Decizie CNSC 2087/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2087/C11/2241, 2316 Data: 25.07.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 40674/28.06.2024, formulată de NOMIS 2003 SRL (dosar nr. 2241/2024), cu sediul în municipiul Galaţi, strada Furnaliştilor nr. 8, bl. J5, sc. 5, et. 5, ap. 167, judeţul Galaţi, având CUI RO 15193295, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J17/190/2003, reprezentată convențional prin avocat Alexandru Codescu, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 3223/21.06.2024, și a raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024, emise de PRIMĂRIA COMUNEI PĂDURENI, cu sediul în comuna Pădureni, str. Principală nr. 1, județul Vaslui, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect «Executie lucrari pentru obiectivul de investitii „MODERNIZAREA DRUMURILOR PRINCIPALE DIN SATELE CAPOTEȘTI, IVĂNEȘTI ȘI VĂLENI, COMUNA PĂDURENI, JUDEȚUL VASLUI”», s-a solicitat: - anularea raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024 şi a comunicării rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024, a proceselor- verbale de evaluare aferente acestora, precum şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente în privinţa declarării ofertei NOMIS 2003 SRL ca inacceptabilă; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de achiziţie cu privire la oferta NOMIS 2003 SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu şi la refacerea clasamentului ofertanţilor cu luarea în considerare şi a ofertei NOMIS 2003 SRL; Pagina 1 din 4

- obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea contestaţiei, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 5158/10.07.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 43810/11.07.2024, VIACONS RUTIER SRL, cu sediul în Huși, str. Huși- Stănilești nr. 48A, județul Vaslui, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J37/256/2001, având CUI RO14234540, reprezentată legal de Ciomaga Ioan – administrator, formulează cerere de intervenție voluntară față de contestația formulată de NOMIS 2003 SRL (dosar nr. 2241/2024), publicată în SEAP la data de 01.07.2024, sub aspectul respingerii contestației, cu consecința menținerii în tot a raportului procedurii, precum și a tuturor documentelor anterioare ce au stat la baza declarării ofertei VIACONS RUTIER SRL drept câștigătoare, dar și a documentelor întocmite ulterior, inclusiv a comunicării rezultatului procedurii către toți participanții la procedură, cu solicitarea de admitere în principal și pe fond a cererii sale. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 42067/03.07.2024, formulată de NOMIS 2003 SRL (dosar nr. 2316/2024), cu sediul în municipiul Galaţi, strada Furnaliştilor nr. 8, bl. J5, sc. 5, et. 5, ap. 167, judeţul Galaţi, având CUI RO 15193295, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J17/190/2003, reprezentată convențional prin avocat Alexandru Codescu, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, respectiv împotriva procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente) în privinţa neacordării, în evaluarea ofertei contestatoarei, a punctajului pentru sub-factorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2, acte emise de PRIMĂRIA COMUNEI PĂDURENI, cu sediul în comuna Pădureni, str. Principală nr. 1, județul Vaslui, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - anularea procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente) în privinţa neacordării, în evaluarea ofertei NOMIS 2003 SRL, a punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii cu privire la oferta NOMIS 2003 SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu și la refacerea clasamentului ofertanţilor cu acordarea punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; 2

- reţinerea faptului că autoritatea contractantă a restricţionat în mod nelegal accesul contestatoarei la dosarul achiziţiei publice și: (a) în principal acordarea de către Consiliu, în cadrul acestei proceduri, a accesului la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective, (b) în subsidiar, obligarea autorităţii contractante să acorde contestatoarei accesul la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective; - obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea prezentei contestaţii, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că acestea au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, Consiliul a procedat la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024, depusă de NOMIS 2003 SRL în contradictoriu cu PRIMĂRIA COMUNEI PĂDURENI. Încuviințează în principiu și admite cererea de intervenție depusă de VIACONS RUTIER SRL cu privire la contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024. Respinge contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 42067/03.07.2024 depusă de NOMIS 2003 SRL în contradictoriu cu PRIMĂRIA COMUNEI PĂDURENI, astfel: - ca lipsite de interes capetele de cerere vizând evaluarea ofertei NOMIS 2003 SRL; - ca nefondat capătul de cerere vizând accesul la documentele declarate confidențiale din cuprinsul dosarului achiziţiei publice. Respinge cererile NOMIS 2003 SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare a celor două contestații. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință Pagina 3 din 4

de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. 4

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2087/C11/2241, 2316 Data: 25.07.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 40674/28.06.2024, formulată de ......... SRL (dosar nr. 2241/2024), cu sediul în ........., având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ........., reprezentată convențional prin avocat ........., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. 3223/21.06.2024, și a raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024, emise de ........., cu sediul în comuna ........., str. Principală nr. 1, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect «Executie lucrari pentru obiectivul de investitii „MODERNIZAREA DRUMURILOR PRINCIPALE DIN SATELE .., I.. ȘI .., COMUNA ........., JUDEȚUL .........”», s-a solicitat: - anularea raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024 şi a comunicării rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024, a proceselor- verbale de evaluare aferente acestora, precum şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente în privinţa declarării ofertei ......... SRL ca inacceptabilă; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de achiziţie cu privire la oferta ......... SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu şi la refacerea clasamentului ofertanţilor cu luarea în considerare şi a ofertei ......... SRL; - obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea contestaţiei, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa nr. 5158/10.07.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 43810/11.07.2024, ..SRL, cu sediul în Huși, str. Huși-Stănilești nr. 48A, Pagina 1 din 79

județul ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J37/256/2001, având CUI RO14234540, reprezentată legal de Ciomaga Ioan – administrator, formulează cerere de intervenție voluntară față de contestația formulată de ......... SRL (dosar nr. 2241/2024), publicată în SEAP la data de 01.07.2024, sub aspectul respingerii contestației, cu consecința menținerii în tot a raportului procedurii, precum și a tuturor documentelor anterioare ce au stat la baza declarării ofertei ..SRL drept câștigătoare, dar și a documentelor întocmite ulterior, inclusiv a comunicării rezultatului procedurii către toți participanții la procedură, cu solicitarea de admitere în principal și pe fond a cererii sale. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 42067/03.07.2024, formulată de ......... SRL (dosar nr. 2316/2024), cu sediul în ........., având CUI RO ........., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. ........., reprezentată convențional prin avocat ........., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, respectiv împotriva procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente) în privinţa neacordării, în evaluarea ofertei contestatoarei, a punctajului pentru sub-factorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2, acte emise de ........., cu sediul în comuna ........., str. Principală nr. 1, județul ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - anularea procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente) în privinţa neacordării, în evaluarea ofertei ......... SRL, a punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii cu privire la oferta ......... SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu și la refacerea clasamentului ofertanţilor cu acordarea punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; - reţinerea faptului că autoritatea contractantă a restricţionat în mod nelegal accesul contestatoarei la dosarul achiziţiei publice și: (a) în principal acordarea de către Consiliu, în cadrul acestei proceduri, a accesului la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective, (b) în subsidiar, obligarea autorităţii contractante să acorde contestatoarei accesul la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective; 2

- obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea prezentei contestaţii, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Pentru soluționarea unitară a contestațiilor, având în vedere că acestea au fost formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, Consiliul a procedat la conexarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. Contestațiile și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Codul de procedură civilă. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor de față, constată următoarele: 1. Dosar nr. 2241/2024. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația înregistrată la Consiliul sub nr. 40674/28.06.2024, prin care ......... SRL, solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Arată că, prin comunicarea rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024, i s-a adus la cunoştinţă că oferta ......... SRL „a fost respinsă, fiind considerată inacceptabilă, situaţie determinată de neconcludenţa răspunsului, cu aplicarea prevederilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016". Din motivarea extrem de greoaie expusă de autoritatea contractantă în cele 11 pagini ale comunicării rezultatului procedurii, rezultă că motivul concret al respingerii ofertei sale se regăseşte în paragraful intitulat „Concluzie" de la p. 7 şi în cel intitulat „Concluzie finală" de la pagina 10, precum şi în paragrafele intitulate „Verificarea Încadrării în Standardul de Cost" aflate la pagina 7 şi 10 din comunicare. Astfel, la pagina 7 a comunicării rezultatului procedurii, autoritatea contractantă indică următoarele: „verificarea încadrării în standardul de cost 1. Standard de cost aprobat conform ordinului pentru aprobarea standardelor de cost: 330.000,00 euro/km. 2. Valoarea standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km. 3. Valoarea ofertată: 304.164,64 euro/ km. Notă: Standardul de cost de 330.000 euro este pentru o lăţime a părţii carosabile de 6 m, în timp ce în această investiţie, lăţimea medie este de 4,967499 m. Concluzie: Oferta financiară prezentată de SC ......... SRL nu se încadrează în standardul de cost aprobat de 272.631,22 euro/km, conform cerinţelor caietului de sarcini. Răspunsul prezentat de ofertant este neconcludent [şi] fiind incidente prevederile art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016." Pagina 3 din 79

Arată că, în detalierea motivelor de nelegalitate şi netemeinicie a respingerii ofertei sale, nici în documentaţia de atribuire şi nici în legislaţie nu există vreun asa-zis „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km". De asemenea, în documentaţia de atribuire nu se prevede vreo obligaţie de a respecta aşa-zisul „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km". Informaţii similare sunt cuprinse şi la pagina 10 din comunicarea rezultatului procedurii: „Verificarea încadrării în standardul de cost 1. Standard de cost aprobat conform Ordinului pentru aprobarea standardelor de cost: 330.000,00 euro/km. 2. Valoarea standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km 3. Valoarea ofertată: 304.164,64 euro/ km. (...) Concluzie finală: Oferta financiară prezentată de SC ......... SRL depăşeşte standardul de cost aprobat şi nu respectă regulile de finanţare stabilite pentru această investiţie, conform cerinţelor documentaţiei de atribuire." Dincolo de faptul că regulile de finanţare trebuie respectate de către autoritatea contractantă, cea care este parte în raporturile juridice cu finanţatorul, trebuie subliniat că în mod contrar celor reţinute în comunicarea rezultatului procedurii, atât în legislaţie, cât şi în documentaţia de atribuire standardul de cost este de 330.000 euro/km, în timp ce în documentaţia de atribuire există doar o estimare a unor anumite lucrări (cele continue) pentru verificarea încadrării în standardul de cost, estimare care este în sumă de 272.631,22 euro/km, dar această valoare estimată de autoritatea contractantă nu reprezintă „standard de cost" şi nu este (şi nici nu putea fi legal) pusă în sarcina ofertanţilor obligaţia de a nu depăşi această estimare (obligaţia fiind aceea de a nu depăşi valoarea estimată a întregii investiţii, nu aceea de a nu depăşi valoarea estimată pentru anumite repere sau componente). De asemenea, în raportul procedurii nr. 3220/21.06.2024, se indică la secţiunea 2.4.3 că „Preţurile, fără TVA, incluse în propunerile financiare ale ......... SRL (...) nu depăşesc valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare, însă aceste oferte financiare nu se încadrează în standardul de cost comunicat prin documentaţia de atribuire". Însă, contrar celor consemnate în raportul procedurii, singurul „standard de cost comunicat prin documentaţia de atribuire” este cel legal de 330.000 euro/km (pentru lucrările continue care se execută pe fiecare kilometru de drum) standard pe care oferta sa îl respectă. Subliniază faptul că estimarea de 272.631,22 euro/km nu constituie „standard de cost" şi nici nu a fost indicat în documentaţia de atribuire că această estimare ar constitui standard de cost (iar dacă ar fi existat o astfel de prevedere, ea ar fi fost nelegală, deoarece standardul de cost este stabilit de prevederi 4

normative, nu de documentaţia de atribuire). Prin urmare, prin Raportul procedurii şi comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă introduce în mod nelegal o cerinţă inexistentă în documentaţia de atribuire. În aceste condiţii, respingerea ofertei sale pentru nerespectarea acestei pretinse cerinţe este apreciată ca abuzivă. În orice caz, însă, respingerea ofertei contestatoarei este nu doar nelegală şi abuzivă întrucât, aşa cum a arătat, are la bază nerespectarea unei cerinţe care nu există ca atare în documentaţia de atribuire, ci este nelegală şi pentru că pretinsa obligaţie de a nu depăşi valoarea de 272.631,22 euro/km pentru lucrările în privinţa cărora există standard de cost („lucrările care sunt continue pe lungimea unui kilometru de drum", potrivit exprimării art. 2 alin. (8) din Ordinul nr. 1.321/2021) nu este prevăzută în anunţul de participare, astfel încât, în temeiul prevederilor art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 365/2016, nu poate fi considerată o cerinţă de calificare a cărei nerespectare să conducă la eliminarea unui ofertant. 2 În mod netemeinic şi nelegal, oferta contestatoarei a fost respinsă ca inacceptabilă. 2.1 Contestatoarea apreciază că, contrar celor reţinute în mod nelegal de către autoritatea contractantă, oferta sa respectă cerinţele caietului de sarcini În comunicarea rezultatului procedurii (pagina 1), autoritatea contractantă susţine că nu ar fi respectat „cerinţa minimă definită prin documentaţia de atribuire caietul de sarcini + anexa 1 la caietul de sarcini nr. 1018/19.02.2024". Această anexă a fost comunicată ofertanţilor prin clarificarea din oficiu din data de 08.05.2024, stipulând astfel: „Obiectivul de investitie „MODERNIZAREA DRUMURILOR PRINCIPALE DIN SATELE CAPOTESTI, IVANESTI și .., COMUNA ........., JUDEŢUL ........." este finantat prin Programul naţional „Angliei Saligny" și bugetul local. Ofertele care depasesc bugetul de 11.362.170,22 Ici far a TVA disponibil pentru contract vor fi respinse (valoare compusa astfel: 6.260.102,07 lei fara TVA constructii și instalatii pentru care exista standard de cost și 5.102.068,15 lei fara TVA constructii și instalatii pentru care nu exista standard de cost). Propunerea financiara trebuie sa se incadreze în fondurile care pnt fi disponibilitate pentru îndeplinirea contractului de achizilie publica, cu rcspcctarea standardului de cost Ataşam în accst sens „Anexa 2.2.c" pentru verificarea incadrarii propunerilor financiare în standadul de cost”. Subliniază că, Anexa 1 a caietului de sarcini prevede pe de o parte (i) obligaţia ofertanţilor de a nu depăşi bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA şi (ii) obligaţia de a respecta standardul de cost „aprobat prin HCL 12/2024" (standard care, aşa cum vom vedea este standardul legal de 330.000 euro/km). Pagina 5 din 79

Arată că a respectat ambele cerinţe. Astfel, în privinţa primei cerinţe (cea de a nu depăşi bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA), trebuie subliniat că precizarea privitoare la faptul că această valoare este compusă din „6.260.102,07 lei fără TVA construcţii şi instalaţii pentru care există standard de cost şi 5.102.068 lei fără TVA construcţii şi instalaţii pentru care nu există standard de cost" nu poate fi interpretată în sensul în care ofertanţii ar fi avut obligaţia de a nu depăşi fiecare dintre aceste componente, deoarece: a. cerinţa este clar exprimată în sensul în care ofertanţii au obligaţia de a nu depăşi „bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA" neexistând vreo prevedere care să pună în sarcina ofertanţilor obligaţia de a nu depăşi fiecare dintre cele două componente în parte; b. cerinţa de a nu depăşi bugetul reflectă prevederea art. 137 alin. (2) lit. e) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, potrivit cărora „(2) În condiţiile art. 215 alin. (4) din Lege, oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii: (...) e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv". Per a contrario, nu constituie motiv de inadmisibilitate depăşirea uneia sau unora dintre componentele valorii estimate, cât timp oferta financiară nu depăşeşte, în ansamblu, valoarea estimată. Această prevedere este de strictă interpretare şi aplicare şi nu pot fi introduse prin documentaţia de atribuire motive de inadmisibilitate suplimentare celor prevăzute de lege. Însă, aşa cum a arătat în paragraful de mai sus, nici documentaţia de atribuire nu cere să nu fie depăşite componente (ci doar le indică), obligaţia de nedepăşire fiind strict limitată la „bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA". Menționează că, în raportul procedurii se reţine expres că oferta contestatoarei respectă cerinţa de a nu depăşi bugetul. Astfel, aşa cum a arătat în prezentarea situaţiei de fapt, în raportul procedurii nr. 3220/21.06.2024, se indică la secţiunea 2.4.3 că „Preţurile, fără TVA, incluse în propunerile financiare ale ......... SRL (...) nu depăşesc valoarea estimată comunicată prin anunţul de participare". În ceea ce priveşte cea de a doua cerinţă, respectiv obligaţia de a respecta standardul de cost „aprobat prin HCL 12/2024", arătă că şi aceasta este respectată de oferta contestatoarei. Astfel, cerinţa mai sus citată prevede necesitatea de „respectare a standardului de cost aprobat prin HCL 12/2024" şi menţionează astfel, în propoziţia imediat următoare: „Ataşăm în acest sens „Anexa 2.2.c" pentru verificarea încadrării propunerilor financiare în standardul de cost. Verificarea Anexei 2.2.c, inclusă în clarificarea din oficiu, relevă că standardul de cost la care face referire este cel legal, respectiv suma de 6

330.000 Euro fără TVA/ km, prevăzută de Ordinul nr. 1.321/2021, în timp ce suma de 272.631,22 nu este indicată drept „standard de cost", ci este prevăzută la poziţia „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)", poziţie diferită de cea a standardului de cost, aflată în rândul precedent. Subliniază că, nicăieri în anexa 1 la caietul de sarcini, comunicată prin clarificarea din oficiu, sau în restul documentaţiei de atribuire nu se indică, şi nici nu se putea indica în mod legal, vreo altă valoare a standardului de cost decât valoarea prevăzută prin Ordinul nr. 1.321/2021, respectiv valoarea de 330.000,00 Euro/km. Prin urmare, cerinţa din documentaţia de atribuire privitoare la respectarea standardului de cost are în vedere standardul de cost legal (330.000 euro/km), acesta fiind cel la care se raportează şi Anexa 2.2.c de mai sus (anexă care probabil provine din HCL 12/2024). Faptul că cerinţa documentaţiei de atribuire viza respectarea standardului de cost legal, de 330.000 euro/km (cerinţă respectată de contestatoare), rezultă neîndoielnic din prevederile exprese de la pagina 37-38 din caietul de sarcini, unde se stipulează astfel: „3. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a stabilit prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.321 din 20 septembrie 2021 pentru aprobarea standardelor de cost aferente obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) - c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" costul standard maxim pentru un kilometru de drum comunal de maxim 330.000 euro. Standardele de cost constituie documente de referinţă având rolul de a permite coordonatorului Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, şi, în acelaşi timp, beneficiarilor acestuia, promovarea şi includerea la finanţare a unor obiective de investiţii în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate. Standardele de cost asigură distribuţia uniformă, echitabilă şi predictibilă a fondurilor publice alocate pentru realizarea obiectivelor de investiţii prin program. Standardele dc cost sunt astfel stabilite încât să asigure realizarea şi finalizarea obiectivelor de investiţii în actualele condiţii socio-economice, cu respectarea cerinţelor de calitate a construcțiilor pe întreaga durată de existență a acestora. Standardele de cost nu au ca scop impunerea unor constrângeri de natură financiară beneficiarilor, ci acestea au ca scop atingerea obiectivelor socio-economice ale programului prin responsabilizare beneficiarilor în fundamentarea temeinică a costurilor aferente obiectivelor promovate, şi crearea unui mecanism clar de evaluare a proiectelor propuse spre finanţare. În aceste condiţii în stabilirea ofertei financiare în mod obligatoriu sE va respecta costul standard maxim pentru un kilometru de drum comunal de maxim 330.000 euro conform ordinului ministrului Pagina 7 din 79

dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. nr. 1.321 din 20 septembrie 2021.” Chiar dacă, aşa cum a arătat mai sus, nu se poate elimina un ofertant pentru că anumite componente ale ofertei sale financiare nu ar respecta anumite praguri, cât timp în ansamblul ei oferta sa financiară respectă valoarea totală estimată pentru lucrarea respectivă, trebuie subliniat că oferta depusă pentru lucrările pentru care există standarde de cost nu depăşeşte standardul de cost de 330.000,00 euro/km, aşa cum rezultă cu claritate din Comunicarea rezultatului procedurii, unde se consemnează astfel, cu trimitere la pagina 6. Prin urmare valoarea/km (pentru lucrările ce intră în calculul standardului de cost) ofertată de contestatoare este de 304.164,64 euro/km sub standardul de cost de 330.000,00 euro/km. Subliniază că, se observă că însăşi autoritatea contractantă se referă doar la suma de 330.000,00 euro/km sub denumirea de „standard de cost", în timp ce valoarea de 272.631,22 euro/km este denumită „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)", cu alte cuvinte suma de 272.631,22 euro/km este doar estimarea dată de autoritatea contractantă, nu un nou „standard de cost" derogator de la cel stabilit (obligatoriu) prin Ordinul nr. 1.321/2021. Mai mult, trebuie precizat că, în mod contrar susţinerii nefondate a autorităţii contractante, standardul de cost aprobat prin Ordinul nr. 1321/2021 nu se diminuează în cazul în care lăţimea drumului este mai mică decât cei 6 m avuţi în vedere de Ordinul nr. 1321/2021. Verificarea Ordinului nr. 1321/2021 relevă că nu există vreo prevedere în acest sens. În consecinţă, apreciază că oferta sa respectă şi cerinţa privitoare la standardul de cost. Prin urmare, în raportul procedurii se reţine în mod nereal faptul că oferta financiară a contestatoarei „nu se încadrează în standardul de cost comunicat prin documentaţia de atribuire", cât timp singurul „standard de cost comunicat prin documentaţia de atribuire" este cel legal de 330.000,00 euro/km, nivel pe care oferta contestatoarei nu îl depăşeşte. 2.2 Critică faptul că, respingerea ofertei sale se bazează pe crearea abuzivă de către autoritatea contractantă, abia în comunicarea rezultatului procedurii, a unei noţiuni inexistente în documentaţia de atribuire (şi care oricum nu poate exista în mod legal) aceea de „Valoarea standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km." La pagina 7 a comunicării rezultatului procedurii, autoritatea contractantă susţine că „aşa cum se constată din tabelul de mai sus, oferta financiară prezentată nu se încadrează în standardul de cost 8

aprobat pentru investiţia supusă licitaţiei de 272.631,22 euro fără TVA conform cerinţelor caietului de sarcini". Tabelul la care face referire autoritatea contractantă este cel de la pagina 6 din comunicarea rezultatului procedurii, pe care l-a citat şi analizat mai sus. Verificarea acestuia relevă faptul că, aşa cum am precizat mai sus, însăşi autoritatea contractantă se referă doar la suma de 330.000,00 euro/km sub denumirea de „standard de cost" în timp ce valoarea de 272.631,22 euro/km este denumită în respectivul tabel „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi / km drum (euro fără TVA)". Faptul că suma de 272.631,22 euro/km nu este definită în documentaţia de atribuire ca fiind „standard de cost" (şi cu atât mai puţin un aşa-numit „standard de cost aprobat pentru investiţia supusă licitaţiei") este dovedit de conţinutul Anexei 2.2.c, inclusă în Clarificarea din oficiu prin care s-a adăugat Anexa 1 la caietul de sarcini. Aşa cum am arătat mai sus, verificarea Anexei 2.2.c, inclusă în clarificarea din oficiu, relevă că standardul de cost la care face referire este cel legal, respectiv suma de 330.000 Euro fără TVA/ km, prevăzută de Ordinul nr. 1.321/2021, în timp ce suma de 272.631,22 nu este indicată drept „standard de cost", ci este prevăzută în coloana „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi / km drum (euro fără TVA)". Susține astfel că, nu există în documentaţia de atribuire noţiunea nou - (şi ilegal-) creată de autoritatea contractantă de „standardul de cost aprobat pentru investiţia supusă licitaţiei de 272.631,22 euro fără TVA". Cu toate acestea, oferta sa a fost respinsă pentru nerespectarea acestui pretins „standard de cost", aşa cum rezultă din faptul că această noţiune sui generis mai apare de două ori, la pagina 7 şi la pagina 10 a comunicării rezultatului procedurii, unde se indică la pct. 2 al paragrafului intitulat „verificarea încadrării în standardul de cost": „2. Valoarea standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km". Însă aşa cum a arătat mai sus, această valoare nu este indicată în documentaţia de atribuire ca „standard de cost" ci este doar valoarea estimată de către autoritatea contractantă, inclusă în Anexa 2.2.c cu scopul de a se verifica, în raporturile cu finanţatorul, respectarea standardului de cost (a singurului care se încadrează în această noţiune, respectiv standardul legal de 330.000 euro/km). Nu în cele din urmă, contestatoarea subliniază că, autoritatea contractantă nici nu avea dreptul de a prevedea un standard de cost diferit de cel legal. Astfel, în Ordinul nr. 1321/2021 nu există vreo prevedere care să permită autorităţii contractante să stabilească un standard de cost diferit (mai mic sau mai mare) decât cel legal. Faptul că autoritatea contractantă nu are dreptul legal de a stabili un standard de cost diferit rezultă şi din prevederile exprese ale art. 15 alin. (1) din OUG nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", potrivit cărora standardele de cost se aprobă prin ordin de Pagina 9 din 79

ministru, nu prin acte ale unităţilor administrativ teritoriale: „În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru categoriile de investiţii prevăzute în program, cu excepţia celor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d), se aprobă standarde de cost prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei" (sublinierea noastră). În aceste condiţii, respingerea ofertei subscrisei pentru pretinsa nerespectare a unui aşa- zise „valori a standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km" constituie o gravă nelegalitate, iar prin această creare a unei pretinse cerinţe abia prin Comunicarea rezultatului procedurii, se înfrâng principiul transparenţei şi principiul tratamentului egal. Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa CJUE (aplicată constant de Consiliu), dacă autoritatea contractantă avea intenţia de a impune ofertanţilor nedepăşirea pragului de 272.631,22 euro/ km pentru lucrările continue (cele pentru care se aplică standardul de cost) documentaţia de atribuire trebuia să prevadă expres şi clar acest lucru. Această exigenţă a fost reţinută în mod constat de practica CNSC şi este, de asemenea, reţinută de CJUE, în cauza Cartiera dell'Adda SpA vs. CEM Ambiente SpA (paragraful 44), unde Curtea a statuat: „Astfel, pe de o parte, principiul egalităţii de tratament impune ca ofertanţii să dispună de aceleaşi şanse în formularea ofertelor lor şi implică, aşadar, ca aceste oferte să fie supuse aceloraşi condiţii pentru toţi ofertanţii. Pe de altă parte, obligaţia de transparenţă are ca scop să garanteze absenţa riscului de favoritism şi de arbitrar din partea autorităţii contractante. Aceasta implică formularea tuturor condiţiilor şi modalităţilor procedurii de atribuire în mod clar, precis şi neechivoc în anunţul de participare sau în caietul de sarcini, astfel încât, în primul rând, să permită tuturor ofertanţilor informaţi în mod rezonabil şi obişnuit de diligenţi să le înţeleagă conţinutul exact şi să le interpreteze în acelaşi mod şi, în al doilea rând, să permită autorităţii contractante să verifice efectiv dacă ofertele prezentate de ofertanţi corespund criteriilor care guvernează contractul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, C-496/99 P, EU:C:2004:236, punctele 108-111)." Dacă ar fi existat o astfel de prevedere (a obligaţiei de a nu depăşi o anumită valoare indicată de autoritatea contractantă drept „standard de cost" derogatoriu, ofertanţii ar fi avut posibilitatea să o atace, o astfel de cerinţă fiind nelegală, şi în orice caz ar fi avut posibilitatea de a-şi ajusta oferta în consecinţă, în cazul în care nu ar fi reuşit înlăturarea unei astfel de prevederi nelegale). Însă cât timp (a) documentaţia de atribuire nu doar că nu prevede ca atare pretinsa „valoare a standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km" (o menţionează doar ca estimare menită să verifice respectarea standardului legal de cost de 330.000,00 10

euro/km), ci (b) caietul de sarcini (paginile 37-38) prevede expres obligaţia de respectare a standardului de cost de 330.000,00 euro/km, respingerea ofertei sale pentru nerespectarea pretinsului standard de cost derogatoriu (272.631,22 euro/ km) este apreciată ca abuzivă şi nelegală. 2.3 Critică faptul că respingerea ofertei sale încalcă şi prevederile art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 365/2016. De asemenea, trebuie subliniat faptul că respingerea ofertei contestatoarei pentru nerespectarea aşa-zisei „valori a standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km" este nelegală şi din perspectiva prevederilor art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 365/2016. La pagina 1 a comunicării rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024 se susţine că nedepăşirea pragului de 272.631,22 euro/ km ar fi o „cerinţă minimă definită prin Documentaţia de atribuire Caietul de sarcini + Anexa 1 la Caietul de sarcini". Arată că, în mod constat în practica CNSC, autoritatea contractantă nu are dreptul de a respinge o ofertă pentru cerinţe de calificare (sau cerinţe care au acelaşi efect cu cerinţele de calificare) neincluse în anunţul de participare, având în vedere prevederile art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016 potrivit cărora „(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise." 2.4 Critică faptul că nu este legală respingerea unei ofertei pentru depăşirea unor anumite componente ale devizului estimativ pe baza căruia a fost calculată valoarea estimată a contractului supus atribuirii. Aşa cum a arătat mai sus, cât timp oferta contestatoarei respectă cerinţa de a nu depăşi „bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA", nu este legală respingerea ofertei sale pentru că s-ar depăşi anumite componente ale valorii estimate a lucrărilor. Contestatoarea susține că a indicat aceste aspecte în răspunsul său nr. 26791/04.06.2024 la solicitarea de clarificări, unde a subliniat faptul că, pe de o parte, oferta financiară nu depăşeşte valoarea estimată a contractului, iar pe de altă parte că nu este legal să se pună în sarcina ofertanţilor obligaţia de a respecta, pe componente, estimările făcute de autoritatea contractantă, cât timp ofertanţii au obligaţia de a întocmi propuneri financiare care să fie sustenabile din punct de vedere economic, iar unele din componentele estimării autorităţii contractante apar a fi sub-evaluate. În acest sens, a menţionat în răspunsul său nr. 26791/04.06.2024 astfel: „La întocmirea ofertei, pentru lucrările de infrastructură şi suprastructură am pus preţurile pieţei de achiziţie şi care la momentul actual nu pot fi în niciun caz diminuate, astfel că valorile prezentate în Anexa 2.2.c nu sunt valori reale şi nu pot fi susţinute Pagina 11 din 79

financiar, iar autoritatea contractantă nu poate impune ofertanţilor să meargă cu un preţ neobişnuit de mic, pe care nu îl pot justifica, pentru o categorie importantă de lucrări cum sunt lucrările de infrastructură şi suprastructură drum - lucrările cele mai importante ce constituie obiectul finanţării, şi cu preţ neobişnuit de mare pentru alte categorii de lucrări ce nu intră în standardul de cost pentru lucrările de drumuri, astfel încât, valoric, să se încadreze în nişte praguri calculate incorect, prezentând o realitate distorsionată ce conduce la o abatere gravă săvârşită cu bună ştiinţă". Astfel, subliniază că, dacă s-ar admite interpretarea autorităţii contractante, în condiţiile în care, în urma activităţii de întocmire a ofertei financiare a rezultat că subevaluase componentele privitoare la lucrări care intrau în standardul de cost şi, corespunzător le supraevaluase pe celelalte (astfel încât valoarea totală estimată rămânea corectă, în ansamblu, însă cu preţul unor nereguli în gestionarea financiară a valorilor lucrărilor componente) ar fi însemnat ca ofertanţii să fie în mod nelegal obligaţi să îşi însuşească neregulile săvârşite de autoritatea contractantă în raport cu finanţatorul. Prin urmare, a mai menţionat că „oferta depusă de noi este o ofertă corectă, susţinută de preţuri reale de pe piaţă, pe care noi le achiziţionăm în mod frecvent și avem cunoştinţă clară de cât plătim pentru materialele puse în operă şi nu putem distorsiona realitatea", accentuând faptul că interpretarea autorităţii contractante, dacă ar fi admisă, ar conduce la „mascarea realităţii şi impunerea de limite subevaluate pentru anumite categorii de lucrări şi supraevaluate pentru alte categorii de lucrări din cadrul aceleiaşi investiţii". În egală măsură, o astfel de interpretare conduce şi la prejudicierea ofertanţilor, în condiţiile în care riscul ofertei le aparţine, iar depunerea de oferte sub-evaluate (în ceea ce priveşte anumite repere) poate conduce la pierderi care să nu fie compensate de alte repere care ar avea un preţ mai mare. De asemenea, a indicat autorităţii contractante că defalcarea estimării din Anexa 2.2.c. este orientativă, iar aceasta urmează să fie actualizată, ulterior încheierii contractului de achiziţie publică, cu valorile asumate prin ofertă de contractantul respectiv. Subliniază faptul că, în practica sa, CNSC a reţinut faptul că este nelegal să se pretindă ofertanţilor să nu depăşească valoarea anumitor componente ale devizului estimativ, cât timp oferta lor financiară se încadrează în valoarea totală estimată a contractului. În acelaşi sens este și Notificarea ANAP nr. 258/2017 privind modelul fisă de date a achiziţiei - versiune actualizată în 18.05.2017, publicată pe site-ul ANAP, la secţiunea Documente utile - Notificări, care cuprinde următoare interdicţie „Nu se admit precizări de natură a limita 12

valoric elementele propunerii financiare prin invocarea unor limite ale liniilor bugetare alocate proiectului" (final pag. 35). (...) Contrar celor susţinute de autoritatea contractantă, simplul fapt de a fi prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli linii distincte pentru serviciul de proiectare şi pentru execuţia lucrărilor, nu reprezintă un argument pentru care nu poate fi depăsită valoarea serviciilor de proiectare, cu încadrare în valoarea totală estimată a contractului care se intenţionează a se atribui, astfel cum a solicitat autoarea contestaţiei. Dacă, prin absurd, s-ar admite ca fiind corectă interpretarea achizitoarei, ar însemna că operatorii economici ar trebui să elaboreze propunerea financiară cu încadrarea componentelor acesteia în toate categoriile de capitole bugetare, indicate în anunţul de participare simplificat, în strategia de contractare şi în fisa de date, precum Amenajări pentru protecţia mediului și aducerea la starea iniţială, Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului, Proiect tehnic, Construcţii și instalaţii, Montaj utilaje tehnologice, Organizare de santier, ceea ce în mod evident nu poate fi acceptat, fiind nelegal. Nici chiar invocarea de către achizitoare a prevederilor HG nr. 363/ 2010, actualizată, privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, nu poate constitui un argument în susţinerea precizării criticate, referitoare la încadrarea propunerii financiare și în valoarea serviciilor de proiectare, pe lângă valoarea totală a contractului care se intenţionează a se atribui, acest act normativ necuprinzând astfel de prevederi." În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Punctul de vedere nr. 3455/04.07.2024, a fost înregistrat la CNSC cu nr. 42168/04.07.2024, iar dosarul achiziției a fost înregistrat la Consiliu sub nr. 44288/12.07.2024. Prin punctul de vedere, ......... a solicitat respingerea contestației formulată de ......... SRL, care formează obiectul dosarului nr. 2241/2024, în temeiul art. 26 aliniat (6) din Legea 101/2016, pentru următoarele motive. Autoritatea contractantă realizează o scurtă prezentare a situației de fapt și o motivare în fapt și în drept a deciziei sale de respingere a ofertei contestatoarei, concluzionând că oferta ......... SRL nu respectă standardul de cost aprobat şi regulile de finanţare stabilite pentru această investiţie. Prin urmare, oferta a fost respinsă ca fiind inacceptabilă din cauza neconcludenţei răspunsului la solicitările de clarificari. 1. Referitor la elementul din contestație „(..)nici în documentaţia de atribuire şi nici în legislaţie nu există vreun aşa-zis „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km". De asemenea, în documentaţia de atribuire nu se prevede vreo obligaţie de a respecta aşa-zisul „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km", autoritatea contractantă arată că, în situația în care cerinţele de calificare sunt incluse doar în caietul de sarcini, dar nu se regăsesc în anunţul de participare (fișa de date) sunt Pagina 13 din 79

aplicabile prevederile art. 30 (6) din HG nr. 395/2016, în sensul încadrării cerinţelor în categoria clauzelor nescrise. «(6) Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.» Însă cerinţa în speţă, definită la nivelul caietului de sarcini nu reprezintă un criteriu de calificare și selecţie, ci o cerinţa minimă cu privire la fondurile existente pentru procedura de achiziţie publică și încadrarea ofertelor financiare în cadrul valorilor totale aprobate cu și fără standard de cost, «Ofertele care depasesc bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA disponibil pentru contract vor fi respinse (valoare compusă astfel: 6.260.102,07 lei fără TVA construcții și instalaţii pentru care există standard de cost și 5.102.068,15 lei fără TVA construcții și instalații pentru care nu există standard de cost).  Propunerea financiara trebuie sa se încadreze în fondurile care pot fi disponibilitate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică, cu respectarea standardului de cost aprobat prin HCL nr. 12/2024. Ataşam în acest sens „Anexa 2.2.c" pentru verificarea încadrării propunerilor financiare în standardul de cost.» Susține că, a indicat tuturor potenţialilor ofertanţi la pag. 6 din Anexa nr 1 la caietul de sarcini nr 1018/19.02.2024: Valoare investiţie: 6.809.012,88 lei fără TVA - cu standard de cost cost unitar investiţie 1.349.388,20 lei fără TVA - cu standard de cost cost unitar investiţie 272.631,22 EURO fără TVA - cu standard de cost 6.809.012,88 / 5,046 km = 1.349.388,20 / 4,9495 = 272.631,22 EURO fără TVA/km. Mai mult decât atât, s-a indicat în mod clar ce lucrări intră și ce lucrări nu intra în standardul de cost, astfel: Lucrările pentru terasamente, strat fundaţie, strat de bază, îmbrăcăminte rutieră, rigola triunghiulară, rigolă carosabilă, balast fundaţie rigolă carosabilă, şanţuri din beton, sunt incluse în standardul de cost. Lucrările pentru capacitățile: drumurile laterale, podeţ DN 800, L- 7,5.m, podeţ DN 800, L=35,00.m, podeţ din tablă ondulată, accese proprietate, decolmatare podeţe, amenajare descarcare podeţe, dren de intercepție sub șanț, cămine vizitare dren, parapet metalic de proiecţie, marcaj rutier, indicatoare rutiere, amenajare trepte de acces, nu sunt incluse în standardul de cost. Toți potențialii ofertanți au fost înștiințați cu privire la încadrarea în valoarea de 11.362.170,22 lei fără TVA disponibilă pentru contract, valoare compusa astfel: 6.260.102,07 lei fără TVA construcții și instalată pentru care există standard de cost și 5.102.068,15 lei fără TVA 14

construcții și instalații pentru care nu există standard de cost în caz contrar, ofertele urmând a fi respinse. Subliniază că atâta vreme cât aceste informaţii existau la nivelul documentaţiei de atribuire, în speţa la nivelul caietului de sarcini, toți ofertanţii aveau obligaţia să respecte prescripţiile stabilite și asumate prin necontestare. Iar autoritatea contractantă are obligaţia evaluării ofertelor raportat la cerinţele minime definite în cadrul documentelor procedurii SCN1146161 /08.05.2024. Respectarea standardului de cost (prin raportare la lățimea părții carosabile - condiţie a finanţatorului în raport cu legislaţia specifică) este o condiţie obligatorie pentru derularea contractului de finanţare. În caz contrar, așa cum susţine finanţatorul Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administraţiei: „în situatia în care beneficiarii nu vor sau nu pot, din diverse motive, inclusiv din motivele expuse în adresa dumneavoastra (în discuţie fiind dificultatea respectării standului de cost în ofertare), să realizeze investiţiile cu încadrarea în standardele de cost, aceştia trebuie să-și identifice alte surse de finanţare pentru investiţiile promovate.». Astfel, întrucât există aceasta finanţare aprobată cu condiţia impusa de finanţator și cunoscuta tuturor ofertanţilor, atât autoritatea contractantă, cât și ofertanţii au obligaţia verificării și respectării standardului de cost. 2. Referitor la elementul din contestație referitoare la: „(...)dar această valoare estimată de autoritatea contractantă nu reprezintă „standard de cost" şi nu este (şi nici nu putea fi legal) pusă în sarcina ofertanţilor obligaţia de a nu depăşi această estimare (obligaţia fiind aceea de a nu depăşi valoarea estimată a întregii investiţii, nu aceea de a nu depăşi valoarea estimată pentru anumite repere sau componente). Singurul „standard de cost comunicat prin documentaţia de atribuire" este cel legal de 330.000 euro/km (pentru lucrările continue care se execută pe fiecare kilometru de drum) standard pe care oferta noastră îl respectă. Subliniem faptul că estimarea de 272.631,22 euro/km nu constituie „standard de cost" şi nici nu a fost indicat în documentaţia de atribuire că această estimare ar constitui standard de cost (iar dacă ar fi existat o astfel de prevedere, ea ar fi fost nelegală, deoarece standardul de cost este stabilit de prevederi normative, nu de documentaţia de atribuire)”. Punctul de vedere al autorității contractante cu privire la elementele contestate de ......... SRL este în sensul că, MDLPA prin adresa 938/6780/21.06.2023 menționează «Referitor la stabilirea valorii estimate a investiţiei în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, specificam faptul ca stabilirea unui standard de cost, prin legislaţia specifică, pentru o parte din lucrările aferente obiectivului, nu contravine legislației din domeniul achiziţiilor publice. Autoritatea contractantă este obligată să stabilească valoarea totală estimată a unei investiţii cu luarea în considerare a întregii legislaţii incidente. De asemenea, operatorii economici cunosc sau trebuie sa cunoască legislaţia Pagina 15 din 79

incidentă, și trebuie să se conformeze acesteia. Prin faptul că în procedura de achiziţii nu este permisa detalierea elementelor de cost pe componente, acest lucru nu înseamnă că autoritatea contractantă nu a avut în vedere standardul de cost incident la stabilirea valorii estimate a unei investiţii a cărei finanţare se asigura prin PNL ..Anghel Saligny".» În continuare prezintă cu titlu de exemplu verificarea încadrării în standard de cost realizată de finanţator Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administraţiei (MDLPA) pentru un alt proiect de drum. În cazul proiectului de față nu avem observaţii de la MDLPA, întrucât proiectul tehnic depus (parte integrantă a documentaţiei de atribuire) s-a încadrat în standardul de cost având în vedere lățimea părții carosabile de 4,967499 m, fiind semnat și contractul de finanţare în acest sens: (330.000 euro x 4,967499)/6 m = 273.212,44 euro/km - valoare maximă pe km, valoarea estimată fiind de 272.631,22 euro/km. Depășirea valorii lucrărilor ce intra în calculul standardului de cost conduce la imposibilitatea decontării situațiilor de lucrări și în consecinţă la pierderea finanțării. A se vedea în acest sens și menţiunile MDLPA adresa 938/6780/21.06.2023 : «în situația în care beneficiarii nu vor sau nu pot, din diverse motive, inclusiv din motivele expuse în adresa dumneavoastră, să realizeze investiţiile cu încadrarea în standardele de cost, aceştia trebuie să-și identifice alte surse de finanţare pentru investiţiile promovate.». Alte surse de finanţare neexistand la acest moment și nici în viitorul apropiat (nu exista ghiduri de finanţare în consultare și nici informări cu privire la intenția deschideriii altor linii de finanţare bugetare sau europene).  3. Referitor la elementul din contestație privind „(...)pretinsa obligaţie de a nu depăşi valoarea de 272.631,22 euro/km pentru lucrările în privinţa cărora există standard de cost („lucrările care sunt continue pe lungimea unui kilometru de drum", potrivit exprimării art. 2 alin. (8) din Ordinul nr. 1.321/2021) nu este prevăzută în anunţul de participare, astfel încât, în temeiul prevederilor art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 365/2016, nu poate fi considerată o cerinţă de calificare a cărei nerespectare să conducă la eliminarea unui ofertant”. Față de aceasta, autoritatea contractantă arată că, cerinţa în speţa, definită la nivelul caietului de sarcini nu reprezintă un criteriu de calificare și selecţie, ci o cerinţă minimă cu privire la fondurile existente pentru procedura de achiziţie publică și încadrarea ofertelor financiare în cadrul valorilor totale aprobate cu și fără standard de cost, cu trimitere expresă la cerința sa. 4. Referitor la elementul din contestație „(...)Nicăieri în anexa 1 la caietul de sarcini, comunicată prin clarificarea din oficiu, sau în restul 16

documentaţiei de atribuire nu se indică, şi nici nu se putea indica în mod legal, vreo altă valoare a standardului de cost decât valoarea prevăzută prin Ordinul nr. 1.321/2021, respectiv valoarea de 330.000,00 Euro/km”. Autoritatea contractantă arată că, valoarea standardului de cost se raportează la anumite caracteristici tehnice. Conform Ordinul nr. 1.321/2021 330.000 euro se aplică pentru o lățime de 6 m. În concret lățimea medie a drumului comunal supus licitației în cadrul proiectului nostru este de 4,967499 m (a se vedea în acest sens pagina 2 a documentului anexa 1 la caietul de sarcini. Referitor la stabilirea valorii estimate a invesției în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, specifică faptul că stabilirea unui standard de cost, prin legislaţia specifică, pentru o parte din lucrările aferente obiectivului, nu contravine legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. Autoritatea contractantă este obligată să stabilească valoarea totală estimată a unei investiţii cu luarea în considerare a întregii legislaţii incidente. De asemenea, operatorii economici cunosc sau trebuie să cunoască legislaţia incidentă, și trebuie să se conformeze acesteia.  5. Referitor la critica din contestație: „(...)Se observă că însăşi autoritatea contractantă se referă doar la suma de 330.000,00 euro/km sub denumirea de „standard de cost", în timp ce valoarea de 272.631,22 euro/km este denumită „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi /km drum (euro fară TVA)", cu alte cuvinte suma de 272.631,22 euro/km este doar estimarea dată de autoritatea contractantă, nu un nou „standard de cost" derogator de la cel stabilit (obligatoriu) prin Ordinul nr. 1.321/2021”, menționează că, anexa 2.1.c și anexa 2.1 parte integrantă a documentaţiei de atribuire, sunt documente tipizate conform normelor procedurale ale programului de finanţare Anghel Saligny, documente ce se completează cu caracteriticile tehnice specifice proiectului și cu sumele aprobate în urma verificării încadrării în standardul de cost. Prezintă extras din Standardul de cost aprobat prin OMDLPA nr. 1321/2021 (euro fară TVA), cu sublinierea că, rândul «Standard de cost aprobat prin OMDLPA nr. 1321/2021 (euro fară TVA)» face referire la valoarea maxima a standardului de cost aprobat prin ordin. Rândul «Verificare încadare în standard de cost» face referire la verificarea încadrării valorii totale a investiţiei în euro, raportată la km drum (euro fără TVA) în standardul de cost calculat pentru investiția pentru care se acordă finanţare. Astfel anexele 1 până la 6 sunt aprobate prin Norme Metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny", pentru categoria de investiţii prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021.

6. Referitor la elementul din contestație: „(...)Mai mult, trebuie precizat că, în mod contrar susţinerii nefondate a autorităţii contractante, standardul de cost aprobat prin Ordinul nr. 1321/2021 nu se diminuează Pagina 17 din 79

în cazul în care lăţimea drumului este mai mică decât cei 6 m avuţi în vedere de Ordinul nr. 1321/2021”, arată că, Standardul de cost se verifică de către finanţator, și se raportează la lățimea medie a părții carosabile, așa cum a detaliat și explicat prin conținutul prezentului punct de vedere. 7. Referitor la elementul din contestație: „(...)Cu toate acestea, oferta subscrisei a fost respinsă pentru nerespectarea acestui pretins „standard de cost", aşa cum rezultă din faptul că această noţiune sui generis mai apare de două ori, la p. 7 şi la p. 10 a Comunicării rezultatului procedurii, unde se indică la pct. 2 al paragrafului intitulat „Verificarea încadrării în Standardul de Cost": „2. Valoarea standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km", menţionează că „acest pretins standard de cost" reprezintă o obligativitate în derularea contractului de finanţare. 8. Referitor la element din contestație „(...)trebuie subliniat că autoritatea contractantă nici nu avea dreptul de a prevedea un standard de cost diferit de cel legal”, autoritatea contractantă arată că, această critică este tardiv formulată, atâta vreme cât asupra documentaţiei de atribuire nu s-au solicitat clarificări cu privire la acest standard de cost și nici nu a fost contestată menţiunea «Ofertele care depășesc bugetul de 11.362.170,22 lei fără TVA disponibil pentru contract vor fi respinse (valoare compusă astfel: 6.260.102,07 lei fără TVA construcții și instalații pentru care există standard de cost și 5.102.068,15 lei fără TVA construcții și instalații pentru care nu există standard de cost). Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care vot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achizie publică, cu respectarea standardului de cost aprobat prin HCL 12/2024. Ataşăm în acest sens „Anexa 2.2.c" pentru verificarea incadrarii propunerilor financiare în standardul de cost.»  9. Referitor la element din contestație „(...)De asemenea, trebuie subliniat faptul că respingerea ofertei subscrisei pentru nerespectarea aşa-zisei „valori a standardului de cost aferent investiţiei aprobată: 272.631,22 euro/ km" este nelegală şi din perspectiva prevederilor art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 365/2016. La p. 1 a Comunicării rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024 se susţine că nedepăşirea pragului de 272.631,22 euro/ km ar fi o „cerinţă minimă definită prin Documentaţia de atribuire Caietul de sarcini + Anexa 1 la Caietul de sarcini". Însă, aşa cum s-a reţinut în mod constat în practica CNSC, autoritatea contractantă nu are dreptul de a respinge o ofertă pentru cerinţe de calificare (sau cerinţe care au acelaşi efect cu cerinţele de calificare) neincluse în anunţul de participare, având în vedere prevederile art. 30 alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016 potrivit cărora „(6) Criteriile de calificare şi criteriile 18

de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.", autoritatea contractantă arată că, așa cum a justificat mai sus respectarea standardului de cost nu reprezintă o clauză nescrisă, ci o obligaţie impusa prin legislaţia specifica a finanţatorului. Aceasta obligaţie a fost cunoscuta din cerinţele caietului de sarcini. Autoritatea contractanta a pus la dispoziţia tuturor operatorilor economici interesați de procedura toate valorile aprobate, verificate în sensul încadrării în standardul de cost, valori totale (cu încadrare și fără încadrare în standard de cost) ce sunt obligatorii de respectat atât în timpul evaluării cât și în implementarea contractului de execuție. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 43317/09.07.2024, contestatoarea a formulat un răspuns la punctul de vedere exprimat în cauză de către autoritatea contractantă, prin care solicită înlăturarea ca nefondate a apărărilor autorităţii contractante, cu consecinţa admiterii în tot a contestaţiei, potrivit petitului acesteia. (i) Cu privire la apărările din secţiunile 1-2 din punctul de vedere (paginile 6-9), contestatoarea arată că autoritatea contractantă încearcă să combată afirmaţia sa potrivit căreia nici în documentaţia de atribuire și nici în legislaţie nu există vreun asa-zis „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km", precum și afirmaţia sa potrivit căreia în documentaţia de atribuire nu se prevede vreo obligaţie de a respecta așa-zisul „standard de cost aprobat de 272.631,22 euro/km", contestatoarea reia criticile sale din contestație pe acest aspect. Verificarea Anexei 2.2.c, inclusă în clarificarea din oficiu, relevă că standardul de cost la care face referire este cel legal, respectiv suma de 330.000 Euro fără TVA/ km, prevăzută de Ordinul nr. 1.321/2021, în timp ce suma de 272.631,22 nu este indicată drept „standard de cost", ci este prevăzută la poziţia „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)", poziţie diferită de cea a standardului de cost, aflată în rândul precedent. Prin urmare, valoarea de 272.631,22 (euro/km) nu reprezintă „standard de cost", ci doar estimarea de către autoritatea contractantă a valorii unei componente a contractului (estimare făcută pentru verificarea încadrării în standardul de cost a finanţării solicitate în baza programului Anghel Saligny). Cerinţa din documentaţia de atribuire privitoare la respectarea standardului de cost are în vedere standardul de cost legal (330.000 euro/km), acesta fiind cel la care se raportează şi Anexa 2.2.c de mai sus (anexă care probabil provine din HCL nr. 12/2024). Faptul că cerinţa documentaţiei de atribuire viza respectarea standardului de cost legal, de 330.000 euro/km (cerinţă respectată de subscrisa), rezultă neîndoielnic din prevederile exprese de la p. 37-38 din caietul de sarcini, la cre face trimitere. Pagina 19 din 79

Autoritatea contractantă susţine la pagina 7 a punctului de vedere că atât timp cât a indicat în documentaţia de atribuire faptul că o componentă a valorii estimate (respectiv suma de 6.260.102,07 lei) viza lucrările pentru care există standarde de cost, iar cealaltă componentă (respectiv suma de 5.102.068,15 lei) avea în vedere lucrările pentru care nu există standard de cost, ofertanţii ar fi fost obligaţi să îşi întocmească oferta astfel încât să respecte aceste valori pe fiecare dintre cele două componente. O astfel de susţinere este apreciată că este profund nefondată, deoarece: - în Anexa la caietul de sarcini (şi de asemenea separat în caietul de sarcini, în prevederile mai sus citate), nu există decât obligaţia ofertanţilor de a respecta valoarea maximă estimată pentru întreg contractul (respectiv suma totală de 11.362.170,22 lei), precum şi obligaţia de a respecta standardul de cost (legal) de 330.000 euro/km, cu sublinierea că a respectat ambele aceste cerinţe. - nicăieri în documentaţia de atribuire nu se solicită ofertanţilor să nu depăşească valoarea estimată de autoritatea contractantă pentru partea de lucrări pentru care există standarde de cost (respectiv suma de 6.260.102,07 lei, din care rezultă 272.631,22 euro/km). - simplul fapt că în documentaţie s-a indicat componenţa valorii estimate, nu conduce la concluzia că ofertanţii ar fi trebuit să îşi calibreze ofertele în aşa fel încât să nu depăşească pe fiecare componentă valorile estimate de autoritatea contractantă (aceasta deoarece nu există o cerinţă în acest sens nici în legislaţie şi nici în documentaţia de atribuire, obligaţia fiind doar aceea de a nu depăşi valoarea totală estimată a contractului); în plus, reiterează faptul că în acest sens a statuat și Consiliul în practica sa. La paginile 7-8 din punctul său de vedere, autoritatea contractantă susţine că standardul de cost (de 330.000 euro/km) s-ar diminua atunci când lăţimea drumului ar fi mai mică decât cei 6 metri la care se face referire în Ordinul nr. 1321/2021. Contrar susţinerii autorităţii contractante, standardul de cost aprobat prin Ordinul nr. 1321/2021 (330.000 euro/km) nu se diminuează în cazul în care lăţimea drumului este mai mică decât cei 6 m avuţi în vedere de Ordinul nr. 1321/2021 (ci doar se poate majora dacă lăţimea este mai mare de 6m, aşa cum prevede art. 2 alin. (6) din actul normativ citat). În acest sens, la pagina 9 din punctul de vedere, autoritatea contractantă pune o captură de ecran din care ar reieşi că MLDPA solicită diminuarea estimării valorii lucrărilor incluse în standardul de cost atunci când lăţimea drumului este mai mică de 6 m. Însă, contestatoarea arată că o eventuală practică a MLDPA contrară prevederilor Ordinului nr. 1321/2021 nu reprezintă izvor de lege şi astfel nu poate fi opusă ofertanţilor (mai ales în condiţiile în 20

care respectiva captură de ecran nu este parte din documentaţia de atribuire, ci este dată ca exemplu dintr-un cu totul alt proiect). Autoritatea contractantă invocă la pagina 8 din punctul său de vedere adresa MLDPA nr. 938/6780/21.06.2023, în care se face referire la obligativitatea standardului de cost. Însă a arătat faptul că standardul de cost este de 330.000 euro/km, iar oferta sa îl respectă, aspect reţinut în comunicarea rezultatului proceduri. Astfel, valoarea/km (pentru lucrările ce intră în calculul standardului de cost) ofertată de subscrisa este de 304.164,64 euro/km sub standardul de cost de 330.000,00 euro/km. În plus, se observă din tabelul sus-citat că însăşi autoritatea contractantă se referă doar la suma de 330.000,00 euro/km sub denumirea de „standard de cost", în timp ce valoarea de 272.631,22 euro/km este denumită „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi /km drum (euro fără TVA)", cu alte cuvinte suma de 272.631,22 euro/km este doar estimarea dată de autoritatea contractantă, nu un nou „standard de cost" derogator de la cel stabilit (obligatoriu) prin Ordinul nr. 1.321/2021. În schimb, atunci când citează Adresa MLDPA nr. 938/6780/21.06.2023, autoritatea contractantă omite că în chiar această adresă se indică expres faptul că „în procedura de achiziţii nu este permisă detalierea elementelor de cost pe componente", confirmându-se astfel caracterul nelegal al respingerii ofertei noastre pentru depăşirea valorii unei componente a valorii estimate a contractului. Reţine afirmaţia făcută de autoritatea contractantă la finalul paginii 9 din punctul său de vedere, potrivit căreia depăşirea valorii estimate pentru partea de lucrări pentru care există standarde de cost conduce la necesitatea de a identifica surse suplimentare de finanţare, autoritatea contractantă arătând că alte surse de finanţare nu există „la acest moment". Această afirmaţie nu poate fi primită, încălcând flagrant prevederile Secţiunii II.2.14 din fişa de date unde se indică faptul că sursa de finanţare a contractului supus atribuirii este dublă, respectiv „buget de stat program Anghel Saligny și buget local". În plus, trebuie reţinut (i) pe de o parte că oferta contestatoarei se încadrează în valoare totală estimată a proiectului, pentru care autoritatea contractantă are finanţare şi (ii) pe de altă parte că oferta noastră nu depăşeşte standardul de cost de 330.000 euro/km (în privinţa componentei lucrărilor pentru care există standard de cost), neexistând un motiv legal pentru o eventuală pierdere a finanţării. (ii) Cu privire la susţinerile din secţiunile 3 şi 9 din punctul de vedere (pagina 10, 13), arată că, în contestaţie a arătat faptul că și dacă s-ar considera (în ciuda lipsei din documentaţia de atribuire a unei cerinţe clare în acest sens și în ciuda nelegalităţii unei astfel de cerinţe dacă ea ar fi existat) că ofertanţii ar fi fost obligaţi să nu depăşească fiecare dintre cele două componente ale valorii estimate a contractului, o astfel de obligaţie ar fi asimilată unui criteriu de calificare neprevăzut în anunţul Pagina 21 din 79

de participare, ceea ce ar atrage aplicabilitatea prevederilor art. 30. alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016. La pagina 10 a punctului său de vedere, autoritatea contractantă susţine că „cerinţa în speţă, definită la nivelul caietului de sarcini, nu reprezintă un criteriu de calificare şi selecţie, ci o cerinţă minimă cu privire la fondurile existente (...)", omiţând faptul că exact natura ei de pretinsă „cerinţă minimă" o înscrie în sfera noţiunii de criteriu de calificare (prin efectul său eliminatoriu), ceea ce conduce la aplicabilitatea prevederilor art. 30. alin. (6) din Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016. Faptul că prevederile art. 30. alin. (6) sunt aplicabile tuturor aşa-ziselor „cerinţe minime" rezultă nu doar din identitatea de raţiune (potrivit principiului general juridic ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet), ci şi din necesitatea respectării principiilor transparenţei şi al tratamentului egal care impun ca toate acele „cerinţe eliminatorii" să fie indicate ca atare în anunţul de participare. (iii) Referitor la apărările din secţiunile 4 şi 6 din punctul de vedere (paginile 10-11, 12), la pagina 10 a punctului de vedere, autoritatea contractantă repetă susţinerea potrivit căreia, având în vedere că standardul de cost de 330.000 euro/km este prevăzut de Ordinul nr. 1321/2021 pentru o lăţime a drumului de 6m, în situaţia unor lăţimi mai mici standardul de cost s-ar diminua. Afirmaţii similare sunt şi la pagina 12 (pct. 6). La paginile 10-11 a punctului de vedere, autoritatea contractantă recomandă ofertanţilor să „cunoască legislaţia incidentă". O examinare a legislaţiei incidente arată, însă, că susţinerea autorităţii contractante este nefondată. Într-adevăr, standardul de cost de 330.000 euro/km are în vedere o lăţime a drumului de 6m a părţii carosabile, aspect indicat la art. 2 alin. (5) lit. e) din Ordinul nr. 1321/2021. În egală măsură, însă, se observă că Ordinul nr. 1321/2021 nici nu prevede că la lăţimi mai mici ale părţii carosabile s-ar diminua standardul de cost, nici nu prevede vreun criteriu legal, transparent şi obligatoriu (spre exemplu vreo formulă) pe baza căruia să se diminueze standardul de cost la lăţimi mai mici ale părţii carosabile. În lipsa unui astfel de criteriu legal, nu se poate admite că stabilirea standardului de cost ar fi fost delegată de către legiuitor către autorităţile contractante. Mai mult, trebuie subliniat că o simplă abordare proporţională este imposibilă, deoarece costurile/km nu scad proporţional cu scăderea lăţimii părţii carosabile, deoarece orice drum are elemente obligatorii care nu se diminuează odată cu scăderea lăţimii (şanţuri, rigole, marcaje etc.) Mai invocă autoritatea contractantă prevederile art. 2 alin. (6) din Ordinul nr. 1321/2021, fără a observa că acesta doar permite, în cazuri 22

excepţionale, depăşirea standardului de cost de 330.000 euro/km (dacă lăţimea drumului este mai mare de 6m), însă nu stipulează şi nici nu poate fi interpretat în sensul în care s-ar diminua standardul de cost pentru lăţimi mai mici. Însă, dincolo de toate aceste aspecte, trebuie reţinut faptul că, în documentaţia de atribuire, suma de 272.631,22 euro/km nu este indicată ca standard de cost (ci este indicată ca estimare pentru verificarea încadrării în standardul de cost legal, de 330.000 euro/km) şi nici nu se cere în mod clar ofertanţilor să îşi ajusteze oferta pentru a nu depăşi (în privinţa componentei pentru care există standard de cost) suma de 272.631,22 euro/km. (iv) În ceea ce priveşte afirmaţiile din secţiunea 5 a punctului de vedere (pagina 11), în secţiunea 5 a punctului său de vedere, autoritatea contractantă încearcă din nou să combată susţinerea contestatoarei potrivit căreia doar valoarea de 330.000 euro/km reprezintă standard de cost, în timp ce valoarea de 272.631,22 nu este indicată în documentaţia de atribuire în sensul în care ar reprezenta standard de cost. În acest sens, în contestaţia sa, a arătat că verificarea Anexei 2.2.c, inclusă în clarificarea din oficiu, relevă că standardul de cost la care face referire este cel legal, respectiv suma de 330.000 Euro fără TVA/km, prevăzută de Ordinul nr. 1.321/2021, în timp ce suma de 272.631,22 nu este indicată drept „standard de cost", ci este prevăzută în rândul „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi / km drum (euro fără TVA)". Prin urmare, nu există în documentaţia de atribuire noţiunea nou - (şi ilegal-) creată de autoritatea contractantă de „standardul de cost aprobat pentru investiţia supusă licitaţiei de 272.631,22 euro fără TVA". În replică, autoritatea contractantă arată că prevederile respectivei anexe sunt standard, fiind aprobate prin Normele Metodologice pentru punerea în aplicare a OUG nr. 95/2021.

Această afirmaţie (respectiv faptul că prevederile respectivei anexe sunt indicate în Normele Metodologice) susţine argumentaţia contestatoarei, dovedind faptul că nici legiuitorul nu a avut intenţia de a considera că valoarea estimată de autoritatea contractantă ar reprezenta un standard particular de cost, aceasta rămânând doar o estimare pentru verificarea încadrării în standardul legal de cost, de 330.000 euro/km. (v) Referitor la apărarea din secţiunea 7 a punctului de vedere (pagina 12), contestatoarea arată că, în secţiunea 7 a punctului de vedere, autoritatea contractantă afirmă astfel: „menţionăm că „acest pretins standard de cost" reprezintă o obligativitate în derularea contractului de finanţare". Faţă de această susţinere, trebuie subliniat că: (a) încadrarea în standardul de cost reprezintă, într-adevăr, o obligativitate a contractului de finanţare (dar care aparţine autorităţii contractante), însă (b) aceasta nu înseamnă că valoarea estimată de autoritatea contractantă pentru încadrarea în standardul de cost ar reprezenta un standard nou şi Pagina 23 din 79

particular de cost, astfel încât (c) autoritatea contractantă nu avea dreptul de a respinge oferta contestatoarei pentru o pretinsă nerespectare a standardului de cost, în condiţiile în care, dincolo de faptul că nu era obligaţi să ajusteze oferta financiară pe componente, totuşi oferta sa nu depăşeşte în privinţa lucrărilor pentru care există standarde de cost, valoarea de 330.000 euro/km şi nu depăşeşte nici în ansamblul ei valoarea estimată a întregului contract. (vi) În ceea ce priveşte susţinerea din secţiunea 8 a punctului de vedere (pagina 12), contestatoarea arată că în secţiunea 8 a punctului său de vedere, autoritatea contractantă combate susţinerea sa potrivit căreia „autoritatea contractantă nici nu avea dreptul de a prevedea un standard de cost diferit de cel legal" afirmând că această critică este tardivă. Afirmaţia autorităţii contractante este neavenită, pentru că nu a criticat o prevedere a documentaţiei de atribuire, ci am subliniat că documentaţia de atribuire nu prevede un nou standard de cost diferit de cel legal, argumentând, arguendo, că dacă l-ar conţine o astfel de prevedere ar fi nelegală. Prin urmare, susţinerea noastră este aceea că documentaţia de atribuire nu poate fi interpretată în sensul în care autoritatea contractantă ar fi prevăzut în aceasta un standard de cost diferit de cel legal, deoarece documentaţia de atribuire nu poate fi interpretată în aşa fel încât rezultatul interpretării să fie nelegal. Pentru toate aceste motive, cu luarea în considerare a argumentaţiei dezvoltate în contestaţie, solicită să fie înlăturate ca nefondate apărările autorităţii contractante şi să fie admisă contestaţia aşa cum aceasta a fost formulată. Prin adresa nr. 5158/10.07.2024, înregistrată la CNSC sub nr. 43810/11.07.2024, ..SRL formulează cerere de intervenție voluntară față de contestația formulată de ......... SRL (dosar nr. 2241/2024), publicată în SEAP la data de 01.07.2024, sub aspectul respingerii contestației, cu consecința menținerii în tot a raportului procedurii, precum și a tuturor documentelor anterioare ce au stat la baza declarării ofertei ..SRL drept câștigătoare, dar și a documentelor întocmite ulterior, inclusiv a comunicării rezultatului procedurii către toți participanții la procedură. I. Intervenienta susține admisibilitatea cererii sale de intervenție din perspectiva faptului că are calitatea de ofertant declarat câștigător. II. Susține că, ......... SRL nu a îndeplinit cerința minimă din caietul de sarcini privitoare la respectarea standardului de cost aferent drumurilor comunale ce fac obiectul acestei proceduri. 1) Prevederea din documentația de atribuire este clară, expresă și complet însușită de catre ......... SRL - standardul de cost pentru o lățime de aproximativ 5m de drum nu putea fi același ca cel pentru o lățime de aproximativ 6m a drumului.  24

La pagina 38 din caietul de sarcini, autoritatea contractantă explicitează rigoarea și raţiunea necesității încadrării în standardul de cost și face referire expresă la Ordinul 1.321/2021 pentru aprobarea standardelor de cost aferente obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) - c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny". Prin clarificarea din oficiu, autoritatea contractantă arată că propunerea financiară trebuie să se încadreze în standardul de cost aprobat prin HCL nr. 12/2024. Subliniază că, în aceeași clarificare din oficiu, autoritatea contractantă preia întocmai Anexa 2.2.C, în care se evidențiază cu claritate suma de 272.631,22 Eur. În continuare, în Hotărârea Consiliului Local menționată de intervenientă, publicată pe website-ul autorității contractante încă din luna februarie a acestui an, la dispoziția tuturor persoanelor interesate, și al cărui conținut e reluat în Anexa la Clarificarea din oficiu, însușită inclusiv de catre ......... SRL, se precizează cu aceeași claritate același standard de cost aferent acestei investii ca fiind 272.631,22 Eur. Față de această aparentă „confuzie" de care se prevalează ......... SRL, înțelege să aducă în atenția Consiliului următoarea împrejurare ce arata consecvența conduitei și legalitatea deciziilor și evaluării autorității contractante în această procedură. Proiectul ce face obiectul procedurii a fost inițial adus la cunoștința operatorilor economici prin inițierea anunțului de participare simplificat nr. SCN 1141324/27.02.2024. La procedura inițială, intervenienta împreună cu un alt ofertant a depus oferte ce au fost declarate inacceptabile pe același motiv pentru care oferta ......... SRL a fost exclusă în procedura de față. Ca atare, procedura simplificată inițiată prin anunțul SCN 1141324/27.02.2024 a fost anulată. Subliniază că, diferența dintre documentația de atribuire publicată inițial și cea aferentă procedurii din prezent este că, în prima sa formă, acea documentație nu menționa nicăieri în cuprinsul său standardul de cost aferent obiectivului specific al contractului, cu lungimea nu de 6m, ci de până la 5m. Ca atare, la acel moment, intervenienta, la fel ca și ......... SRL în prezent, cotasem un cost de 330,000 Euro/km, raportându-ne la standardul de cost maximal prevăzut în Ordin pentru drumurile comunale cu o lățime de 6m. În consecință, autoritatea contractantă a corijat această abordare și, reluând procedura, a pus la dispoziția operatorilor economici o documentație completată și detaliată, ce face referire clară deopotrivă la lățimea drumurilor și, astfel, și la necesitatea încadrării în standardul de cost de 272.631,22 Euro/km, ce trebuia evident ajustat de la 330,000 Euro/km de vreme ce acest din urma standard (maximal dealtfel, cum indica și autoritatea contractantă în documentație) era aplicabil unor drumuri cu o lățime mai mare decât drumurile ce fac obiectul acestei Pagina 25 din 79

proceduri. Ca atare, autoritatea contractantă, potrivit rațiunii și intereselor sale incă de la început, a avut o abordare responsabilă și consecventă, indicând operatorilor economici toate informațiile pe baza cărora să își poăta întocmi propunerile financiare astfel încât să nu se ajungă la o supraofertare față de obiectul concret al contractului - recte, drumuri de aproximativ 5m lățime și nu 6m lățime. Aceasta pentru că, în procedura de față, avem o lățime medie a drumului comunal de 4,967499 metri (și nu 6m - legislația prevede standardul de cost de 330,000 Eur pentru un drum comunal de 6m), așa cum reiese din anexa 2.2C, cu o valoare a standardului de cost de 272,631.22 E/km, calculată pentru cei aproape 5m, așa cum este și judicios. Mai mult decât atât, standardul precizat în Anexa 2.2.C (formular standard pus la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și completat cu valoarea de 272,631.22 E/km) a fost asumat de către autoritatea contractantă prin documentația întocmită cu prilejul finanțării, așa cum rezultă și din HCL nr. 12/2024. Toate informațiile legate de standardul de cost aferent lățimii corespunzătoare a drumurilor ce fac obiectul contractului se regăseau întocmai în caietul de sarcini, în clarificarea din oficiu, în Hotărârea Consiliului Local nr. 12/2024 și, în cazul unui dubiu la nivelul ofertantului ......... SRL, aceste informații se puteau cu usurință lămuri suplimentar pentru ......... SRL prin solicitarea unei clarificări. Cu toate ca există o dublă rigoare de care ......... SRL trebuia să țină cont - o dată prin aceea că acest contract este supus unui proces de aprobare a finanțării în anumiți parametri și, apoi, prin aceea că autoritatea contractantă în mod expres a publicat o clarificare prin care indică (prin redarea întocmai, cu copy-paste, a formularului Anexa 2.2.C parte a aplicației de finanțare) un standard de cost de 272,631.22 E/km, iar ......... SRL a înțeles să ignore complet această informație. Arată că, oferta ......... SRL reia cu copy- paste, formularul ce include standardul de 272,631.22 E/km, propune un standard de cost de 304.164,64 EUR/km. Mai mult decât atât, deși clarificarea din oficiu conferea cu puterea evidenței necesitatea împărțirii bugetului, ......... SRL și sub acest aspect a ignorat informațiile cuprinse în această clarificare. Subliniază că, precizarea din clarificarea din oficiu ce indică necesitatea departajării bugetului în cele două componente, este interpretată de ......... SRL ca inexistentă, aceasta continuând să susțină în contestația sa că ofertanții nu aveau obligația să depășească cele două componente. 26

Arată că, componenta de 6.260.102,07 lei este rezultatul tocmai al calculului ce are în vedere standardul de cost de 272,631.22 E/km raportat la dimensiunea drumurilor. Subliniază că, în măsura în care ......... SRL avea și cel mai mic dubiu raportat la conținutul clarificării din oficiu, aceasta putea și trebuia să se adreseze Consiliului în termenele de contestare corespunzătoare și nu ulterior, când constată că oferta sa este greșit întocmită. Prin afirmaţia „272,631.22 E/km nu reprezintă standard de cost", ......... SRL nu face decât sa recunoască incapacitatea sa de a înțelege noțiunea de standard de cost, legislația aferentă și rațiunea pentru care acesta s-a instituit atât la nivel normativ, dar și la nivelul acestei proceduri. Arată că, documentația de atribuire, dar și MDLPA, standardul de cost reprezintă un reper maximal și nu o sumă absolută, independentă de caracteristicile tehnice ale unui proiect. Astfel se precizează și în caietul de sarcini, chiar în paragraful ultim dealtfel citat chiar de ......... SRL. Afirmația cum că cei 272,631.22 E/km ar reprezenta o „estimare" și nu un standard de cost nu se susține nici dacă am aplica logica ......... SRL, întrucât nicăieri autoritatea contractantă nu utilizează noțiunea de „estimare" când face referire la 272,631.22 E/km. Etichetarea drept „estimare" este proprie doar ......... SRL și aceasta nu rezultă din formatul tabelar aflat la dispoziția ofertanților. Dimpotrivă, în vreme ce există noțiunea de standard de cost aprobat prin Ordin (în înțelegerea legiuitorului este o sumă maximală, raportată la anumite caracteristici investiționale), următoarea categorie rezultă clar că este particularizată pentru proiectul în discuție, cuprinzând suprafața de 5,046 km. Cu alte cuvinte, nu avea cum să fie un dubiu că o linie reprezintă referință (maximală, aprobată prin Ordin) - ce indică o lățime de 1km (deci nu lățimea drumurilor ce fac obiectul acestei proceduri) - iar urmatoarea reprezintă particularizarea pentru acest proiect. Dacă înțelegerea ......... SRL era ca „standardul de cost" este doar cel de pe linia denumită ca atare, de ce nu l-a aplicat la 1 km, așa cum este indicat în dreptul sumei de 330,000. Reclamă faptul că, chiar ......... SRL a preluat ca atare în propunerea sa financiară acest standard de cost. Nu înțelege de unde ......... SRL trage concluzia (deși și aceasta tardivă), că standardul în discuție ar fi trebuit să facă parte din anunțul de participare, făcând referire la art. 30 alin. (6) din Normele metodologice, ce reglementează ipoteza clauzelor nescrise. Prevederea citată de ......... SRL se referă exclusiv la criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat, ......... SRL fiind într-o gravă eroare de drept, neînțelegând în efect ce reprezintă criteriile de calificare. Standardul de cost este prevăzut în mod judicios în Pagina 27 din 79

caietul de sarcini, acesta determinând modul de construire a propunerilor tehnică și financiară. 2) Arată că, standardul de cost reprezintă o valoare maximală, variabilă în funcție de lățimea drumului, potrivit art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 1.321/2021 Potrivit Ordinului, standardele de cost aferente obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 se determină prin raportarea valorii obiectivului de investiţii la lungimea preconizată. Cu alte cuvinte, rațiunea stabilirii unui standard de cost este strict legată de anumite caracteristici ale drumurilor, altminteri o astfel de prevedere nu și-ar găsi rostul și aplicabilitatea. În susținerea ideii că standardul de cost reprezintă o valoare de referință, maximală vine și exprimarea însuși Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice și Administrației, ce arata ca acest cost standard este eminamente maximal. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 45199/17.07.2024, contestatoarea a formulat o întâmpinare la cererea de intervenție, cu solicitarea de respingere ca nefondată a acesteia. (a) Dintru început, trebuie precizat că, în mod contrar celor susţinute de intervenientă în titlul secţiunii II.1 şi la p. 5 din cererea de intervenţie (dar şi de către autoritatea contractantă), standardul de cost aprobat prin Ordinul nr. 1321/2021 (330.000 euro/km) nu se diminuează în cazul în care lăţimea drumului este mai mică decât cei 6 m avuţi în vedere de Ordinul nr. 1321/2021. Ordinul nr. 1321/2021 nu conţine vreo prevedere în acest sens, iar art. 2 alin. (6) din actul normativ menţionat stipulează doar că standardul de cost se poate depăşi dacă lăţimea părţii carosabile este mai mare de 6 m. Această prevedere însă nu poate fi interpretată în sensul în care, dacă lăţimea drumului ar fi mai mică, standardul de cost s-ar diminua. Aşa cum am arătat în răspunsul său la punctul de vedere al autorităţii contractante, într-adevăr, standardul de cost de 330.000 euro/km are în vedere o lăţime a drumului de 6m a părţii carosabile, aspect indicat la art. 2 alin. (5) lit. e) din Ordinul nr. 1321/2021. În egală măsură, însă, se observă că Ordinul nr. 1321/2021 nici nu prevede că la lăţimi mai mici ale părţii carosabile s-ar diminua standardul de cost, nici nu prevede vreun criteriu legal, transparent şi obligatoriu (spre exemplu vreo formulă) pe baza căruia să se diminueze standardul de cost la lăţimi mai mici ale părţii carosabile. Mai mult, trebuie subliniat că o simplă abordare proporţională este imposibilă, deoarece costurile/km nu scad proporţional cu scăderea lăţimii părţii carosabile, deoarece orice drum are elemente obligatorii care nu se diminuează odată cu scăderea lăţimii (şanţuri, rigole, marcaje etc.). Astfel, în lipsa unui criteriu legal de calculare a unui standard de cost 28

diferit, nu se poate admite că stabilirea standardului de cost ar fi fost delegată de către legiuitor către autorităţile contractante, pentru că nu există o prevedere legală în acest sens. (b) La pagina 3 din cererea de intervenţie, ..SRL face referire la prevederile caietului de sarcini (pagina 38), respectiv citatele invocate şi de contestatoare în contestaţie la pagina 7 (cu diferenţa că intervenienta omite un paragraf aflat la pagina 37 din caietul de sarcini). În orice caz, însă, şi prevederile citate de intervenientă susţin în realitate contestaţia sa, nu poziţia intervenientei. Astfel, la pagina 37 din caietul de sarcini se prevede: „Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei a stabilit prin ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administraţiei nr. 1.321 din 20 septembrie 2021 (...) costul standard maxim pentru un kilometru de drum comunal de maxim 330.000 euro." În continuare arată că, în al treilea paragraf de la pagina 38 din caietul de sarcini, se stipulează astfel: „În aceste condiţii, în stabilirea ofertei financiare în mod obligatoriu se va respecta costul standard minim pentru un kilometru de drum comunal de maxim 330.000 euro conform ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administraţiei nr. 1.321 din 20 septembrie 2021". În egală măsură, verificarea Anexei 2.2.c, inclusă în clarificarea din oficiu, relevă că standardul de cost la care face referire este cel legal, respectiv suma de 330.000 Euro fără TVA/ km, prevăzută de Ordinul nr. 1.321/2021, în timp ce suma de 272.631,22 nu este indicată drept „standard de cost", ci este prevăzută la poziţia „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi / km drum (euro fără TVA)", poziţie diferită de cea a standardului de cost, aflată în rândul precedent. Aşa cum a arătat în contestaţie, nicăieri în Anexa 1 la caietul de Sarcini, comunicată prin clarificarea din oficiu, sau în restul documentaţiei de atribuire nu se indică, şi nici nu se putea indica în mod legal, vreo altă valoare a standardului de cost decât valoarea prevăzută prin Ordinul nr. 1.321/2021, respectiv alt standard de cost decât cel de 330.000,00 Euro/km. Susține că a respectat standardul de cost de 330.000,00 Euro/km, iar acest aspect este expres reţinut în comunicarea rezultatului procedurii. Astfel, valoarea/km (pentru lucrările ce intră în calculul standardului de cost) ofertată de subscrisa este de 304.164,64 euro/km sub standardul de cost de 330.000,00 euro/km. Arată că, însăşi autoritatea contractantă se referă doar la suma de 330.000,00 euro/km sub denumirea de „standard de cost", în timp ce valoarea de 272.631,22 euro/km este denumită „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi / km drum (euro fără TVA)", cu alte cuvinte suma de 272.631,22 euro/km este doar Pagina 29 din 79

estimarea dată de autoritatea contractantă, nu un nou „standard de cost" derogator de la cel stabilit (obligatoriu) prin Ordinul nr. 1.321/2021. (c) Contrar susţinerii intervenientei (pagina 3, 5 din cererea de intervenţie) prin HCL nr. 12/2024 nu se stabileşte (şi nici nu se putea stabili) un alt standard de cost decât cel legal. A indicat mai sus faptul că în Anexa 1 la caietul de sarcini (introdusă prin clarificarea din oficiu) nu se indică altă valoare pentru standardul de cost decât cea legală, de 330.000 euro/km. Valoarea de 272.631,22 (euro/km) nu este indicată a reprezenta „standard de cost", fiind doar estimarea de către autoritatea contractantă a valorii unei componente a contractului (estimare făcută pentru verificarea încadrării în standardul de cost a finanţării solicitate în baza programului Anghel Saligny). Prin urmare, cerinţa din documentaţia de atribuire privitoare la respectarea standardului de cost are în vedere standardul de cost legal (330.000 euro/km), acesta fiind cel la care se raportează şi Anexa 2.2.c , inclusă în clarificarea din oficiu (anexă care probabil provine din HCL 12/2024). Această cerinţă este concordantă cu prevederile de la p. 37-38 din caietul de sarcini. La pagina 4 a cererii de intervenţie, ..SRL susţine în mod nereal că „în Hotărârea Consiliului Local menţionată, publicată pe website-ul autorităţii contractante încă din luna februarie [a] acestui an, la dispoziţia tuturor persoanelor interesate, şi al cărei conţinut e reluat în Anexa la Clarificarea din oficiu, însuşită inclusiv de către Nomis, se precizează cu aceeaşi claritate acelaşi standard de cost aferent ACESTEI investiţii ca fiind 272.631,22 Eur astfel (...)", însă pentru a-şi susţine această afirmaţie complet lipsită de suport în privinţa unui aşa-numit „standard de cost aferent acestei investiţii" de 272.631,22 Eur, intervenienta redă, în facsimil, tabelul pe care l-a redat şi contestatoarea. Se observă, însă, că doar suma de 330.000,00 (euro/km) este identificată de către autoritatea contractantă ca „Standard de cost aprobat prin OMDLPA nr. 1321/20.09.2021" în timp ce suma de 272.631,22 lei este identificată ca „verificare încadrare în standard de cost / Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)". Prin urmare, este complet nesusţinută de textul documentaţiei de atribuire afirmaţia intervenientei potrivit căreia suma de 272.631,22 lei ar fi un aşa-numit „standard de cost aferent acestei investiţii". În realitate, aşa cum a arătat în contestaţie (secţiunea 2.2), această pseudo-noţiune a fost în mod nelegal creată de autoritatea contractantă abia în comunicarea rezultatului procedurii (la pagina 7), neexistând ca atare în documentaţia de atribuire. (d) Argumentul invocat de intervenientă la pagina 4-5 din cererea de intervenţie, referitor la anularea de către autoritatea contractantă a 30

unei proceduri anterioare (SCN 1141324/27.02.2024), care ar dovedi „consecvenţa conduitei şi legalitatea deciziilor şi evaluării autorităţii contractante", dovedesc probabil consecvenţa, dar nu şi legalitatea acestor decizii. Faptul că în respectiva procedură oferta intervenientei ar fi fost exclusă pe acelaşi motiv, dar aceasta a ales să nu conteste nu conferă legalitate nici respingerii precedente a ofertei intervenientei, nici respingerii ofertei sale. Pe de altă parte, precedenta procedură, fiind anulată, nu are niciun efect asupra procedurii de faţă. În schimb, contestatoarea arată că, reţine atenţia un amănunt interesant. Astfel, la pagina 5 a cererii de intervenţie, ..SRL afirmă că în precedenta procedură de atribuire, aceasta cotase kilometrul de drum la suma de 330.000 euro/km. Probabil o cotaţie similară avusese Și celălalt ofertant, de vreme ce ambele oferte au fost respinse de autoritatea contractantă pentru acelaşi motiv ca oferta contestatoarei (aşa cum susţine chiar intervenienta). Ca urmare, în prezenta procedură, pentru aceleaşi lucrări intervenienta a ales să diminueze oferta cu peste 57.835,36 euro/km (de la 330.000 euro/km la o valoare sub 272.631,22 km) pentru a nu mai depăşi valoarea estimată de autoritatea contractantă pentru lucrările incluse în standardul de cost de 272.631,22 km. Este evident că oferta iniţială (în care km de lucrare inclusă în standardul de cost era cotat la 330.000 euro/km) era considerată de intervenientă la acel moment valoarea minimă cu care putea, în mod economic, participa la licitaţie (pentru că, în mod normal, fiecare ofertant cotează valoarea minimă pe care o consideră economic fezabilă, pentru a-şi asigura maximizarea şanselor de a i se atribui contractul). Dacă însă valoarea economic fezabilă pentru intervenientă era cea iniţială, rezultă că prin paragraful citat intervenienta recunoaşte că oferta pe care a depus-o în prezenta procedură a fost diminuată artificial tocmai pentru a se încadra în pretinsa cerinţă a autorităţii contractante (cerinţă care însă nu reiese din documentaţia de atribuire, fiind dedusă de intervenientă din precedenta procedură). Însă, diminuarea artificială a unei oferte, sub valoarea pe care un ofertant o consideră în mod real a fi economic fezabilă, este ilicită. Prin urmare, o primă concluzie, este aceea că intervenienta îşi invocă propria culpă, propria conduită frauduloasă. Problema este însă mai amplă decât invocarea de către intervenientă a propriei sale culpe. Se pune, astfel, problema sursei de finanţare a scăderii ofertei intervenientei cu o sumă de peste 57.835,36 euro/km, faţă de precedenta procedură. Verificarea tabelului comparativ al ofertelor financiare de la pagina 17-18 din procesul-verbal nr. 4/2937 din 05.06.2024, parte a dosarului achiziţiei dă un răspuns în acest sens. Din acesta, se observă că pentru lucrări pentru care există standard de cost, ofertantul .. SRL şi contestatoarea au cotat sume valori relativ apropiate (8.989.771,37 lei TVA inclus, .. SRL, respectiv 9.039.913,31 lei TVA inclus, ......... SRL). În schimb pentru această componentă intervenienta Pagina 31 din 79

a cotat suma de 7.446.441,08 lei, cu aproximativ 1,5 milioane de lei decât celelalte două oferte, în mod evident subevaluată. În schimb, pentru lucrările pentru care nu există standard de cost, intervenienta a procedat invers, cotând 4.439.277,57 lei, TVA inclus, cu peste 2 milioane de lei mai mult decât sumele cotate de subscrisa (2.370.975,06 lei, TVA inclus), respectiv de .. SRL (1.983.316,62 lei TVA inclus). Prin urmare, pentru a răspunde unei pretinse cerinţe, neformulate ca atare şi în orice caz nelegale, intervenienta a diminuat artificial cotaţia pentru partea de contract pentru care există standarde de cost, majorând-o artificial pentru partea de contract pentru care nu există standarde de cost. O astfel de „inginerie" financiară este ilicită şi expune finanţatorul la prejudicii. Recunoaşterea de către intervenientă a conduitei sale ilicite arată și faptul că, dacă s-ar admite interpretarea autorităţii contractante (îmbrăţişată pro domo şi de către intervenientă, acum că a admis să participe la un mecanism fraudulos), s-ar ajunge să se admită că prin modul în care autoritatea contractantă a estimat lucrările în raporturile sale cu finanţatorul (diminuând artificial estimarea pentru parte de lucrări pentru care există standarde de cost şi majorând-o tot artificial pentru restul lucrărilor, aceasta ar impune ofertanţilor mecanisme frauduloase de ofertare, pentru a evita respingerea ofertelor. O astfel de interpretare nu poate fi admisă. Conduita ilicită recunoscută de intervenientă confirmă justeţea aspectelor subliniate în răspunsul său nr. 26791/04.06.2024 la solicitarea de clarificări, prin care a indicat autorităţii contractante astfel: „La întocmirea ofertei, pentru lucrările de infrastructură şi suprastructură am pus preţurile pieţei de achiziţie şi care la momentul actual nu pot fi în niciun caz diminuate, astfel că valorile prezentate în Anexa 2.2.c nu sunt valori reale şi nu pot fi susţinute financiar, iar autoritatea contractantă nu poate impune ofertanţilor să meargă cu un preţ neobişnuit de mic, pe care nu îl pot justifica, pentru o categorie importantă de lucrări cum sunt lucrările de infrastructură şi suprastructură drum - lucrările cele mai importante ce constituie obiectul finanţării, şi cu preţ neobişnuit de mare pentru alte categorii de lucrări ce nu intră în standardul de cost pentru lucrările de drumuri, astfel încât, valoric, să se încadreze în nişte praguri calculate incorect, prezentând o realitate distorsionată ce conduce la o abatere gravă săvârşită cu bună ştiinţă". Astfel, contestatoarea arată că, dacă s-ar admite interpretarea autorităţii contractante, în condiţiile în care, în urma activităţii de întocmire a ofertei financiare a rezultat că subevaluase componentele privitoare la lucrări care intrau în standardul de cost şi, corespunzător le supraevaluase pe celelalte (astfel încât valoarea totală estimată rămânea corectă, în ansamblu, însă cu preţul 32

unor nereguli în gestionarea financiară a valorilor lucrărilor componente) ar fi însemnat ca ofertanţii să fie în mod nelegal obligaţi să îşi însuşească neregulile săvârşite de autoritatea contractantă în raport cu finanţatorul. În concluzie, interpretarea autorităţii contractante (şi a intervenientei) nu poate fi admisă de Consiliu deoarece o astfel de interpretare se bazează pe conduite nelegale şi produce consecinţe nelegale. (e) La pagina 6 din cererea de intervenţie, ..SRL se întreabă retoric „care ar fi fost ratiunea indicarii sumei de 272.631,22 E/km în Clarificarea din oficiu". Însă, apreciază că, raţiunea inserării unei prevederi în documentaţia de atribuire trebuie să reiasă explicit din textul respectivei prevederi, nu din întrebarea retorică a unui ofertant interesat. În cazul de faţă, raţiunea inserării sumei de 272.631,22 E/km în clarificarea din oficiu este explicit indicată în respectiva clarificare, unde se indică în dreptul respectivei sume că reprezintă „Verificare încadrare în standard de cost/ Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)", prin urmare este suma estimată de autoritatea contractantă pentru această componentă, menită să verifice în raporturile cu finanţatorul încadrarea în standardele de cost. Aceasta nu înseamnă că ofertanţii erau ţinuţi să îşi diminueze oferta pentru această componentă pentru a se încadra în valoarea pe care a estimat-o autoritatea contractantă, cât timp ofertanţii respectau valoarea totală estimată a contractului şi nu depăşeau standardul de cost prevăzut de lege. Susține că oferta sa a respectat aceste praguri maxime. (f) Este nereală susţinerea ..SRL, de la pagina 6 a cererii de intervenţie, potrivit căreia „oferta Nomis și deși reia cu „copy-paste," formularul ce include standardul de 272,631.22 E/km, propune un standard de cost de 304.164,64 EUR/km". Susținerea mai sus citată este apreciată ca falsă. Oferta sa nu propune „un standard de cost de 304.164,64 EUR/km", ci propune o valoare ofertată pentru lucrările incluse în standardul de cost, valoare de 304.164,64 euro/km. Standardul de cost rămâne cel legal, de 330.000 Euro/km. Acest aspect reiese în mod evident din tabelul de la pagina 6 din comunicarea rezultatului procedurii (redat de contestaoare şi de intervenientă la pagina 6 din cererea de intervenţie), unde: - suma de 330.000 euro/km este indicată de autoritatea contractantă ca „Standard de cost aprobat prin Ordinul (...) nr. 1321/20.09.2021 (euro, fără TVA)"; - suma de 272.631,22 euro/km este indicată ca „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/ km drum (euro fără TVA)", acesta fiind valoarea estimată de autoritatea contractantă pentru această componentă; Pagina 33 din 79

- suma de 304.164,64 euro/km este indicată ca „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/ km drum (euro fără TVA) - OFERTAT". Prin urmare, din chiar comunicarea rezultatului procedurii rezultă că suma de 304.164,64 euro/km este valoarea ofertată de contestatoare, nu vreun „standard de cost" propus. Subliniază, aşa cum a arătat în contestaţie (pagina 9), că nici ofertanţii, nici autoritatea contractantă nu au dreptul legal de a stabili „standarde de cost", acesta fiind un drept exclusiv al legiuitorului terţiar, potrivit prevederilor exprese ale art. 15 alin. (1) din OUG nr. 95/2001. (g) La pagina 7 din cererea de intervenţie, ..SRL invocă prevederea anexei 1, potrivit căreia „propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică, cu respectarea standardului de cost aprobat prin HCL nr. 12/2024". A arătat mai sus, la lit. (b) şi (c) că singurul standard de cost care a fost şi care putea fi în mod legal aprobat prin HCL nr. 12/2024 este unul dintre standardele legale de cost, respectiv cel aplicabil categoriei de drum aprobate prin HCL nr. 12/2024 - drum comunal, prin urmare cel de 330.000 euro/km. Referitor la expresia „fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică" arată că reprezintă, în mod evident, valoarea estimată totală a contractului, în sumă de 11.362.170,22 lei fără TVA, valoare-prag respectată de oferta sa. Componentele acestei valori estimate nu reprezintă „fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică" (aceste fonduri referindu-se la întreg contractul) ci doar estimări ale unor părţi, a unor componente ale acestuia. Documentaţia de atribuire nu conţine vreo cerinţă ca ofertanţii să nu depăşească fiecare dintre aceste componente (dacă ar fi existat o astfel de cerinţă ea ar fi fost nelegală, fiind susceptibilă de a fi fost atacată, dar subliniază, ea nu există, iar existenţa ei nu poate fi dedusă în mod legal pe cale de interpretare). În această lumină, este nefondată afirmaţia intervenientei potrivit căreia dacă aveam „si cel mai mic dubiu raportat la continutul clarificarii din oficiu", ar fi trebuit să fi supus acest dubiu judecăţii Consiliului, pentru că nu este de datoria ofertanţilor să aibă dubii cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, după cum nu este datoria ofertanţilor de a deduce Consiliului simple dubii. În schimb, este de datoria autorităţii contractante de a stabili cerinţe clare, lipsite de echivoc, mai ales dacă acestea pot conduce la eliminarea vreunui ofertant. (h) Susţinerile intervenientei de la pagina 7-8 sunt apreciate ca și contradictorii. 34

Astfel, la pagina 7, intervenienta afirmă că suma de 272.631,22 euro/km ar reprezenta standard de cost, însă antepenultimul paragraf (citat de intervenientă) contrazice vădit această afirmaţie, pentru că se referă, în mod corect, la standardul de cost de 330.000 euro/km. În schimb, sunt apreciate că sunt confuze afirmaţiile de la pagina 8, primul paragraf, unde se face referire la o „suprafaţă de 5,046 km" (în condiţiile în care aceasta este lungimea drumurilor care fac obiectul contractului, aşa cum se indică în mod clar la pagina 3 din caietul de sarcini, nu vreo suprafaţă), respectiv de la pagina 8, al doilea paragraf, unde se susţine că valoarea unitară 1 km ar reprezenta o lăţime. (i) Contrar susţinerii intervenientei (pagina 8-9) o cerinţă minimă a cărei nerespectare are ca efect respingerea ofertei este asimilată unei cerinţe de calificare, atrăgând necesitatea prevederii ei exprese în anunţul de participare, cu scopul respectării principiului transparenţei. Acesta este motivul pentru care, spre exemplu, în considerarea obligaţiei legale ca oferta financiară să nu depăşească valoarea estimată a contractului, autoritatea contractantă este obligată să indice valoarea estimată a contractului în anunţul de participare. (j) Continuă argumentația în sensul că este profund nefondată şi susţinerea intervenientei, de la p. 9-10 din cererea sa, potrivit căreia „Standardul de cost reprezintă o valoare maximală, variabilă în funcţie de lăţimea drumului, potrivit art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 1321/2021". În realitate, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Ordinul nr. 1321/2021 standardul de cost reprezintă într-adevăr o valoare maximală, însă una stabilită pentru fiecare tip de drum, nu „variabilă în funcţie de lăţimea drumului" cum susţine eronat intervenienta.  Astfel, potrivit prevederilor invocate, există un standard precis determinat prin lege, la un nivel clar stabilit, pentru fiecare dintre cele 5 tipuri de drum (de la centuri ocolitoare de tip autostradă, cu 4 benzi, până la drumuri comunale, sau publice din interiorul localităţilor). Aceste standarde sunt stabilite în considerarea unor anumite caracteristici tehnice ale drumurilor (număr de benzi, lăţime, categorie), dar nu variază în funcţie de lăţimea drumului. Arată că, citatul dat de intervenientă, cuprinzând „exprimarea însuşi Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei", nu susţine argumentele acesteia, pentru că şi MDPL în respectivul citat afirmă expres că standardul de cost pentru drum comunal este de 330.000 euro/km. Evident, standardul este un nivel maximal, dar aceasta nu înseamnă că autorităţile contractante ar avea dreptul de a stabili „standarde de cost" mai reduse, ci înseamnă că nu acest nivel poate fi depăşit (iar oferta sa nu îl depăşeşte). Pentru toate aceste motive, cu luarea în considerare a argumentaţiei dezvoltate în contestaţie, contestatoarea solicită să fie respinsă ca nefondată cererea de intervenţie şi să fie admisă contestaţia aşa cum a fost formulată. Pagina 35 din 79

2. Dosar nr. 2316/2024. Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația înregistrată la Consiliul sub nr. 42067/03.07.2024, prin care ......... SRL, solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. 1 Contestatoarea desvoltă aspecte procedurale (termenul de contestare şi interesul). 1.1 Susține că prezenta contestaţie este formulată în termenul legal. Potrivit art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, termenul de 7 zile pentru formularea contestaţiei curge „începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal". Arată că a luat la cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 la data de 26.06.2024, când autoritatea contractantă, ca urmare a cererii sale, i- a comunicat (în parte) dosarul achiziţiei publice (adresa autorităţii contractante nr. 3293/26.06.2024). Prin urmare, ultima zi a termenului de depunere a contestaţiei împotriva procesului verbal atacat este 03.07.2024, astfel încât prezenta contestaţie este formulată în termen. 1.2 Susține interesul procesual în formularea prezentei contestaţii. Arătă că, prin comunicarea rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024, i s-a adus la cunoştinţă că oferta ......... SRL „a fost respinsă, fiind considerată inacceptabilă" pentru o pretinsă neîncadrare a acesteia în standardul de cost. Faţă de această respingere nelegală, a formulat o primă contestaţie, care face obiectul dosarului CNSC nr. 2241/C11/2024. Arată că are interesul să formuleze și prezenta contestaţie deoarece, în ipoteza în care va fi admisă prima contestaţie și se va dispune reevaluarea, riscă ca în urma reevaluării și a stabilirii clasamentului ofertelor, oferta sa să fie declarată necâştigătoare, din pricina depunctării nelegale a ofertei sale tehnice (prin neacordarea punctajului aferent sub-factorilor 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2). Arătă că nu are posibilitatea, din punct de vedere procedural, să aştepte o eventuală declarare a ofertei sale pe locul al II-lea ca urmare a reevaluării (în situaţia admiterii primei contestaţii) deoarece, aşa cum rezultă din procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 ofertele tehnice deja au fost punctate, iar contestatoarea arată că deja a luat la cunoştinţă despre conţinutul procesului-verbal atacat (încă din data de 26.06.2024). Prin urmare, 36

dacă ar aştepta o eventuală declarare a ofertei sale pe locul al II-lea ca urmare a reevaluării, o contestaţie formulată în acel moment cu privire la modul de aplicare a factorilor de evaluare ar fi tardivă. Pe de altă parte, formularea încă din această fază şi a prezentei contestaţii respectă şi dezideratul comun al celerităţii procedurii de atribuire, pentru că permite rezolvarea printr-o singură decizie a Consiliului a ambelor nelegalităţi care afectează evaluarea ofertei sale (respectiv cea care a determinat nelegala respingere a acesteia ca inadmisibilă, precum şi cea care a determinat netemeinica depunctare a ofertei sale). 2 Susține că, în mod nefondat, autoritatea contractantă (comisia de evaluare) nu i-a acordat punctajul pentru sub-factorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2. Potrivit secţiunii II.2.5 din fişa de date, criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preţ". Factorii de evaluare constau în: 1. componenta financiară (70%, maxim 70 de puncte), 2. „Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obţinerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitaţi (P2)" (15%, maxim 15 puncte) şi 3. „Gradul de adecvare a graficului general de realizare a investiţiei publice (durata, succesiunea activităţilor și interrelaţionarea acestora, inclusiv drumul critic, identificarea punctelor cheie de control/jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activitatilor în cadrul contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrarilor (P3)" (15%, maxim 15 puncte). În cadrul celui de-al treilea factor de evaluare, fişa de date stipulează următorii sub-factori: „Subfactor 3.1. Graficul Gantt propus este realist: 5 puncte, 3.1.1calendarul prevăzut pentru mobilizare; 1 punct, 3.1.2perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate; 1 punct, 3.1.3durata și secvenţa propusă a activităţilor aferente implementării contractului sunt în concordanţă cu practicile industriei și corelate cu resursele propuse; 1 punct, 3.1.4jaloanele identificate sunt reprezentative/relevante pentru a reflecta că proiectul este "în grafic"; 1 punct, 3.1.5sunt prevăzute termene pentru testare, probe şi altele asemenea, acestea fiind realiste; 1 punct, Subfactor 3.2. Graficul Gantt propus este în concordanţă cu metodologia de execuţie reflectă de o manieră logică şi coerentă: 5 puncte 3.2.1secvenţa activităţilor; 1 punct, 3.2.2legăturile dintre activități; 1 punct, 3.2.3numărul de echipe/personal direct productiv direct implicat în concordanta cu metodologia de execuție; 1 punct, 3.2.4perioadele de construcţie, 1 punct, Pagina 37 din 79

3.2.5timpi tehnologici de aşteptare; 1 punct, Subfactorul 3.3. Nivelul de detaliere al Graficului Gantt prezentat de ofertant este adecvat complexităţii lucrărilor 5 puncte, 3.3.1sunt luate în considerare toate activităţile principale și jaloanele aferente; 1 punct, 3.3.2se prezintă resursele alocate și ratele de productivitate ale acestora; 1 punct, 3.3.3este evidenţiat drumul critic; 1 punct, 3.3.4se prezintă pentru fiecare activitate data de început și cea de sfârşit; 1 punct, 3.3.5se arată legăturile logice între activităţi, există o descriere narativă a programului de lucru furnizat, acoperind toate ipotezele importante - cum ar fi: perioadele de construcţii, aprobările altor terţe părţi şi altele asemenea.1 punct" Aşa cum rezultă din cele consemnate la pagina 124-127 ale procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024, apreciază că, în mod nefondat, ofertei contestatoarei nu i-a fost acordat punctajul pentru sub-factorii 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2. 2.1 În mod nefondat, comisia de evaluare nu i-a acordat punctajul pentru sub-factorul de evaluare 3.1.2. Potrivit prevederilor fişei de date, factorul de evaluare în cauză este: „Subfactor 3.1. Graficul Gantt propus este realist: 5 puncte (...) 3.1.2 perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate; 1 punct" Se observă faptul că elementul-cheie al sub-factorului 3.1 este caracterul „realist" al Graficului Gantt (caracter punctat cu 5 puncte) şi verificat prin raportare la 5 componente. Cea de a doua componentă a caracterului realist al Graficului Gantt constă în cerinţa ca „perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." să fie „suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate". Arată că, la paginile 124-125 din procesul-verbal atacat, autoritatea contractantă motivează astfel neacordarea punctajului cu privire la acest sub-factor: „Data de începere s-a estimat tinand cont de perioada de evaluare. Durata estimativa pe fiecare categorie incluse și perioada necesara efectuarii testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform Program de urmarire și control= 0 zile Se constata astfel ca nu sunt 38

prevăzute perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate" Dincolo de caracterul confuz al frazei finale, care şi conţine motivarea neacordării punctajului, se observă următoarele vicii în motivarea refuzului de a i se acorda punctul cuvenit sub-factorului 3.1.2: (i) Este greşit interpretat şi aplicat sub-factorul respectiv, deoarece acesta nu impunea să se prevadă (distinct) perioadele de timp pentru măsuri de siguranţă sau management de trafic precis determinate, ci impunea ca acele perioade care sunt prevăzute pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." să fie suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate". Autoritatea contractantă nici nu a mai verificat caracterul suficient/rezonabil, considerând eronat că nu ar fi prevăzut astfel de perioade în graficul ofertei contestatoarei. (ii) Apreciază că este cu totul eronată concluzia autorităţii contractante potrivit căreia nu ar fi prevăzut perioade de timp pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." Autoritatea contractantă a tras concluzia complet greşită că nu ar fi prevăzut perioade de timp pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." din acel „0 zile" citat de aceasta în prima parte a motivării, citat care însă demonstrează neînţelegerea de către autoritatea contractantă a respectivelor menţiuni din Graficul Gantt depus de contestatoare. La finalul graficului Gantt depus de contestatoare (paginile 932-933 şi p. 937 din propunerea sa tehnică) a inclus o serie de note. Aceste note sunt importante pentru interpretarea graficului, dar, în mod evident, acestea nu reprezintă activităţi concrete (sunt precizări, nu activităţi propriu-zise) şi de aceea, în grafic, în dreptul acestor note este indicată menţiunea „0 zile". Acest aspect rezultă cu claritate din faptul că menţiunea apare în limba engleză „0 days", în coloana de zile pe care programul de calculator (soft-ul) o impune în respectivul tabel, precum şi din faptul că spre exemplu, ultima astfel de notă se referă la durata perioadei de garanţie unde se precizează astfel „7 Perioada de garanţie acordată lucrărilor este de 36 luni | 0 days". Aceasta nu înseamnă că durata perioadei de garanţie este de 0 zile, ea fiind în mod evident de 36 de luni indicată în textul notei, ci înseamnă că nota respectivă este o precizare, nu o activitate propriu zisă care să aibă alocată o durată. În acelaşi mod, nota penultimă este „6. * Zilele sunt lucrătoare | 0 days". Nici în acest caz nu înseamnă că am alocat 0 zile lucrătoare pentru executarea lucrărilor, ci doar, aşa cum a arătat mai sus, că aceasta este o simplă notă, definită de conţinutul său narativ, nu de numărul de zile care apare din necesităţile soft-ului în coloana din dreapta. În acelaşi fel trebuie interpretate toate cele 7 note de la finalul Graficului Gantt, pentru acestea nefiind relevantă coloana „days" care a trebuit automat Pagina 39 din 79

completată cu „0" (din necesităţile soft-ului folosit), relevant fiind conţinutul fiecăreia dintre aceste note, conţinut menit să clarifice graficul Gantt. Citează, în facsimil, aceste note de la finalul programului tabelar de execuţie a lucrărilor (parte a graficului Gantt) (pagina 937 din propunerea tehnică a contestatoarei). Spre comparaţie, activităţile propriu-zise incluse în graficul Gantt au indicate în coloanele respective duratele efective. În acest sens, redă tot în facsimil partea de început a programului tabelar de execuţie a lucrărilor, aceasta fiind relevantă şi în combaterea concluziei nereale a autorităţii contractante potrivit căreia nu ar fi prevăzut durate pentru lucrări temporare. Se observă că, spre deosebire de notele/precizările de la final, în dreptul cărora este indicat „0 days" deoarece, aşa cum a menţionat, acestea nu sunt activităţi propriu-zise, pentru activităţile propriu-zise sunt indicate durate. De asemenea, se observă că, în mod contrar celor reţinute de autoritatea contractantă, contestatoarea a indicat în tabel, cu durate proprii, acele lucrări temporare/provizorii de sine stătătoare. Astfel, la pct. 1.2 am cuprins „Organizare de şantier", cu data de început 08.07.2024 (la o săptămână de la ordinul de începere" (cele 5 zile lucrătoare fiind necesare pentru instalarea organizării de şantier) şi cu o dată de final 30.05.2025, având un total de 235 de zile lucrătoare, paralele cu executarea lucrărilor de construcţie propriu zisă. De asemenea, la pct. 1.3, a inclus o altă categorie de lucrări provizorii, respectiv „Trasarea şi pichetarea lucrării" pentru care a prevăzut o durată de 5 zile lucrătoare. În consecinţă, este complet greşită concluzia autorităţii contractante că societaea sa nu ar fi prevăzut durate pentru lucrări provizorii sau similare. În acest context, cubliniază că, autoritatea contractantă trebuia să verifice dacă duratele indicate de contestatoare pentru aceste lucrări sunt adecvate, realiste, pentru lucrare, iar în caz afirmativ era obligată să ne acorde punctajul. Se pune problema dacă ofertanţii erau obligaţi să includă în grafic şi alte activităţi distincte dintre cele enumerate, pentru a primi punctajul. Răspunsul este negativ, dintr-o serie de motive convergente. Astfel, pe de o parte, cerinţa nu este în sensul obligării ofertanţilor de a include în grafic anumite lucrări temporare, în mod distinct, ci acordarea punctajului depinde de caracterul realist al duratelor acelor activităţi temporare sau provizorii pe care ofertantul le-a indicat. De asemenea, faptul că ofertanţii nu erau obligaţi să includă anumite lucrări temporare în mod distinct în grafic pentru a fi punctaţi 40

rezultă şi din modul în care este formulată cerinţa, în mod exemplificativ, dovedit de particula „etc.". Subliniază că, în contextul în care punctajul se acordă ofertanţilor pentru caracterul realist al duratelor indicate pentru respectivele activităţi temporare, tocmai precizarea distinctă a altor activităţi decât cele indicate de către contestatoare ar da un caracter nerealist graficului. Astfel, activităţile de management de trafic, cele care ţin de măsurile de siguranţă, sunt activităţi care se desfăşoară în mod continuu pentru lucrările de construire şi reabilitare de drumuri, ele derulându-se concomitent cu activităţile de construire a drumului, fiind o parte integrantă a acestor activităţi. Astfel, acestea nu pot să fie în mod realist indicate separat (pentru că oricum ar avea aceeaşi durată cu duratele activităţilor şi sub-activităţilor aferente construcţiei efective a drumurilor care fac obiectul contractului). De aceea, la punctul 5 al notelor de la finalul graficului (p. 932-933 şi 937 din propunerea tehnică a contestatoarei) a indicat expres astfel: „Graficul de executie se va corela cu PCCVI lucrare și împreună vor evidenția succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor, ordinea și derularea în timp a lucrarilor permanente și temporare, secvențierea și derularea în timp a probelor". Prin urmare, autoritatea contractantă trebuia să acorde punctajul pentru acest sub-factor (3.1.2), având în vedere faptul că: (a) contrar celor reţinute de autoritatea contractantă, a indicat în mod distinct acele activităţi provizorii care se pretau unei astfel de indicări distincte în grafic; (b) duratele acestora sunt realist indicate; (c) acele lucrări provizorii care sunt inerente executării activităţilor şi sub-activităţilor care ţin de construcţia de drumuri sunt cuprinse în duratele respectivelor activităţi şi sub-activităţi, iar aceste durate sunt, la rândul lor, în mod realist indicate. 2.2 Critică faptul că este neîntemeiat refuzul de acordare a punctajului şi pentru sub-factorul 3.1.5 Arată că, în fişa de date, acest sub-factor este descris astfel: „Subfactor 3.1. Graficul Gantt propus este realist: 5 puncte (...) 3.1.5 sunt prevăzute termene pentru testare, probe şi altele asemenea, acestea fiind realiste." La p. 125 din procesul-verbal atacat, autoritatea contractantă reţine astfel: „Data de începere s-a estimat ţinând cont de perioada de evaluare. Durata estimativă pe fiecare categorie incluse și perioada necesara efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform Program de urmărire și control = 0 zile. Se constată astfel că nu sunt prevăzute termene pentru testare, probe şi altele asemenea." Din motivarea sus-citată rezultă, la fel ca în cazul sub-factorului 3.1.2 analizat anterior, că autoritatea contractantă a făcut aceeaşi eroare gravă în interpretarea menţiunii „0 days" din dreptul precizărilor de la finalul graficului în sensul în care contestatoarea nu am fi prevăzut durate Pagina 41 din 79

pentru activităţile la care aceste note fac referire. Prin urmare, trimite la argumentele precedente, în care am subliniat faptul că acele 7 precizări de la finalul graficului nu sunt activităţi propriu-zise, ci simple note, pentru care, bineînţeles nu puteam aloca o perioadă contractuală (nefiind activităţi propriu-zise). În acelaşi timp însă, apreciază că neacordarea punctajului pentru acest sub-factor este nefondată şi pentru că, potrivit prevederilor fişei de date, obligaţia ofertanţilor (aferentă acestui sub - factor) era aceea de a prevedea termene realiste pentru „testare, probe şi altele asemenea" nu de a prevedea termene distincte pentru toate procedurile care ţin de testare, probe etc., în situaţia în care ele sunt în mod inerent incluse în activităţile de construcţie propriu-zisă. Trebuie subliniat că, în acele situaţii în care o activitate aferentă testării, probelor și celor asimilate poate constitui o activitate propriu- zisă, de sine stătătoare, ea a fost prevăzută distinct. Astfel, la punctul 1.4.2.1 din Grafic (pagina 936 din propunerea tehnică), a indicat în mod distinct activitatea „pregătire recepţie la terminarea lucrărilor", cu durata de 21 de zile lucrătoare, perfect realistă. Această activitate include testări, probe și „altele asemenea". În schimb, pentru alte testări și probe, care se efectuează în paralel, concomitent cu lucrările efective de construire (neavând o durată distinctă care să fie prevăzută în zile), nu se poate include, în mod realist, vreo activitate distinctă în graficul de executare a lucrărilor. Astfel, lucrările de construire propriu-zisă a drumului implică, potrivit propunerii tehnice a contestatoarei, activităţi de testare, care sunt inerente respectivelor lucrări, desfăsurându-se cu caracter regulat, ritmic, pe întreaga durată de executare a respectivelor lucrări și pentru care nu se poate indica o durată de sine stătătoare. Astfel, spre exemplu: - la pagina 11 a propunerii tehnice (art. 16 „Controlul execuţiei lucrărilor") se indică efectuarea permanentă, ritmică, a verificărilor de calitate, pe durata executării lucrărilor de terasamente); - la pagina 19-20 și p. 29-31 din propunerea tehnică (art. 11 „Controlul calităţii compactării balastului" se indică, de asemenea, efectuarea permanentă, ritmică, a verificărilor de calitate, pe durata executării lucrărilor la fundaţiile de balast); - în special, trebuie subliniate prevederile planului de control calitate și verificări (pagina 465-498 din propunerea tehnică), unde există o coloană distinctă în care se indică „frecvenţa" fiecărei testări și verificări de calitate, frecvenţă care dovedeşte că aceste activităţi sunt parte componentă din lucrările propriu-zise, neputând fi indicate distinct, cu o durată separată. Din acest motiv, atât în grafic cât și în raportul descriptiv, contestatoare a inclus, în fiecare activitate și sub-activitate aferentă 42

executării efective a lucrărilor, timpul alocat realizării testelor și încercărilor și în grafic am specificat clar faptul că aceste activităţi nu pot fi precizate în mod distinct faţă de de activitatea în sine (de activitatea de construcţie propriu-zisă) ci fac parte din ea. Astfel, în nota 3 de la finalul graficului (pagina 932 și 937 din propunerea tehnică a contestatoarei) a indicat expres faptul că „Durata estimativă pe fiecare categorie include și perioada necesară efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform Program de urmărire și control". De asemenea, la pagina 933, în partea descriptivă a graficului a precizat expres că „Timpul alocat fiecarei activități include și timpii de așteptare - atât timpi tehnologici cât și timpul prevazut rezultatelor încercărilor și verificarilor necesare stabilirii calității lucrărilor, precum și a fazelor determinante stabilite în urma avizarii de catre ISC a Programului de urmarire și control - faze determinate - puncte cheie (durata acestora a fost prevazută în totalul zilelor alocate respectivei activități)". Prin urmare, autoritatea contractantă trebuia să acorde contestatoarei punctajul și pentru acest sub - factor (3.1.5), având în vedere faptul că: (a) în mod contrar celor reţinute de autoritatea contractantă, a indicat în mod distinct acea activitate aferentă testelor și probelor (precum și celor asimilate) care se preta unei astfel de indicări distincte în grafic (aceasta fiind activitatea de pregătire a recepţiei); (b) durata acesteia este realist indicată; (c) acele teste și verificări care sunt inerente executării activităţilor și sub-activităţilor care ţin de construcţia de drumuri și se efectuează cu regularitate, în mod ritmic, sunt cuprinse în duratele respectivelor activităţi și sub-activităţi, iar aceste durate sunt, la rândul lor, în mod realist indicate. 2.3 Critică faptul că acelaşi caracter nefondat viciază neacordarea punctajului pentru sub- factorul 3.2.5 Arată că, fișa de date stipulează astfel: „Subfactor 3.2. Graficul Gantt propus este în concordanţă cu metodologia de execuţie reflectă de o manieră logică şi coerentă: 5 puncte (...) 3.2.5 timpi tehnologici de aşteptare; 1 punct". Şi în acest caz, neacordarea punctajului are la bază, în primul rând, o interpretare eronată de către autoritatea contractantă a criteriului prevăzut de fișaa de date pentru acordarea punctajului aferent acestui sub-factor. Astfel, la pagina 125 din procesul-verbal atacat se motivează neacordarea punctajului pentru acest sub-factor pe considerentul că „În cadrul graficului Gantt nu sunt prevăzuţi timpii tehnologici de aşteptare". Subliniază că, eroarea fundamentală de interpretare săvârsită de comisia de evaluare este aceea că a omis faptul că sub-factorul 3.2.5 este parte a sub-factorului 3.2 care conţine criteriul propriu-zis pentru acordarea punctajului - acela ca graficul Gantt să fie „în concordanţă cu Pagina 43 din 79

metodologia de execuţie", iar acesta să „reflecte de o manieră logică şi coerentă: (...) 3.2.5. timpi tehnologici de aşteptare". Prin urmare, criteriul de punctare nu era acela ca în grafic să fie indicaţi în mod distinct, ca o activitate separată, de sine stătătoare, timpii tehnologici de asteptare, ci aceea de a-i reflecta în mod logic și coerent. Graficul întocmit de contestatoare reflectă într-o „manieră logică şi coerentă: (...) timpi tehnologici de aşteptare", subscrisa indicând în mod expres la p. 933 din Propunerea tehnică, în partea descriptivă a graficului că „Timpul alocat fiecarei activitati include și timpii de asteptare - atât timpi tehnologici cât și timpul prevazut rezultatelor incercarilor și verificarilor necesare stabilirii calitatii lucrarilor, precum și a fazelor determinante stabilite în urma avizarii de catre ISC a Programului de urmarire și control - faze determinate - puncte cheie (durata acestora a fost prevazuta în totalul zilelor alocate respectivei activitati)". Mai mult, sub-factorul de evaluare trebuie să fie interpretat cu luarea în considerare a specificului lucrărilor concrete care fac obiectul procedurii de atribuire. Astfel, pentru lucrările în cauză timpul tehnologic de aşteptare constă în finalizarea sub-activităţilor precedente şi verificarea calităţii lor. Cât timp comisia de evaluare a punctat modul de prezentare în graficul Gantt a activităţilor, precum şi secvenţierea lor şi legăturile între activităţi, aceasta trebuia să aibă în vedere că relaţia dintre activităţi cuprinde inclusiv timpii tehnologici de aşteptare pentru realizarea activităţilor subsecvente. Astfel spre exemplu, asfaltul (suprastructura) nu poate fi aşternut până la finalizarea stratului de fundaţie din piatră spartă (terasamentele). În graficul contestatoarei sunt clar reflectaţi aceşti timpi tehnologici prin prezentarea, atât în partea tabelară a graficului, cât şi în diagrama propriu - zisă (în care se descrie drumul critic), a succesiunii tehnologice a activităţilor şi a duratelor acestor activităţi aflate în succesiune (durate care reflectă timpii tehnologici de aşteptare). Astfel, spre exemplu, conform graficului de execuţie de la pagina 936 din propunerea tehnică a contestatoarei: - sub-activitatea 1.4.1.1.1 terasamente (aferentă drumurilor principale) este prevăzută a se desfăşura între 15.07.2024 şi 09.08.2024, timp de 20 de zile lucrătoare, în timp ce sub-activitatea 1.4.1.1.2 suprastructura (aferentă drumurilor principale) este prevăzută a se desfăşura imediat ulterior, între 12.08.2024 şi 15.11.2024, timp de 70 de zile lucrătoare; - sub-activitatea 1.4.1.2.1 terasamente (aferentă drumurilor laterale) este prevăzută a se desfăşura între 01.08.2024 şi 09.08.2024, timp de 7 zile lucrătoare, în timp ce sub-activitatea 1.4.1.2.2 suprastructura (aferentă drumurilor laterale) este prevăzută a se desfăşura ulterior, între 11.11.2024 şi 15.11.2024, timp de 5 de zile lucrătoare (aceasta fiind 44

corelată şi cu activitatea de aşternere a asfaltului pe drumurile principale, dovedind optima planificare de către contestatoare a activităţilor); - sub-activitatea 1.4.1.4.5 fundatie pod (aferentă activităţii de construire a podeţelor) este prevăzută a se desfăşura între 15.07.2024 şi 14.08.2024, timp de 23 de zile lucrătoare, fiind urmată de sub- activitatea subsecventă din punct de vedere tehnologic, respectiv 1.4.1.4.6 construire pod (aferentă activităţii de construire a podeţelor) este prevăzută a se desfăşura între 15.08.2024 şi 25.09.2024, pentru 30 de zile lucrătoare. Aşa cum a menţionat, autoritatea contractantă a punctat sub- factorii 3.2.1 (aferent reflectării într-o manieră logică şi coerentă a secvenţei activităţilor) şi 3.2.2 (aferent reflectării în mod logic şi coerent a legăturilor dintre activităţi), iar în aceste condiţii neacordarea punctajului pentru sub-factorul 3.2.5 (aferent reflectării logice şi coerente a timpilor tehnologici de aşteptare) apare a fi contradictorie, în condiţiile în care, aşa cum a arătat în mod expres în partea narativă de la finalul graficului (pagina 933 din propunerea tehnică), „Timpul alocat fiecarei activitati include și timpii de așteptare - atât timpi tehnologici (...)", iar secvenţierea activităţilor are în vedere, aşa cum a demonstrat cu exemplele de mai sus, succesiunea tehnologică a acestora. 2.4 Critică faptul că este abuzivă neacordarea punctajului pentru sub-factorul 3.3.2. Fișa de date stipulează astfel: „Subfactorul 3.3. Nivelul de detaliere al Graficului Gantt prezentat de ofertant este adecvat complexităţii lucrărilor 5 puncte (... ) 3.3.2 se prezintă resursele alocate și ratele de productivitate ale acestora; 1 punct" La pagina 125 din procesul-verbal atacat, autoritatea contractantă reţine în mod vădit contrar realităţii faptul că „nu se prezintă resursele alocate, nu se prezintă ratele de productivitate ale acestor[a]". În realitate, simpla verificare a componentelor graficului Gantt depus de contestatoare dovedeste caracterul complet nereal al concluziei autorităţii contractante. Astfel, la pagina 933 a propunerii tehnice, la finalul graficului tabelar, a indicat faptul că „Resursele folosite în realizarea lucrărilor sunt cele declarate în lista personal și lista de utilaje anexate (în care se regăseste numărul de utilaje alocat pe lucrare), acestea fiind suficiente și complete pentru a duce la îndeplinire întregul contract." De asemenea, la pagina 944 a propunerii tehnice (secţiune aferentă tot Graficului Gantt) a precizat că „La stabilirea duratelor de execuţie, pentru fiecare activitate critică s-a luat în considerare alocarea de resurse umane și mijloace tehnice, raportate la necesarul rezultat din extrasele eferente listelor de cantităţi de lucrări." precum și faptul că „ofertantul dispune de suficientă forţă de muncă raportată la necesarul rezultat din calcule, pentru efectuarea lucrărilor, precum și dotarea tehnică fiind specifică acestor categorii de lucrări, astfel încât toate Pagina 45 din 79

activităţile vor fi duse la îndeplinire, conform tehnologiei de lucru aplicabilă lucrării, și a termenelor stabilite și asumate. Acest aspect reiese și din graficul prezentat întrucât este calculat în asa fel încât sa se ducă la îndeplinire chiar înainte de termen." Apoi, graficul tabelar (parte a graficului Gantt, pagina 930-933 din propunerea tehnică) include o coloană specială, dedicată resurselor, care indică atât resursele de personal, cât și cele de utilaje, pentru fiecare secvenţă inclusă în grafic. Exemplificativ, redă parţial graficul tabelar (de la pagina 931 din propunerea tehnică a contestatoarei) în care a evidenţiat coloana resurselor. De asemenea, în reprezentarea grafică - Drum critic a indicat, în mod clar, sub fiecare activitate reprezentată grafic, resursele alocate respectivei activităţi. În acest sens, redă în facsimil (tot exemplificativ) graficul de la pagina 938 din propunerea tehnică, în care sunt cuprinse informaţiile referitoare la resurse. Faptul că în diagrama drumului critic sunt indicate și resursele este evocat și în partea narativă de la pagina 933 a propunerii tehnice unde contestatoarea a indicat că „În reprezentarea grafică - Drum critic - se pot identifica clar activităţile aflate pe drumul critic și s-au planificat resursele pentru aceste activităţi astfel încât să ne asiguram că toate activităţile de pe drumul critic nu vor avea nici o zi întârziere, ba mai mult s-au inserat câteva rezerve de timp pentru a facilita ducerea la îndeplinire în termenul stabilit". Nu este reală nici concluzia referitoare la pretinsa neindicare a productivităţii. Astfel, productivitatea este indicată, pe de o parte, în histograma resurselor (diagramă auxiliară graficului Gantt, aflată la pagina 942 din propunerea tehnică). Însă, în ceea ce priveşte indicarea în documentele aferente graficului a productivităţii resurselor, autoritatea contractantă a omis (pentru resursele umane) defalcarea extrem de detaliată a ratelor de productivitate, pe activităţi şi cu ordonarea cronologică în corelare cu diagrama drumului critic, aflată la pagina 953-966 din propunerea tehnică a contestatoarei (citează din pagina 953 din propunerea tehnică). Prin urmare, în acest caz, neacordarea punctajului nu este doar nefondată, este abuzivă. Arată că, și în această situaţie, neacordarea punctajului este contradictorie, având în vedre că autoritatea contractantă a acordat punctajul pentru sub - factorul 3.2.3 (aferent reflectării logice și coerente în grafic a „numărului de echipe/personal direct productiv direct implicat în concordanţă cu metodologia de execuţie". Aceasta arată că pentru doi dintre sub-factorii pentru care autoritatea contractantă a refuzat 46

acordarea punctajului, abordarea comisiei de evaluare este contradictorie și neconsecventă. 3 Potrivit petitului (iii) solicită reţinerea faptului că autoritatea contractantă a restricţionat în mod nelegal accesul contestatoarei la dosarul achiziţiei publice şi: (a) în principal acordarea de către Consiliu, în cadrul acestei proceduri, a accesului la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta tehnică şi financiară depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective, (b) în subsidiar obligarea autorităţii contractante să ne acorde accesul la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective. Subliniază că, în ciuda faptului că a solicitat accesul la dosarul achiziţiei publice, autoritatea contractantă nu a dat în mod complet curs cererii sale, indicând în adresa nr. 3293/26.06.2024 că nu îi acordă acces la propunerile tehnice și financiare ale celorlalţi ofertanţi, întrucât aceștia au declarat (însă fără a aduce dovezi concrete) că acestea au caracter confidenţial. În consecinţă, contestatoarea arată că nu poate verifica măsura în care evaluarea propunerilor tehnice și financiare, precum și modul de acordare a punctajului respectă principiile achiziţiilor publice. Abordarea autorităţii contractante încalcă prevederile art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016. Din cele de mai sus, rezultă: (a) confidenţialitatea priveste strict părţi ale propunerii tehnice și financiare, nu aceste propuneri în ansamblul lor; (b) confidenţialitatea este strict limitată la acele informaţii din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară care sunt dovedite de respectivul ofertant că au caracter confidenţial; (c) dovada caracterului confidenţial trebuie să poarte asupra încadrării acestor informaţii, elemente și justificări într-una din următoarele categorii: „date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau (... ) un drept de proprietate intelectuală". În acest context, contestatoarea apreciază că, autoritatea contractantă era obligată să acorde acces la propunerea tehnică și cea financiară a celorlalţi doi ofertanţi, acestea neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 57 din Legea nr. 98/2016 pentru a beneficia de confidenţialitate. Pentru toate aceste motive, solicită admiterea prezentei contestaţii în privinţa fiecăruia dintre cele patru sub-factori mai sus analizaţi. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. 3465/05.07.2024, înregistrată la Consiliu sub nr. 42520/05.07.2024, autoritatea contractantă a formulat un punct de vedere în raport de contestația ......... SRL, care face obiectul dosarului nr. 2316/2024, cu solicitare de respingere ca fiind neîntemeiată şi nefondată, pentru motivele care vor fi detaliate mai jos şi să fie menţinute documentele întocmite de comisia de evaluare, respectiv Pagina 47 din 79

procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini şi, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente). Autoritatea contractantă realizează o scurtă descriere a a situației de fapt și invocă, pe cale de excepţie, tardivitatea contestației, iar în subsidiar, respingerea în totalitate a contestaţiei ca neîntemeiată şi nefondată, cu menţinerea deciziei autorităţii contractante aşa cum este prezentată în raportul procedurii şi în toate actele subsecvente acestuia. La data de 21.06.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP raportul procedurii nr. 3220/21.06.2024, împreună cu comunicările rezultatului procedurii. La data de 25.06.2024, ......... SRL a solicitat prin adresa nr. 27047/25.06.2024 accesul la dosarul achiziţiei în format electronic. La data de 26.06.2024, UAT Comuna ......... a transmis, în format electronic, către ......... SRL dosarul achiziţiei (compus din 35 de fişiere), cu excepţia documentelor şi informaţiilor declarate confidenţiale (respectiv ofertele tehnice şi financiare depuse de ofertanţi). La data de 27.06.2024, ......... SRL a depus contestaţie împotriva raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024 şi a comunicării rezultatului procedurii, referitor la motivele pentru care oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă. La data de 03.07.2024, ......... SRL a depus o nouă contestaţie împotriva procesului-verbal de evaluare tehnică, fiind nemulţumit de punctajul obţinut pentru factorul de evaluare P3 - componenta tehnică (11 puncte din maximul de 15 puncte). Având în vedere că ofertantul putea depune contestaţie împotriva rezultatului procedurii în termen de 7 zile calendaristice de la data comunicării (respectiv până la data de 28.06.2024 inclusiv), consideră că cea de-a doua contestaţie, depusă la data de 03.07.2024, este tardiv formulată, fiind introdusă doar pentru a îngreuna procesul de achiziţie publică. Menţionează că ......... SRL a avut acces la toate detaliile procesului de evaluare încă din data de 26.06.2024, înainte de data limită până la care se puteau depune eventuale contestaţii (28.06.2024 inclusiv). Nu există niciun motiv pertinent pentru care ......... SRL nu a putut contesta modul de acordare a punctajului în etapa de evaluare tehnică în termenul legal. Astfel, consideră că a doua contestaţie depusă la data de 03.07.2024 este tardiv formulată şi neîntemeiată. II. Autoritatea contractantă motivează în fapt și în drept acordarea punctajului ofertei ......... SRL pentru factorul gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiţiei publice (durata, succesiunea activităţilor şi interrelaţionarea acestora, inclusiv drumul critic, identificarea punctelor cheie de control/jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului prin raportare la 48

metodologia de executare a lucrărilor (P3) cu luarea în considerare a cerinţele documentaţiei de atribuire. Justifică depunctarea celor 4 subpuncte. Referitor la criticile vizând „3.1.2 perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate”, autoritatea contractantă formulează următoarele apărări: Cererea minimă din graficul de execuţie de a indica că "perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsurile de siguranţă, managementul de trafic, etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate" se referă la evaluarea şi asigurarea faptului că timpul alocat pentru aceste activităţi este adecvat şi fezabil în contextul specific al proiectului de modernizare a drumurilor din satele .., Ivanesti şi .., comuna ........., judeţul .......... 1. Lucrări provizorii: Acestea includ activităţi precum pregătirea terenului, demolări preliminare, relocări de utilităţi, pregătirea infrastructurii temporare (dacă este cazul) etc. Evaluarea trebuie să determine dacă perioadele de timp alocate pentru aceste lucrări sunt suficiente pentru a pregăti terenul pentru etapele principale ale proiectului. 2. Măsuri de siguranţă: Acestea includ toate măsurile luate pentru a asigura siguranţa lucrătorilor, a rezidenţilor şi a utilizatorilor drumurilor în timpul executării lucrărilor. Aceste măsuri pot include semnalizare rutieră, indicatoare de avertizare, bariere de protecţie, iluminat temporar, etc. Evaluarea trebuie să determine dacă timpul alocat este suficient pentru implementarea şi menţinerea acestor măsuri pe parcursul întregului proiect. 3. Managementul de trafic: în timpul lucrărilor, este esenţial să se menţină o circulaţie sigură şi fluentă a traficului. Acest lucru necesită planificare şi implementare adecvată a rutelor alternative, semnalizare temporară, reguli de circulaţie temporare etc. Evaluarea trebuie să stabilească dacă perioadele de timp alocate pentru managementul de trafic sunt suficiente pentru a gestiona eficient fluxul de vehicule în zonele afectate de lucrări. 4. Suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor şi resursele alocate: Această evaluare compară perioadele de timp stabilite cu complexitatea specifică a activităţilor planificate în proiect şi cu resursele disponibile pentru a le realiza. Este important ca perioadele de timp să fie suficiente pentru a efectua activităţile în mod corespunzător, dar şi rezonabile în sensul că nu depăşesc resursele disponibile sau nu generează costuri neaşteptate suplimentare, în concluzie, indicarea că perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsurile de siguranţă, managementul de trafic etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate Pagina 49 din 79

este o parte esenţială a gestionării proiectului. Această evaluare asigură că planificarea proiectului este robustă şi că activităţile sunt realizate într- un mod eficient şi sigur, respectând totodată calendarul şi bugetul proiectului. Subliniază că, la pag. 1343-1346 (document anexat graficului de execuţie) din oferta tehnică ..SRL declara pentru fiecare etapa de execuţie în parte: perioada de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic - se vor realiza la începutul fiecărei activitati și se vor menţine pe toata durata de execuţie. Ofertantul ......... SRL declara în cadrul graficului de execuţie: data de începere s-a estimat ținand cont de perioada de evaluare. Durata estimativă pe fiecare categorie include și perioada necesară efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform Program de urmărire și control= 0 zile, se constată astfel că nu sunt prevăzute perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc. sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică şi resursele alocate. Referitor la criticile vizând 3.1.5 sunt prevăzute termene pentru testare, probe şi altele asemenea, acestea fiind realiste, față de care autoritatea contractantă formulează următoarele apărări: În contextul proiectului de modernizare a drumurilor principale din satele .., Ivanesti şi .., comuna ........., judeţul ........., cerinţa „sunt prevăzute termene pentru testare, probe şi altele asemenea, acestea fiind realiste" se referă la planificarea şi programarea activităţilor de testare şi probare a lucrărilor efectuate în cadrul proiectului, asigurându- se că aceste termene sunt fezabile şi realiste în raport cu condiţiile locale şi cu scopul proiectului. 1. Testarea calităţii lucrărilor: După finalizarea lucrărilor de construcţie şi modernizare a drumurilor, este esenţial să se efectueze teste pentru a verifica calitatea execuţiei. Aceste teste pot include măsurători de nivelare, aderenţă la suprafaţă, rezistenţa asfaltului sau a altor materiale folosite în construcţie. 2. Probe de trafic şi uzură: Este important să se efectueze probe pentru a evalua cum rezistă drumurile la traficul real şi la uzura în timp. Acest lucru poate implica simulări de trafic sau alte teste specifice care să evalueze durabilitatea şi performanţa drumurilor. 3. Altele asemenea: Termenul "altele asemenea" poate include şi alte activităţi de testare specifice proiectului, cum ar fi teste de drenaj în condiţii meteorologice diverse, teste de siguranţă rutieră sau alte teste care sunt relevante pentru asigurarea conformităţii cu standardele şi reglementările aplicabile, funcţie de capacitățile fiecărui ofertant. 50

4. Realiste: Termenele stabilite pentru aceste activităţi trebuie să fie realiste în sensul că să ofere suficient timp şi resurse pentru a efectua teste şi probele necesare în mod corespunzător. Ele ar trebui să ţină cont de condiţiile locale, de disponibilitatea echipamentelor şi de alte factori care ar putea influenţa desfăşurarea acestor activităţi. Concluzionează în sensul că, această cerinţă subliniază importanţa planificării adecvate şi alocării timpului necesar pentru teste şi probe în cadrul proiectului de modernizare a drumurilor. Asigurarea că aceste termene sunt realiste contribuie la realizarea şi finalizarea cu succes a proiectului, asigurând în acelaşi timp calitatea şi durabilitatea infrastructurii rutiere modernizate. Subliniază că ofertantul .. SRL a prevăzut în graficul de execuţie „NMb999911- probe, teste, verificări, faze determinante" cu o perioada de 258 zile (pag. 680 - rând 0004.11.1.) La pagina 1343-1346 (document anexat graficului de execuţie) din oferta tehnică a ..SRL declara pentru fiecare etapă de execuţie în parte: perioada pentru teste și verificări - pe perioada de execuţie. Ofertantul ......... SRL a prevăzut în graficul de execuţie la rândul 38: 3 data de începere s-a estimat ținand cont de perioada de evaluare. Durata estimativă pe fiecare categorie include și perioada necesară efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform Program de urmărire și control, fiind alocată o perioadă de 0 zile. Iar la rândul 40: 5 Graficul de execuţie se va corela cu PCCVI lucrare și împreună vor evidenţia succesiunea tehnologică de realizare a lucrărilor, ordinea și derularea în timp a lucrărilor permanente și temporare, secvențierea și derularea în timp a probelor și încercărilor, fiind alocată o perioadă de 0 zile. Referitor la criticile vizând 3.2.5 timpi tehnologici de aşteptare, autoritatea contractantă formulează următoarele apărări: Gestionarea şi minimizarea timpilor tehnologici de aşteptare sunt importante pentru a menţine eficienţa şi respectarea termenelor în cadrul proiectului de construcţie a drumurilor. Planificarea atentă a resurselor şi a programului de lucrări poate ajuta la reducerea acestor timpi de aşteptare şi la optimizarea utilizării resurselor disponibile.  Termenul "timpi tehnologici de aşteptare" în contextul unei lucrări de execuţie a drumurilor se referă la perioadele în care anumite activităţi din cadrul procesului de construcţie a drumurilor nu pot fi efectuate din diverse motive. Aceste motive pot include spre exemplu: - aşteptarea materialelor: Uneori, materialele necesare pentru construcţie, cum ar fi mictura asfaltică, pietrişul sau alte componente, pot întârzia să ajungă la şantier. Acest lucru poate duce la timpi morţi în programul de lucrări, unde echipamentele şi personalul sunt inactivi până când materialele ajung. - intemperii şi condiţii meteo nefavorabile: Vremea rea, cum ar fi ploile puternice sau temperaturile extreme, pot afecta capacitatea de a lucra în Pagina 51 din 79

siguranţă sau poate împiedica utilizarea anumitor materiale, cum ar fi betonul sau asfaltul, care trebuie aplicate în condiţii favorabile. La pag. 390 din oferta tehnică .. SRL declara: la perioadele de timp alocate activităților contractului s-a ținut cont de specificaţiile caietelor de sarcini aferente (timpi tehnologici). Având în vedere nivelul detaliat al graficului de execuţie prezentat (detaliat la nivel de articol de lucrări), s-a considerat ca .. SRL a prevăzut în detaliu fiecare etapă de execuţie, fiind asiguraţi și timpii tehnologici de aşteptare. La pag. 1286 din oferta tehnică ..SRL declara: „Data de început și de sfârșit a contractului se poate decala în funcţie data atribuirii contractului și de data ordinului de începere. Lucrările vor fi executate, respectiv întrerupte dacă este cazul datorită condiţiilor atmosferice, pe perioadele de timp friguros, conform legislaţiei în vigoare (Normativ CI6- 84). Perioada de iarna se poate decala în funcţie de condiţiile meteorologice și de data ordinului de începere." Arată că, în cadrul ofertei ......... SRL nu s-au identificat informaţii care sa susţină cerinţa „timpi tehnologici de aşteptare". Referitor la criticile vizând 3.3.2 se prezintă resursele alocate şi ratele de productivitate ale acestora, autoritatea contractantă formulează următoarele apărări: Aceste două aspecte asigură o planificare detaliată şi o gestionare eficientă a resurselor în cadrul proiectului. Este important ca graficul de execuţie să reflecte cât mai precis alocarea resurselor şi prognoza ratei de productivitate pentru fiecare activitate, pentru a evita suprasolicitarea sau subutilizarea resurselor şi pentru a optimiza performanţa proiectului pe parcursul implementării acestuia. 1. Resursele alocate: Aceasta se referă la cantitatea şi tipul de resurse necesare pentru a finaliza activităţile proiectului. Resursele pot include materiale, echipamente, mână de lucru (personal), şi orice alte resurse necesare pentru a realiza activităţile planificate. Într-un grafic de execuţie, este esenţial să fie clar specificat când şi în ce cantităţi vor fi alocate aceste resurse pentru fiecare activitate a proiectului. Aceeaşi menţiune a ofertantului din grafic: „utilaje conform tehnologiei de execuţie, muncitor deservire constructii 80%, muncitori necalificați 20%, topo 10%, deservent utilaje, betonist, dulgher" pentru fiecare etapă de execuţie, neindeplinind în fapt cerinţa din fișa de date: „resursele alocate şi ratele de productivitate ale acestora".  2. Ratele de productivitate ale resurselor: Acest aspect se referă la eficienţa cu care sunt utilizate resursele alocate pentru a finaliza lucrările planificate. Ratele de productivitate pot varia în funcţie de o serie de factori, inclusiv experienţa şi competenţele personalului, eficienţa echipamentelor utilizate, accesul la materiale, condiţiile de lucru etc. În graficul de execuţie, se estimează şi se monitorizează aceste rate de 52

productivitate pentru a asigura că resursele sunt utilizate eficient şi că termenele proiectului sunt respectate. Atâta vreme cât se menționează „utilaje conform tehnologiei de execuţie" nu se asigură informaţii privind îndeplinirea cerinţei „ratele de productivitate ale acestora". Menționează că, ofertantul .. SRL a prevăzut în graficul de execuţie „Rata de productivitate" iar pentru fiecare activitate în parte a indicat numărul de zile alocate pentru execuţie, număr de muncitori, ore de lucru pentru fiecare utilaj în parte „d=230 zile, Nr. Munc = 3, Autogreder [559.75 oră], Compactor [1,784.2 ora], Autocisternă [268.21 ora]". Spre exemplu arată că ofertantul .. SRL anexeaza graficului de execuţie și numărul de utilaje alocat pentru fiecare lună de execuţie. Ofertantul ..SRL a prevăzut în graficul de execuţie „rata de productivitate", iar pentru fiecare activitate în parte a indicat numărul de zile alocate pentru execuţia activitatii, orele de manoperă, utilajele necesare în execuţie precum și resursele materiale: d=4 zile, Nr.Munc=10, ore, Manoperă = [301.74 oră], Excavator [1.69 oră], Apă [4.87 m cub], Balast [27.53 m cub], Autocisternă [0.4 ora]...etc. Iar la pag. 1333-1338 se prezintă în format tabelar alocarea resurselor pe fiecare activitate în parte. Arată că, ofertantul ......... SRL indica pentru fiecare etapă de execuţie, menţiunea : „utilaje conform tehnologiei de execuţie, muncitor deservire constructii 80%, muncitori necalificați 20%, topo 10%, deservent utilaje, betonist, dulgher". Analizand cele declarate în coroborare cu toate detaliile ofertei tehnice nu se îndeplineşte cerinţa „resursele alocate şi ratele de productivitate ale acestora" pentru a se acorda un punctaj maxim de 1 punct. În ceea ce priveşte critica contestatoarei ......... SRL : „în ciuda faptului că subscrisa am solicitat accesul la dosarul achiziţiei publice, autoritatea contractantă nu a dat în mod complet curs cererii noastre, indicând în adresa nr. 3293/26.06.2024 că nu ne acordă acces la

propunerile tehnice şi financiare ale celorlalţi ofertanţi, întrucât aceştia au declarat (însă fără a aduce dovezi concrete) că acestea au caracter confidenţial. în consecinţă, subscrisa nu putem verifica măsura în care evaluarea propunerilor tehnice şi financiare, precum şi modul de acordare a punctajului respectă principiile achiziţiilor publice.”, autoritatea contractantă formulează următoarele apărări. Face trimitere la prevederile art. 148 din HG 395/2016 și art. 19 din Legea 101/2016. În ceea ce priveşte aspectul legat de refuzul autorității contractante de a transmite în format electronic toate ofertele tehnice și financiare ale ofertanţilor, solicită să se constate că a indicat contestatorului «Pentru respectarea declaraţiilor de confidenţialitate depuse de operatorii economici participanţi, menţionăm că nu putem să vă asigurăm accesul la ofertele tehnice şi financiare ale competitorilor dumneavoastră. Cu respectarea principiului transparenţei, vă transmitem dosarul achiziţiei publice (35 fişiere), cu excepţia documentelor şi informaţiilor declarate ca Pagina 53 din 79

fiind confidenţiale (..) în speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de tot sprijinul şi disponibilitatea noastră şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.», în conformitate cu dispoziţiile art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016, singurele documente care nu au fost puse la dispoziţia contestatorului fiind ofertele tehnice și financiare care conţineau informaţii declarate ca fiind confidenţiale, acest demers fiind unul în conformitate cu prevederile art. 217 din Legea nr. 98/2016, care prevăd ca accesul neingradit se poate acorda doar la informaţiile care nu au fost declarate neconfidentiale. Subliniază că, prezintă relevanta dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 98/2016, privind achiziţiile publice, iar raportat la textul legal invocat și la documentele achiziţiei, se constată că ofertanţii în susţinerea caracterului confidenţial al conţinutului ofertei, au indicat în cuprinsul declaraţiei de confidenţialitate: motivele pentru care părţile/informaţiile menţionate din propunerea tehnică şi din propunerea financiară sunt confidenţiale. Autoritatea contractantă arată că, nu a refuzat studierea dosarului de achiziţie, ci doar transmiterea în format electronic a ofertelor tehnice și financiare ale competitorilor declarate a fi confidenţiale, astfel că ......... SRL nu a fost în imposibilitatea de a formula contestație împotriva deciziei autorității contractante de a declara oferta acestuia inacceptabilă. Autoritatea contractantă face trimitere la practica Curţii Justiţie a Uniunii Europene. Argumentează în sensul că legislaţia naţională, în concordanță cu legislaţia comunitară, nu stabileste o obligaţie de comunicare integrală a ofertelor către operatorii economici din procedură, dar permite accesul la informaţii, către operatori comunicandu-se un rezumat. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 44563/15.07.2024, contestatoarea a formulat un răspuns la punctul de vedere formulat în dosarul nr. 2316/2024 de către autoritatea contractantă, prin care solicită înlăturarea ca nefondate a susţinerilor autorităţii contractante (atât a excepţiei tardivităţii, cât şi a apărărilor de fond), cu consecinţa admiterii în tot şi a celei de-a doua contestație. 1 Contestatoarea susține că excepţia tardivităţii este nefondată. Autoritatea contractantă invocă excepţia tardivităţii celei de a doua contestaţii, susţinând nefondat că termenul pentru formularea acestei contestaţii ar fi trebuit să fie calculat de la data la care s-a publicat în SEAP raportul procedurii nr. 3220/21.06.2024. Susţinerea autorităţii contractante este apreciată ca complet nefondată. Astfel, cea de a doua contestaţie este formulată împotriva Procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr. 54

3/2868/31.05.2024 (și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente), iar prin aceasta a criticat neacordarea, în evaluarea ofertei sale, a punctajului pentru sub-factorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2. În schimb, aşa cum recunoaşte autoritatea contractantă, prin Raportul procedurii nr. 3220/21.06.2024 oferta contestatoarei a fost respinsă ca inacceptabilă (pentru motive exterioare faţă de cele deduse analizei Consiliului în prezentul dosar), iar contestatoarea susține că a depus (în termen) o contestaţie distinctă faţă de acesta. În plus, ceea ce omite autoritatea contractantă este faptul că în raportul procedurii (atacat în prima contestaţie) nu se regăsesc aspectele pe care le-a criticat prin cea de a doua contestaţie (respectiv cele vizând acordarea punctajului) pentru motivul simplu că oferta sa a fost respinsă ca inadmisibilă. Prin urmare, în raportul procedurii (p. 10, Secţiunea 2.4.5 aplicarea criteriului de atribuire și stabilirea clasamentului ofertanţilor) nu se face referire decât la punctajul obţinut de singura ofertă rămasă în competiţie, cea a societăţii ..SRL. Aspectele criticate prin cea de a doua contestaţie se regăsesc în Procesul-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024, însă acesta nu a fost pus la dispoziţia ofertanţilor odată cu raportul procedurii. Autoritatea contractantă însăşi admite faptul (de necontestat, dovedit de contestatoare cu înscrisuri ataşate celei de a doua contestaţii) că i-a comunicat procesul-verbal atacat abia la data de 26.06.2024, ca parte a dosarului achiziţiei publice solicitat de subscrisa. Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, termenul de 7 zile pentru formularea contestaţiei curge „începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal". Având în vedere că actul considerat nelegal este în prezenta contestaţie procesul-verbal atacat, iar elementele contestate nu se regăsesc în raportul procedurii, termenul de 7 zile pentru formularea acestei a doua contestaţii curge de la data de 27.06.2024 (ziua următoare datei la care a luat la cunoştinţă de conţinutul acestuia), sfârşindu-se la data de 03.07.2024. Prin urmare, a formulat în termen contestaţia care face obiectul prezentei cauze. Pentru a înţelege modul eronat de interpretare a normelor de către autoritatea contractantă (mod de interpretare care s-a manifestat în acelaşi mod şi la aplicarea sub-factorilor de evaluare) este relevant ultimul paragraf (pagina 4 din punctul de vedere) din secţiunea alocată de autoritatea contractantă argumentării excepţiei tardivităţii. Cu alte cuvinte deşi autoritatea contractantă admite că a avut „acces la toate detaliile procesului de evaluare încă din data de 26.06.2024", iar (ii) art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, stipulează clar că termenul de 7 zile pentru formularea contestaţiei curge „începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii Pagina 55 din 79

contractante considerat nelegal", în interpretarea autorității contractante contestatoarea fi trebuit să depună cea de a doua contestaţie în termenul de formulare a primei contestaţii (28.06.2024), cu alte cuvinte nu în 7 zile cât prevede legea, ci în 2 zile. Absurdul interpretării autorităţii contractante reiese dintr-un test foarte simplu. Dacă am fi primit acces la dosarul achiziţiei pe data de 29.06.2024, aplicând raţionamentul autorităţii contractante ar fi trebuit să depună cea de a doua contestaţie anterior luării la cunoştinţă de actul contestat. 2 De asemenea, contestatoarea susține că sunt neîntemeiate susţinerile de fond ale autorităţii contractante. 2.1 Contrar celor susţinute de către autoritatea contractantă, este nefondat refuzul de acordare a punctajului pentru sub-factorul de evaluare 3.1.2, acest refuz încălcând şi principiul tratamentului egal. A arătat în contestaţia sa că elementul-cheie al sub-factorului 3.1 este caracterul „realist" al graficului Gantt (caracter punctat cu 5 puncte) și verificat prin raportare la 5 componente, iar cea de a doua componentă a caracterului realist al graficului Gantt constă în cerinţa că „perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." să fie „suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate". Așa cum rezultă de la pagina 124-125 din procesul-verbal atacat, autoritatea contractantă a motivat neacordarea punctajului în considerarea faptului că nu ar fi „prevăzute perioadele de timp prevăzute pentru lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc sunt suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate" A mai arătat că motivarea autorităţii contractante relevă următoarele vicii: (i) Este greșit interpretat și aplicat sub-factorul respectiv, deoarece acesta nu impunea să se prevadă (distinct) perioadele de timp pentru măsuri de siguranţă sau management de trafic precis determinate, ci impunea ca acele perioade care sunt prevăzute pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." să fie suficiente/rezonabile în raport cu complexitatea activităţilor pe care le implică și resursele alocate". Arată că autoritatea contractantă nici nu a mai verificat caracterul suficient/rezonabil, considerând eronat că nu ar fi prevăzut astfel de perioade în graficul contestatoarei. (ii) Este cu totul eronată concluzia autorităţii contractante potrivit căreia nu ar fi prevăzut perioade de timp pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." Apărarea autorităţii contractante faţă de criticile sale cu privire la punctajul aferent sub-factorului 3.1.2 se regăsesc la p. 7-8 din punctul de vedere. 56

La pagina 7, autoritatea contractantă admite că cerinţa viza caracterul suficient/rezonabil al perioadelor prevăzute pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc." în raport cu complexitatea lucrărilor. Pentru a-și susţine punctul de vedere, autoritatea contractantă face comparaţia cu modul în care ofertantul .. SRL (căruia i-a fost acordat punctajul) a răspuns acestei cerinţe. Dincolo de faptul că punctajul nu se acordă prin compararea unei oferte cu alta (în condiţiile în care ofertele au particularităţi generate de concepţia fiecărui ofertant asupra organizării lucrărilor), ci prin evaluarea fiecărei oferte faţă de cerinţele documentaţiei, trebuie subliniat că verificarea modului în care ofertantul .. SRL a răspuns acestei cerinţe, relevă caracterul profund părtinitor în care autoritatea contractantă a evaluat oferta sa. Din tabelul redat în facsimil de autoritatea contractantă din propunerea tehnică depusă de societatea .. SRL, rezultă că aceasta nu a indicat vreo perioadă de timp pentru „lucrările provizorii, măsuri de siguranţă, management de trafic, etc.", ci doar pentru testări (pentru care a alocat întreaga perioadă de executare a contractului). Însă caracterul suficient/rezonabil al timpului alocat pentru testări face obiectul unui alt sub-factor, respectiv 3.1.5. În schimb, ofertantul .. SRL în respectivul tabel mai face referire la elaborarea unor planuri și a unor proiecte pentru care nu indică vreo perioadă, ci doar menţionează că se vor întocmi „anterior începerii lucrărilor". Cu privire la ofertantul TRASMIR SRL, autoritatea contractantă a făcut trimitere la graficul de execuţie „NMB999911- probe, teste, verificări, faze determinante" cu o perioada de 258 zile (pag. 680 - rând 0004.11.1.), față de care contestatoarea arată că, informaţii similare puteau fi regăsite și în graficul Gantt depus de contestatoare, cu diferenţa că a alocat clar perioade de timp pentru acestea (5 zile), timp suficient și rezonabil. Astfel, redă din graficul Gantt depus de contestatoare. Arată că, în plus faţă de duratele pentru planuri şi alte documente (pentru care ofertantul .. SRL nu a alocat vreo perioadă concretă, nepermiţând autorităţii contractante să verifice dacă timpul alocat era suficient/rezonabil), a cuprins la pct. 1.2 „Organizarea de şantier", cu data de început 08.07.2024 (la o săptămână de la ordinul de începere" (cele 5 zile lucrătoare fiind necesare pentru instalarea organizării de şantier) şi cu o dată de final 30.05.2025, având un total de 235 de zile lucrătoare, paralele cu executarea lucrărilor de construcţie propriu zisă, iar la pct. 1.3, a inclus o altă categorie de lucrări provizorii, respectiv „Trasarea şi pichetarea lucrării" pentru care a prevăzut o durată de 5 zile lucrătoare. Prin urmare, în condiţiile în care graficul Gantt al contestatoarei răspunde mai adecvat criteriului de punctare decât oferta dată ca exemplu de către autoritatea contractantă (oferta depusă de .. SRL), refuzul acordării punctajului pentru oferta SA, în timp ce oferta .. SRL a primit punctajul constituie o încălcare a principiului tratamentului egal. Pagina 57 din 79

În ceea ce priveşte afirmaţiile autorităţii contractante referitoare la modul în care cel de al treilea ofertant (..SRL) s-a încadrat în criteriile de punctare, arată că nu este în măsură să le poată verifica pentru că autoritatea contractantă nu dă citatul relevant. La pagina 8 a punctului de vedere, autoritatea contractantă persistă în afirmaţia complet falsă potrivit căreia ar fi alocat „0 zile" pentru lucrări provizorii. A arătat în contestaţia sa (la p. 5-6) că la finalul graficului Gantt depus de contestatoare (p. 932-933 şi p. 937 din propunerea sa tehnică), a inclus o serie de note. Aceste note sunt importante pentru interpretarea graficului, dar, în mod evident, acestea nu reprezintă activităţi concrete (sunt precizări, nu activităţi propriu-zise) şi de aceea, în grafic, în dreptul acestor note este indicată menţiunea „0 zile". Acest aspect rezultă cu claritate din faptul că menţiunea apare în limba engleză „0 days", în coloana de zile pe care programul de calculator (soft-ul) o impune în respectivul tabel, precum şi din faptul că spre exemplu, ultima astfel de notă se referă la durata perioadei de garanţie unde se precizează astfel „7 Perioada de garanţie acordată lucrărilor este de 36 luni | 0 days". Arată că, aceasta nu înseamnă că durata perioadei de garanţie este de 0 zile, ea fiind în mod evident de 36 de luni indicată în textul notei, ci înseamnă că nota respectivă este o precizare, nu o activitate propriu zisă care să aibă alocată o durată. În acelaşi mod, nota penultimă este „6. * Zilele sunt lucrătoare | 0 days". Nici în acest caz nu înseamnă că a alocat 0 zile lucrătoare pentru executarea lucrărilor, ci doar, aşa cum a arătat mai sus, că aceasta este o simplă notă, definită de conţinutul său narativ, nu de numărul de zile care apare din necesităţile soft-ului în coloana din dreapta. În acelaşi fel trebuie interpretate toate cele 7 note de la finalul Graficului Gantt, pentru acestea nefiind relevantă coloana „days" care a trebuit automat completată cu „0" (din necesităţile soft-ului folosit), relevant fiind conţinutul fiecăreia dintre aceste note, conţinut menit să clarifice graficul Gantt. În schimb, aşa cum rezultă şi din graficul tabelar al contestatoarei, activităţile respective au durate concrete indicate în grafic (5 zile pentru finalizarea/aprobarea fiecăruia dintre planuri, 5 zile pentru trasarea şi pichetarea lucrării, respectiv 235 zile pentru organizarea de şantier), iar aceste durate sunt suficiente şi rezonabile, astfel încât autoritatea contractantă trebuia să acorde contestatoarei punctajul aferent acestui sub-factor. 2.2 În ceea ce priveşte refuzul de acordare a punctajului pentru sub-factorul de evaluare 3.1.5, apărarea autorităţii contractante dovedeşte încălcarea principiului tratamentului egal, precum şi eroarea gravă săvârşită de autoritatea contractantă care a considerat, contrar realităţii, că ar fi alocat „0 zile" pentru testare. 58

Arată că, nucleul apărării autorităţii contractante cu privire la criticile sale aferente acestui sub-factor se regăseşte în patru scurte paragrafe de la p. 9 a punctului său de vedere. Având în vedere că din acestea reiese atât modul părtinitor în care a fost evaluară oferta sa, cât şi eroarea gravă săvârşită de autoritare contractantă referitoare la cele „0 zile". A clarificat şi la finalul secţiunii precedente că această concluzie falsă a fost dedusă de autoritatea contractantă din faptul că la finalul graficului Gantt, contestatoarea a inclus o serie de note, de precizări. Aceste precizări nefiind activităţi propriu-zise, dar fiind faptul că sunt incluse în tabelul pe care soft-ul de programare a lucrărilor îl generează, apare menţiunea „0 zile" în coloana aferentă duratei activităţilor. Întrucât aceste note nu sunt activităţi propriu-zise, cum sunt cele din graficul care precedă respectivele note, iar soft-ul a impus includerea unei valori, în coloana aferentă duratei din respectivul tabel apare „0 zile". Face trimitere la nota 3 de la finalul graficului (pagina 932 şi 937 din propunerea tehnică), data de începere s-a estimat tinand cont de perioada de evaluare. Durata estimativă pe fiecare categorie include și perioada necesară efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform program de urmarire și control. În schimb, conţinutul notei este clar și relevant, iar autoritatea contractantă l-a trecut în mod abuziv cu vederea. În această notă a indicat faptul că „durata estimativă pe fiecare categorie include și perioada necesară efectuării testelor și probelor precum și a fazelor determinante conform program de urmărire și control". De asemenea, la pagina 933 a propunerii tehnice, în partea descriptivă a graficului a precizat expres că „timpul alocat fiecărei activități include și timpii de asteptare - atât timpi tehnologici cât și timpul prevazut rezultatelor incercarilor și verificarilor necesare stabilirii calitatii lucrarilor, precum și a fazelor determinante stabilite în urma avizarii de catre ISC a Programului de urmarire și control - faze determinate - puncte cheie (durata acestora a fost prevazuta în totalul zilelor alocate respectivei activitati)". (sublinierea noastră). Am arătat în Contestaţia subscrisei faptul că în acele situaţii în care o activitate aferentă testării, probelor și celor asimilate poate constitui o activitate propriu-zisă, de sine stătătoare, ea a fost prevăzută distinct. Astfel, la punctul 1.4.2.1 din grafic (p. 936 din propunerea tehnică), a indicat în mod distinct activitatea „pregătire recepţie la terminarea lucrărilor", cu durata de 21 de zile lucrătoare, perfect realistă. Această activitate include testări, probe și „altele asemenea". În schimb, pentru alte testări și probe, care se efectuează în paralel, concomitent cu lucrările efective de construire (neavând o durată distinctă care să fie prevăzută în zile), nu se poate include, în mod realist, vreo activitate distinctă în graficul de executare a lucrărilor. De asemenea, am arătat în contestaţie că lucrările de construire propriu-zisă a drumului implică, potrivit propunerii sale tehnice, activităţi Pagina 59 din 79

de testare, care sunt inerente respectivelor lucrări, desfăsurându-se cu caracter regulat, ritmic, pe întreaga durată de executare a respectivelor lucrări și pentru care nu se poate indica o durată de sine stătătoare. Astfel, spre exemplu: - la pagina 11 a propunerii tehnice (art. 16 „controlul execuţiei lucrărilor") se indică efectuarea permanentă, ritmică, a verificărilor de calitate, pe durata executării lucrărilor de terasamente); - la pagina 19-20 și pagina 29-31 din propunerea tehnică (art. 11 „Controlul calităţii compactării balastului" se indică, de asemenea, efectuarea permanentă, ritmică, a verificărilor de calitate, pe durata executării lucrărilor la fundaţiile de balast); - în special, trebuie subliniate prevederile planului de control calitate și verificări (pagina 465-498 din propunerea tehnică), unde există o coloană distinctă în care se indică „frecvenţa" fiecărei testări și verificări de calitate, frecvenţă care dovedeste că aceste activităţi sunt parte componentă din lucrările propriu-zise, neputând fi indicate distinct, cu o durată separată. Din acest motiv, atât în grafic cât și în raportul descriptiv, contestatoarea susține că a inclus, în fiecare activitate și sub-activitate aferentă executării efective a lucrărilor, timpul alocat realizării testelor și încercărilor și în grafic a specificat clar faptul că aceste activităţi nu pot fi precizate în mod distinct faţă de activitatea în sine (de activitatea de construcţie propriu- zisă) ci fac parte din ea. În schimb, verificarea modului în care ceilalţi doi ofertanţi s-au raportat la acest sub-factor de evaluare relevă faptul că nu există diferenţe semnificative între oferte (oferta sa fiind chiar mai clară), deoarece și ceilalţi doi ofertanţi au indicat că timpul pentru testări este inclus în perioada de executare a lucrărilor. În aceste condiţii, arată că, refuzul de acordare a punctajului aferent acestui sub-factor pentru oferta contestatoarei încalcă fragrant principiul tratamentului egal. 2.3 Punctul de vedere al autorităţii contractante dovedeşte încălcarea principiului tratamentului egal şi în privinţa aplicării sub- factorului 3.2.5. Acest sub-factor puncta reflectarea în graficul Gantt „de o manieră logică şi coerentă (...) 3.2.5 timpi tehnologici de aşteptare; 1 punct". În contestaţia sa a arătat că cerinţa sub-factorului 3.2.5 nu era acea ca în grafic să fie indicaţi în mod distinct, ca o activitate separată, de sine stătătoare, timpii tehnologici de asteptare, ci aceea de a-i reflecta în mod logic și coerent. A mai arătat că, în mod contrar celor reţinute Arată că, în mod expres la p. 933 din propunerea tehnică, în partea descriptivă a graficului că „Timpul alocat fiecărei activități include și timpii de așteptare - atât timpi tehnologici cât și timpul prevăzut rezultatelor încercărilor și verificărilor necesare stabilirii calității lucrărilor, 60

precum și a fazelor determinante stabilite în urma avizarii de catre ISC a programului de urmărire și control - faze determinate - puncte cheie (durata acestora a fost prevazută în totalul zilelor alocate respectivei activități)". Însă verificarea argumentelor (comparative) aduse de autoritatea contractantă în Punctul său de vedere (la p. 10) relevă faptul că, desi autoritatea contractantă a punctat acest sub- factor pentru ofertele depuse de ceilalţi doi competitori (.. SRL și ..SRL), din citatele date de autoritatea contractantă rezultă că .. SRL a procedat la fel ca subscrisa (indicând narativ că a inclus timpii tehnologici în fiecare etapă, similar cu precizarea pe care am inclus-o subscrisa în graficul nostru), în timp ce ..SRL nu s-a referit în vreun fel la timpii tehnologici (dar a primit punctajul, în ciuda acestei evidente lipse). La p. 10 din Punctul de vedere, autoritatea contractantă susţine astfel: La pag. 590 din Oferta tehnica SC .. SRL declara: La perioadele de timp alocate activîtatilor contractului s-a tinut cont de specificaţiile caietelor de sarcini aferente (timpi tehnologici). Având în vedere nivelul detaliat al graficului de execuţie prezentat (detaliat la nivel de articol de lucrări), s-a considerat ca SC .. SRL a prevăzut în detaliu fiecare etapa de execuţie, fiind asiguraţi și timpii tehnologici de aşteptare. La pag. 1286 din Oferta tehnica SC ..SRL declara: „Data de inceput și de sfarsit a contractului se poate decala în funcţie data atribuirii contractului și de data Ordinului de începere. Lucrările vor fi executate, respectiv întrerupte daca este cazul datorita condiţiilor atmosferice, pe perioadele de timp friguros, conform legislaţiei în vigoare (Normativ CI6- 84). Perioada de iarna se poate decala în funcţie de condiţiile meteorologice In cadrul ofertei ......... SRL nu s-au identificat informaţii care sa susţină Ultima afirmaţie, potrivit căreia în oferta noastră nu s-ar fi identificat „informaţii care să susţină cerinţa „timpi tehnologici de aşteptare" este vădit falsă. Am citat mai sus cele precizate de subscrisa în nota de la finalul părţii tabelare a graficului Gantt (p. 933 din Propunerea tehnică), notă pe care o redăm și în facsimil (cu sublinierile noastre): Timpul alocat flecarei activi tati include și timpii de aşteptare atat timpi tehnologici cat și timpul prevăzut rezultatelor încercărilor și verificărilor necesare stabiliţii calitatii lucrărilor, precum și a fazelor determinante stabilite în mina avizarii de către ISC a Programului de urmărire și control. - faze determinate - puncte cheie (durata acestora a fost prevăzută iu totalul zilelor alocate respectivei activitati) Comparând precizarea inclusă de subscrisa în graficul nostru cu cea inclusă de .. SRL relevă similaritatea celor două note, atât subscrisa, cât și ofertantul .. SRL indicând expres că timpul alocat fiecărei activităţi include timpii de aşteptare, inclusiv cei tehnologici. În aceste condiţii, Pagina 61 din 79

neacordarea punctajului pentru oferta noastră, în timp ce oferta depusă de .. a fost punctată, desi era similară, arată faptul că depunctarea noastră s-a făcut cu încălcarea principiului tratamentului egal. În schimb, asa cum am arătat mai sus, ofertantul ..SRL (care a și fost declarat câstigător) nu s-a referit deloc la timpii tehnologici. În ciuda faptului că oferta noastră îndeplinea criteriul de punctare prevăzut de sub-factorul 3.1.5, iar oferta ..SRL nu o îndeplinea (asa cum rezultă clar din chiar citatul dat de autoritatea contractantă și reluat și de subscrisa mai sus), autoritatea contractantă a acordat punctajul invers: a punctat oferta care nu îndeplinea cerinţa (..SRL) și nu a acordat punctajul pentru oferta subscrisei. O astfel de abordare vădit părtinitoare și abuzivă, dacă ar fi fost corectată printr-o măsură de remediere, sau, cel puţin, dacă eroarea ar fi fost recunoscută de autoritatea contractantă în Punctul de vedere ar fi putut fi considerată o simplă eroare. În schimb, faţă de obstinaţia cu care autoritatea contractantă persistă, contra evidenţei, în afirmaţii contra- factuale, putem conchide că nelegalitatea are un clar element intenţionat. 2.4 Punctul de vedere al autorităţii contractante confirmă caracterul părtinitor al neacordării punctajului şi pentru sub-factorul 3.3.2 A arătat în contestaţia sa că la p. 125 din procesul-verbal atacat, autoritatea contractantă reţine în mod contrar realităţii faptul că „nu se prezintă resursele alocate, nu se prezintă ratele de productivitate ale acestor[a]". A subliniat faptul că simpla verificare a componentelor graficului Gantt depus de contestatoare dovedeşte caracterul complet nereal al concluziei autorităţii contractante. Astfel, la pagina 933 a propunerii tehnice, la finalul graficului tabelar, a indicat faptul că „Resursele folosite în realizarea lucrărilor sunt cele declarate în lista personal și lista de utilaje anexate (în care se regăseşte numărul de utilaje alocat pe lucrare), acestea fiind suficiente şi complete pentru a duce la îndeplinire întregul contract." De asemenea, la pagina 944 a propunerii tehnice (secţiune aferentă tot graficului Gantt) a precizat că „La stabilirea duratelor de execuţie, pentru fiecare activitate critică s-a luat în considerare alocarea de resurse umane și mijloace tehnice, raportate la necesarul rezultat din extrasele eferente listelor de cantităţi de lucrări." precum şi faptul că „ofertantul dispune de suficientă forţă de muncă raportată la necesarul rezultat din calcule, pentru efectuarea lucrărilor, precum şi dotarea tehnică fiind specifică acestor categorii de lucrări, astfel încât toate activităţile vor fi duse la îndeplinire, conform tehnologiei de lucru aplicabilă lucrării, şi a termenelor stabilite şi asumate. Acest aspect reiese şi din graficul prezentat întrucât este calculat în aşa fel încât să se ducă la îndeplinire chiar înainte de termen." De asemenea, a menţionat în contestaţie că în graficul tabelar (parte a graficului Gantt, p. 930-933 din propunerea tehnică) include o 62

coloană specială, dedicată resurselor, care indică atât resursele de personal, cât şi cele de utilaje, pentru fiecare secvenţă inclusă în grafic. În continuare, contestatoarea arată că la pagina 13 din contestaţie, a pus, exemplificativ, un extras din graficul în formă tabelară (pagina 931 din propunerea tehnică) şi unul din diagrama drumului critic (pagina 938 din propunerea tehnică) în care sunt indicate informaţiile privitoare la resurse (personal şi utilaje). Nici în ceea ce priveşte productivitatea, concluziile autorităţii contractante nu sunt conforme realităţii. Astfel, productivitatea este indicată, pe de o parte, în histograma resurselor (diagramă auxiliară graficului Gantt, aflată la pagina 942 din propunerea tehnică) pe care a redat-o la pagina 14 a contestaţiei. A mai menţionat la pagina 14 a contestaţiei că autoritatea contractantă a omis (pentru resursele umane) defalcarea extrem de detaliată a ratelor de productivitate, pe activităţi şi cu ordonarea cronologică în corelare cu diagrama drumului critic, aflată la pagina 953-966 din propunerea tehnică a contestatoarei, din care a redăm exemplificativ la pagina 15 a contestaţiei un extras din tabelul aflat la pagina 953 din propunerea tehnică. În aceste condiţii, neacordarea punctajului pentru acest sub-factor apare în mod evident abuzivă, contrară realităţii faptice. Comparaţia făcută de autoritatea contractantă cu ofertele celorlalţi doi competitori arată faptul că fiecare ofertant a avut propria sa înţelegere a modului de încadrare în cerinţă. Astfel, la din extrasele redate de autoritatea contractantă la pagina 11 a punctului de vedere, rezultă că modul în care oferta .. SRL a reflectat consumurile de resurse este diferit de modul în care aceste consumuri sunt reflectate de oferta .. SRL. În acelaşi timp, se observă că, spre deosebire de oferta sa, ceilalţi doi ofertanţi nu indică defalcarea și productivitatea resurselor umane. În egală măsură trebuie subliniat că autoritatea contractantă nu aduce vreun contraargument faţă de aspectul punctat de contestatoare finalul secţiunii 2.4 din contestaţie (pagina 15), unde a menţionat că neacordarea punctajului este contradictorie, având în vedre că autoritatea contractantă a acordat punctajul pentru sub-factorul 3.2.3 (aferent reflectării logice și coerente în grafic a „numărului de echipe/personal direct productiv direct implicat în concordanţă cu metodologia de execuţie". Aceasta arată că pentru doi dintre sub-factorii pentru care autoritatea contractantă a refuzat acordarea punctajului, abordarea comisiei de evaluare este contradictorie și neconsecventă. 3. Susține că, contrar celor susţinute de autoritatea contractantă, nu se poate refuza accesul la anumite părţi din propunerile tehnice În contestaţia sa, a indicat faptul că refuzul autorităţii contractante de a-i ne acorda accesul la propunerile tehnice și financiare ale celorlalţi ofertanţi, refuz bazat doar pe indicarea generică de către acești ofertanţi a caracterului confidenţial al acestor oferte, încalcă prevederile art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016 și o pune în imposibilitate de a verifica măsura în care evaluarea propunerilor tehnice și financiare, Pagina 63 din 79

precum și modul de acordare a punctajului respectă principiile achiziţiilor publice. În speţă, lipsa accesului la graficele Gantt depuse de ceilalţi doi ofertanţi îi afectează dreptul la apărare mai ales în condiţiile în care așa cum reiese din aspectele mai sus detaliate, puţinele extrase din aceste grafice pe care autoritatea contractantă le-a inclus în punctul său de vedere dovedesc modul părtinitor în care s-a făcut evaluarea ofertei sale. Dacă autoritatea contractantă considera că pentru unele din componentele propunerilor tehnice ale celorlalţi ofertanţi sunt îndeplinite condiţiile legale pentru confidenţialitate, prevăzute de art. 57 alin. (1) și (4), autoritatea contractantă avea posibilitatea de a pune la dispoziţie sa acele componente pentru care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, în special fiind relevante pentru prezenta cauză graficele Gantt ale celorlalţi ofertanţi. În jurisprudenţa CJUE (cauza C-927/2019 ) s-a reţinut faptul că (i) autoritatea contractantă este ţinută să solicite ofertanţilor dovezi suplimentare cu privire la informaţiile pe care acestea le-au indicat drept confidenţiale (paragrafele 116-118 din hotărârea pronunţată în cauza anterior menţionată) și a reţinut mai ales că autoritatea contractantă este obligată să asigure un just echilibru între protejarea informaţiilor confidenţiale și imperativul de a nu bloca accesul celorlalţi participanţi la procedură la o cale efectivă de atac, prin refuzul de a li se acorda accesul la informaţii relevante, curtea subliniind că „principiul protecţiei informaţiilor confidenţiale, precum și a secretelor comerciale trebuie pus în aplicare astfel încât să fie compatibil cu cerinţele unei protecţii jurisdicţionale efective și cu respectarea dreptului la apărare al părţilor în litigiu" (paragraful 121) și că autoritatea contractantă este obligată „să comunice într-o formă neutră, pe cât posibil și în măsura în care o astfel de comunicare este de natură să menţină caracterul confidenţial al elementelor specifice ale acestor date pentru care este justificată o protecţie în acest temei, conţinutul esenţial al acestora unui asemenea ofertant care le solicită și în special conţinutul datelor privind aspectele determinante ale deciziei sale și ale ofertei reţinute" (paragraful 123), conchizând că „obligaţia autorităţii contractante de a proteja informaţiile considerate confidenţiale ale operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziţii publice nu trebuie interpretată atât de extins încât (...) să lipsească de efect util articolul 1 alineatele (1) și (3) din Directiva 89/665, care stipulează în special obligaţia statelor membre de a prevedea căi de atac eficiente" (paragraful 124) . Subliniază că, concluzii similare se regăsesc în Îndrumarea ANAP privind analiza confidenţialităţii ofertelor, accesibilă la adresa https://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/03/Indrumare- privind-analiza-confidentialitatii-ofertelor.pdf. 64

Pentru toate aceste motive, cu luarea în considerare și a argumentaţiei dezvoltate în cea de a doua contestaţie, contestatoarea solicită să fie înlăturate ca nefondate apărările autorităţii contractante și să fie admisă contestaţia asa cum aceasta a fost formulată. Prin adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 44877/16.07.2024, contestatoarea a indicat faptul că nu se va prezenta în vederea studierii dosarului constituit la Consiliu. ......... SRL a constituit urmatoarele cauțiuni: - în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210341776/1 din 27.06.2024, eliberată de CEC BANK SA - Unitatea Bârlad, pentru dosarul nr. 2241/2024; - în sumă de 88.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 210362438/1 din 04.07.2024, eliberată de CEC BANK SA - Unitatea Bârlad, pentru dosarul nr. 2316/2024. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează referitor la contestația înregistrată la acesta cu nr. 40674/28.06.2024, formulată de ......... SRL (dosar nr. 2241/2024): ......... a inițiat o procedura simplificată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect «Execuție lucrări pentru obiectivul de investiții „MODERNIZAREA DRUMURILOR PRINCIPALE DIN SATELE .., I.. ȘI .., COMUNA ........., JUDEȚUL .........”», prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN 1146161 din 08.05.2024, valoarea estimată a contractului de lucrări fiind de 11.362.170,22 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Decizia privind rezultatul procedurii a fost transmisă ......... SRL prin adresa nr. 3223 din 21.06.2024, potrivit căreia oferta sa a fost respinsa ca inacceptabila, în baza art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016, raspunsul de clarificare a propunerii financiare fiind considerat neconcludent. Autoritatea contractanta a expus pe larg în adresa motivele adoptarii deciziei de respingere a ofertei. Împotriva acestei decizii a autorităţii contractante, ......... SRL a înaintat contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024, solicitând: - anularea raportului procedurii nr. 3220/21.06.2024 şi a comunicării rezultatului procedurii nr. 3223/21.06.2024, a proceselor- verbale de evaluare aferente acestora, precum şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente în privinţa declarării ofertei sale ca inacceptabilă; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de achiziţie cu privire la oferta sa, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu şi la refacerea clasamentului ofertanţilor cu luarea în considerare şi a ofertei sale; Pagina 65 din 79

- obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea contestaţiei, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Ca o chestiune prealabilă, Consiliul reține că ..SRL a formulat o cerere de intervenție pe care o încuviințează în principiu, în conformitate cu art. 64 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că autoarea ei, în calitate de ofertanta declarată câștigătoare, dovedește un interes legitim propriu în pricina prin promovarea ei. Verificând legalitatea deciziei autorităţii contractante de a respinge oferta ......... SRL, Consiliul notează ca aceasta oferta a fost considerata ca nerespectând standardul de cost adoptat de către achizitoare și valorile stabilite de autoritate pentru cele doua componente ale estimării achiziţiei, indicate în documentația de atribuire, răspunsul de clarificare a acestor aspecte, prezentat de societate, fiind considerat neconcludent. Analizând, Consiliul retine ca, în caietul de sarcini, autoritatea contractanta a precizat urmatoarele: „Ofertele care depasesc bugetul de 11.362.170,22 lei fara TVA disponibil pentru contract vor fi respinse (valoare compusa astfel: 6.260.102,07 lei fara TVA construcţii și instalaţii pentru care exista standard de cost și 5.102.068,15 lei fara TVA constructii și instalaţii pentru care nu exista standard de cost). Propunerea financiara trebuie sa se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publica, cu respectarea standardului de cost aprobat prin HCL 12/2024.” În data de 08.05.2024, autoritatea contractanta a publicat clarificarea din oficiu prin care publica Anexa 2.2.c pentru verificarea încadrării propunerilor financiare în standardul de cost. În cuprinsul acestei Anexe 2.2.c, autoritatea contractanta a făcut publice o serie de informații privind caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, printre acestea regăsindu- se urmatoarele: Standard de cost aprobat prin OMDLPA nr. 1321/20.09.2021 (euro fără TVA) 1,00 Km 330.000,00 Verificare încadare în standard de cost Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA) 5,046 Km 272.631,22 In aceeasi anexa, autoritatea contractanta a comunicat urmatoarele: Preturi fara TVA Cu standard de cost Fara standard de cost Valoare CAP. 4 6.260.102,07 5.102.068,15 Valoare investiţie 6.809.012,88 5.549.437,91 Cost unitar aferent investiţiei 1.349.388,20 1.099.769,70 Cost unitar aferent investiţiei (Euro) 272.631,22 222.198,14 66

O prima constatare a Consiliului vizează faptul ca valoarea investiției cu standard de cost, respectiv 6.809.012,88 lei (corespunzătoare unui cost unitar aferent investiţiei de 272.631,22 euro), nu reprezintă o estimare a achizitoarei cu privire la valoarea elementelor de investiție pentru care exista standard de cost, aceasta din urma valoare, potrivit caietului de sarcini, fiind de 6.260.102,07 lei fără TVA. Prin urmare, nu are justificare în documentația de atribuire interpretarea ......... SRL, susținută prin contestație, potrivit căreia suma de 272.631,22 euro reprezintă doar o estimare a autorităţii contractante cu privire la costurile determinate de activitățile pentru care exista standard de cost, și nu un standard de cost propriu-zis. În atare condiții, Consiliul va analiza în ce măsură documentația de atribuire a fost elocventa în a informa ofertanții referitor la faptul ca, în procedura prezenta, suma de 272.631,22 euro reprezintă standardul de cost unitar, aplicat de achizitoare. În acest sens, Consiliul are în vedere ca potrivit art. 4 alin. (1) din OUG nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", „În cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii care constau în realizarea de construcţii noi sau de lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare la construcţii existente şi care se încadrează în cel puţin una dintre următoarele categorii de investiţii: c) drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor.” Potrivit art. 2 din Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 1.321/2021 pentru aprobarea standardelor de cost aferente obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", „(3) Standardele de cost aferente obiectivelor de investiţii prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 se determină prin raportarea valorii obiectivului de investiţii, fără TVA, la lungimea preconizată şi sunt: - Tip drum: Drum comunal/Drumuri publice din interiorul localităţilor - Standard de cost euro/km: 330.000.” Conform art. 2 alin. (5) din OMDLPA nr. 1.321/2021, „Standardele de cost prevăzute la alin. (3) sunt stabilite pentru tipuri de drum având următoarele caracteristici tehnice: e) drum comunal/drumuri publice din interiorul localităţilor: • lăţime parte carosabilă - 2 x 3,00 m; • lăţime acostament - 2 x 1,00 m.” De interes sunt și urmatoarele prevederi ale art. 2 din acelasi ordin: Pagina 67 din 79

„(6) În situaţia în care obiectivele de investiţii prevăzute la alin. (3) au caracteristici tehnice superioare celor prevăzute la alin. (5), valoarea obiectivelor de investiţii poate depăşi valoarea determinată prin aplicarea standardelor de cost, în baza unei fundamentări temeinice din punct de vedere tehnic şi financiar din partea beneficiarilor programului. (7) Pentru determinarea încadrării în standardele de cost prevăzute la alin. (1) - (3), în valoarea obiectivului de investiţii, fără TVA, nu se iau în calcul cheltuielile pentru obţinerea terenului, prevăzute la subcapitolul 1.1 "Obţinerea terenului" din devizul general aferent obiectivelor de investiţii, întocmit conform Hotărârii Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico- economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Pentru determinarea încadrării în standardul de cost prevăzut la alin. (3), valoarea obiectivului se determină cu luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente lucrărilor care sunt continue pe lungimea unui kilometru de drum, şi nu şi a celorlalte cheltuieli aferente categoriilor de lucrări care intră în componenţa unui drum, dar nu sunt continue pe fiecare kilometru, respectiv: podeţe, poduri, ziduri de sprijin, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile şi alte lucrări de artă, construcţiile de apărare, protecţie şi consolidare, trotuarele, pistele pentru ciclişti, locurile de parcare, oprire şi staţionare, staţiile de taxare, bretelele de acces, drumurile tehnologice amenajate pentru întreţinerea autostrăzilor, sistemele inteligente de transport şi instalaţiile aferente, spaţiile de serviciu sau control, spaţiile cuprinse între autostradă şi/sau drum şi bretelele de acces, sistemele pentru protecţia mediului, terenurile şi plantaţiile din zona drumului, perdelele şi zonele de protecţie.” Pornind de la aceste prevederi, Consiliul noteaza ca autoritatea contractanta a indicat în documentatia de atribuire suma de 272.631,22 euro/km ca reprezentand „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)”. Prin urmare, era evident faptul ca aceasta valoare nu reprezinta o estimare, ci chiar o limita de cost, pe care autoritatea contractanta a calculat-o pentru investitia sa. Cât privește susținerea contestatoarei, potrivit căreia, standardul de cost prevăzut prin OMDLPA nr. 1321/20.09.2021 este unul fix, de la care autoritățile contractante nu pot deroga, Consiliul retine ca aceasta nu se bazează pe vreo prevedere a respectivului ordin. Că interpretarea contestatoarei poate fi eronata, decurge din chiar prevederea art. 2 alin. (6) din OMDLPA nr. 1321/20.09.2021, citata mai înainte, potrivit căreia în cazul în care obiectivul de investiții, în cazul de fata drum comunal/drumuri publice din interiorul localităţilor, are 68

caracteristici tehnice superioare celor prevăzute la alin. (5), valoarea obiectivului de investiţii poate depăşi valoarea determinată prin aplicarea standardelor de cost, în baza unei fundamentări temeinice din punct de vedere tehnic şi financiar din partea beneficiarilor programului. Prin urmare, interpretând per a contrario acest text, rezulta ca și în situația în care obiectivul de investiţii, în cazul de fata drum comunal/drumuri publice din interiorul localităţilor, are caracteristici tehnice inferioare celor prevăzute la art. 2 alin. (5) din ordin, valoarea obiectivului de investiţii poate fi mai mica decat valoarea determinată prin aplicarea standardelor de cost, standardele de cost stabilite prin ordin reprezentând valorile maxime pe care le pot avea obiectivele de investiții având caracteristicile tehnice stabilite în același ordin. Prin urmare, nefiind în prezenta unei dispoziții legale care sa interzică unei autorități contractante ca, pentru investiții cu caracteristici tehnice inferioare celor avute în vedere la stabilirea standardului de cost prin ordinul amintit, sa calculeze și sa prevadă un standard de cost propriu, sub limita valorii stabilite prin ordin, Consiliul nu va urma interpretarea contestatoarei în acest sens. Mai mult, din perspectiva regulilor din achiziția publica, este notoriu faptul că, potrivit art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire...”, aceasta din urma conținând „orice cerință, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire” (potrivit art. 20 alin. 2 din HG nr. 395/2016). Prin urmare, cunoscând ca ii revine obligația de a respecta în integralitate conținutul documentației de atribuire, ofertanta contestatoare avea posibilitatea de a cere autorităţii contractante, anterior depunerii ofertelor, sa lămurească semnificația sumei de 272.631,22 euro/km, înainte de a alege sa își întocmească oferta pe baza propriei supoziții, dovedita ca neîntemeiată. Nu poate fi primita nici pretenția contestatoarei că autoritatea contractanta ar fi indicat în documentația de atribuire faptul ca standardul de cost aplicat este de 330.000,00 euro/km, în condițiile în care, potrivit celor citate mai înainte de către Consiliu, autoritatea contractanta a indicat aceasta valoare ca fiind cea aprobata prin OMDLPA nr. 1321/20.09.2021, alăturându-i valoarea de 272.631,22 euro/km, reprezentând „Valoarea totală a investiţiei în euro, raportată la numărul de beneficiari direcţi/km drum (euro fără TVA)”, calculata față de lățimea medie a carosabilului, respectiv 4,967499 m. Alăturat acestor considerente, Consiliul retine ca, prin adresa nr. 2902 din 03.06.2024, autoritatea contractanta a cerut ......... SRL sa clarifice cum considera ca se încadrează oferta sa financiara în standardul de cost indicat în cadrul documentației de atribuire, aprobat prin HCL 12/2024 și de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Pagina 69 din 79

Aceasta adresa a achizitoarei a fost transmisa în contextul în care ......... SRL a ofertat 304.164,64 euro/km. ......... SRL a răspuns prin adresa nr. 26791 din 04.06.2024, astfel: „Asa cum s-a specificat în Clarificarea din oficiu - Anexa CS postata în Sicap în data de 08.05.2024, obligativitatea ofertanţilor este aceea de a nu depasi bugetul de 11.362.170,22 lei fara TVA disponibil pentru contractul ofertat, iar condiţia de respingere a ofertelor este în concordanta cu aceasta cerinţa. Oferta depusa de SC ......... SRL NU DEPĂŞEŞTE SUMA DE 11.362.170,22 lei fara TVA, suma ofertata fiind de 9.588.981,83 lei fara TVA, evident suma ofertata este mai mica decât bugetul de 11.362,170,22 lei fara TVA, prin urmare oferta este conforma și admisibila în raport cu cerinţa mentionata. Faptul ca pentru încheierea contractului de finanţare din fonduri de stat, beneficiarul a completat Anexa 2.2.c în forma prezentata și anexata la Clarificarea din oficiu - Anexa CS, nu poate reprezenta o obligativitate pentru ofertanţi avand în vedere ca aceasta anexa SE VA REVIZUI DUPA FINALIZAREA PROCEDURII DE ACHIZIŢIE PUBLICA, LA FEL CA și DEVIZUL GENERAL, AMBELE SE VOR ACTUALIZA CU VALOAREA CONTRACTATA!!!! și SE VOR SUPUNE INCA O DATA APROBARII PRIN HOTARARE DE CONSILIU LOCAL, HOTARARE CARE ÎMPREUNA CU ANEXELE 2.2.C și 2.1 DEVIZ GENERAL VOR CONSTITUI BAZA DE DECONTARE A LUCRĂRILOR PRIN PROGRAMUL ANGHEL SALIGNY!!! NICIDECUM DECONTAREA LUCRĂRILOR NU SE VA FACE PE ACEASTA ANEXA și NICI DEVIZUL GENERAL NU VA RAMANE NESCHIMBAT DECÂT DACA UN OFERTANT A OFERTAT EXACT VALOAREA DE 11.362.170.22 LEI FARA TVA!!! BENEFICIARUL ARE OBLIGAŢIA DE A APROBA în HOTARARE DE CONSILIU LOCAL NOILE VALORI REZULTATE în URMA ÎNCHEIERII CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICA. ASTFEL CA NU REZULTA DE NICĂIERI FAPTUL CA OFERTANŢII AR FI OBLIGAŢI SA RESPECTE VALORILE ÎNSCRISE în ANEXA 2.2.C CI DOAR DE A NU DEPASI bugetul de 11.362.170,22 lei fara TVA disponibil pentru contractul ofertat. Puteti solicita un punct de vedere de la MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE Şl ADMINISTRAŢIEI în cazul în care aveţi dubii cu privire la faptul ca va trebui sa actualizati valorile din Anexa 2.2.c și Anexa 2.1 în urma realizarii procedurii de achiziţie publica și încheierea unui contract de execuţie lucrări pentru obiectivul finantat prin programul Anghel Saligny. Faptul ca la momentul contractării fondurilor de la bugetul de stat ati estimat valori mult sub limita preturilor de piaţa actuale pentru lucrări ce sunt cuprinse în standardul de cost și ati supraestimat valori mult peste preturile actuale de piaţa pentru lucrări ce nu sunt cuprinse în standardul de cost, a fost o decizie ce va aparţine și ce nu poate fi 70

impusa ofertanţilor, situatie ce poate atrage inclusiv pierderea fondurilor obtinute avand în vedere ca situatia actuala și cea prezentata în documentele transmise diferă intre ele. La întocmirea ofertei, pentru lucrările de infrastructura și suprastructura am pus preturile pieţei de achiziţie și care la momentul actual nu pot fi în niciun caz diminuate, astfel ca valorile prezentate în Anexa 2.2.c nu sunt valori reale și nu pot fi sustinute financiar, iar autoritatea contractanta nu poate impune ofertanţilor sa mearga cu un pret neobişnuit de mic, pe care nu il pot justifica, pentru o categorie importanta de lucrări cum sunt lucrările de infrastructura și suprastructura drum - lucrările cele mai importante ce constituie obiectul finantarii, și cu pret neobişnuit de mare pentru alte categorii de lucrări ce nu intra în standardul de cost pentru lucrările de drumuri, astfel incat, valoric sa se incadreze în nişte praguri calculate incorect, prezentând o realitate distorsionata ce conduce la o abatere grava savarsita cu buna stiinta. Consideram ca oferta depusa de noi este o oferta corecta, sustinuta de preturi reale de pe piaţa, pe care noi le achiziţionam în mod frecvent și avem cunostinta clara de cat plătim pentru materialele puse în opera și nu putem distorsiona realitatea. Oferta depusa de noi nu poate fi susceptibila ca fiind una incorecta, iar faptul ca AC a emis nişte documente pentru un anumit scop, aceasta situatie nu poate fi impusa ofertanţilor ci poate fi reglata ulterior achiziţiei publice prin revizuirea acestor anexe cu valori corecte, insa nu asa, nu cu mascarea realitatii și impunerea de limite subevaluate pentru anumite categorii de lucrări și supraevaluate pentru alte categoriijie lucrări din cadrul aceleiaşi investiţii. Inţelegem ca situatia imaginata de autoritatea contractanta era: fie se punea aceasta solicitare de clarificari în cazul în care ofertam la preturi corecte de piaţa și sustenabile financiar, fie ofertam în pragurile valorice impuse sugestiv și trebuia sa clarificam cum putem realiza lucrările la un pret neobişnuit de scăzut, pentru ca pragurile valorice din Anexa 2.2.c asta reprezintă, lucrări la preturi neobişnuit de scăzute pentru lucrările de infrastructura și suprastructura și lucrări neobişnuit de mari pentru lucrări ce nu intra în standardul de cost, astfel incat sa se compenseze, insa o astfel de compensare nu este corecta și noi nu procedam asa, preturile ofertate de noi sunt reale, verificabile și în niciun caz subestimate sau suprastimate în funcţie de interes. Inţelegem ca oferta depusa se afla în evaluare financiara, iar prin raportare la punctajul obtinut de noi dupa cum se vede în Sicap 93.31 puncte, oferta depusa de SC ......... SRL se afla clasata pe loc fruntaş conform criteriilor de atribuire stabilite pentru prezenta procedura. Atunci ne întrebam: Cum poate fi primita o oferta cu valoare mai mare decât oferta depusa de noi dar cu incadrarea în pragurile din Anexa 2.2.c, ce conţine valori incorecte, și nu poate fi primita o oferta cu cel mai bun raport calitate-pret, cum este oferta depusa de noi, și care prezintă Pagina 71 din 79

preturi corecte pentru fiecare categorie de pret, preturi ce pot fi justificate și demonstrate oricând? Atragem atenţia asupra faptului ca neincadrarea în pragurile valorice din Anexa 2.2.c nu constituie o abatere, aceasta anexa se va actualiza obligatoriu cu valorile rezultate în urma licitaţiei și a incheierii contractului de achiziţie publica, insa ofertarea de preturi neconcurentiale va atrage ulterior sancţiuni din partea organelor de control. Va rugam sa analizaţi mai cu atenţie și sa chibzuiţi mai bine ce anume conteaza cu adevărat și ce nu, și în cazul în care consideraţi ca mai sunt necesare și alte clarificari în legătură cu oferta depusa de noi, va stăm la dispoziţie în lamurirea tuturor aspectelor.” Așa cum se poate observa, prin răspunsul la solicitarea de clarificare financiara a ofertei sale, ......... SRL a transmis autorităţii contractante criticile sale cu privire la condițiile financiare ale prezentei achiziții, nerăspunzând solicitării de a lamuri încadrarea costurilor pe care le-a propus în valoarea fondurilor pe care autoritatea contractanta le-a stabilit disponibile pentru aceasta achiziție. În acest context, Consiliul subliniază ca, potrivit legislației achizițiilor publice, documentația de atribuire are caracter obligatoriu atat pentru operatorul economic ce depune oferta, cat și pentru autoritatea contractanta. În condițiile în care un participant la procedura considera ca prevederile documentației de atribuire sunt nelegale si/sau incorecte, singura posibilitate legala pe care o deține este aceea a contestării lor în condițiile stabilite prin Legea nr. 101/2016. În lipsa unui astfel de demers, ii revine operatorului economic obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire, lansarea unor critici cu privire la aceasta cu ocazia evaluării ofertei depuse fiind lipsita de efectul urmărit, respectiv declararea admisibilității ofertei care, totuși, nu respecta cerințele documentației de atribuire. Consiliul notează ca ceea ce solicita operatorul economic contestator autorităţii contractante, prin textul adresei sale nr. 26791 din 04.06.2024, este ca aceasta sa încalce propriile reguli înscrise în documentația de atribuire și sa accepte drept admisibila oferta sa, mai scurt spus, ii cere sa încalce regulile legale de evaluare a ofertei. Consiliul subliniază ca, în condițiile în care ......... SRL a constatat ca valorile financiare inserate de achizitoare în documentația de atribuire sunt viciate, aceasta trebuia sa reacționeze și sa încerce sa obțină remedierea actului pe calea legala a contestării în acord cu prevederile Legii nr. 101/2016, și nu sa își construiască oferta pe propriul raționament ce ignora caracterul obligatoriu al documentației de atribuire iar, mai apoi, sa ceara achizitoarei sa valideze acest raționament, cu încălcarea dispozițiilor ce o obliga pe aceasta la respectarea propriei documentații de atribuire. 72

Consiliul nu va retine in soluționare susținerea contestatoarei, potrivit căreia cerința caietului de sarcini privind pragul de 272.631,22 euro/km ar reprezenta o clauza nescrisa, potrivit art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Astfel, Consiliul notează ca textul art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 stabilește ca „Criteriile de calificare şi criteriile de selecţie care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentaţia descriptivă şi care nu sunt prevăzute în anunţul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise.” Potrivit art. 163 din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de calificare şi selecţie referitoare la: a) motive de excludere a candidatului/ofertantului; b) capacitatea candidatului/ofertantului.” Motivele de excludere sunt reglementata prin dispozițiile art. 164, art. 165 si art. 167 din Legea nr. 98/2016. Potrivit art. 172 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de capacitate referitoare la: a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; b) situaţia economică şi financiară; c) capacitatea tehnică şi profesională.” Or, in speța prezenta nu este pusa in discuție nicio cerință care sa se încadreze in motivele de excludere sau in cele privind capacitatea ofertantului, astfel încât sa fie necesara verificarea incidentei dispoziției art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În consecință, Consiliul stabilește ca în mod valid autoritatea contractanta a reținut ca răspunsul ......... SRL de clarificare a propunerii financiare este unul lipsit de concludenta, oferta devenind inacceptabila ca efect al dispozițiilor art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/2016 („În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, potrivit dispoziţiilor art. 209 din Lege, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.”) Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să respingă ca nefondată contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024 depusă de ......... SRL. Pagina 73 din 79

În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge cererea ......... SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de solutionare. Față de cele reținute mai sus cu ocazia soluționării contestației, Consiliul va admite cererea de intervenție depusă de ..SRL. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează referitor la contestația înregistrată la acesta cu nr. 42067/03.07.2024, formulată de ......... SRL (dosar nr. 2316/2024): Împotriva procesului-verbal nr. 3/2868/31.05.2024, privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini, și, după caz, cu factorii de evaluare, ......... SRL a înaintat contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 42067/03.07.2024, solicitând: - anularea procesului-verbal privind evaluarea conformităţii propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini si, după caz, cu factorii de evaluare nr. 3/2868/31.05.2024 (şi a tuturor actelor anterioare sau subsecvente) în privinţa neacordării, în evaluarea ofertei ......... SRL, a punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; - obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii cu privire la oferta ......... SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunţată de Consiliu și la refacerea clasamentului ofertanţilor cu acordarea punctajului pentru subfactorii de evaluare 3.1.2, 3.1.5, 3.2.5, 3.3.2; - reţinerea faptului că autoritatea contractantă a restricţionat în mod nelegal accesul contestatoarei la dosarul achiziţiei publice și: (a) în principal acordarea de către Consiliu, în cadrul acestei proceduri, a accesului la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective, (b) în subsidiar, obligarea autorităţii contractante să acorde contestatoarei accesul la dosarul achiziţiei publice în format integral (în special cu privire la oferta depusă de ceilalţi doi ofertanţi), cu dreptul de a obţine copii de pe documentele respective; - obligarea autorităţii contractante la achitarea cheltuielilor făcute pentru soluţionarea prezentei contestaţii, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Față de solicitarea autorităţii contractante ca aceasta contestație sa fie respinsa ca tardiv formulata, Consiliul constata ca, potrivit susținerilor părților, ......... SRL a cunoscut conținutul procesului-verbal nr. 3/2868/31.05.2024 pe care îl contesta la data de 26.06.2024, când autoritatea contractanta i-a transmis, în format electronic, dosarul achiziţiei publice. Văzând ca aceasta a doua contestație a fost transmisa 74

și înregistrată la Consiliu în data de 03.07.2024, Consiliul stabilește ca, raportat la data la care societatea a cunoscut conținutul actului atacat, demersul sau de contestare este făcut în termenul legal prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, Consiliul respinge aceasta excepție invocata de către autoritatea contractanta. În ceea ce privește fondul cauzei, Consiliul constata ca acesta vizează modalitatea în care autoritatea contractanta a punctat oferta ......... SRL. Or, în condițiile în care prin soluţionarea contestaţiei prime, formulata de către ......... SRL împotriva deciziei de respingere a ofertei sale, a fost validata aceasta decizie a autorităţii contractante, Consiliul găsește ca este lipsită de interes examinarea legalității procesului-verbal nr. 3/2868/31.05.2024 privind evaluarea propunerilor tehnice, eventuala modificare a punctajului acordat ofertei ......... SRL, din punct de vedere tehnic, neputând să înlăture caracterul inacceptabil al acesteia, rezultat din evaluarea propunerii financiare. În ceea ce privește acordarea accesului, atât de către autoritatea contractanta, cât și de către Consiliu, la ofertele declarate confidențiale de către ceilalți doi participanți la procedura de atribuire, o prima chestiune de menționat este faptul ca, însăși contestatoarea ......... SRL a declarat confidențiale toate actele prezentate autorităţii contractante, respectiv: documentele de calificare și DUAE; propunerea tehnica și financiara în totalitate; solicitările de clarificări și răspunsurile la acestea; documentele privind îndeplinirea cerințelor de calificare. Referitor la chestiunea asigurării confidențialității ofertelor, Consiliul reține relevanța Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza Varec, C- 450/06, prin care s-au stabilit următoarele: 34 Obiectivul principal al normelor comunitare în materie de contracte de achiziții publice constă în deschiderea spre o concurență nedenaturată în toate statele membre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 ianuarie 2005, Stadt Halle și RPL Lochau, C- 26/03, Rec., p. I- 1, punctul 44). 35 Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare. 36 În plus, atât prin natura acestora, cât și potrivit sistemului reglementării comunitare în materie, procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sunt fondate pe o relație de încredere între autoritățile contractante și operatorii economici care participă la aceste proceduri. Aceștia din urmă trebuie să poată comunica autorităților contractante respective orice informații utile în cadrul procedurii de atribuire, fără a se teme că acestea vor comunica terților informații a căror divulgare ar putea fi prejudiciabilă pentru operatorii respectivi. 37 Pentru aceste motive, articolul 15 alineatul (2) din Directiva 93/36 prevede că autoritățile contractante au obligația de a respecta caracterul confidențial al tuturor informațiilor puse la dispoziție de acești furnizori. Pagina 75 din 79

38 În cadrul specific al comunicării către un candidat sau un ofertant respins a motivelor respingerii candidaturii sau a ofertei acestuia, precum și în cel al publicării anunțului de atribuire a unui contract, articolul 7 alineatul (1) și articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă recunosc autorităților contractante posibilitatea de a nu comunica anumite informații, în cazul în care divulgarea acestora ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor publice sau private sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre furnizori. De asemenea, în Hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 21 septembrie 2016, Secolux/Comisia, T-363/14, s-au reținut următoarele: 46 În cazul în care instituția vizată decide să refuze accesul la un document a cărui comunicare îi este cerută, acesteia îi revine, în principiu, obligația de a furniza explicații cu privire la modul în care accesul la acel document ar putea să aducă atingere concret și efectiv interesului protejat de o excepție prevăzută la articolul 4 din Regulamentul nr. 1049/2001 pe care această instituție o invocă. În plus, riscul unei astfel de atingeri trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. Cu toate acestea, este permis instituției în cauză să se întemeieze în această privință pe prezumții generale care se aplică anumitor categorii de documente, considerații de ordin general similare fiind susceptibile să se aplice unor cereri de divulgare cu privire la documente de aceeași natură (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 90). 47 Rezultă din jurisprudență că ofertele depuse de ofertanți în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pot intra în domeniul de aplicare al excepției referitoare la protecția intereselor comerciale, în special datorită elementelor economice și tehnice cuprinse în oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 95). 48 Pe de altă parte, protecția ofertelor ofertanților față de alți ofertanți este prevăzută de dispozițiile relevante din Regulamentul financiar și în special la articolul 113 alineatul (2) din acesta, care nu prevede divulgarea ofertelor depuse, nici chiar după formularea unei cereri scrise de către ofertanții ale căror oferte nu au fost reținute. Această restricție este inerentă obiectivului urmărit prin normele Uniunii în materie de contracte de achiziții publice, care se întemeiază pe o concurență nedenaturată. Pentru a realiza acest obiectiv, se impune ca autoritățile contractante să nu divulge informații referitoare la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice al căror conținut ar putea fi utilizat pentru a denatura concurența, fie în cadrul unei proceduri de atribuire în curs, fie în cadrul unor proceduri de atribuire ulterioare (Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 100). 49 Având în vedere cele ce precedă, jurisprudența a stabilit existența unei prezumții generale potrivit căreia accesul la ofertele ofertanților aduce, în principiu, atingere 76

protecției intereselor comerciale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA, T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38, punctul 101). 50 Trebuie subliniat însă că prezumția generală menționată la punctul 49 de mai sus nu exclude posibilitatea de a demonstra că un anumit document a cărui divulgare este solicitată nu face obiectul acestei prezumții sau că există un interes public superior care justifică divulgarea (Hotărârea din 28 iunie 2012, Comisia/Éditions Odile Jacob, C- 404/10 P, EU:C:2012:393, punctul 126). 51 Prezenta cauză trebuie examinată în lumina acestor principii. 52 În primul rând, trebuie arătat că, în speță, reclamantei i- a fost refuzat accesul la oferta depusă de ofertantul reținut, din care fac parte borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ. În plus, anexa I.A la contract, la care Comisia a refuzat de asemenea accesul în întregime, cuprinde și borderoul de prețuri al ofertei ofertantului reținut. În ceea ce privește anexa II la contract, la care a fost refuzat de asemenea accesul, aceasta conține oferta ofertantului reținut. Prin urmare, este vorba despre exact același tip de documente ca cele avute în vedere de Hotărârea din 29 ianuarie 2013, Cosepuri/EFSA (T- 339/10 și T- 532/10, EU:T:2013:38). Contrar celor susținute de reclamantă, nu se poate deduce din această hotărâre că privește numai o cerere de acces la ansamblul ofertelor ofertanților, iar nu o cerere de acces doar la oferta ofertantului reținut. 53 Astfel, este evident că documentele avute în vedere de prezenta cerere de acces, prin natura lor, pot conține elemente tehnice și economice confidențiale ale ofertantului reținut, printre care și informații cu privire la competențele și la metodele de lucru ale acestuia, la know- how- ul său, la organizarea sa internă, la costurile sale și la prețurile propuse. 54 În aceste împrejurări, comisia a statuat în mod întemeiat, în deciziile atacate, că oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri, anexa I.A la contract, care conține borderoul de prețuri, și anexa II la contract, care conține oferta ofertantului reținut, erau acoperite de o prezumție generală potrivit căreia divulgarea lor ar aduce atingere, în principiu, protecției intereselor comerciale. 55 Pe de altă parte, trebuie subliniat că, tocmai în scopul de a menține confidențialitatea acestor informații comerciale sensibile, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu prevede comunicarea ofertei ofertantului reținut către ofertanții respinși și stabilește chiar că este posibilă omiterea comunicării anumitor elemente dacă aceasta ar aduce atingere intereselor comerciale legitime sau ar putea denatura concurența loială. Pagina 77 din 79

56 În al doilea rând, trebuie să se constate că, în nicio etapă a procedurii, reclamanta nu a prezentat nici cel mai slab argument care să permită să se demonstreze că documentele solicitate nu erau acoperite de prezumția menționată mai sus. 57 În ceea ce privește borderoul de prețuri în ansamblul său, reclamanta susține că divulgarea acestui document nu ar putea aduce atingere intereselor comerciale ale ofertantului reținut, întrucât anunțul de atribuire indica nivelul prețurilor din oferta acestuia. Acest argument nu poate fi reținut, întrucât borderoul de prețuri este un document mult mai detaliat care indică, la fiecare rubrică, prețul serviciilor propuse, în timp ce anunțul de atribuire se limitează să indice în mod global valoarea contractului atribuit. 58 Situația este aceeași în cazul borderoului de prețuri recapitulativ care figurează în anexa la ofertă. Trebuie să se constate că acest document conține de asemenea informații referitoare la prețul serviciilor propuse, care sunt mai detaliate decât informația divulgată prin anunțul de atribuire. Prin urmare, borderoul recapitulativ intră de asemenea în domeniul de aplicare al prezumției menționate mai sus. 59 În consecință, Comisia era îndreptățită să considere că documentele în discuție, și anume oferta ofertantului reținut, inclusiv borderoul de prețuri și borderoul de prețuri recapitulativ, și anexele I.A și II la contract erau acoperite de excepția referitoare la protecția intereselor comerciale, fără a proceda la examinarea lor concretă și individuală, după cum pretinde reclamanta. 60 În ceea ce privește argumentele reclamantei referitoare la existența unui presupus interes public superior care justifică divulgarea, acestea vor fi examinate mai jos, în cadrul celui de al patrulea aspect. 61 În sfârșit, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia informațiile care i- au fost furnizate de Comisie cu privire la prețul ofertei reținute nu îndeplinesc cerințele articolului 113 din Regulamentul financiar, chiar dacă s- ar presupune că sunt admisibile, este necesar să se constate că, contrar celor sugerate de reclamantă, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu impune obligația de a comunica ofertantului respins, cu titlu de caracteristici și de avantaje ale ofertei reținute, informații detaliate privind prețurile. În consecință, Consiliul stabilește ca în mod întemeiat, autoritatea contractanta nu a acordat ......... SRL acces la ofertele declarate confidențiale de către ceilalți doi participanți la procedura, conduită urmată și de către Consiliu, în baza art. 19 din Legea nr. 101/2026. Luând în considerare aspectele de fapt și de drept evocate, în baza art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul urmează să respingă ca lipsite de interes capetele de cerere vizând evaluarea ofertei ......... SRL, din 78

contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 42067/03.07.2024 depusă de ......... SRL. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondat capătul de cerere, din contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 42067/03.07.2024 depusă de ......... SRL, vizând accesul la documentele declarate confidențiale din cuprinsul dosarului achiziţiei publice. În baza dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge cererea ......... SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024, depusă de ......... SRL în contradictoriu cu .......... Încuviințează în principiu și admite cererea de intervenție depusă de ..SRL cu privire la contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 40674/28.06.2024. Respinge contestația înregistrată la Consiliu cu nr. 42067/03.07.2024 depusă de ......... SRL în contradictoriu cu ........., astfel: - ca lipsite de interes capetele de cerere vizând evaluarea ofertei ......... SRL; - ca nefondat capătul de cerere vizând accesul la documentele declarate confidențiale din cuprinsul dosarului achiziţiei publice. Respinge cererile ......... SRL de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de soluționare a celor două contestații. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, .. .. .. Redactată în 5 exemplare, conține 73 pagini. Redactată practicaua deciziei ... Pagina 79 din 79