAP la data de 17.07.2024, iar conform art. 5 din Legea nr. 101/2016, termenul de contestare a acestei cerințe s-a împlinit la data de 29.07.2024 (27.07 și 28.07 fiind zile de sâmbătă și duminică nelucrătoare, iar 29.07 zi de luni, prima zi lucrătoare). Astfel, critica formulată în contestația care a fost depusă la Consiliu și la autoritatea contractantă, prin e-mail, în data de 16.08.2024, depășește cu mult termenul de contestare care s-a împlinit în data de 29.07.2024. Prin urmare, critica societății contestatoare față de răspunsul nr. 3 de clarificare din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, se constată că este tardiv formulată. În considerarea celor constatate, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte,
contestația depusă de (...), cu referire la Răspuns de clarificare nr. 1, din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024, pe care îl va anula și va obliga autoritatea contractantă să reformuleze, cu claritate, acest răspuns, prin care să indice, pentru experiența similară, care sunt produsele similare/superioare, în afară de senzorii cu fibră optică, pe care operatorii economici le pot prezenta în cadrul contractelor executate, pentru demonstrarea îndeplinirii experienței similare, în termen de cel mult 15 zile, de la data primirii prezentei. În cadrul acestui termen se va publica în SEAP răspunsul reformulat și se va stabili un nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Va respinge, ca fiind tardiv formulată critica față de răspunsul nr. 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024.
Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația depusă de (...), cu sediul în (...), reprezentată convenţional de (...), în contradictoriu cu (...) SA, cu sediul în (...) și anulează Răspunsul de clarificare nr. 1, din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024. Obligă (...) SA să reformuleze, cu claritate, răspunsul nr. 1, și să indice, pentru experiența similară, care sunt produsele similare/superioare, în afară de senzorii cu fibră optică, pe care operatorii economici le pot prezenta în cadrul contractelor executate, pentru demonstrarea îndeplinirii experienței similare, în termen de cel mult 15 zile, de la data primirii prezentei. În cadrul acestui termen se va publica în SEAP răspunsul reformulat și se va stabili un nou termen de depunere și de deschidere a ofertelor. Respinge, ca fiind tardiv formulată critica față de răspunsul nr. 3 din Răspunsul consolidat la solicitările de clarificări nr. 33886/07.08.2024, publicat în SEAP la data de 07.08.2024. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Pagina 55 din 56
Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.
Legăturile se bazează pe coduri CPV sau critici comune din buletin. Verificați faptele și motivarea fiecărui document.